Sunteți pe pagina 1din 701

CODUL CIVIL

ADNOTAT
CU TEXTUL ART. CORESPUNZATOR FRANCEZ, ITALIAN SI BELGIAN

CU TRIMITERI LA DOCTRINA FRANCEZA $1 ROMANA


SI

JURISPRUDENTA COMPLECTA DELA 1868-1925


DE

C. HAMANGIU
CONSILIER LA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

Cu colaborarea, in ceeace prive


Doctrina 5i Jurisprudenta mai recentd,
a D-lui N. GEORGE
udecAtor e 5edinta--laTribuna1ul Ilfov.

VOLUMUL I
(Art. 1-643)

BUCURESTI

EDITURA L1BRRIEI UNIITERSALA" ALCA.L4Y & Co.


Ca]ea Victoriei, 37

1925
www.digibuc.ro

PREFATA
Lipsa unui Cod civil adnotat in mod sisteinatic qi pus in curent
peind la zi,cu doctrind $i jurisprudentd, era ad einc simfit in lumea juri$tilor no$tri, avocafi $i magistrafi. Propriu zis, un Cod civil adnotat in

genul marilor repertorii franceze: Sirey $i Fuzier-Herman, nici nu


existei la noi. Un inceput fericit a fost fcicut de fostul magistrat $i

actualul avocat D-1 D. Neagu, dar n'a apdrut din aceastci pretioasci lacrare deceit doud volume, pcIncila art. 516: Mai putem cita
$i lucreirile de adnotare, foarte utile, ale D-lor Frato$titeanu $i Cristescu, apdrute acurn 30 de ani, continuatd aceastci din urmd, peind la
1907, de D-1 G. T. Ionescu, cari nu cuprindeau deceit jurisprudenfa

Casafiei $i a instanfelor de fond, lucreiri cari Insd astd-zi nu mai


sunt in curent ca noua jurisprudentd.
Aceste considerafiuni pe de o parte, iar pe de altd parte dorinfa
de a pane in meina profesioni$tilor dreptului o lucrare utild $i adusd

la curent peind la zi, nu numai ca jurisprudentd dar $i cu trimiteri


exacte la aproape intreaga doctrind francezd $i romcind, m'au determinat de a da publicitelfei aceste 4 volume ale Codului civil adnotat.
In ce prive$te doctrina francezd $i romnd, am indicat nurnele
autorilor, titlul cdrtei, volumul, edifia, cu pagina sau numeirul respectiv,
sau tillai publicatiei, monografiei sau revistei in cari au apcirut studiile, articolele sau adnotafiile diferitilor autori de doctrind francezd
sau romeind, ca indicarea N-rului $i anului publicafiunei sau revistei
respective:

In ceeace prive$te jurisprudenfa rorneind,(Casafie, Curti de Apel,

Tribunale), am publicat sub fiecare articol, pe doud coloane, toate


decizifle $i sentinfele cad prezentau o importantd juridicd oarecare,
cu controversele de drept ce s'au putut ivi in practica judeccitoreascd,
indicnd data exactd a Buletinului Casatiei sau a revistelor tn eari
au fost publicate, jurispruienfe, pe care le-am clasat in ordine crowww.digibuc.ro

PREFATA

nologiccl, spre a se urindri mai bine evolufia juridied a solutiunilor


date de Casafie sau de instantele noastre de fond. i pentru ca aceste
numeroase jurisprudente sd poatd fi u$or dsite $i consultate, am
insotit fiecare grup de adnotatiuni de cate un detaliat index alfabetic,
cu ajutorul cdruia se poate urmdri cu cea mai mare uprinfd, spefa
de drept cutatd.
In scopul de a se observa din primul nioment diferenta, une ori
destul de mare,Intre textul roman $i acel francez (italian sau belgian),
am publicat in intregime, imediat dupd fiecare articol din Codul civil,
articolul francez (italian sau belgian) corespunzdtor, (land in notd
$i deosebirile mai esenfiale dintre aceste doud texte. Cu modal acesta
consultarea tratatelor franceze de doctrind se poate face mai sigur
si cu mai mult folos, atrdgandu-se dela inceput atenfiunea asupra
diferenfelor de text. Iar atunci cnd originele articolelor Codului civil

roman sunt in vechile noastre legiuiri Caragea $i Calimach, am


indicat aceasta in note, (land uneori $i textul respectiv al acestor
vechi

De asemenea, in scopul de a stabili corelatiunea tuturor articolelor din Codul civil cu diferitele materii din acest cod sau din alte
coduri $i legi speciale, am indicat, intre paranteze, imediat dupd
textul lor, toate articolele din codul civil, procedura civild, codul comercial si penal chiar, precum $i legile sau regulamentele cu care
acele articole sunt in legdturci. Iar ca o complectare a dispozifiunilor
modificate din Codul civil relative la actele stdrei civile, cdsdtorie,
divort, paternitate, filiatiune, legitimare, adopfiune, precum $i la drep-

turile civile $i naturalizare (art. 6-20) am adaus pe langd articolele


respective, legea modificdtoare din 15 Martie 1906, precum $1 noua
lege pentru dobandirea si pierderea nationalittei romane din 23
Februarie 1924.
Tinem s atragem atentiunea cd jurisprudent a romand publicatd
in adnotdrile respective ale celor 1914 articole ale Codului civil, caprinde peste 20.000 decizii $i sentinfe de ale Inaltei Curfi de Casafie,
Curfilor de Apel $i de ale Tribunalelor, incepand dela 1868 'And la
1924 inclusiv, i chiar deciziunile pronuntate in 1925 in cursul tipdrirei prezentei lucrdri.

Credem dar cd facem un real serviciu D-lor avocati $i magistrafi punandu-le la indemnd acest instrument de consultare zilnic
a complicatelor probleme de drept ce ridicd importanta materie a
Codului civil. Sistematizarea practicd a trimiterilor la doctrind si a
VI

www.digibuc.ro

PREFATA

Intregei jurisprudenfe rmne de aproape 60 de ani (1868-1925), indicarea precisci a tuturor volumelor de doctrind citate precuin $i a tuturor studiilor, adnotafiunilor $i notelor critice publicate in diferitele
noastre reviste de drept, studii $1 adnotafii in mare parte uitate $i
greu de gdsit, fac ca aceastd lucrare sa fie de un real folos tuturor
profesioni$tilor dreptului.

In general, planul de alcdtuire $1 adnotare, urmdrit in aceastd


lucrare, este acela al lu1 Ed. Fuzier-Herman, bine infeles pdstrnd
proporfiunile cuvenite fald de un uvraj de valoarea $i importanfa
acestuia.

Inainte de a termina, nu uit sd aduc aci mulfumirele mele distinsului magistrat D-1 N. Georgean, judecdtor de $edinfd la Trib.
Ilfov, pentru concursul ce mi-a dat in coinplectarea materialului de
doctrind $1 jurisprudentd adunat de mine peind in anul 1920. Colaborarea sa mi-a fost cu atdt mai prefioasd, cu cdt, incepnd dela
1922 de ccind conduc publicarea Pandectelor romne", timpul ini-a
lipsit cu desdvdr$ire pentru a ind putea ocupa cu adunarea materialului de doctrind $i jurisprudenfd din ultimii ani. Cu aceastd coin-

plectare am insdrcinat pe D-1 N. Georgean, care, cu puterea sa de


muncd $i competenfa sa indestul de- cunoscutd din importantele adnotafiuni publicate in Pandectele romne", s'a achitat in mod deosebit de aceastdinsdrcinare. Mai ales jurisprudenfele dela 1920 pandla
1925, parte din trimiterile la doctrina strdind $1 cea mal mare parte

din trimiterile la doctrina romnd, sunt fdcute de D-sa.


C. HAMANGIU
Consiller la lnalta Curte de Casatie si Justltie

V 11

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIA

OPERELOR LA CARE S'AU rACUT TRIMITERI


ALAUZET. Commentaire du Code de Commerce et de la legislation commerciale.

ALEXANDRESCO (DIMITRIE). Explicatiunea teoretica si practica a Dreptului civil Rolm In.

(Ed. I si II-a).

Droit ancien et moderne de la Roumania.

ARNTZ. Cours de droit civil franais.


AUBRY ET RAU. Cours de droit civil franais d'aprs la mtode de C. Zachariae, (Ed.
IV si V-a).
BAUDRY LAOANTINERIE. Prcis de droit civil.

Commentaire thorique et pratique de la loi sur le divorce.


Trait thorique et pratique de droit civil avec la collaboration de: HouquesFourcade, Ph. Bonnecarrre, G. Chneaux, M. Chauveau, Albert Wahl, Maurice
Colin, L. Barde, J. Le Courtois, F. Surville, Lo Saignat, P. de Loynes, Alb. Tissier (Ed. II si III-a).

BDARIDE. Commentaire du Code de Commerce, Des socits.


n

Trait des faillites et banqueroutes.

De la lettre de change, des billets

71

ordre et de la prescription.

BEDARIDE ET RIVIRE. Trait du dol et de la fraude en matire civile et commerciale.


BERTAULT. Question pratiques et doctrinales de Code Napoleon.
BEUDAND. Cours de droit civil franais.
BIOCHE. Dictionnaire de procedure civile et commerciale.
BOILEUX. Commentaire sur le code civil.
BOISTEL. Cours de droit commercial.
BOITARD ET COLMET-DAAGE. Leons de procedure civile.

BONFILS. Manuel de droit international public.


BONNIER. Trait thorique et pratique des preuves en droit civil et en droit criminel.
BOTEZ (CORNELIU). Now codice de sedinta ai judeciitorului de ocol. (Ed. 1908).
BUFNOIE. Proprit et Contrat. (Ed. Il-a).
CANTACUZINO (MATE!). Elementele dreptului civil.

Despre libertatea individual si persoanele juridice.

CAPITANT. De la cause des obligations.


CARPENTIER. Divorce et separation de corps. Doctrine et jurisprudence.
CARRE ET CHAUVEAU. Lois de la procedure civile et commerciale.
CHABOT. Commentaire sur la loi des successions, edition revue et augmente par
Belost Jolimont, 1848.

Commentaire sur la loi des successions, edition revue et augmente par Ma-

zerat, 1839.

CHARDON. Trait du dol et de la fraude en matires civiles et commerciales.


CHAUVEAU ADOLPHE ET FAUSTIN HELIE. Thorie du code penal.

COLIN ET CAPITANT Cours elmentaire de droit civil franais. (Ed. I si II-a).


CONSTANTINESCU (N. JAo.). Asupra contractului de locatium.:. (Ed. II-a).

CREPON. Du pourvoi en cassation en matire civile.


CRISTODORESCU (CONST.)

:41`EF)...NESCU-PRIBOI. (DEM.) Codul legislatiunei de expropriere

pentru utilitate nationald.

DALLOZ, Jurisprudence gnrale, Repertoire mthodique et alphabetique de legislation,


de doctrine et de jurisprudence.
Supplement.
DEGRE (ALEXANDRU). Scrieri juridice.
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE. Cours analvt. du Code Civil.

DEMOGUE (RENA). Trait des obligations en gneral, I. Sources des Obligations.


DEMOLOHBE. Cours de Code Napoleon.
I

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIE

DESPAGNET. Prcis de droit international priv.


DOCAN (GEORGE P.). Minoritatea. Legislatia ungarit din Transilvania in comparatie cu

legislatia romnd.

DUBREUIL, TARDIF ET COHEN. Analyse de la lgislation des eaux.


DUFOURMANTELLE (ROGER). La force majeure dans les contrats civils et commerciaux

et dans les marches administratifs.

Duivirriascu (M. A.). Codul de comerciu cornentat.


DURANTON. Cours de droit civil frangais suivant le code civil.

Downie. Trait de la separation de biens judiciaire.

DUVERGIER. Droit civil frangais. Suite A. l'ouvrage de Toullier.


FAUSTIN-HELIE. Trait de l'instruction criminelle.

FLANDIN. De la transcription en matire hypothcaire, ou explication de la loi du 23


Mars 1855 et des dispositions du code Napoleon relatives it la transcription des
domaines et des substitutions.
FOLLEVILLE (D. de). Trait du contrat pcuniaire de mariage.
FREMONT. Trait pratique du divorce et de la separation de corps.
GANTom (AL.). Lucrri judectitoresti.

GARNIER. Regime ou trait des rivires et cours d'eau.

GARRAUD. Prcis de droit criminel.


GARSONNET. Trait thorique et pratique de procedure.
GERBAULT ET DUBOURG. Code des droits successoraux des poux, comprenant le Corn-

men taire de la loi du 9 Mars 1891.


GIDE. Etude sur la condition prive de /a femme dans le droit ancien et moderne.

GLAssoN ET COLMET-DAAGE. Prcis thorique et pratique de procedure civile. Ed. II-me

par A. Tissier.

GUILLOUARD. Trait du contrat de louage.

Trait du contrat de mariage.


Trait de la vente et de l'change.
Trait du pret. du dpt et du squestre.
Trait. des contrats alatoires et du mandat.
Trait du cautionnement et des transactions.
Trait du nantissement et du droit de retention.
Trait des privileges et hypothques.
Trait de la prescription.
Trait du contrat de socit.

GRENIER. Trait des donations, des testaments, etc.


GRIOLET. De l'autorit de la chose juge
HAMANGIU (C). Proprietatea literar i artisticd in legislatia romdneascd.

Noua lege asupra proprietatii literare ,si artistice din 28 lunie 1923 cu note explicative si prefata (Ed. Adevrul', 1024).
HERovAxu (EUGEN). Tratat teoretic i practic de procedura
Hozoc (D.). Pactul comisor expres.
Hourix. Trait general thorique et pratique des socits civiles et commerciales.
Huc. Commentaire thorique et pratique du code civil.
Trait thorique et pratique de la cession et de la transmission des crances.
IoNAscu (TRALkE). L'volution de la notion de cause dans les convention titre onreux.
IoNEscu (loAN I.). Dota sub raportul instrdindrii.
LAROMBIERE. Thorie et pratique des obligations.
LascARov-MoLnovANu (A). Legea autentificdrii actelor adnotatd i comentat.
LAURENT. Principes de droit civil frangais.
Supplement.

Le droit civil international.

LEROUX DE BRETAGNE. Nouveau trait de la prescription en matire civile.


LE SELLYER. Commentaire historique et pratiflue sur le titre des successions.

Etudes historiques et pratiques sur le droit criminel.

LEVASSEUR. Trait de la portion de biens dont on peut disposer.


LUCA (NICOLAE). Executia silita asupra bunurilor nemiscatoare.
LYON-CAEN ET RENAULT. Trait de droit commercial.
MARINESCU (N. G.). Codul consolidrilor petrolifere.

MARCADE ET PONT. Explication thorique et pratique du Code Napoleon.

Commentaire-trait des petits contrats.


MERLIN. Recueil alphabtique des questions de droit.
MICHAUX. Trait pratique des testaments notaries, olographes, mystiques et antres et
des actes qui en sont la consequence (Ed. II-a)

Trait pratique des liquidations et partages de communaute, de succession

et de socit.
MmoNEscu (GEORGE G.). Analiza noului Cod de procedura civild. (Ed. II-a).
MOURLON. Repetitions crites sur le premier, le deuxime et le troisime examen du
code Napoleon. (Ed. VII-a).

www.digibuc.ro

BIBLIOGR AFIE

MouRLON. Trait thorique et pratique de la transcription.

NACU (C.). Dreptul civil -Roman.


NEGULESCU (DEMETRU). Executiunea silitti Vol. II. Teoria Poprirei (Ed. IV-a).
NEMETESCU (GEORGE P.). CeTEiuza divortului.

PANDECTES FRANAISES. Nouveau Repertoire de doctrine, de legislation et de jurisprudence.


PLANIOL. Trait lmentaire de droit civil (Ed. II si III-a).

PONT. Commentaire des socits civiles et commerciales.

Commentaire-trait thorique et pratique des privileges et hypotheques et de

l'expropriation force.

PONT ET MARCAD. Commentaire-trait des petits contrats.


POPESCU (PETRE). Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie pe anii 1917-1918, Iasi si Buc.

POTHTER. Oeuvres annotes et mises en corelation avec le Code civil par M. Bugnet.
POUILLET. Trait thorique et pratique des brevets d'invention et de la contrefaon.

Trait des marques de fabrique et de la concurrence dloyale en tous genres.


Trait thorique et pratique de la proprit littraire et artistique et du droit
de representation.

RADDLEscu (ANDREI). Studii de drepi civil (2 volume).

Publicitatea drepturilor reale imobiliare i registrele de proprietate.


RoDIRE ET PONT. Trait du contrat de mariage et des droits resp ectifs des poux.
ROGUIN. Le mariage. Droit civil compare.
ROU SSEAU. Trait thorique et pratique de la correspondance par lettres missives et
tlgrammes.
SALEILLES. Etude sur la thorie gnrale de l'obligation d'apres le premier projet de
code civil pour l'empire allemand. (Ed. III-a).
SESCIOREANU (G.). Des conventions relatives la preuve de la liberation du dbiteur

SIREY. Repertoire du Recueil Sire Y.


STEFANESCU-PRIBOI (D. C.), L'ide de faute et la responsabilit des choses inanimes.

ST 0EANO 'MI (N. A.). La validit des actes de l'hritier apparent en droit franais et
en droit roumain.
SOURDAT. Trait general de la responsabilit ou de l'action en dommages-intrts en
dehors des contrats.
TATARU ( V. Gh.). Prezidentul Tribunalului in legislatia roman& (Ed. II-a).
TESSIER. Trait sur la dot.
THALLER. Trait general de droit commercial. Socits commerciales.
Trait lmentaire de droit commercial.
THIRY. Cours de droit civil profess Liege.
TITULESCU N. Imprteala mostenirilor.
TOCILESCU (GR. GR.). Curs de procedurti civila.
TROP LONG. Le droit civil expliqu suivant l'ordre des articles du Code.
VAREILLES-SOMMIARES. Des lois d'ordre public et de la derogation aux lois.
VAVASSEUR. Trait des socits civiles et commerciales avec formules.

VAZEILLE. Rsum et conference des commentaires du code civil sur les successions,
donations et testaments.
VERDIER. Transcription hypothecaire. Explication de la loi du 23 Mars 1855.
VERNET. De la quotit disponible.
VINCENT ET PANAUD. Dictionnaire de droit international priv.
VRAYE ET GODE. Le divorce et la separation de corps.

WAHL. Trait thorique et pratique des titres au porteur franais et &rangers.


WEISS. Trait thorique et pratique de droit international Five.
Manuel de droit international priv (Trait lmentaire).

XI

www.digibuc.ro

PRESCURTRI
al

Alineat.
Curtea de Apel.
Articolul.

Apel.

Art
Botosanii Jur idic
B., Bul.
Bul. C. Apet
Bul. Trib. Muscel

Revista de drept Botosanii Juridic".

Buletinul Curth de Casatie.


Revista de drept Buletinul Curtilor de Apel".
. Revista de drept Buletinul Tribunalului Muscel".
Curtea de Apel.
Codul civil.

..

C. Apel
C. civ

Revista de drept Curierul Judiciar".

C. J., C. Jud., Curier Jud.


C. p., C. pen.

Codul penal.
Malta Curte de Casatie Romanti.

Cas

Cas. Fr.
Cas. S. U.

Inalta Curte de Casatie francezd.


Inalta Curte de Casatie Romand Sectii Unite.
Codul civil.
Codul civil francez.
Codul civil Dalian.
Codul comercial Roman.
Constitutia Roraima..
Contrat de mariage.

Civ.

Civ. Fr.
Civ. Ital.
Corn

.......

Const.

C'ontr. de mar. .
Cony. Jur., C'onvorbiri Juridice
D., Dr., Drept
Dr. civ. int.
Don et test.
Ed.

Gaz. Trib., Gazeta Tribunalului .


Distr. crim.
J., Jud., Judec

Jurisprudenfa .......
Jur. Gen., Jurispr.

Gen.

Jur. Born., Jurispr. Rom.


Justifia Dobrogei
Justifia (Craiova)

Justifia (Iasi)
Justifia Olteniei

L., Leg.

L. aut. act.
L. jud. oc.
L. timbr.

Mon. of

No.
p.

Pay. Jur., Pagini Juridice


Rind. Rom.

part.
Pen

Prescr.
pr. civ.
Pr. pen

Reg., Reyul.

Revista de drept Convorbiri Juridice".


Revista de drept Dreptul".
Droit civil international.

Donations et testaments.
Editia.

Revista de drept Gazeta Tribunalului".


Instruction criminelle.
Judecdtoria.

. Revista de drept Jurisprudenta".


Revista de drept Jurisprudenta Generald".
Revista de drept Jurisprudenta RomAna"
Revista de drept Justitia Dobrogei".
Revista de drept Justitia Craiovei".
Revista de drept Justitia" din Iasi.
. Revista de drept Justilia Olteniei".
. Legea.
Legea autentificdrii actelor.
Legea judecdtoriilor de ocoale.
Legea timbrului.
Monitorul oficial.
Nota.
Numdrul.

Pagina.

Revista de drept Pagini Juridice".


Revista de drept Pandectele Romane".
Pa rtea.

Codul penal Romn.


Prescription.
Codul de procedurd civilit Romnd.
Codul de procedura penal& Romand.
Regulamentul.
XIII

www.digibuc.ro

PRESCURTkR1

Regulamentul actelor de stare civil.

Reg. act. st. civ.


Rp

. Repertoire.

Reg

Rev. crit., Revista critica. .


Rev, de drept., Revista de drept
Rev. Jud., Revista Judiciara .

Saptdmna Juridica
Success., Succ..
Suppl.

.
.

..
.....

Casatia Francez, Cbambre des requtes.


. Revista de drept Revista critic".
. Revista de drept Revista de drept".
. Revista de drept Revista Judiciar".
Sectia.

Revista de drept Sdptmna Juridic".

t.

T., Trib.

Text. belg.

Text. fr
Text. ital.
Tr.
Trib. Jur.
urm., ur.
V.

Successions.
Supplement.
Text.
Tribunalul.

. Textul codului civil belgian.


Textul codului civil francez.
Textul codului civil italian.
Trait.

Revista de drept Tribuna Juridicd".

urmtoarele.
A se veded.

MV

www.digibuc.ro

CODUL CIVIL
Art. 1-613.

www.digibuc.ro

CODUL CIVIL ')


(DECRETAT LA 26 NOEMVRIE 1864.
APLICARE LA i DECEMVRIE 18 64).

PROMULGAT LA 4 DECEMVRIE 1864.


PUS iN
CU ULTIMELE MODIFICA. RI DIN 1906 $1 1924.

TITIJU PRELIMINAB
Despre efectele i aplicarea legilor in genere.

Art. 1. - Legea dispune numai pentru viitor ; ea n'are

putere retroactava. Civ. 304, 624, 1015, 1415, 1589, 19111 1914;
Pr. civ. 739, 742; C. p. 2 , Leg. timbr. 100 ; Civ. Fr. 2).
Text. fr. Art. 2.

d'effet rtroactif.

La loi ne dispose que pour l'avenir; elle n'a point


Doctrinii si

AUBE? ET RAU, I, p. 62-65, 67, 69-71, 78; I, ed. 5-a, p. 99-102, 104-108, 110-129; V, p.
557; VII, Vp. 46;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes. I, 123, 124, 138, 141, 144-147, 150, 154-169, 172-178;

Couti ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 47, 50, 57; II p. 310;


DALLOZ, Rp. Lois. 125, 182 urm., 188 urm., 192, 193, 206 urm., 276 urm., 335 urm..
340 urm., 2955; Suppl. Lois. 117 urm., 119, 120 urm., 127 urm., 198 urm., 208 Urnh:
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 9 bis; 9 bis, 1; 9 bis, VIII, O bis, X; 9 bis, XI;
DEMOLOMBE, I, 41, 44-55, 58-61, 66, 67, 591; XII, 422; XIII, 47;
GARSONNET, I, p. 635;

Gr...AssoN Er COLMET DAAGE, Prcis" (ed. 2-a), Tome I, p. 11 um.;


GUILLOUARD, Contr. de mar., IV, 1843;
Hue, I, 62, 63, 65, 66, 70, 72, 75, 81-84 urm., 88 urm., 91;
LAURENT, I, 141, 167, 194, 201, 202, 204, 211-214, 215 urm., 223-227 urm., 230-232.
235 urm., 238, 243, 244, 248, 249; VIII, 119.
Codul Civil romdn coprinde 1914 articole, cari mai tome surit traducerea (Meld a dispozitiuntlor din

Codul Napoleon din 1807, care cuprinde 2081 de articole. La alatuirea acestui cod, s'a avut in vedere si
proiectul codului civil italian al Min istrului Pisanelli, precum i legea belgian dela 16 Decemvrie 1851 din
care se vede cd s'a inspirat legiuitorul romtin in regulamentarea ipotecelor i privilegiilor.
Legile in vigoare inaintea promulgrii codului actual au fost: Dela 1652-1711 Praoilile lui Vasile
Lupti
Maid Basarab ; la 1806 asa numitul eod al lui Toma Carra, tradus din limba greceascd; Codul
lui Andronachi Donici, care a avut putere de lege pAndla 1817. Tot pansla 1817 fu in vigoare in Muntenia Praviliceasca condlcd a domnului Alex. Ion Ipsilanti Voevod. Dela 1817-32, Codurile G'alimach (in Moldova)
si Caragea (in Muntenia) iar dela 1832 incoace Regulamentul organic, al Munteniei si al Moldovei pentru
ambele principate.
Redactorii Codului Civil actual sunt: I. Strat, Papadopol-Calimach, Gh. Vernescu, Gh. Apostoleanu si
Alexandru Creteanu. Lucrdrile au inceput la 10 Octomvrie 1864 si s'au terminat la 4 Decemvrie acelas an,
adicd In mai putin de dond luni.

El n'a frst supus desbaterilor corpurilor legiuitoare, asa a nu putem avea lmoririle ce ar denurge
din ele. Nu s'au publicat cel putin discuttile din stinul comisiunei lnsdrcinate cu elaborarea lui, care ar li adus
multe lumini din punct de vedere al interpretrei textelor sale. Dupd alcdtuirea lui, Codul Civil a fost publicat
in mai multe numere din Monitoral Oficial i anume : art. 1-347 in No. 271 din 4 Decemvrie 1864; art. 348 51t,
In No. 7. (supl.) din 12 lanuarie 1865; art. 517-706 in No. 8 (supl.) din 13 lanuarie 1865; art. 707-1119 in No. 8
(supl.) din 14 lanuarie 1865; art. 1120-1483 in No. 11 (supl.) din 16 lanuarie 1865 si in fine art. 1484-1914 in
lqo. 13 (supl.) din 19 lanuarie 1865. A se vedea i observatiunile importante ale d-lui G. D. Nedelcu, fost
Secretar General al Ministerului de Justitie, din pretioasa sa luerare: Textul autentic al Codului Civil romdn.
Codul nostru civil a suferit putine modificdri. Astfel, art. 7 din Constitutie, i-a modificat art. 8, 9 si 16,
relative la dobndirea calitdtei de cetdtean roman. De asemenea noua procedurd eivild din 1900 i-a morlificat
art. 13 relativ la cautio judicatum solvi ce se cerea strdinilor reclamanti inteo actiune civild.
In fine prin legea din 15 Martie 1906, si Legea din 24 Februarie 1924, i s'au modificat o serie de
articole, unele suprimndu-i-se, relative la casAtorie, legitimare, adoptiune i divort, precum i asupra dotnIndirei i pierderci nationalittei ',undue, toate avtind de scop simplificarea sau complectarea vechilor formalitdti.
Conform art. 1913 Cod. Civ., acest cod trebuia aplicat dela 1 lulie 1865. In baza Insd a decretului din

30 lunie 1865, si a Legei din 2 lulie 1865, punerea in lucrare a Codului Civil, s'a ameinat pentru 1 Decemvrie 1865.

53707.-Codul Civil adnotat

- I --,www.digibuc.ro

Art. 1

EFECTELE

Coda civil

I APLICAREA LEGILOR

MAROADB, art. 2, No. 12 si 49, I, 48;


Morin. LON ed. 7-a, I, p. 46 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 240 urm.

Doctrinri romneasA.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 74 urm.' (III, part. I, ed. 2-a, p. 579, 741, 762, 805, 815;

IV, parL I, ed. 2-a, p. 8 n. 3, 419 n. 1, 530 ad. notam, 558 n. 3, 748, 771 n. 2; IV,
part. II, ed. 2-a, p. 13, 328 n. 2, 549 n. 1, 588; VII, p. 244; VIII, part. I, ed. 2-a, p.
117 n. 2.; X, p. 357, 371, 632; XI, p. 224, 517 ad. notam); Droit ancien et moderne
de la Roumanze p. 413, 462; Observatie sub. Cas. I 99 din 24 Feb. 1910. Dreptul
24/1910; Despre proba testimoniala." Curier. Jud. 61/1901; Observafie sub. C. Apel
Buc. s. I, 147 din 4 Iunie 903. Curier. Jud. 2/904; Not sub. Cas. II, 15 Mart. 1922.
Pand. Rom. 1923, I, 98;
BARASCH I. MARCO, Nota sub. C. Apel Buc. s. I, 248 din 19 Sept. 1923. Pand. Rom.
1924. II. 18;
BENISACHE C. REMUS, Nola sub. C. Apel Constanta 53i din 14 MarL 1922. Pand. Rom

1923, II, 97; Adnotafie sub. C. Apel Constanta 22 din 14 Mart. 1922. Justitia Do-

brogei 2/924;
BONTEANU Gif. Nerelroactivitatea legilor". Curier. Jud. 82/915;
CANTACUZINO MATEI, p. 24 si UM; 136;

CERBAN ALEX. Nota sub. Cas. II, 69 din 15 Mart. 922. Curier Jud. 25/923;

CrimccLEscc D. N. Observafie sub. Trib. Ilfov, s. IV. 675 din 29 Aug. 1903.

Curier

Jud. 80/1903;
COSTIN AL. Observafie sub. Cas. Fr. Req. 30 Nov. 1920, Pand. Rom. 1922, III, 99;

DEousARA C. E. Nola sub. C. Apel Constanta 40 din 24 April. 1922 Curier Jud. 10/1923;
DEGR AL. Scrieri juridice vol. H pg. 275 urm.; ,,Despre conflictul legilor vechi de

procedurd civil, de organizare judecatoreasc si a celor noi".

DONGOROZ VINTIrJ, Nota sub. C. Apel Constanta 534 din 14 Mart. 1922, Pand. Rom.

1923. II. 98;


GEORGEAN N., Nota sub. Trib. Dorohoi, Jurnal 2875/924. Jur. Gen. 1924 No. 1806;

HER01/ANC EITGEN, Tratat teoretic i practic de Procedurd civi14. Vol. 1, No. 7 urm.;
Hozoc Duamm. Nota sab. Cas. I, 137 din 15 Feb. 1922. Pand. Rom. 1923. I. 106;

NACU, I, p. 41 urm.

NEGuLcscc DEMETRU, Nota sub. Trib. Ilfov s. I, 272 din 20 April. 920. Curier Jud. 36-37/1920 ;
NICOLEANU G. HH'POLYTE, Nota sub. Cas. I, 298 din 18 Nov. 919, Pand. Rom. 1922, I, 37;

PERIETEANU GR. I. Art. I, codul civil fi Legea din 6 Aprilie 1923 privitoare la prelungirea contractelor de inchiriere". Curier. Jud. 23/923;
PLASTARA G. Nota sub. Cas. I, 298 din 18 Nov. 919. Curier. Jud. 28-29/920;

PoLIcinzoN DEM. Nola sub. Trib. Dolj s. III, 84 din 10 Mart. 1923, Pand. Rom. 1923, II, 182 ;
RADULESOU ANDREI, Studii de drept civil, vol. I, p. 181 urm.; Obligatiunea impusa

prin legiuirea Caragea de a inzestra pe surori


acestel obligatiuni"

influenta codul civil asupra

TANOVICEANU I. Nola, st;19. Judec. Ocol. 7 Buc. 822 916. Curier. Jud. 50/916;
TOCILESCU. Curs de procedura civila. Partea III, No. 7, p. 7, 8, 9;
TOMESCU D. I. Cc lege se aplica in cazul cand apelul a lost declarat inainte de aplicarea

legei noi dar hotarirea s'a pronunfat sub imperiul legei celei

noti".

Curier. Jud.

42-43/920.

INDEX ALFABETIC

Abrogare 5.
Accident 78, 82, 84.
Act de compromis 32.
Adoptiune 73.
Ape 54.
Apel 27, 40, 52, 61.
Asediu, stare de 86.
BOO la ordin 50.
Brevet 60.
Calimach 28, 38.
Caragea 5, 8, 9, 11, 15, 18,

Creante 21.
Creditor 21, 28.

Capacitate

DotA 18, 55.

22, 25, 27, 41, 72, 75.


1, 26, 29, 36,
47, 55, 63.

Osiltorie 18, 55.


Chirii, prelungire 90.
Competenta 10, 16, 37, 45,
48, 50, 57, 62, 68, 74, 76,
79, 82, 85, 86, 88, 91, 92.
Compromis 32.
Conditiuni 32, 39.

Consiliu judiciar 56.


Constitutionalitatea legitor 70.
Contestatie 4, 5, 5'2, 53.

Contracte 21, 22, 26,


37, 44, 46, 59.

Fapte de comert 50.


Fidei comise 17.
Filiatiune 9, 29, 30, 31, 39,

32,

72, 75.

Copil natural 29, 30, 31,

Foi de zestre 18.


Inchiriere 22, 52, 90.
Inalienabilitate 18.
Inscriptii 21, 28.
Ipoteci 21, 28.
Interpretare 24, 56, 54.
JudecAtorii de ocoale 77.

38, 39.

Lege interpretativA 24, 58,


61, 69, 70-73.

Legi anterioare 1-8, 10,


13, 18.
Legi de organizare, vezi

competenta.
Legi otomane 54.
Legi penale 73.
Legi politice 47.
Legi posierioare 8, 20.
Legi (publicarea i efectul
Juramd at decizoriu 5, 8.11.
(or) 94.
Jurisdietie 10, 16, 37, 45, 48, Legitimare 72.
Legalizare 18.
Licente 60.
Legea de organizare a Mandat 2.
meseriilor 78, 80, 82, 84. Marturi 9, 30, 31, 39, 62.
I.egea de prelungire a MAsuri excemionale 83.
contractelor de Inchi- Maternitate 29, 30, 31, 38,
riere 90.
39.

Curte cu jurati 48.


Data actului 20.
Delict slyic 62.
Dobrogea (ape) 54.
Domeniu public 54.

Donatiuni 14, 15, 25, 41.

Drepturi castigate 3, 6, 8,

10, 13, 14, 15, 16, 17, 18,


24, 25, 29, 30, 31, 33, 35,
37, 39, 40, 41, 44, 45, 56,
63, 66, 67, 68, 79, 81, 82,
83, 89, 91, 92, 93.

Legea judeciitoriilor de
ocoale 77.
Legea miisurilor excep-

Drepturi naturale 29.


Electorale 47, 48.
Erede 6, 13, 14, 15, 23, 25.

tionale 83.
Legea minelor 59.
Legea pensiilor 81.
Legea proprietarilor 52, 91.
Legea stArii de asediu 86.

29, 34, 35, 36, 41, 42.

Executare 4, 27.
Exceptionale mIsnri 83.

www.digibuc.ro

Meserii, lege 78, 80, 82, 84.

Mine, lege 59.


Monitor oficial 94.

Mostenire, vezi succesiune.


Mostenitor, vezi erede.
Nationalitate 7, 38, 47,
51, 53.

Nat'l cmt

EFECTELE

Naturalizare 7, 38, 47, 51,


53.

Neretroactivitate 1,

2, 3,

5, 8, 10, 15, 16, 17,


25, 26-29, 43, 45, 47,
57, 60, 63, 66, 68, 73,
77, 79, 80, 83, 84,
91, 92.

19,
48,
76,
90,

Nulitti 20, 44.


Ordine publica 55, 56, 57,
78, 95, 96.
Paternitate 38, 39.

Pensii, lege 81.


Persoani moral 2

Prelungirea contr. de in-

chiriere 90.
Prescripye 22.
Prezumtli 26.
Privilegii 21.
Probe 8, 11, 12, 20, 30, 31,
39, 43, 49, 62, 66.
Procedurfi 10, 12,

16, 23,
26, 27, 28, 36, 37, 50, 52,
56, 57, 73, 74, 78, 79, 87,
88, 91, 92.

Proprietari 52, 91,


Publicarea legilor 94.
Quota-litis 44.
Rang 28.

l APLIC klIE

Art. 1

nuntarei hotarirei reguleaza cazurile


si in care timp se poate cere reformarea et. (Cas. I, 293 72. Sept. 1 72 B.

Raport 14, 15, 25, 41.


Recurs 57.
Reformare 4.
Regulament organic 7, 18.
Regulamente politienesti,

p. 218).

65.

Retroactivitate 8,

1.1:G11.011

5. DupA art. 1208, juramntul deeisoriu poate fi dat in orice fel de contestatiune, a cArei solutiune, nu atinge
interesul general, fArA a distinge daca
faptele, a cAror existentA tinde a fi
stabilitA, s'au petrecut sub imperial
acestei legiuiri, sau sub cea anterioarA
abrogatA, ce nu perinitea pArtilor a se
servi de jurAmantul decisoriu, decal
in cazul exceptional cuprins in, art.
49, dela dovezi, cod. Caragea; cAci jurAmantul fiind o transactiune, pArtihs
se pot servi de dnsul $i judecAtorii
sa decidA in consecint, fArA ca prin
aceasta sA violeze principiul neretroactivittii legilor. (Cas. I, 40/Febr.

14, 30,

32, 33, 37, 39, 40, 47, 52,

56, 57, 59, 60, 64, 6,5,


72-74, 76, 78, 79, 85-88,
93, 95, 96.

Revizuire 56.
Servituti 33.
Silvic, vezi delict silvic.
Stare civil 29, 39, 53.
Strini 51, 53.
Substitutii 17, 63.
Succesiune 6, 13-15, 23,
25, 29, 34-36, 42, 80.
Terti 18, 28.
Testament 23, 34, 36.
Titlu executor 4, 27.
Tramvae 69.
Transcriptie 18.
Tranzactie 5.
Tribunal pmntean 7.
Urmriri 4, 27, 32.
Zestre 18, 55.

8/72 B. p. 31).
6. Dreptul la succesiune se reguleazA

dupti legea in vigoare la moartea lui


de cujus, si nimeni nu poate pretinde
cA are un drept dobndit asupra unei
suecesiuni, in puterea legei anterioare

Jurisprudentil,
1. Legile relative la capacitatea persoanelor, in virtutea principiului neretroactivitAtit, consacrat prin art. 1,
nu pot avea nici un efect asupra drepturilor dolindite legalmente sub regimul unei legi anterioare. Astfel, moartea testatorului, avnd de efect de a
face pe legatar proprietar al lucrului
legat, dreptul asupra lucrului legat,
dobndit de el in momentul mortii festatorului, nu i se mai poate rApi nrin

desehiderei ei. (Cas. I, 463 Dee. 20/72 B.


p. 360).

7. Naturalizatiunea cea micA, dupa


art. 379 regulamentul organic, astAzi
abrogat, conferea drepturile civile, intre care este si dreptul de a eere dreptatea dela tribunalele pAmntene, eaz
in care strAinul astfel naturalizat. era
intru toate asimilat romnilor. Prin
noul codiee civil (art. 16), naturalizatiunea cea mica nu mai este admisA.
Ins/. aceastA dispozitiune are putere
numai pentru viitor, conform art. 1
C. civ., dar nu poate afect intra nimic
o conditie juridicA bine stabilitA prin
legi, anterloare, chiar si dacA acea conditiune nu este admisA in legea eea

o lege posterioar. (Cas. I, 39/70. Febr.


3/70 B. p. 35).
2. Principtul neretroactivitAtii are

de scop conservarea drepturilor do-

bandite. De aceea cnd legea nouA desfiinteazA o persoanA moralA creatA de


legea veche, inceteazA si mandatul celui ce o reprezintA, cAci ad j. nu se va-

tAmA nici un drept dobndit. (Cas. I. nou.A. (Cas. II, 130/Sept. 6/72 B. p. 266).
198/Mai 18/71 B. p. 95).
8. In principiu, orice lege noubi se
3. In regula generalA, consacratA de
aplicA chiar situatiunilor sau raporart. 1, legea nu poate dispune decat turilor juridice stabilite sau formate
pentru viitor, si de aceea ea nu poate inaintea promulgatiunei sale, pe ct
avea putere retroactivA, afarA numai retroactivitatea legei nu atrage dupA
de cazurile in care insusi legiuitorul a sine leziunea drepturior castigate. Si
voit ca legea sA albA putere i asupra dacA este drept ea o probA recunosentA,
trecutului; insA aceastA vointA a le- prin legea in vigoare. in momentul
giuitorului, ea o esceptiune la regula cand s'a creat un raport juridic, stt fie
general/ a neretroactivitAtii legilor, admisibilA in justitie chiar sub impetrebue sg. fie evidentA pentru eh drep- rial unei legi posterioare care nu adturile castigate nu pot fi dobandite mite acea probA, si aceasta pentru eucleat printr'o manifestA vointA a legii. vant c acea probA este un drept castigat pArtilor contractante, si legea
(Cas. TI, 116/Sept. 3/71 B. p. 216).
4. DacA modal executArei unei hoposterioarl nu poate fi retroactivA; nu
triri definitive poate fi contestat este insA tot asemenea in cazul inpan la sAvarsirea eelui din iirmA act vers, cAci un nou mijloc mai malt
de executare, si dael pentru aceasta creat prim legea cea nouA spre descoeste indiferent a se sti sub care lege perirea adevArului unor fapte petres'a dat acea hotArire, nu este tot astfel cute sub legea anterioarA, nu vatAmA
pentru eazul eand contestatiunea la vreun drept al nici uneia din pArti, de
executare ridicat de una din pArtile oarece este neadmisibil a se sustine cA
litigante ar tinde la reformarea in nedescoperirea adevArului ar constitui
tot sau in parte chiar a hottirirei exe- pentru pArti un drept castigat. Astfel
eutorie; iii asemenea eaz, legea pro- fiind, se aplicA rAu principiul neretro3

www.digibuc.ro

Art. 1

EFEC1E1 E si APLICAREA LEGILOR

activitAtii legei si se violeazd art. 1913

Codal civil

ste a se proba. (Apel Buc. II, Febr.

cnd nu se permite deferirea jurdmntului decisoriu pentru fapte pe-

4/25.

Dr. 56/75).

la. Succesiunile sunt regulate exclu-

trecute sub legea Caragea. (Cas. I, 141,

siv de legea in vigoare in momentul


deschiderii lor, iar nu de legi civile
anterioare sau alte dispozitiuni particulare, cdci dreptul de a fi erede nu
este un drept cstigat, ci numai o sperantd, o espectativd, si prin urmare
incetnd legea pe care el se bazase,

Apr. 25/72 B. p. 133).

9. Cel ndscut sub legea Caragea


poate invoca martori in constatarea
filiatiunei sale, conform art. 33, part.
VI, cap. II din citata lege. chiar cnd
i se contestd filiatiunea sub codul ci-

inceteazd si dreptul insusi. (Apel. Iasi,


12. Principiul neretroactivittii legi- II, Mai 16 75. Dr. 63/75).
Donatiunile fcute unui succesilor, consacrat de art. 1 c. civ. si art. 2 bil14.
sub o lege care nu impuneA raporal. I e. pen., este supus exceptiunei
cnd e vorba de jurisdictiunea compe- tul, urmeazd a fi raportate dacd suctinte si de procedurd., cum rezultd din cesiunea donatorului se va deschide
art. 742 pr. civ. si art. 602 al. 2 pr. pen. sub legea noud care nu permite succedonatar a vent la ereditate
In adevdr fondul dreptului nu poate sibilului
a raport donatiunile ce i s'au
fi regulat dect dupd legea ce domind far/
de defunct, cdci aceasta este una
Pe timpul cnd faptul la care dreptul. fdcut
conditiunile esentiale sure a putek
este aplicabil. a luat nastere, cdci alt- din
donatarul seccesibil, succesiumintrelea de ar urmA sd se reguleze succede
regulndu-se dupd legea in viin legea noud, s'ar aduce o vdtdmare nea
in momentul deschiderei ei.
drepturilor cAstigate; nu este totdea- goare
una astfel cnd este vorba de jurisdic- Acestei aplicatiuni. a legii nu i se
imputh retroactivitatea, cdci letiunea competentd si forma de proce- poate
durd, cdci nimenea nu poate, cu drept gea noud nu atacd de loc dreptul cstigat al donatiunei, liber fiind donacuvnt, pretinde e la comiterea fan- tarul
succesibil a'si pdstr donatiunea
telor ce dau nastere la drepturile sau si a nu
vent la succesiune. (Apel, Buobligatiunilor sale, a avut in vedere.
I, Nov. 29/75. Dr. 5/76).
specialmente jurisdictiunea si forma cures-Li,
Donatiunile fAcute unlit succeside a proeede in timpul perpetrdrii lor, bil 15.
sub imperiul unei legi, ca legea Casi de aceea legile noui privitoare la
care nu impunea raportul, urjurisdictiune sau procedurd sunt apli- ragea,
a fi raportate la succesiunea
cabile la afacerile cart sunt Inca pen- meazd
donatorului, cnd acesta a incetat din
dinte, caci schimbarea jurisdictiunii vieatd
sub imperiul legei Met noui,
sau a formelor de procedurd, nu aduce care impune
inteun mod imperios connici o vatamare vre-unui drept csti- ditiunea raportului
orice coerede.
gat, afard numai de cazul cnd juris- 0 asemenea deciziunel.nu
poate fi condictiunea ar fi efectiv sesisatd trarie principiului neretroactivitAtei
de afacere, sau formalitatea Impliiiit legilor, consfintit prin art. 1. cod. civ.,
dupd legea anterioard. (Cas. II, 369 cdci pozitiunea unui mostenitor. care
Iul. 5/74 B. p. 244).
donatar, trebue a fi. privitd sub
H. Daed faptul s'a petrecut sub le- este sipuncte
de vedere, adicd al At al
gea Caragea, care nu cunosteA intre cloud
drepturilor
sale
izvornd din donaprobe jurdmntul decisoriu, cel ce a tiune cat E}i acelea
isvornd din mosfdeut tot ce legea it cerea pentru a pu- tenire. In ceeace priveste
donatiunea,
vil. (Cas. I, 283/Iun. 20/73 B. p. 126).

tea ajunge la constatarea drepturilor


sale, nu poate fi azi fortat ea pentru
cstigarea cererei sale, pe Naga un
inscris in toga.' regula, O. se supund
la o prestare deb jurdmnt De care nu
a putut sa o aibd in vedere si pe care,
poate, de ar fi cunoscut-o nu ar fi
consimtit a contract cu adversarul.

este incontestabil e legea noud nu

poate aveA cea mai mic influentd asupra ei, fiind vorba de un Taut complect desdvArsit ; in ceeace priveste
insd dreptul de suceesiune, donatarul,
fatd
de mostenirea
donatorului,
n'are, pnd in momentul deschiderei
sale, decAt o simplA espectativ sau
sperantd, care nu constitue un drepl
cAstigat pentru donatarul erede si care
nu dobndeste calitatea aceasta decal
dela momentul deschiderii succesiunei, adicd a incetdrei din viatd a donatorului; Wand in momentul acesta dar,
legiuitorul este liber de a reglementa
si de a organizit astfel dung, cum hatelege mai bine mostenirile nedeschise
Inca, Mil a se pute sustine cd in aceastd privintd s'a violat vre-un drept
cAstigat. Si raportul f iind o conditiune
esentiald spre a putea succede, de act

(Apel Buc. II. Nov. 14/71, Dr. 13/75).

12- Regulele de probe nu sunt numai


judeedtorul sd poatd ajunge la descoperirea adevdrului, ci niste adevArate
regule de drept contra cArora judecAtorului nu-i este permis a contravent.
Probe le cari nu sunt ldsate la aprecierea judecdtorului, ci obligatorii
pentru el, catd sd fie acele admise de
legea sub care faptul s'a petrecut,

niste regule de procedurd prin care

decAtorul fiind dator sd se pund in

inomentul creatiunei dreptului ce voert

www.digibuc.ro

(Jodul civil

EFECTEI .E

PLICAREA LEGILOR

urmeaz ea dansul este aplicabil chiar


persoanei care a prima dela de cujus o
donatiune sub legea Caragea, care nu declar donatiunile raportabile, si aceasta fr a viola principiul neretroactivittei legilor, succesiunile regulndu-se dupa legea in virroare in momentul deschiderei lor; donatarul este
liber, oricare va fi valoarea douatiunei
primite care nu voeste a raporta. s
declare el nu acceptd. mostenirea si
eu modul acesta a'si conserva intacte
avantagiile rezultnd din dar. (Cas.
sect-unit.. 2 Apr. 23/77 B. p. 442).
16. Intru cat in noua lege civild. nu
se cuprinde vreo dispozitiune transitorie relativd la procesele pendinte
inaintea tribunalelor, toate acele procese rman in competinta tribunalelor

de a le judeca pe cat instantele sesist doctrind este intemeiat nu numai


Pe interesul prtilor impricinate de a
dobndi o promptd si cat mai putin
ccstisitoare justitie, dar hied, si pe
consideratiunea superioard de ordine
publica cd iustitia Orel trebue sd prezinte justitiabililor o p1in. intreag si
absolutd ..arantie pe cat o lege noult
nu dispune expres contrariul in vreun caz exceptional. Art. 742 pr. civ.
prescrie schimbarea imediat a formelor procedurei, dar acea dispozitiune
nu implied de loc vre-o modificare retroactiv in ordinea chiar a juridictiunilor. A se da un alt sens decal
acesta legii, ar fi a se lovi in drepturile castigate ale prtilor, violndu-se
in aeelas imp principiul neretroactivittei legli pus in art. 1 c. civ. (Cas.

sate, nu au Lost imediat suprimate. Acea-

Art. 1

fost transcris sub domeniul acelei


legi, nu mai poate valabil sit fie transcrisd dupd promulgarea legei noui.

legea noud avnd in aceast privintd


efect din momentul promulgrei sale,
de oarece femeea inzestrata sub legea
veche, nu se poate preval de nici un
drept dobandit neputand fi considerat

ea un drept astigat facultatea ce ea


avea de a putea imprima in timpul
cdstoriei dotei sale constituit, forma legald, caracterul de inalienabilitate n fata tertiilor persoane, prin o
legalizare i transcriptie pe care o putea cere sau nu. (Cas. I, 404/Dee. 15 81
B. p. 936).
19.

Art. 1 e. civ. prescrie eA legea nu

are putere retroactivrt ; prin urmare


actele fcute sub legea veche, dun
formele cerute de acea lege. nu pot fi
isbite de nulitate pe motiv ca nu s'au
fdeut dupd normele dictate de noua
lege. Actele urmeazd a fi facute duud
cerintele legei care a dominat in timpul confectiondrei lor. (Cas. I, 306/Oct.
7/81, B. p. 724).

ln regula generald, veracitatea


si sinceritatea datei unui act se constatd dupa priucipiile si dispozitiunile
de probatiune a legei in vigoare cnd
s'a sAvarsit actul, de oarece numai
acea lege a avut-o in vedere cel care
a facut actul, ei a trebuit sa se conforme, la ea s'a raportat, si-i era imposibil sA prevadd schimbrile ce o lege
posterioara va aduce pentru ca sd pue
actul sAu la adapostul acestei legi.
Aceastd reguld urmeazd a se Emile&
chiar atunci &And o lege posterioard
modified sau inlturd formalititile
sect. unit. 3/Mart. 1/79 B. P. 978).
dupd care se puteau savarsi acte valabile anterior; cdci altinintrelea de nu
17. Codul civil actual prohibind substi tutiunile sau fidei-comisele, n'a in- s'ar aplica aceast reguld. pentru proteles a respect, conform principiilor batiunea datelor, actele svarsite cu
generale de drept asupra neretroacti- toate formalittile cerute in timpul
vittei legei. decht drepturile doban- unei legi, s'ar anula indirect si n'ar
dite in temeiul legilor anterioare. Deci mai putea produce efecte, pe timpul
chematii inteo substitutiune fidei-co- unei legi posterioare care ar modificit
misarie care nu s'au nscut decal sub sau inltur formalittile auterioare,
regimul noului cod, neputnd invoca in vreme ce s'a admis cA ele nu stint
nici un drept dobandit, nu pot avea isbite de nulitate. Numai atunci s'ar
nici o actiune relativd la imobilul care pute deroga la aceasta regulrt, cnd
legea posterioard prin msuri transie obiectul substitutiuuei. (Cas. I, 94
torii ar dispune altfel. (Cas. I, 12/Ian.
Mart. 27/80 B. p. 105).
82 B. p. 20).
Legalizarea si trecerea in con- 1521.
De ate ori o lege nouri vine s.
died a foilor de zestre era sub legea
Caragea si Regulamentill Organic, ca stabileasca un privilegiu pand atunci
si sub legea actuald, o forrnalitate Mt% necunoscut pentru a protege oarecari
de care zestrele nu erau opozabile ter- acte sau fapte juridice, aceastd lege se
tilor nici in ceea ce priveste inaliena- aplicd la toate actele de aceastd specie
bilitatea, nici in ceea ce se atiuge de fcute dun promulgarea sa, nu ins
dreptul de preferint. Facultatea de a la cele fdeute mai inainte (leg. 12 3
se putea opera transcriptia chiar dupd cod. qui potiores in pignore habeantur,
celebrarea edstitoriei. facultate pe care cart. VIII, tit. 18 Basil. leg. 39, cart.
25 tit. 5). Si legile creatoare de privio avea dupa legea veche femeia mri- legh
sau hipoteci nu fac sa decurga
tatd, a incetat din minutul promulgdrii legei noui care desfiintaezd aceasta. dreptul de preferint, ce dnsele aDe unde rezult c zestrea constituitg cordti. creditorilor, numai din lege, ci
sub legea veche, dar a carei kale n'a mat au ine de fundament f31 o conwww.digibuc.ro

Art. 1

1:1ECTELE

1I'LICAREA I.E(;11.01;

aceea care determind conditiunile de


a succede, totusi acest prineipiu nu e
general, si chestiunea de a se sti care
e influenta legei noui in ee priveste
raportul la masa succesiunei a donatiunilor fdeute prin acte intre vii Inaintea acestei legi, nu se poate decide
dect prin distinetiunea urmtoare :
dacA legea nouti impune obligatiunea
raportului in mod imperativ si absolut, sau dacd legea noud lasd la facultatea donatorului dispensa de raport.
In primul eaz, raportul donatiunilor
e obligatoriu, fArd a se puteh sustine
cu sucees cd prill aceasta s'ar isbi principiul neretroactivitAtii legilor, pentru
cd indeplinirea raportului forrneazA
una din conditinnile sub care suceesiunea poate fi deferitA, si eel ee
IroeSte sit succeadd, rebue sA indeplineased toate conditiunile aeestei legi.

ventiune tacitd a pArtilor, edci se presupune ed pdrtile au contractat numai


in vederea legilor existente in momentul contractarii, si aceasta att in eeea
ce priveste chestiunea de a se sti cum
se nasc, se modified si se sting drepturile cari decurg din contract. ct
in ct se atinge de chestiunea de a se
sti, dacd creanta isvoritoare din contract, dd sau nu creditorului un drept
de preferintd. (Cas. I, 273/Sept. 27/82.
B. p. 888).
22. Prescriptiunea creantelor resultnd din contractele de inchiriere nu
incepea a curge, dupa codul Caragea,
decAt dela expirarea contractului,
nici o prescriptiune nu incepe a curge
inainte de a se naste aetiunea supus
acestui mod de stingere (actioni nondum natae non prescribitur). Dacd dar
contractul de arendare a expirat sub
imperiul c. eiv. actual, prescriptiunea
fiind inceputd dupa publicatiunea codului astAzi in vigoare, ea e supusd
tuturor regulelor stabilite de acest co-

In al doilea caz, trebue a se cereet


dac.1 actul de donatinne contine eau nu
vointa donatorului relativ la aceastA
dispensii. In cazul afirmativ donatarul
nu e obligat de a face raportul, enci
conditiunile de a succede cerute de
noua lege sunt indeplinite; iar n ca-

dice. (Cas. I, 379/Dec. 22/82, B. p. 1201).

23. Dacd este a se cereet validitatea

unui act relativ la forma sa exte-

rioard, trebue sd se aibd in vedere legea locului unde dnsul a fost fAcut
si legea care era in vigoare in momentul facerei lui ; prin urmare. ei in ce
priveste testamentele trebue s, se observe aceleasi regule, cdei i lor sunt
aplicabile maximele locus $i tempus
regit actum. (Trib. Braila, 13 Ian./83.
Drept. 29/83).
24. Legiuitorul

zul nemativ, trebue sd facA raportul.


edei numai astfel indeplineste conditiunile legei in virtutea cAreia e chemat la suceesiune. Dacd vointa de disDensa nu este expresd in act, ea trebue sd fie presupusd cnd donatimnea
e fdeutA sub imperiul unei legi care
nu obligd pe donatar la raport. cAci e
de principin A se snbinteleg in conventiuni dispozitiunile legii care-i
sunt relative. si prin urmare vointa
tacitd a pArtilor, relativ la punctul ce
ne preocupd, trebue sd aibd aceeasi
valoare ea si o deelaratiune formalA.
Or, in condica Caragea nu exist nici
un text de lege care sit oblige pe donatar la raport, deci donatiunile f acute
sub acea lege sunt presupuse ea Idente
eu dispensd de raport. (Trib. BrAila,
Nov. 10/83. Dr. 10/84).
26. Principiul suveranittii legei reclamd ea o lege noud sA se aplice raporturilor juridice nAscute chiar inaintea promulgrei sale. Ins acest
principiu nu-si mai poate aveit aplicatiunea in caz end ar fi de naturd
a aduce o vtdmare intereselor si drenturilor dobndite. Aceastd reguld a neretroactivittii legei, consacratA de le-

printr'o lege inter-

pretativd avnd de scop de a inlAturit


ambiguitatea, dubiositatea si obscuritatea unei legi precedente, este evident cd iuterpretatia datd de dnsul,
este manifestatia intentiunei si eugetArei ce acel legiuitor a avut pe timpul
and a fAcut legea interpretatd, asupra
unei dispozitiuni al cdrui sens a pdrut
intunecos si care dd loc la diverse interpretatii; este, eu alte euvinte, expresia mai clard a vointei leginitorului asupra sensului legei sale precedente;
de unde resultd cd legea interpretativd
&Ltd a fi considerat., dui% natura lucrului. ea eontimporand cu legea interpretatd, si CA, face necesar parte
integrantd din legea interpretatA, fdrit

sd fie nevoe ea aeeasta s, fie zis in


lege; prin urmare, legea interpretativA are efect din ziva precedentei
legi, si se aplicit chiar la faptele juridice petreeute in interval panit la darea legei interpretative. Drepturile
insd cstigate printr'o hotdrire judeeAtoreased, ce are dobndit puterea
lucrului definitiv judecat, nu pot fi
atinse printfo lege interpretativ.
(Cas. I, 82/Mart 12/83. B. p. 272).
25. Desl in principiu, raportului se

giuitorul nostru prin art. 1 C. civ.,


fiind interne-1MA att pe prezumtiunea
echitabild ed pArtile contractante au
voit, intr'un mod expres sau tacit, a
se referl, att in privinta formei el eetelor obligatinnilor lor, eitt mai ales
in privinta calitAtilor persoanelor contractante, la legea in vigoare Iii momentul contractului, et si pe principiul cd autoritatea si increderea ee
trebue a se inspir tuturor. cA situa-

anlicd legea in vigoare la deschiderea


succesiunei. cAci

aceastd

lege

Codal civil

tiunea juridicd nscutA sub imperiul

este
6

www.digibuc.ro

Codal civil

EFECTELE 91 APLICAREA LEGILOR

unei legi va fi respectata chiar si sub


imperiul unei legi viitoare, trebue a
gsi o aplicatiune riguroasl mai ales
cnd este de examinat conditiunile
constitutive ale strei si capacitAtii

Art: 1

rezultatul regulamentArei leginitorului a diferitelor acte ce ea poate face


mu efect legal, cu starea sa civil. care,
fiind un fapt creat de naturg, trebueste
cAutat dupg legea sub imperiul cgreia sa nascut. Deci egutarea materniValli in timpul codului civil se poate
face dupg principiile legei vechi sub
care s'a ngscut copilul natural. (Apel.

persoanelor. (Apel. Buc. I. 45/Febr.

22/84, Dr. 28/84).


27. OdatA inceput executarea hotg-

rirei sub imperiul legei Caragea, prin


indeplinirea formelor cerute de aces
legiuire, desi definitiva executare a
avut loc, pe cnd era in lucrare noua
lege de procedurg, nu se puteit insg
cere observarea formelor, prescrise de
aceast procedurg pentru executarea
hotririlor incepute sub imperiul legei vechi. Deci, curtea apelativ anuland executarea hotrirei, pe motiv cA
acea hotrire n'a fost investit cu titlul executoriu. precum prevede actuala lege de procedurg civil, violeazg pricipiul neretroactivitAtei legilor consacrat in art. 1 c. civ. (Cas. I,

Rue. I, 267, Febr. 9/85. Dr. 40/85).


30.

I n materie de fiiatiune natu-

ral, orice lege noug are un efect retroactiv si se aplicA la toate faptele
relative petrecute sub legea veche.
fapte care n'au cApAtat incg caracterul
de drepturi definitiv castigate. Si nu
se poate zice cA nasterea avand loc sub
legea veche, copilul si mama au nistc
drepturi castigate prin faptul chiar al
nasterei, cAci nu nasterea, nu faptul
material numai, (IA aceste drepturi, ci
filiatiunea legalg. filiatiunea stabilitit
in conformitate cu legea. si pang ce
aceast filiatiune nu se gseste astfel

180, Mai 16/84, B. p. 417).


28. Dispozitiunile art. 1786 pot s fie

stabilitg, pan atunci nici un drept


nu poate fi cApAtat, cAci nu s'ar puteit
sti nici cine le are si nici ce soiu de
drepturi are. Astfel fiind cum legea

intinse. MI% a se viola principiul neretroactivitAtei legilor, si asupra inscriptiunilor ipotecelor de sub codul
Calimach, care admite cg inscriptiunea se stinge odat1 eu ipoteca, .pentru
cA prin faptul cii creditorul nu a reinoit inscriptiunea, el nu pierde dreptul salt de ipotecA. ipoteca subsist
intre pArti, si nu pierde nici dreptul
de inscriptiune, eAci poate cere oriprin
eand inscriptiunea ipotece4
urmare nu sufere nici un prejudiciu;
ceeace perde, este rangul de inscriw
tiune fat cu cei de al treilea. Aceastii
formall Late ins nu eae o forma. instrumental% a actului, ci numai o simpl formalitate creatA in interesul celor de al treilea 5i care nu atinge nici
dreptul prtilor, nici forma actului si
nici aduce vre-un prejudiciu creditorului; prin urmare, este una din acele
forme exterioare ale actului pe care
legiuitorul poate sg o schimbe, si judecAtorul poate s o intind salvo jure
aquisito fait a &Aka principiul neretroactivittei (Trib. Bacau, Oct. 15/85.

Doug refuzg cercetarea maternittei


dacA nu se posedg un inceput de dovadA scris, cum cere art. 308. eel ngs-

cut sub legea veche nu poate prob


maternitatea prin martori sub legea
noug dacg nu are un inceput de do-

vadA, scris. (Trib. Ilfov. IV. 416. Dec.


18/84, Dr. 11/85).

31. Faptele cele vechi, care nu au


fost incg legalmente constatate, sunt
supuse la modurile de probatiune stabilite prin legea nou, care, presupusA
a fi mai bung, trebue aplicat de Mc
ori prin aplicarea ei nu se atinge vreun drept dpbndit. Or, in materie de
filiatiune naturalg, cel care n'a uzat
de inlesnirile ce i-a dat legea veche
pentru a stabili filiatiunea sa, nu mai
poate uz de acele inlesniri dup ce o
lege noug, mai restrictivg in privinta
modurilor de probare, le-a desfiintat,
ca putand da loc la cercetri imorale
si scandaloase de filiatiune naturalg.
Astfel, copilul natural nscut sub legea veche 1111-si poate stabili filiatiunea sub legea nou prin martori dae
nu are un inceput de probg in scris.
(Apel, Buc. III, 111, Mai 30/85. Dr.

Dr. 78 85).
29. Filiatiunea, ca fapt unic al nab-

terii, f iind petrecut sub legea veche.


in acea lege trebue sti vedem cum ea
se poate dovedi, iar nu in legea in vigoare in momentul deschiderii succesiunei. Si desi in principiu orice lege
noug se aplicA tuturor situatiunilor
juridice stabilite sau formate inaintea
promulgrei sale, totusi acest principiu lasA loc neretroactivitAtii legii Iii
toate cazurile unde aplicatiunea lui ar
desfiinta drepturi castigate de particulari in momentul cregrei obligatiunilor sau nasterei drepturilor naturale
cari nu sunt efectul prescriptiunilor
legiuitorului. Si nu trebue confundat
capacitatea unei persoane, care este

67'85).

32. In principiu de ea-be ori se naste


intre pArti o neintelegere asupra unei
urmAri imediate si necesare dintr'un
contract si dacg in interval intervine
o lege nouA, trebue a se apnea legea
sub imperiul cAreia s'a fAcut contractul cad altfel s'ar aduce o atingere arbitrarg adevAratei intentiuni a pArtilor, $i astfel facultatea de a contracti
n'ar mai prezinta nici o sigurantg. Pe
lngtt aceasta, este constant, cA de ate
ori exercitiul unui drept este subordo7

www.digibuc.ro

Art. 1

El ECTELE

APLICA BEA LEWD Ill

Codul civil

tr'alt fel s'ar da loc la prea mari in-

nat unei conditiuni, conditiunea indeplinindu-se. are un efect retroactiv la


timpul cnd germenile dreptului s'a
format, si in asemenea caz trebue eonsultatd legislatiunea in vigoare la acea
epoed. Astfel, actul de compromis, urmare necesard a conventiunei dintre
pArti, e reglementat de legea in vigoare
in momentul contraetului. (C. Apel,
Focsani, II, 164/Mai 15/84. Dr% 10/85).
33. Servitutea de vedere, dupd veehea lege, obligand pe proprietarul
fondului robit de a nu cldi de ct la
o distantA de 12 palme de la ferestrele
fondului dominant, dreptul de vedere
castigat de proprietarul fondului dominant in intinderea si conditiunile
legei sub care a dobfindit acest drept,
constitue pentru dnsul un drept eftstigat pe care legea noud, care restrnge aceastA servitute la o distantA
mai micd de 12 palme, nu i-1 poate
rdpi de ct prin o aplicatiune cu efect
retroactiv a dispozitiunilor sale, ceea
ee ar fi contrariu art. 1. (Cas. I, 4/86,

conveniente din punctul de vedere al


eheltuelelor si intfirzierei de a obtine
justitie, &Ind o afacere, pusd in stare
de a fi judecatd, ar fi luatd de la judecdtorii cari au fost regulat sesizati de
ea si dusA a fi judecatd inaintea altei
jurisdictiuni. Si apoi beneficiul a cloud
instante nu este propriu zis un beneficiu eminamente de ordine publicd, ci
mai mult de interesul privat al pArtilor, de oarece ele pot renunta la apel.
(Trib. Ilf. corn., 579/87, Oct. 21/87, Dr.
77/87).

38. Dispozitiunea art. 307 este de ordine publicd si ea atare se aplicd atilt
copiilor ndscuti sub imperiul acestei
legi &It si celor nascuti sub imperiul
codului Calimach, cari voesc sd caute
pe tatril lor sub codul civil si pe care
tribunalele noastre nu o pot face nici
in favoarea celor ndscuti in o Wr in
care cercetarea paternitAtii ar fi permisd, nici a celor strdini ndscuti in
Romania precum nu o pot face in fafoarea nici a celor ce se pretind fii de
cetAteni romni ndscuti in tara (Apel,

Ian. 10/86, B. p. 10).


34. Validitatea unui

testament
confeetionat sub legea veche se va cer-

Iasi I, Mart. 30/88, Dr. 42/88).

cet dupd principiile legei noui dacd


succesiunea s'a deschis sub legea cea

33. In ceea ce priveste chestiunile de


ordine publicd, legea noud, care statueazd si reglementeazd asemenea materii are putere retroactivd asupra tutulor cazurilor care nu au fost ne
definitiv regulate de legile vechi. In
puterea acestor principii, legea noud,
care interziee cereetarea paternittei
si reglernenteazd cercetarea maternitrebue sd aibd putere retroactivA
asupra modului cum urmeazd a se
face cercetarea maternittei naturale.
Si nu se poate sustine cu sucees eA
prin aceastd putere retroactivA a legei
noui s'ar lovi in drepturile cstigate
de eel conceput sub regimul legei
vechi care permitea administrarea
probei testimoniale pentru dovedirea
maternitAtei naturale, de oarece decd.
este adevdrat cd legea privitoare la o
materie de ordine publied, Clim este
aceea a reguldrei statutului civil al
copiilor naturali, nu mai poate ridica
statutul civil cstigat conform legei
vechi, chiar si in cazul cnd legea
noud ar schimba conditiunile sub cari
statutul civil ar putea fi cstigat, este
insd tot atilt de adevdrat cA ciastigarea
statutului civil trebue sd fie consumatA definitiv in momentul promulgdrei legei noui. Astfel copilul nseut
sub legea veche nu poate cere, sub imperiul cod. civil, dovedirea prin martori a filiatiunei naturale fatA cu mama, f Ara sd existe un inceput de dovadd scrisA conform art. 308, de oarece
el nu avea dect facultatea de a putea
reclama statutul civil, facultate care
poate sA o exercite si sub legea noud
intruct legea noud nu se opune, dar
pe care nu o mai poate exercita dealt

noud. (Apel Buc. I, 243. Nov. 26/85, Dr.


14/86).

35. La o suceesiune nedeschisd nimeni nu poate avea nici un drept. Si


dar, neexistand drept cstigat, e cert
cd o lege nou poate sA modifice, fdrd
a vdtdma drepturile cuiva, intreaga
ordine succesorald, dnd vocatiune acelora ce erau exclusi dupd legea
veche. (Apel Buc. III, 188 Sept. 8/87,
Dr. 74/87).
36. De si testamentul s'a fAcut sub
legea vecbe, dung care se judeca forma
exterioard, insA fondul 5i continutul
lui, preeum si capacitatea eredelui trehue a se judeca dun legea nou sub
care s'a deschis succesiunea E3i devolutiunea. (Apel Buc., I, 174, Nov. 26/86,
Dreptul 11/87).

37. De si in principiu legile de pro-

cedurd sunt retroactive, edei neretroactivitatea legilor nu constd decilt in

respeetul drepturilor cstigate, si nu


-xistd drept estigat pentru cineva a
intenta sau sustine in formele in vigoare in ziva cand a eontractat procesele cari se vor naste mai in urmA din
acest contract; aceastd solutiune insd
nu se aplica si intru ce priveste legile

de procedurd relative la competintd, de


oare ce aci conclusiunile pArtilor sunt
earl fixeazil in mod invaxiabil competenta, si afard numai dacd legea va
desfiinta jurisdictiunea insdsi, este

drept cstigat pentru prtile intre cari


s'a format contractul sau quasicontractul judiciar a vedea terminatd instanta acolo 5i in conditiunile in cart
a lost angajatd: nbi actum est semel
judicium ibi et recipere debet cdci in8

www.digibuc.ro

Codul civil

El EC lEI E 5l API MARE& I EGII OH

Art. 1

potrivit dispozitiunilor art. 308. kApel,


Iasi II, 65, Mai 6/89, Dr. 62/89).
40. Termenul pentru a face apel in
contra unei sentinte, acordat de lege in
inomentul pronuntArei acestei sentinte, constitue pentru parte un
drept castigat $i nu se poate modifica
acest termen printr'o lege posterioard,
fiird a da acestei legi un efect retroac-

negresit intentiunea pArtilor a fost de


a se referi in momentul contractArei
la acele drepturi ce le da legea atunci
in vigoare. (Cas. I, 90/Mart. 8 93, B. p.

1 C. civ. (Cas. II, 51/89 din 21 Mart. 30,

urmare condamnatiunile anterioare


punerei in aplicare a legei electorale fac nedemni de a fi alegAtori
pe cei condamnati pentru delictul prevAzut de art. 127 cod. penal. (Cas. II,

tiv in contra dreptului deja castigat


de o parte, ceea ce este eontrariu art.
B. p. 372).

41. Sub imperiul legei Caragea, liberalitAtile intre vii nu erau supuse

la actiunea in reduetiune; din momentul ce bunurile erau ddruite, beneficiarill nu avea a se teamA c darul putea sA fie atins de drepturile eredelui

reservatar; prin urmare, dreptul sdu


este un drept castigat. Si codul civil,
supunnd liberalittile intre vii la reductiune in profitul eredelui reservatar, nu poate avea efect retroactiv in
privinta liberalitAtilor ce au avut loc

sub legea Caragea. (Apel Buc. III, 15


Ian. 25/90, Dr. 15/90).
42. Dreptul de succesori fiind ndscut
pentru erezi ilia din momentul deschiderei suecesiunei, obTigatiunile ce
se nase pentru dansii urmeazA a se regula dupd. regulile atunci in vigoare.
(Cas. I, 862/din 29 Oct. 90, B. p. 1142).
43. Modul de probatiune al unei obligatiuni se faee dupd legea sub imperiul cAreia a litat nastere acea obligatiune. edci altfel s'ar viola principiul neretroactivitAtii legii. (Cas. II,
21/91 Febr. 6/91, B. p. 239).

44. Pactul quota litis este nul

ca

fiind basat pe o cauzA Mead., contrarie


ordinei publice; aceastA nulitate e prevdzutd. de dispozitiunile codului civil
(art. 966 si 968), cari ca dispozitiuni de
ordine publicA se apnea si la contra&
tele petrecute sub legea veche, intrucat
acestea nu confer pArtilor drepturi

castigate. ci numai niste simple ex-

pectative, caci in momentul eontractd.rei nu se putea sti dacd procesul se va


chstiga sau flU1 (Apel Craiova II, Oct.
7 92, Dr. 66/92).

45. Principiul nereiroactivitAtii legilor, consacrat de art. 1, este supus


exceptiunei cnd este vorba de jurisdictiunea cornpetentd cdci nimeni nu
poate pretinde cd, la comiterea faptelor ce au dat nastere la drepturile sau
obligatiunile sale, a avut in vedere
specialmente jurisdictiunea; si schimbarea jurisdictiunei nu aduce nici o vthmare vre unui drept efistigat. (Trib.
ilf. s. corn., Mai 9/92, Dr. 48/92).

46. Pentru drepturile ce pArtile con-

221).

47. Principiul neretroactivitatei legilor nu este aplicabil legilor cari reguleazd capacitatea politicd pentru
cd legile politice, prin esenta lor,
stint legi de interes general. Prin

32/Apr. 9/93, B. p. 384).

48. Principiul neretroactivitAtei legilor este un prhicipiu general, ce se aplicd nu numai in materie de drept privat,

ci si in materie de jurisdictiune. De
aci reese c dacA o lege deferd judecarea unor cauze altei jurisdictii exis-

tente, aceastd jurisdictie nu este competentA a judecit decal cauzele, care se


ivesc in urma acestei legi, nu insA si
cauzele in curs de judecare, si pendinte la alt jurisdictie hied existentA,
cauze care trebuesc judecate de jurisdictiunea inaintea cAreia sunt in stare
de a se judeca. Astfel un delict electoral, care, dupd legea electorald, se indeed, de Curtea cu Jurati, se va judeca
tot de aceastA curte, chiar in urma legei din 4 Mai 1895, care a trimis asemenea delicte :12 competinta tribunalelor corectionale, dacrt a fost comis ei
trims la jurati inainte de promulgarea
acestei legi. (Cas. II. 666/95. B. p. 1366).

49. Comite o omisie esentiald si violeazA principiul din art. 1 instanta de


fond care refuzA ad se pronunte asupra probelor pentru determinarea epocei confectionArei actelor fAcute sub
vechea lege, cnd cererea supusA jude-

Wei depinde de pronuntarea sa ant-

pra acestui punct. (Cas. I, 358/96. B. p.


1464).

50. Nu se pot considera ea fapte de


comert ei deci de competinta Trib. comercial, de cat biletele la ordin emise
dung, punerea in aplicare a nofflui cod
de comert, iar nu si acelea de naturA
civil A, emise inainte. Cnd insA in

stanta de fond interpret gresit acest


limn in privinta competintii, tutusi
hotdrarea sa nu poate fi casatA, cnd
din considerentele ei rezultA cA instanta n'a inteles c dupd noul codice
de comert Trib. comerciale trebue sA
judece si afaceri civile, dupa procedura
speciald comerciald, ci numai cd ele,
avand aceias organizare ea Trib. civile, Pot sA judece si afacerile civile,
dar dup procedura eivild, fAr s se
poatA conchide din faptul trimiterii
ce li se fac a unor asemenea judecAti,
ed acele afaceri sunt exclusiv de na-

tractante pot avea dupd natura contractului ce inchee se aplied legea in


vigoare, sub imperiul cAreia s'a incheiat contractul chiar si pentru clanzele ce nu sunt exprimate in ele, dar turd comerciald. (Cas. II, 230/99. B. p.
stint subintelese; eAci se presupune eh

1176).

www.digibuc.ro

Art. 1

EFECTELE

51. Recunoasterea calitatii de

I APLICAREA LEGILOR

ro-

man, admisa de Constitutiune, ca o


favoare pentru romnii din %rile supuse unei suveranitati straine, nu are
efeetele restrictive si individuale ale
naturalizrei. Prin urmare, nu numai
fiii naseuti dung recunoastere, dar si
acei nscuti inainte, sunt romni ei se
bucura, de toate drepturile politice ea
si romanii nascuti in tara. (Cas. II,
231/901. Dreptul 33/901).
52. Legile de proeedurA, avnd de
obiect de a inbunatati si de a ajunge
mai usor la descoperirea adevarului,
sunt retroactive. Ele se aplica nu numai la procesele ce se introdue dupa
promulgarea lor, dar chiar la contestatiile pendinte la punerea ei in aplicare. Astfel, noua lege a proprietaribor. pus in aplicare dela 1 Aprile 1903.
se aplica nu numai la contestatiile dintre proprietari si chiriasi introduse

dung, i Aprilie 1903, ci si la contestatiile pendente la acea data, si deci apelul, declarat in unna punerei in aplicare a acestei legi, este tardiv, daca
este facut peste termenul de trei zile,

Codal civil

in Dobrogea, prin faptul anexarei,


Statului otoman, pe de o parte, s'a recunoscut toate drepturile dobndite
pana, atunci de particulari. dung, legile otomane, atat cele de proprietate
absoluta (mulk) cat si cele de posesie

imobiliar (mine); iar pe de alta si-a


insusit tot ce mai inainte forma, do-

meniul public si privat al statului


otoman, intre care sunt si lacurile.

baltile, canalurile si pescarille de once natura, pe care legea le declara, cA


sunt i ramn proprietatea absoluta a

statului. Prin urmare, fa% eu termenii generali ai acestei dispozitii nu


se poate face nici o distinctie intre
apele aflatoare pe pamntul mirie.
sub euvant ca caracterul de proprie-

tate absoluta al unui mulk ar fi incompatibil cu un asemenea drept,

pentruca aceasta distinctie nu o facea


niei legea otomana, care declara afara
din comert toate apele in genere si
pentruca, dupa aceiasi lege, din deosebirea intre proprietatea mulk, cu
proprietatea mine, se poate deduce. ea

proprietarul unui mulk poate said

socotit de la data pronuntarei. (Trib. intinda stapnirea si pe lucrurile aBfov, s. IV, 675/903 C. jud. No. 80/903). flAtoare pe proprietatea sa, care sunt
53. Naturalizarea nu poate produce afara, din comert sau rezervate penefect de &at in viitor, caei ea consista tru Stat. Prin o astfel de interpretare
pentru strain in o schimbare de stat nu se violeaza principiul din art. I
substituirea unei nationalitati unet C. civ. cAM nu se deduce dreptul Staalte nationalitati. iar o regulit con- tului pe apele din Dobrogea numal
trarie ar conduce la acest rezultat pe temeiul legii pentru regularea proneadmisibil ca un individ ar pute prietAtii imobiliare din Dobrogea si
sa aiba in acelas timp doua, nationa- din legea posterioara a pescuitului,
MAU. Tot ash 51 cu recunoasterea ca- ei si din dreptul ce aveit mai inainte
MAW de cetatean romn, caci in art. Statul otoman, bazat pe legue oto9 din Constitutiune nu este vorba de mane. (Cas. I. 153/904. B. P. 400).
o simpla recunoastere a unui drePt.
55. Legile, cari reguleaza, capacitaci de conferirea nationalitatii, de tea persoanelor, fiind de ordine puoarece, pe de o parte, phial in momen- blica, ele se aplica de indatit a nu se
tul recunoasterei, Romnul de neam poate deroga la ele prin conventli
dar supus unui alt Stat, este strain, particulare, astfel ca nu statul matrisi nu are fata de Statul romn, nici monial ci legea care guverneaza capadrepturi, nici datorii politice; iar pe citatea sotilor trebue aplicata bunude alth parte acest art. 9 nu recu- rilor dobndite de femee in timpul eanoaste un drept la care ar corespunde storiei, adica legea in vigoare in
o obligatie din partea Statului Ro- momentul cnd s'au dobndit acele
man de a-1 consider ea cetatean ro- bunuri. (Cas. I, 458/904, B. p. 1561).
mn, numai prin simplul fapt al ce56. Legile de procedura, cnd rererei sale de a i se recunoaste calita- gulamenteaza
situatiuni ce interetea de cetatean romn, ci subordoseaza,
ordinea
publica,
au elect retroneaza aceasta recunoastere la un vot activ, insa caracterul retroactivitatei
al Corpurilor legiuitoare, care ar pu- unor asemenea dispozitiuni se cirteh sa-i refuze cererea; ash dar, art. 9 cumserie si nu coprind in sfera lor
natura- drepturile dobndite, care au intrat
din Constitutiune prevede onu-si
pro- in patrimoniul partilor. Pentru ea o
lizare de favoare. care Ina
duce efectele decht din momentul ce lege noua de procedura sa modifice
a fost incuviintata, prin lege. Astfel,
situatiuni create si ramase definirecunoasterea calitatii de cetatean ro- tive,
cu paza si indeplinirea formelor
insa,
man a unui Romn
denu
neam.
cerute de legea veche, trebue sa custrain,
face
ea
sa
supus unui Stat
dispozitiuni exprese in acest
imobil prinda
se valideze dobndirea unuidaca,
Astfel, revizuirea pentru cei
sens.
dorural de care acest Roman,
sub un consiliu judiciar, fiind
bndirea este anterioara recunoaste- pusi
prevazut
si admis numai de proc.
cettean roman. civila cea nourt,
rei calitatei sale de C.
pus in aplicare la
Jud.
32/903).
(C. Bue. III. 15/903.
1
Sept.
1900,
hotarirea
obtinuta masubstituindu-se
roman,
54. Statul
10

www.digibuc.ro

Codul civil

El le.cTELE

Art. 1

LEGI1.011

ICAHE

inte de aceasta data contra unei per- ce au suferit condamnatiuni pentru


soane pusA sub consiliu judiciar si anume delicte prescrise de art. 3.
comunicata partii condamnate, care a (Cas. III, 2 Nov. 1909, B. p. 1368).
61. Dreptul de apel in contra unei
lasat sa treaca toate termenele de reformarea ei pe cane admise la pro- hotariri se naste in momentul pronuntarea ei. i, intre care nu existA nuntarii acelei hotariri; de unde resi dreptul de revizuire, acea hotarire zulta ca legea, dupA care trbue sa se
a rAmas definitiva. Prin urmare. par- reguleze dreptul de apel si termenele
tea condamnata nu poate cere refor- a cAror expirare atrage decaderea
marea ei pe calea revizuirei sub im- din acest drept, este legea care exista
periul noului cod de Pr. civ., intru- in momentul pronuntgirii hotrairii,
cat drepturile consfintite prin acea iar nu aceea care, era in vigoare cnd
hotarire au rAmas definitive, intrand s'a introdus actiunea sau aceea care,
n patrimoniul activ al cstigatorului in urma pronuntarii hotAririi. a putut
sentintei. In asemenea caz cererea de sa schimbe caile de atac in contra horevizuire este neadmisibild. (Trib. taririlor. (Cas. I. 31 Martie 1910, B.
Ilfov, Sect. Corn. 464/904. C. Judiciar
9/905).

57. Legile de competinta, ca i cele


de procedurgi, sunt de ordine publica,
si ca atare, neputndu-li-se apnea
principiul neretroactivittei, urmeaza
cA ele se apnea faptelor anterioare
Promulgarei, care n'au fost inch, deferite justitiei, iar competinta instantelor se reguleaza dupa legea in vigoare in momentul cnd s'a introdus
eererea. Prin urmare, recursurile con-

tra cartilor de judecata introduse la


tribunal inainte de legea din 2 Iu lie
1905, care modifier'. competinta tribunalelor, ramne tot in 'competiuta tri-

bunalelor a le judeca, intru cat zisa


lege nu a desfiintat insilsi instanta,

care judeca asemenea recursuri. (Cas.


II, 490/905, B. p. 1689).
58. 0 lege interpretativa

se apnea
la faptele anterioare promulgarii
sale EA atunci chiar cnd uu proces
era dej inceput asupra acelor fapte.
(Cas. I. 8 Febr. 1906, B. p. 200).
59. Taxa proportionala de 1 % asupra venitului brut, prevazuta de legea
minelor din 1900, nu se poate apnea
la contractele anterioare incheiate de
Stat, in care, conform legii minelor
din 1895, s'a stipulat cu concesionarii

taxa de 2 % asupra venitului net,


fiindeit ar fi a se da legii din 1900,
un efect retroactiv i s'ar viola conditiunile contractului, care este legea
Partilor. (Cas. III. 11 Sept. 1906. B.
p. 1450).
60. Din

nici o dispozitiune a legii

licentelor din 1908, si nici din intreaga


economie a acestei legi nu rezult ca
intentia legiuitorului ar fi fost sit

dea efect retroactiv prescriptiunilor


art. 3, care prevede conditiunile pentru a puteit dobandl pe viitor un
brevet.
Prin urmare, de ad rezulta c debitantilor cari aveau dobndit brevetul
sub imperiul legilor anterioare si in
conformitate eu dispozitiunile acelei
legi, nu li se poate ridica acest drept
pe motiv ca noua lege a licentelor din
1908, a creat noi cauze de incapacitate de a dobandi brevet, pentru cei

p. 496. In acelasi senz, Cas. I, 1 Oct.


1910, B. p. 1304).
62. Dupe. art. 36 din vechiul cod
silvic, agentii silvici aveau compsti nta de a constatit delictele silvice sin cruri i fAra asistenta vreunui martor, in caz de flagrant delict, spre deosebire de noul cod silvie
promulgat la 8 Aprilie 1910, care, prin
art. 78, cere in caz de flagrant delict
ca procesul-verbal sit fie semnat si de
doi martori. Fondul dreptului i mijloacele de probatiune neputand fi regulate dead dupa legea in vigoare pe
timpul end faptul a luat nastere,
urmeazit de aci ca, dactt delictul silvie
s'a comis sub imperiul vechiului cod
silvic. Tribunalul violeaza acest principiu and anuleaza procesul-verbal
inchelat de agentul silvic, conform
art. 36 din vechiul cod silvic. pe moth'
ca nu a fost semnat si de doi martori
asistenti. (Cas. U, 9 Apr. 1912. B.

p. 700).

63. Legile

relative la capacitatea

persoanelor, in virtutea principiului


neretroactivitatel consacrat prin art.
1 din codul civil, nu pot avea niel
un efct asupra drepturilor dobndite
legalmente sub regimul unei legi anterioare.

p. 142).
64.

(Trib.

Olt.

Dr.

18/912,

Legile interpretative avnd de

obiect de a determina intelesul legilor


anterioare, ele formeaza corp cu acestea i deci nu trebuese considerate
farA putere retroactiva ca legile cele
noi. (Cas. I. 448 din 17 Sept. 1910
Dre_ptul 69/1910).
65. Principiul neretroactivitatii legilor nu se aplica regulamentelor de
simpla politie, autoritatea administrativa avnd dreptul i datoria a
vegheit totdeauna la tot ce poate interesit salubritatea si siguranta public&
Astfel dacA autoritatea comunala
(in

specie

Consiliul

comunal din

Craiova printr'un regulament din 1


Iunie 1909 art. 57) a interzis in interiorul orasului depozitele de materii
inflamabile, nu se poate zice ca permisiunile ee aveau depozitele de cherestea infiintate in oras anterior, a11

www.digibuc.ro

Art. 1

EFECTELE

I APLICAREA LEGILOR

cestel dispozitii (permise de altfel cu


caracter timporar) confereau drepturt chstigate, spre a se opune msurilor luate in scopul de a se prevent
incendiile si deci in interesul sigurantei generale.
Deci tribunalul poste oblig pe cineva sti mute depozitele afarA din
ores, cum prevede regulamentul comunal, fr a se puteit zice a. a violat art. 1 din codul civil. (Cas. II,
1912/911

Codal civil

legi interpretative. (Trib. Ilfov s. II.


119/912. Curler Jud. 13/912).
70. 0 lege interpretativ presupune
obisnuit c o lege a prezentat dificultti asupra intelesului et inaintea instantelor judecAtoresti. Astfel, cnd o
lege nu a avut ocaziune a veni in discutiune dinaintea instantelor judeetoresti, nu erit nevoe, ea o lege nouA
sA vie sA o interpreteze, mai cu osebire cnd legea nouA coprinde dispozitiuni cu totul noui si cu intelesuri
diferite si chiar contradictorii asupra
aceluias punct.
0 lege fie interpretativA, fie nouA
cu efect retroactiv, nu poate nesocoti
principiile constitutionale, ash el, declaratiunea acelei legi de interpretativ nu poate impedic instantele judecittoresti do a inlAtur o asemenea
lege, clad este contrarie constitu(Cas. I, 549 912. Curler Jud.
65/1912).
71. Fiind incontestabil dreptul legiuitorulut de a interpret o lege, nu
e destul ea o lege s aib denumirea
de interpretativA, ea in realitate sA
fie interpretativA. Legea interpretativ este aceia care inlocueste un text
indoelnic cu un text clar, care dl un
inteles precis unei dispozittuni legale
obscure, care educe lumin intr'o lege
fAr sl schimbe nimic esential dintrInsa, sau sA adoage ceva peste ea.
Astfel legea din 18 Dcembrie 1911
continnd dispozitiuni noui si cu totul diferite de acelea ale legei din 14
Aprilie 1909, nu poate fi socotit ca
o lege interpretativ. (Trib. Corn. Il-

Curier Jud. 6/1912).

Cnd este vorba de admisibilita tea unei probe nu se pot aplich regulele procedurei &vile in vigoare
in momentul cnd se cere admiterea
probei, ci dispozitiile legei cari eran
in vigoare cnd s'au petrecut faptele
ce sunt de dovedit, caci altfel s'ar
viol& drenturile cAstigate ale pgrtibor. (Cas. T. 905/911 Curier Judiciar
66.

29/912).
67. Codul

civil nu a desfiintat drepturile cA$tigate ale unlit instituit intr'un testament in care se prevedeit
substitutiuni (Trib. Ilfov, S. I., 447 din
25 lunie 1912. Curier Jud. 39/913).

68. Compethita unet instante judeeltoresti se reguleazii dup legea in


vigoare in momentul introducerei actiunei.
Astfel, dacA o hotlrire este data de
tribunal asupra unei actiunt imobiliare mai putin de 10 hectare pamnt,
cu drept de apel la Curte, conform
legai In vigoare in momentul introducerei ei. acest drept nu poate ft atins
de legea nou a judeeltoriilor de
ocoale in lipsa unni text expres.
Prin urmare. Curtea de apel d e
gresitl. interpretare art. 122 din legea
judectitoriilor de ocoale. cnd declarl
neadmisibil un apel, pe motiv cA tribunalul este ultima instant competinte a jaded]. afacerea. (Cas. I. dec.
No. 79 din 27 Ian. 1912. Curler Jud.

boy. 623/912. Curler Jud. 40/912).


72. Legea din 1906 Martie 15, modi-

ficatoarea art. 304 c. civil, avnd putere intei?pretativ urmeazA sl se aplice eu efect retroactiv, chiar nasterilor si recunoasterilor petrecute sub
imperial codului civil si chiar al legii
Caragea. (Cas. I, 595/912. Curler Jud.
16/1912).
63. Pentru a fi o lege inteadevr 74/912).
73. Conform art. 1 din codul civil,
interpretativ, trebue ea ea O. re- legea
dispune numai pentru viitor,
zolve dificultatea de interpretare care
s aib un caracter serios si care in- neavnd putere retroactivA, iar la
principiu general doctrina
tervine Mai cu seam in cazuri cnd acest
exist contrarietate de hotrire in jurisprudenta admit urmAtoarele exsi anume : cnd noua lege
interpretarea legilor pentru a pane ceptiunt
capt variatiunilor de jurisprudent. prevede expres retroactivitatea, legile
prin nature lor
Prin urmare, nu e destul ea o lege interpretative, cari
retroactivittei, legile
s aibl forma interpretativa ea sA implicl efectul
Penale cari desfiinteazA sau micsofie fn rea Mate interpretativl.
reazA pedepsele prevazute de legea
Astfel, legea din 18 Decembrie 1911 sub care s'a petrecut faptele si legile
relativa la infiintarea societtei tram- de procedurA.
vaielor comunale din Bucuresti
Prin urmare, legea din 1906 mod iaplicabill la un contract unic, in pri- ficatoare
a codului civil relativ la avinta clruia justitia n'a rezolvat niel doptiune neintrnd in nici unul din
o chestie de drept si n'a dat loe la aceste cazuri, nu are efect retroactiv,
nici o dificultate de interpretare, nu ash cA o adoptiune fAcutii in 1904 si a
este o lege interpretativa mat cu sea- cArei hotrire pronuntat in aceastA
m c ea creiaz dispozitiuni eu total materie n'a fost inscris in registrele
noul care nu intr in cadrul unei de stare civill in termen de trei luni
12

www.digibuc.ro

Codul civil

APLICAREA I EGILOB

dela pronuntarea ei, este nulA. (Jud.

Art. I

decAtoriilor de ocoale, fiind privitor


la o chestiune de fond, iar nu la simple acte de procedurA, nu poate aye&

rur. TAtArAsti (Teleorman) 19/912. Curier Jud. 25/912).

74. In principlu, legile de competintA $i de procedurA au efect retroaetiv, in sensul ch se aplicA la toate
afacerile gAsite nc pendinte la punerea lor in aplicare de oarece schimbarea jurisdictiunii sau a formelor de
judecatA nu aduce nici o vAtAmare
vreunui drept cfistigat. (Cas. I 6/912.
Curier Jud. 111912).
75. Tribunalul nu comite exces de
putere si nu violeazA art. 1 si 293 e. civ.
cap. II. p. VI din C. Caragea, cnd
constatA i admite dovada posesiei de
stat de copil legitim sub imperiul legii Caragea, de oarece, des1 posesia de
stat de copil legitim nu er reglementatit de acea legiuire, ins5. ea rezultit
dintr'o continuitate de fapte care s'au
petrecut inteun interval de trap urmat dung nasterea copilului ce invoacl
legitimitate. Astfel eA desi nasterea
acestuia a avut loc sub imperiul legii
Caragea, totusi faptele din care rezultit posesia de stat de fiu legitim au
urmat si sub imperiul cod. civil actual, care recunoaste i reglementeazA
un asemenea mijloc de dovedire a
fiiatiunel legitime. Pe Mud. aceasta
stabilirea filiatiunei legitime fall de
tatA nu se poate deduce dect tot din
aceleasi fapte care constituese posesia
de stat de fiu legitim. adicA, eA tatAl
1-a tratat si a ingrijit de cresterea copilului, ca fiind fiul sAu legitim. (Cas.

efect retroactiv. (J. ScArisoara, 17


Apriie 914. Curier Jud. 26 915).
78. Legea pentru organizarea meseriilor, ereditului 5i asiguritrilor

muncitoresti prin care s'a luat judecata daunelor provenite din acci-

dente dela instantele ordinare dnduse in cAderea instantelor exceptionale


create de dnsa, hind o lege de procedurA en caracter de ordine publicA
se apnea cu efect retroactiv asupra
accidentelor intamplate anterior ei,
dar a cAror lichidare se urmAreste
sub imperiul acestei legi. (Apel Buc.
II, No. 125, 1914; Dreptul" 1914, p. 542).

Drepturile private anterior eitatigate de locuitorii unui teritorin ce


se anexeazA, rAmn intacte si guvernate de legea sub care au luat nastere, afarA numai de legile de .procedurA si de competintA, in privinta cArora pArtile nu pot invoc un cirept
cstigat, intru ct formele de promdurA si instantele de jurisdictiune nu
sunt create in vederea unni interes
privat ci intr'un interes de ordine pu(Apel Constanta, Oct. 1914;
Dreptul" 1914, p. 518).
80. ('asa Meseriilor, (1,editului si
asigurArilor mu n ci toresti in f i in tatA
blicA.

Prin legea din 27 Ianuarie 1912, nu


poate reclarai deal succesiunile vacante care se vor deschide dupA aplicarea legii sale de organizare, iar mi
si pe cele deschise anterior leg-H. pentrucl Cassa Meseriilor este o institute autonomit cu fonduri cari au o de-

I, No. 627, din 30 Oct. 1913. Jur. Rom.


1914 p. 20).

76. Dispozitinnile art. I din codicile


nu are efect retroactiv nu-si are aplicatiunea in privinta legilor de corni organizarea instantelor,
petintA
cari fiind de ordine publicA au putere
retroactivA si guverneazA nu numai
faptele posterioare promulgArei lor,
ci i cele anterioare, intructit nimeni
nu poate pretinde cA are un drept cstigat in privinta jurisdictiunilor si
competintei pe care legiuitorul le
creiazA intr'un interes public. Dach
IncA instanta care se aflA constituitA
in momentul nasterei faptului juridic
a fost dej sezisatA cnd s'a promulgat legea nouA. atunci principiul neretroactivitAtei isi recapAtit imperiul
procesul trebue sA se sfrseasc
acolo undo a inceput, in virtutea adagiului ubi aceeptum judicium ibi et
finem accipere debet. (Apel Buc. IV,
No. 194, 1913; Dreptul" 1914, p. 113).
77. Legea judecAtorlilor de ocoale,
fiind o lege de procedurA civilA. cu
ale cArei dispozitiuni se inlAntue si
se complecteazA, i se aplicA aceleasi
reguli de drept, cu exceptia derogatiilor exprese cuprinse inteinsa.
civil, cari consacrA principiul cA legea

stinatiune deosebitA si deci ale cArei


drepturi sau beneficii nu pot sA figureze printre produsele diverse ale bugetului Statului si pentru cit legea sa
organicA nu are efect retroactiv. (Cas.
I, No. 617, din 15 Dec. 1914; Juris.
Rom." 1915, p. 189).

81. a) Prin drept cstigat se intelege


acele facultti legale cari derivnd
dintr'un drept, sunt deja exercitate.
in deosebire de simpla expectativit
care cuprinde acele facultAti pe care
persoana nu le-a exercitat Inca Tang
In momentul modificArei nouei legislatiuni.
b) Dreptul de pensiune att timp
ct nu s'a cerut lichidarea lui, nu con-

stitue un drept chstigat ci o simpl

expectativA, astfel eh dispozitiunile

legislative ce au a fi aplicate aunt

acele ale legei in vigoare in momentul


cnd se cere liehidarea. dreptului. iar
uu acele din momentul cnd s'a nits
cut acel drept. (Apel Buc. I. No. 237.
1914; Dreptul" 1915, p. 115).

82. Dreptul la daune s naste de


odatit cu faptul ce le-a cauzat si din
acel moment el intrit in patrimoniul

Prin urmare, art. 111 din legea ju-

13

www.digibuc.ro

Art. 1

EFECTEI.E

.AmlcAnEx

daunatului ingrdit de toate garan-

tiile ee i le dadeit legea in vigoare in


acel
Prin urrnare, actipnea in daune
pentru un accident intamplat miei
persoane din serviciul C. F. anterior
datei de 25 Ianuarie 1912, cnd s'a promulgat legea meseriilor, ramne sa
fie facuta tot inaintea instantelor de
judeeata ordinare, desi a fost introdusa posterior acelei date, iar nu ne
cane aratate de legea meserfflor. de
oarece ar fi a se atinge un drept definitiv ca$titzat, intru cat acea lege prevede nu numai chestiuni de purl procedura, spre a fi aplicata ca efect retroactiv, ci i chestiuni ce ating insusi drepturile persoanelor. (Cas. I.
No. 291, din 29 April. 1915; Jurisprndenta Rom." 1915, p. 452).
83. 0 conventle definitiv incheiata.
perfect sub imperiul legei vechi. nu
mai poate fi atinsa de legea noul retroactiva, afara de cazurile expres
prevazute, deet numai in efectele ei,
ce s'ar naste sub imperiul acestei. legi
retroactive, intr'o atmosfer care nu
le permite a trill.
Prin urmare, vanzarea a 182 bucati
tovale de talpl. insemnate de cumparator spre neschimbare, cu termen de
predare peste o saptamn si pretul
fixat pe kilogram la 12 lei. 80 bani,
este valabill din momentul ineheerei
oonventiunei si cumparatorul nu poate refuza marfa sau cere reducere de

pret pe motivul ea ulterior s'a promulgat legea asunra msurilor exoeptionale care a fixat un pret mai
mic dect pretul stipulat in conventiune. (T. Prahova II, 71/916. Curier
Aid. 42/916).

84. Legea asigurrilor muneitoresti,


prinde, nu este o lege eu caracter procedural, ci o lege de fond, care creiaza
drepturi uoui pentru eel daunat ur:ntr'un accident de munca, drepturi ce
&fell principial de eele acordate fie
eodul civil si de aceea legea meseriilor
nu se poate apne cu elect retroactiv.
Prin urmare, daca accidentul ce da

prin majoritatea dispozitiilor ce eu-

Codal civil

de promulgarea legii modificatoare a


codului de justitie militar, totusi fling

dedus judecatii sub regimul acestei


legi, este de competenta tribunalelor militare de a fi judecat. (Cas. Iasi s. II,

88 din 13 Iunie 917, Petre Popescu, Jurispr. Casatiei 1917-1918, No. 15).
36. Dispozitiunea art. 3 din legea

starii de asediu si a decretului pentru


punerea ei in aplicare, dupa care tribunalele militare sunt chemate sa 3udece toate cauzele si delictele contra
sigurantei statului, cuprinznd o norma de comnetenta si filnd conceputa
in termeni generali, se apnea cu efect
retroactiv, substituind jurisdictiunea
militar tribunalelor represive ordinare, nentzru toate faptele prevazute
de legea strii de asediu, chiar dacii
ele au fost savarsite inainte de punerea ei in aplicatie. (Cas. Iasi s. II. 151
din 1 Nov. 1917. Petre Popescu. Jurispr. Casatiei. 1917-1918. No. 16).
87. In materie de procedur legile au

totdeauna efect retroactiv.


(Cas. I. 131 din 23 lunie 1919. Curier
Jud. 18/919; Trib. Ilfov s. III. 349 din
9 Mai 1922. Curler Jud. 22/922; Cas. II.
69 din 15 Mart. 1922, Dreptul 28/922,
Pand. Rom. 19234-98, Culler Jud.
25/923; Cas. III 194 din 19 Febr. 1923.

Jur. gen. 1923 No. 551; Ca& II. 436 din


9 Oct. 1923. Jun Rom. 11924; Trib. Do-

rohoi Jurnal 2875/924; Jur. Gen. 1924


86. Regulele de procedur si de competenta au dun principiile constante
de drept efect retroactiv. (Cas. III. 218
din 20 Tunic 1919. Curier Jud. 27-28/919;
Trib. Dolj. s. III, 727 din 7 Mai 1923.

No. 1806).

Dreptul 25/923, Pand. Rom. 1923-111-92;


Trib. Constanta. Jurnal 10045 din 4
Dec. 1923. Pand. Rom. 1924-11-117.)
83. Ca o conseeint a art. 1 c. civ.,
judecatorul nu poate apne legea

noul la fapte anterioare, daca apneatiunea ei este de natura sA ating


drepturile pe care narticularii le-au
eastigat individual in ee priveste patrimoniul lor.
Cnd este vorba de drepturi patrimoniale, chiar daca legea non este
nastere la despagubiri s'a intmplat de interes general, nu se poate zice c
inainte de punerea in aplieare a legii ea necesarmente reguleaza si trecumeseriilor, reclamantul este in drept' tul, aceasta eu att mai muIt cnd
sa intenteze aetiune conform legii in este vorba de drepturi derivnd din
fiinta in momentul accidentului, adica contracte, cari prin esenta lor sunt
eonform dreptului comun. iar mt dura drepturi castigate, caci contractele
dispozitiile legii speciale a mescrillor. sunt irevoeabile din momentul forde$ actiunea a fost introdus in marei lor. (Cas. I, decizia No. 74 din 5
urma punerii in aplicare a acestei Maiu 1919; Jur. Rom." 1919, p. 676).
legi. (Cas. I, No. 83, 1916 ; Jurispr.
90.Legea chiriilor din 6 Aprilie
Rom.", 1916, p. 348. Curier Jud. 46/916). 1916, prin art. 35 al. nit., consider ca
85. Legile de organizare judecato- contraventiune orice spor de chirie si
reasca aviand efect retroactiv, urmeaza prevede ca sanctiune pe hinga reduea faptul prin care s-a contravenit or- cerea chiriei i o amenda egal cu
douantei date de un comandant mili- sporul pe un semestru in folosul fatar eu privire la ordinea publica ei si- mine! lupttorilor, arnenda care are
guranta statului. desi savarsit inainte Uil caracter penal.
14

www.digibuc.ro

Codul civil

EFECTELE SI APLICAREA I EGILOR

Cnd ins se constata ea contractul


proprietar are o data anterioar promulgarei legei exceptionale, penalitatea nu-si poate aye& aplicarea deet
pentru fapte comise sub imperial legilor care le dieteaza, iar nu si pentru
faptele comise in trecut cnd partile
nu puteau cunoaste FA nu erau tinute
s se conduca cleat de legile existente
in acel moment.
De altfel principiul neretroactiviMtn se invedereaza, in speta, din insusi textul art. 35 care prevede clar
ca contraventiunile cu ineepere din
ziva promularei legei, vor atrage pedeapsa amendel, prin urmare sporul
Meat printeun contract anterior nu
poate fi considerat ca contraventie la

Art. 2

o instanta ins odata sesizata eu judecarea unei pricini continua a fi


competenta mai departe cu rezolvarea
acelei afaceri desi o lege posterioara
Mr& a o desfiint pe dnsa ea instanta judecatoreasca
ar da afacerile de asemenea natura in competenta unei alte instante. (Trib. Ilfov s.
I, 272 din 20 April. 1920. Curier jud.

prin care s'a sporit chiria de catre

36-37/1920; C. Apel Constanta 40 din 24


April. 1922. Curier jud. 10 923; C. Apel
Constanta 22 din 14 Mart. 1922. Justitia
Dobrogei 2/924; C. Apel Iasi s. I. 1 din
Ianuar. 1923. Pand. Rom. 1923-III-121).
93- Se poate legifer retroaetiv si

pentru procese in curs intrucat nu se


ating drepturi cstigate, iar intentarea unui proces nu poate constitui cel
malt de ct o expectativa pentru titularul actiunei. (Trib. Dorohoi 302 din
8 Dec. 1921, Jur. gen. 1923 No. 1795).
94. In lips de dispozitii speciale, o
lege intr in vigoare in toata intinderea trii, din momentul publicarii
ei in Monitorul Oficial iar nu din momental cnd aceast publicatie ajunge
in diferitele puncte ale tarn. (Cas.

lege. (Cas. I. decizia No. 40 din 6 Marti e 1919; Jurispr. Rom." 1919. p. 715).
91. Des in principiu legile privi-

toare la organizarea jurisdictiilor, la


competinta si la procedura au efect
retroactiv, totusi atunci cnd o actiune se gsa, introdusa si judecata
la prima instant in momentul cnd
intervenise o modificare In legislatiune, hotarirea obtinuta constitue un
drept distigat pentru parti si ele pot
deei urmari desavrsirea judecatii conform legilor de procedura in vigoare

73 din 24 Mart. 1922, Jur. Rom. 11/922,


Pand. Roni. 922-111-160; Cas. III, 1514
din 1 Nov. 1922; Jur. Rom. 273/922. Cas.
II, 69 din 15 Mart. 1922. Dreptul 28/922.

Pand. Rom. 1922, I, 98; Curier Jud.


25/923).
95. Conform principiului generalmente admis, legile privitoare la raporturile de drept public sunt prin
natura lor retroactive, retroactivitate
reclamata, tocmai de nece.sitatea de
uniformitate si egalitate de drepturi
si datorii, impiedicnd astfel O., se
pima in discutiuni, situatiuni recunoseate prin legiiiirl anterioare si desfiintate sub cea actual; de aci, ca o
consecinta logica, pricinilor deschise
sub imperial deeretelor-legi anterioare
li se aplica, dispozitiunile legei in vigoare. (Judec. ocol. VII Bue. 210 din 2

cnd hotarirea O. fost pronuntata, fara


a li se puteh, aduce o atingere in drepturile lor prin aplicarea dispozitiilor
procedurale din legea nou.
Prin rmare, Tribunalul admitnd
ea in ap 1 procesul sa fie judecat diva

legea ex ptionala a proprietarilor si


resping0 ca neadmisibila opozitia,
desi procesal fusese introdus si jadecat la prima instant dap/ dreptul comun, prin aceasta violeaz5, principiul
neretroactivitatii legilor consacrat de

art. 1 cod. civ. (Cas. I, 298 din 18 Nov.


1919; Jurispr. Rom. 5/1920, p. 51, Juris.
Rom. 7 920; Curier Jud. 28-29/920,
Pand. Rom. 1922-1-37; Pand. Rom. 1924III-81. In acelas sens, pentru principiu:
C. Apel Buc. S. I. 74 din 28 April. 1920.
Curier Jud. 55-56 920; Cas. II. 1480 din
9 Mai 1922. Curier Jud. 10/923; Justitia
Dobrogei 1/923).
92. Legile de procedur si de compe-

Iunie 923. Jur. Gen. 1923. No. 1836).


96. Legile de ordine publica se

aplica cu elect retroactiv. (Trib. Vlcea s. I, 110 din 5 April. 1924. Curier

jud. 17/924; C. Apel Buc. s. I. 67 din 15


Mart. 1924. Jur. Gen. 1924, No. 849; Cas.

I, 309 bis din 27 Febr. 1924. Jur. Gen.


1924 No. 905, Curier jud. 27/924).
97. A se vede: Art. 6.. Index Retroactivitate" si Neretroactivitate" si
notele respective; Nota 8 sub. art. 285;
Art. 304. Index. Retroactivitate" si
notele respective; Art. 803 eu notele 3
si 49; Art. 1911 cu notele respective.

tenta. sunt de ordine publica si ca atare ele se apnea nu nurnai pentru valorificarea drepturior ce au luat
fiinta in timpul lor dar si a drepturilor nascute anterior punerei lor in

aplicare si care nu au fost ine deferite judecatii.

Numai imobilele aflatoare In cuprinsul teritoArt. 2.


riului Romniei sunt supuse legilor Romne, chiar cand ele se
posed de straini.
Legile relative la starea civila si la capacitatea persoanelor
urmaresc pe Romani, chiar cand ei Isi au resedinta
15

www.digibuc.ro

Art. 2

srxrur BEM.. STATUT PEBSONAL. FORMA ACTELOR

Codul civil

Forma exterioar a actelor e supus legilor trii unde se


face actul. Civ. 34, 152, 885, 1773, 1789 ; Pr. civ. 374; C. p.

3-5; Civ. Fr. 3

Text fr. Art. 3.


Les lois de police et de sret obligent toils ceux qui
habitent le territoire.
Les immeubles, male ceux possds par des trangers, sont rgis par la
loi franaise.
Les lois concernant l'tat et la capacit des personnes rgissent les Franais,
mme rsidant en pays tranger.
Doctrin strAiutt.
15, 16, 18, 24 *i 48; I, p. 83, 96, 99-103; I, ed. 5-a, p.
132-137, 142-144, 146 urm., 150, 152-159, 526; V, p. 128; VIII, p. 141;

AUBRY ET RAU, 1, 31, n. 6, 13,

BAUDRY ET FOURCADE. Des personnes, 1, 194, 203, 204, 209, 210, 214, 406, 614;
BAUDRY ET WAHL, Tr. des surcess.,1, 1079, 1084;
REUDANT, 1, 92;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-,a, I, p. 42, 383, 422;

DALLoz, Rp. Lois. 385 urm., 409, 427 urm., 448 urm.; Supplnient; Lois. 275, 358 urm.,
306 urm., 429 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 28 bis, II;

DEmoLobreE, I, 70-72, 77, 80, 82-84, 90 urm., 93, 94, 96, 102, 113, 180, 198, 217, 265, 268 bis:
FAUSTIN HELM, Inst. crim., II, 615, 634 urm., 642 urm., 652;
Huc, I, 102 urm., 112, 117, 119, 136, 140, 143, 146, 147, 149, 152 urm., 158, 269;
LAURENT, I, 84 urm., 105, 117 urm.; Pr. d. civ., I, 90; Dr. in. pr. IV, 207; Dr. civ. int.,
IV, 110 urm.; V, 81, 242, 244 urm., 275-290; VI, 38, 145, 187, 271 urm.; VII, 294;
MARCADA, art. 3, p. 81;

Mouar,ox, ed. 7-a, I, p. 51 urrn.;


PLArneu I, ed. 3-a, No. .187 urm.;

WEISS, II, p. 199, 223, 276, 282, 299, 395, 396, 404, 405, 408 urm., 423 urm., 430, 431, 436,
437, 445, 446, 493, 497, 533, 559, 560, 567, 575 urm., 591, 601 urm., 615, 819; II, p.199.

Efectele contractelor; forma intrinsecii.


AUBRY ET RAU, I,

p. 106, 108; I, ed. 5-a, p. 162-164; IV, p. 606;

BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 227;


DEMOLOMBE, I, 105;

Huc, I, 162; II, 60;


LAURENT, Dr. civ. int., VII, 433, 434 urm., VIII, 109 urm.; 114, 203;
WEISS, II, p. 295, 629, 632, 634-639.

Efectele contractelor; forma extrinsecii.


AUBRY ET RAU, I, 31, n. 15 i 70; 1, ed. 5-a, p. 167-170, 172, 173; V, 253;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, 1, 215, 2,18, 219, 221, 223, 225;
DEMOLOMBE, I, 105, 106, 106 bis.;
GLASSON, Tome I, p. 9, 10;
OUILLOUARD, Tr cont. mar. I, 335.

Huc, I, 159, 168, 169;


LAURENT, I, 100, 154 urm.; XXI, 49;
WEISS, 11, p. 254, 255, 521; III, p. 532.

Proba contractelor.
AUBRY ET RAU, 1, ed. 5-a, p. 170 urm.; p.
I, 112;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 221;
LAURENT, Dr. civ. int., II, 252;
WEISS, 11, p. 625.

Executarea contractelor

Auear ET RAU, I, p. 107, 108, I, ed. 5-a, p. 164, 165;


Hue, I, 173;
WEISS, II. p. 640.

- 16 www.digibuc.ro

Codul civil

STATUT REAL. S CA l'UT PERSONAL. FORMA kCTELOR

Art. 2

Stingerea obligariunilor.

AUBRY ET Rau, I, 5-a ed., p. 165;


LAURENT, Dr. civ. int., VIli, 253;
TROPLONO, T7'. de la prescr., No. 38 ;
WEISS, II p. 643-645.

Doctrina romilneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 123 urrn.; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 62, 325, 32'7, 510,667, 695;

n. 4, 783; IV, part. Il, ed. 2-a, p. 55 ad notam; V, p. 357; VII, p. 4(7; VIII, part. 1,
ed. 2-a, p. 327, 473, 510 ad. notam, 663; XI, p. 423 n. 3 in fine); Droit ancien et moderne de la Rournanie: p. 32, 59, 80, 147, 213, 214, 391, nota 2, 392, 396, 415, 458; Observatic sub. Trib. Iasi s. I. 8 April. 1902, Dreptul 44 902; Observatie sub. Trib. civil
al Senei 27 Mart. 1902, Dreptul 27/1903; Observatie sub. Cas.. I. 110 din 8 Febr.

1912, Dreplul 40/1912; Observalie sub. Trib. civil AlLi (Tarn), 28 Aprilie 1912, Dreptul
11/1912; Observatie sub. C. Apel Buc. 11 Mai 1910, Dreptul 64/1913; Observati,e sub
Cas. Fr. 20 lulie 1909 si sub. C. Apel Paris 2 Dec. 1898, Dreptul 64/913. Observafie
sub. Cas. Fr. 30 Oct. 905, Dreptul 71/1905; Observatie sub. Cas. I 508 din 8 Dec.
1906, Dreptul 10/1907; Observatie sub. Cas. IL 149 din 30 Mai 1906, Dreptul 41/1907;
Observafie sub. Trib. Imperiului german 1 Mai 1905, Dreptul 62/907 ; Observatie sub.
C. Apel Iasi s.
13 Nov. 1907, Dreptul 23/908; Observafie sub. Trib. civil Paris

s. I. 14 Feb. 1908, Dreptul 70/1908; Locatiunea lucrurilor in dreptul international


privat", Dreptul 5/1909: Mandatul in dreptul international privat" Dreptul 60%1909 ;
,Societatea in dreptul internafional privat", Dreptul 68/909; Inzprumutul in dreptul
international privat", Dreptul 71/1909; Observafie sub. Trib. civil, din Bziers 19
Febr. 1910, Dreptul 63/1910 ; Observatie sub. Cas. Olandeza 4 lunie 1919, Dreptul
24/1921; Observatie sub. Trib. civil Nice 25 Feb. 1920, Dreptul 24/1923; Adnotafie
sub. Trib. civil din Bayonne 1.4 lunie 1898, Curier. Jiid. 5/1900; Motive sub. Cas.
Austria si Trib. Viena, Curier. Jul. 54/1900; Observatie sub. Trib. civil Lige 13
Nov. 1898, Curier. Jud. 60/1900; 0 femee desprfitei sau al carei barbat s'a sltvdr$it
din viata, poate ea sa se erlsoltoreasa in faro noastra. Inainten expireirei celor zece
luni de veiduvie, Curier. Jud. 63/1900; Observatie sub. C. Apel Paris, s. I .si II. 31
Julie 1895. Curier. Jud. 69/900; Observatie sub. Cas. I. 82 din 20 Fein.. 1901. Curier

Jud. 2I/1901; Observatie sub. Cas. Turin 21 Dec. 1897. Curier. Jud. 2/1902; Observa fie
sub. Trib. Dorohoi 221 din 24 Sept. 1901. Curler. Jud. 10/1902; Observatie sub C.
Apel Buc. s. I, 28 din 1 Feb. 1902. Curler. Jud. 25/1902; Observatie sub. Trib. Gorj,
200 din 17 Mai 1902. Curier. Jud. 70/1902; Observafie sub. C. Apel Iasi s. Il, 69 din

14 Mai 1883. Curier. Jud. 15/1903; Obseroatie sub. Trib. civil Caracas (Venezuela
26 Fehr. 1902. Curier. Jud. 20/903; Observafie sub. Trib. Covurlui s. I, 13 Dec. 1963.
Curier. Jud. 3/1904; Nota sub. C. Gand. 24 Dec. 1902. Curier.Jud. 13/1905; Observafic
sub. Cas. Englezii, 4 Nov. 1912. Curier. Jud. 62/1913; Observafie sub. Cas. Fr. 6 Febr.
1905. Curier. Jud. 33/1906; Nola sub. Trib. superior Colmar, 14 tulle 1912. Curier
Jud. 63/1915; Observafie sub. Trib. Pointoise 14 Ian. 1922. Pand. Rom. 1922. III. 113;
Observafie sub. Trib. Ilfov s. III. 279 din 28 Mai 1919. Tribuna Juridica 19-20/1919;
Observafie sub. Trib. Iasi s. I. 28 April. 1921. Tribuna Juridicti 21-22-23/1921; Observafie sub. Trib. Paris, 28 Iulie 1921. Pand. Rom. 1923-11142; Observafie sub. Corn.

Centr. de jud. de pe langti Casa Noastra. (Basarabia) 30 Mai 1922. Pand. Rom.
1923-III-59 ; Observafie sub. Trib. Nisa 18 Julie 1922 si Trib. Senei 29 Oct. 1921.

Pand. Born. 1923-I1I-102; Observafie sub. C. Apel Milan, Lucca, Parma 5l Palermo.
Pand. Rom. 1923-111-105; Observafie sub. Trib. civil Alba-ltalia, 27 Febr. 1922. Pand.
Rom. 1923-111-106; Observalie sub. Trib. civil Bruxelles 10 Febr. 1020. Pend Rom.
1923-111-127; Observafie sub. Trib. civil Paris 19 Nov. 1920. Pand. Rom.1923-111-127 ;

Observatie sub. Cas. II 19 Sept. 1922. Pand. Rom. 1923-M-131; Observatie sub. Cas.

Fr. 27 Mart. 1922. Pand. Rom. 1924-III-39; Nola sub. Trib. Paris 2A Fehr. 1923.
Jurispr. Gen. 23/1923. No. 1628; Observafie sub. Trib. Paris 16 April 1924. Pand.
Rom. 1924-III-102 ;
CANTACUZINO MATEI, pg. 29, 45;

CERBAN ALEX., Nota sub. Cas. I. 714 din 20 Sept. 1921. Curier. Jud. 23/1922;
DEGRE ALEXANDRU, Scrieri juridice, vol. I, pg. 484 urm. Adnotatiune".
HAMANGIU C., Observatie sub. Trib. St. Etienne 2 Aug. 1921. Pand. Rom. 1923-111-141;
IONA5CU R. TRMAN, N'ota sub. Cas. I. 714 din 20 Sept. 1921. Pend. Rom. 1923-1-191;
JUFARA N. ALFRED, Dreptul international privat dinaintea Tribunalelor Romne", Dreptul
No. 60, 61, 65, 68, 69, 74, 78, 83, 84/1900; 19, 21/1901; Divor(ul sofilor Bertole. Dreptul

54/910; 55/910; Adnotare sub. Cas. I. 30 Ian. 1012. Revista Critica No. 5/912; Nota
sub. Trib. Gorj, s. I. 259/1920. C. Jud. 4/1921; Nota sub. Trib. Tecuci. 24 Ian. 1920.
20 Iulie 1921. Curler. Jud. 13 1922;
s.
Curier Jud. 9/1921; Nota sub. Trib.

KRAINIC. S., Observatie sub. Trib. civil de Saintes, 7 Mart, 1922, Pand. Rom. 1923-III-101 ;
Maxim G. D., Nota sub. C. Apel Buc. s. III, 182 din 28 Mai 1924. Pand. Rom. 1924-11-116.
53107Coclui Civil adnotat

17

www.digibuc.ro

Art. 2

STATUT REAL. STATUT PERSONAL. FORMA ACTELOR

Caul civil

MEITAN1 GEORGE (FIII), Despre legea care guverneazd succesiunea imobiliard i mobiliard

a strdinului". Dreptul 72/1901;


NACU, I, p. 76 urm., 155;
PER1ETEANII GR. L (IPER), Nota sub. Trib. Vlasca s. I, 1585 din 23 MarL 1921, Curier
Jtid. 8/1922;

POSSA MIRCEA, Nota sub. Trib. Iai s. I, 24 din 26 Feb. 1921. Pand. Rom. 19224I-61;
Nota sub. Trib. 1ai s. III, 20 lulie 1921, Pand. Rom. 19224I-147;
RADULESOU SILIU, Observafie sub. Trib. Romanati 21 Mart. 1911, Dreptul 24/1911; Observalie sub. Trib. civil Bruxelles 24 Mart. 1912, Dreptul 34/1914:
RAsncimm M. D., Nota sub. Cas. I, 714 din 26 Sept. 1921, Pand. Rom. 19224-237;
ROMAN N. loAN, Aota sub. Cas. I, 714 din 20 Sept. 1921. Pand. Rom. 19234-193;
Snow I. A., Combaterea teoriei statutelor in dreptul romdn". Dreptul 23/1905;

TATARII G. V., Prezidentul tribunalului, p. 64;


TONEANII N. C., Persoana morald strdind". Curier. Jud. 16/1902.

pronunta asupra unei chestiuni

INDEX ALFABET1C
15, 18, 20, 42, 50, 56,
Absent 61.
57, 64.
Acte autentice 20, 25, 59.
Legea personali 1, 3-5, 10,
Acte consensuale 20,
12, 14, 22, 29, 35, 39, 50,
Acte strine 69.
52, 55, 58, 61, 64, 65, 67.
Actiuni personale 6.
Actor sequitur forum rei Leg. strin 1,3-5,11,34-37,
42, 44, 52-54, 59, 60, 68.
6, 12.
Locus regit actum 2, 4, 5,
Adoptiune 29.
7, 9, 14, 15, 18, 20, 42,
Agenti diplomatici 3, 4, 27.
50, 56, 57, 59, 62,68, 71, 72.
37, 38, 69.
Majoritate 29, 35, 58.
Alimente 56.
Minister Externe 24, 69.
Anexiune 63.
Anulare 3.
Minoritate 13, 15, 45, 58, 67.
Nationalitate 15, 16, 28, 35,
Apel 3, 55.
41, 47.
Autentificare 20,25, 68, 72.
Naturalizare 15, 16, 51.
Biserica 70.
Nulitti 30.
Bucovina 63.
Capacitate 5, 14, 15, 20, Ordine publicS 56, 60-62,
65, 71.
22, 28, 29, 35, 45, 46, 49,
Organizare bisericeasc 70.
56, 58, 63.
Otomani, srbi 50, 52, 54,
Caragea 3,4 54.

B. p.
2. Dun dreptul international pigvat, legea locului situatiunii imobilului, sau, de este vorba de mobile. inrsi lecrea locului situatiunei lor pe
strain. (Cas. I, 337/Sept.

Cod civil austriac 44.


Competent 3, 4, 6, 8-12,
22, 23, 27, 32, 38, 42.

Conflict de legislatie 16,


20, 35, 37, 44, 66.
Copil natural 44.
Consulate, vezi consuli.

Consuli 3, 4, 27, 37, 38, 69.

Contestatie 6.
Cunventii consulare, 38,
40, 45, 47.

Conventia dela Haga 65.


Data cert 20.
Derogatii 6.

Divort 6, 7, 8, 9, 14-16, 22,


26, 28, 29, 31, 39, 41-43,
45, 65.
Dobrogea 67.

timpul vnzrii, este aceea care regalleazd dreptul de preferinth, intre creditorii aceluiasi debitor, oricare ar fi
locul nasterii creantelor. Prin tarmare, aceiasi lege are sh determine
modul exercithrii aeelui drept de preferint, astfel ch, dach prin acea lege
se impun conditiuni de publicitate,
cum transcriptiuni sau inscriptilmi
in registre publice, pentru exereithil
dreptului de preferint, numai creditorii cari s'au conformat acelor conditiuni de publicitate, pot benefiei

Probe 49, 54.


Procur 24, 68, 72.

Proteetie strini 3, 38.


Protest 68.
Reciprocitate 29.
Regulam. organic 34, 47.
Revedintl 22, 28, 29.
Retroactivitate 51.
Separatie de corp 10, 45.

Sezina 21.
Stare civil 5, 15, 18, 27-29,
45, 49, 58, 63.65, 67, 70.
Statut personal 3-5, 10, 12,
14-17, 20, 22, 26, 28-32,
35, 39, 41, 45, 46, 58, 63.
Statut real 19,30, 23, 36, 64.

opune acel drept celorlalti creditori.


Acest principiu nu este in desacord
cu locus regit actunt, chcl dacd pentru
validitatea unui act este deajuns a se
conformA formalittilor prescrise de
legea locului unde el s'a incheiar. este
nevoe pentru exercitarea drepturilor
derivnd din acel act, a se conform
cu legile locului unde se executh ac-

Stdtut teritorial 26.

Strini 1, 3-8, 12-17, 19, 21,

22, 26, 33-35, 37, 39-45,


51, 54-56, 58, 62, 64.

Domiciliu 22, 28, 29, 31, Succesiuni 21, 23, 32, 34,
34, 43.
Dot 57.

36-38, 40, 52-55, 60, 61,


66, 67.

Succesiuni ab intestat 19,


Drept castigat 16.
Drept de preferint 2.
53.
Drept international 28, 30, Succesiuni vacante 19.
49, 52, 56, 66.

Emancipare 29.
Erede, vezi succesiuni.
Executri 4, 5, 11, 12.
Filiatiune 15, 29, 49, 54.
Forme exterioare 2-5, 20,

25, 50, 59.


Imo bile (strini) 20, 23, 32
36, 37, 40, 55, 61, 64.

Jurisdictiune 3, 4, 6, 8-12,
22, 23, 27, 32, 38, 42.

Legatiune 24.
Legea locului 2-5, 7, 9, 14,

11169.

412).

55, 66, 67.


astorie 7, 9, 14-18, 22,
Posesie de stat 33.
26-33, 41, 42, 56.
18,
Preferint
2.
astorie religioask
30, 33.
Catolici 14, 15, 30,39, 41, 42.

de

statut personal in ranort cu un strdin.


nu poate aplia acelui strin &IA lege
personalh, dect pe cea strdin. Violarea acestei regule numai atunci poate
da loc la casare and strdinul. invocnd in favoarea sa statutul sdu personal si producndu4 inaintea judechtorului roman, acesta ar refuz, de
a-1 aplich, aplicnd un sta tut personal
romn, contrar statutului personal

Teritoriu strain 3,36, 37,55


Testamente 4. 5, 25, 29, 62.

tul. (Cas. I, 257/Iun. 9/71, B. p. 122).


3. Tribunalele consulare sunt cornpetinte a judea procesele civile dintre supusii lor, chiar pe teritoriul

Testament verbal 50.


Tranzactie 45
Tratate internationale 12,
38, 40, 45, 47.

Tribunale consulare, 3, 4,

strin lor, intru at nu se ating prin

27.

acea judecatii, interesele vreunui na$i aceasta rezulth din art. 13

Turci, a se vedeh Otomani".

ti or al;

Tutela 13, 34.


Urrnarire 3.
Vnzare 20, 67,

si urm. cod. civ., dui:Jr', care un pmn-

tean are facultatea s actioneze pe

strhinul cu care a contractat si inaintea tribunalelor strdine. In adevr, hothrirea consulatului intre cloud, persoane supuse aceleiasi protectiuni, se
considerh, dupd fictiunea admish in
dreptul international public, ca datd.

Jurisprudent&
1- Singura consecint ce rezulth din

principiul c statutul personal urmhreste persoana ori unde s'ar an, este
ch judechtorul romfin, ehemat a se
18

www.digibuc.ro

Codul civil

Si TUT BE NI.. S VI V r PERSON tl..

i ORN1

1C1 i I OR

Art. 2

pe teritoriul statului ce reprezintA, a-lui in care sunt fcute. principiu care


dicA in tail stating,. Deci curtea de se formuleaza prin maxima locus re-.
apel, care anuleazd urmrirea imobi- git actum ei care dobndeste i o mai
liar fAcut in puterea hotArirei con- mare vigoare cnd strAinul care consulatului, pe temei &A nu posedd o ho- fectioneazA actul in strinAtate dotArire a tribunalelor romne. face o reste sa'l execute in acea tard.. Acest
manifestA violare a art. 374 pr. civ. si principiu aplicndu-se la toate actele
aplicA gresit art. 63 pr. civ.; iar argu- publiee si private se aplic de asemementul pentru anularea urmrirei in nea si la testamente. Astfel Mad. tesbaza art. 2 c. civ. nu este fundat pen- tamentul Mcut de un strain in Romtru cuvntul cA, in specie, nu e vorba nia nu poate produce efectele sale in
de partagiul irnobilulni, ci de impli- Romnia dect numai dac el va fi
nirea unei sume de bani prin punerea redactat in vreuna din formele extein vnzare a imobilului, conform cu rioare cerute de legea trii. Argumendispozitiunile prescrise de legea de tul c statutul personal urmreste pe

strain in tarti strin si el prin ur-

procedurA. (Cas. I. 457/Nov. 28/71, B.


p. 393).
4. Prin art. 2 c. civ. se consacrA prin-

mare strAinului urmeazA sA i se aplice


legile trii sale, nu'si poate aveist apli-

cipiul de drept international, admis in


general, a forma exterioarA a actelor
se reguleazA dup legile locului in
care sunt Mcute, principiu rezumat in
adagiul locus regit actum ; de unde
rezultd, c numai astfel actul unei
persoane, fAcut in tarA strAin, poate
,sa produc efectele sale, nu numai in
patria sa, dar i chiar in alte tdri
strine, si cu mai mare euvnt cit actul strAinului. trebue s aib d. forma
exterioar a legii trii in care domicilia sau resida in momentul confectionArii actului, dried, '$i propune a'l
execut in acea Mat. Acest principiu
aplicndu-se la toate actele publice
private, se apnea de asemenea si la
testament sub oricare din formele
prevAzute de legea tarii in care se
confectioneaza. Or, dup acest principiu, testamentul fAcut de un strain
in Romnia, nu poate produce efectele sale in Romania, si nu poate fi valabil dect numai pe cat timp el va fi

catiune in specie, de oarece ad nu e


vorba despre starea civil si capacitatea strAinului ca instantele judiciare

pmntene sA, aibtz nevoe s consulte


legile strAinului, ci numai despre for-

ma exterioar a actelor care se reguleazA de legea pmntean conform


art. 2 al. II. Asemenea nu se poate
sustine e adagiul locus re.git actum
este facultativ, iar nu imperativ, in
fata textului legii att de elar si categoric. (Apel Brie. III, Apr. 26/73;
Dr. 36/73).
6. Tribunalele Wei instituite pentru
judech contestatiunile dintre romni nu devin competinte a :hidec
contestatiunile dintre strini dect In
cazurile anume prevAzute de lege. precum &And este vorba de o actiune relativ la un imobil situat in Romnia,
conform art. 2 c. civ. Relativ la actiu-

nile personale legiuitorul n'a regulat


competinta tribunalelor romne dect
in ceeace priveste contestatiunile ivite

infra romni si strini. In lips de


un text pozitiv. in lipsa vreunei dispozitiuni relativ la contestatiunile
ee se pot ivI intre strini nu putem
recurge deal la regulile dreptului comun, adicA cnd este vorba de o actiune personald, intentat de un strin
contra unui alt strin, defendorul sa
nu poate fi actionat dect inaintea judeattorilor sl naturali. Si. desi dup
art. 11 strinii se bucur de aceleasi
drepturi civile ea si romnii insr pentru a pdtrunde in spiritul legiuitorului, acest articol nu trebue a fi inter-pretat Intfun mod izolat, el in cornbinatiune cu art. 13, edei dacA legiuitorul ar fi voit s facA vreo deroga-

redactat in vreuna din formele exterioare cerute de legea trii. Iar art.
885 e. civ. este o exceptiune la regula
general stabilit prin adagiul locus
regit actunz si ca atare nu se poate
intinde mai. departe de cazul ce prevede, de permisiunea ce acord legea
panatintului de a testa in tara strAind
in (Iona din formele prescrise de legea
patriei, pentru forma exterioarA a
testamentelor, cnd voeste ca testamentul su, s-si producd efectele in
tara sa, cAci aceasta nu poate s oblige pe alte tari strAine in care testatorele ar vol. Fs se execute testamental su, si cu att mai mult nu
obliga tara in care s'a format testamentul, MA, observarea formelor exterioare prescrise de legea acelei tari.
Deci nu e valid un testament fAcut in
Romnia si legalizat, in ce priveste

tiune regulilor comune, actor sequitur


forum rei, apoi atunci n'ar mai fi avut

nevoie de a acord romnilor. sub


forma unei favoare, dreptul de a actionit pe strini inaintea instantelor

iscAlitura, de un consulat. (Cas. I, 425,


Dec. 1/72. B. p. 338).
6. Prin art. 2 c. eiv. se consacra

romne. Astf el hind, tribunalele sunt


incompetinte de a judeciz divortul in-

tre doui strini. (Apel Buc. I. Iun.


9/72. Dr. 31/73).
7. Dreptul de a se cAstorl si de a

principiul de drept international admis in general cit forma exterioarA a

actelor se reguleazA dupd legile locu19

www.digibuc.ro

Art. 2

S1 ATUT REA! . S1A'I UT PERSONAL. FORMA ACTELoit

cere ea justitia sg se pronunte in privinta cererilor ce derivrt din contractul de egsgtorie este necontestat un
drept civil. Or, prin nici un articol nu
se hotrgste ea proeesele la care ar
da nastere cgsgtoriile dintre strgini
sg nu se judece de tribunalele tgrii.
A se admite contrariul ar fi a contraveni la dispozitiunile exprese ale art.
11 c. civ. si a toler ea procesele ce
s'ar isc intre strinii domiciliati in

Codal civil

tiune, adieg, eg acele legi '1 vor urm


numai intru atat intru cat ele nu vor
atinge ordinea publicg si bunele moravuri in acel stat. Or, legiuitorul
nostril. care a copiat mai in tot codul
francez, design- a avut in vedere dispozitiunea de separatiune de corp.
dar cu toate acestea, creznd-o contrarie ordinei publice si bunelor moravuri, n'a adoptat-o si prin consecint ea nu poate fi acordatg de justitia romng intfun mod definitiv.
(Trib. Ilfov, I, Febr. 6/80, Dr. 7/80).
11. O hotgrire datg in targ strin
nu se poate declar executorie in Roninia dacg s'a pronuntat de o autoritate judecgtoreascg niecompetint ;
si chestiunea competintei are a se judec dupg legile trii unde se urmgreste executiunea, caci chestiunea decompetint este o chestiune de drept
public si in privinta acestor chestiuni
luci un stat suveran nu poate, frg a
abdica la independenta sa, sg se supue

targ si care ar deriva din exersarea


drepturilor curat civile s fie jude-

eate nu de firestii judecgtori ai locuitorilor acestei tgri, ceeace ar fi a contraveni i dispozitiunilor art. 14 din
constitutiune. Chiar cnd legiuitorul
roman nu ar fi acordat strginilor un
drept att de intins ca cel determinat
prin art. 11 C. eiv., totusi dacg pArtile
ar fi consimtit a fi jndecate si divortate de tribunalele romne, tribunalele

nu ar pute& refuza de

a'i judecit.
(Apel, Buc. L Dec. 15/73, Dr. 5/74).

legion unui alt stet. (Cas. I. 338/80,


Oct. 20/80, B. p. 348).
12. E constant in drept cg legile

8. Obligatiunea de a distribui justitia oricArui o cere, fr distinctiune


de nationalitate, constitue pentru orice stat, nu numai o datorie prescrisg
de dreptul gintilor, dar ineg o necesitate social ce se impune in interesul
ordinei publice, pentru ca omul, destinat a avea raporturi sociale, sit. nu
ajungg a'si face justitie singur cnd
interesele sale ar fi lezate. Si nu
exist& nici o dispozitiune prohibitiv
de lege care s opreaseg tribunalelor
romne de a se pronuntit asupra conflictelor dintre strgini ; din contra,
strginii fiind admisi, dupg art. 11 c.
civ., a se bucur de aceleasi drepturi
civile ea si nationalii, ei sunt in drept
de a reclamit justitie dela tribunalele
tArii in aceleasi conditiuni ca si romnii. Deci tribunalele romne aunt
in drept de a statu si asupra cererei
de divort dintre doui strgini domiciliati In targ. (Apel, Buc. I, Mai 74,
Dr. 39 74).
9. Contractul de cgsgtorie nu are de
object numai Piste simple drepturi
private, ci el cade mai ales in domeniul oydinel publice. si astfel chestiunile relative la desfaeerea egsgtoriei,
nu pot fi strgine de competinta autorittilor locului unde se produc de
eg.tre insgsi prtile interesate sau de
una dinteinsele numai, oricare ar fi
nationalitatea bor. Si, dung. art. 216 c.
civ., autoritatea competinte a judech
cererile de divort pentru cauzg determinatg, este tribunalul locului unde
Pgrtile 'si-au domiciliul. (Gas. II, 1
Ian. 8/75. B. p. 3).
10. Des este stabilit in principiu c
in ceeace priveste legile relative la
statutul personal al unei nersoane, ele
Il urmrese in orice stat s'ar stabili.
nu este ins mai putin constant cA
la aeest principiu este pusg o restric-

care servesc de bazg. pentru a aprecia


competinta nu sunt ale statului unde
s'a pronuntat o hotgrire ci ale acelui
unde se executg acea hotgrire, acest
stat ne putnd face abstractiune deregulile de competint consecrate de
propriile sale legi. Deci o persoang
condamnat de un tribunal strin si
eu domiciliul in Romania. fie acea
strginii
persoang roman sau strin
dupg art. 11 bucurndu-se de aceleasi

drepturi civile de care se bucurg si


nu poate fi distrasg de la
romnii
judecgtorii sAi naturali, afarg de vreo
dispozitiune formalg a legii romne
sau a vre-unui tratat international.
Or, o asemenea dispozitiune sau asemenea tratat ne existnd intre Ro-

mania si Austria regula actor seauitur


forum rei se impune in ori ce afacere
Personalg si mobiliarg ea anlicatiune
a unui principia de drept public intern
roman si observat de mai toate legislatiunile strgine. 5i o hotArire pronuntatg, in dispretul acestei regule
trebue a fi consideratg ea o hotgrire
pronuntatg, de un tribunal incompetent dung, legile din Romania unde secere a fi exeeutatg. autorittile romne neputandu-i recunoaste nici
valoare legalg, nici o fortg obligatorie.
$i dacg prin exceptiune la acest prin-

cipiu. art. 13 acord unui roman faeultatea de a trage pe un strgin Inaintea tribunalului roman pentru ludeplinirea oblivatiunilor contractate de
dnsul In Romania sau in strgingtate.
inotesa contrarie nu poate fi admisg
MT% a contraven dreptului de suveranitate interng asupra cgrula repausg
regula actor seauilur forum rei, fr
a acord strginilor niste drepturi
create de leginitor In interesul natio20

www.digibuc.ro

Codul civil

STATUT REAL. S'I A I Uf PERSONAL. I.ORNIA

nalilor sAi. (Apel Buc. II, 85, Febr.

HAM

Art. 2

alt fel stabilit ei prin art. 2 c. civ., e


statutul personal urmgreete pe indi13. Tutela minornor strgini se reguvid in ori-ce targ s'ar afl. Or, leek
leaz dung, legile lor nationale in ceea relative la filiatiune, minoritate, cgsgtorie, sunt legi relative la starea ciee priveste administratiunea averei
kr de egtre tutor. Ast-fel, un tutor vilg, incapacitatea persoanei, cu alte
francez e in drept a intra in posesiu- cuvinte legi de statut personal, care
nea averei miscatoare cuvenitg, mino- urmgresc pe individ ori ei unde s'ar
rilor franeezi, devi s'ar afl depus la gsi el. Ast-fel flind, cum dupa legile
tribunalele romne. (Apel Buc. I, 216, austriace, daeg, sotii sunt de religiune
Oct. 12/81, Dr. 3/81).
catolicg, divortul nu e permis, un au14. Imprejurarea cif cgsgtoria intre 2
striae de religiune catolicg, cgsatorit
catolici supusi austriaci, domiciliati cu o catolicg, care prin cdsgtoria a dein tard, s'a svarsit in Romania, are venit austriacg., nu poate fi divortat
efectul juridic c validitatea formalg conform legei austriace, care e apneaa cgstoriei nu se va putea tggadui in bilg in specie. Si chiar dacit sotii sunt
Austria. daeg ea s'a celebrat dupg for- ngscuti ei domicniati in Romania, amele usitate in Romania, forma acte- ceasta nu constitue unul din mijloalor regulndu-se dung legea locului cele prevgzute de lege pentru a perde
unde ele s'au format (locus regit ac- sau a caetigb, calitatea de cetatean, natum, art. 152 c. civ.) ; nu are ins cat eterea unui individ in targ, straina i
de putin consecinta de a face apnea- Nptul cg, el locueete in acea tara nu
bil legea romang, si in ceea ce pH- atrag pierderea nationalitgtii ce a
veste substanta si efectele cgsgtoriei. avut-o prin naetere dela pgrintii an,
legile relative la capacitate ei la sta- nici castigarea nationalittii in care
tutul persoanelor urmrind pe strgini s'a nscut, daca nu indeplineete celeIn ori ce targ s'ar afla (art. 2 comb. lalate conditiuni cerute de lege pentru
eu art. 11 c. civ.). j. statutul perso- naturalizare. Asemenea faptul ca o
nal strgin ineeteazg de a fi aplicabil atare egsgtorie s'ar fi contractat in
in Romania, nu cnd dnsul e in con- Romania nu o face sg fie supus leflict eu o lege de ordine publieg, ci gior romne, egei acest principiu e
cnd dnsul e in opozitiune cu o lege aplicabil numai in ce priveete forma
de politie ei de sigurant (v. art. 3 al. contractului de egsgtorie, pe baza
1 C. civ. fr.), eaci capacitatea ei sta- principiului locus regit actum, iar in
tutul persoanelor intereseazg intfun
priveete capacitatea persoanei,
grad inalt ordinea publicit ei se recu- ce
adieg
dreptul de a se cgsgtor sau de
noriete totuei (art. 2 comb, eu art. 11 e. a se divortii,
se regulamenteaza dupg
civ.) eg chestiunile de statut el de ca- legea statutului
personal in ori ei ce
pacitate au a se judecit dung statutul targ ar fi individul
ori ei ce
personal strgin. Iar legiuitorul roman form s'ar face aetul.eiInsub
fine, ori ei
a admis divortul (art. 209 c. civ.) nu de ce natura ar fi contractul
pentru cg crede eg siguranta Statului torie sub legile romne, chiardedecrisgfi
reelamg aceast ingsurg ci pentru c un contract pur civil, aceste legiarnu
presupunea c scopul moral al cgsgto- pot fi aplicabile strainului. (Apel Foce.
riei nu se poate atinge eomplect fgrg, II, 94/Sept. 7/23, Dr. 1/83).
de aceasta, siguranta unui stat ne16. Naturalizatiunea obtinuta de un
flind cat de putin amenintata, (exemplul Austriei d acestei propozitiuni strgin II face sg se bucure de toate
o intgrire empirica) prin aceea cg, se drepturile recunoscute eettenilor roopreste despartenia intro eatolici ei se mani ei prin urmare ei de dreptul de.
admite nitre neeatolici. Apoi, art. 11 a cere divortul. Iar statutul personal
c. eiv. dispune, nu ca strinii aunt in al sotiei in momentul celebrgrel egsgdrept a cere totdeauna ei in toate ca- toriei, statut care nu'i permita, de a
zurile aplicarea legei romne, ci eg divorta, nu poate constitui pentru
strainii se bucurg in Romania de ace- dnsa un drept ch.stigat, dreptul soleaei drepturi ca rombnii, el dar, sta- tului de a-ei sehimb nationalitatea
tutul personal urmgrind pe rornni in ne putand infr in eomert ei ca atare
ori ce targ s'ar afla (art. 2 c. civ.), ur- forma obiectul unei conventiuni. Apoi,
meaza ca legile coneernand capacita- in caz de conflict de legislatiune, triromane sunt tinute a apnea
tea ei statutul persoanelor urmgresc bunalele
de asemenea pe strgini in Romania. legea romang eu preadere asupra leAsa dar, instanta de fond neadmitnd gislatiunei strgine. (Trib. Ilfov, III,
divortul intre 2 catolici supusi au- Iun. 25/83, Dr. 62/83).
striaci, domiciliati in Romania, departe
17. Legile de statut personal al fiede a viola legea din contra, u d o carei persoane urmrese pe acea perexactg interpretare. (Cas. II, 108/83, soanit f3i in tara strging, sub singura
Nov. 18/83', B. p. 1115).
restrictiune ea ele s nu fie contrarie
acelor de ordine publicA ei bunelor
15. Este de prineipiu, principin de
12/80, Dr. 12/80).

21

www.digibuc.ro

Art. 2

S I VIII I REAL. 51

vruT

PERSONA L. I OR M A AC'l ELOR

moravuri ale trii in care strinul isi


mutd re$edinta. Pe baza acestui print:ipiu, edstoria contractatd intre strdini, in ce priveste formele, este supusd
legilor bor. Deci este valabill cdstoHa a doui supusi austriaci celebratd
in Romania inaintea oficerului respectiv a cultului viitorilor soti. (Apel
Focsani, II, 162, Dec. 19/81, Dr. 24183).
19. Legiuitorul roman, voind a asigur starea eivild a supusilor sdi, a
edietat o pedeapsd, pentru ca celebrarea religioas a cununielor frd indeplinirea prealabil a formelor civile
ad nu inducd persoanele inculte in eroare de a crede cd benedictiunea rel.-gioas este suficientd pentru validitatatea cdstoriei. 0 asemenea msurd
de precautiune, legiuitorul n'a putut-o
kit negresit decal pentru supusii lui,
cdrora le puteit impune si formele civile ale cdsAtoriei, iar niei cum si pentru supusll stritini ale cdror forme de
edsAtorie sunt regulate dupd legea %rd. kr. De altd parte, dupd art. 11 c.
civ., strinii se bucurd in Romania de
aceleasi_drepturi ca si romanii; si daed
art. 152 c. civ., lasd a se intelege cd
romnii se pot cdsAtori in strdindtate
cu formele prescrise de legea noastrd,
apoi in virtutea principiului de mai
sus, cautd a se admite ed si strinii
se pot Msg.-tor-1 in Romania eu indeplinirea formelor cerute de legea lor
national, cu att mai mult cd regula
locus regit actum este facultativd pentru prti, iar nu obligatorie. (Cas. II,
76/Febr. 11/85. B. p. 134).
19. Legea asupra succesiunior ab
intestat avand de object dominant, de
scop imediat si esential, devolutiunea
sau transmisiunea bunurilor, resultd
ed. dnsa este o lege de statut real. Si
art. 2 declard cd. imobilele posedate
chiar de strini si afltoare in cuprinsul teritoriului Romniei sunt supuse
legilor acestei tdri, cAci s'ar fi atins

Codul civil

universalittii unor asemenea bunuri


mobiliare fiind supusd legei Orel domiciliului proprietarului numai din
cauza relatiunei juridice ce existd, intre persoand si aceastd universalitate,
urmeazd ed ori de cate ori aceast relatiune juridicd n'ar existit, mobilele,
considerate atunci individualmente,
nu vor mai fi guvernate de cat de legea situatiunei kr actuale, cdei, de si
statul este si el succesor, dar n'are acelasi titlu ea rudele defunctului, el n'are
nici o calitate de a suceede, ei daed
legea ii atribue succesiunile vacante,
aceasta o face prin aplicatiunea principiului e bunurile vacante si frd
stpan apartin domeniului public, care
principiu filnd de ordine publicd face
parte din statutul real. Ast-fel fiind,
statului roman se vor atribui prin
dreptul de desherentd mobilele lsate
in Romania de, un strin decedat Mr%
succesori. Prin urmare, dacd strinul a
defunct, pe Mug& imobile a lsat F3i
avere mobiliard in Romania, averea

mobiliard desi ar urma a se regul


de leek trii defunctului, ilia, dacd

nu se constatd legalmente cd defunetul a lsat erezi, in asemenea caz acea


avere euvenindu-se statului roman
prin desherent, urmeazd asemenea ed
autoritatea romnd este in drept a o
conservit si administra. (Trib. Dfov,
s. vac., Aug. 27/87, Dr. 64/87).
20. Legile cari reguleazd forma exterioard a actelor nu fac parte nici din
statutul real nici din statutul personal,
pe catd vreme nu Jim de obiect a determina nici conditiunea juridied a bunurilor nici capacitatea persoanelor.
Si dificulttile la cari dd loc conflietele ivite intre zisele legi se rezolvd prin
niste consideratiuni cu totul strAine
dinstinctiunei ambelor statute. Prin
urmare, imprejurarea cd imobilul care
a fAcut obiectul vanzdrii este situat in
Bulgaria si imprejurarea ed. pArtile
independenta FA suveranitatea natio- contractante sunt Bulgari, nu sunt de
na1A, daed aceste irnobile ar fi fost niei o greutate pentru resolvarea consupuse legilor strdine, in lipsd de con- flictului existnd intre legea romnd,
ventiune special. Astfel fiind, trans- care face din vnzare un contract conmisiunea ab intestat a imobilelor sensual, si legea bulgard, care a fdeut
aflate in Romania si apartinnd str- din acel contract un contract solemn.
inilor se reguleazd de legile romne. Cdei e de principiu, eit dificulttile la
Art. 2 ne supunnd ins legilor romne cari dA loc conflictul legilor relative
de cat imobilele din Romania aparti- la formele exterioare ale actelor se renand strinilor, exceptd virtualmente zolvd prin aplicarea regulei admisd de
mobilele (inclusio unius est alterius toate natiunile civilizate: locus regit
exclusio): z3i aceasta este de acord eu actum, reguld care se intemeiazd pe
principiile generale de drept, cdei mo- interesul ce-1 are ori ce natiune ea suMiele n'au o situatiuue permanentd, pusii sdi, pe cnd se and in strAind5i de aci fictiunea de drept care le tate, sd poatd indeplini cu inlesnire
considerd situate la domiciliul per- actele vietei civile, acte care adesea
soanei (mobilia ossibus personae in- ori nu le-ar pute indeplini, daed ar
lzoerent). Ast-fel fiind, mobilele ur- fi nevoiti sd recurgd pentru indeplimnd persoana defunctului, succesiu- nirea kr la formele actelor prescrise
nea lor ab intestat se va regul de le- prin legea lor nationa1d. far regula
gile tdrii lui de cujus. Ins/ regularea locus regit actum se aplicd la actele
22

www.digibuc.ro

Codttl civil

STATUT REAL. S I TUT PERSONAL. IORMA ACTELOR

autentice, ea i la cele consensuale, si


mi e nici un motiv de a distinge, fiind
ce in ambele cazuri aeeeasi necesitate
exista ea prtile s recurga la formele

Art. 2

parte adauga: sau in tard strdind cu


un romein", cu alte cuvinte, &and striiinal a contractat cu un roman, atunci
poate ft tras inaintea tribunalelor romane chiar pentru obligatiunile contractate in strainetate. Deci tribunalele romne sunt competinte de a pronunt divortul intre doui straint ne
domiciliati in tare, dar a eitror eesetorie s'a contractat in tare. (Apel Ga-

prescrise de legile locului unde contracteaza. De unde resulta ce, pentru


a se st1 dace, un contract trebue sau
nu pentru validitate se fie fecut in
forma autentica, trebue aplicate, legea
locului facerei contractului. Deci e
valabil vnzarea fecute, in Romania lati, I, Mart. 18/89, Dr. 27/89).
a unui imobil din Bulgaria printr'un
23. Dupa art. 2 supunndu-se jurisact sub semneture private Ei avnd dictiunei legior romne numai imodate certe des dupe legile bulgare se bilele aflatoare in cuprinsul teritoriucere forma autentice, pentru validita- lui Romniei, chiar &and ar fi posetea unor atari acte. (Apel Buc. III, 250, date de straint, resulta ce imobilele
Nov. 12/87, Dr. 6/88).
fac parte din statutul real, si e prin
21. Din art. 2 result c. imobilele
urmare, prin a contrario, imobilele roaflate in Romania ce fac parte dinteo mnilor situate afare din Romania
succesiune lasate, de un strein decedat ramn supuse jurisdictiunei terilor
in Romania sau in streinetate, sunt unde sunt situate. Dreptul de jurisexclusiv supuse legilor romne, fie dictiune ffind, ea i acela al legislace erezii aunt romni sau straini, $i tiunei, o emanatiune a suveranittii,
in asemenea caz se procede ea i cum rezulta ce, si unul ea si celelalt nu I'mstreinul ar fi Meat done, succesiuni bretiseaza de cat intinderea teritoriudistincte. (Quot sunt bona diversis lui roman. Ast-fel fiind, tribunalul roterritoriis obnoxia, totklem patrimo- man nu poate ordona, trimiterea sucnia intelliguntur). Ast-fel, desi succe- cesorilor defunctului supus roman de
siunea e deschisa in tare, straine, desi cat in posesiunea imobilelor aflate in
erezii colaterali sunt streini $i dupa Romania, remnnd ea pentru cele
legea tarii lor ar aye& sesMa, totusi situate in streinatate s se adreseze
ei trebue se, se conforme legilor ro- autorittilor competinte unde aunt simane, i ca atare urmeazd sa cear de tuate. (Trib. Ilfov, I, Mart. 20/89, Dr.
la justitie trimiterea in posesiune. 28/89).
24. Dupe. art. 19 din regulamentul
(Trib. Ialom., 112/Mai 17/88. Dr. 44/88).
22. Dupe, art. 11 strainii bucurande la 27 Iunie 1880, facut in conformidu-se in Romania de aceleasi drepturi tate eu art. 40 din legea pentru orgaca Romnii, i dupe art. 2 statutul nizarea ministerului afacerilor strepersonal urmarind pe Romani in ori- Me, toate actele ce ar emana de la lece tare., s'ar afl, urmeaza de aci ce gatiunile romne din strainetate nu
legile concernnd capacitatea si starea vor fi admise ea valabile de autoritpersoanelor urmaresc de asemenea pe tile din tare, de cat numai dupe ce vor
strini in Romania. Ori, cum dupe. fi vizate de ministerul afacerilor streart. 216, cererea de despertenie nu ine. Deci este nule proeura vizate nupoate fi intentate, de cat la tribuna- mai de legatiunea romna din tara
lul districtului in care sotii isi au do- unde s'a facut procura, fell a fi vimicilul, si prin urmare in totdeauna zate, si de ministerul nostru de esla domiciliul sotului, de oarece, dupe. terne. (Apel Iasi, II, 490/Apr. 21/89, Dr.
art. 93, femeea meritata n'are alt do- 45/89, p. 359).
25. Dupe. art. 2 i 885, forma exteriacela al berbatului sau,
micilin
s'ar parch, ca tribunalele romne nu oara a actelor este supus legilor
sunt competente de a se pronunt asu- -WA unde se face actul, si romnul
pra divortului intre doui streini do- aflat in tare, streine, va puteit testa,
miciliati in strainatate. Insa dace, e in forma autentice intrebuintata in
vorba de o cesatorie contractate, in locul uncle se face testamentul. Tar inRomania i desfacerea casetoriei fiMd deplinirea formalitatilor cerute de o
de ordine publica, statutul perspnal legislatiune streine pentru autentificat se, se piece inaintea acestui malt carea unui act este o chestiune de fapt
principiu. In sprijinul acestei teorii lesate, la aprecierea instantelor judevine art. 13 care spune c stremul, cdtoresti, eaci tribunalele romane nu
chiar cnd n'ar avea resedinta in Ro- pot fi tinute a cunoa$te si discut in
mania, va pute fi tras inaintea tri- mod doctrinal legislatiunea celorlalte
bunalelor romene pentru indeplinirea tari streine. (Trib. Ilfov, I, 110/Febr.
obligatiunilor contractate de el in Ro- 15/89, Dr. 22/89).
26. Dest legile relative la contracmania; si pentru c legea nu spume cu
cine contractate, e natural ce a inte- tarea cesetoriei si desfacerea ei fac
les ea cu oricine, fie roman sau strain; parte din statutul personal care urprob ce a$a a inteles, este ca mai de- mAreste pe individ in toate jarile, dar

_ 23 www.digibuc.ro

&rt. 2

STATUT REAL. STATUT PERSONAL. FORMA ACTELOR

statutul personal n'are autoritate absolutd, fiind dominat de statutul teritorial in casul cnd dreptul strain
este in opozitiune cu dreptul statului
in numele cdruia judeatorii dau dreptate, statul avnd dreptul i interesul
ea legea teritoriald s domine legea
personald a stainului. Or, legea asupra divortului are toate caracterele
unei legi care intereseaa ordinea publia, $i bundle moravuri, si statutul
personal ne putnd sd prevaleze asupra unei legi de ordine public, judecdtorul nu este tinut sd ia in considerare statutul personal al sotilor, ci
trebue sA aplice legea trei unde se
are divortul, el pronuntnd desfacerea casAtoriei lucreazA in calitate de
organ al puterei publice pentru a creea
o situatiune noua pArtilor si, a le con-

fer), drepturi noui, si nu poate prin


urmare lua drept alduzd altA lege de
cht aceea a statului chiar ce reprezintA. (Trib Ilfov, III, 10 Mart. 21/90,
Dr. 44/90).
27. Agentii diplomatici fiind competinti sd instrumenteze acte de stare
civild pentru nationalii lor in tara pe
lngd care Bunt acreditati, asemenea
acte trebuese considerate ca valabile
pretutindeni. Astfel, este valabild cdsAtoria efectuatA in Romnia de doui
supusi austriaci dinaintea consulului
lor respectiv. (Trib. Ilfov, IV, Mart.
21/90. Dr. 44/90).
28. Des dupd art. 2 alin. II, legile
relative la starea civild i capacitatea
persoanelor, intre cari se enumArd $1
cele relative la cAsAtorie si divort,
constituesc statutul personal al cuiva,
care statut urmAreste pe individ in
mice tard ar fi 5i 'si-ar ava resedinta sau domiciliul, totusi ciueva nu
se mai poate prevala de ingrAdirile
ar acord statutul sAu personal
ce
dupd legea nationalitAtii sale, and
aplicarea statutului sdu personal ar
lovi in legfle ce intereseazA ordinea
publied si bundle moravuri ale tArii
in care se gAseste, indiferent chiar de
locul unde actul s'ar fi ineheiat si a
cArni sfdamare se cere prin justitie.
Or, legile care armuesc asAtoria, cu
tot earacterul lor de legi de statut
personal, intereseazd ordinea publia
si bundle moravuri ash inat admiterea sau excluderea divortului face
parte integrantd din dreptul public
imperativ al unei natiuni, ca manifestare vdditd a principiilor religioase,
politice si morale, admise in acea
-WA, Inca declararea divortului, care
intereseazd ordinea publicA si bundle
moravuri, instanta judeatoreascd chematd a se pronunta asupra admiterei
sau neadmiterei divortului nu e timaid de alte legi deat acele ale tdrii
uncle procesul se judea (lex fora
Ast-fel, doui soti italieni, asAtoriti $i

24

Codul civil

domiciliati in Romnia, pot cere $i ob-

tine divortul, mdcar ed legea italiand


nu permite desfacerea cdatoriei.
(Trib. Iasi, III, Mart. 19/90, Dr. 32/90).
29. Dupd principiile generalmente
admise in legislatiunile europene, inserise si de legiuitorul romn in art. 2
si 11 C. civ., legile relative la strea civild st la capacitatea persoanelor urmrese pe nationali chiar cnd au resedinta in staindtate; iar pe de altA
parte, ea nadsurd de reciprocitate, si
strdinii sunt urmAriti in trile unde
locuese de statutul lor personal, care
cuprinde dreptul de a contract, de a
dispune prin acte intre vil sau testa-

mente, de a se asAtori, de a se des1)61.0., majoritatea, emanciparea, adop-

tiunea, etc. Singura exceptiune care o


suferd acest principiu este in casul
and legea personall a strinului: atinge ordinea publicd sau bundle moravuri ale trii unde rdsidd (art. 5). Si
dacd prin legi de ordine publia, intr'un seus general, se inteleg cele relative la starea persoanelor, la capaci-

tatea sau incapacitatea lor, and este


vorba de a se face o derogatiune la
principiul statutului personal, expresiunea de legi care intereseazei ordinea publiciti sti bundle moravuri", nu se
poate refer de at la cele cari decurg
din dreptul public si din dreptul penal;
cdei, inteadevr daa i s'ar da o interpertare mai intinsd, atunci exceptiunea devenind reguld, principiul sta-

tutului personal nu si-ar mai puta

primi vre-o .datA aplicatiunea sa,


ca consecintd, cetAteanul unui stat s'ar
veda silit de a-si schimbh, starea sa
civild $i capacitatea de ate ori s'ar
stamut cu resedinta dinteo tarA intealta, ceea ce ar face imposibild unitatea si stabilitatea necesard statutului personal. In a priveste despArte-nia, dacA este necontestat cA capacitatea de a contractit o astorie se reguleazd dupd, statutul personal, este
nerational de a se admite ca desfacerea acestei cdatorii sd. fie regulatii
de legile unei alte tari. Nu se poate
prim). distinctiunea intre legAtura matrimoniald $i capacitatea de a se ace o fac unii pentru cari, odat
capacitatea recunoscutd, astoria devine un contract ordiiaar perfect prin
singurul consimtimnt al pArtilor contractante, ale cdrui efecte sunte regulate prin legea trii unde este format,
cdci clued efectele conventiunei depind exclusiv de vointa pArtilor contractante, este natural de a se presupune cd ele s'au referit la legea %di
unde domiciliazd, pe and, cu toate cA
asAtoria este un contract, intru cht
contine consimtimntul pArtilor, efectele sale insd nu depind de vointa lor,

www.digibuc.ro

Codul civil

ATUT REAL. StATur PERSONAL. FORMA AC LEI OR

asa c sotii, reguland interesele lor


private, ar putea foarte bine stipula

fraucezi, belgieni, germani,

italieni,

etc., si in fine la toti catolicii resedinti


sau domiciliati in Romania, ar eonstitui in aeest chip o autoritate de stet
roman, in mod eu totul anormal si in
afard de regulele dreptului international, edei biserica catolied nu e o
persoand morald internationald ale cdrei legi $i regulamente sd fie suficiente pentru a da fortA probantd actelor ce le dreseazd datum 0 atare cAsAtorie nu poate produce nici un elect
putativ, cacti eAsAtoriile isbite de o nulitate absoluta, ea in specie, nu pot
produce nici un elect putativ, eu atilt

conventiuni 'matrimoniale dupd legile


tarn unde locuese, dar n'ar depinde de
ei de a contract o cdsAtorie disolubild
and legea lor persona% ar prohibl divortul ca contrar interesului public.
Deci, intru cat ambii soti apartin unor
natiuni ale cdror legi nu admit divortul, judeedtorii romni nu pot, des
sotii s'au cAsAtorit in Romania, modiflea statutul lor personal si pronunta
o despArtenie, care, de alt-fel, n'ar putea aveit in tara lor efectul de a le des-

face cdatoria. (Apel Iasi, I, 147/Oct.

mai mult cand sotii sunt statorniciti


de mai multi. ani in Romania asa ea
nu se pot considera de build credintd

13/90, Dr. 57/91).

30. In Romania de la 1865 nu se re


cunoaste nici un elect cAsAtoriilor re
ligioase, fArd a fi fost celebrate si civil dinaintea unei persoaue recunoscutd cd poate dresa asemenea acte.
Legiuitorul roman a %cut din principiul cdatoriei civile o chestiune

cand se cdsAtorese uumai religios si


cand nu puteau ignorit ed. in Romania
cAsAtoria eivild e obligatorie pentrit
toti cati locuese in Romania. (Apel
Bue. I, 219, Dee. 11 92, Dr. 11/93).
31
Dupd art. 13, strAinul nu poate
fi tras inaintea tribunalelor tArii pentru obligatiunile contractate in Romania. Si termenul de ,obligatiuni" din
art. 13 fiind general, se aplied la toate
speciile de eenventiuni, prin urmare
si la contractele de edsAtorie. Si acest
benefieiu de a chema pe un strAin aici
in tarit, la domiciliul reclamantului.

constitutionald o chestiune de ordine


publied, fiind cd art. 166 c. pen. pedep-

seste pe ori ee preot, de ori ce cult,


care ar eelebra o cdsAtorie religioasd
inainte de a fi celebrat civil. Si dis-

pozitiunile de lege privitoare la ordinea public% si bundle moravuri stint


impuse tuturor aeelora cari se gdsese
pe piimantul Romniei, cdei alt-fel s'ar
pare& straniu pentru nationalii nostri
sd se vadd pedepsiti pentru fapte pe
cari strAinii pot srt le execute in Romania in toa libertatea i fArd nici
o sanctiune. Fatd dar cu aceste dispozitiuni de lege, e imposibil ca instantele judechtoresti romne sit acorde
vre-o valoare juridied actelor dresate
pe teritoriul roman in dispretul dispozitiunilor de ordine publied consacrate de legile tdrii. Si dispositiunea
art. 166 c. pen. nu e relativd numai la
romni, flind ed textul e general $i nu
face nici o distinctiune nitre rotfini
si strini, $i legiuitorul penal nici ed
putea face o asemenea distinctiune
fdrd a-ei fi nimicit singur principiul
cdsAtoriei civile care voia sA-1 vitd
respectat in Romania. De asemenea
mt este exact a se zice c aeeasta ar
fi o atingere a libertAtii de constiintd
a strdinilor, cdrora legUe tdrei le recunoaste validitatea cdsAteriei numai
religios celebratd, ffindcd nimic nu
impiedecd pe strAini in Romania ea,
dui% celebrarea cdatoriei lor eivile,
stt-si

Art. g

Il au nu numai romitnii, dar ined si


strdinii, de wire ce art. 11 zice cd, afard

de eXeceptiunile anume prevazute de


lege, strAinii se hucurd in tard de

toate drepturile civile ea $i conationalii, prin urmare si de acela prevdzut de art. 13. Deci romnea, cdsAtorita
in tard cu un strAin, poate intent& ac-

tiune de divort la tribunalele romne.


(Apel Buc. I. 4, Febr. 244/92, Dr. 44/93).

32. Averea mobild nu este supusA


ini si este revendicatd tot de strdini.
In asemenea caz tribunalele romne se
pot declarit necompetente de a statua
asupra proceselor ee s'ar ivl nitre
strAini; ast-fel, averea mobiliard din
o succesiune care coprinde mobile si
imobile urmeazd BA fie regulata. si
distribund de autoritAtile lor respective, chiar i in cazul cand averea mobiliard se revendied de un erede devenit roman prin cdsdiorie, cand acel
erede nu vine cu un drept al sdu propriu la sucesiune, ci ea succesor al
legilor romne &And se posedd de strA-

strAinului care avea drept la aeea succesiune. Numai averea imobiliard este
supusd legilor romne. (Apel Buc. I,

celebreze edstoria religioasd,

ori cum ar vo si inaintea ori cdrui

preot de ori ce cult. 0 atare edsAtorie


sAvarsitd numai religios este nuld si
de mil efect, chiar dacd ar fi fost sdviirsitd conform legilor si regulamentelor biserieei romno-catolice, de oare
ce legile si regulamentele bisericei catolice, aplieate MI% distinctiune la

219/Dee. 11/92, Dr. 11/93).

33 CitsAtoria eelebrat in Romania


streini luaintea ministrului
cultului lor respectiv, Mat inueplinirea solemnitittei civile, nu este validd
la noi, i nu poate produce efectele
sale, chiar dacd, dupit dreptul national
de doi

25

www.digibuc.ro

Art. 2

STATUT REAL. STATUT PERSONAL. FORMA ACTELOR

al pArtilor. cAsAtoria ar fi un contract


religios. In asemenea caz, in lipsa actului de celebrarea cAsAtoriei, emanat
dela bfiterul competent. cAsAtoria nu
poate fidoveditA, prin posesiunea de
stat. (Trib. BacAu. Dr. 55/95).
34. Succesiunea mobiliar a unui
strein mort in Romania se reguleazA
dup& legile tArei sale, chiar dacA. toate

persoanele in proems ar fi romane ei


cu toate cA dansul isi schimbase domieiliul din streinAtate in Romania.
daca schimbarea domiciiului originar
n'a avut nici o influentA asupra ealitAtei persoanei sale; si aceasta se intitmplA atilt sub regimul codului Caragea ei al regulamentului organic,
cat ei sub noul cod civil si al Constitutiunei azi in vigoare, fie vorba de
un major, fie despre un minor strein,
care ei-a schimbat domiciliul la tutorele sAu domiciliat in Romania, eAci,
In toate cazurile, prin aceasta streinul
n'a incetat a fi strein. (Cas. I 193195.
B. p. 561).

35.Legea care determinA epoca ma-

joritAtii unui strein in Romania este


legea lui naitonalA. Cnd insA strAinul
din cauza unui conflict de legislatie,
are o nationalitate nesigurA, depinzand in acelae timp de douA State diferite, nu poate avea in realitate o lege
personalA si, in asemenea caz, legea
domiciliului su va determina cestiunile relative la statutul ed. capacitatea

sa. (Trib. Ilfov III 1521900. Dr. 55/900).


88. Transmisiunea. imobilelor pe cale

de succesiune este exclusiv guvernatA


de codul civil al tArii unde imobilele
sunt situate, astf el cA in Drivinta lor
se apnea,' statutul real. (Cas. I 82/901.

B. p. 222).

Succesiunea mobiliarA a unui


niel, se reguleazA dupA legile trei
sale ei de autoritatea consularl de
care atarnA. Tribunalele romane nu
sunt chemate a interveni in regularea
unei asemenea succesiuni, decal atunci &and intAresele indigenilor ar fi
angajate, sau &and, fiind interese de
supuei a doul puteri strAine, autoritatile acestora ar fi in conflict, sau
37.

supus elin, decedat pe teritoriul Roma-

cand averea rAmasA ar fi imobiliarA.

(Trib. Ilfov III 334/901. Dreptul 36 901).

88 Tribunalul roman. la care s'a cerut regularea succesiunei unui supus


elin, nu se poate dezinvesti de afacere,
decat numai dacA ar exista o conventie consularA incheiatA cu Grecia, care
sA confere consulatului elin dreptul
de a regul succesiunea supueilor sAi
decedati in Romania. Chiar dac s'ar
invock de autorittile eline tratatul
consular cu Italia, care dA, drept lionsulilor de a lichida singuri succesiunea supusilor lor, incetati din via% pe
teritoriul celuilalt Stat, fAr ca autoritatea localA sA interving in aceastA
26

Co clul civil

operatiune, totuei, cand exist& un executor testamentar, numit de defunct,


care se gAsesc la loeul deschiderei sue-

cesiunei, ori cand supuei ai Wei sau


a unei a treia puteri ar pretinde drepturi in succesiune, consulii neavand
niei un drept, pentru a terminit sau
rezolva acele dificultAti, in asemenea
eazuri numai, trib. tArii sunt competinte s ia mAsuri sau s judece, iar
invoirea celor doi eonsuli streini nu
Poate avea de efect de a ridica competinta tribunalelor romane. (Apel, Buucresti III, 101/901. C. Jud. 44/901).

38. Legile privitoare la divort, Wind


de statut personal si neinteresand ordinea publicA internationalA, se aplicA
numai nationalilor iar nu ei strAinibor. cari, in aceast privintA, sunt
efirmuiti de legea lor personalA. De ad
rezult cA Tribunalele romane nu pot
Pronunta divortul intre doui austriaci
eatolici, intru cat, dupA legea austriach, numai moartea poate sA desfacA cAsAtoria lor, i justitia este, in
asemenea caz, in drept a respinge divortul din oficiu, chiar (lac& partea in
drept n'ar propune o asemenea excep-

tiune. (Tribunalul Iasi I, 84/902. Drept.


44/902).
40. pupa art. 2 din codul Civil i dis-

Pozitiile tratatului consular incheiat


cu Italia, aplicabil si Austro-Ungariei,
succesiunea imobiliarA a unui strain
se reguleazA dupA legea romilnA, independent de succesiunea sa mobiliara.
(Trib. Covurlui I. 90)903. Curier Jud.

25/903).
41.

Statutul personal al sotilor elsA-

toriti inteun stat trebue sA-i urmAreasel ori unde vor fi ei. de oarece
aeeia este legea sub imperiul cArela
s'au citstorit ei sub care au inteles a
intemeia familia si a stabili raporturile dintre daneii. Astfel, o cAsAtorie
contractatA in Austria, in religiunea
catolicA, intre austriaei, dupA legile
austriace, care nu admit divortul. nu
mate fi dsefAcut prin divort, chiar
dacA sotii s'au stabilit in altA tarA,
cum ar fi in Romania, unde divortul

existA, ei chiar dacA sotul iei pierduse


IncA inainte de cAsAtorie nationalitaaustriaci, cari iei pArAsesc tara, fArA
telor dela 24 Martie 1832, nationalii
tea austriacA, cAci, in virtutea deerespirit de intoarcere, dupA trecere de 10
ani, isi pierd nationalitatea lor de originA, fArA ins& a al:at& nationalitatea
romanA unde s'au stabilit, si se gAsesc
dar in categoria acelora, pe care doctrina ii numeste Heimathlos" sau
peregrinus sine certa civitate". (Apel
Iasi II, 32/903. C. Jud. 83/903).
42. Un locuitor pAmantean din Romania, strein de originA, ehiar cAsAtorit cu o streinA din alt Stat, Doate sg.
invoace legea tArii in care trAeste, in

ceeme priveste despArtenia, and ar

www.digibuc.ro

Codul civil

STA ru r FIE u.. s rA-1 tyr l'ERSON kl . I 011\1A AC I 1:1.011

Art. 2

voi s se divorteze, caci legile tarn se publica si bundle moravuri, divortul


aplial la toate relatiile de drept ale nu poate fi refuzat unor straini din
tuturor locuitorilor pamnteni, fie sau eauza statutului lor personal, care
nu cetateni. Faptul ea sotia supus n'ar admite divortul, ci numai sepaaustriaca, de religie catolica, la con- 1 atiunea de corp, pe care judecatorul
tractarea casatoriei, ar fi eontinuat sa roman, dupa rigoarea principiilor n'ar
fie austriaca, nu-i da dreptul sa se ave putinta s'o apliee. (Trib. Covuropun la aplicarea legilur romne. lui I, 142 905, Dr. 68 905).
cnd sotul cere divortul, de oarece fe.
46. Formele cerute de lege, pentru ca
meea urmeaza, conditia brbatului, minorul s Mat in mod valabil un act
astfel eli urmeaza s se apliee legea de tranzactie, fiind relative nu la imosotului, adica legea romnti. (Cas. Il bil ci la capacitatea lui, aceste forma497/903. B. p. 1412).
Mali sunt cele prescrise de statutul
43.Dupa art. 54 din noul cod de pro- personal al minorului, iar nu de legea
cedura civila, Tribunalele romne a- romn. (Cas. I. 94/905. B. p. 176).
47. Nu se poate impune nationalitavnd o competent general de a
deal, toate prigonirile dintre romni tea romn unui strain crestin, nscut
sau straini de orice natura, ele sunt in tar sub imperiul regulamentului
competente de a judeea $i actiunea de organic si al conventiunei din Paris,
divort intentata de un sot strein con- daca akel strain ea-a manifestat vointa
tra sotiei sale, dae . sotul domiciliaz de a nu se lepd de nationalitatea pain tara, fiindca in asemenea caz sotia rintilor sal, prin toate actele lui pu-,
parka n'are alt domiciliu deck acela blice. (Cas. I, 423/905. B. p. 1215).
al barbatului sau. (Apel. Buc. I. 22/904.
49. Potrivit dispozitiunilor art 2
Dreptul 31/904).
alin. II cod. civil, chestiunile referi44. Regula, ca statutul personal In.- toare la starea eivila a unei persoane,
meaza pe o persoana, in tara, strain& sunt supuse statutului personal. (Apel
este o regula care se impune :indeed- Bue. II, Dr. 60/908, p. 4901.
torului in caz de conflict intre diferi49. Dupa prineipiul de drept intertele legislatiuni, afara numai cnd ar national privat, consfintit in art. 2 din
fi contrare ordinei publice. Astfel, codul civil, starea, capachatea, filiaCodul Civil austriae, prin articolele tiunea, cum si dovada ei, fac parte
166 Si 167, prevaznd ca copilul nele- din statutul personal si sunt earmuite
gitim are dreptul de a cere dela PAlegile nationale. Prin urmare, in
rintii sad intretinere, educatie si ingri- de
asemenea
materie, trebue s, se aplice
jire in proportie eu averea lor, Ei ca, legea nationalittei
aceluia ce pretinde
pentru intretinere, este mai ales obli- un drept de judecat.
(Trib. Ilfov, III,
gat tatal, aceasta obligatiune alimen- Dr. 53/909, p. 423).
tar dintre tatal si copilul natural.
50. Dupg. art. 2 din codul civil, forma
desi nu este prevazuta de Codul Civil
Roman, nu constitue un ce contrariu exterioara a actelor este supusa legei
ordinei publiee si deei, poate fi invo- locului unde actul se inchee, locus
eat, si admis inaintea instantelor regit actum".
Aceasta regula nefiind ins/ obligajudecatoresti romne. (Apel Buc. I,
torie, ci faeultativa, de aiei resulta e
223/904. C. Jud. 63/904).
45. Legile relative la starea si capa- un strain, in spet un supus otoman,
citatea persoanelor. urmarese pe stre- poate face in mod valid un testament
ini in Romania, cum ele urmarese pe verbal in Romania intru cat legea sa
romni in strainatate, conform art. 2 personala permite asemenea testacod. civ. Este adevarat ei la acest prin- mente si intru cat el poate testa nu
cipiu, legiuitorul nostru n'a proclamat numai dup legea locului unde el se
in mod formal proibitiunea ce se ga- gseste, dar si dung, legea sa persoseste in alte legislatiuni straine, rela- nal. (Apel Buc. IV, Dr. 64/913, p. 507).
tiv la legile de politie si sigurantA.
51. Decretul regal si eele dou voIrm aceasta proibitiune trebue admisa turi ale Corpurilor Legiuitoare, cont3i la noi, fiindeg, alaturi de principiul stituind legea prin care un strain se
statutului personal, este un alt princi- impamanteneste, el nu-si poate propiu de ordine superioara, necesitatea duce efectele sale deck in viitor, popentru orice societate bine organizata, trivit art. r din codul civil, care, desi
de a face sit se respeete legile de or- nu cuprinde un principiu de ordine
dine publicii $i pentru paza bunelor constitutionala, el nu poate fi ins
moravuri; aceasta cu atat mai mult inlturat deck atunci and insusi lecu cat legiuitorul nostru a avut grija guitorul da legii sale un efect retroacde a aduce asemenea restrietiuni in tiv. (Cas. III, 7 Nov. 1907, B. p. 1782).
mod expres in diferite conventhmi
52. Conform dispozitiunior art. 2
consulare, comerciale si de extraditiune, ce a incheiat cu diferite state. din codul civil si principiilor de drept
Astfel, legile relative la divort, intere- international privat, averea mobila
sand nu numai familia, dar si ordinea considerata ca universalitate, adi ea
27

www.digibuc.ro

Art. 2

STATUT REAL. STATUT PERSONAL. FORMA ACTELOR

din punctul de vedere al transmiterei


unu mostenire, este supus statutului
personal al defunctului.
Astfel, o succesiune mobiliard a unui
stub, chiar in ce priveste averea mobild din tara noastrd, trebue sd fie regulatd dupd legea lui nationald, adic

Codul civil

si gradul lor de avutie, si aceastd obli-

gatie materiald incumbd brbatului,


nu numai in traiul comun cu sotia,
dar i. atunci &and din vina si fapta
lui sotia a fost silitd sd-si pArdseascd
domiciliul.

CAnd este vorba de o cdsAtorie ce-

lebratd in twit strAind intre doi supusi. al Wei, se aplicA principille


dreptului international privat si re-

dupd, legea sarbd. (Cas. I, 8 Febr. 1912,


B. p. 215, Curier Jud. 26/1912 $i 42/912).

53. Preferintele ce s'ar da colateralilor de sex brbtesc inteo mostenire


ab intestat" nu atinge nici un principiu de ordine publied, iar dispozitinnile din codul civil asupra egalittei
in aceastd privintd, sunt relative la
interese de ordin cu totul privat.
Prin urmare, preferinta la o succesiune ce s'ar da fratilor in contra su-

gula ,locus regit actum", dupd, care


dovada celebrdrei cdstoriei svarsit
conform regulelor acestei trL face
ea ea sd, fie valabild ori unde. Dacd
este exact cum cd potrivit principiilor
de drept international privat, tot ce se
referd la starea i capacitatea persoanelor urmre$te pe streini in orice
loc s'ar gds ei, acest principiu insd
nu se aplicd atuncl cand intrd in conRict cu o dispozitie a legilor Wei unde
strinii se gdsesc, dispozitie care ar fi
de oridne publicd internationald.

rorilor, de o lege strAind, nu atinge


prin respectarea acestei legi in tara
noastrd, nici un principiu de ordine
publicd. (Cas. I, 8 Febr. 1912, B. p. 215,
Curier Jud. 26 912 si 42/912).

54. Dovada calittei $i a gradului

Astfel, &and

e vorba de obligatia

de rudenie a unei strAine, supusd otomand, care pretinde o mostenire a lui


decujus, deschisA in tard, urmeazA s
se facd, conform legei otomane, intrucat este vorba de o lege de statut personal, care urmreste pe strini ori
unde s'ar gdsi, si intruct aceastd lege
nu contravine dispozithmilor de ordine public ale legei romane.
Astfel, conform legei otomane, filiatiunea dovedindu-se cu martorl, iar pe
de and parte, codul Caragea, atunci
in vigoare, admitand aceeas probd

alimentard a sotilor, este evident cd,


legea romand isi reia tot imperiul ei,
desi in cauzd, sunt doi strAini, cAci
dispozitiile art. 194 si 196 C. civ. au,
frd indoial, caracterul de ordine publicd international. (Trib. Buzdu, s.
II, 25 Mai 1912, Curier Jud. 75/1912).
57. In ce priveste formele extrinseci
$i intrinseci ale unui contract dotal
incheiat in Romania la cdsAtoria unei
strine cu un roman, trebue a se aplied legea roman& (Trib. Ilfov, s. I,

bile situate in Romania, devolutiunea


acestor bunuri, prin urmare FA rezerva
si cotitatea disponibild, se determind
dupd, legea romand, conform art.2 din
codul civil, care prescrie cd imobilele
aflAtoare in cuprinsul teritoriului Romaniei sunt supuse legilor romane.
Prin urmare, cand Curtea de Apel a
judecat cd o strind, supusd turcd, are
drept la rezerv dupd legea romand,
independent dacti dupd legea sa personalit are sau nu acest drept, nu a
violat art. 843 din codul eivil si nici
art. 2 din codul civil. (Cas. I, 396 din 4
Mai 1912, B. p. 863, Curier Jud. 58/912).
56. In afard de obligaiiunile de ordine morald pe cari sotul le contracteazd in momentul cdstoriei i pe cari

42 915).

157/914. Curier Jud. 42/915).

98. Legile privitoare la majoritate


la noi, nu poate fi vorba de violarea
vreunei dispozitiuni de ordine publicd si minoritate si in genere la starea cia legei romane, care s excludd apri- vild si capacitatea persoanelor, aunt
(area legei strine. (Cas. I, 396 din 4 legi personale alcdtuind asa zisul staMai 1912, B. p. 863, Curier Jud. 58/912), tut personal; in privinta acestor legi,
55. Intructit o succesiune a unui strdinii. sunt supu$i legilor trii lor.
strain se compune exclusiv din imo- (Trib. Ilfov, s. I, 157 914. Curier Jud.
99. Art. 2 c. civ., dispunand cd forma

exterioard a actelor este supusd legilor trii unde se face actul, de ad i. rezultd cd si chestiunea validittii unei
copii depe originalul autentic in WA
strind are sd se judece dupd, legea
strAind.
Prin urmare, dacA instanta de fond
a examinat acea legiuire 5i a constatat cd nu eere niederi ca prtile sd fie
fat a sau citate la liberarea copiei
Intr.' ct recurentul, care sustinea nevalabilitatea copiei, nu a dovedit ed o
asemenea cerintd este formal inscrisd
in legea strdind, in aeeste imprejurdri nu poate fi vorba de violarea art.
1188 c. civ. (Cas. I, No. 99, 1914; Jurispr. Rom.", 1914, p. 262).
60. Curtea de apel nu comite exces
de putere cand decide cd preferinta
ce s'ar da fratilor in contra surorilor
de o lege strind la suceesiunea unui

legea le concretizeazd in cuvintele

credint" si ,,sprijin" mai este si obligatiunea materiald de ajutor, adied


de procurarea celor neeesare pentru
existentA dupa starea sociald, nevoile

28

www.digibuc.ro

Codul civil

STATUT REAL. STATU 1' PERSONAL. FORMA ACTEI.OR

strain deschisa, in Romania nu atinge


ordinea publica astfel cum rezulta, din
legile si moravurile din Romania, de
oarece o asemenea preferinta este privitoare la devolutiunea i ordinea sue-cesorala, deci la interese de ordin cu
totul privat, iar nu la organizarea familiei. (Cas. I, decizia No. 293, (lin 16
Mai 1914; Jurispr. Rom". 1914, p. 385).
61. Daca regulele privitoare la protectiunea persoanei i averei unui
-erede sunt stabilite de legea lui national, iar in caz de absenta aceasta,
lege este care va determina formele
41e urmat eu privire la aleatuirea organelor chemate
reprezinte si s
administreze averea absentului, in ce
priveste insa dreptul de a dobandi,
prin sucesiune, imobile in Romania,
fiind vorba de o devolutiune de bunuri situate in tara, adica de investirea eredelui eu un drept nou, iar nu de
exereitarea unui drept aflat in patrimoniul sucesibilului, se aplic legea
romna, eare determina modul de dobandire a propriettil prin devolutia
bunurilor sucesorale. (Ape). Buc. I. No.
119, 1915; Dreptul" 1915, p. :44).
62. Regula locus regit actum", dupa,
spiritul legii noastre civile are un caracier obligator. Prin urmare un testament, facut de un strain in tara Romaneasca dupa, legile tarn sale (in
specie dupa, legea grecease) nu e va .

Art. 2

divortul cerut pentru motive cari desi


nu sunt admise de legea nationall a
partilor, totusi, sunt preserise de legea teritoriala in interesul ordinei publice si moralei, solutie conforma eu
textul si spiritul Conventiei de
la Haga si in special eu dispizitiile
art. 5 din acea conventie. (Trib. Vlasca
s. I, Jurnal 1585 din 23 Mart. 1921. Curier Jud. 8/922).

66. Dupa, principiile dreptului international privat si conform art. 2 e.


civ., devolutiunea succesiunei. mobi-

liare a unui strain este guvernata de


legea nationala a defunctului, in specie de legea engleza. Desi legea englez lasa ea statutul personal al supusului salt sa, fie &dimwit de legea domiciliului sat', tribunalele romne nu
pot tine socoteala de retrimeterea pe
care o face legea engleza pentru ea
()rice conflict de legi fiind un conflict
de suveranitati, legiuitorul atunci
cand rezolv asemena conflicte isi fixeaz competenta sa si defineste limi-

tele propriel sale suveranitti; de aceea nu e admisibil ea tribunalele romane s lase legei engleze grija de a
fix limitele suveranitatii statului roman. (Trib. Iasi s. III, 20 Iulie 1921.
Pand. Rom. 1922, II, 147, Curler Jud.
13/922).
67. Conditiunile si formele eu cari
pot fi instrinate imobilele apartinnd
minorior, nu au de obiect aceste bunuri privite ea atare, ci sunt numai
masuri de protectie a intereselor minorilor, din cauza strii lor de incapacitate. Ca atare asemenea prescriptiuni fac parte din statutul personal
al minorilor, legea lor national trebuind sa, fie aceea care reglementeazil
protectiunea ce este necesara, in raport cu desvoltarea lor fizica, morala, etc.
Aceste masuri se rapoarta la :nodal
de organizare al familiei si la drepturile tutorului si deci pentru mahomedani, cetteni romni din Dobrogea, se
pot vinde prim bun invoiala pentru
plata datoriilor succesiunei, de catre
tribunalele mahomedane, bunurile imobiliare ale minorilor. (Cas. I, 714,
din 20 Sept. 921. Curier Jud. 23/922:
Pand. Rom. 1923, I, 191).
68. Cnd o procura este legalizata
inteo tara, straina, de catre o autoritate a carei adeverire este certificath
de autoritatile superioare, formele acestui act urmeaza regula locus regit
actum" $i exist prezumtie c formele
legei acelei taxi sunt indeplinite.

labil, daca atinge ordinea publica,

adica atunei and se pune in conflict


eu legile tarii Romnesti. (Trib. God,
s. I, 259 din 28 Oct. 920. Curler Jud.
4 921).
63. In statele cari euprind provincil

eu legislatii proprii, starea si eapacitatea persoanei se guverneaza, de legile


in vigoare in provincia unde domiciliaza nersoana. Acest principiu se aplica in urina alipirei Bueovinei unde
conform Decretului-lege 3745 918, au
ramas in vigoare legile si ordonantele
existente inaintea alipirei. (Trib. Iasi,
s. I, 24 din 26 Feb. 1921. Pand. Rom.
1922, II, 61).

64. Succesiunea imobiliara, se reguleaza conform legei loeului situatiei,


pe cnd celei mobiliare urmeaza a i se
apnea legea nationala a defunctului,
cu distinctia: cnd sunt privite sixtgulare se apne statutul real si cand
sunt privite in universalitatea, lor, li
se aplica statutul personal. (Trib. Tee-116. 24 Ian. 921, Curier Jud. 9/921).
65. In afara de motivele legii natio-

nale cari fac parte din statutul lor


personal, strainii pot fi divortati la

noi pe baza motivelor admise de legea romfm, de oare ee statul strain,


fiind singur in drept a veghea la ordinea public i siguranta sa, tribunalele sale au caderea de a pronuntit

Ca prin urmare, in speta, din moment ce notarul din Zrich, a carui


semnatura este legalizata de autorittile respective, certifica ca originala
semnatura firmei Straub et Comp.,

29

www.digibuc.ro

Art. 3

DENEGAHE DE DREPT VrE

este de presupng, cA el a examinat

ciacA persoana fiticA, care a semnat-o

avea Were, apelantul, care innvoac


exceptiunea viciului procurei, ar tinut O. facA dovada exceptiunei sale,
sA probeze, cu alte cuvinte, modul cum
trebniA, conform legilor din Elvetia,

sA se indeplineascA formalitAtile ceeace n'a fAcut.


De asemenea, de oarece nu s'a fAcut

dovada cA actul de protest al tratei,


incheiat de portArelul din Zrich, nu
este dre4at conform regulelor si legilor locului, este de presupus cA agentul care l'a incheiat era in cunostintA

Codttl civil

71. Cu toate eh In virtutea principiu-

lui lotus regit actum", conventiunile


incheiate i prezentate de pArti in

instantA, trebue
primeascA efectele Mr, ash, cum s'a convenit de pArti,
dacA s'a respectat legea locului unde
au fost incheiate, totusi acele conventiuni nu mai pot produce nici un efect
dacA clauzele lor contin dispozitii cari
calcA legile de ordine publica ale tArii
unde se cere xecutarea lor. (Trib. corn.
Ilfov, s. II, 1004 din 27 Nov. 923. Pand.
Rom. 1924, III, 68. Drentul 71924).

1923, Jur. gen. 1923 No. 298).

72. In procura investitA cu formele


PrevAzute in legile tArei in care a fost
datA, este presupus cA oficerul public
competent, s'a convins personal si despre calitatea celui ce o semn. .
Prin urmare, in spetA. proeura prezentatA de advocatul SocietAtii intimate fiind autenficatA de notarul din
Monza (Italia), iar in actul de autentificare se vede arAtat in mod expres

Rom. 1923, III, 90).

tetele respective; Art. 970, notele 1 si 2.

i. s'a conformat legilor tArei sale. (C.


A. Bueuresti IV, dec. 25 din 24 Martie

69. Pentru ca actele dresate in strAAtate de autoritAtile straine, sA poatA


fi produse inaintea instantelor romane, trebue ea semnAtura celor ce le-a
dresat sa fie legalizat de agentii di- cA semnatarui procurei are dreptnl a
plomatici sau consularl romni, tri- semna pentru aeea Soeietate, nu mai
mesi in strainAtate $1 ea semnAtura este nevoe a se cere pArtii nici o alta
dovadA in stabilirea calitAtii semnataacestora sA fie apoi legalizatg. de Mi
aceasta fiind afirmatA de notanisterul de Externe, iar cnd actul este rului,
public prin actul sAu. (C. A. Buelldresat de un consul strAin in Roma- rul
IV, dec. corn. 10 din 18 Februarie
nia, semnAtura acestuia trebue de ase- resti
1924.
Jur. Gen. 1924, No. 873, Bul. C..
menea legali2atA de Ministerul de Ex- Apel 41924).
terne. (Cas. II, 2772 din 31 Dec. 1923.
73. A se Vedeil : Art. 1, nota 23; ArtJur. Rom. 6/1924, Curier Jud. 9/924).
33, notele 10, 11, 12; Art. 34, notele res70. Legi le de organizare bisericea- pective; Art. 121, nota 1; Art. 131, nota
scA ale bisericei romne cat i acele 1; Art. 143, nota 10; Art. 151. notele 12
privitoare la bunurile bisericesti, sunt si 14; Art. 152, notele respective; Art..
aplieabile chiar in afara statului ro- 246, notele 13 si 14; Art. 292, nota 5;
man, comunittilor compuse din ro- Art. 309. nota 7; Art. 344, nota 6; Art..
mani, iar Statul roman are controlil 413, nota 9; Art. 652, nota 2; Art.. 751,
de fapt al Mr chiar in tarA strainA, nota 17; Art. 939. nota 2; Art. 966, In(Trib. Iasi s. I, 29 Ian. 1923. Pan& dex i notele respective; Art. 968, no-

Art. 3.

JudecAtorul care va refuza de a judeca, sub

cuvant c legea nu prevede, sau c este intunecat sau nelndestultoare, va putea fi urmrit ca culpabil de denegare de
dreptate. (Pr. civ. 305-307; C. p. 152 ; Civ. Fr. 4).
Le juge qui refnsera de juger, sous pretexte du silenee
Text. fr. Art. 4.
de l'obscurit on de l'insuffisance de la loi, pourra tre poursuivi comme coupable
de dni de justice.
lJoctrin str Mug,.
AUBRY ET RAU, 1, ed. 5-a, p. 188;
Flamm, ET FOURCADE, Des personnes, I, 237;
CARRE, Compt. eiv., 1, 32 ;
COLIN irr CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 38;

DALLOZ, Rp. Dni de justice 5 urm., 18; Suppl. Dni de justice 3 UM.;
DEMOLOMBE, 1, 43 ;

Fauna; F1ELIE, /Intr. crim. VII, 487, p. 238;


MOURLON, ed. 7-a, I, p. 58 urm.;
PLANIOL, L, ed. 3-a, N-o. 209.

30

www.digibuc.ro

Codul civil

DENEGARE DE DREPTATE

Art. 3

Doctrina romneasca.
ALEXANDRESCO, I,

ed. 2-a, p. 54, 58 urm.; (V. p. 430);


p. 22;

CANTACUZINO MATE!,
FOREANU ALEX., Nota
NACU, I,

p. 104 UM.

sub. J. Ocol. Cerna-Tulcea, 23 din 9 Iun. 1922, Pand. Rom. 1924-11-141 :

8. Este admis in drept c orice cerere gsit just si intemeiatA EA fie


admisd, daed nu este prohibit de lege.
De unde rezult e, dacd chiar obiectul cererei nu este prevAzut in vreo
dispozitiune a legei, nu urmeazd de
aci ea dnsa s fie si respinsd.De asemenea, onion contestatie IVitA in relatiunile juridice ce au putut aveil prtile ea urmeazd a fi deferitd ins tan
telor judiciare, care sunt tinute a le
da o solutiune, bazndu-se pe textele
legilor, interpretatiunea kr si, in caz
de lipsd., pe principiile de echitate.
(Apel Buc. III, 69. Mart. 22/84, Dr.

Jurisprudent-A.

1. 0 interpretare rea sau chiar ile-

gall a legel nu constitue, and provine


dela un judeator in exercitiul functiunei sale, nici delict, nici crimd in
sensul art. 493 si 494 pr. pen. si nu este
calificatd prin vre-o dispozitiune a codului penal ca delict sau crimd, care
sd atragd dupd, sine pedeapsa destitutiunel sau alta mai mare; cAci judecdtorul in aplicarea legilor, trebuind
a urmA numai constiintei sale juridice, se poate ca el sd interprete vre-o
dispozitiune din lege inteun mod care
este contrariu unor dispozitiuni a legei sau stiintei dreptului. adied sd o
fi interpretat inteun mod ilegal, ins
asemenea interpretare rea sau chiar
ilegald nu este supus vre-unei penalitti, cdci altfel libertatea constiintei
judecittorului. in aplicarea legilor. ar

71/84).

G. In principiu, instantele judecAtoresti sunt datoare, din moment ce sunt


sezisate de vreo actiune, sd-i dea curs
s judece acea actiune Ma% intrerupere pnd la fine. Acest principiu
sufere esceptiune in eazurile cnd, in
cursul judecAtei procesului, s'ar ivi
circumstante din acelea care ar impiedech ea judectitorul sd se poatd pronuntA, momentan asupra actiunei, pAnd
ce mai intiu nu se vor inltur acele
circumstantei impiedecAtoare la jude-

incet de a mai fi. (Cas. I. 337/Oct. 9/72.


B. p. 259).

2. In fata unei antinomii dintre dispozitiunile unei legi si dispozitiunile


constitutiei nu poate fi indoiall cd
trebuesc aplicate dispozitiile constitutiei in detrimentul legei, pentru ed.
constitutia ecte legea fundamentald si
principald in stat dupd. care se reguleazd, tot mecanismul puterilor publice
si se stabileste monarchia constitutionald i pentru cd, judecdtorii, conform
art. 107 din legea organizarei judecdtoresti, jurd credintd si ascultare con-

carea actiunei. Si desi legea nu prevede anume asemenea circumstante


impedeedtoare la judecarea cauzei dar
ele se admit de jurisprudentd, si cu
drept cuvnt legiuitorul n'a putut prevede anume aceste circumstante, de
oarece numai cu ocaziunea judecdrei
unei actiuni se pot ivi diferite circumstante care pot impedicA judecarea
unui proces. De ate ori dar in cursul

stitutiei. (Cas. II, 190 Sept. 24/75. B. p,


224).

judecdrei unei afaceri se ivesc circumstante impedecdtoare la transarea acelei afaceri. si ele fiind lsate la aprecierea judecdtorului, in asemenea cazuri judecAtorul poate s se opreased
de a judecA, actiunea, amnnd-o pand,
ce se vor nltur acele circumstante.

3. In principiu judecAtorii fondului


nu Bunt in drept a complect din ofiein
ce pot existA in concluziunile pArtilor litigante, nici a se fondA
pe mijloace ce dnsele nu ar fi pronus
cel putin intr'un mod implicit, de oare
ce legea nu le permite s statueze dect asupra punctelor cerute. Pe ling%
aceasta. orice parte fiind liberd a renunt la drepturile si mijloacele de aprare ce-i sunt acordate de lege, rdmne constant cd, judecata att la instantele de fond cat i inaintea curtei
de casatie urmeazd sd fie circumscrisd
in conclusiunile pArtilor. (Cas. sect.-

(Apel, Foesani I 10 Mart. 1886. Dr.

37/86).

7. Nu existd denegare de dreptate,


cnd judecittorul constatd c o lege
anterioard a fost abrogatd prin o lege
noud, ci numai cnd el refuzd de a se
pronuntA, sub cuvnt de tdcere a legei. (Apel. Iasi I. Dr. 80/94).

unit., 2/79, Febr. 15/79. B. p. 974).

8. DacA justitia e obligatd a face


acolo unde sunt clare si precise Milt

4. Judeedtorul fondului, chemat a se


pronunt asupra unei contestatiuni
cArei solutiune depinde de validitatca
unui act, e dator a se pronunta asupra
punctului dacd, fatA cu legea, actul in
discutiune si contestat in forma lui
este valabil sau nu. (Cas. I, 359. Nov.

strictd aplicare a textelor de lege

a cercet motivele legiuitorului, este


tot de datoria ei ca acolo unde textele
sunt necomplecte si intunecoase, s le
complecteze si sd le interprete, punndu-le in legdturd si in armonie nu numai cu principiile de drept dar si cu

16(81. B. p. 829).

31

www.digibuc.ro

Art. 4-5

1-IOTAR1RI; LEGI DE ODDINE PUDLICA

echitatea care este complimentul firem.: al dreptulai, solutionndu-le astfel incat un drept sa-si gaseasc deslegarea sa in conformitate cu echitatea. (Trib. Mehedinti
Dreptul 39/920).

Mart.

1920.

9. Pentru interpretarea legilor se pot


prezent doug. ipoteze deosebite : In
prima ipotez judecatorul in tacerea
legei este adesea obligat de a face apli-

catia ei prin analogie la materie sau


la cazuri ce ea nu a prevazut; el face

Art. 4.

Codul civil

aceasta printr'o interpretare extensiv


a legii zis ordinar, cnd redactiunea
legii nu prezint prin ea inssi uu nteles 16.murit si complect sau cnd ea
nu exprim in mod exact giindul le
Aceast interpretare se
face priu dou moduri : interpretarea
gramatical prin ajutorul Umbel uzitate si a regulilor sintaxei si interpretarea logic adica intemeiat pe ratio
nament. (Trib. Flciu 16 Mai 1921. Curier Jud. 43 921).

Este oprit judecAtorului de-a se pronunta, In hotd-

rfrile ce da, prin cale de dispozitiuni generale si reglementare, asupra cauzelor ce-i sunt supuse. (Civ. 1201, 1537; C. p.
108 ; Civ. Fr. 5).

Text. fr. Art. 5.

Il est dfendu aux juges de prononcer par voie

disposition gnrale et rglementaire sur les causes qui leur sont soumises.
Doetriat strAinfi.
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 247, 248;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 14, 38;

DALLoz, Rp. Lois., 458 urm., 482, 517; Compt. Min. 71 urm.; Suppl. Conipt, adni
155 urm.; Lois 432 urm., 437 urm., 448;
DEMOLOMBE, I, 109;

Hue, I, 183, 185;

LAURENT, I, 258, 259, 266 urm.;


MOURLON, ed. 7-a, I, p. 61 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 155.

Doctrini romilneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 54, 56 urm.; (III, part. I, ed. 2-a, p. 805, 815);
CANTACUZINO MATEI, p, 21, 22;

DIOGENIDE E., ,,Inalta Curte de Casalie fi art. 4 din codul civil". Pagini juridice 94/1912:
NACU, I, p. 104 urm.

Nu se poate deroga prin conventiuni sau


particulare, la legile, care intereseaza ordinea publica

Art. 6.

si bunele moravuri. (Civ. 587, 620, 702, 728, 803, 824, 839, 965,
668, 1008, 1010, 1089, 1123, 1125, 1223-1226, 1256, 1270, 1281,
1339, 1373, 1471, 1492, 1495, 1498, 1513, 1636, 1689, 1701, 1760,
1838 ; Pr. civ. 80, 109, 340, 374, 409 ; Corn. 79, 273, 880, 3 ;
Leg. judec. oc. 116 ; art. 1, 2, leg. 20 Fevruarie 79 ; Leg. p. persoanele juridice. (Mon. of. 27/1924). Art. 106. Legea asupra
propr. literare i artistice (Mon. of. 68/923). Art. 3 al. final ;
L. Agrara 124 ; Civ. Fr. 6).
Text. fr. Art. 6. On ne peut droger, par des conventions particulires.
aux lois qui intressent l'ordre public et les bonnes mmurs.
Doetrini strAink
AUBRY ET RAU, I, ed. 5-a, p. 178;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 268 urm.;
CAPITANT. De la Cause des Obligations, p. 441 urm.;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 10, 62, 86, 626, 837; II, p. 161, 464, 606; .ed. 1-a, Ill, p,
13, 395.

32

www.digibuc.ro

Codul civil

LEGI DE ORDINE PUBLIC N.

Art. 5

DALLOZ, Rp. Lois. 521 urn-i.; Suppl. Lois. 440;


DEMOGUE, I, Sources des obligations, II, pg. 541, 542;
DEMOLOMBE , I, 17;
GLASSON, II, pg. 261;

Hue, I, 187 urm.;

LAURENT, I, 47 U1111. ;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 66, 67;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 290 urm.;
VAREILLES SOMMIkRES. Des lois d'ordre public et de la drogation aux lois,

Doctrinrt romneascii.
ALEXANDRESCO, L ed. 2-a, p. 223 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 88; IV, part. I, ed. 2-a,

p. 165, 187, 188, 637; IV, part. II, ed. 2-a, p. -383, 588; V, p. 514; VIII, part. I, ed.
2-a, p. 13, 14, 17, 26, 46, 130, 328 n. 1; XI, p 50;) Droit ancien et moderne de la Roumanie p. 138, 191, 412; Observafie sub. C. Apel Iai s. I, din 22 Nov. 1906. Dreptul
5/1907; Observafie sub. Trib. Neamt., 21 Nov. 1906. Dreptul 8/1907; Observafic
sub. C. Apel Buc. s. 111, 31 din 25 lan. 1907. Dreptul 28/1907; Observafie sub. C. Apel
Iasi s. I, 19 Nov. 1907. Dreptul 11/1908; Observafie sub. C. Apel Iasi s. Il, 82 din
23 lurne 1908 ; Dreptul 68/1908; Observafie sub Trib. civil Audenarde (Belgia) 27 Nov.
1908; Dreptul 31/1909; Observafie sub. Trib. civil Louviers, lb lunie 1899, Curier.
Jud. 25/1900; Observafie sub. C. Apel Iasi s. I, 28 April 1881. Curier. Jud. 14/1901 ;
Clauza de inalienabilitate cuprinsa intr'o donafie sau testament", Curier. Jud, 72/901 ;
Observape sub Trib. Braila s. Il. 18 Mai 1901. Curier Jud. 73/1901; Observafie sub.
Judec. ocol II, Iasi 4115 din 27 Nov. 901. Curier Jud. 17/902; Observafie sub. Cas II,
56 din 8 Fehr. 902. Curler. Jud. 18/902; Observafie sub. C. Apel Galati s. I, 65 din
7 Mai 1902. Curier. Jud. 25/903; Observatie sub. Trib. Dorohoi 355 din 22 Sept. 1903.
Curler. Jud. 1/904; Observafte sub. C. Apel 1ai, s. 1, 87 din 28 Mai 1904. Curi,r. Jud.
67/904. Nola sub. Trib. Paris 13 Mart. 1919. Curier. Jud. 30/023; Observafie sub. Apel
Limoges 11 Sept. 920. Pand. Rom. 922, 111,146; Observatie sub. Cas. Fr.27 Mart. 922.
Pend. Rom. 1924, III. 39; Observatie sub. Justitia de Pac din Pont-A. Mou-son 2 Aug.
922. Pand. Rom. III 80 ; Nola sub Trib. civ. Roma, 26 Ian. 923, Jur. Gen. 924, No. 1851:
ATHANASOVICI V. I ZEUCEANU A. Nulitatea actelor de instrainare incheiate in timpul
rasboiulai cu sttpt4ii statelor inamice". Dreptul 23/1920;

BOTEZ CORNELIU. ,,Ordinea publica in legile si clecretele-legi privitoare la prelungirea con-

tract, tor de inchiriere". Curier Jud. 36/922;

CANTACUZINO MATEI. pg. 62, 63, 144. 318:

Scrieri Juridire, Vol. I, pg. 229 urm. Jestamentele facute sub o


condiie peste putinta sau neierlata";

DEGRE ALEXANDRU.

DIMITRESCU DOREL. nArt. 409 si legile de ordine publica". Dreptul 52, 53, 56, 60, 61, 69,
72, 77/1910;
EMMANUEL EUGEN Notti sub. Trib. Ilfov s. notariat 292 din 5 Nov. 920. Curier. Jud. 31/921;
GEORGEAN N. Observafie sub. Trib. Dorohoi 394 din 28 Nov. 1922. Pand. Rom 1924, III, 65 ;
GRELMEGEANU M. Observafie sub. Cass Req. 16 Ian. 1923. Pand. Rom. 1923, III, 153;

BEROVANU EUGEN. Tralat teoretic si practic de Proredura civila, Vol. I, N. 21 urm.;


Hozoc DIMITRIE. Nota sub. Cas. I, 2 din 9 Febr. 1918. Pand. Rom. 1922-1-174; Nola sub.
Cas. I, 137 din 15 Febr. 1922. Pand. Rom. 19234-106 ;
Iorrascu R. TRAIAN. Nota sub. Trib. Ilfov, s.11 corn. 6 Nov. 1922. Pend. Rom. 1923-11-167;
MEITANI GEORGE (FIU). Despre condifiunea ili il, imposibila sau contra bunelor moravuri
inscrisa inteo donafie sau testament". Dreptul 82/901, Dreptul 11 1902;

Nam, I, p. 108, 109; II, p. 234 urm.;


PAavinzscu G. Condifiunile imposibile fi ilicite puse intr'un testament

o donaliune".
Drepiul 20/1903;
PERIETEANU GR. I. (IPER). Nola sub. Cas. I, 898 din 2 Nov. 921. Curier. Jud. 19/922;
Poucnaorr DEM. Nola sub. Trib. Dolj s. III, 84 din 10 Mart. 1923. Pand. Rom. 1923-H-182:
PC/POI/ICI AT. N. N100LAE. Condifiunile ilicite,imposibile sau contrare bunelor moravuri,

anuteaza testamentul in care se gasesr". Revista Critica No. 5/912;

RADIMESCU Sulu. Observafie sub. Trili.Ilfov s. III, 173 din 24 Febr. 1909. Dreptul 36/1913;

Observalie sub. C. Apel Paris. 20 April 913. Dreptul 21/1914;

STAMBULESCI7 N. Ion Nola sub. Cas. I 1039 din 5 Nov. 1923. Pand. Rom. 1924-BI-51;
STATESCU ST. ,,Concluziuni". Curier. Jud. 18/902.
Clauzl de nerestituire 49. Conditiune iliciti 5, 8-11,
18, 19, 22, 27, 28, 30, 33.
Clauz penal 44.
37, 39, 40, 45, 47, 48.
Cod civil francez 7-11, 19,
Conditiune
imorall 8, 10,
=, 28, 33, 37, 46-48.
22, 23.
Cod silvic 52.
Conditiune imposibili 8,
Comandament 26.
19, 22.
Competent 2, 3, 12, 13,
Conditiune rezolutorie 1.
18, 24-26, 32, 38.
Compromis 2, 6, 15, 18, Confirmare 51
Contestatie 15, 24, 25, 351,
24.
Concesiune de farmacie 50. Contracte 8, 9, 13, 15, 19.

INDEX ALFABETIC

Acte bilaterale 5, 22.


Acte unilaterale 5, 22, 26,
47.

Actor sequitur forum rei


12, 33.

Advocat 56.
Apel 6, 16, 25, 42.
Arbitri 2, 6, 12, 13, 13, 23.

Asigurare 49.
Averi nfanstiresti 1.
Buna credint 44.
Bunurile Statului 41.
Calimach 48.
Capacitate 21, 31, 36.
Cstorie 20, 40, 42,
Clauza compromisoriS 15,
18, 24.

53707.Codul civil adnotat.

33

www.digibuc.ro

Art. 5
20, 22, 23,

LEGI DE ORDINE PUBLIC


28, 33, 35,

38, 49.

Contracte de asigurare 49.

Conventiuni 7, 10-12, 14-19,


22, 23, 25-29,31, 33, 37, 49.

Copil natural 20.


Declinator 26.
Delicte silviee 23, 52.
Divort 16, 20, 42.

Oficii de inchiriere 67.

Pamanturi rurale, vezi Le-

Dol 34..

Domiciliu 12, 13.

Donatiuni 8,

19, 21,

Munastiri 1.
Nasteri 20.
Nationalitate 24, 32, 45.
Nulitati 5, 7-11, 13, 15, 18,
19, 22, 23, 27, 28, 33, 37,
39, 41, 46-48, 51, 53, 55,
56, 66, 68.

22,

27, 33.
Dot& 36.

Drept international 24, 32.


Drept roman 8, 9, 19, 22, 47.

Executri 8, 26.
Executari silite 26.
Executori testamentari 34.
Expropriere 26.
Farmacie 50.
Fidel comise 7, 10, 11, 22,
27, 44.

Filiatiune 20. 60.


Imobile 8, 26, 31, 36, 43,
Inalienabilitate 8, 9, 19, 21,
22, 29-31, 36, 41, 43, 46.
Inchiriere, prelungirea
contractelor 61.
Inchiriere, oficii 67.
Interpretare 28.

gea rural.
Prelungirea contractelor
(chilli) 61.
Prescriptie 14, 29, 35.
Prime de asigurare 49.
Probe 17, 59.
Procedura civil 26,
Procuror General 6.
Proprietate 58.
Prorogare 13, 26, 38.
Ratione materiae 26, 38.
Ratione personae 26.
Recurs 6, 16, 59, 65.

Regulamente comunale 58.

Renuntare la apel, v. apel.

Renuntare tacit 25, 29, 35.


Rezerva 44.

Secularizare 1.
Servitute 58.
Societti 63.
Statut civil 20, 24.
Statut personal 24, 32, 56.
Jurisdictiune 2, 3, 12, 13, Statut real 24, 32.
18, 24-26, 32, 38.
Straini 3, 24.

Legatari 5, 7, 8, 21, 28,

Substitutii 7, 10-12, 15', 22,

Legea agrara 66, 68.


Legea masurilor exceptio-

Succesiuni 19, 37, 57.


Teritoriu 12, 13, 26.

31, 33, 34, 40, 43-46.


male 61.

Legea prelungir%i contrac-

telor de Inchiriere 61.


Legea rurala 53-55.

27, 44.

Termene, vezi Apel


16, 29.

Testamente, vezi Legatari

Legi de ordine publicS

si: 5, 7-11, 19, 22, 27, 28,


31, 33, 34, 37, 39, 40, 43,

Legi interpretative 65.


Liberalitti 8, 19, 21, 22,

Tranzactii 16, 42, 52, 56.


Tribunal strain 3, 12; 13,

Limine litis 26.


Mandat 12, 13.
Marturi 17, 62.
Masuri exceptionale 61.

Urmariri silite 26.


Vanzare 26, 36, 41.
Vechea legislatie 9.

58, 70.

28, 33, 34, 40.

1.

4-1, 46, 47, 57, 64.


24, 38.

Jurisprudent&
Masura secularizarei intereseaza

ordinea public si prin urmare ort ce


dispozitiune prin care s'ar fi facut o
liberalitate unei monastiri cu &Lanza
c chiar in cazul eventual de seeularizare a averilor monastiresti, acea
monastire s continue a avea in al
sau patrimoniu, acea libertate ar trebut sit fie considerata ca nula, de
oare ce aceast dispozitiune cu asemenea elauza ar contraveni la vointa
legiuitorului, ca monastirile s inceteze d'a mat posed un patrimoniu. Si
daca legiuitorul din 1863, a voit eu
drept cuvant s desflinteze proprietatea de man moarta, constituit in favorul monastirilor, nu s'a ganclit insit
ca s isbeasc si sa deposedeze pe particularii cari ar ava, un drept de proprietate sub conditiune suspensiva,
asupra unor bunuri druite monastirilor sub conditiune rezolutorie, diet
dacit intereseaza ordinea publie, ca
monastirile at nu mai aibii un patrimoniu propriu, acel interes de ordine
publie nu se mai poate invoca, &Ind
prin indeplinirea unei conditiuni rezolutorie, uncle bunuri devin proprie-

Codul civil

late privata, esentialmente alienabila;


$i toemai de aceea legea din 1863, nu
dispune nimic despre liberalitatile facute monastirilor sub conditiune resolutorie, de unde rezulta, nu ca acele conditiuni sunt desfiintate, ci ea ele au s
fie carmuite dupa, dreptul. comun, caci
derogatiunea de la dreptul comun nu
se poate presuma nici chiar in legislatiune, ci trebue s resulte evident,
ceea ce nu este in legea din 1863. Prin
urmare, valabiitatea sau anulabilitatea unei conditiuni resolutorie, a carei
indeplinire depinde de un eveniment
viitor i incert, pus in termeni expresi. de un testator sau donator la o
liberalitate facuta unei monastiri, precut)]. 5i efectele ei, au s fie regulate
dupa legea dreptului comun ce domini
in timpul facerei liberalittei sau in
timpul incetrei din vieata a testatorului. (Cas. I, 452/Nov. 24/71, B. p. 388).

2. Arbitrii ale$i de parti formeaza

o instanta judecatorease recunoscuta


de lege, si care 'si exercita jurisdictin/lea in limitele fixate si sub conditiunile prescrise de lege. Si tot ce
priveste jurisdictinnile este emioamente de ordine publica. Prin urmare,
clauza continuta in un compromis, ea
partile, sau una din parti, nu se va
opune la executarea unei hotriri de
arbitri, este nula cu desvarsire ori de
cate ori partea care a castigat ar vrea,
sa beneficieze de aeea clauza spre a
face s execute ca o hotrire, un act
care nu indeplineste caracterele unei
hotriri, care act este radical nul si
urmeaza a fi considerat de lege ea si
child nu ar fi existat. (Cas. I, 49/Febr.
16)72, B. p. 35).

3. In principiu procesele ce un roman are cu strainii sau indigenii aunt


de competinta tribunalelor romane.
Ins la aceasta regula generala care
nu este de cat un beneficiu pentru romani, se poate deroga stipulandu-se
jurisdictiunea oricarui tribunal strain
conform art. 969. (Apel Buc. III. Ian.
22/73, Dr. 13/73).
4. Cand o parte prin contract, a stipulat ea neintelegerile ivite se vor judeca de un tribunal strain, curtea nu
poate opri judecarea procesului intentat de acea parte, nici chiar atunci
cand eererea s'a format pe cale de
exceptiune, la o chemare, in garantie
formata de cealalt parte. (Cas. I,
119/Apr. 13/74, B. p. 78).

5. Conditiunea ce afect un act juridic (unilateral sau bilateral) constitue un mod de a fi al acelui act; ea
intra, ca element in formatiunea acelut act, (id quod condit); si prin urmare nu se poate suprimit, aceasta
modalitate Mt% ea actul s se denatureze si fr ea el s sufere o trans-

- 34
www.digibuc.ro

Codul civil

LEGI DE ORDINE PUBLIC.1

formatiune. Si codul civil, care aplica


expres acest principiu fundamental in
art. 1008 in materie de conventiuni
(acte bilaterale), nu confine niei o dispozitiune derogatorie in favoarea testamentelor (acte unilaterale). Testamentul care cuprinde o clauzA de inalienabilitate absolut poart in sanul

su o conditiune ilicit care atrage

fatalmente nulitatea testamentului, de


oare ce acest testament tinde sau a
scoate din comert imobilele sau a ereea
din voint, privat a incapacitate permanent in dauna legatarilor. Si alienabilitatea sau inalienabilitatea inertiprecurn i incapacitatea persoanelor stint materii de ordine publidt cf.
nu pot fi modificate prin dispozitiuni
particulare; or, art. 5 prohiba expres
veri ce dispozitiuni particulare care
ar deroga la legile de ordine publie,
si. bunele moravuri. (Trib. Ilf. II. Oct.
30/76, Dr. 29/76).
. Dae, prtile stipuleaza c, renunt la dreptul de a face apel sau
recurs in casatie contra hotrirei arbitrilor numiti, de dnsele prin actul de
compromis, o asemenea stipulatiune

cat s-si producl efectele sale (art.

969 e. civ.), mai cu seam e inssi legea permite a se renunta la apel chiar
inainte de a se da hotrirea arbitrilor (art. 344 si 363 pr. civ.), si nu exist

nici un cuvnt pentru care o stipulatiuue de renuntare anticipat la recurs s nu fie valabil. Preeum ordinea publica nu este intru nimic vtmat, prin o reuuntare la recurs. f4cutd posterior de darea hotrirei, asemenea ea nu este cat de putin atins
prin o renuntare anticipatd; Met Ortiler numai in interesul br privat s'a
acordat de lege facultatea de a recurge
in casatie, in vreme ce e in interesul
general si public cl numai Ministrul
Justitiei si Procurorul general al
curtii de casatie au misiunea de a denunta casatiei hotririle judecAtoresti
contrarie cu legea. (Cas. I, 38/Febr.
5179, B. p. 85).
7. Conditiunea de inalienbilitatea
fondului testat, lovind in libera eireulatiune a bunurilor, este contrarie ordinei publice, dup cum aceasta rezult, des in mod indirect dar evident,
din dispozitiunile legii care prohib
substitutiunile, al cAror caracter dominant era de a impiedech libera dispozitiune a bunurilor in mainile posesorilor actuali. Or, art. 5 prohiba de a
se deroga., fie prin conventiuni fie prin
veri ce dispozitinni particulare, la legile care intereseaz, ordinea publicA.
Si in acest art. 5, derivat din art. 6 din
codul francez, cuvintele sau dispozitiuni particulare" au fost addogate cii
intentiune de legiuitorul roman pen-

Art. 5

tru a intinde aceast proibitinne si. la


dispozitiunile testarnentare, iar nu numai la conventiuni, ea in legislatirtnea francez; eeea ce rezult in mod
si. mai evident din suprimarea in legislatiunea noastr a art. 900 c. civ.
francez, in care asemenea conditiuni
se presupun ea ne-serise, iar dispozitiunea care le contine rmilne valabila fr, aceast conditiune care singurd se desflinteaz. Astfel fiind, in

legislatiunea noastr rdmne in vigoare numai textul imperativ si absolut al art. 5; prin urmare nu atare
legat este nul si de nul efeet. (Apel
Bue. 111/160, Inn. 25 81, Dr. 59/81).

Prineipiul consacrat de lege priu


art. 1008, care isbeste de militate conventiunile dependente de o conditiune
imposibila, imoral, sau ilicit, existit

si la Romani, mule ins se exceptau

dispozitiunile testamentare pentru motivul c in testament nu exist, de cat


o voint, aceea a testatorului, si c ce-

lui in persoana cruia s'a fcut dis-

pozitiunea neputndu-i-se imputa nimic, ei decideau c, atari conditiuni s


se considere ca nescrise, iar dispozitiunea sa-si aib valoarea et. Codul
francez, tratnd donatiunile si testamentele in acelasi titlu, a admis regula ce Romanii aplicau dispozitiunilor testamentare pentru toate dispnzitiunile cu titlu gratuit, chiar si pentru
cele intre vii. Ins aceast inovatiune
gasind critic aproape unanim intre
comentatori, s vede c leginitorul roman a voit s, coreagd aeeasta si a inlturat art. 900 din codul franeez, asa
c intentiunea si scopul ail se vede
c a fost ca aceast chestiune s se resolve dup regulele generale si dupa
rigoarea principiilor, asimilnd efectele conditiunilor imposibile, imorale
sau prohibite de lege asupra liberalittilor cu efectele ce produc aceleasl
conditiuni asupra contraetelor. Aceasta mai rezultd si din principiul
general, ea ori ce act emanat din libera vointa a omului nu poate sh fie
separat de elementele eel constitue.
dae este susceptibil de executiune,
apoi in intregul lui cat s fie execu.tat; st, in adevr, dac se scindeaza
actul se scindeaza si vointa aceluia ce

l'a facut, si ast-fel nu vointa lui se


execut, ci o voint strin. Ast-fel

dar, o dat, stabilit acest principiu, ori


ee liberalitate subordonat, unei conditiuni nu poate forma de cat un intreg
indivizibil i nu se poate inlturit con-

ditiunea Mil a se seind vointa ace-.


lui ce a fcut liberalitatea; de alt-fel
mi numai eh nu execut vointa lui,
dar inc, liberalitatea devine mai avantagioas dect era in intentiunea aceluia ce a fcut-o. Ast-fel, obligatiunea
35

www.digibuc.ro

Art. 5

LEGI DE ORDINE PUBLICA

Caul civil

pus de testator de a nu instrina, legatarul averea imobiliard,, se considerd


o conditiune ilegal, de oare ce scoate
din comert si isbeste de inalienabili-

11. Nici un text de lege n'a prevItzut


nulitatea absolutd a testamentelor din
calla" c in continutul lor ar exist& o
clang" ilicit; pe Mug% aceasta mai
reese c clauzele ilicite cuprinse in

prin analogie. Dacd, legluitorul roman


a suprimat din codul civil art. 900 din
codul francez, care prevede anume cazul child conditiunea ilicit se gseste
in testament, aceasta a fcut-o pentru

acelasi cuvnt, se vdd asemenea omise


in legea noastrd art. 901 si 902 c. civ.

late o portiune a teritoriaui pe care


numai legiuitorul trii este in drept corpul unui testament nu pot da loc
de a o declarit ca atare; o atare con- la nulitatea lor si din inprejurarea cd
ditiune atrage nulitatea dispozitiunei legiuitorul and a voit s declare asetestamentare ce depinde de ea. (Trib. menea nulitti a prevAzut anume in
art. 803 c. civ. unde se vorbeste desBrila, Mai 21/83, Dr. 59183).
9. In codul civil nu exist nici un pre substitutiuni. Dacd, art. 5 c. civ.
ext de lege care sd, declare de nule opreste de a se derogit prin conventestamentele care ar contine o condi- tiuui sau dispozitiuni particulare la
tiune ilicitd, ash precum leginitorul legile care intereseaz ordinea publicd,
prevede in mod categoric, prin art. si bunele moravuri, aceste prohibi1008 pentru contractele sinalagmatice, tiuni nu au sanctiune expres la testaest-fel e conditiunea de inalienabili- mente, ci numai la conventiunt (art.
tate, care e contrarie legei si ordinei 1008 c. civ.) De asemenea nu se poate
publice, si ca atare constitue o condi- deduce nulitatea testamentului si din
thine ilicit fiind c scoate din co- imprejurarea c legiuitorul in redacmert bunurile, nu anuleazd testamen- tiunea codicelui civil n'a reprodus si
tul chiar in care ar fi cuprins, ci catd, art. 900 c. civ. francez, de oare ce uniia se consider?" ca nescrisd, dupd, cum ttile sunt de drept strict, si de oare
se consider atat in dreptul roman, ce supresiunea zisului articol din cocat si in vechia legislatiune, inainte dicele nostru se explica indestul prin
de aplicarea codului civil, si nulitdtile inutilitatea unei dispozitiuni care de
fiind de drept strict nu se pot aplicit sine se sub intelege, dupd, cum pentru

francez. Prin urmare in fata celor expuse, testanientul nu poate fi afectat

de nulitate din imprejurarea c s'a

cd, a voit a suprimit acea inovatiune prevazut inteinsul o clauz care nu


din codul francez, mentinand cu mo- este admisdt de lege si care trebue indul acesta vechia noastr legislatiune laturatd. (Cas. I, 125/Mart. 24/84. B.
si jurisprudent. (Apel Foes. I, 156, p. 267; 173, Mai 12184, B. p. 409).
12. De$ este adevrat c ori ce perDec. 12/83, Dr. 24184).
10. Dacd, art. 5 pune principiul cd, nu soand, care are domiciliu legal pe tese poate derogh prin dispozitiuni par- ritoriul unei natiuni devine chiar prin
iiculare la legile care intereseaz or- acest fapt justitiabil de tribunalul dodinea public, apoi nu se poate deduce miciliului sau, in virtutea maximei
ea consecinta cd derogatiunea la acest actor sequitur forum rei, cu toate aprincipiu atrage nulitatea intregei
cestea aceast jurisdictiune naturald
intru cat nuhttile fiind de este o jurisdictiune la care prtile pot
cea mai strans interpretare si re- deroga, prin conventiune. In adevr,
strns aplicare, ele nu se creazd, prin toate legislatiunile au permis peranalogii sau omisiuni, ele nu se pot soanelor cari au liberul exercitiu al
pronunth de judecatd de cat atunci drepturilor si actiunilor lor de a subcnd sunt prescrise formal de lege, stitul prin conventiune tribunalului ce
precum este prescris la conventiuni exercit puterea judiciard, in numele
(art. 1008), precum este impusii, la tes- suveranului, un tribunal arbitral, si
tamente (art. 803), pentru conditiunea legislatiunea noastr contine exprPs
de a pstra, si a remite la o a treia acest drept in art. 339 pr. CPT. Prin urnersoand. Si din omisiunea de a se re- mare, prin conventiune se poate alege
produce in codul roman dispozitiunile un tribunal care sd, apartind, organiart. 900 din codul francez nu se poate zatiunei judiciard a unei alte natiuni,
deduce e legiuitorul nostru a inteles ad in definitiv un atare tribunal m."
s prdseascil sistemul francez, cdci este cleat un tribunal arnitral, pende ce utilitate era la noi a mai zice Ern cd, ca si arbitrii particulari, judeprin un non articol, c clauza ilicit cand cauzele ce-i aunt voluntar susau imoral este nun", la testamente, puse, nu exercit aceast putere in
cnd dej in art. 5 se dispune in mod virtutea delegatiunei dat de suveran,
general cd, o asemenea clauzit nu poate ci in virtutea mandatului ce i-a fost
aye?" fiint, dispozitiune care la fran- dat prin vointa prtilor. (Trib.
cezi nu se referd de cat la conventiuni Sept. 8184, Dr. 83/84).
(art. 6). (Apel Focs. II, 58/Apr. 15/82,
13. Ori ce persoand, naturald, sau ciDr. 22/84).
viln, care are un dmniciliu legal pe
36

www.digibuc.ro

Codul civil

LEM DE ORDINE PUBLICI

teritoriul unei puteri, devine prin acest fapt chiar justitiabild de tribunalele sale *i trebue at fie actionatA innaintea tribunalului doniiethului salt,
in virtutea maximei actor. sequitur
forum rei. Prin urmare este nuld
clanza prin care prtile se supun judeetii tribunalului arbitral al bursei
din Buda Pesta, cci o atare clauza nu
contine niei infiintarea unui tribu.
nal de arbitri, de oare ce tribunalele
unui stat in aceastd calitate, judeed
numai in functiunile kr uublice si legale; jurisdictiunea unut tribunal de
arbitri este bazat pe un mandat, adied
pe un titlu .privat si tribunalele publice nu pot accepth de la un particular vre un mandat; ele nu pot fi alese
ea arbitri, hind-e persoanete nu sunt
indicate anume si se pot schimbh din

zi in zi. Ea, nu contine niei o prorogatiune, sau mai bine zis o jurisdictiune
nrorogatd, fiindeA prorogatiunea este
admisibild numai intre tribunalele a-

Art. 5

un act lipsit de toate indicatiunile


preserise sub pedeapsd de nulitate
pentru validitatea unui compromis. Pe
lngd acestea, dacd se admite ca vala-

bild o atare clanzA, ea ar deveni neaprat de stil, in toate contractele si


ar aveh de efect sA substitue, contrar
dreptului comun, in detrimentul pArtilor, hotrirea unor arbitrii in local
hotrirei unor magistrati instituiti de
lege. (Apel Foos., II, 164/84, Noembr.
15/84, Dr. 10/85).

16. Regulele relative la constituirea


familiei, pe care se intemeiazd edificiul societtii moderne, fiind esentialmente de ordine publied. pzirea lor
cu sfintenie este impus membrilor
societtii, e judeatorul are datoria
de a supraveghi exacta lor apneatiune $i a nu ineuviint un singur moment cAlcarea lor. Or, desprtenia, legiuitorul o priveste eu ochi rdi, ash
cd divortul l'a inconjurat cu multe formalitti si motive de respingere, ea
864 faed prtilor destul de ,dificil. Din
diferitele termene si infAtiseri ce s'au
infiintat in aceast materie rezult c
legiuitorul a inteles a creeh prtilor
cat se poate mai multe pedici. pentru
ea ele sA poat ajunge la impdeare. Si
scurtarea termenelor ar insemnh a
contraveni spiritului legiuitorului In
aceast inaterie esceptionalit. Acesta
rezultd in mod neindoelnic atat din
toate articolele relative la divort, et
si mai cu searad din art. 245. unde se
aratA cd chiar recursul in casatie este

celuiasi stat. Un contract prin care o


parte litigantd renunt absolut la protectiunea justitiei statului Om este cu
totul lipsit de orirce efect juridic.
(Trib. Braila, Iunie 14184, Dr. 59/84).
14. Este valabild conventiunea prin
care prtile stipuleazd o prescriptiune
mat scurt de cat cea prevazut de
lege, ea neavnd nimic de eontrariu
legii, cdci legea nu proibd prin art.
1838 de cfit renuntrile la preseriptiunea, de ordine publicd, de oare ce ordinea publicd chiar este interesat ea suspensiv de executarea hotrirei.
procesele s ia finit citt mai in grabl; Prin urmare, o renuntare la apel ar
ea nu e nici contrarie bunelor mora- lovl in spiritul dispozitiunilor legii care
vuri, i ea ori si ce conventiune face e de ordine publicA i s'ar lAsh oarecum
lege intre prtile care au stinuIat-o. nrtilor dreptul de a transige si a
(Trib. Ilf. corn. 174, Mart. 10/83, Dr. transporth in domeniul privat lucruri
57/84. p. 427; Apel Bue. III, Mai 30/84, ce nu pot face obiectul conventiunei
Dr. 60/84, p. 487).
Prtilor. (Trib. Iasi I, Nov. 29/85. Dr.
7/85).
16. Clauza prin care prtile se supun
17. 0 lege care interziee proba tesla deciziunea unor arbitri alesi de
dnsele, in caz cnd s'ar naste o con- tirnoniall din eauzd cA mrturisirile
testatiune isvorit din conventiunea mincinoase ar conrupe justitia FA ar allor, trebue considerat ea nuld de eke ter eonstiinta publied. intereseazA
ori nu contine alt-ceva de cdt o enun- neaprat bundle moravuri in eel mai
tare vagd, fr ca sd, specif ice obiectul hit& grad, si clacd prin ordine pubhcA
contestatiunei i sd desemne numele se intelege interesul public, apoi soe destul de interesat a prearbitrilor. Si des art. 339 pr. civ., per- cietatea
procesele si a le terminh mai remite de a face compromis persoanelor ven1
Or, e suficient a ne raporth la
care dispun de dreptul lor, totu$1 acest pede.
e consideratiunile eari au
articol nu trebue a se lu izolat, ea si motivele
sd se introducl restrictiunile si
cum ar prezenth, un principiu general fdeut
admiterei probei testifr niei o restrictiune, din contra tre- prohibitiunile
moniale,
nentru
ne convinge cd disbue
combindm cu articolit urred- pozitiunile legii a n'au
fost introduse
tori si in special cu art. 342, care dis- numai in interesul prtilor, dar asemepune categoric ed. compromisul trebue nea si mal cuseanad in interesul ordisA desemne obieetul in litigiu si nu- nei 8i al moralitittii publice. Urmeazil
mete arbitrior sub pedeaps de nuli- dar ed conventiunea prin care prtile
tate, de unde rezult evident ed. ar fi ar declar cA sunun proba angajamena nu se tine in seamd un text de lege telor lor la proba testimoniald, in aformal, dacit s'ar admite ea valabil sub far% de cazurile unde legea o deelard.
denumirea de clauzd, compromisorie, admisibild, sau cnd prtile intere37

www.digibuc.ro

Art. 5

LEG! DE ORDINE PUBLICI

sate in o iustanta angajat nu se


opun la admiterea ei, n'ar legit pe

pArti. ea aceastA conventiune, conform

art. 5, nu e legalmente formatd si n'ar


obligh pe judecAtori. Pe cari legiuitorul i-a insArcinat specialmente a face
sd se respeete prohibitiunile sale, si

eari ea atare trebue din oficiu a res-

pinge aceastA probd testimoniald.


(Trib. Ialom.L Nov. 10/85. Dr. 9/86).
18. Des1 conventiunile intre pArti au

putere de lege, acest principiu insd e


adevrtrat numai pe cat timp ele au un
obiect licit. Or, competenta tribunalului si organizatiunea jurisdictiulor
fiind de ordine publied, nu se poate
derogh cleat in eazurile si conditiunile determinate de lege. Astfel, desi
art. 339 pr. civ. eonsaerd faeultatea
de a face compromis, dar art. 342 pr. civ.
pronuntd nulitatea oricdrui compromis sau clauze compromisorie, care,
legAnd mai dinainte pe pArti prin
obligatiunea de a compromite, nu aratd obiectul litigiului si conditiunile
determinate de lege. (Apel Bue. III,
Sept. 11/86. Dr. 8 87).

19. Sub legislatiunea romand er admis ed conditiunea imposibild afirmativd impusd liberalitdtilor care se f ormau prin consimtimntul mutual si

care constituiau o conventiune eu titlttl gratuit, ea si in eonventiunile eu


titlul oneros, anul intreaga donatiune, pe cnd conditiunea imposibild
negativA nu impedech validitatea donatilulei, ea si a oriedrei alte conventiuni cu titlul oneros, considerndu-se
purd si. simpld. Legislatiunea Irancezet, dupd mai multe oseilatiuni, a
sters ardtatele distinctiuni si prin art.
900, depdrtndu-se dela principiul general stabilit n materia obligatiwailor
cu titlul oneros, a dispus ca conditiunile imposibile, fie in donatiuni fie in
testamente se vor considerh ea neserise. Astfel fiind starea legislatiunilor antice si moderne, dung cari legiuitorul nostru nu numai s'a orientat dar
a si copiat, ce vom decide in legislatiunea noastrd uncle legiuitorul, dupd ce
a stabilit principiul general prin art.

Codul civil

ceeace concerne donatiunile, dar, din


cauza formei externe ce acordau ei
vointelor testamentare se depArtau
numai
ee priveste testamentele si
chiar art. 1172 franeez si art. 1008 romn o consaerd. In legislatiunea noastrA testamentul n'a fost niciodatA obiectul unei favori egale eu aceea de
care se bucur la Romani, ci din contra
constitue o esceptiune la dreptul comun, add pentru transmisiunea bunurilor unui defunct, succesiunea legitimd are primul pas si legea loveste de
nulitAti foarte severe donatiunile si
testamentele (art. 821 urm. si. art. 886).
Legiuitorul nostru, nu numai crt n'a
reprodus art. 900 francez, dar a si modificat art 5. corespunzAtor cu art. 6
francez, introducnd pe lngrt cuvAntul ,,conventiuni" i pe acela .,sau disvozitiuni particulare", care nu sunt de
eat donatiunile si testamentele, supunndu-le astfel si pe dnsele prohibitiunilor prevazute in acest articol si
similnd prin urmare efeetele conditiunilor imposibile, imorale sau contrarie legei asupra liberalitAtilor. en
efectele ce produc aceleasi conditiuni
asupra contractelor. Si ar fi surprinzAtor si neconsecinte sd mentinem,
scindnd si mutilnd fArd un text de
lege expres, o liberalitate pe care dispunAtorul insusi a subordonat-o unor
conditiuni contrarii legei sau moralei;
or, in cazul acesta trebue a aplich principiile generale care o anuleazd cu
totul. Astfel fiind, dispozitiunea testamentard subordonatd clauzei de inalienabilitate, adied unei clanze contrarie legei, urmeazd ca, conform art..
1008, sd. se declare nuld. (Trib. Ilfov I,
608. Dec. 4/89. Dr. 82/89).

20.Din cuprinsul tuturor principiiler


de drept admise de legislatiunea romnd rezultd e materia statutului civil, din care face parte si statutul copiilor naturali, este de ordine publicd..
Si din combinatiunea acestor principii
cu dispozitiunile art. 5, rezultd cd orice fapt, care ar avek de rezul-at a stabill, suprimit sau modifich statutul civil trebue sA fie determinat cu preciziune de lege, si verificarea aplicdrei
acelei legi la faptele ce se petrec trebue incredintatA numai instantelor
decAtoresti. Prin urmare, nasterile, casAtoriile, divorturile, filiatiunile legitime sau naturale, nu se stabilese, mi
se suprima si nici nu se pot modifich

1008 la materia oblicratiunilor, cum c


asemenea conditiuni desfiinteazd con-

\ entiunea ce depinde de dnsa, n'a

mai reprodus art. 900 din codul francez ea derogatiune la acest prineipiu ?
Tin act, oricare ar fi el, nu poate fi separat de elementele chiar care-1 constitue, si nu se poate ca un act sd fie
valabil Mud partile sale constitutive
suut nule; or, eonditiunea este unul
din elementele constitutive ale aetului,
oricare ar fi ea, si astfel fiind nu se
poate sepal% actul de eonditiunea care
ii este inerentd, fArd a-1 schimbh eu
tottil. Aceasta a fost recunoseut in
toti timpii. edei Romanii o admiteau,
ea si codill civil francez si romn, in

prin contracte partieulare, de oareee


ordinea publied este mai presus de
vointa pArtilor. (Apel, Iasi, II, 65 Mai
6/89. Dr. 62/89).

21. Conditiunea de a nu alienh, inipusd in mod absolut si indefinit, fArd


restrictiune si limitA, are de rezullat
sau de a face bunul inalienabil sau de
a face pe donatar sau legatar incapabil de a alienh, pe lane% pericolul cara
38

www.digibuc.ro

Codul civil

LEGI DE ORDINE PUBLIC

ar puteit rezulth din punctul de vedere


al economiei politice si. al ereditului
public si privat. Or, alienabilitatea sau
inalienabiitatea bunurilor, ea si eapacitatea si incapacitatea persoanelor,
sunt chestiuni de ordine publiea cari
nu pot fi modificate prin dispozitiuni
particulars. Prin urmare o astfel de
conditiuue este contrarie legei. (Trib.
Ilfov. I, 602, Dec. 4/89. Dr. 82189).

22. Inalienabilitatea scotnd din comert bunurile imobile si lovind cu


modul acesta libera lor transmitere si
eirculatinne, este contra ordinei puMice, ceeace rezult din tot sistemul si
economia legilor noastre, cum Si mai
cu seama din dispozitiunile speciale
ale art. 803, care prohib substitutiunile, al caror caracter dominant era sit
impedice libera dispozitiune a bunurilor, retinndu-le in mhinile posesorilor bor. Or, art. 900 din codul francez,
care considera ca neexistente conditiunile imposibile, imorale sau ilicite relative la donatiuni si testamente, nefiind reprodus de legiuitorul romn,
nu se poate deduce ca l'ar fi suprimat
din neprevedere si nu l'ar fi suPrimat
eu vointri, ci, din contra, vaznd ea el
04 loc la nenumarate critice, de oarece preseri o inovatiune in sistemul roman, cae mentineit liberalitatea facuta
considernd ea nescrisa numai condi-

tiunea ilicita ce depindeh de dnsa.


A suprimat acest articol si a introdus dispozitiile sale in art. 5. Aceasta
se confirma si prin comparatiunea
dintre art. 5 codul romn cu art.
fi codul francez, in care cuvintele adao-

gate in urma de leginitorul nostru


sau dispozifiuni partieulare" nu se
\Tad trecute. Astfel fiind vointa legiuitorului, cu toat confuziunea ee se face

intre donatiuni si testamente de o


parte, cari sunt contracte unilaterale,
si intre conventiuni, cari sunt con-

tracte sinalagmatice de alai. parte, A,mane ca toate acele conditiuni imposibile, contrarii ordinei publice sau bunelor moravuri, sa se rezolve dupa reguide generale si dung, rigoarea principiilor la donatiuni si testamente ea
si la celelalte conventiuni, facndu-se
in privinta lor aplieatiunea art. 1008 si
considerndu-se ea nule, cu tot ceeace
depinde de dnsele. Prin urmare. mice
liberalitate subordonata unei conditiuni, formeaza un intreg indivizibil si
nu se poate scinda voiuta celui ce a
facut-o, fad% de Care liberalitatea A.
nu devina mai avantagioas dealt a
fost intentiunea lui. Apoi, dad, motivele ce au determinat pe legiuitor ca
prin art. 1008 sa anuleze contractele
Mcute sub conditiunea imorala, ilicita
sau imposibila au fost ea nu cumva,
stergndu-se numai conditiunea si lasndu-se neatins eontractul, partea sa
se creada moral obligata de a o bide-

Art. 6

Willi. apoi tot astfel poate sa se in-tmple si cu ocaziunea liberalitatilor


si nu exist nici o ratiune a se crede

e.4, o asemenea temere ar puteir anul


contractele oneroase si nu si liberalitatile Monte in modul si. conditiunile a-

ratate. Ba Inca sub forma unei donatinni se poate aseunde ate odatit un
contract sinalagmatic, si in acest caz
cum s'ar mai face distinctiunea intro
una si celalalt, si ce regule ar mai trebui sa fie aplicate deck cele prevazute
de art. 1008. Apoi in sistemul actualei
noastre legislatiuni, liberalittile in
genere sunt privite inteun mod defavorabil, de oarece sunt ineonjurate de
o multime de formalitti a caror ornisiune atrage imediat nulitatea lor; ash
ea nu s'ar puteh deduce ca legiuitorul.
Parasind deodata intreaga economie a
legii, sa fi voit a trata mai favorabil
donatiunile si. legatele, Pe care n'ar fi
voit a le anul, fata cu conditiunile de
care ele depiud, deal celelalte contracte.
In fine, daca prin interpretarea art. 5
s'ar parea ca se creeaza nulitati pentru
testamente si. donatiuni, ceeace este
de drept strict, trebuind sa fie anume
prevazute de lege, neputndu-se infiint de judecator, ci privind numai

pe legiuiter, totusi daca rezulta ca dnsul a avut intentiune ea in speta O.


asimileze donatiunile si testamentele
cu celelalte eonventiuni, apoi toate nulitatile privitoare la unele sunt aplicabile de drept si celorlalte si trebue sa
urmeze regula generala, eu excePtiunea
deosebirilor anume prevazute de lege
Pentru fiecare dinteinsele. (Trib. Prahova, II, 75/Mart. 11/89. Dr. 38/89).
23. 0 conventiune, prin care o parte
fixeaza, inssi valoarea despagubirilor
si arata modul executaxii acestui

drept, se refera. numai la o ordine de


interes privat, si nu atinge intru nimic ordinea publica. Prin nici un text
de lege nu e proibit facultatea. pentru
narti de a prevedeh prin contract atari
clanze, dupa cum a procedat Eforia.
care a evaluat mai dinainte pretul arborilor ee se vor tea din proprietatea
sa, determinnd in acelasi limp autoritatea in drept de a face asemenea
constatare, si modul ineasarii acestui
met. Pe efit timp cealalt parte, arendasul. a prima aceasta clanza, ea atare
e obligatoare pentru dnsul, deoarece
nu contravine veri-unei dispozitiuni
formale a legei, nici e contrarie ordinel
publice si bunelor moravuri, pentru ca
sa fie vorba de aplicarea art. 5 si 968c. eiv., relative la anularea conventiunilor prohibite de lege, sau cari intereseaza ordinea publica. Prin acea clauza
Pitrtile contractante au inteles sr], souteasel pe eforia proprietara de toatd.
seria actelor de procedurit ,precum :
citatiuni, infatisri, expertize si produceri de martori. pentru ea sa poata

39

www.digibuc.ro

Art. 5

LEG1 DE ORDINE PUBLIC:1

ajunge la legitimele sale cereri, in desngubirea daunelor suferite prin delictele silvice; si prin ea nu s'a luat aren-

Codul civil

si in seeundul caz. DacA legiuitorul a


reglementat renuntarea la dreptul de
apel dupA pronuntarea hotArirei tri-

dasului dreptul natural si incontestabil de a se adres, la justitie, pentru a


se aprit de nedreptAtile ce ar fi putut
sA i se fac peste acea obligatiune
luatA in mod valabil si verbal prin
contractul de arendare. (Cas. I. 49 din
9 Febr. 90. B. p. 139).
24. Prineipiul autonomiei pArtilor
contractante, adicA al vointei lor suverane de a reglement raporturile dintre ele, formeazA una din bazele fundamentale ale dreptului international
Privet. Si intru ct pArtile, fie ele de
aeeiasi nationalitate sau diferitl, nu
canta prin reglementarea intereselor
lor de a elude legea lor nationalrt, a
viola regulele statutului lor persemal
sau real, sau a stipul un act contrariu
ordinei publice sau bunelor moravuri,
libera lor vointA formeazA lege in
sfera sau domeniul intereselor lor private. Or, clausa compromisorie, adicA
faptul de a se supulie uuei jurisdietiuni aleasA de pArti, in caz de contestatiune intre ele, nu e deck o aplicatiune sau mai bine un exercitiu al
dreptului lor inerent persoanei lor ea
cettean sau individ. Si desi prin art.
13 un strAin ce nu se aflA cu domiciliu
sau cu locuinta in Romnia poate fi
actionat inaintea tribunalelor Romne
pentru obligatiunile contractate de
dnsul in Romnia sau tarrt strAinA
cu un Roman. totusi o asemenea dispozitiune fiind o facultate creatA de legiuitor inteun interes de ordin privet,
romiinul poate reuunlit la dnsa chiar
tacq, necum printr'o invoial atributivA de jurisdictiunea unul tribunal
strain, printeo clausA clarA si lAmuritA. (Apel Buc. I. 35. Dec. 18/89, Dr.
6/90; Trib. Covurl. Nov. 7/90, Dr. 76/90;
Trib. Ilf. corn., 577. Mart. 29192, Dr.

bunalului fArrt a mentionA nimie despre cazul renuntArei inaintea instantei


incepute, motivul este cA la procedura
apelului nu puteit edicta, regulA generalA ce nu si-ar fi putut aye& loc deck la materia competintei; ceeace
voit legiuitorul este a arAta numai cA.
renuntarea tacitA nu este admisibilA.
ci trebue fAcutA in mod formal. Si ar
fi cu totul irational ea in materie de
arbitragiu pArtile sA poatA renuntA, la

dreptul de apel (art. 344 pr. civ.), pe


cnd in materie ordinarA srt nu se

poatA atribui judecAtorilor, cari exercitA o portiune a suveranitAtii. dreptul


de a statu definitiv asupra contestatiunei. Pe lngA acestea, fiind de principiu general cA luerurile viitoare pot
face obiectul unei conventiuni, ca aolicatiune a acestui principiu trebue a se
incuviint cA b persoanA sA poatA renunt la dreptul de apel. (Apel Buc. I.
36. Dec. 10/89, Dr. 7/90; Apel Buc. III,
7 Febr. 16/90. Dr. 20/90).

26. Procedura civil, in dispozithinile sale relative la executarea silitA,


cum si dispozitiunile din codul civil
relative la expropriatiunea silitA, nu
cuprind regulele ee efirmuese competinta unui tribunal, eAci din art. 495
pr. civ. combinat cu art. 1829 si urmc. civ., nu resultA alta de ct eh urm-rirea silitA a unui imobil se face la
tribunalul situatiunei irnobilului, sau
la tribunalul indicat de debitor in in,terval de 5 zile de la darea comandamentului, conform art. 496 pr. civ., sau
dacA sunt mai multe imobile puse in
urmArire fiind cA fac parte din una si
aceeasi exploatatiune, la tribunalul in
circumscriptiunea cruia se gAseste
centrul exploatatiunei sau la tribunelul uncle e bunul ce prezint eel mai
mare venit; deci articolele de la executiunea silitA si prin urmare art. 495 pr.
clv. nu reguleazA de au sau nu pArtile
dreptul de a prorogi competinta ter-torialA asiguratA unui tribunal si nici
nu crmuese acea competintA sub diferitele ei. aspecte. Si tocmai din art.
495 pr. civ. reese cA debitorul chiar
dupA ce a prima vestirea urmArirei,
in interval de 15 zile, prin vointa sa
unilateralA, far% a concur i aceea a
creditorilor sAi, designA alt tribunal
de cat acel al situatiunel imobilului,
de unde reese invederat cA nu e un
principiu imutabil si de ordine publicA, ca numai de ct urmArirea sA se
facA la tribunalul situatiunei imobilului. Ceea ce nu pot face prin conventiunea lor este cA nu pot sA stabileasel
erarchia instantelor sau cAderea lor in
privinta materiilor ce le aunt deferite alt fel de &It prevede legea lor or-

39 92).

25. DacA in vederea unei bune admi-

uistratiuni a justitiei. legiuitorul a

instituit douA grade de jurisdictune,


totusi trebue a se recunoaste el o persoanA ce se bucurA de libera dispozitiune a drepturilor sale, pentru motiv
de celeritate si a inlaturArei unor desbateri inAspritoare, sA poatA renunt
la dreptul de a apel dela prima instantA jurisdictiunei superioare. Si
precum, dupA art. 317 pr. civ.. partea
care a dat multumire in scris si pe o
sentintA nu mai are dreptul de apel,
deasemenea trebue a recunoaste
pArtii care voeste a renunt la un atare drept sA o poatA face chiar inaintea pronuntAxii hotArirei tribunalului,
cAci dacA legiuitorul a permis pArtilor
litigante a pute renunt la dreptul de
apel in primul caz, ea fiind in joe un
Interes de ordine privatrt, necesar-

mente trebue a decide in acelasi sens

40

www.digibuc.ro

Coal civil

LEGI DE ORDINE PUBLICA

ganied, caci legile relative la erarehia


instantelor judeedtoresti, la materiile
anume ce le aunt deferite, fae parte
Iin dreptul public, din organizarea
statului $i nu pot fi modificate de particulari, dreptul privat trebuind 0,
cedit celui public. Si atilt e de adevdrat
ed, prtile pot de comun acord merge
$i lichid diferendul -lor la alt tribunal competent de altfel asupra materiel deferite, MI% ca s poatd fi

vorba c prin aceasta s'ar derogh la

un principiu de ordine publie, in ct


daed cine-va e dus, Mt% s fi convenit
expres la aceasta, inaintea altui tribunal de cat al domieiliului Eau cnd e
vorba de actiuni personale. sau al situatiunei cnd e vorba de actiuni
imobiliare, si daed nu propune incompetenta teritoriald in limine litis,
asemnat art. 108 procedura civild.,
inainte de ori ee exceptiune sau apdrare in fond, este considerat de lege
cd a renuntat la declinatorul de incompetentd, teritoriald $i tribunalul incompetent din pricina teritoriului, devine
competent chiar daed prtul in urm
ar mai propuue aceast incompetentd.
Deci prtile pot convent ca un imobil
ipoteeat s fie vndut la alt tribunal,
de cat la acel al situatiunei lui. (Trib.
Iasi, III, 225. Oct. 10/90, Dr. 70/90).
27. Conditiunea Mead nu poate sd
auuleze un testament, cdei daed in
ceea ee priveste conventiunile avem
art. 1008, care prescrie c conditiunea
oprit de lege este null si desfiinteazd
si conventiunea ce depinde de dfinsa,
nu avem insd niei un articol care sd
declare testamentele nule cnd cuprind
o conditiune ilicit. Si daed legiuitomul, prin art. 5, zice c nu se poate derogh prin conventiuni sau dispozitiuni
particulare la legile care intereseazd
ordinea publicA, nu spune in eeea ce
priveste testamentele si donatiunile
care este sanctiunea cnd partile au
derogat de la aceste legi, dupd cum
spune in ceea ce prive$te conventiuntle
si dupd cum decide si prin art. 803 in
ce priveste testamentele cari contin o
substitutiune fideicomisard. (Trib.
I, 533, Oct. 30/90, Dr. 1/91).

28. Din combinatiunea art. 5 eu 1008,

si din lipsa unei dispozitiuni forimale


ca aceea a art. 900 din codul franeez,
rezultd: 1) cd 'prohibitiunea euprinsd
in art. 5, are ea sanetiune in conventiuni nulitatea contractului fAcut sub
o conditiune ilicitd; 2) ed in ceea ce
priveste testamentele legiuitorul nu a
pus aceeasi sanctiune, dar niei nu a
admis ea dispozitiune de lege stergerea conditiunei ilicite si mentinerea
dispozitiunei ea purd et simpld in toate
cazurile. Si dispozitiunile privitoare la

Art. 5

interpretaxe, si prin urmare art. 1008


nu se poate aplicit la dispozitiunile testamentare. Deosebire intre contracte
si testamente in aceast privintd, pe
lngd ed este conform cu toate preeedentele, este $i foarte rationald, de
oare ce contractul hind opera ambelor
prti, sanctiunea nulitittei se justified
cnd ele au subordonat conventiunea
la o conditiune contrarie legei, pe cnd
testamentul fiind opera numai a testatorului, ar fi nedrept s se declare legatul totdeauna nul pentru o conditiune ilicitd inserisd inteun act la care
legatarul nu a luat nici o parte si de
care nu are poate nici cunostint. Pe
de altd, parte, lipsa unei dispozitiuni
ea aceea a art. 900 franeez, las judecdtorului o latitudine pe care nu o
lasd legea francezd, si care-i permite
ea faciind sd se respecte prohibitiunile
legei s poat tine in acelasi timp
seamd $i de intentiunea probabild a
testatorului, care este fundamentul
dispozitiunilor testamentare. Prin urmare, el pliate, declarnd ca nescrise
conditiunile ilicite, sd mentind legatul
ca pur si simphi atunei cnd din na-

tura si din termenii dispozitiunii ar


rezult cd, cauza determinantd a acelei

dispozitiuni a fost liberalitatea iar nu


conditiunea, 5i sd anuleze totul atunet
cnd ar fi convins ed ceea ce a predominat in intentiunea testatorului a
fost indeplinirea conditinnei, liberalitatea ne fiind de cat un mijloc, pentru
a ajunge la indeplinirea et si ne putndu-se prin urmare mentine fdrd
dnsa, de cat nesocotind eu totul vointa testatorului. (Apel Bue. III, 20,
Febr. 7/91, Dr. 17/91).
29.In interesul ordinei soeiale. legiuitorul a stabilit prescriptiunea care
se cuvine spre a intmpink, procesele
eari ar fi Inevitabile dacd, actiunile nu
ar aveit nici un termen, ceea ce l'a condus s stabileased diferite termene in
baza cdrora si in anume conditiuni sh
se poat ajunge la c$tigare de drepturi sau liberare de obligatiuni. Si
pentru a ajunge la aeest scop legluitoml
art. 1838 a interzis prtilor
dreptul de a reminta, la prescriptiune
inainte de a fi implinitd, ceea ce insemneazd cd, pArtile prin conventiunile

lor nu pot s renunte la o prescrip-

thine sau sd, lungeased termenul fixat


de legiuitor, cdei alt-fel aceast elauzd

ar devent comund in ori ce conventhine, si prin urmare acttunile nu ar


avea, nici o datd termen. Si dacd se
intelege cauza pentru care sunt interzise conventiunile de renuntdri la o
prescriptiune sau de prelungirea ter-.
menului, nu se poate vedeit, ins ratiunea pentru care ar fi interzis pr-

nulitti nu se pot intinde pe cale de

filor dreptul de a-si creeit, o prescrip41

www.digibuc.ro

Art. 5

LEGI DE ORDINE PUBLICA

Codul civil

cu titul gratuit. In afard de aceasta,


complectarea art. 5 prin addugarea
cuvintelor cA si prin dispozitiuni particulare nu se poate deromi la legile

tiune conventionala mai scurtd de cfit


cea legald, cad o asemenea conventiune departe de a ereeh dificultAti pe
cari legiutorul a voit ed. le evite, militeazA in favoarea ratinnei prescripthinei caci scurteazd termenele actinnilor, si prin urmare fixeazd mai enrand drepturile pArtilor. (Trib. Ilf.

de ordine publicei", aceastd schimbare


a art. 5 n'ar aveit absolut nici nu sens,

nu s'ar puteh explich in nici un fel


dacd nu i-am da intelesul cA legiuitonil
aeeste cuvinte a voit sd vt-

corn., 83, Ian. 25 91, Dr. 50 91).

donatiunile si testamentele pe
care le-a asimilat cu couventiunile in
eazul efind ele ar contine conditiuni
ilicite sau imorale. Pe de altd parte,
constant fiind ed atat in conventiuni
in opozitiune eu legea fundamentald cht si in testarvnte, si mai cu searad
a economiei politice, care cere libera in acestea, judeattorului, nu-i e pereirculatiune a bunurilor, si prin ur- mis de a alter sau scindit vointa aumare munai pentru cd este contrarie torului actului, si in legea noastrd neinteresului general, ordinei publice. existfind exceptiunea formald din arInsd dec inalienabilitatea e stipulatd ticolul 900 francez, ar fi a ne depArth
totul de aceast reguld fundamenPentru un interes general, pentru a cu
cfind am admite ed judecata poate
formh un fond unut spital si a veni tald
o dispozitiune testamentard,
ast-fel in ajutorul urnanitAtei, nu mai seind
conditiunea ilicit sau imopoate fi o clauzd contrarie vre unei anuliind
si mentiniind restul dispozitiulegi si prin urmare ilicitd. (Trib. Ilf. rald
nei. A se admite sistemul contrariu, ar
I, 533, Oct. 30 90, Dr. 1/91).
fi a se elch mai totdeauna si vointa
31. Clauza de neinstrAinare avnd
de oare ce eonditiunea
drept rezultat de a scoate din circula- testatorului,
legat constitue fiinta chiar a
tiune imobilul, fie cd ar fi privitd ca inteun
legatului, ea formeazd un tot indiviaviind de efect o dispouibilitate a imo- zibil cu dispozitiunea prineipald, si
bill-dui, fie el s'ar consider ca and sub pedeapsd de a cAdeh in arbitrar
nastere la o incapacitate pentru lega- nu-i poate fi permis judeatorului de
tar, de a instrdinit imobilul, este in apreciit si a decide deed. conditiunea a
ori ee caz contrarie interesului gene- fost sau nu cauza impulsivd si deterral si ordinei publice, si prin urmare rninantA pentru testator. Obiectrunea
nu poate fi mentinutd in dispozitiu- ce se va face in contra acestui sistem
nea testamentard. (Apel Buc. III, 20, pe euviuitul cd in testamente e o sinFebr. 7/91, Dr. 17/91).
gurd vointA care dicteazA, pe cnd in
32. Este de principiu in dreptul incontracte e un concurs de vointe, si cA
ternational privat cd couventiunile prin urmare legatarii fiind in totdeasunt cArmuite de legea aeeea cdreia una de build credintd, ei ar merith mai
pgrtile au inteles sd se supund, fie ele multd indulgentA, aceast obiectiune
de acceasi nationalitate sau de natio- este cu totul nefundatd, de oare ce pe
nalitAti diferite, edei prin acea alegere lfingd, cd buna credintd a legatarului,
a unei jurisdictiuni. alta de cht aceea nu poate influenth asupra legatulut,
a pArtilor, nu se violeazd regulele sta- apoi &and e chestiune de indulgentd,
tutului lor personal sau real, nici se mai mult interes meritd mostenitorii
stipuleazd ceva contrariu ordinet pu- legali si de siinge de efit un legatar
blice sau bunelor moravuri. (Apel Ga- care ar primi un legat cu conditiuni
lati, II, 9/Febr. 25/91, Dr. 30/91).
incite sau imorale, conditiuni pe care
33. Suprimarea art. 900 francez, care
in urmA, daed i s'ar da legatul, pentru
recunostintA cAtre testator poate le ar
dispune cd in testamente clauza
se considerd ca nescrisd, in fata istori- indeplini in intregul lor. In fine pe
cului acestui articol, in fata criticelor nedrept se mai sustine cA art. 5 nu ar
nenumArate ce i se fAceau de aproape ave sanctiune, de care ce din modul
intreaga doctrind francezd, $i in fata imperativ cum se exprimA acest arilregulei admisd ed in conventiuni con- col, si prin faptul cA el vizeazA interese
ditiunea ilicitd atrage nulitatea intre- de ordine generalA, reese indestul eg. el
gei conventiuni, aceastd suprimare in contine in sine insusi si in mod virlegea noastrd nu se poate explicit in tual sanctiunea nulittel, si a se decide
mod mai plauzabil de efit in sensul c alt-fel, ar fi a se permite conditiuni
legiuitorul nostru a voit sd prsea- imorale si contrarii sigurantei socieseA
francez, sd admitd siste- tAtei si ordinei publice, $i In lipsd de
mul preconizat de doctrind i intrfind sanctiune ar trebui sd se zicit cd nu se
in dreptul comun, sd steargd diferenta poate anulit nici. drier acele conditiuni
dintre actele cu titlu oneros si cele imorale dintr'un legat. Deci e nul le30. Nici o lege nu declard formal ea
o conditiune ilicitd clanza de inalienabilitate. Si daed se admite de jurisprudentd c inalienabilitatea este o clauzd
aceasta e numai pentru cd este

zeze

42

www.digibuc.ro

Codul civil

LEGI DE ORDINE PUDLICA.

gatul care contine o conditiune ilicitA.


(Apel Buc. I, 14, Ian. 16/92, Dr. 27/92).

34. Dispozithmea testatorului prin


care dispenseazA pe executorii testamentari de a da compt de gestiunea
lor, ne fiind Mel contra ordinei publice, nici contra bunelor moravuri,
catd a se respeeta; cu att mai mult
cu cat testatorul care putea legit executorului testamentar reliquatul gestiuuei sale, poate de sigur sd facA mai
putin, sA-1 dispenseze de a presinta
compturi, afarA numai cnd va exist
dol -yacht din parte-i. (Trib. Ilf. I, 264,
Mai 10 92, Dr. 59/92).
35. Art. 1838 prescrie e nu se poate
renunta, de cat la o prescriptiune
pentru ratiune de ordine $1
utilitate publicA. Legiuitorul a introdus prescriptinnea pentru a face sd
ineeteze incertitudinea drepturilor si

pentru a introduce pacea publia. A


permite dar prtilor a renunt dela
inceput la prescriptiune, ar fi a desfiint din legislatiune preseriptiunea,
fiind c. creditorii n'ar lips de a reclama de la debitori imprescriptibilitatea, care ar deveni, in toate contrac-

tele, o clauzA de stil. (Cas. II, 150/Sept


15 92,' B. p. 816).
36.

Des in lege nu exist un tex

formal care sA interzicA inalienabilitatea bunurilor, totusi din eeonomia


intregei legt din principiul c capaci-

tatea persoanelor de a instrAina sau


de a face alte acte nu poate fi restrtins de efit prin lege, din dispozitiunile exceptionale relative la inalienabilitatea fondurilor dotale, din art.
475 si urm. si mai cu seein dtn principiile economice-politice, cari cer liberul schimb al bunurilor, din toate
acestea reese in mod vAdit cA legiuitorul considerd ea contrarie interesului general si ordinei publice inalienabilitatea bunurilor. (Apel Buc. I, 14,
Ian. 16 92, Dr. 27 92).
37. Nici un text de lege nu prevede
nulitatea absolut a testamentelor pentra
cg in continutul lor ar exist
o clauzA ilicit. Legiuitorul cnd a

voit s declare asemenea nulitti, le-a


prevAzut aniline in art. 803; or, nulittile simt de drept strict si deci ele nu
se pot invocit si admite de at atunci
cnd sunt anume prevAzute de lege,
iar nu prin presupuneri si interpretAri. Si desi prin art. 5 derogatiunea
la legile care intereseazit ordinea publicd si bunele moravuri este oprit,
totusi aceastd dispozitiune este privitoare numat la conventiuni, unde este
anume prevAzutA prin art. 1008 si nu
are nici o sanctiune la dispozitiunile
testamentare, mule legiuitorul nostru
inlturiind art. 900 francez, a crezut
nefolositor a reproduce o clispozitiune

43

Art. 5

care de sine se

sub-intelege. (Trib.
Buzdu, Dee. 19 92, Curierul judiciar
38/93).

38. Judecata in sine nu este altceva


de cat un contract al prtilor litigante
care supun afacerea in contestatiune
la solutiunea instantelor legal constituite; de ad dreptul prtilor a cere de
a se judecit inaintea judeedtorilor fondului, a competintei, a jurisdictiunei,
etc., precum i. dreptul de a prorog
instanta voluntar sau fortat, expres
sau tacit. Principiul admis de legiuitorul ronnin in art. 65 pr. civ. ea, pcirfile invoindu-se vor puted set se judece
inaintea ori ceirui tribunal de ceit eel
insemnat prin articolii precedenti",
(art. 54, urm.), este in armonie cu teoria de mai sus. Prorogarea conventionalA prevAzutd de art. 65 se face inscris, dar se poate face si in mod tactt, intru ct pArtile consimt a se judec si la alt tribunal de cat cel care
este desemnat prin lege, destul ca aeel
tribunal sA fie competent ratione materiae. Consecinta. acestei prorogdri
este c prtile nu mai pot deschide aceeasi actiune inaintea tribunalului
competent, cei alt-fel prorogarea conventionald nu ar avea nici o utilitate.

(Trib. Covurl. II, Ian. 13 93, Dr. 14/93).


39.

Diferitele dispozitii dintfun tes-

tament, putndu-si produce efectul lor,


independent de validitatea sau nevaliditatea unora din ele, urmeazA cd
clauza ilicit, ee ar contine una din
acele dispozitii, nu poate ave de efect
anularea tuturor dispozitiilor conti-

nute inteinsul, si dar anularea intregului testament. 0 asemenea elanz


dintr'o dispozitie testamentard nu are
efect dect in privinta acelei dispozitii. (Cas. s. I 338/900. B. p. 1141).
40.

Conditiunea de a nu se cAsittori,

impus unui legatar, poate sd nu fie


declarat de ilicit, ori de cte ori judecAtorul ar recunoaste, fiind datA
varsta inaintatd a legatarului si celelalte circumstante luate in totul lor.
cd testatorul n'a fost pornit de a luit

aceastA mdsurd, deceit in interesul legatarului 5i pentru a-1 protege contra


speculatiunilor, la care ar putea fi expus chiar din cauza acelei liberalitti.
(Cas. I, 338/900. B. p. 1141).

41. Dispozitia art. 51 din legea pentru


instrAinarea bunurilor statului din

1889, prin care se opreste instrinarea


acestor loturi de care cumpArAtori,
pngt la plata lor integrald cAtre Stat,
fiind de ordine publied, orice conventie de vnzare a acestor loturi, inainte
de plata lor integralA cdtre stat, este
nulA potrivit art. 5 codul civil. (C. Apel
Craiova I. Dreptul 71/901).
42. Materia cdsAtoriei si a divortului
interesnd ordinea publicA, nu se poate
renuntit la dreptul de apel, pe care II

www.digibuc.ro

Art. 5.

LEGI DE ORDINE PUBLICA

are sotul, in contra cAruia s'a pronuntat divortul, intru ea in asemenea materie orice tranzactie e cu neputintA.
(C. Apel. Iasi I. Dreptul 63/903).
43. ()rice mAsurl, care ar ava, de rezultat impedicarea circulatiunei bunurilor, atinge principiul fundamental de
economie politicA, care asigurl in organizarea modernA prosperitatea si bogAtia societAtii, si din acest punct de
vedere i ordinea publicA este pusl in
joc. Cum insA, nici un text de lege nu
reglementeazA aceastA materie, rAmne ca judecAtorii sA, aprecieze. dupA

circumstante 81 dupA cadrul in care se


prezintA o afacere, intru cat limita impusA, acestui principiu de liberA circulatiune. prin o dispozitiune l'ar stirbl,
astfel incat Elocietatea ar suferl. Ash,
chiar din examinarea regulelor, de care
s'a condus leginitorul in asemenea eazuri, rezultA cA legiuitorul s'a ferit de
mAsurile acelea care ar stabili o inalie-

nabilitate absolutA. iar pe aceea vremelnicA o consacrA, gsind-o utilA. Astconditiunea pusA de testator unui
legatar, de a nu instrAinh, cAt va trAl,
imobilul lAsat prin testament, hind o
probitiune de inalienabilitate vremelnicA. dietatA numai in interesul legatarului i neavAnd de rezultat scoaterea in mod absolut din circulatiune a
imobilului legat nu este contrarie ordinei publice $i ea atare este valabilA.
(C. A pel Galati I. 65/902. Curier Jud.
25 903).

44. Clauza penalA inscrisA inteun


testament, in scopul de a asigur respectarea vointei testatorului, este va-

lidA, atunci cnd asemenea clauzA, nu


se referA la vitiile de formA, de care ar
fi atins testamentul, nici la dispozitiile
ce el ar cuprinde in contra ordinei publice sau bunelor moravuri. Nu se
poate insA face o -culpA legatarului si

a se aplich clauza penalA in toatA rigoarea ei, atunci cAnd, atacAnd testamentul, el a fost de bunA credintA si
eAnd testamentul este astfel conceput
luck se puteir crede cA el coprinde dispozitii contrare ordinei publice, de
exemplu, o substitutie fideicomisarA,
sau atacA rezerva legatarului. In aseme nea caz judecAtorii de fond, suverant apreciatori ai faptelor, pot sA
mentinA testamentul, desl, fArA succes,

el a fost atacat de legatar, in contra

Codul civil

dinei publice, de oarece stirbesc na-

tionalitatea bisericei Romne, datA


prin art. 21 din Constitutie. (Trib.
Neamt 400/900. C. Jud. 8/907).
46. Conditia ilicitA coprinsA inteun
testament, precum este clauza de neinstreinare perpetuA a averii legate,
are de efect anularea intregului testament, att in baza art. 5 C. civ. ct si
a eliminArii art. 900 din Codul francez
care, admitAnd solutia contrarie, constitue o derogare dela dreptul comun,
derogare neadmish de legiuitorul nostru. (C. Apel Iasi I, Dreptul 5/907).
47. In legislatia noastrA clanza iicitA
coprinsA inteun testament nu se considerA numai ca nescrisA, dupA cum
se considerA in codul francez, conform
teoriei Sabinienilor, admisA in genere
la Romani, ci anuleazA insAsi dispozitia testamentarA. AceastA solutie care

se impune in dreptul nostru, rezultA


nu numai din eliminarea din codul civil a art. 900 cod fr.. dar incA si din
modificarea constientA a art. 5 din codul civil romn, uncle cuvAntul dispositiuni", adaos de legiuttorul nostru

se referA la actele unilaterale. adecA


tocmai 18 testamente. (Apel Iasi I 1908.
Dreptul No. 11/908, p. 84).

48. Clausa ilicitA cuprinsA inteun


testament, nu se considerd numai ea
nescrisA, duph cum pe nedrept s'a decis in cele mai multe cazuri de cAtre
Jurisprudenta noastrA, ci anuleazA intregul testament, dupA cum anuleazA
si conventia, prin aplicarea art. 1008
codul civil. AceastA, solutie, care se
impune in legislatia noastrA rezultA
atAt din art. 5 codul civil, care modificA art. 6 corespunzAtor din codul
francez, ct i din eliminarea constientA a art. 900 din codul francez,
pe care doctrina francezA II criticA cu
drept cuvAnt. Dispozitiunile contrare
ale codului Calimach, care admite, solutia consacrata de art. 900 cod. fr.,
au fost abrogate prin art. 1912 din codul civil. (Apel Iasi II, 1908. Dreptul

No. 68/908, p. 557).


49. Des legiuitorul codului civil a

pus un principiu general in art. 969,


care regulamenteazA libertatea conventiunilor, totusi existA o restric-

tiune in art. 5 c. civil, care nu permite


ea pArtile sA deroage prin conven,

tiuni particulare la legile de ordine


In contractele de asigurare asupra
vietii, clauza de nerestituire a primc,
lor este o conventie de naturA a vA-

vointei testatorului, care a dispus anume ca, in asemenea caz, legatul sA nu-si
mai primeascA aplicare. (C. Iasi II.

publica.

45. Conditia pusit legatarului ea, reprezentantul Tarului Rusiei in RomAnia, sA dea hotArire in ceeace priveste
serviciul religios, numirea preotilor si

Omit ordinea publicA, pentru cA permite societAtei o imbogAtire in dauna


altuia, ceeace nu se poate fArA o justA

146/905. C. Jud. 14/906).

a diaconilor, precum si de a se urmit


slujbele bisericesti ea in Cremlin si
Moscova, in caz dacA s'ar schimbir caleudarul, sunt dispozitii contrare or-

cauzA. (Trib. Ilfov Corn. Dr. No. 26/911,

p. 205).
50. Dispozitiunile

art. 119 din legea


sanitarA relative la pedeapsa acelora
cari caleA legea si regulamentul far-

- 44
www.digibuc.ro

Codul civil

LEGI DE ORDINE PURI

Art. 5

maceutie nu sunt deal mdsuri disci- rula au fost create aeeste nulitti, jar
Plinare, cari se aplica numai la actele nu si de tertii uzurpatori. (Cas. I, 500
petrecute dupd ce s'a obtinut sau din 1912. Curier Jud. 58/912).
transmis in mod legal concesiunea,
56. Nulitatea prevAzut de art. 1309
ele nu constituese nicidecum sanctiu- C. civ., care opreste pe avocati de a se
nea unni principiu de ordine publicd face cumprtori de drepturi litigioase
pus de lege. (Cas. III, 19 Martie 1907. este bazat, in esenta ei, pe un motiv
B. p. 584).
de ordine publica.
51. Nulittile absolute. actele neexisPrin urmare, o asemenea nulitate
tente f Acute eu cAlcarea unei dispozi- nu poate face obiectul unei tranzactiuni legale de ordine publicd nu pot tiuni intre pArti, ci poate fi invocatd
deven1 valabile prin nici um fel de chiar in cazul cnd, in mod expres,
confirmare. (Cas. III, 19 Martie 1907, s'a renuntat la ea. (Cas. I, No. 109, din
19 Febr. 1914; Jurispr. Rom." 1914,
B. p. 584).
52. In vederea caracterului contra- p. 359).
57. a) Preferinta ce s'ar da unei rude
vential al delietului silvic, legiuitorul
Prin art. 44 din codul silvic, autorizd de sex maseulin fata de alta de sex
pe Stat, pentru propriettile sale, sa femenin inteo succesiune ab intestat,
transigA asupra despAgubirilor civile fiind privitoare la ordinea si devolusi amenzilor, inainte de a se da o ho- tiunea succesorald, deei la interese de
tdrire definitiv, si numai asupra des- ordin cu totul privat, iar nu la orgafamiliei, dispozitiunile legei
pdgubirilor civile in cazul cnd ho- nizarea
cari ar fi contrarii in aceast
tArirea este rdmas definitivd. Acea- strine,
stA autorizare de a transige se referd privintA legei romne, isi pot avoit
evident la delictele silviee sAvArsite, aplicarea $i in Romnia intru cat nu
iar nu la delictele silvice ce se pot sd- ating ordinea publica.
b) Dupa eum atunci cnd strdinul
vArs edei numai ash, inteles si aplicat
art. 44 din codul silvic este in armonie prin testamentul sau isi poate instrtul
eu dispozitiunile art. 20 din legea ad- mostenitori numai pe rudele de sex
ministratiunei, bunurilor statului pri- masculin frd ea prin executarea tesvitoare la tranzactlile ce se pot in- tamentului sd se poatd aduco atingere
chei de Stat $i la formele de indepli- ordinei publice, tot astfel si in cazul
unei succesiuni ab-intestat, care nu
nit pentru validitatea lor.
cleat sd prezume vointa defunoPrin urmare, iustanta de fond cnd faee
nu se aduce nici o atingere orachitd pe cumpArdtorul unui numr tului,
publice prin preferinta ee aceade copaci, care tdiase si alti copaci ce dinei
nu erau marcati si nu-i fuseserd vn- st lege ar da-o rudelor de sex masduti, de delictul silvic ce i se imputd culin. (Cas. I, No. 293, 1914; Jurispr.
si-1 aprd de despAgubirile civil& ce
rezult pentru Stat din acel delict, independent de valoarea lemnelor tdiate,
interpret gresit art. 44 din eodul silvie, nesocoteste principiul inscris n
art. 5 din codul civil, care opreste a se
derogA prin conventiuni la legile penale $i denatureazd stipulatiunea din
art. 7 al contractului intervenit intre
eumprtor si Stat. (Cas. Sect. Unite,

19 Apr. 1912, B. p. 849).

53. Nu littile rezultate din nerespec-

tarea dispozitiilor legei rurale. fiind


de ordine publied, pot fi invocate de
orice persoand interesatA, prin urmare
si de posesorul pdmntului in litigiu.
(Cas. I, 621 din 16 Nov. 1910. Jurisprudenta 4/1911).

54. Legile de improprietdrire in ce


priveste capacitatea pArtilor de a dobndi bunuri rurale, aunt de ordine
publicd. (Trib. Tecuci 65/912. Curier
Jud. 45/912).

55. Dispozitiunile legei relative la


anularea instrdinrilor facute in contra dispozitiilor prohibitive ale legei
rurale din 1864 desi sunt prescrise de
legiuitor din motive de ordine publica,
ins potrivit art. 14 din legea interpretativit dela 1879, ele nu pot fi invoeate dect de steanul in favoarea cA-

Rom." 1914, p. 385 ; Dreptul" 1914,


P. 369).

58. a) Pria legi de ordine publicd se


intelege toate acele legi cari se referd
la dreptul public si intereseazd in primul rnd organizarea societtei. cum
sunt toate legile constitutionale, penale, administrative vi de interes economic.
b) Regulamentele comunale fdeute
de primar in virtutea atributiunilor
ce i sunt aeordate de lege si destinate
a reglementa alinierea si construirea
caselor pe strAzile tumi eras in aeon
de estetie, privind In primul rnd interesul public local, cdruia particularii trebue s i se supund si dela cart
nu pot s se sustragA prin conventiuni

particulare au a fi privite ea legi de


c) Din moment ce dreptul de proPrietate care este prin esenta sa un
ordine publicA.

drept real, nu poate fi exercitat in

mod absolut de cdtre proprietar, dnsul fiind supus la toate restrictiunile


stabilite prin legi i regulamente,
create in interes general si de utilitate publie, aeelasi principiu urmeazd
a se apne si in ceeace prive$te dreptul de servitute care ca i toate celelalte drepturi reale constitue un desmembrmnt al dreptului de proprie45

www.digibuc.ro

Art. 5

LEGI DE ORDINE PUBLIC

tate si este supus acelorasi regule ca


$i insusi dreptul de proprietate.
d) Cu toate e proprietarii sunt volnici a creh pe proprietAtile lor orice
servitute, acest drept inceteazA din
moment ce se gseste in conflict cu o
lege sau regulament de ordine publicA
si interes general care sh, impedice
exercitiul dreptului de servitute, intru
ct legile si regulamentele de ordine

publica au putere de a se aolich si

pentru treeut fArA ca cei ce au dobtindit drepturi sA se poatA plnge. (Trib.


Ilfov IV, No. 155. 1914 ; Dreptul" 1914,
p. 251).

63. Nulitatea Intemeiatl pe inalienabilitatea imobilului urrnArit privind


ordinea publicA legalA, poate fi propug( deadreptul inaintea Curtil de casatie, daca nu eere o verificare a elementelor de fapt. (Cas. s. II, 78/915.
Curler Jud. 60/915).
60. Cu toate cA, chestiunile de filiatiune find de ordine publicil, orice conventiune sau renuntare asupra Mr este
nulA, totusi acest principiu nu-si poate

aye& aplicarea deal atunci child prin


acele conventiuni sau renuntAri s'ar
creea o situatiune fal$A, consimtinduse sau convenindu-se la o filiatiune
care nu existA, jar nici de cum &And
prin ele se recunoaste o stare de fapt
conformg cu adevArul. (C. Apel Buc.
s.

I, 1/915. Dreptul 1915, p. 180).

Toate dispozitiunile cuprinse in


legea mAsurilor exceptionale, deci $i
61.

aeelea din art. 37, relative la prelungirea de drept a contraetului de inchiriere, sunt de ordine publiel 5i pArtile nu pot contraveni lor, conform
art. 5 c. eiv., prin conventiuni partienlare.
Prin urmare, este nun.* clauza din
contract prin care proprietarul isi rezervA dreptul de a rezili contractul
orictind anuntnd pe chiria$ intr'un
anumit termen. (Cas. I, Buc., decizia
No. 2 din 1 Febr. 1918; Jurispr. Rom.

oprit, implicnd chestiunea libertAtii


individuale, este de ordine publicA $i

nu se poate derogh prin statute. (C.

de lege. (Judec. ocol Warca-Dolj, 1921


Curier Jud. 7/923).
64. Conditiunea imposibila sau con-

trarA bunelor moravuri sau prohibitb


de lege, inseratA inteun testament,
anuleazA liberalitatea ce depinde de
dfinsa, in virtutea art. 5 si 1008 c. civ.
(Trib. Dorohoi, 394 din 28 Nov. 1922.
Jur. Gen. 1923 No. 1261; Pand. Rom.
1924, III, 65).
65. CAlearea

dispozitiunilor

unei

legi interpretative este de ordine publicA; ea poate fi invocatA pentru

prima oarA in Casatie. (Cas. I, 162 din


21 Febr. 1922. Tribuna Jur. 24-27/922).
66. Din dispozitiunile inscrise in art.
27 diu legea agrarA, mosiile rAmase in
urma exproprierei nu se pot arend pe

uu period mai mic ca 7 ani, iar arendarea trebue fAcutA cu drept de preferint obstiilor sau agronomilor de
pr of esiun e.
Dispozitiunile inscrise in acest articol sunt de ordine publicA, fiind luate
de legiuitor inteun interes obstesc si
anume ea pAmntul sA, intre in mhi.nile obstillor pentru ea s se acopere
lipsurile acolo unde exproprierea nu
a putut satisface toate nevoile, sau sA
fie cultivate de agronomi de profesiune, cari cu stiinta lor sA imbunAtAteased sistemele de culturA. Arendarea
pe 7 ani permite o culturit care nu secAtueste forta vitalA a pArnntului.
Aceste dispozitiuni fiind de ordine
public% pArtile nu pot derogit prin
conventia lor, iar sanctiunea nerespectArii formalittilor prevAzute de lege
este nulitatea absolutA a contractului
de arendare, nulitate ce poate fi opus
de oricine are interes. (Trib. Ilfov, III,
304 din 30 Mart. 1923. Jur. Gen. 1923,
No. 354).

67. Legea oficiilor de inchiriere din


21 August 1921 era o lege de ordine
publicA, deoarece cuprindeit dispozitiuni privitoare la ornduiala socialA,
asezarea raporturilor dintre proprietari locatari si contineh si dispozi-

1918, p. 459).

62. Dispozitiunile prohibitive cuprinse in art. 1191 c. civ., dupl cari do-

vada unni fapt juridic de o valoare


mai mare de 150 lei nu se poate face
de cat prin act autentic sau sub sem-

Codul civil

jinni penale, amenda piing, la 10 mii de


lei (art. 19 1. p. inf. of. inchiriere) pen-

nAturA privatA, sunt de ordine publicA


nici judecAtorul nu poate derogh.

tru acei care ar fi contravenit la dis-

convenit la admisibilitatea probei cu

tiuni sau dispozitiuni particulare nu

pozitiunile acelei legi.


Asa fiind, urmeazA cA prin conven-

Prin urmare ajar dacA pArtile au

se puteh deroga dela regulele stabilite


prin acea lege.

martori, ea nu poate fi admisibilA cAci


se intemeiazil pe o cauzA neingAduitA
de lege. (Judec. ocol. Bica-Dolj, 1921
din 10 Oct. 1921. Curier Jud. 2/922).
63. La constituirea societAtilor drep-

In spetA, cererea de a se oblig la

achitarea unei sume de bani, rest dintr'o sumA ce pArfitul si-a luat obligatiunea de a plitti, pentru cedarea unui
local cu eludarea dispozitiunilor mentionatei legi, care prin art. 1 opreh si
declarh nule, orice inchiriere de c1A-

tul de rambursare poate formh obiecta unei clauze de prohibire de platA


hind un drept de interes particular,
insA dreptul de retragere nu poate fi
46

www.digibuc.ro

Codal civil

Art. 1-2

LEGE p. D013,kND. sI PIERD. NATIONALITATII ROMANE

diri pentru case de locuit intreprin-

ment esential pentru existenta gajului


si in consecintA in virtutea art. 5 c.
civ., nu se poate derogh in nici un chip
de la aceste dispozitii. (Trib. corn. Il-

deri comerciale sau industriale, ce s'ar


fi Merit dela data promulgArei acelei
legi, fArA interventia oficiului local de
inchiriere, nu poate fi valorificatl
prin justitie. (C. A. Oradia-Mare, s.

fov, s. II, 1004 din 27 Nov. 1923. Pand.


Rom. 1924, III, 68).

70. Prin ordine publicA se intelege


respectarea tuturor legilor, care intereseazA direct ordinea din Stat, si nieste permis a derogA prin
mnui
conventiuni partieulare (art. 5 e. civ.)
dela dispozitiunile de ordine publicA.

II, 390 din 24 Sept. 1923. Jur. Gen. 1924,


No. 645).

68. Nulitatea edictatA de art. 27 din


legea agrarA pentru vechiul Regat $i
art. 73 din Regulamentul de aplicatie,
in ee prive$te contractele de arendare

(Trib. BrAila, s. II, 17 Mart. 1924. Jur.

fAcute in dispretul condittilor sau fArA


indeplinirea formalitAtilor prevAzute

Gen. 1924, No. 1167).

de aeeste texte de lege, este o militate


de ordine publicA absolutA, putnd
ca atare sA fie invocatA de orice parte
interesatA, deci si de proprietarii cari
au consirntit la ea. (Cas. I, 970 din 12

71. A se vedeA : Art. 1 Index, Ordine


publicA" si notele respective; Art. 2
Index, Ordine publice si. notele respective; Art. 304 eu notele 3 si 19; Art.
408 en notele 19. 26, 27; Art. 803 cu notele 44, 45; Art. 966 en nota 7; Art. 1008.

Oct. 1923, Jur. Rom. 1/924).


69. Dispozitiunile art. 488 c. corn. po-

Index si notele respective; Art. 1171

trivit egrora este nulii orice clanzA


care ar autorizit pe creditor a-$i apropia gajul ori a dispune . de dansul

eu notele 1, 90; Art. 1201 cu nota 305;


Art. 1248 cu nota 44; Art. 1306, Index
si notele respective; Art. 1309 ndex
si notele respective; Art. 1310 Index si
notele respective.

fArA paza formelor statornicite de codul comercial, sunt dispozitii de ordine


publicA, de oarece se referA la un ele-

Art. 6 20 inclusiv din Codul civil se abrog


cuesc cu art. 1-70 inclusiv din

se inlo-

LEGE
PRW(TOARE LA
DOBANDIREA BI PIERDEREA NATIONALITATII ROMANE )

Din 23 Februarie 1924, publicatii in Monitorul Oficial" No. 41 1924

DISPOZITIUNI GENERALE
51

MIJLOACELE PRIN CARE SE DOBANDESTE NATIONALITATEA ROMANA

CAPITOLUL I

Art. 1. Nationalitatea rornetn se dobAndeste In conditiunile acestei


legi prin :
1. Filiatiune;

2. Faptul nasterii pe teritoriul RomAniei prevazut la art. 3 din prezenta lege;


3. CasAtorie

4. Naturalizare.
Art. 2. Sunt romni prin filiatiune :
a) Copiii nascuti din disttitoria unui romn, indiferent de locul nasterii ior ;
1) Art. 6-20 incluziv din Codul civil roman, au fost abrogate si s'au inlocuit prin art. 1-70 incl. din
Legea pentra dobeindirea ei pierderea nationaligdfii romne a carei texte se Obese publicate in aceasta

pagua si in paginele urrnatuare. Cu boat& aceastil abrogare, in acest volum s'au tipiirit in paginele urrnatoare
si art. 6-20 m
i
I. din Codul civil, facand sub fiecare articol numeroase trimeteri la docirina romanca.ca si
strin i publicand rezumate de jurisprudentii, deoarece o mare parte din ele Ii gasesc aplicatia i sub legea
actual5 qi toate prezinra interes si folos in vederca judecarei afacerilor petrecute sub imperiul articolelor
abrogate.

47

www.digibuc.ro

Art. 3-12

LEGE p. DOBA.ND. SI NERD. NATIONALITATII ROMANE

Codul civil

b) Copiii naturali ai unei romance nascuti chiar in tan).* streinA.


Copiii legitimati de care un roman se socotesc cA au fost totdeauna romani.
Adoptiunea nu produce efecte asupra nationalitatii.

Art. .3.Sunt socotiti ca romani copiii gAsiti pe teritoriul Romaniei farA tat si mama cunoscuti.
Art. 4. Streina cAstorit cu un roman devine rornanca.

Art. 5. Streinii care au dobandit naturalizarea devin rornani.


Art. 6. Streinid se bucurA in deobste In Romania de aceleasi
drepturi civile de cari se bucurA si romanii, afar de cazurile unde
legea ar fi hotrit 'altfel.
Ei nu pot dobandi cetatenia malaria si prin efectul acesteia drepturile politice decat prin vreunul din mijloacele prevzute sub titul de fat.
CAPITOLUL II

Naturalizarea
1. Condifiunile naturalizrii
Art, 7. Naturalizarea este individualA si nici un strein nu o poate
dobandi decat intrunind conditiunile urmAtoare:
1. SA aib varsta de cel putin 21 ani fmpliniti;

2. Sh-si manifeste vointa de a deveni roman si sa declare cA se

leapdA de cetatenia streinA dupg formele prevAzute la art. 21;


3. SA fl locuit, in urma acestei manifestari de vointA, neintrerupt
pe teritoriul Romaniei timp de zece ani;
4. SA fi avut si sl aiba bune purtAri;
5. SA aibA rnijloace sunciente pentru intretinerea sa si a farniliei sale,
sau posibilitatea de a le castiga;
6. SA fi pierdut nationalitatea streina sau sa o piarda, potrivit lee, ilor trii sale, prin efectul dobandirii nationalittii rornane.

Art. 8. Comisiunea de constatare a conditiunilor naturalizArii

poate aviza la reducerea sau la dispensa de stagiu :


a) Pentru streinii cari dovedesc c sunt utili naldunii romane;
b) Pentru streinii cAsAtoriti cu romance.

Art. 9. Sunt dispensati de stagiu:

a) Streinii nascuti si crescuti in Romania "Ana la varsta de 21 ani,


dacA cer naturalizarea in cursul unui an dela implinirea acestei varste;
b) Copiii cari aveau 21 ani Impliniti in momentul cand tatl lor
a dobandit naturalizarea.

Art. 10. Romanii de originh supusi unui stat strein, indiferent

de locul nasterii lor, lepAdandu-se de supusenia streinA, pot dobandi nationalitatea roman far a mai indeplini conditiunile cerute la No. 3, 5

qi 6 din art. 7.
In acest caz declaratiunea de manifestare de vointa prevazuta la
art. 7 No. 2,,i art. 21 va cuprinde in mod expres renuntarea la supu.,-

enia streina.

2. Organele ,Fi, procedura naturalizrii


Art. 11.Naturalizarea se acord de consiliul de ministri in urma

constatArii comisiunii, compusA din prim-presedintele si presedintii Curtii

de apel din Capitala %I'll, ca, streinul solicitant intruneste conditiunile


de sub art. 7 din legea de fatA.

Art. 12. Comisiunea pentru constatarea conditiunilor naturalizrii functioneaza pe MO ministerul de justitie si este prezidat de
prim-presedintele Curtii de apel din Capitall
48

www.digibuc.ro

Codal civil

LEGE p. DOBAND. 5I PIERD. NATIONALITATII ROMNE

Art. 13-23

In lipsa acestuia functiunile sale se vor fndeplini de cel mai vechiu


dintre presedintii cari compun cornisiunea.
Directorul afacerilor judiciare din ministerul de justitie indeplineste
functiunea de secretar al comisiunii.

Art. 13. In caz de vacantg a vreunuia din locurile de prim-pre-

sedinte sau presedinte, comisiunea va fi complectatg cu presedintele sau


consilierul care, dupg legea de organizare judecgtoreascg, indeplineste
de drept functiunile de prim-presedinte sau presedinte.
Aceastg dispozitiune se aplic si in cazul cnd presedintele sau unul
din membrii comisiunii este impiedecat de a lua parte la lucrarile ei.
Art. 14. Comisiunea se convoach de presedintele ei. Ea nu va
pu tea lucra, nici lua deciziuni, decgt cu majoritatea absolutg a membrilor
cari o compun.
Paritatea se interpreteazg In favoarea cererii.

Art. '15. Incheierile comisiunii se vor da intotdeauna in scris si

motivat.

Art. 16% Incheierea cornisiunii constatnd cg streinul intruneste


conditiunile cerute pentru naturalizare se fnainteazg, Impreung cu dosarul
respectiv, consiliului de ministri, prin mijlocirea ministerului de justitie.

Art. 17. Consiliul de ministri acordg. sau refuzg naturalizarea.


In cazul art. 8 el se pronunt i asupra reducerii sau dispensei

de stagiu.

Cererile de reducere si de dispensg de stagiu respinse nu mai pot


fi repetate, afarg de cazul cnd cei cari au fgcut cerere ar dovedi c6,
au adus trii servicii exceptionale dupg respingerea cererii.
Art. 18. Jurnalul consiliului de rninistri prin care se refuzg naturalizarea nu va fi motivat.
Jurnalul de admitere a naturalizgrii se va publica in Monitorul
Oficial.

Art. 19. Cererile de naturalizare constatate prin incheiere de


comisiune c5, nu intrunesc conditiunile legii nu se vor mai inainta consiliului de ministri.
Art. 20. Cererea de naturalizare Insotitg de declaratia prevzutg
la art. 7 No. 2 si de toate actele privitoare la naturalizare se adreseazg
presedintelui comisiunii prevazutg la art. li. i se inregistreazg la secretariatul acestei comisiuni.

Stagiul prevgzut la art. 7 No. 3 va incepe s curgh dela data inregistrrii cererii de naturalizare.
Art. 21. Declaratiunea de manifestare a vointei de naturalizare
de lepgdare de cetAtenia streing se va face in forma autenticg.
Tot astfel se va face si declararea de optiune privitoare la nationalitate.

Art. 22. Indatg dupg inregistrarea cererii de naturalizare presedintele comisiunii va dispune, la stgruinta i In contul petitionarului,
publicarea ei fn Monitorul Oficial, inteuna din publicatiunile perioclice
mai rgspndite din targ de preferintg inteunul din ziarele dela domiciliul petitionarului.

Presedintele va supune comisiunii cererea de naturalizare numai


dupg ce petitionarul va fi prezentat Monitorul Oficial i ziarul in care
s'a fcut publicatia i va fi constatat cg au trecut 30 zile libere dela
data ultirnei publicatii.

Cererile romnilor de origing se vor publica numai fn Monitorul

Oficial, din oficiu i aceasta in mod gratuit, de asernenea i jurnalul


consiliului de rninistri pentru acordarea naturalizgrii.

Art. 23. In termenul prevzut la art. 22 ministerul public, auto-

53707.Lodul civil adnotat

49

www.digibuc.ro

Art. 24-31

LEGE p. DOB3iND. 51 PIERD. NATIONALITATII RONI2iNE

Codul civil

rithtile administrative, centrale 0 locale, precum i orice persoanh in


mhsurh de a dovedi cu acte ca solicitantul nu intrune0e conditiunile
cerute de lege, vor putea sh adreseze intampinrile lor scrise inaintea
comisiunii.

Asemenea intampinhri se pot adresa i consiliului de mini0,ri inainte


ca acesta sh se fi ,pronuntat a supra naturalizhrii.

Art. 24. Cornisiunea poate dispune':


a) Ca petitionarul s complecteze actele sau sh dea explicatiuni
orale sau scrise;
b) Ca prin unul din membrii ski, sau prin delegatiuni date membrilor parchetelor de orice grad, sau autorithtilor administrative, sit
culeagii informatiuni sau sh fach cercethrile ce va crede necesare;

c) Sh cheme inaintea sa pe orice alte persoane ce ar crede ci

pot da informatiuni utile.


Art. 25. Cererile de naturalizare respinse de comisiune pentru
neindeplinirea varstei sau stagiului vor putea fi reintroduse duph impli-

nirea vdrstei de 21 ani sau a stagiului cerut, fArd,a mai fi nevoie de


o nouh declaratie de manifestare a vointei.
Cererile respinse pentru neindeplinirea conditiunilor prevhzute la
art. 7 No. 4 nu mai pot fi reinoite.

Cererea respins pentru neindeplinirea conditiunii dela art. 7 No. 5


se poate reinoi cnd prin acte noui se poate dovedi neindoios eh solidtantul indeplinete i aceasth conditiune.
Art. 26. Jurnalul consiliului de mini0ri pentru acordarea naturalizhrii se comunich ministerului de justitie, care 11, va publica in Monitortil Oficial pe cheltuiala celui naturalizat, dupa ce acesta va presta
jurhmantul de credinth.
Art. 27. Sub sanctiunea pierderii beneficiului jurnalului de naturalizare, solicitantul este obligat ca, in termen de 30 zile libere dela
invitatiunea ministerului de justitie i dupa plata taxelor legale, sh presteze
inaintea delegatului ministerului de justitie jurhmantul de credint, in
formula urmtoare :

Pe onoare i contiinth, jur credintil M. S. Regelui Romniei

Dinastiei, Constitutiei i legilor trii, drepturilop i intereselor nationale


ale poporului romn".
Art. 28. Naturalizarea se constath prin jurnalul de naturalizare

publicat in Monitor i prin diploma de incethtenire ce se elibereazh


celui in drept de ministerul justitiei.
Art. 29. In afar6, de conditiunile statornicite la art. 7, cetatenia
romAn, sub titlul de ceatenie de onoare, pentru servicii exceptionale
aduse thrii i natiunii, se poate acorda, la propunerea guvernului sau a
initiativei parlamentare, de Adunhrile legiuitoare cu majoritate de dou
treimi din nurnrul votantilor.
Art. 30. Exercitiul drepturilor politice pe temeiul cethteniei de
onoare nu se poate dobndi dect cu autorizarea consiliului de minitri
duph ce beneficiarul dovedWe ch nu mai ocuph in tar streinh nici o
functiune publich i eh s'a lepadat de suptwnia Statului al chruia national era.

Art. 31. Cetlitenia de onoare acordath streinilor de consiliile ju-

detene sau comunale n'are nici un efect asupra nationalittii. Nici inteun
caz ea nu poate fi acordath deed' t In conditiunile stabilite de legea administrativ i pentru servicii exceptionale aduse judetelor sau comunelor.

www.digibuc.ro

Codul civil

LEGE p. DOBikND.

PIERD. NATIONALITATII RONME

Art. 32-40

3. Efectele naturalizdrii
Art. 32. Naturalizarea nu are efect retroactiv.
Efectele ei se produc numai dela data publicarii In Illonitorul
Oficial a jurnalului consiliului de ministri prin care s'a acordat.
Art. 33. Naturalizarea aseamana pe streini cu romnul atilt in
ce priveste drepturile civile cat si in ceeace priveste drepturile politice.
Art. 34. Sotia profit de naturalizarea sotului, afara nurnai daca
dansa printr'o declaratiune autentica renunt la nationalitatea romna,
pentru
conserva nationalitatea dobandita prin casatorie sau aceia
care si-a rezervat-o cu ocazia casatoriei in forma aratata la art. 40.
Deasernenea si copiii mai mici de 21 ani profita de naturalizarea
tatalui Mr.

Art. 35. Copiii deveniti romni in conditiunile art. 34, pot In


nalitatea romna printr'o declaratiune facuta in forma autentica si
adresatil in tara ministerului de justitie, jar in streinatate legatiunilor
termen de un an dela implinirea varstei de 21. ani sa renunte la natiosau consulatelor rornne.

TITLIJL II
Despre pierderea i redobndirea nationalitatii romne
Art. 38. Nationalitatea romana se pierde :
a) prin naturalizare dobandita In tara streina ;
b) prin legitirnarea eopilului natural de nationalitate romna de
catre un strein;
c) prin casatorie, in cazul art. 38;

(i) prin primirea fara autorizatia onvernului roman a vreunei

functiuni publice dela un guvern strein;


e) prin supunerea pentru ori cat de putin timp la vreo protectiune

streina, ori din care fapt ar rezulta aceasta;


prin retragerea naturalizarii, in cazurile art. 41 si 42;
g) in cazul prevazut la art. 37.
Horranul care, MA' autorizarea guvernului, va intra in
Art. 37.
serviciul militar la streini sau se va alatura pe lngh vreo corporatiune
militara streind va pierde calitatea de roman.
El nu va putea redobandi calitatea de roman deck conform art. 7.
Toate acestea fara a fi scutit de sanctiunile prevazute de codul
penal In contra rornanilor cari au purtat sau vor purta arme in contra
patriei Mr.

Art. 38.
Romanca devine streing prin casatoria sa cu un strein,
exceptndu-se cazul cand, dupa legea sotului, ea nu dobandeste nationalitatea acestuia, sau cand si-a rezervat nationalitatea romna prin
contractul matrimonial sau, in lipsa acestuia, printeo declaratie expresa
facuta in forma autentica inainte sau cu prilejul contractarii casatoriei.
Romnca devenita streina prin casatorie, redobandeste
Art. .Y9.
calitatea de romnca prin incetarea casatoriei, prin divort sau decesul
sotului, daca fsi manifesta dorinta printr'o declaratiune data in forma
autentica si adresata In tara ministerului de justitie, iar in streinatate
legatiunilor sau consulatelor romane.
Acelas drept II are si femeia in caz de separatiune de corp.
Streina care a dobndit calitatea de rornanca prin
Art. 40.
casatorie, ii mentine aceasta calitate si dup desfacerea casatoriei prin
despartenie, sau separatie de corp, sau prin decesul sotului, afara numai
daca nu si-a manifestat dorinta contrarie printr'o declaratiune facuta in
51

www.digibuc.ro

Art. 41-48

LEGE P. DOBAND.

NERD. NATIONALITATB BOBANE

Cockl civil

forma autentica si adresata in tara ministerului de justitie, iar in strai-

pa tale legatiunilor sau consulatelor romane.


Nationalitatea romana poate fi retrasa oricarui natuArt. 41.

ralizat roman originar al unui Stat cu care Romania s'ar gasi in stare
(le rasboi :

a) Cand se va constata ea' a savarsit acte contrarii ordinei publice


0 sigurantei interioare sau exterioare a Statului roman;

b) Cand se va constata ea a parasit tara pentru a se sustrage

serviciului militar sau oricarui alt serviciu public obligator pentru romAni ;

c) (And se va constata ea in serviciul frii lui de origina sau al oricarei alte tail ar fi savarsit acte de spionaj si ar fi ajutat actiuni potrivnice drepturilor si intereselor nationale ale Statului si poporului roman.
In toate aceste cazuri, retragerea naturalizarii se va face prin decret
regal publicat in Monitorul Oficial, dat prin propunerea ministerului de
justilie si pe baza unui jurnal al consiliului de ministri.
Sub nici un cuvant acestia nu vor mai putea redobandi calitatea de
romani.

Art. 42. Betragerea naturalizarii are efect individual. Pa nu se


poate resfrange asupra femeei si copiilor celui naturalizat, afara daca
aceasta se prevede expres in decretul de retragere a naturalizarii.
Art. 43. Retragerea naturalizarii se face independent de saneliunile prevazute in codul justitiei militare sau alte legi pentru crimele
si delictele savarsite de cel naturalizat.
Art. 44. Romanul care si-a pierdut aceasta calitate, in cazurile

prevazute sub lit. a 0 b dela art. 36, nu o va putea redobandi deck

prin naturalizare.
Art. 45. Romanul care si-a pierdut aceasta calitate prin acceptarea unei functiuni publice in tar, straina sau prin supusenia tempo-

rara la o protectiune streina, o va putea redobandi daca, renuntand


trmal la aceasta, va obtine autorizatiunea consiliului de ministri de a-si
stabili domiciliul in Romania.

Art. 46. Copilul nascut dintr'un roman care ar fi pierdut calitatea de roman, va redobandi totdeauna aceasta calitate indeplinind
formalitatile prescrise la art. 45.

TITLUL III
Despre optiuni si renuntri la Nationalitate
Art. 47.
Declaratiunile de optiune sau de renuntare la nationaMate, in cazurile si in termenele ingaduite de legi sau de conventiunile
internationale ratificate de Corpurile legiuitoare, se vor face, dela data
promulgarii legii de fata, in forma prevazut la art. 21 si. inaintea autoritatilor prevazute la art. 48, afara de cazul cand acele legi si conventiuni statornicesc alte forme 0 alte autoritati.
Art. 48.
Declaratiunile de optiune sau renuntare la nationalitate
se pot face pe teritoriul roman, in orice comuna rurala sau urbana,
inaintea autoritatilor imputernicite dupa lege de a constata consimtimantul si a autentifica actul.
Declaratiunea se va face in 6 exemplare, din cari numai 3 vor fi
eliberate declarantului.

Sub sanctiunea prevazuta la art. 53, atat autoritatea care a autentificat declaratiunea, cat si persoana care a facut optiunea sau renuntarea,
sunt obligate fiecare din ele sa. trimita cate un exemplar autentificat primariei comunei unde domiciliaz declarantul si prefecturii judetului respectiv.
52

www.digibuc.ro

Codn1 civil

LEGE p. DOBND. 51 PIERD.

poNALI*17

RO:slitNE

Art. 49-56

In streinatate declaratiunea de optiune pentru nationalitatea rornnii,

sau de renuntare la aceastd nationalitate se vor face tot in forma

autentic, inaintea legatiunilor sau consulatelor romane.


Art. 49. Autoritatea care primeste declaratiunea de optiune sau
renuntare va verifica identitatea declarantului, mentionnd pe declaratiune actele de identitate prezentate.

Art. 50. Optiunea- sau renuntarea sotului atrage dup sine pe


aceea a sotiei, iar renuntarea parintilor atrage duph sine pe aceea a
copiilor mai mici de 21 ani.

Optiunea i renuntarea pentru minorul fara, printi se va face de tutor.

Art. 51. Declaratiunea de optare sau renuntare este definitiva.


Ea nu mai poate fi retrasa.
Se excepteazd optiunea sau renuntarea pentru persoanele previlzute

in art. 50, dad, au dreptul, dupa lege sau dup conventiuni, de a opta
sau renunta in numele lor propriu.
Art. 52. Prefecturile judetelor sunt obligate sa comunice ministerului de interne toate declaratiunile de optiune sau renuntare, care
facnd cuvenitele tablouri le va inainta, prin ministerul de afaceri streine,

guvernelor Statelor in favoarea carora s'a optat.


Art. 53. Autoritatile declarantii cari nu se vor conforma art.
48 si 49, se vor pedepsi cu amenda dela 5.000 la 20.000 lei.

TITLUL IV
Dispozitil finale i tranzitorii
Art. 54. Se abrogh dispozitiunile art. 6-20 inclusiv de sub cartea
I, titlul I, cap. I si II din codul civil roman; paragrafele 18-38 inclusiv
din codul civil in vigoare in Bucovina; art.. 50 al colectiei legilor din
1879 aplicabile In Transilvania, Banat, Crisana, Satmar si Maramures ;
art. 819, 820, 824, 825, 826, 827, 836-857 inclusiv din tomul IX, cartea I.
partea VI, cap. III din 1899 cu modificarile ulterioare aplicabile in Basarabia, precum si orice alte dispozitiuni privitoare la aceleasi materii
cuprinse in legi, regulamente, ordonante, decrete si deciziuni ce s'ar
gasi la data promulgarii legii de fat In vigoare in deosebite prti ale
Statului roman.
Art. 55. Cererile de naturalizare sau de recunoastere adresate
ministerului de justitie sau Corpurilor legiuitoare jnainte de promulgarca
legii de fat, cu toate lucrarile referitoare, se vor inainta comisiunii dela
art. 11, care le va examina dacd Intruneso conditiunile legii de fata, fara
ca pentru aceasta sa mai fie necesara, declaratiunea de manifestare de
voint prevazuta la art. 7 No. 2.
In aceste cazuri stagiul se calculeaza dela data introducerii cererii
de naturalizare.
Consiliul de ministri se pronunta asupra incheierii comisiunii in
conditiunile artate la cap. II de sub II al legii de fata.

Cererile de naturalizare sau de recunoastere, votate de unul din


Corpurile legiuitoare inainte de promulgarea prezentei legi, se vor trimite cu toate lucrarile referitoare direct consiliului de ministri, care va
decide asupra lor Card a mai fi nevoie de constatarea comisiunii
prevazut de art. 11.
Art. 56. Sunt si raman cetateni romani, fara a fi obligati sa
indeplineasca vreo formalitate, locuitorii de mai jos cari, pang la data
promulgrii legii de fat, nu vor fi optat pentru o alta nationalitate :
1. Toti locuitorii din Bucovina, Transilvania, Banat, Crisana, Samar i Maramures cari aveau indigenatul (apartenenta) la
118 DNeoceemmbbrriee

53

www.digibuc.ro

Art. 57-61

LEGE p. DOBikND. 51 NERD. NATIONALITkpl ROM/01E

Codal civil

2. Locuitorii din Basarabia cari la data de


1918 aveau domiciliul administrativ dupa legile in vigoare in l3asarabia ;
3. Locuitorii din vechiul regat cari au dobndit nationalitatea rornana in conditiunile decretelor-legi ratificate prin art. 1.33 din Constitutie;

4. Locuitorii din judetele Caliacra si Durostor, carora li s'a recunoscut nationalitatea romana prin hotararile definitive ale comisiunilor
prevazute in art. 6 din legea dela 1 Aprilie 191.4 si in art, 10 si urmatorii din legea dela 26 Iulie 1921 pentru organizarea Dobrogei-Noui ;
5. Persoanele originare din Bucovina, Transilvania, Banat, Satmar,
Crisana si Mararnure,s, domiciliate la data unirii in vechiul regat, intrucat posedau indigenatul (apartinerea, apartenenta sau competenta)
inteuna din comunele din teritoriile mentionate;
G. Persoanele cari la data unirii, desi nedorniciliate In vreuna din
comunele din Bucovina, Basarabia, Transilvania, Banat, Crisana, Satmar
si Maramure, erau insa nascute in acele comune din parinti domiciliati
acolo ;

7. Romnii de origina din teritoriile foStului imperiu rus 0 din

cele atribuite Statelor Serbo-Croato-Sloven, Ceho-Slovacia, Polonia, Italia,

Austria si Ungaria, cari vor fi optat pentru nationalitatea rornana Ina-

intea autoritatilor locale din aceste State sau a oricarei autoritati

romne;
8. Locuitorii din Nornunele cari la stabilirea sau la rectificarea fruntariilor tree de sub suveranitatea unui alt Stat sub suveranitatea Statului
roman, intrucat intrunesc conditiunile cerute pentru categoriile de locui-

tori de sub No. 1 si 2.


Art. 57. Dobndirea nationalitatii romne in conclitiunile prevazute mai sus de catre sot si parinte atrage dupa sine obtinerea acelei
nationalitati pentru sotia si copiii aflati sub puterea pa,rinteasca.
Art. 58. Vor putea fi dispensati de stag,iu in conditiunile art. 7
si 8 streinii majori nascuti, crescuti si domiciliati in Romania, nesupusi
nici unei protectiuni streine, daca cer naturalizarea in cursul unui an
dela promulgarea legii de fata.
Copiii nascuti in Basarabia, Bucovina, Transilvania,
Art. 59.
Banat, Satmar, Crisana i Maramures, cari la data unirii nu se vor fi
putut prevala de o alta nationalitate, dobndesc nationalitatea romna.
Art. 60. Sunt considerate a fi perdut de drept nationalitatea romna persoanele din eategoriile de sub art. 56, cari se vor constata
fnainte de data prornulgrii legii de fata au optat pentru o alta nationalitate.

Ministerul de interne si autoritatile administrative si politiene0i

vor fi in drept de a lua masurile necesare fata de persoanele cari, optand

pentru o alta nationalitate, nu vor fi parasit tara in cele 12 luni acordate dela data optiunii.
Aceste persoane vor putea sa-si ridice bunurile lor mobile de orice
natura fara a fi impuse pentru aceasta la o taxa de iesire.
Dela data autentificarii declaratiunii, ele sunt obligate pentru tot
timpul cat vor mai petrece in tara s se conformeze legilor i regulamentelor relative la streini.
Art. 61. Optiunile sau renuntarile fcute fnainte de promulgarea
legii de fata, fie ea au rezultat dintr'o declaratiune autentica, fle ca au
rezultat din declaratii sau acte sub semnatura privata, sau numai din
fapte din cari se poate deduce nefndoelnic vointa si hotarirea de a
opta sunt i ramn valabile si au de efect pierderea nationalitatii
romne.

Art. 62. Autoritatile cari, pna la data promulgarii legii de fata,


54

www.digibuc.ro

Codul civil

LEGE p. DORAND.

PIERO. NATIONALITATII ROMANE

Art. 62-67

au primit declaratiuni de optiune pentru o nationalitate streina, precurn


si de renuntdri la nationalitatea roman:a, de persoane nascule pe teritoriul Statului roman, sunt obligate sa le inainteze primariilor comunelor
unde s'au nascut acele persoane.
Art. 63. Locuitorii din cornunele cari la stabilirea sau rectificarea
fruntariilor ar trece sub suveranitatea unui alt Stat, pierd nationalitatea
romn din momentul retrocedarii, afara dach ei fsi strArnut de fapt
domiciliul pe teritoriul Statului roman sau opteaza pentru nationalitatea
roman.
Art. 64.Situatia tuturor persoanelor de sub No. 1, 2, 4, 5, 6 si
ale art. 56 si art. 57, 59, 60, 61 si 63 se va constata din oficiu de autorittile administrative, prevAzute n regulamentul pentru constatarea nationalitatii, cu drept de apel pentru cei interesati, la comisiunile ce vor
functiona in acest scop pe langa fiecare Curte de apel.
Fiecare comisiune de apel va fi compus :
a) Dintr'un consilier al Curtii de apel respective, nurnit de ministerul de justitie cu aprobarea consiliului de ministri, cu titlu de presedinte al comisiunii ;
b) Din doi delegati, numiti de ministerul de interne, deasemenea cu
aprobarea consiliului de ministri.
Apelul se declara la primria locala in termen de 40 zile libere de
la data afisarii listelor prevazute la art. 61 si se va judeca fr opozitie.
Acela drept II are atat ministerul de interne cat i ministerul public.
Art. 65. Autorittile administrative inshrcinate cu operatiunea
constatarii sunt obligate sa intocmeasca pe comune liste de cettenie in
cari vor cuprinde pe toti acei cari se gasesc in vreuna din categoriile
prevazute la art. 56.
Aceste liste se vor afisa dup terminarea operatiunilor In fiecare
comun la localurile autoritatilor comunale.
Actele raman definitive fata de toti aceia cari in termenul prescris
la art. 64 n'au declarat apel.
Recursul impotriva hotririlor comisiunilor de apel se va declara
la grefa acestor comisiuni in termen de 20 zile libere dela pronuntare.
Curtea de Casatie va judeca aceste recursuri de urgenta in camera
de consiliu, dup memorii scrise fara citarea prtilor.

Art. 66.Se acorda pentru aceasta, singura data un termen de 3


luni dela data promulgarii legii de fat:a, locuitorilor din judetele Durostor si Caliacra, can nu au Mcut declaratii la comunele prevazute
art. 10 si urmatoarele din legea dela 26 Julie 1921, pentru organizarea
Dobrogei-Noui, sau ale cror cereri pentru recunoasterea cetateniei romane au fost respinse pe motivul ca declaratiile au fost fcute dupa expirarea termenului prevazut in art. 1.3 din acea lege.
In acelas termen 1i vor stabili cettenia roman si locuitorii cari
nu pot face dovada cetteniei prin hotaririle definitive ale comisiunilor
de incettenire prevzute fn legea din 1 Aprilie 1914. Diplomele de in-

cettenire eliberate potrivit dispozitiunilor acelei legi sunt valabile.


Se prelungeste in acest scop functionarea comisiunilor prevAzute
in art. 10 din sus citata lege.

Aceste comisiuni Ii vor termina lucrarile cel mult in 3 luni dela


data expirarii termenului de mai sus.
Art. 67. Toti locuitorii cari nu vor fi cuprini in aceste liste, sau
nu vor fi obtinut hotrfrea judectoreasca potrivit art. 64, dela data
promulgarii legii de fata, nu pot dobndi nationalitatea romana deck
prin mijloacele artate la art. 7 si urmatorii.
Se excepteaz locuitorii absenti dela domiciliu, cari avnd dot-An- OD

www.digibuc.ro

Art. 6

DREPTURI CIVILE

I NATURALIZARE

Caul civil

(ha de drept nationalitatea rorran, potrivit art. 56, vor putea oricrid
cere dela autoritatea cornunal competent, certificatul de nationalitate.
cu drept de apel la tribunal i recurs la Curtea de casatie, fn termenele
prevazute de art. 64 si 65, fmpotriva deciziunii acestei autoritti.
Art. 68. Pe temeiul listelor i hotrfrilor definitive prevazute la
art. 65 si 66 ministerul de interne va efibera celor In drept, prin primrii, certificate de nationalitate.
Orice alte acte sau certificate de nationalitate sunt nule.
Decretele-legi de naturalizare individual, hotririle judechtoresti

sau certificatele grefei instantelor judecatoresti constatnd declaratiunile


prevzute de decretele-legi, ratificate prin art. 133 din Constitutiune, fac
dovada nationalittii pentru evreii din vechiul regat.

Art. 69. Romnca de origin din Basarabia sau Bucovina, care


prin castorie contractat fnainte de unirea acestor provincii a devenit
strin, poate beneficia de dispozitiunile art. 40 din prezenta lege, dach
cstoria este desfcut.
Art. 7Q. Un regularnent special pentru constatarea nationalittii
va stabili amnuntit conditiunile de aplicare a dispozitiunilor de sub
art. 56 si urrntorii din legea de fath.
CARTEA 1
DESPRE PERSOANE

TITLUL I
Despre dreptarile civile i despre naturalizare
CAPITOL-1U. I

Despre bucurarea de drepturile civile 1 despre naturalizatiune.

Exercitarea drepturilor civile nu depinde de calitatea de cetdtean, care nu se poate doloandi


pdstra deck conform art. 6 din aceasta condicd. (Civ. 11, 13 ;
Art. 6 (Abrogtn").

C. p. 8 II, 13, 16, 22; Const. 6, 7, 133 ; Decret-lege 3902/918


relativ la acordarea drepturilor cetgenesti (Mon. Of., 223/018);
Decret-lege 2085/919 privitor la acordarea drepturilor cetdtenesti evreilor ndscuti In tard, (Mon. Of., 33/919); Decret-lege
3464/919 privitor la prelungirea termenilor pentru declaratiile
de optiune Mon. Of., 93/919; Civ. Fr. 7).

Text fr. Art. 7. L'exercice des droits civils est indpendant de la qualit
de citoyen, laquelle ne s'acquiert et ne se conserve que conformment a la loi
constitutionnelle.

Doctrinii
COLIN ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p. 101;

DALLOZ, Rp. Droits civils, 61 urm.; Suppl. Droits civils


MOURLON, ed. 7-a I, p. 69 urm.;

urm.;

PI,ANIOL, I, ed. 3-a, No. 425.

Do ctridi romneascil.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 29i urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie: p. 23. Despre

dobandirea nationalitatii prin anexiunea de teritoriu". Tribuna Juridic& 1-8/1919;

NACU, I, p. 155 urm.

1) A se vcdca Lego!

Nota dela pag. 47.

56

www.digibuc.ro

Codul civil

DREPTURI CIVILE $1
INDEX ALFABETIC

Mozaic, vezi Evrei.

Acte de stare civilfi 13.

Nationalitate 6, 10, 15,

Advocat 25.
Anexitine 31, 41, 42.
Ardeal 41.
Armeni 10.

21,

Austriaci 35.

15, 17, 1 , 21, 22, 26-23,43.

Calitate de roman 1, 3-5,


7, 8, 11,
26, 23, 29, 33.

19,

30-32, 35, .18,

Neretroactivitate 26, 29, 34.

Botez 20, 26.


Calimach 36.

14,

23,

39, 42.
Naturalizare 2,3, 8, 12, 13,

19, 21, 24,

Capacitatea juridic5 2, 4.
Caragea 16.
Csatorie 16, 20.

Obiceiul pmantului

16,

32.

Olimpice 37.

Origiui romanfi 6, 7,

13,

28, 29, 31.


Ortodoxi 10, 20, 26, 32.
Otoman 18, 22.

Pmantean 4, 13, 16, 20,


26, 33.
19-22, 26, 38, 40, 42, 43.
Condemnatiuni 34.
Passeport 42.
Persoana moral 37.
Conditie juridic:A 2, 4.
Posesie de stat 6, 13, 14,
Conationali 21.
Constitutie 17, 25-27, 29.
31.
17,
19,
21,
23,
Prezumtii 83.
Copii 1, 15,
Probe 9, 13, 14, 31, 33, 38,
28-30, 32.
Cetteme romAna 12, 13,18,

Decrete-legi de Incet(e.

39.

nire 40.
Dispens de stagiu 23, 29.
Dobrogea 18, 22. 42.
Domiciliu 35.
Drepturi castigate 26.

Protectie strein 1, 18, 21,


2), 32.
Regulament organic 2, 4,

Drepturi politice 4, 8,

Renuntare la protectie 3,

Drepturi civile 4.
Drepturi personale 17, 28.

9,

12, 21, 29, 32, 31, 38.

Evrei 10, 11, 26, 40,


Functiuni 20, 24, 25, 27.
Germani 43.
Impmantenire 8, 12, 16,
17, 20, 21, 23-31.

Incettenire, a se vedea
,Decrete-legi`.
Interpretare 1, 21
Jocuri olimpice 37.
Lagea comun. 26.
Legea Dobrogei 18, 22.
Legi anierioare 2.
Legi austriace 35.
Legi posterioare 9.
Majoritate 1, 19, 21-23.
Mandat 15.
Militar, a se vectea
Minori, vezi Copii si:

8, 9, 12, 14 16, 20, 32, 33.

Religie mozaiel 10, 11.


Religie ortodox4 10, 20,
26, 32. .
42.

Retroactivitate 26, 29, 34.


Romiln, a se vedea
,Cetteflie i ,0rigin".
Serviciu militar 5.
Stagiu legal 3, 28.
Stare civil 13, 15.
Strini 1-4, 7, 9,1D, 12, 15,
16, 18-24, 26, 29, 30, 32,
35

Strmosi 6.

Teritor.0 anexat, vezi a-

arxiune.
Teritoriu strein 7.
Titluri de boerie 20, 33.
Tratatul de Versailles 43.
Tribunal pmantean 2.
Vilaet otoman 22.
1,

15, 21.

Jurisprudentrt.

NA1 UBALIZABF

Art. 6

noul codice civil (art. 16), naturalizenea cea mica, nu mai estc admisd. Insd
aceast dispozitiune are putere numai
pentru viitor, conform art. 1 c. civ,
dar nu poate afecth intru nimic o conditie juridicd bine stabilitd prin legi
anterioare, chiar si dacd acea condi-

tiune nu este admisA In legea cea


noud. (Cas. II, 130/Sept. 6/72. B. p. 266).
3. Nici renuntarea la protectiunea

trei sale, nici cererea de naturalizare


si dispozitiunile luate de Camerd pentru supunerea strilinului la stagiul
cerut de lege. nu poate da incd strdinului calitatea de roman, si. nu poate fi
considerat dect tot ca strain, pe cat
nu s'au indeplinit ad litteram dispozitiunile art. 16 e. eiv. (Apel Buc. I,
Dec. 15/73. Dr. 5174).
4. Strainul sub regimul regulamentului organic, nu puteh dobandi calltatea de roman ei exercitiul drenturi.
lor politiee dect conform conditillop
urescrise de art. 379 al regulamentului
organic, prin o lege, nu ins printr'un
act numai al puterii executive sau nu-

mai din partea unui ministru. Dacd


dar prin actul unui ministru nu s'a

conferit strdinului decht drepturile


unui pmntean, conform alin. 5. art.
379 reg. org.. adicd exercitiul drenturilor civile in opozitie cu cele politicesti, expresia de pAmntean coprinsa
in acel act, nu e identicd cu expresia
de roman cu consecintele juridice ce
rezultd din aceast calitate dupd legile astzi. in vigoare (art'olele 7 si 8
codul civil), si nu implied in sine
exercitiul tuturor drepturilor civile cat si a celor politice; acea expresie nici nu este o notiune juridic
care sd iudice capacitatea juridicd, fie
eivild fie politicd, a individului respectiv, intru cat Intre zisii pinntem
capacitatea juridica atilt civild Oat si
politicd er diferit ; astfel strAinul.
pentru ca s obtie exercitiul drepturilor politice, trebuesc sd indeplineased
conditiile prescrise de regulamentul
organic pentru naturalizarea ash an-

I. Art. 8 cod. civ. nu se poate interpret in contra copiilor minori, cari,


nscuti fiind de un supus strdin, a dobandit in urind calitatea de roman,
caci dupd principiul juridic, fiii minori urmeazd calittile pdrintelui lor,
afard numai de declaratie coutrarie mad cea mare. (Cas. II. 244/Nov. 4/75.
din parte-le &and au ajuns la majori- B. p. 298).
tate; numai in caz cnd fiul minor,
5. Faptul izolat al pltei contributiei
dupd ajungerea sa la majoritate, ar nu constitue o dovadd despre calitafapt
voi a se Intoarce iardsi la protectia tea de roman, asemenea si
strAind dela care s'a lepdat pArintele unit cu faptul inroldrei intre militeni
sdu, numai atunci urmeazd a face de- nu este dovadd de acea calitate, cdci
claratie cA voeste acea protectie, iar deed e un drept i o obligatie a Romape cat timp o asemenea protectie nu nilor de a prest servicii militare,
o pretinde, rezultd din acest fapt cd serviciul in sine nu presupune si exisel a primit pe acea ce 'si a ales-o pd- tenta calittei de roman. (Cas. U, 266,
rintele sAu. (Cas. Oct. 27/67. B. p. 8M). Dec. 13/75. B. p. 349).
6. De admitem in general posesia de
2. Naturalizatiunea cea micA, dupd
art. 379 regulamentul organic, astzi stat ca prolo a nationalitAtei. aceasta
abrogat, conferea drepturile civile. in- nu se poate invoch de cdtre oricine ;
tre care este si dreptul de a cere drep- ea nu se poate invoch de cdtre aceia
tatea dela tribunalele primntene. eaz despre cari e constant cd nu sunt de
in care strinul astfel naturalizat er origind Romani in sensul politic; ea
Intru toate asimilat romnilor. Prin nu poate fi admisd &cat in favoarea
57

www.digibuc.ro

Art. 6

DREI'TURI CIVILE SI NATURALIZARE

Codul civil

aeelora cari pretind a fi romard de

saied, min constitue, dupd legile noastre

mai ei, ci si tatAl lor, bunul lor si strdpentru care asemenea probd fiind
imposibild trebue sd admitem posesia
de stat prin analogia art. 179, 293, 294
(Cas. II, 150, Mai 23/78, B. p. 166).
C.
7. Singura imprejurare cd cineva s'a

B. p. 294 si 297; 146, Apr. 16/79, B. p.


313; 34, Apr. 4/86, B. p. 333; 174, Apr.

o incapacitate de a fi roman; prin nrmare o persoand de nationalitate romnd putnd profesit o altd religiune
decal cea ortodoxd, nu poate fi contestata in nationalitatea sa, dead dovedindu-se cd e supusd unui stat
strin. (Cas. II, 106 si 109, Apr. 9/79,

origind, cari ar trebui, dupd rigoarea


principiilor, sd, dovedeased cd nu nu-

bunul kr sunt de origind romand,

16/87, B. p. 368).

nscut pe un teritoriu strin, MI% a


se putea prob si imprejurarea cd
este nscut si din printi strini, nu
schimbd intru nimic calitatea de roman si nu se poate consider ca strin
decat in cazul and s'ar constat ea,
pArintii sei erau supusi strdini. (Cas.

In Romania, evreii fiind consisimplul fapt al schimbrei religiunei


nu puteau dobandi de drept calitatea
de romn ci aceastd calitate trebue a
i se recunoaste de Corpurile legiuitoare, conform art. 16 cod. civ. (Cas.
11.

derati in totdeauna ea strdini, prin

II 67. Apr. 8,78, B. p. 132).


0. Lipsa impdmntenirei sub regulamentul organic, precum si lipsa vo
tului Camerilor nu pot fi inlocuite
prin nimic, nici prin faptul cd, el a
exercitat drepturile politice, sau drepturile ea un roman si cd, a implinit

II. 95, Mart. 24/79, B. p. 250; 6, Mart.


24 80, B. p. 271).
12. Regulamentul organic, prim art.
379, alin V. prescrie ed strinii cari obtineau mica impdmantenire nu dobandean prin aceasta drepturi politice; de
ac rezultd cd, mica impmntenire nu
confere celui ce a obtinut-o, cetdtenia
romnd, ci immai cateva drepturi orsenesti. (Cas. IL 77, Apr. 14/93, B. p.

obligatiile ce impune calitatea de roO. Pupil art. 71 reg. org. toti plugarh
si muncitorii strdini asezati. lu Valahia, de orice lege si neam, nu pot fi
cunoscuti de strini. Reg. org. in interesul agriculturei si a imultirei bratelor pentru munea pdmntului, a voit
a favoriz, pe toti strdinii plugari sau
muncitori de ori uncle ar fi venit si a
nu-i consider ca strini; as dar le-a
acordat beneficiul de a fi Romani; expresiile din regul. org. a nu fi strin"
man. (Cas. II, 105, Mai 23178, B. p. 166).

405; 254/91 Apr. 6'91; B. p. 519; 61 Mart.

20/79, B. p. 240; 47, Mart. 12/79, B. p. 228).

13. Posesiunea de stat de cettean


roman, nu trebue sd fie probata absolut prin acte de nastere sau de naturalizatiune, fiindcd urmeazd sd a-

vem in vedere lipsa si neregularitatea


ce er in trecut pentru dobndirea ac-

telor de stare civild; posesiunea de


im pot insemn cleat a fi Roman"; stat se poate prob si din alte acte
a nu admite acest sens, e nu numai din care sd rezulte c reclamantul. a
contrariu expresiilor insdsi, dar ar in- fost considerat si in trecut de pdmansemnit, ed. legiuitorul nu a voit a a- tean fiindcd a purtat $1 poartd toate
cord un beneficiu. Ratiunea acestei sarcinile la care se supun mimai pinterpretri a art. 71 mai rezultd si mntenil. (Cas. II, 12 Mart. 20/80. B. p.
din opunerea art. 71 articolului 379, 274).
14. Toti romnii cari n'au dobndit
min care se dovedeste c pe strinii
cari uneltese negutdtorie si industrie, calitatea de roman pnin beneficiul lelegiuitorul Ii considerd ca strdini si gei, conform art. 8, 16 cod, civil si connu le acordd beneficiul ce acordd plugarilor si muncitorilor strdini. Obiectiunea recunscand cd plugarii si muacitonii strAini aunt Romani, insd fr
drepturi politice, nu e gTavd. Mei toti
plugarii si muncitorii de pmnt roman nu aveau drepturi politice si pentru aceasta nu se puteA, zice cd nu erau
Romani; si dacd prin legile posterioare, prin conventie (art. 46) si prin.
statut (art. 2 legea electorald) s'a noeunoscut tuturor Romnilor drepturi
politice, s'a recunoscut tocmai acelor
Romani cari nu avusese inainte exereitiul drepturilor politice, precum erau
Romnii plugari sau muncitori. (Cas.

form regulamentului organic, nu pot


justificA calitatea de roman decal prin
posesiunea de stat, cdci altfel nici unul
n'ar fi in stare a dovedi cd e roman.
(Cas. IL 48, Apr. 12 82, B. p. 476).

15. Naturalizarea hind un benefieiu


cc se acordd strdinului. ea este individuald, priveste numai persoana ce
a obtinut-o, si nu-si poate intinde efectele asupra copiilor existenti ai strdinului naturalizat; aceasta este cu atat
mai adevdrat cu cat copilul dobandeste dela lege nationalitatea ce Ave& pd.rintele in momentul nasterii sale, si
aceast calitate esentiald a stArii sale
civild, dnsul n'o mai poate pierde dead printr'un act al vointei sale, expres sau tacit manifestatd; de alt

II, 149, Iun. 16/78. B. p. 209).

Armenii, ca si orice alti crestini,


simplul fapt cd pro.feseazd an religiune decal cea ortodoxd rdsdriteand.
cdci religiunea, exceptand pe cea mo10.

nu pot fi considerati ea strdini, pe

parte dacd nationalitatea este un drept


de care numai cetteanul singur poate
dispune, apoi pdrintele, in timpul minoritAtii copiilor sdi, n'are nici o ca-

58

www.digibuc.ro

Codal civil

DBEPTURI MILE S 1 NATUBALIZAHE

litate nici mandat dela lege pentru a


schimbi" patria si nationalitatea lor
originard; de altminterelea nici un argument decisiv nu se poate trage din
autoritatea puterii pttrintesti, de oarece legiuitorul n'a acordat printelui

decilt dreptul de a veghid asupra creeterii si educatiunii copiilor sdi minori.


Precum si de a ingriji de averea
iar nicidecum dreptul abuziv de a renunt, in numele lor la beneficiul unei
nationalitti, ce era distigat, att co-

Piilor cat si natiunei cdreia ei apartineau. (Cas. II, 78, Apr. 27/83. B.
476).

16.

Cdstoria unni strin cu o pdnahn-

teaned, er, mai inainte de regulamentul organic (1832), unul din modurile
de impmntenire, consacrate. nu prin
vre-o lege speciald, ei prin obiceiul pmntului; $1, dupd cum constat Von.
Caragea in preambulul codicelui sdu
din 1818, obieeiul prnntului ava,
putere de lege. (Trib. Vlcea, Mart.

Art. 6

multe functiuui,

poate confer.'
dreptul de cettean romn. (Cas. II, 67.
Mart. 3087, B. p. 284).

Irnpinntenirea se intinde si la
edci ei nu pot urmii deck conditiunei
printelui lor, si prin urmare, nu pot
aired o nationalitate deosebit de a tatlui. Sehimbarea de nationalitate operatd de pitrinte este, in geueralitatea eazurilor, favorabild intereselor
sale materiale si morale, eeeace foloseste si minorilor sai copii; printele
inteun asemenea caz lucreazd in inte21.

copiii legitimi minori dejit nscuti,

resul si spre binele copiilor sdi. Obiectiunea ce se ridied in contra acestui sistern, si care consist in a ziee ea de
s'ar admit& aceast iuterpretare, pentru a fi logicd ar urni ca si copii"
unui romn ee s'ar nnturalizit in tar-A
straind s fie despuiati de calitatea
de romni (teorie in contra edreia tre-

bue s se inserie oricine, nu are mare


important. In adevdr, daed minorul,
2/88, Dr. 49,83).
ajuns la majoritate, ar apreci cA na17. Art. 7 din constitutiune, moditionalitatea de origind i-ar fi mai aHeat in 1879, prevede in partea a III-a vantagioasd, n'ar aved dect s o Tecd naturalizarea nu se poate acorda clarne, si legile rom ne (art. 10 $i 18)
deck prin lege si in mod individual; au dispozitiuni de favoare pentru
de ad i. reese ed naturalizarea Hind un niste conationali cart doresc a se indrept personal, nu se poate intinde si toarce in patria de origind. Dacd, dar
asupra copiilor nseuti mai inainte de sunt attea motive puternice pentru
a fi dolindit pdrintele lor impdmn- extensiunea naturalizrei chiar la mitenirea. (Cas. II, 77, Apr. 14 93, B. p. norii eopii ai unui strin naturalizat,
406; 254, Apr. 8 91, B. p. 519: 45, Anr. eari se poate sr" nu fie nici mdcar ns5/86, B. p. 344; 22, Apr. 9/85. B. p. 316). cuti in noua patrie si pentru care, de
multe ori, afectiunea lor este contes18. Dung, art. 3 din legea de organizare a Dobrogei, fiecare cettean oto- tabild, cu un cuvnt mai mult trebue
man din Dobrogea, a devenit cettean a se admite aceast opiniune cnd e
romn prin faptul alipirei teritoriului vorba de un romn, nsent in tard din
Dobrogei la Romnia, intru cat el printi rornni de origind, cari s'an
ins nu era supuus unei alte protec- lepdat de orice proteetiune strind si
tiunt strine. (Cas. II 12, 13 si 15. earl au fost recunoscuti solemn de ceMart 31/86, B. p. 261 $i 2631 18 Ann 1/86 tteni ai statului omn. In numele
B. p. 308; 5, Mart. 2789, B. p. 378).
nici unui principiu de drept nu se
18. Des fiul strdinului naturali7at
poate pretinde e un aseinenea copil
e nscut in Romnia, totusi Hind rids- ajuns la majoritate cat a fi privit ca
cut cnd pdrintii si erau strini, si strin si deprtat dela exercttiul drepintru ct nationalitatea obtinutd de tului de cettean, cdci legea niederi
printele sau este individuald, ea nu nu prescrie categoric c minorii unui
se poate resfrnge si. asupra
si romiln de origind, nscuti inainte de
dacd, el nu s'a conformat dispozitiuni- recunoasterea ealitiltei de cettean rolor art. 8 c. civ., reelamnd calitatea nin4 sunt strini. Interpretarea resde cettean romn la un an dupd ma- trictiv a diferitelor texte relative la
joritate, in lips de toate aceste forma- aceast, materie s'a sustinut in e prilitti, el nu este considerat dect ca veste pe fiii strinitor naturalizatl,
strain. (Cas. II, 57, Mart. 28/87, B. p. dar nu si in privinta copiilor romnilor de origind. A aplich aceeasi rat-274; 152, Apr. 20/89, B. p. 477).
20. Dup art. 5, anexa X din regu- surd si unora si altora, MTN, distinclamentul organic al Moldovei, orice tiunea sus ardtat, ar fi o adevrat
strain care se va cdstori cu o pmn- nesoeotire a dispozitiunilor legii, care
teaned, nobild si care va aduce dovezi face deosebiri remarcabile intre Triointru aceasta, va dolindi impmnte- durile de admiterea strinilor la benirea dupd 7 ani. Deci eel ce nu dove- neficiul drepturilor politice, pentrn
deste c s'a cdstorit cu o pmn- eari se cer o multime de conditiuni,
teancd nobild, nu poate beneficiit de cari, in ochii legiuitorului, sunt atdispozitiunile sus citatului text de tea garantii de a se asigur e acela
lege. Singurul fapt cd s'a botezat in ce intr in snul natiunei romne nu
religiunea ortodoxd, cd a ocupat mai va fi ostil intereselor ei, si intre ro59

www.digibuc.ro

Art. 6

DHEPTURI ClvILE 51 NATURALIZAHE

mnii din altO tarA, rora nu li

se

eere cleat renuntarea la nrotectimlea


strAinA, netemndu-se legiuitorul de
sentimentele si de atasamentele mior
memenea romni pentru natunea si
statul romn. (Apel Bue. II, 211, Nov.
24188, Dr. 42/89).
22. Dupg art. 2 din legea vilaetelor
otomane, ori-ce individ nAseut din pArinti strAin pe teritoriul otoman,
poate, in interval de trei ani de la
majoritate, sO mart] naturalizatiunea
otomana cu indeplinirea formelor preserise de legea din 26 Martie 1869. Dac
un atare individ nu a fgeut o asemenea declaratiune Inaintea autoritAtiotomane inainte de 11 August
1877, el este strgin, adied nu are calitatea de otoman, si ea atare, conform
art. 3 din legea Dobrogei, nu poate sg
se bucure de cetAtenia romanA, intru
cat la anul 1877 August 11, era supus
strAin. (Cas. II, 64/89 din 1 Apr. 80 B.

P. 485).

23. Copii nOscuti in tar din

pg.-

rinti cari la momentul nasterei Mr se


a flau de nationalitate strAing aunt
nAseuti strAini; ei. i pOstreazA aceastA calitate chiar dacd pgrintele
s'a impAmntenit In urma nasterei Mr;
si nu pot fi considerati ea romni si
a se bueur de drepturile
aeordd
aceast calitate de et numai. daed
dansii, dup ce vor fi ajuns la majorat, vor fi cerut si dobandit individual impOmiintenirea conform dispozitiunilor 3 al legel din 1879. (Cas. II,
87/dirl 11 Apr. 90. B. p. 491).

Codul civil

legea comunalA din 1 Aprilie 1864, s'a


botezat in 1854 in religiunea cresting,

de la aeea epoeg dnsul a incetat de a


a fi israelit si prin urmare a devenit
pAinantean crestin. Si aceasta flind
pozitiunea sa in momentul promulgArei codului civil, adied
Deeembrie 1864, damn' n'avea nevoe a reclama, niei calitatea sa de piimantean,
ci aceastA calitate o twat, deja, niei
a obtine naturalizarea, conform art. 16
din citatul cod., egei art. 9 din acelasi
cod nu cerea indeplinirea acestei formalitAti de cat pentru cei ce nu erau
de ritul cre$tinese, $i dnsul er erestin la acea epocA. Prin urmare, el
ffind, la promulgarea art. 7 din constitutie, cetAtean roman, in virtutea
legilor existente, si acest articol ne
vorbind de cat de strrtini, adicA de cei
ce erau eonsiderati de strAini in virtutea legilor ce erau in vigoare la aces,
epoch.", el nu poate fi aplicabil, oricare
ar fi intelesul ce nr aveh, afarA de o
dispozitiune expresA, si pentru cei ce
aveau calitatea de cetateni romni in
momentul promulgrei sale, caci ar fi
a se viol principiul neretroactivitAtei
legei si a se nesocoti drepturile deja
castigate. (Cas. II, 71/din 30 Mart. 91,
B. p. 401).

27. Art. 9 din constitutiune a regle-

mentat modul cum se poate obtine impgmntenirea i, intre formele si conditiunile, determinate de acest articol,
nu intrd i servicial militar i inaintarea la gradele ofiterestil in ori ce
eaz, naturalizarea se obtine printr'o

24. Pentru obtinerea impAmantenirei fiind forme si conditiunt anume lege votatA de Corpurile legiuitoare,
determinate prin lege, numai eine in- iar nici cum prin guvern, prin inaindeplineste acele forme si conditiuni se tare in vreo functiune sau servigiu
considerA roman
poate s se bucure public. (Cas. II, 254/din 8 Apr. 91, B.
de drepturile ce d aceastd ealitate; p. 519).
28. Recunoasterea ealittei de roast-fel fiind, nu numai faptul d'a fi
servit ea militar si aeela de a fi co- man pentru romanii nAseuti in Wile
pist la o subprefecturg, dar si aeela romane supuse altor state si veniti in
de a fi ocupat functille cele mai supe- targ nu este in sine de eat o naturarioare in stat, incA nu poate face pe lizatiune privilegiatd eu dispensA de
un strAin de nationalitate sau un nits- stagiu, supus rnsg, voturilor Corpucut din asemenea strAin in Romania, rilor legiuitoare i. avnd aceleasi esA pretindg a i se recunoaste dreptu- fecte ea si dnsa. Asa, des tatAlui i s'a
rile unui roman ori devenit roman, recunoseut calitatea de romfin de ell.daeg nu a dobandit impgmntenirea tre Corpurile legiuitoare, insg, cum
pe ealea indicatd de lege $1 eu f or- naturalizatiunea, asa si. recunoa$terea
mele prescrise de dnsa. (Cas. II, 25 din calitAtei de roman, este un drept personal care nu-si intinde efeetele ei
24 Mart. 90, p. 386).
25. Profesiunea de advocat ee exer- asupra copiilor nAseuti mai inainte de
cad $1. diferitele funetiuni ce a ocu- a fi obtinut printele impgmntenirea.
pat nu conferA cuiva dreptul de im- (Cas. II, 6/91, din 27 Marts 91. B. p. 372).
pAmntenire care se obtine numai
29. Din combinatiunea art. 7, 8 81 9
printr'un vot al Camerilor legiuitoare din constitutiune, resultg, cg mimai
conform regulelor stabilite prin eon- strinii dobandese calitatea de romni
stitutiunea Wei si codieele civil. (Cas. eu ineepere numai de la votarea impAII, 76/din 10 Apr. 90, B. p. 485).
mantenirei lor, in mod individual, de
26. Dacd israelitul pgmntean, eali- care Corpurile legiuitoare, jar pentate prevAzutg, si recunoseutA prin tru romnii de nastere, din ori-ce stat
00

www.digibuc.ro

Codal civil

DREPTURI CIVILE

strain, cdrora li se recunoaste ealitatea


de romni de cdtre 'Puteirea legiuitoare, dupd, dovada ce dau e au p .

Art. 6

dupd vremi de diferiti Domnitori, 8i. a


consfintit nationalitatea romnd a co-

rsit protectiunea strind, efectul acelei recunosteri are putere retroactiv


pan g. la nasterea Mr, cdci prin ea se
tidied numal o impiedicare accidentald a exercitiului drepturilor politice,
iar nu se acordd calitatea de roman
pe care dnsii o aveau deja de la nastere. Prin urmare, asemenea efect al
recunoasterei ealittei de romni de
nastere are drept consecint c. i
copiii acelor romni, nscuti deja inaintea recunoasteret printilor lor ca
romani, trebue s fie considerati ca
romni cu exercitiul drepturilor politice, intru cat nu stau sub o protectistrind. (Cas. II, 38/92, Mart. 27/92.
B. p. 299).

30. Impdmantenirea fiind o favoare


personalt care se acorda in mod individual si prin anume lege, nu profita
de cat aceluia cdruia se acord, si copiilor ce se vor naste in urm, in virtutea principiului cd copilul urmeazti
nationalitatea pdrintelui, iar nici de
cum copiilor nscuti nrai inainte de
impmntenire, cari vor fi considerati
ea stritini tot in virtutea aceluiasi
principiu. (Trib. Vaslui, 22 Mart. 3/92.
Dr. 32/92).
31 Posesiunea de stat nu e un milloc de a dobandi nationalitatea romand, care nu se poate dobandl de cat
prin unul din mjloacele al-Mate de
lege (nasterea anexiunea de teritoriu
si impmntenirea). ci este numai o
situatiune in care gdsindu-se cine-va
se presumd a fi roman si procurd avantagiul de a nu proba aecast calltate, rmanand ca acel ce '1 contest
s faca probatiunea. (Trib. Vaslui, 22,

piilor acestor strini, ndscuti si cres-

cuti in tard. (Apel Buc. I, 90, Mai 27/91,


Dr. 42/92).

33. Boeria, dupti regulamentul organic, art. 399-402, neputndu-se acorda


de cat pmntenilor, fcea a se presupune preexistenta calittei de roman;
aceasta insd, nu este o resumtiune juris et de jure, cci sunt stinte abuzurile ce se fceau mai ales in timpurile
din urml cu acordarea acestor titluri,
ei deci urmeazd s considerdm ca roman pe cel ce are titlul de boerie, nu-

mai intru cat aceast presumtiune nu


va fi dramat prin o dovadd contrarie. (Trib. Vaslui, 22 Mart. 3/92. Dr.
32;92).
34. Principiul neretroactivittei legilor nu este aplicabil lecilor cari reguleazd capacitatea politied pentru cd
legiM politice, prin esenta Mr, sunt
legi de interes general. Prin urmare
condamnatiunile anterioare punerei in
aplicare a legei electorale fac nedemni
de a fi alegAtori pe cei condamnati
pentru delictal prevazut de art.127 cod..
penal. (Cas. II, 32/Apr. 8/93, B. p. 384).
35. Streinii, cari nu au o nationalitate determinatd, sunt supusi legilor
unde Mi au dorniciliul si beneficiazd
de aceste legi, Austriacul, care de 10
ani si-a prsit tara, fail spirit de reintoarcere, perde, conform legilor austriace, nat'onalitatea lui si fiind stabilit in Romania beneficiazd de legile
romne. (Apel. Iasi, II, 187/94. Dreptul,
17/95).
36.

Sub, imperiul codului Calimah


asociatiile licite conservau personalitatea civild, dacd anterior acestni. cod
dobandiserd ace& personalitate. Personalitatea civild se dobandea, anterior
eodului Caliniach, prin existenta de
fapt a societt tii, cci prin aeeasta ea
trdia cu stirca -stpanirei. (Apel Ga-

Mart. 3/92, Dr. 32/92).


32.

I NATURALIZARE

Inainte de regulamentul organic.

dupd obiceiul pmantului si fat eu


dispozitiunile care regulamentau con- lati II. Dr. 29 900).
ditiunile strdinilor in tara, luate de
37. 0 comisie instituit de Stat, in
diferiti Domnitori, strdinii de rit cres- scopul de a incuraja azricultura, intin si mai cu scama Romanii din dustria virtutile civice si desvoltarea
trile locuite de Romani supusi altor fizicd a cettenilor, cum este Comistate, veniti si. stabiliti in Romania, se siunea Olimpicelor din Grecia,
inbucurau de Mate drepturile civile si zestrat cu un patrimoniu propriu si
politice ca i pmantenii. Copil aces- o individual-Hate distinctd, este un stator strini, ndscuti si crescuti in tara, biliment public si, prin urmare o pererau Romani st nationalitatea lor ro- soand morald. ceast comisiune a 0rand n'a fost de nimeni pusit la indo- limpicelor din Grecia exist astzi ca
iald. Iar regulamentul organic, ocu- persoand juridica privat si in Romapndu-se in art. 379 si regulamentand
numai conditiunea strinilor de ori-ce
rit crestimesc din nou veniti in tara,
este evident cd, a recunuoseut strinilor de rit crestin cari la acea epocd,
erau stabiliti in tard M.A. spirit de intoa reere si Mr% a fi spusi. vre unei
protectiuni, conditiunea de care se bucurau, in virtutea obiceiului pmntului st a msurilor reglementare luate

nia, in baza de'cretului regal din 13 Deeembrie 1901, capabild dar de a sta in

instant si suseeptibild de drepturi si


obligatiuni. (Trib. Ilfov s. I. C. .Tud.
49/903).
38 . Persoanele care domiciliazit in
Romania sunt presupuse a fi de nationalitate rorriandl prin urmare acel ce
contest unei persoane nationalita+ea

e dator sh dovedeasca el acea per61

www.digibuc.ro

Art. 6

DREPTURI MILE

Codul civil

st perioadd de timp nu avea liberul


exercitiu al dreptulni (le optiune Iii ee
priveste nationalitatea ee o va dobndi.
c) In pdrerea ce sustine e sebimbarea nationalittii are loc ipso facto"
din momentul anexiunei, sub conditia
rezolutorie a unei optiuni contrare din
partea supusilor ce vor a-si pitstra vecbea nationalitate, se poate vorbi de
posibilitatea renuntdrilor, fiind neeesar
ins a se stabili, prin imprejurart absolut sigure si concludente c actul ariltat ea o dovadd de renuntare, nu e
suseeptibil de nici o alt interpretare.
In tot cazul incertitudinea din doctrind asupra nationalitdtii, din perioada dela anextune pfind la ratficare, se poate repercurt si in mintea
supusilor anexati, putnd dect sd, produed atta eonfnziune That Fit), le ridice putinta unei cunostinti exaete
asupra caracterului si mai ales asupra consecintelor mrui fapt, ce numai
in mod incidental pune in discutie che stia nationalitdtii, cum e utilizarea de
passeport strdin.
d) 0 dispozitie regulamentar cum
e art. 22 Regul. legei pentru organizarea Dobrogei noi din 26 Iulie 1921
care ar spune e nu se considerd ea
renuntarea la supusenia romnd, faptul c cineva, silit de imprejurdri, a
obtinut si. s'a folosit vremelnic de passepoarte sau acte strine, este admisibild in prineipiu st constitue pentrn
judecat un element serios de apreciere. (Trib. Dorohoi Ordonanta 435.

soand e de nationalitate strind. (Cas.


I, 191 din 11 Mart 1911, Jurisprudenta,
17 1911).
39. Nationalilatea unei persoane nu
se poate stabili de eilt cu acte; prin
urmare proba testimoniald este inadmisibild pentru a doved nationalitatea. (Cas. I, 191 din 11 Mart. 1911. Jurisprudenta 17/1911).

40. Conform art. 2 al II din Deeretul-lege de incettenire, vilduvele si


copiii minori ai decedatilor mobilizati, beneficiind de plin drept de cetatenia romnd, e inutild si frd interes
cererea adresat justitiei pentru valorificarea unor asemenea drepturi.
(Cas. II, 39 din 16 Innie 919. Curler
Jud. 12/919).
41. a) Schimbarea nationalittii locuitorilor Arclealului are loc ipso
facto din inssi momentul alipirei de
fapt decisd prin votul Adundrei de la
Alba Iu lia si prin Decretul de aliplre
din 11 Deeembrie 1918 si inainte de
consacrarea ei prin tratate Internationale.
b) Aceastd, schimbare are loc sub
conditiunea rezolutorie a unei optiuni
contrarii pentru nationalii cari vor s
pdstreze vechea nationalitate a statuliti alipit.
c) Aceast schimbare are loc pentru
toti locuitorii originari din tinuturile
alipite indiferent de domiciliu. C. Ap.
Buc. s. IV. 16 din 13 Feb. 1919 Pand.
Rom. 9/922, II, 268).

42. a) Servirea de passeport strdin


poate in principiu s constitue o renuntare la cettenia romnd. Fiind
vorba (le renuntdri ins. e neeesar a
se statua asupra intentiei aceluia care
in mod incidental s'a servit de un asemenea act precum si asupra imprejurdrilor in care a intervenit.
b) In pdrerea ce sustine c anextunea nu modified statutul juridic din
punctul de vedere al nationalitdtii si
ed schimbarea de nationalitate este efectul numai al unui tratat de pace
ratificat, se decide cd, pnd, la ratificare, supusii Statului anexat ist pdstreazd vechea lor nationalitate. Deci
daed un asemenea supus s'a servit de
un passeport strdiu, in intervalul
ce desparte anexiunea de ratificarea
tratatului, el nu a putut denota, prin
acest fapt numai, o renuntare la cetdtenia romnd, intruciit in toat acea-

din 25 Dec. 1922, Jur. Gen. 1924 No. 42).

43. Din moment Ce cettenia romna

a fost in mod regulat conferit, nu se


mai poate spune cd fostul cettean
german ar pute conform legilor in
vigoare in Germania s isi pstreza
aeeastd, din urm cetdtenie, deoarece
art. 17 al legit germane din 22 Iulie
1923 privitoare la naturalizare prevede
ed cetiltenia germand, se pierde prin
dobilndirea unei supusenii streine, tor
din art. 278 al. I al tratatului dela Versailles reese cd. Germania s'a indatorat
a recunoaste noua na(ionalitate a statelor aliate care a fost sau ar fi dobndit de supusii sdi. (Curtea de apel
Bucuresti, s. II. Dec. 88 din 31 Iulie
1924. Jur. Gen. 1924 No. 1515).
44. A se vedea Art. 304 eu notele 25
si 26.

Tot Romnul se va bucur de drepturile civile (Civ. 6, 17-20; C. p. 8, 13, 16, 22; Const. 8, 10;
Art. 7 (Abrogat

Civ. Fr. 8).

Text. fr. Art. 8.

Tout Fratnais jouira (les droits eivils.

1) A se vedea Legea i Nola dela pag. 147.

62

www.digibuc.ro

Codul civil

DREI'TURI CIVILE

Art. 7

Doctrinfi
AUBRY ET Rau, I, 5-a ed., p. 262, 263, 327, 330, 347, 349, 355, 362, 363, 373;
BAUDRY ET FOURCADE. Des personnes, I, 288,293, 332-334, 337-339,347, 318, 350, 359, 362,

410, 411, 446 urm.; 462, 471;

DALLOZ, Rp. Droits civils, 67 urm., 83 urm., 120 urm., 122 urm., 481 urm.; Suppl.
Droits civils, 31 urm., 55 urm., 73 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 18 bis, I, II $i III;
DEMOLOMBE, XIII, 148, 151, 173, 182;

Hue, I, 223, 224, 230, 235, 237, 256, 294;


MOURLON, ed. 7-a, I, p. 69 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 384 in nota. 425;
WEIss, I, p. 55, 57, 59, 62, 72, 82, 83, 130, 137, 165, 167, 200, 202, 203, 310, 312, 329, 348.

Doctring romneasa.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 291 urm.; Droit ancien et moderne de la Rounianie, p. 43;
NACU, I, p. 155 urm.

hrisovul din 1776 precum si legiuirea

INDEX ALFABETIC
Incapacitti 18.
Institutii pioase 4, 7.
Administratori 7.
Basilicale 9.
Jurisdictiune 18.
Biserici 7, 9.
Legaturi 4, 13, 16, 18.
Legea Matei Basarab 2.
Calimach 8, 9.
Monahi 1, 2, 4, 8, 15.
CAlugri 1, 2, 8, 15.
Monastiri 1, 4, 6, 8, 9.
Canoane 2, 15.
Cornunitti streine 5, 10, Monastiri catolice 6.

Principelui Grigore Ghica din 1827,


prevAzute in ofisul Principelui Stirbei din 1851. Acea lege, care aducea o
restrictiune la plenitudinea drepturilor cettitenesti ale elugrilor, prevedea cloud cazuri in privinta bunurilor lor, adied eeeace trebue sd facd

Anu lare 6, 18.

11, 14, 16, 18.

Caragea 2, 8, 9, 14.
Chinovii 4, 6, 8, 9.
Ctitori 7.

Curtea de Compturi 7.
Donatiuni 4, 7, 13.
Donatori 7, 13, 16.
Drept public 17.
Drept roman 17.
Drept vechiu 17.
Drepturi civile 2.
Efori 7.
Egumen 8, 9.
Embatic 8.
Gestiuni 7.
mobil 9, 13.
nalienabilitate 9, 13.

Moteniri 1, 2, 3.

Persoane fizice 10, 12,

13,

17, 18.

Persoane juridice 1, 3-8,


10-14, 16-18.
Persoane morale 1, 3-8,
10-14, 16-18.

Primrii 7, 13.
Regulament organic 8, 9.
Schituri 8.
Secularizare 4, 17.
Succesiuni 1, 2, 3.
Testarnente 3, 4, 16, 17, 18.
Tranzactii 17.

Utilitate publica 5, 10, 11.


Vanzri 6.

Jurispr tide*.
Dreptul de mostenire al monastiasupra averei calugrilor pentra
puteii fi chstigat. trebue ea monastiea s existe si s aibd capacitatea in
succesiunei,
aomentul deschiderei
onform art. 654 si 120 e. civ. Or, moastirea ca institutiune pioas a pierut capacitatea de achizitiune prin
Lgea din 1863, care i-a retras averea,
abstract material care formeazd una
in conditiunile esentiale pentru exisqata unei persoane inridice. (Apel
Mai 16/75, Dr. 63/75, p. 501, col. I).
2. Precum sub imperiul nouei legisitiuni. asemenea si sub acela al co.alui Caragea, toti cettenii erau preapusi capabili la exercitiul tuturor
repturilor civile: $i de ate ori leiuitorul a voit sti restrangd, la unit
in cetdteni parte din aceste drepturi,
'easta a prevAzut-o printr'o anume
isnozitinne a legei : o atare restricune, fiind o exceptiune la dreptul
)mun, este de drept strict si nu se
oate aplica dectit numai la cazurile
nume cuprinse in aeea lege. Or, sub
nperiul codului Caragea, singura lege
are regula raporturile cdlugdrilor in
Dcietate in priviuta bunurilor lor era
1.

cu dnsele voind sd imbrtiseze viesml tunderea si cum trebue fig, se reeuletze bunurile ce vor posedit edlugdrii la incetarea lor din vieatd. Deei
acea lege nu se poate aplica dect numai la acele cazuri: de unde rezultd e
calugrii puteau face, dupd intrarea
lea- in vieata monacald, achizitiuni de
alte bunuri, fie prin succesiune, fie altfel. si de care puteau dispune dupd
vointa lor prin acte intre vii. Si dacal
vom examinit canoanele bisericesti,
cari au fost baza hrisovului din 1776
si a legei din 1827, si, mai cu seamd canonul al VI al sinodului din Constantinopol, care anume prevede despre
regularea averii calugdrilor, precum
si novela 123 a lui Justinian, nu vom
ggsl nicderi o dispozitiune care a, interzied cAlugrilor de a prim o succesiune ce le-a venit dupd ce au imbrdtisat vieata monacald, sau sd se res-

ta monacald, mat inainte de a pri-

trngd dreptul de a dispune de acea


succesiune prin acte intre vii dirnd
cum ar fi voit. (Apel Buc. I, Aug.
25/76. Dr. 30/76).
3. Tot ee se atinge de eonditiunile
existentei persoanelor juridice cade
in domeniul ordinei publice. Simpla
intentiune a unor privati de a vol s
dea averilor de dnsii lsate prin tes-

tament o afectatiune speciald, nu este


rin fapt de naturd a schimbh nimic in
dameniul ordinei publice, in eeeace

priveste eonditiunile existentei persoanelor morale. (Cas. I. 73, Febr. 28/76,


B. p. 87).
4. In urma legii de secularizare din
Decembre 1863, monastirile au incetat
d'a existit ea persoane juridice eu capa-

citate d'a avea drepturi, d'a avea a-

vere d'a administr acestit avere si d'a


se folos de ea, ciici statul, ca sd-si in63

www.digibuc.ro

Art. 7

DREPTURI CIVILE

susiased averea monastirior, a trebuit


ea acestea sd ineeteze a exista ea persoane distinete. altmintrelea statul
n'ar fi putut sd-si insusiascd averea
monastirilor, precum in general statul nil poate sd-si insusiascd averea
oricArei persoane juridice de orice naturd ar fi ea, cleat dupd ce persoana
juridied inceteazd a exist. Asa dar,
nentru sdvarsirea seciilarjzrij averilor monastiresti. a trebuit sd precede
actului de seeularizare in mod logic
si necesar dizolvarea sau incetarea
monastirilor ea persoane juridiee; a
recunoaste faptul necontestabil eit statul si-a insusit averile monastirilor sl
a sustine totusi el monastirile ar mai
continua a exist ea persoane juridice,
este o eontradictie, si pentru aceasta
ea opinie de nesustinut; nici legea de
secularizare nu prescrie in nici una
din dispositiile ei, cd eu toatd secularizarea averilor. monastirile A. continue a exista ca persoane juridice. ceea
ee ar fi fost necesar ea s Paten-J. si
in urma legii de secularizare, reeunoaste mouastirilor capacitatea p-rsoanelor juridice; ineetarea monastirilor ea persoane juridice se confirm si
prin faptul ed. monastirile, in urma seeularizdrei. nu administreazd nici nu
se folosese de averea ce avusese, nici
nu exereitd direct in numele propriu
drepturi In privinta acelei averi.
Deci monastirile incetand in urma
secularizdrei a fi persoane juridice. ele
n'au tapaeitatea d'a avea avere sau
drepturi si pentru viitor; daed dar
cineva ar dispuue in urma legei de
secularizare in favoarea unei monastiri, asemenea dispozitie testamental%
are sd. eada conform art. 928 c. civ. intrucat monastirea n'are capacitatea
d'a primi; insd spre a mentine o disnozitie testamental% fdeutd in favoarea
unei monastiri. nimie nu impedied ed
statul apreciind, sd, recunoased in mod
special monastirei caracterul de persoand juridied, incat in urma unei
recunoasteri speciale, monastirea dobandind eapacitatea unei persoane inridice, sd poatd primi averea ce i s'ar
fi lsat de eineva ea legat, ea donatie.
tot asemenea precum cand cineva ar
fi dispus de o parte de avere pentru
infiintarea unui stabiliment de utilitate publied, dispozitia nu eade eo
ipso, ci ea se mentine daed statul reeunoaste i admite infiintarea aeelui
institut. (Cas. I, 380/Nov. 17178, B. p.
357).
5. Existenta unei comunitAti strdine
ea persoand morald urnadrind scopuri
de utilitate publied, fiind necontestabild, este a se sti, daed asemenea Persoand strind poate exereit drepturi
sau poate avea avere in Romania. 0
persoand morald incepe a exista numai in virtutea unlit act al puterei publice a statului, in care persoana mo-

Caul civil

rald, are a functiona, care act are sd.


fie conform legilor acelui stat; puterea publied recunoscand unei institutiuni caracterta de persoand morali,
ea cereeteazd daed scopul ce are a fi
urmdrit e si de utilitate publied. neat
numai dupd aceasta puterea publied
reeunoaste o institutie ea persoand
morald, aceasta e un act care nu poate
avea si produce decide sale decat in
statul de a ,cdrui autoritate aompetentd s'a dat si el nu poate produce
efecte peste limitele aeelui stat, en
alte cuvinte in alt stat; consecinta este
ed si institutia nu poate fi persoand
morald cleat in limitele statului de a
cdrui autoritate competentd a fost reeunoscutd ea persoand morald. S'ar
putea insd zice cd, precum persoanele
fizice exereit drepturi in toate statele, asemenea si o institutie recunoscutd intr'un stat ea persoana morald ar
trebul s poatd exereita drepturi si in
alte state, edei o persoand, indatd ee
s'a ndscut, are drepturi inerente personalitAtefi ca atare independent de
autoritatea statului in care s'a nseut;
acea personalitate o are individul in
fiecare stat frd o reeunoastere anume
a puterei publice a statului. si de aceea individul poate exereita in genere drepturi in fieeare stat; eu totul
altfel insd este cu persoanele morale
eari. fiind simple fictiuni, dobandese,
o personalitate. o existent numai prin
o recunoastere speciald a statutului in
care are sd functioneze; personalitatea recunoseutd unei institutii inVuu
stat nu se poate recunoaste in fiecare
alt stat, edei se poate ea un stat s
considere scopul ce vrea sd urrnAreaBed o institutie ea fiind de utilitate
publicA, M.A. ea aeeiasi utilitate sa fie
si pentru alt stat; altfel recunoscand
n ersonalitatea unei institutii in fiecare stat, este a zice a priori ed. institutia e de utilitate publicd pentrii
toate statele. eeeace nu se poate, edei
puterea legald in fiecare stat are dreptul a aprecia daed scopul urindrit de o
institutie poate sh fie de utilitate publied sau nu si de acest drept statul
ar fi lipsit cand s'ar recunoaste personalitatea unei institutii in toate
statele. Ash fiind, o persoand morald,
altfel ca individul nu are personalitate cleat in statul care a recunoscut-o ea atare, lar pentru alt stat, ea
nu poate sd existe decht iardsi in virtutea unei recunoasteri. (Cas. I, 353,
Oct. 24178, B. p. 331).
6. Statul avand i asupra monastirei
eatolice dreptul de supraveghere. ea si
asupra oricArei persoane morale din
Romania, in virtutea acelui drept de
supraveghere, statul are dreptul a ceredit dacd averea i veniturile acelei
monastiri se administreazd bine si se
afectd la realizarea scopului pe eare-I
urmreste monastirea. si in eaz eand
64

www.digibuc.ro

Codul Civil

DliEPTUI-11 CIVILE

Art. 7

ar constat o rea admhiistrare, statul niturilor la scopurile pioase indicate


mate interveni si lu mAsuri pentru de testatore. Dael Prim Aria, min dea irnpedeca pe viitor o rea adminis- legatii ei, se adreseazA la autoritAtile
trare, dar aeel drept de supraveghere judecAtoresti sure a obtine prin sennu implicA in sine dreptul pentru stat tintA judecAtoreascA o dispozitie in
a intent actiuni pentru persoana mo- privinta regulArei administrArei averalA, sau a cere anularea vAnzArilor rei si a asigurArei afectArei venituri!Acute de monastiri, cAci aceasta ar lor rnosiei bisericei, autoritAtile judeinsemnit el statul ar ave dreptul d'a cAtoresti sunt
drept, constatnd areprezent persoanele morale sau a baterea sau neglijenta din partea ctiexercit drepturi pentru monastire. torilor, a dispune mAsurile prescr4se
drepturi pe cari nu le are. (Cas. I. 122, nentru regularea administrArei si a
Apr. 30/79 ,B. p. 284).
intrebuintArei veniturilor. (Cas. I, 211,
7. Statul avnd supravegherea asu- Inn. 10/81, B. p. 489).
pra tuturor institutelor de binefacere
9. In principiu, persoanele morale
sau ploase, sau a stabilimentelor 1311- n'au si. nici au avut dreptul de alienablice, el are dreptul a control dacA tiune. Deei monastirea Cernica, ca oriaverile acelor institute sau stabili- ce monastire, fiind constituitA si domente se administreazA de cAtre efori tatA in scop de a servi la binefaceri,
sau ctitori. sau oricum s'ar denumi durA cum rezultA din chrisovul lui
administratorii sau reprezentautii bor. Radu-VodA de pe la inceputul secoluastfel ea scopurile cArora au fost afee- lui XVII. averile inchinate nefiind
late sau destinate averile de cAtre do- ale eAlugArilor, ci ale monastirei. care
natori &A fie indeplinite: iar in caz de este o persoanA moralA, nici staritul,
negliientA din partea administratori- nici obstea cAlugArilor nu pute inlor, in caz de neindepinire a scopurilor strAina aceastA avere. Aceasta rezultA
pioase pentru care s'a afectat o avere, si din art. 5. p. III cap. II dela vnzAri
statul, in virtutea acelui drept, e in din codul Caragea, care zice : Nsdrept a la, mice fel de mAsuri sure tavnicii nu sunt volnici sA vnzA luasigurarea indeplinirei scopurilor pi- eruri nemiscAtoare si tigani monastioase si de binefacere, putnd intre rest, f Ai% numai pentru platA de daallele destitui pe administratorii ne- torii, i atunci iarasi cu stirea si
glijenti sau contravenienti, si nunrl voia stApnirei". Si nu se poate susalti administratori, si putand dispune tine cu succes cA aceastA prohibitiune
cum sti, se adminstreze averea. Dreptul este aplicabilA mimai monastirilor
do a controlA si verifich gestiunea ase- propriu zise, iar nu si chinoviilor, elei
zAmintelor de binefacere. este consa- art. 2 al legei din 1843 precurn si art.
crat si prin art. 15 al legei Curtei de 3 al legei din 1847 prevdd in termeni
Compturi din 14 Martie 1874. Dreptul generali cd egumenii tutulor monasde supraveghere al statului In intin- tirilor inchinate si neinchinate procum
derea, arAtatA, existA si atunci cnd si ingrijitorii schiturilor sunt propriti
prin actele constitutive ale donatori- de a mai da locuri cu embatic dela
lor, s'ar enunt cA ctitorii dun vrPmi sine fArd stirea stpnirei, precum si
sA administreze fAra nici un amestec de a mai vinde pAdurile: nici codul
al guvernului". enuntare care nu poate Caragea nu face nicAeri distinctinne
ave de efect a deneg organele sta- intre monastiri si chinovii, si cnd
tului dreptul de supraveghere, ci nu- ziee toate monastirile" inttelege si
mai de a consacr cA, institutele avnd ehinoviile, cari in realitate nu erau de

o personalitate distinetA de personali- efit monastiri cu cAlugArl, dupA cum


tatea statului, au si o administratie rezultA din legile dela 1843 si 1847. Si
deosebitA, rAmnnd de altmintrelea nici din chrisovul lui Radu-VodA, nici
intact dreptul de supraveghere al sta- din jurnalul Sfatulni adminisf rativ
tului. Dreptul de supraveghere asupra din 1838, intArit de VodA Alexandru
stabilimentelor publice de biuefacere, Ghica in acelasi an, nu rezultA el s'a
asupra institutelor pioase si intre al- recunoscut cAlugArilor dreptul de protele asupra bisericelor din eomune, s'a Prietari absoluti asupra bunurilor morecunoscut prin legea comunall revi- nastirei, ei rezultA numai ea crauzArii
zuitA la 1874, primarului comunei res- sA-si aleagfi dintre dnsii starit, monapective. Aceasta fiind constant. dup stirea nefiind supusA la altA parte.
modul si. in intinderea in care si cu care Iar din faptulu cA regulamentul orgastatul prin organele sale e in drept a nic nu a prevAzut si Cernica intre celelalte monastiri, nu rezulf cA Cernica
exereit dreptul de supraveghere
Primarul e in drept a exereit dreptul a perdut ealitatea sa de monastire,
de supravegbere, si aceasta fr nici dupA cum n'a perdut-o si alte monasun concurs al justitiei. Ash flind, Pri- tiri cari nu. se coprind in regulamenmAria e in drept sA intervinA in mod tul organic. (Apel Buc. II, 63, Mart.
direct spre a asigur administrarea 19 80, Dr. 44/81).
mosiei lAsate bisericei si a lu mAsu9. Inalienabilitatea imobilelor biserile necesare pentru intrebuintarea ve- ricilor si a monastirilor a fost regula
5370.

Codul Civil adnotat

65

www.digibuc.ro

Art. 7

DREPT URI MILE

Codul civil

pot sit exist& de ad in virtutea legei;


care va sd zicd cd pentru fiecare din
persoanele morale, trebue un act legislativ, care s dea fiintd care sd arate
care 't este obiectul si sd 'i determine
drepturile. Si prin persoane morale intelegfindu-se corporatunile si asezdmintele create de legiuitor pentru utilitatea publicd, nu poate sd existe nici
o diferentd intre congregatiunile religioase si comunittile israelite. si
unelo si altele nu spot lua fiint de cat
din vointa legiuitorului. Deci curtea
de apel respingnd actiunea intentat
de representantii unei comunitti israelite, pentru cd aceast comunitate nu
este creatd persoand morald prin lege
respingnd actele primrlei si ale
ministerului din intru cu care se serveau sd dovedeascd cd comunitatea este
recunoscutd ea persoand moral. extsrand de fapt, n'a violat nici un prin10. Este constant nu numai in doccipiu de drept, nici vert un text de letrind si jurisprudentd, dar Inca prin ge, ci din contra s'a conformat lor si
natura lucrurilor, cd o persoand mo- le-a aplicat bine. (Cas. I. 144/81, Mai
raid este o fiint fictivd, de oarece 4181. B. p. 374).
dnsa n'are o existent individuald
11.
0 persoand morald nu poate
reald. ca persoand fizicA a omului, existit in stat de &It numai in virtutea
singurul subiect al dreptului natural, unui act al puterei publice din acel
sanctionat de dreptul civil.
stat, de care ce persoanele morale fiind
Si ar fi un pericol social din punctul simple fictiuni,ele nu dobfindese o perde vedere al ordinei publice, si un pre- sonalitate de ct numai prin recunoajudiciu din acela al economiei sociale, stcrea specie% a statulpt in care au a
sd se recunoasc existenta de fapt a functiona, edei puterea legal a statuunor tisemenea persoane morale, and lui are dreptul a aprecia dacd scopul
scopul lor nu este determinat de le- urmrit de acea persoand poate s fie
gluitor ei &Ind drepturile lor nu sunt sau nu de utilitate publicd. A se adlimitate; cdci o corporatiune prin nu- mite cd o reuniune de mai multe perdrul persoanelor ce poate o compune, soane, si incd strine, ar putea constien cantitatea bunurilor ce poate s tui frd autorizatiunea statului o peraibd si prin facultatea de a se per- soand morald, este a se admite violapetua, rcpresintd o putere eare poate rea dreptulut celui mai sacru ce'l are
ameninta ordinea publicd si posesin- statul de a priveghia ordinea publied
nea bunurilor sale ne puttInd fi impu- si de -a, se interesa de propria sa existinat prin instrinare, ei din contra tent. Deci nu poate intenta actiune
mdrindu-se necontenit prin noui aqui- in justitie epitropil Scoalei comunitdsitiuni, scoate din comerciu un insem- tet Israelite, care nu e recunoscutd de
nat mijloc de prosperitate publicd. statul roman, conform legilor Wei, ea
Principiile salutarii din constitutinne, o persoand rnorald. (Apel Craiova I,
libertatea constiintei si a cultului, 78, Apr. 2/90, Dr. 50/81).
12. Inainte de codul civil, care a discare nu este alt ceva de at manifestarea constiintet, nu are alt amp de pus cd autorizatiunea pentru existenta
cht acela de a lsa in facultatea fie- unei persoane morale s se dea prin
cruia s creazd si s profeseze erezul decret Domnesc, intruct nu existd o
sdu religios, dupd cum Ii dieteazd con- lege care sd reguleze eine trebuia s
stiinta, frd ca autoritatea publied sd dea autorizattunile persoanelor civile,
Ii poatd poprl din exercitiul acestei uzul era ca ele s se dea de Minister;
facultti, sau sd'l persecute pentru cre- deci asemenea persoane morale au cazul sdu; si libertatea instructiunei nu pacitatea de a contracta. (Apel Foes.
are alt scop de cat a ldsa facultatea a I, Mart. 11/83. Dr. 34/83).
veri-ce stiinti de a se produce si a se
13. Codul civil nu recunoaste distinpropaga, fr ca autoritatea publicd s ctiunea intre o persoand fisic $1 o
poatd interveni ea s o proibe sau sda persoand morald in capitolul Despre
pue pedici in desvoltarea ei. Dintea- persoane". Si este un principiu concestea insd nu resultd cd constitutiu- stant ed numai legiuitorul poate creea
nea ar fi dat facultate, in presinte si persoane cari, M a ft persoane fiviitor veri cdrora vor voi, s formeze zice, s poatd exercita drepturi ca o
un scop sau un stabiliment de utilitate persoand fizied. Aceast prerogativ a
publied, adicd persoanele morale nu legiuitorului de a creea singur per-

nestritmutatd dun dreptul pozitiv al


Romniei; acea inalienabilitate e consacratd prin Basilica le, cart. V. titlul
apoi pentru Muntenia prin legiuirea lui Matei Basarab V.. glava 97.
prin legea Caragea, part. 3, cap. 2. p. 5
dela vnzri i se presupune inalienabilitatea prin Reg. Organic, prin art.
2 al legei din 1843 si art. 3 al legei din
1847 in privinta oprirei egumenilor de
a mai da locuri cu embatic. Si nici
Basilicalele, nici Matei Basarab, nici
codul Caragea nu fac distingere in
privinta capacitdtii de a instraina intre monastiri si chinovii. astfel ca
se poatd sustine cd chinovia ar fi avut
dreptul a instrinA imobile; inct prohibitiunea de instrdinare a imobilelor
monastiresti exista $i pentru acele monastiri cari s'au numit sau au fost chinovii, chinoviile fiind tot monastivi.
(Cas. I. 116 81, Mart. 28/81, B. p. 236).

66

www.digibuc.ro

Codal civil

DREPTURI CIVILE

soanele morale, i a fost recunoscute


in toate timpurile legislatinnel pentru
multe motive, din cart cele mai principale sunt: pericolul ce ar rezulta pentru societate dacA in snul et ar putea
inteun mod spontaneu, sa resarA diferite corporatiuni cari sub-un nume de
bine-facere, ar putea aduce societAtet
eele mai mari rele; stampila de inalienabilitate aplicatA pe bunurile imobile
ale acestor soeietAti, care asemenea e
privitA en un ochiu defavorabil de legiuitor. Deci e constant cA numai legea poate ereea aceste persoane anormale. Codul civil nu pomeneste de cht
in treacitt de persoanele morale, spre
exemplu in art. 1753, 1786, 1845, 811, 817,

559 si altele unde legea, inteun mod exceptional, acordd statului, comunelor si

stabilimentelor publice drepturi, f Ara


de cari uu ar putea ajimge la scopul lor;
si afarA de acestea nu existA alte persoane cAror se recunoaste de lege drepturile de mai sus, de cilt societ6tile comerciale si institutiunile de binefacere,
de instruetiune si de utilitate publicA,
etc., eArora se acordid aceste drepturi
intfun mod formal si in urma unui
uz indelungat. Astfel fiind, o persoanA
moralA nerecunoscutti de lege nu poate
sta in jrulecatA nici primi daruri sau
legate. (Trib. Ilfov, IV, 923, Sept. 24/85,
Dr. 71/85).
14.

Orice institutiune strAinA, fie de

binefacere, sau pentru olice alt scot).


pentru a putea avea exiffenta de PersoanA civilA, trebue srei fie recimoscutd prin lege aceastA calitate. OdatA
nerecunoscut de statul roman, existenta unei persoane civile, cum ar fi
comunitatea greacA din Janina, ea nu
poate exercita nici o aetiune inaintea
tribunalelor Ilomne. Existenta acestei persoane civile nu poate fi discutat
eodul Caragea cnd ea intenteazA actlunea sub eodul civil, cAci
dupA legile existente azi cautA a se sti

dacA are sau nu a-est drept. (Trib.

Ilfov, II, 122, Mai 20186, Dr. 50/86).

15. De si e exact el sub vechia legislatie a Moldovei, att dupA canoanele


bisericesti, ct st dupA dispozitirmile
cuprinse in codul Calimach (art. 762
769), cei cari alegeau vieata
ealli renuntau la dreptul de stApnire si oefirmuire a persoanei si averei lor, dar aceastA lepAdare de sine si
de avutul kr nu se cerea de ct la
aceia cari se stabileau inteo mnAstire
de cAlugAri sau cAluggrite autorizatit
ea atare, si apot dupl o ispitire irdelungatA luau sareina monacalA mehlnndu-i acolo metania. Nu sunt aplicabile areste disnozitiuni cnd cineva
s'a cAlugArit la dnsul acasit, a v'etuit
la biserica ce o zidise pe pronrietatea
sa prorie care nu era o rnnAstire inchinatA si a ritmas plinti la incetarea

lui din viatil absolut stApfin tie pro-

Art. 7

prietatea sa exercitnd in tot acest in-

terval dreptul de proprietate asupra


mosiei. (Cas. I. 156/Mai 6/87, B. p. 408).

16. Dupd art. 808, prima conditiune


pentru ea cineva sit poata primi o donatiune sau legat este sA existe in momentul mortei teslatorului. Deci legatul 16sat unei institutiuni care ar urma sA se infiinteze este lAsat unei persoane morale care n'a avut o existentA
legal in momentul mortei lui de
cu jus. Si o persoanA moralA, neavnd
existenta sa de cht numai de la lege,
nu o poate invoca si nici a exercita
drepturile sale de cat in limitele teritoriului asupra cArula se intinde suveranitatea acestei legi. Astfel o persoanA moralA recunoscutA in tarA
strAMA, nu poate invoca art. 2, dupA
care starea si capacitatea persoanelor
se reguleazA dup legea trei lor, cAci,
inainte de a examina care este legea
care reguleazA drepturile unei persoane, frame aceasta a dovedi cA are
oare cari drepturi de exercitat in tarA
strailt, i Pentru a avea drenturi trebue a exista, trebue a i se recunoaste
personalifatea juridied de cAtre statul
(Trib. Illov, I. Mart, 20/89. Dr.
28/89).
17. Persoana moralA fiind o fictiune,
numai legiuitorul o poate creea; particularii n'au aceastA posibilitate. Si
dacA persoan.le fizice se manifestg piblicnlui prin singurul fant al nasterei,
persoanelor morale ins nu se pot
aduce la cunostinta tertielor persoane
de et cu autorizarea guvernului.
aceast atestare a existentei lor este
foarte necesarA pentru siguranta trimzactiuntlor. Creatiunea persoanelor
morale intereseazA foarte /unit pe stat
pentru ea ele sA nu se creeze de ct Cli
consimtimntul sAu; eget, Pe lAnalt c
interesele generale, socia'e, economice,
linistea si siguranta publicA sunt in
joc prin creearea acestor persoane morale, statul mai trebue sA ingrijeascA
ca nu cumva prin asemenea ereatiuni,
particularii sA nu fie prea lesne impinsi
despuia familla lor, despuiare care se poate efectua cu atilt
mai lesne cu cat pe testator nu'l costA
nimic, cAci el creeazA dun mearte, si
cu att mai mult cu ct el este impins
prin vanitate sit se perpetueze dupA
moarte. Dreptul public modern st eel
vechin, credincios doctrinei drentulni
roman, nu recunoaste particularilor
dreptul de a creea persoane morale.
Astfel, a trebuit sA intervinA diferite
hrisoave domnesti pentru diferitele stabilimente de utilitate publicA. Legea
secularizArii milnAstiresti denotA asemenea omnipotenta statului In ceea ce
concerne erearea, suprimarea sau imputinarea drepturilor acestor perseane
morale. Tot astfel legi speciale mai
reeente au recunoseut personalitatea

67

www.digibuc.ro

Art. 8

DOBANDIREA CALITATII DE ROMAN

juridie a judetului, comunei, Academiei romne, ete. Asernenea, codul comercial nu permite creatiunea societtilor ea persoane juridice de cat cu autorizarea tribmialului san a guvernului (art. 138 si. 244 c. corn). Ash dar,
dreptul nostru public se manifestO destul de vAdit, atribuind numai statului dreptul de a creea persoane morale.
(Apel Bue. III. 189. Oct. 18/89. Dr. 75/89).
18- Principiul stabilit de art. 808.
fiind general, el se aplica Wit persoanelor fiziee eht si celor civile; de unde
rezultA c o persoang civilA care nu
are o existent& legalA in momentul
mortei testatorului, nu este capabila a
primi legatul filcut in favoarea sa. Si

Codul civil

persoanele eivile luAndu-si existenta


de la puterea publics& a unui stat. ea
Persoane fictive, ele nu au existentrt
legala diucolo de jurisdictiunea puterei prin faptul careia au luat nastere.
Astfel o societate strhinO, recunoscut
in tam ei. dar nerecunoscutA in Romitnia, nu poate exereita acele drepturi
ce legea romnii le atribue persoanelor civile de aceiasi naturA, si dar
tribunalul face o justa aplicatiune a
acestor principii de drept ciind recutioaste cA legatul lhsat unei atari persoane civile este nul din cauza incapacitOtei de a'l primi a beneficiarului.
(Apel. Buc. II, 167, Nov. 2 92, Dr. 76/92).

Art. 8 (Abrogaz "). Verice individ nascut si crescut in


Romania 'Ana la majoritate, si care nu se va fi bucurat niciodata de vreo protectiune straina, va putea reclama calitatea
de Roman In cursul unui an dupa majoritate 2).
Acei ce, aflandu-se In conditiunile de mai sus, vor fi devenit majori Inainte de promulgarea acestui codice, vor avea
termen de un an dela promulgare pentru a reclama calitatea

de cetatean roman 2).

Copiii gasiti pe teritoriul Roman fara tata si mama cunoscuti, sunt Romani. (Civ. 9-11, 44; Constit. veche, 7, 9 ;
Civ. Fr. 9).

Text. fr. Art. D.

Tout individu n en France d'un tranger pourra, dans

l'anne qui suivra l'poque de sa majorit, rclamer la qualit de Franpis;


pourvu que, dans le cas o il rsiderait en France, il declare que son intention est d'y fixer son domicile, et que, dans le cas o il rsiderait en pays
tranger, il fasse sa soumission de fixer en France son domicile, et qu'il l'y
tablisse dans l'anne, compter de Facte de soumision.
Doctringt strilingt.
BAUDRY ET FOURCADE. Des personnes, 1, 371-374, 380, 383, 387. 393, 394;

DALLoz, Relp. Droils civils, 39, 67 urm.; Suppl. Droils civits, 84 urm., 87 urm.;
DEmoouE, 1, Sources des Obligations, H. pg. 145.
IslounLow, ed. 7-a, I, p. 90 urm.;
\Wass, 1, p. 112, 118, 137.

Doctringt romAneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 294, 306 um., 427 ; Droit ancien et moderne (/ P la Roumanie:

p. 4, 5, 14, 23: Observalie sub. Trib. civil Caracas (Venezuela) 26 Febr. 1902. Curier

20/903; Observafie sub. Cas. Il, 145 din 30 Oct. 1917. Tribuna Juridic& 18-19/1920;
NAvu, I, p. 132, 133 urm., 142, 146, 147, 149:
RADII lonely. Nola sub. Cas. IL 15 April 1895. Pand. Rom. 1922-1-232.
11 A se vedea Legea si Nola dela pag. 47.
2) Aliniatele 1 si 2 ale art. 8, Runt implicit Inlocuite
n,tfel rum a lust modificat In Constituanta din 1879.

i deci abrogate prin art. 7, din Constitutie,


Artirolul 9 francez corespunator prin modificarea ce a suferit In 1893, a impus o serie de formabtti pentru strinii ce ar vol SS dobandeasa cettenia francez5. Chiar minorii pot cere calitatea de cetlieni,
Kin cereri acute de printii sau tutorii lor. Orice cerere, trebuc facut printr'o declaratiune, care, sub pedeap<1 de nulitate, lrebue a ji Inregistrald la Minislerul Jaslifiei. A se vede textul art. 9 francez cu

mudificarea din 22 Iulie 1893.

68

www.digibuc.ro

Codul civil

DDBANDIBEA CALITATII DE IIONIN


INDEX ALFABETIC

Abrogare 12, 16.

Apreciere suveran 20.

In terpretare 12.

Legiuitoare corpuri 2,

6, 9, 11, 12.
Armat 13, 14, 17-19.
Calitatea de roman 1, 5-10, Israclit 5.

4,

Liste electorale 19.


12, 13, 16-19.
Cettean rorrnin 2-4, 8-10, Alajoritate 1, 3-5, 9, 12,
14-19.
13, 14, 17-20.
Nationalitate 1, 5, 8, 14.
Cod civil francez 17.
Consiliu comunal 3, 9, 18. Naturalizare 1, 2, 4, 5, 8,
16, 22.
Constitutie 2, 8, 9, 11, 12,
Plrinti straini 2, 4, 14, 19.
15, 16, 19, 22.
Primtirie 3, 9.
Contestatie 7.
Probil 7, 20.
Copil gsit 21.
Protectie strein 1, 4, 7,
Copil natural 21.
Corpuri legiuitoare 2, 4, 6,
11, 12, 15-19.
Putere judeatoreascl 6.
9, 11, 12.
Rit cre*tin 11.
Deputat 6.
Dispensil de stagiu 8, 16. Serviciu militar 13, 14,
17-19,
Drepturi cettenesti 5.
Strini 2-6, 9, 11, 12, 14,
Drepturi politice 2.

Drept public 5.

15,

17-19.

F.lectorale 19,

Strini necrestini 5.
Supusi strini 1, 4, 7, 10,

Functiuni publice 2).

Teritoriu romn 4.

Evreu 5.
Frauda lcgei 6.

Irnpmntenire 11,12,14,15.

12, 15.

Jurispradentgi.

I. Prin art. 8, legiuitorul d. facultato


veri carui individ nascut si crescut in
Romania, care ins nu este roman, de
dobandi nationalitatea romana, fara
de a se supune la toate formele naturalizatiunei prevazute de art. 16, printr'o simpla reclamatiune, sub indoita
Insa conditiune de a nu se fi bucurat
niciodata de vreo protectiune strina
si de a reclama calitatea de roman in
cursul miui an dupa majoritate; iar
prin aliu. 2 stabileste termenul de 1
an dela promulgarea codului civil,
pentru acei cari, aflandu-se in conditiunile primului aliniat, vor fi devenit
majori inainte de promulgarea codicelui. Aceste doua moduri de a dobandi calitatea de roman. naturalizatia Prevazut la art. 16 si reclamatiunea in termen de 1 an dela majoritate
sau dela promulgarea codului civil,
pentru cei ce se afla in conditiunile
art. 8, sunt limitative. (Cas. I, 230/Inn.
17168. B. p. 210).
2. Aceste dispozitiuui ale codulul civil in privinta celor ce sunt nscuti si
crescuti in Romania, desi din Parinti
straini, nu s'au desfiintat san modificat prin art. 8 din constitutiunea promulgata posterior punerii in executare
a codului civil; caci prin alin. 1 al acestui articol, se consacr prin o dispozitiune bonstitutionala prescriptiunile art. 16 c. civ.., ca naturalizatiunea
nu poate sa. fie acordata decal prin
concursul Corpurilor legiuitoare. iar
prin aliniatul din urma se dispune c
streinul numai in urma unei naturalizatiuni poate exercit drepturi politice.
Insa, prin acest art. 8, nu se dispune
nimica in privinta celui care devine
cetatean roman, nu in puterea unei
naturalizatiuni emanata dela bunavointa a Corpurilor legiuitoare, ci numai n puterea si prin beneficiul legii,

Art. S

din contra, din art. 7 din constitutiune,


ca insusirea de roman se dovedeste, so
conserva si se perde potrivit regulelor
statornicite prin legile civile, rezult
evident, ca. legiuitorul constitutiei nu
a voit a se aduce nici o schimbare in
dispozitiunile codului civil privitoare

la cei nscuti si crescuti in Romania,


care devin romani. in puterea si prin
singurul beneficiu al legiii. (Cas.
54/Apr. 1/72, B. p. 125).
3. Daca, prin art. 8, nu se indica autoritatea la care trebue O. fie adresata
reclamatiunea ee in timpul fatal
eata sa faca cel nascut si crescut
in Romania, este evident ca. aceasta
reclamatiune poate sa fie data oricarui functionar public roman, si 'Prin
urmare si consiliului comunal, caci aceasta formalitate tinde mai cu seama
a constat in mod autentic c strainul
si-a arMat in adevar in termenul fatal
de 1 an dupa majoritate dorinta sa d'a
se bucur de drepturile cetateanului
roman acordate lui de lege. (Cas. II.
54/Apr. 1/72, B. p. 125).

4. Daca dupa articolul 16 codul civil,

strainul care, statornicindu-se pe teritoriul roman, doreste h se bucur


de drepturile unui cettean roman,
trebue s dobandeasca naturalizatia prin concursul puterei executive
si a corpurilor legiuitoare, care nu
sunt tinute a o acord ori Si cui, nu
este tot astfel cu acela care desi din
nrinti straini, este nascut i crescut
in Romania pan la majoritate si care
nu s'a bucurat niciodata de vre-o protectiune straing, caci unul ca acesta,
dunA art. 8 combinat cu art. 9 c. civ.,
daca doreste a se bucurit de drepturile
unui cettean roman, nu este obligat
a face altcevit decat a reclamh aceast
calitate de roman in cursul unui an
dupa majoritate. De unde rezulta, cA
dansul, daca a facut reclamatiune in
timpul fatal, devine de drept cettean
roman numal in puterea legei care
acorda acest beneficiu imprejurrii
nasterii pe teritoriul roman. (Gas. IL
54172, Apr. 1/72, B. p. 125).
5. Dacit art. 8 introduce principiul
naturalizatiunei prin nastere, acest
principiu ins nu poate fi invocat de
un israclit, caci art. 9, care este continuarea art. 8, face o exceptiune pentru strainii necrestini, zicnd ca acesti
straini nu se pot naturaliz dead prin
lege. Sunozitiunea ca legiuitorul a
creeat o distinctiune intre calitatea de
roman si calitatea de cettean care ar
rezult din art. 8 care prin alin. I acorda strainilor deveniti majori dupa
Promulgarea codului calitatea de roman, si strainilor deveniti majori Inajute de promulgarea lui calitatea de
cetateni, si ca. art. 9 care este facut in
acelasi spirit. cernd strinilor necrestini oarecari forme de indephnit

-- 69
www.digibuc.ro

Art. 8

DOBNDIREA CALITTH DE ROMAN

pentru a obtine cettenia,

le recu-

noaste implicit c ei posedd deja nationalitatea de roman. Este o supozitiune contrarie principiilor de drept
public modern dupe. care tot omul este

cettean in natiunea din care face


parte cu oarecare rezerv in ceeace

priveste exercitiul drepturilor cetatenesti; si daed legiuitorul, indicand


modurile de naturalizatiune, intrebuinteazd and vorba u3 roman cand vorba
de cettean aceasta intemeiazd, tocmai

cd in ideia lui aceste cloud vorbe exprima unul si acelasi lucru iar nu cd
el a voit sd ese din sistemul universal
ei s creeze intre romani doud grade
de nationalitate dupd care unii s fie
romani si ceilalti cetdteni. (Apel Buc.
I, Mai 14/73, Dr. 43/73).
6. Necesitatea declardrii ce are a se
face conform art. 8, spre a reclama ea,litatea de roman, nu poate sd fie inlocuit printr'un alt act. Scopul legii
in aceaste, privintd nu e indeplinit nici
prin faptul alegerii ca deputat, a cdrel
validitate presupune tocmai calitatea
de roman, nici prin verificarea
din partea Camerei legiuitoare,
aici nu se poate zice cd Camera avand
dreptul a acorda unui strdin calitatea
de roman, verificarea titlului ar implica in sine o acordare sau cel putin
o constatare a existentei calittii de
roman, cdci pe deoparte ,acordarea caBMW de roman nu se poate face numai de Camera, i pentru aceasta se
cere, ca pentru oricare lege, coopera-

rea tuturor factorilor puterii legiuitoare; pe de alt parte constatarea


existentei unei calitti sau a until
drept este in general de atributul pu-

terli judeatoresti, de vreme ce scopul


verificdrii in sine e s, declare el persoana aleasa, intruneste conditiqe de
eligibilitate, cd este bine aleasd, presununandu-se de altmintrelea c alcsul
este roman, dar aceasta ini poate avea
efectul de a acorda calitn+aa sau de a
constatit existenta calittii de roman,
Mel ar fi a fraud legea. (Cas. II, 244,
Nov. 4/75, B. p. 299).
7. Dui:0, art. 8 alin. 2, e destul ad se
dovedeasca, cd s'a fitcut declaratiunea
cerutit de acest articol in termen de 1
an dela promulgarea codului civil. Beneficiul acestei declaratiuni invochndu-se de acela cdruia te contesta calitatea de roman, contestatorului incumbd sarcina d'a proba c contesta-

Codul civil

in ce priveste dobandirea nationalitdtii romane, le-a supus la formalittile


necesare pentru obtinerea naturalizarii. (Cas. II, 78/83. Apr. 27/83. B. p. 476).
9. Dupd legea promulgatd in 13 Octombrie 1879, modificatoare art. 7 din
constitutie, orice strain nscut in taril
nu poate dobandi calitatea de cettean
roman decat in urma unei legi votald
de corpurile legiuitoare. Faptul cd
strinul a fAcut cererea d'inaintea primdriei de a se prenumdra intre cetdtenii romani nu-i putea acorda aceaste
calitate pe eat tiinp declaratia a fdcut-o dupd promulgarea legei modificatoare art. 7 din constitutie, si prin
care lege s'a stErs acest privilegiu acordat strdinilor ndscuti in tard, prevAzut de art. 8 c. civ., de a reclama calitatea de cetdtean roman in timpul
unui an dela majoritate fdr a mai fi
necesitate ca el s se adreseze la corparile legiuitoare. (Cas. II, 37/84. Apr.
16/84. B. p. 362).
10. Legiuitorul neardtand nici o formd in privinta declaratiunei cerutd de
art. 8 si nici autoritatea cdtre care
urmeazd a fi indreptald acea declaratie. ea se poate inlocul si prin alte
fapte din care sd rezulte intentiunea
cuiv d'a se bucura de cetAtenia romnd. (Cas. II, 97/Oct. 2/84. B. p. 826).
11. DacA declaratia prescrisd de are.
8 c. civ. a avut loe inainte de modifi-

carea fcut in anul 1879 art. 7 din


constitutiune, atunci era in vigoare
eodul civil iat nu art. 8 din constitu-

tia actuald; si sub imperiul acelui cod


legiuitorul a voit sd acorde o favoare
strinilor nescuti in tara, de rit crestinesc, si cari nu s'au bucurat de vreo
protectie strind, considerandu-i ca
romani, MIA a fi trebuintd de a obtine impdmantenirea prin Corpurile
legiuitoare. (Cas. 1I, 15/Apr. 3/85. B.
p. 303).

12. In principiu, conform art. 8 din


c. civ., in vigoare inainte de constitutiunea din 1879, orice individ nscut
si crescut in Romnia si care nu s'a
bucurat niciodate, de vreo protectiune
strdind putt reclamit, calitatea de roman in cursul unui an dupd majoritate. Si constitutiunea din 1866. prin
art. 8. edictand cd Impmantenirea se
dd de puterea legiuitoare, vizeazd pe
strinii ordinari i n'a inteles s, abroge art. 8 c. civ., unde nu se vorbeste
de impdmantenire ci de recunoasterea
tul nu e nscut in Romania, sau cd nnui drept ce acordd legea civila. Adesi nscut, dar s'a bucurat inteun ceastd interpretare se confirmit chiar
timp oarecare personalmente de o pro- prin textul art. 7 din constitutiune,
tectiune strind. (Cas. II, 48/77, Mart. care dispune cli insusirea de roman se
1/77. B. p. 102).
dobandeste, se conservd si se perde poPrin legea dela 13 Oetombrie 1879 trivit regulelor statornicite prin legile
modificAtoare a art. 7 din constitu- civile. (Apel Galati, I, 158, Nov. 2/73,
tiune, legiuitorul n'a admis in favoa- Dr. 10/88).
rea persoanelor nscute si crescute in
19. Art. 8 nu prescrie nici o formit
Romania deck dispensa de stagiu, iar si nu aratA autoritatea care sd fie in

70

www.digibuc.ro

Coda civil

CALITATII DE ROTIAN

drept sit primeascA declaratiunea individului care, gsindu-se in conditiunea prevAzut de dansul, reclam
calitatea de eettean roman, fiind indestulAtor pentru aceasta o simplA manifestare a vointei, si aceastA vointA
$i intentiune poate rezult in mod neindoios ch, in anul care a urmat majoritatea sa, acel individ Meek servi-

Art. 8

litatea de strain, de oarece numai aeel


ce e roman poate fi supus acestei obligatiuni. (Cas. I, 104, Mart. 17/92. B. p.
215).
18- AsemAnat art. 8 din codul civil
verice individ nAseut si crescut in Romania pang la majoritate si care nu se
va fi bucurat niciodat de vre-o protectie strAing, va putea reclama calitatea de roman, in intrul unui an dupA
niajoritaie si acest articol 8 neprevAzand modul cunt are a se reclamit calitatea de roman, ea poate fi reclamata
sau printr'o cerere format!, adresat
autorittei comunale, sau autoritatilor Statului. roman sau cbiar prin sim-

cliii militar. (Apel Buc. I, 89, Mai 27/91.


Dr. 42/92; Cas. II, 16/Mart. 23/87. B. p.
255).

14. Dach cel nseut din pArinti strAini nu dovedeste ch, dela 1 an dup majoritate ar fi optat pentru nationalitatea de roman prin vreo formalitate din

care ar rezult intentiunea sa de a de,cerere de a se inrola in armatA.


veni cettean roman, el nu se poate pia
II. 14/98, B. p. 568).
considera decat ca strain. Singurul (Cas.
19. Verce persoand nAscuth, in Rofapt ea ar fi servit in armatA. nu-i
din printi streini stabiliti in
poate constitui cetAtenia, intru cat n'a mania,
ei crescuti in tarA pfinh, la majoindeplinit formalittile legale sure a tara
si care nu se vor fi bucurat niciobtine impmantenirea. (Cas. II. 71, ritate
odatA de vre-o protectiune strein,
Mart. 30/87. B. p. 286).

dacA a ajuns la majoritate, inainte de


promulgarea art. 7 din Constitutiunea
dela 1879, si ei-a manifestat vointa de
a dobandi cetAtenia roman, inrolandu-se in armatA si facand serviciul militar, aeea persoand si-a castigat astfel dreptul de cetAtean roman. si deal.
poate fi inscris in listele electorale.

Des cineva este ntiscut in Romania, dar intru cat -Lath."l situ era de origind si supus strAin, si intru cat el nu
s'a conformat dispozitiunilor art. 8
C. eiv., de a care impmantenirea la 1
an duph, majoritatea i nid In urm
15.

nu s'a conformat dispozniunilor art.


7 din constitutie de a dot.andl imph-

(Cas. I, 114/99, B. p. 560).

mantenirea, el este strain. (Cas. II, 183,

20. Reclamatiunea calittii de cetAtean roman prevAzuth, de art. 8 e. civ..

I. Dee art. 8 c. civ. prevede c orice


indivjd nscut $i crescut in Romania,
Apr. 13/88. B. p. 412).

nefiind reglementata la noi nici ea


forma nici au privire la autoritatea
inaintea cAruia urmeazA sA, fie fAcut,
ea poate s rezulte din orice acte

care pang, la majoritate nu se va fi

bucurat niciodat, de vre-o protectiune


strAinA, va putea reclamit calitatea de
roman in cursul unui an dupg, majoritate; mns. aeest articol a fost abrogat
prin art. 9 din constitutiune, modificat in 1879, care a stabilit modul cum
se poate obtine naturalizarea, fie cu
stagiu, fie cu dispensit de stagiu. Deci

imprejurAri cari sA invedereze vointa


unei persoane de a deveni cettean roman, iar faptele si actele din care rezult o asemenea reclamatiune rilman
sh. fie constatate ei apreciate in mod
suveran de instanta de fond, cu conditia ea ele sA fie pctrecute in cursul
anului dupa majoritate, cum care art.
8 citat.
Prin urmare, Curtea de apel nu violeazA acest articol cand decide cA reclamatiunea calitAtii de cettean roman rezult, intre altele, din faptul el

cel ce a devenit major dtml promulgarea art. 9 din constitutiune, nu mai


poate invoch beneficiile art. 8 c. civ.
(Cas. II, 254, Apr. 8/91. B. p. 519).
17- Art. 8 nu arat nici autoritatea
la care o asemenea reclamatiune urmeazA BA se facA, nici vre-o forma in a ocupat functiuni publice in anul
care dansa s trebuiasel a fi fcut; care iirma dupA majoritatea pArtii.
el nu care, cu deosebire in aceast pri- (Cas.
I, No. 397, 1915; Jurispr. Rom."
vint de art. 9 c. civ. francez, dupA
p. 434, Curler Jud. 66/915).
care de altfel acest articol a fost co- 1915.
21. Copilul natural, nerecunoscut de
piat, dela cel ce reclama aceastA can- maind
gseste sub raportul natiotata nici una din declaratiunile prev- nalittiisesale
in conditiunea copinor
zute in ultimele dispozitiuni ale ace- gAsiti pe teritoriul
tarn si deci consilui articol. De ad urmeazA cA vointa derat ea roman nefiind
astfel supus
eelui ce se allA in categoria art. 8, d'a dispozitiunii legii streinilor.
(Cas. Iasi
fi considerat ca roman, poste sA fie II, No. 145 1917; Jurispr. Rom."
45/919,
manifestatil in mice mod $i dar sh, re- p. 525).
zulte invederat din faptul cA dansul
22. Art. 7 din Constitutie astfel cum
ajungand la majoritate, fr sh. fi fost
supus Mel unei protectiuni, a primit a fost modificat in 1879 cu ocazia resA, ia parte la tragerea sortilor pentru vizuirei, intrucat prevede cA naturaarmata roman, fArh, s, escipe de ca- lizarea nu se poate acord deck priu
71

www.digibuc.ro

Art. 9-11

DOBANDIREA EALITAIII DE DONIN

Codul civil

lege si in mod individual a desflin-

Constitutie. (Cas.

tenirea nefiind de at eel prevAzut de

23. A se vedea: art. 6 cu Index si notele respective.

tat dispozitiunile art. 8 din codul civil,


singurul mod de a dobAndi impAmn-

Art. 9

i). (Abrogat

1922, I, 232).

Pand. Rom.

art. 7 Constitutia veche).


Doctrin roulneasca.

ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 294, 306 urm., 427.

NActi, I, p. 134, urm., 141, 143.


RADU IORGU, Nola sub Cas. II, 15 April. 1895. Pand. Rom. 1922-1-232.

Art. 10

(Abrogat 2).

strin este Roman.

Tot copilul nscut din Roman In tar

Tot copilul nscut in tail strain din un Roman care ar


fi pierdut calitatea de Roman, va redobandi totdeauna acea
calitate indeplinind formalittile prescrise de art. 18 (Civ.
17-20; Const. veche 9; Civ. Fr. 10).
Text fr. Art. 10. Tout enfant n d'un Frainais en pays tranger est

Franais.

Tout enfant, n en pays tranger d'un Fraiwais qui aurait perdu la qualit de Fraiwais, pourra toujours recouvrer cette qualit, en remplissant les
formalits prescrites par l'article 9.
Doctrinii strnL
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, 1, 396, 416, 421 ;

1 ALLoz, Rp. Droits civits 140 urm.; Suppt. Droits civils 101, 102 urm.;
Hue, I, 263;
MOURLON, ed. 7-a I, p. 00 urm.;
WEISS, I, 168, 597;

Doctring, romneaseL
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 296 urm., 303 urm ; Droit ancien et moderne de la Rou-

manic: p. 4; Observafie sub. Ca/i. I, 78 din 27 Ian. 912, Dreptul 30/912; Observatie
sub Trib. civil Nice, 25 Febr. 1920, Dreptul 24 923; Observalie sub Trib. civil Carac.a.
(Venezuela) 26 Febr. 1902, Curier Jud. 20/903;
JUVARA ALFRED, Nota, sub Trib. Ilfov s. I, 197 din 19 Martie 1921, Curler Jud. 38/921;
NACU, I, p. 130 urm.; 154, 155.

cid de nationalitatea euiva, dura cum


o spune art. 2 si 10. (Cas. II, 97/Mai
4/73, B. p. 100).
3. Simplul fapt al nasterii unui copil pe un teritoriu strAin insA din pArinti romni, conform art. 10, nu'i
schimb intru nimic nationalitatea.
(Cas. II. 1311Apr. 13/79. B. p. 310).
4. A se vedea: Art. 6 nota 7.

JurisprudentL
1. Prin expresiunea de roman se intelege nu origina de snge a unui inci statul sau politic; si astfel romn prin nastere, va sA zicA individ
n'Ascut din pArinti supusi romni.
(Cas. II, 97/Mai 4/73, B. p. 100).
2 Domiciliul si locul nasterii nu de-

Strinii se vor bucur In de obste in


Art. 11. (Abrogat 2).
Romania de aceleasi drepturi civile de care se bucura
afar de cazurile unde legea ar fi hotarit altfel. (Civ. 6,
1) Textul vechiu al art. 9. Cei cari nu sunt de rit crestinesc nu pot dobandl calitatea i drepturile
de ceLltean Roman, cleat cu conditiunile prescrise la art. 16 din acest codice. (Civ. 6; Const. veche, 7, 8).
Acest art. 9, ca si art. 16 ce urmeaza este ahrogat prin art. 7 fin ConstitUtie, astfel cum a fost modificat prin legea din 13 Oct. 1879. A se vedea textul art. 7 din Constitu(ia veche, i nota dela textul art, 16
Cod. Civ.
2) A se vedea Legea $i Nota dela pag. 47.
72

www.digibuc.ro

Codul civil

STBAINII

Art. 11

I DREPTUBILE CIVILE

13-15, .1773; Pr. civ. 54, 75 7, 106, 107, 374 ; Const. 9; C. p.


220; Leg. 19 Mart. 1915 p. control strain. (Mon. of. 281/915);
Ci v. Fr. 11).
Text. fr. Art. il. -L'tranger jouira en France des mCques droits eivils
que ceux qui sont ou seront accords aux Franvais par le traits de la nation
laquelle cet tranger appartiendra.
Doctrinii strAin..
AURRY ET RAU, I, 77, n. 7; 78, n. 61; p. 288 urm., 373; I. ed. 5-a, 483-486, 497 urm.
511-516 ural., 520, 522, 527;

BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 636;


BEUDANT, I, 82, 84;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a I, p. 74;

DALLoz, Rp. Droits civils 178 urm.; Suppl. Droits rivUs 130:

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 43, 43 his, 43 his 111, 43 bis VII, 43 his VIII;
DEmoLoamE, I, 88, 240 urm., 241, 245, 246 bis 267, 533;

DEMOGUE, ISources des obligations, II, p. 379;


Hue, I, 275; III, 351;
LAURENT, I, 405 urni., 430, 455; IV, 194;
MARCADE, art. 343-345, 346, No. 2;

MonaLoN, ed. 7-a I. p. 73 urm.; 82 urm.;

WEISS, II, 150, 157-160, 189, 195, 197, 204, 207, 214. 318, 343.

Doctriat romAneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 326 urm.; (II, ed. 2-a, 879; IV, part. I, ed. 2-a, p. 80: VIII,
part. I, ed. 2-a, p. 664 ad-notam; IX, p. 629; XI, p. 434). Droit ancien et moderne de
la .Roumanie: p. 23, 30, 39, 251; Observatie, sub Cas. Turin 21 Dec. 1897. Curier
Jud. 2/1902; Observatie, sub Trib. Dorohoi 221 din 24 Sept. 1901, Curier. Jud. 10/1902;
Observa,tie, sub Trili. civil Caracas (Venezuela) 26 Febr. 1902, Curier Jud. 20 903;
DISSESCU C. G. Care este conditia juridica a persoanelor slraine in Romania", Dreptul 3/1902;
JUVARA ALFRED ,,Divorful soRlor Bertola" Dreptul 54/910, 55/910;
NACU, I, p. 155 urm., 160, 181. 216.
NEGULESCU DEMETRU, Principiul capacita(ii persoanelor morale straine j aplicarea lui
la societafile straine in Bomania", Dreptul No. 6/1901;
TONEANU N. C. Persoana morala straina", Curier Jud. 16/902;
URRIANU VALERIU, Afacerea Zappa", Dreptul 7/902, 8/902.
Precaritate 30.

INDEX ALFABETIC
16, 20, 21, 27, 35, 37, 40,

Ab intestat 20, 32.


42.
Abrogare 13.
Drepturi politice 11, 16,
Adjudecatar 26.
20, 23.
Acte autentice 10.
Actor sequitur forum rei 1. Erezi 20,- 28.
Anulari 13, 21, 24, 25, 30. Evietiune 30.
Evrei 5, 7,8,13,14,22-24,30.
Arbitri 8.
Calimach 14, 22, 23.
Executari 6, 38.
Frauda 10, 21.
Cod civil francez I.
Imobile rutale 7, 13, 17,
Comerciant 7.
19, 20-22, 24-26, 28-34,38.
Competenta 1, 3, 6, 38, 42.
Imobile urbane 5, 7, 11,
Compromis 8.
13, 14, 22, 23, 31.
Confiscatie 29.
Constitulie 11, 13, 19-21. Impamantenire 11.
Incapabili
2, 8, 10, 20, 26,
24, 26, 27, 29, 30, 34, 41.
30,
Consuli 6.
Industrias 7.
Contracte 12, 15, 21.
Juramant derizoriu 10.
Conventie cu Italia 20.
Convenlie dela Paris 36. Jurisdictiune 1, 3.
Crestin, a se vedea Rit Legatari 32.
Licitatie 26.
crestin".

Cumparare, a se vedea
Vanzare" si 7, 11, 13,

14, 17, 22, 24, 26, 27, 33.

Declinator 3.
Denegare 7, 21, 30.
Deposed are 30.

Derogare 3.
Divorl 36.
Domiciliu 1, 3, 4, 7, 13,
14, 37.

Drept eastigat 17, 20, 30.


Drept international 3, 15.
Drepturi civile 1-3, 7, 8,

Litigiu intre streini 42.


Mandat 8, 10, 12.

Mizitenitori 20, 28.


Mozaic 7.

Nationalitate 9, 18, 20,31,


36.

Naturalizare 21.
Nulitati 13, 21, 24, 25, 30.
Otoman 9.
Pamantean 7, 11, 22, 23.
Persoan interpusa 10.
Persoana morala 31, 40.
Posesiune 30.

Statut personal 20, 31.


Probe 10.
Straini 1-7, 11-22, 24-30,
Proprietar aparent 10.
32-38, 40, 42.
Proprietar fictiv 10.
Succesiuni 2, 20, 2), 32.
Reciprocitate 14, 22, 23. Teritoriu strain 31.
Regulament organic 7, IL Testamente 20, 28, 32, 38.
Resedinta 1, 4, 6, 15, 16. Tratate 1, 7, 13, 20, 24, 36.
Revendicare 34.
Tribunale rornane 1, 3, 4,
Rit crestin 5, 7, 11, 13, 14,
6, 15-17, 27, 35, 37, 30.
21, 22, 23.
Turc 9.
Rit mozaic 7.
Urbane imobile, a se vedea
Rurale imobile, a se vedea
Imobile urbane".

Imobile rurale".

Societate anonima 18, 39.


Societate national5 19, 39.

Socie tati streine 18, 19, 39.

Uzufruct 28.
Vanzare a se vedea Cumparare" si 7, 13, 21, 24,
30.

Jurisprudent.
1. Din art. 11 rezulth c
legiuitorul
nostru, neadoptnd sistemul legii
franceza, dupii care, cnd nu sunt incheiate tractate, se pot bucurit in
Franta de drepturile civile numai acei
strini cari au dobndit autorizatia
guvernului pentru stabilirea

lor, a pus pe acelasi picior pe


strain cu romnul in ceeace priveste
drepturile civile, dart'. numai de eazurile cnd insAsi legea a fcut excentiuni. Si bucuria drepturilor

- 73 www.digibuc.ro

Art. 11

STRAINII

I DREPTURILE CIVILE

care nu este cleat atributia drepturilor, atrage dupa sine si exercitiul lor,
care este punerea in lucrare a acelor
drepturi, afara, numai de cazul cand
legea a refuzat acest exercitiu, cum a
facut pentru necapabili; si unul din
efectele exercitiului drepturilor civile
este d'a pute actiona inaintea tribunalelor pe adversar. Prin urmare,
dupa cum un roman poate intenta actiune inaintea tribunalelor romne in
contra unui strain tot asemenea si un
strain poate actiona pe un alt strain.
de oarece legea noastra, civil, a pus
pe acelasi picior pe strain cu romilnul
in ceeace priveste bucuria si, prin urmare, exercitiul drepturilor civile. si
n'a dispus altfel pentru intentare
actiunei ce un strain voeste a face
inaintea tribunalelor romne in contra,
altui strain, afara numai de exceptiunea prevazuta, de art. 15 cod. civ..
reprodusa la art. 106 pr. civ. Iar din
combinatia art. 13 c. civ. cu art. 58
pr. civ. rezulta ca un strain poate chem in judecat inaintea tribunalelor
romne mimai pe acel strain care are
resedinta in Romania, fie si momentang; cad prerogativa d'a trage Maintea trbunalelor romane si pe strain-1
care n'are resedinta in Romania, este
rezervata de lege romtinilor, i ca o
derogatie la principiul de drept commi actor sequitur forum rei, consacrat de art. 58 pr. civ., nu poate fi invocata, in favorul strainului reclamant. Si din combinatia art. 13 cu art.
14 c. civ. rezulta cA legiuitorul nostru
sere a da jurisdictiune tribunalelor
romne, nu s'a oprit de imprejurarea
ca obligatiunile cari fac obiectul actiunei inaintea lor au luat nastere in
tari straine. (Cas. I, 61, Febr. 20/69.
B. p. 93).
2. Strainul bucurandu-se in Romania
de toate drepturile civile recunoscute
garantate romanului, e virtualmente supus obligatiunilor corespunzatoare acelor drepturi; or, protectiunea ce judecatorul roman e dator a
acord intereselor romnilor, prin
msurile de conservarea averilor ce
legea 11 obliga a Ilia la moartea unui
cetatean care lasa. copii minori, constitue pe de o parte, un drept civil pentru orice roman sau strain, iar pe de
alta, o obligatiune pentru ()rice roman
sau strain de a se supune autoritatil
judecatorului roman indrituit d'a veghia asupra averilor rmase incapabililor; pe lang aceasta, legile ce au de
object masurile de conservare a averilor lsate la moartea unei persoane.
precum si acelea ce au de obiect rrotectiunea incapabililor sunt legi cari
intereseaza direct ordinea Pub Hart a
statului i ca atari opozabile erga
omnes. (Cas. I, 337, Sept. 11/69. B. p.
412).

Codul civil

3. Art. 11 c. civ., stabilind principiul


cA strainii se vor bucura in deobste in
Romania de aceleasi drepturi civile de
care se bucura 5i Romanii, acorda in
consecinta tribunalelor romne o cornpetinta generala i absoluta asupra tuturor contestatiunilor nscute infra
straini. Acest principiu liberal, consacrat de mai toate legislatiunile tarilor
civilizate, punand pe straini pe aceeasi
linie cu romanii, in ceeace priveste
exercitarea drepturilor civile, nu mai
poate fi permis a creea distinctiuni bazate pe diferitele cauze sau naturi de
actiuni recunoscute de legile noastre.
Principiul acesta, principiu de drept
international privat, inspirat de necesit tile timpului si de progresul civilizatiunei, nu i se poate derogit decat
in cazul cnd un park strain, stabibind extraneitatea si exis tenta unui
domiciliu real si serios intealta tara,
ar declina competinta jurisdictiunilor
romne. (Apel Rue. II, Mai 13174. Dr.
45/74).
4. Dreptul de a recurge la protectiunea tribunalelor nationale, e un drent
civil pe care legea Il acorda in Romania strainilor, pe cari in aceasta, priyin% ti pune pe aceiasi treapta cu romnii; singura exceptiune ce se face
la aceast regula, e cazul and pratul

strain nu-si are nici resedinta in Romania, in care caz el nu poate fi tras
inaintea tribunalelor romne decal de
un roman. (Cas. II, 215, Oct. 22. 74. B. p. 347).

5. Dupa legea din 20 August 1864 nu-

mai strainii de rit crestin, domicillati


in Romania, au dreptul de a cumpara
proprietati imobiliare, i mimai pe cat
si romnii se vor bucur de asemenea
drept in tara lor. De unde rezulta ca
strainii cari nu sunt de rit crestinesc,
precurn aunt evreii, nu pot cumpra,
sub nici un cuvant, imobile in Roma-

nia; cu att mai mult cu cat a doua


conditiune eeruta de acea lege, recipro-

citatea, nu exista, in favoarea evreior


cari nu au nici o patrie. Evreii nu pot
invocit nici beneficiul art. 11 c. civ., de
oarece dreptul de a cumpr imobile
in Romania e interzis prin o lege spaciala. (Apel Iasi II. Dr. 71/75).
B. Strainii pot contract in Romania
nu mimai cu romanii dar i cu alti
strini. Din aceast facultate decurge
ca consecint virtuala dreptul de a urmarl judecatoreste executiunea obligatiunilor care pot rezult din asernenea con ventiuni, fcute chiar inaintea
unui consul strain. Prin urmare, legea
romn, care recunoaste prin art. 11
strainilor acest drept, nu poate sA lo
refuze mijloacele de a putea exercit
asemenea facultti. As Lfel tribunalele
romne sunt competinte de a judeca
cereri cari isvorasc din o conventiune
74

www.digibuc.ro

Codul civil

STRINII

I DREPTURILE CIVILE

fAcutd intre doui strdini cari resed


mai cu seamd in Romania si a carei
executare urmeazd a fi fdcutd tot in

Romania. (Cas. I, 369, Nov. 7/75. B. p.


310).

7. Dreptul de a eumpAr i vinde, din

natura lui este un drept natural si

prin urmare orice persoand capabild


de a contract Il poate exercitit cumpdalnd sau vnzfind tot ce este in comert, afard numai daed o anume lege
nu stabileste vre-o proibitiune. 0 asemenea proibitiune n'a existat inaintea
regul. organic in Romnia in privinta
strinilor, fie crestini sau necrestini.
Prin urmare, pand la aceastd legiuire,
orice strin putea cumpAr in tara romn imobile urbane sau rurale. Insd
reg. org., prin art. 379 5, a admis cd
strinii fart distinctiune, comereianti
sau industriali cari se inscriu in vre-o
corporatiune i pldtese patente, etc.,
in alte cuvinte care isi stabilesc domiciliul in Romania, se pot bucur de drepturile obicinuite de care se bucurd nogutdtorii i industriasii indigeni ;

necontestabil in aceste drepturi obicinuite este si acela de a putea cumpra


un imobil. Deci dar, dela acest regulament, dreptul nelimitat ce-1 aveau
strdinii de a pute cumpAr a fost
restrans i dat numai strinilor domiciliati si cari exercitau un comert sau
industrie in Romania. Dovada eta mai
puternicd cd acesta e sensul art. 379
5 din regulament este legea dela 1
Martie 1836, care recunoaste drep tut
strinilor de a cumpar imobile in orasul Brdila frd a fi neguttori sau in-

dustriasi, sau a pldti patentd. Daed


strAinii ar fi avut dreptul nelimitat

dup reg. org. de a cumpdra imobile,


nu s'ar intelege confectionarea acelei
legi care este incontestabil o lege extensivd, iar nu restrictiv a unor dispozitiuni legislative anterioare. Dreptul de a cumprit imo bile, recunoscut
israelitilor ca strini ce sunt, in virtutea numai a art. 379 5 reg. org.
legea din 1 Mai 1836, a fost in privinta
bunurior rurale, adich mosiilor, desfiintat prin legea din 15 Martie 1839,
care mdrgineste dreptul de vAnzare In
tara romaneased; in art. 1 al acester
legi se zice formal cd dobandirea proprietAtii de mosii, vii si tigani nu se
poate cuveni cleat fetelor de rit ere*.
tinesc. $i legea dela 20 August 1864 a
venit, in ceeace priveste pe strdinii de
rit numai erestinese, a lArgi, a intinde
si. mai mult dreptul restrictiunei ce-1
avea pn atunci aceastd clasit de
strini de a cumpAr imobile in Romania, admithnd chiar pe un strAin
domiciliat, Mr% a fi comerciant sau
industrias, la dreptul de a cumpdra
imobile. destul numai ea romanul s

Art. 11

se bucure de un asemenea drept in tara

cAreia apartine strinul. Astfel fiind,


aceastd lege cu totul speciald si extensiv a dreptului de a cumpdra al strdlnilor erestini, nu poate fi invocat
pentru a denega inteun mod absolut
unui israelit dreptul restrictiv ce-1 are
de a cumpre un imobil urban: conformandu-se la formalitdtile ce se pot
indeplini azi, si cari sunt prescrise de
art. 379 5 reg. org. Dacd strinii nu
se bucurd azi in Romhnia de aceleasi
drepturi civile, de care se bucurd un
pdmantean, si prin urmare si de acela
de a cumpdr orice imobil, nu urmeazd
de aci c strdinii de rit mosaic au aceleasi drepturi ea toll ceilalti strdini,
de oarece insusi art. 11 c. civ., care
proclamd aceste drepturi civile aie
strdinilor, face o restrictiune in prlvinta cazurilpr uncle legea hotdrdste
altfel; or aceste legi restrictive sunt :
art. 319 reg. org. si legea din 15 Martie
1839, care prohibd israelitilor de a cumpar imobile rurale, ci numai urbane,
si aceasta 'filed indeplinind oarecari

conditiuni. Dovadd si mai mare c


israelitul nu putea In urma promulgdrei cod. eiv. a cumpAr in nici un

mod un imobil rural, iar urhan numat


tractatul de comert incheiat intre Romnia 51 Austro-Ungaria prin eare se
mentine prohibitiunea anterioard existand in privinta israelitilor de a putea cumpdra imobile rurale in Romania, recunoschndu-se nurnai dreptul
israelitilor supusi Austro-Ungari de a
puted cumpdra imobile urbane (art. I
no. 2 si. 4 din protocolul final). (Cas.
indeplinind oarecari conditiuni, este

I, 35/Ian. 24/77. B. p. 34).


8. Legea noastrd nu cere nici o condltiune speciald pentru ca eineva s

poat fi arbitru inteun arbitragiu voluntar; astfel acest drept revine orlcgrei persoane capabile. Dacd israelitil
sunt incapabili de a ocuph functinni
publice, din aceastd incapacitate nu
poate fi dedusd i aceea de a functiona
ca arbitri inteun arbitragiu voluntar,
intru cat la aceasta arbitrii tin puterile lor dela pdrtile ee i-au desemnat
prin actele de compromis; astfel funetiunea lor nu poate fi considerata ca
o delegatiune a puterii publiee, ci numai ca un fel 'de mandat. Caracterul
de functionari publiel al arbitrilor voluntari nu poate fi dedus nici din reguide ce le ordond legea_ a observa la
lucrArile lor, caci acestea nu sunt decat conditiuni pentru validitatea actului emanat dela d'ansii si nu au nici o
corelatie cu calificdrile necesare pentru a exercita functiunea; nici din
efectele atribuite hotdrirei, caei aceste
efecte sunt legate de recunoasterea puterei judecdtoresti si de ordinul de

www.digibuc.ro

Art. 11

STRAINII

I DREPTURILE CIVILE

Codul civil

executare al acesteia, iar nu de insusi mentul organic, singura restrictiune


actul hotrirei arbitrald. Astfel fiind, ce se aduce asupra exercitrii dreptudreptul d'a functiona ca arbitru in- rilor pentru cei cdrora li s'a acordat
ir'un arbitragiu voluntar, nu poate fi mica impdmantenire, este in privinta
considerat ca o specie de drept public, drepturilor politice, acordandu-li-se, cn
ci este un simplu drept civil, al cdrul exceptiunea drepturilor politice numai
exercitiu revine oriedrei persoane ea- exercitarea tuturor celorlalte drepturi
pabile. (Cas. II, 131Ian.612178. B. p. 26). de pmantean. Si prim nici o lege an0. TJn albanez din imperiul otoman terioard legei revizuitoare a art. 7 din
nu poate fi privit politiceste deck ca constitutiune, dreptul de a cumpAra
otoman, oricare i-ar fi nationalitatea. imobile in Romania nu era considerat
o asemenea persoand aflandu-se pe ca legat de drepturile politice, in acest
pdmantul Romaniei $1 neavand Mel o sens cA trebui a avea cineva drepturile politice pentru a putea cumpAra
autoritate tutelard proprie, urmeazd
se bucure, conform art. 11, in persoana imobile in Romania; ci prin o practicA
si. averea sa, de protectiunea legilor $i constantd, dreptul de mica impdmanautorittilor romane. (Cas. I, 168/Apr. tenire da, pentru cei de rit erestinesc,
dreptul de a cumpArit imobile in Ro3/78, B. p. 173).
Deci, un strAin, ave, in. virtu10. Dacd poate fi indifereut in reguld mania.
acorddrei impmntenirei mici,
generald cum cinva std.paneste pen- tea
tru sine sau in numele altora, nu este castigat in persoana sa, dreptul de a
tot astfel nand se pretinde cd eel ce se eumpra imobile in Romania pand la
legei din 1879. (Cas. IL
dd de proprietar este, nu un proprie- promulgarea
tar aparent, care poate in interesul ce- 136 Sept. 9/80. B. p. 312).
12 . Calitatea de strAin a cuiva nu 11lor de al treilea de bun g. credintd sd
reprezinte pe proprietarul eel adevd- bereazd pe arendas de obligatiunea
contractatd, la plata arendei
rat, care Ina, este neeunoscut la cei personald
de al treilea, ci este o persoand inter- $1. de a pred acareturile mosiei conpusd, un proprietar fictiv, care voeste form contractului, cdtre acel strAin,
ascundd pe adevdralul proprietar fie ca proprietar, fie ca simplu mandatar al acelui dela care a cumpArat
pentru cd este o persoand necapabild proprietatea.
(Cas. I, 103 Mart. 17 81,
de a dobandi dupd lege proprietatea, B. p. 209).
mai cu seamd nand prohibitiunea legei are in vedere uu interes general
13. Dupd art. 1 al legii din 20 August
public; caci dacd se admite ed. proprie- 1864, 'And la modificarea art. 7 din
tarul aparent reprezintd in folosu1 ce- constitutiune ce a avut loc la 1879, un
kr de al treilea pe adevdratul proprie- strin pentru ca sd poatd cumpAr
tar, este pentru el se presum el ace- imobile in Romania trebuia sd insusta are dat un mandat tacit celui din- siascd cloud conditiuni sd fie de rit
Vain, ceeace nu se poate concepe legal- crtst.in si sd. aib domiciliul in tail.
mente in cazul proprietarului
Aceastd, lege nu Mee nici o deosebire
acesta neputand avea un mandat pri- intre imobi1be rurale si cele urbane;
vitor la exercitarea dreptului proprie- de unde rezultd ed strinii de rit nettei dela o persoand care, in baza le- crestin, sau nedomiciliati in tard, nu
gei prohibitive, datA in interesul or- aveau drept sd cumpere nici un imodinei publice, nu poate sd fie proprie- bil, fie el urban ori rural. Si chiar
tar si legalmente niei ed. este, cdci alt- dacd, legile si regulamentele vechi ar
mintrelea ar fi a se permite eludarea, fi fAcut vre-o deosebire intre imobilele
fraudarea si violarea fAtis a legilor urbane si rurale, aceast deosebire a
Prohibitive de ordine publich. Dacil fost inlturat prin art. 3 din legea
dar tertiul, prin jurdmantul decisoriu dela 1864 care abrogd toate dispozitiudeferit detindtorilor unei mosii tinde nile acelor legi. Asemenea nu se poate
sd dovedeased cd acestea sunt pen.oa- sustine cA legea din 1864 a fost
ne interpuse, proprietari fictivi ai mo- abrogatA prin promulgarea codului cisiei $1 cd adevratul proprietar ee se vil, cdci legea din 1864 este o lege exascunde sunt persoane ce dupd legile ceptional si ca atare nu a putut fi aexistente surit poprite de a cumpAr brogatit prin dispozitiunile generale
si avea mosii, o asemenea dovadd poa- ale codului civil, si apoi aplicatiunea
te sA fie administratd prin toate mo- in vigoare a acestei legi este afirmatd
durile de prob, cu atat mai cu seamd si prin convengunea comerciald isiiprin jurdmantul decisoriu, chiar in cheiat de Romania cu Austria in
contra celor ce se cuprind in acte, fie 1874. Astf el fiind, dui:A legea din 1864,
ehiar autentice, fiind vorba de o frau- israelitii nu aveau dreptul sd cum(11 la o dispozitiane probitiv a unei pere imobile in tard; iar actele coniegi de ordine publica. (Cas. I, 178/79, tractate cu cAlcarea acestei proibitiuni
hum 12/79. B. p. 503).
sunt lovite de o nulitate absolutd si
11. Dupd art. 379 aL 5 din regula- perpetud, si prin urmare imobilul cum76

www.digibuc.ro

Codul civil

SIB.INII

!;.a

DREPTURILE CI \ ILE

hite de 1879 de a cumpara imobile rurale in tara, aceasta nu constitue nu


drept castigat, pentru e ceeace inain
te de 1879 avea el, era numat posibiitatea de a cumpar, cu alte euvinte o
simpld expectativa, drept pe care azi
nu-1 mai poate exereita. (Apel Galati,

parat trebue sa reintre In patrirnoniul


vanzatorului. 8i des in urma prin modificarea coustitutiunei, cumparatorul
a deveuit capabil sd cumpere imobile,
castigarea aeestei capacitati nu poate

avea insa de efect ea s dea actului


de eumpdratoare validitatea de care era
lipsit, caci un act nul la confectionarea lui mi se poate ratifica in urma.
(Apel Foes. II, 55 Mai 13/81. Dr. 28 82).

14. Legea din 20 August 1864 regnleazd dreptul supusilor straini, de rit
crestin, dorniciliati in tara, de a cumpdrit imobile sub conditiune de a se
supune la legile parnantului, si pe cat
si romanii se vor bucura de un atare
kept in Wile aeelor straini. De unde
rezult e leginitorul nu s'a ocupat decat de dreptul de reciprocitate ce eatd
a ave romanii in statele strdinilor ee
ar vol a cumpar imobile in Romania,
iar nici cum de dreptul
pentru care nu se face cea mai mica
mentiune si care se gsea regulat prin
legi si regulamente anterioare ce prevedeau nu atare drept israelitilor ae

Art. 11

II, 43, Mart. 1288, Dr. 38 88).

16. De $1 la o societate anonima eapitalul este esential a fi cunosent si aSigurat hick el n'ar fi susceptibil de
uationalitate, totusi fondatorit socieWU, principalul su asezamant Si starea ee i-o confirmd guvernul prin autorizare, desemn daca acea societate
este o creatilme straind san romaneasea. (Apel Galati, II, 43, Mart. 12 88.
Dr. 38 88).
19. Art. 7 V din constitutiune euprinde ca numai romanii pot dobandl
imobile rurale in Romania, iar art. 247
C. eom. hotardste ca societatile straine
1111 au alte drepturi decat cele acordate
strainilor; de unde urmeaza ed socie-

a cm-Ili-Ara imobile urbane in tara (art.


1431 e. Calimach). (Cas. I, 46/Febr. 8/82,
B. p. 144).

15. Din principiul pus in art. 11 reese pentru strini dreptul de a incheia
ori ce contracte, fie eu un regnicol, fie
intre dansii. Si pentru ca acest drept
recunoscut strainilor sd nu fie iluzoriu, urmeaza ca dansi.i sa se poata adresa tribunalelor si tribunalele sa fie
obligate sa constranga pe contractanti
ai execut angajamentele. Or, este admis generalmente in dreptul interna-

tional privat ea puterea judecatoreascd


a fiecarei natiuni se intinde asupra
persoanei i. averei strinului care are
re$edinta in acea tara, intocmai ea asupra persoanei si averei regnicolului.
Deci tribunalele romarte sunt competinte de a judeca pe doi straini ce au
re$edinta si. au contractat in Romania.
(Apel. Buc. III, 337, Dec. 4 82. Dr.
14 83).
Dreptul de a actiona si. a obtine

justitie dela autontatile judiciare romane este in Romania considerat ea


im drept eminamente civil, iar nu politic, si prin urmare este atribuit ori
carei persoane care in Romania se bucurd, de dreptul civil. Or art. 11 declard. ea strainii se bucura in deobee in
Romania de aceleasi drepturi civile de
cari se bucura si romanii. Astfel fiind,
strainul care re$eade in. Romania este
in drept a beneficia de dispozitiunile
art. 13, si prin urmare a actiona in judecata pe un strain inaintea tribunalelor romane pentru obligatiunile eontractate cu dansul in Romania. (Trib.
Ilfov com., 174, Mart. 10/83, Dr. 57/84-;
Apel Bue. III, Mai 30/84. Dr. 60/84).
17. De si un strain avea drept ua-

tatile nationale au acelea$i drepturi


ea romanii, daed legea sau actul lor
constitutiv nu hotraste altfel. Or, actill
(statutele) recunowe
expres Baneei Romilniei" dreptul de

a face operatiuni imobiliare in Romania, ceeace nu e contrariu constitutiunei, care nu promm16, in contra soeietatilor nationale oprirea de a dobandi

imobile rurale n Romania. (Cas. I,


20. Dreptul de propriPtate asupra
imobilelor rurale din Romania, dupa
art. 7 din constitutiune, fiind un drept
urmeaza ea transmisiunea ace:,
tui drept la straini, atingand interesele eonservarei nationale, trebue considerata ea de ordine publica. Astfel
fiind, fie cd s'ar cere intrarea in poseshine a unei universalitati de bunuri,
in care s'ar cuprinde si imobile rurale,
fie e s'ar cere intrarea in posesiune
a miei suceesiuni compusa numai
din imobile rurale, in mice caz jastitia e datoare a examin dae ce1
147, Apr. 28/89. B. p. 431).

transmite acest drept poate fi


autorizat la aceasta, si daed celui
ce
ce

i se

defera poate sau nu dupa

lege a-1 doband. Or, dupa art. 7 V


din constitutiune, numai Romanii san
cei naturalivati romani, pot dobandl
imobile rurale in Romania; deci strainii sunt incapabili de a dobandi asemenea imobile. Si cuvantul a dobeindi,
intrebuintat de legiuitorul constituant,
fiind generic, cuprinde toate modurile
de castigarea proprietatei, fara osebire, eu titlu oneros sau gratuit; or,
succesiunea, fie testamentard, fie ab
intestat, fiind de asemenea un mod de
a castig proprietatea, conform art.
644 si 645 c. civ., este cuprinsa in dispozitiunea art. 7 V din constitutiune.
Apoi, din desbaterile ce au urmat in

- 77
www.digibuc.ro

Art. 11

STRINII $1 DREPTURILE CINILE

Codul civil

nire ar putea fi considerate ca apar7, rezultd cd primul proect de redac- tinand statutulni personal, si succetiune al aeestui articol prezentat Ca- siunea unui strdip, desellisA In Romamerei, cg strdinii nu pot In alt mod nia. ar trebui a se regula dupd legea
dobandi imobile rurale decdt prin mos- tdrei sale, totnsi aplicarea leget natiotenire ab intestat", proiect care fiind nale a defunctului trebue sA inceteze
respins, guvernul a propus un altul in de indatd ee este in conflict cu o lege
care se prevedea c. streiinii nu vor sociald intemelat pe dreptul de conputea dobandi, sub veri ce tillu ar fi servare Si existentA al statului si al
proprietdti rurale, afard de vii, benn suveranitAtii sale, cum este art. 7 V
sau case in orase"; aeest proiect fiind din constit., care prohibd strdinilor dotrimis din nou in studiul sectiunilor, bandirea proprietAtei imobiliare rua devenit legea actuald din care s'au rale in interesul conservdrei statului
suprimat insd cuvintele sub veri ce si suveranitAtii sale; deci statutul pertitlu ar fi i afard de vii, bocuri sau case sonal nu poate fi invocat contra aceIn orase", declarandu-se tot atunci de stei dispozitiuni. de lege. (Apel Iasi 1,
raportorul 1eii cd, , modificatiunile fd- Dec. 5/91. Dr. 13/92; Trib. Suceava Nov.
cute proiectului guvernului, n'au alte- 7/91. Dr. 75/91).
rat nici spiritul, Wei esenta sa, si ed
21. DupA modul cum sunt formulate
dobandirea proprietAtii rurale a rd- art. 7 V si art. 9 din constitutiune, si
mas tot un drept politic". Prin urma- clacd se opun aceste cloud dispozitiuni
re, rezultd cd constituanta. prin art. 7 una alteia, nu fdrd oarecare aparentA
V. n'a permis strdinilor de a dobandl se sustine cd romanul, din orice stat,
imobile rurale prin mostenire, cdci de poate dobandi imobile rurale in Roar fi voit aceasta. ar fi declarat-o ex- mania, chiar dacd, nu i s'a recunoscut
pres fatd cu respingerea primului pro- calitatea de roman, conform articoiect. Si art. 7 din coast. de $1 este sub lului 9 din constitutiune. IncA aceastd
titlul Drepturile Remdnilor", totusi opiniune, care pare a aye& litera texdiferitele sale dispozitiuni, si in spe- tului pentru sine, este cu total concie cea din V, nu este numai o decla- trazisA de seopul urmArit la propuneratiune de principiu, ci contine din con- rea i formularea V din art. 7 al contra o restrictiune la modul de succe- stitutiunei; cci fiind a se revizul consinne deja existent; si. prin urmare, stitutiunea in 1879, eu ocaziunea aceafiind o dispozitiune negativ 5. nu nece- sta i a desbaterilor urmate in Const1siteazd o altd dispozitiune expresd tuanta anului 1879, fie snb influenta
pentru punerea el in aplicare. Astfel temerei. indiferent a cercet de era infiind, prin aceastd dispozitiune s'a temeiatA sau nu, adicd a instr5indrei
restrans, in privinta imobilelor rurale. imobilelor rurale si a acaparA'rei acesnu numai dreptul de mostenire al tora de strAini in detrimentul romastrAinilor, ei si dreptul de a dispune nilor $1 a desvoltdrei lor, fie pentru
oricine prin mostenire sau orice alt alte motive, a voit a modifica legislamod de aceste imobile in favoarea tiunea ce era pand atunci in vigoare,
strAinilor. Apoi nu se poate invoca si a proclama cu totul alte principii.
cu succes dispozitiunile aliniatului II Aceea ce caracteriz leginirea in vide sub V din arL 7 al const., care se goare nand la 1879 eran princip;ile cd
ocupd de drepturile castigate pentrn deosehirea de religiune are o influentA
cd chiar in ipoteza cand imobilele ru- asupra exereitiilor drenturilor civile,
rale ar fi fost in patrimoniul lui de intru cat pentru dobandirea imobilelor
cujus mai inainte de 1879, and acest rurale se cerea ea conditiune neapddrept de proprietate era considerat ea ratA pentru strAini sd fie crestini; acei
un drept civil, inol nu se poate invoca cari nu erau crestini, s5 II fost sau nu
dispozitiunile alin. II de erezi, de oarc supusi protectiunel unni stat strAin,
ce simplele expeetative, chiar de ar fi, nu puteau dobndi imobile rurale fdrA o
nu pot fi considerate ea drepturi cas- fi dobandit calitatea de cetgtean rotigate. Nici din conventiunea consula- man prin naturalirare, de si de altminrA incheiatA la 1881 intre Romania si. trelea exercitiul drepturilor civile nu
Italia nu se poate deduce dreptul strdi- era conditionat de calitatea de cetdnilor de a doband prin succesiune tean roman. Acest principiu se desfiinimobile rurale In Romania, intrucat teazd prin constitutiunea revizuitd la
aceastd conventiune, precum si cele- 1879 de Constituantd, proclamandu-se
lalte, nu pot alter ntru nimic dispo- cA deosebirea de religiune sA nu mai
ziimale exprt-4e cur:rinse in consti- aibA o influentA asupra exercitiulul
tutiune, de oar ecc leginitorul ordinar drepturilor, conform art. 7 din revizuiifa avut in vedere aceleasi impreju- ta constitutiune, i se declard in generAri ca legiuitorul constituant, s'apoi ral prin aceasi constitutiune revizniprin o lege ordinard nu se poate mo- IA (art. 7, V) cA, independent de ritul
difica o dispozitiune constitutional/I religiunei, dobandirea imobilelor ruIn fine, de si legile relative la moste- rale presupune din partea achisitoruconstituantA, cu ocaziunea votttrei art.

78

www.digibuc.ro

Codul civil

STRAINII 5I DREPTUBILE CIVILE

Art. 11

cettenia roman e o conditiune neaparatA pentru dobndirea imobilelor


rurale, de la sine result cA unui roman dinteun sat strin trebue a i se
denega dreptul de a doband imobile
rurale tocmai fiind cA nu e cettean
roman, si. dacA romfinul unui stat strdin nu dobndeste prin naturalizare, ci
prin formele mai simple ale art. 9 din
constitutiune, calitatea de cettean,
totusi solutiunea nu poate fi alta. Recunoscandu-se dar motivele pentru
cari s'a introdus V si caracterul acestei dispozitiuni, de sigur el contractul de vanzare &Are un strin e
radical nul, si vanzAtorul de sigur
poate s cear anularea, fr sd se califice aceasta ca fraudA. (Cas. I, 389,

lui ca conditiune, calitatea de cetd-

tean roman, astfel cA, dacA inainte de


1870, calitatea de cettean roman era
cerutA pentru dobndirea imobilelor

rurale numai din partea aceloi a cari


nu erau de religiune cresting., acum
dobandirea imobilelor rurale este rezervatri numai acelora cari au MAWnia roman, oricare ar fi religiunea
lor. VreasdzicA principiul dinainte in
virtutea cruia pentru unii se cerea
spre dobandirea de imobile rarale
calitatea de cettenie, aceasta s'a generalizat, cerndu-se calitatca de cettenie ea o conditiune general din
partea oricui pentru achizitiunea de
imobile rurale, incat exereitiul acestui
important drept civil s'a subordonat
calittei de cetritean roman, ca si cnd
numai cetAtenii romani inspirau incredere suficientri spre a puteh dobandi imobile rurale. Aceast intentiune a legiuitorului care a revizuit
constitutiunea si a introdus acel articol 7, V din constitutinne, cA dobandirea de imobile rurale presupune calitatea de cetatean roman din partea
achizitorului, se manifest nu numai
prin locul ce ocupil V din art. 7 al
constitutiunei, dar mai eu seamti prin
discutiuntle urmate in Constituant,
cari ori cum s'ar priv1, ori eat de confuze inteo privinta au fost, ori 6%Ut
reticent voitA ar contine, nu lasA indoiald asupra punctului cA dobnclirea
imobilelor rurale, ea un drept in ordinea sociala de cea mai mare important, sA fie recunoscut numai cettenilor romani. Nu s'ar putea opri aplicarea dispozitiunilor de cari e vorba,
precum a tutulor consecintelor ce decurg, nici prin motivul c constitutiunea ar fi proclamat numai un principiu, a carui reglementare ar trebu
sa se efectueze prin o lege special, la
elaborarea carei principiul enuntat In

Oct. 16/91. B. p. 1082).

22. Dup art. 45 si 1431 c. Ca Um., se

statorniceste principiul cA strinii in


deobste se bucurA de aceleasi drepturl
si indatoriri ea si pAmiintenii, afarA
de facultatea de a cumpAr imobile
rurale, iar evreii pot cumprir case si
dughene in orase. In o asemenea stare
de lueruri, apare decretul din 20 August 1864, care, stabilind crt strinil de
oriee rit cerstinesc pot eumpAra proprietti imobiliare, supunandu-se legikr pmfintului, si mimai pe cat romanii se vor bucurh in %rile kr, nu face
de cat s precizeze dreptul strAinilor
de a cumpAra imobile, conditionandu-1
cu clausa reeiprocittii, si fr a prescrie nimic relativ la evrei cArora le
rAmAn intacte drepturile din legile
existente. (Apel Iasi I, 192. Sept. 11 91.
Dr. 72/91).

23. Legea din 20 August 1864 vizeazA

uumai pe strini de rit cre$tin apartinnd altor state, erora le acordA


dreptul de a cumpra imobile in Romania sub conditiunea reciprocittii;
deci dar capacitatea israelitilor de a

cumpAr imobile nu este regulat


prin aceast lege. Israelitii pmnteni,
de si nu au bucuria drepturilor politice, nu este ins mai putin adevdrat cd
ei nu pot A. fie considerati ca strini
in intelesul strict al cuvantului, cdci
strAin este numai acela care anarthie
111111i alt stat politic organizat uncle
se bucurA de toate drepturile in general, fie civile, fie politice. Deci ei puteau, conform art. 1431 c. Calimach, sA
cumpere imobile urbane in tarA. (Apel
Galati, lI, Sept. 4 90. Dr. 43/91).
24. Israelitii nu pot sub nici un chip
dobAnd imobile rurale, afarA de cazurile speciale prevAzute prin convektiunile incheiate cu cateva state si aceasta nici sub legea din 20 August
1864, nici sub legea nouA de la 1879,
Constitutiunea acordnd acest drept
numai romfinilor sau celor impmanteniti prin corpurile leguitoare. O asemenea nulitate a cumprrei unui

V ar trebui sit serve de normii, hindcA prin nimic nu se releveazA rezerva


reglementara posterioarA, si fiinde

dispozitiunea din V are caracterul


unei dispozitiuni imperative aplicabil
In viitor MI% deosebire intre complexul normelor ce constitue dreptul pu-

blic si intre complexul normelor ce


constitue dreptul privat si natura lor
varie, aceasta e discutiune zadarnicrt
in sine, fiinde nu poate avea de rezultat a lua dispozitiunii din V in
chestiune, caracterul ce-1 are. Asemenea nu se poate isilatura obligativita tea dispozitiunei prin consideratiunea cA n'ar avell sanctiunei, &lei sanetiunea dispozitiunei e suficient a o
cdut i constata in caracterul imperativ si in preocupdrile ce le-a avut
legiuitorul peutru preservarea proprietatei rurale. Dacd caracterul dispozitiunei V este eel arritat, dacit

79

www.digibuc.ro

Art. 11

STRAINII SL DREPTURILE MILE

imobil rural fiind de inaltd ordine publicA, se poate releva ori cand si chiar
dupd sAvarsirea vanzarei. (Trib. Suceava, Mai 19/91, Dr. 41 91).
25. Dispozitia prohibitivd pentru
straini de a dobandi irnobile rurale in
Romania, cuprins in art 7 V din
Constitutie fiind luatd de legiuitor in-

teun interes de ordine politica si soorice act contrariu e isbit de o

nulitate radicalA, care ca Mare, poale


fi invoeatA de toti acei care ar ave un
interes. Dealtmintrelea, obliga tivitatea aeestor dispozitiuni nu se poate
inlAtura pe consideratia ea, ea n'ar contiue in mod expres o sanctiune, ca.ci
aceastA sanctiune rezultA manifest din
insAsi earaeterul imperativ al dispozitiunci si din interesul eminamente de
ordille publicd care a condus pe legiuitor la erearea ei. $i din momentul ce
aceasta nulitate e creata pentru consideratiuni de ordine publica, Nointa
partilor, sub mice forma ar fi ea manifestatA, nu o poate acoperi. (Cas. I.
180 Mai 19 92. B. p. 466).
25. Art. 542 pr. eiv. prevede ed sunt
admisi la licitatiune numai persoane
capabile de a dobandl bunurile ce se
valid, Inca dacd s'ar admite ea' adjudecatarul, ca strdin, era incapabil de a
iloband imobile rurale in Romania, el
n'ar fi putut lua parte la licitatiune;
dar urmaritul n'are calitate de a se prevan, dupa adjudecare de aceastd imprejurare, persoana cumparAtorului
trebuind a-i fi indiferentd. Art. 7 V
din constit. ramane fara efect $i fAra
sanctiune odata ce ordonanta de ad;udecare, care recunoaste de curepardtor
al unui imobil rural urmArit pe un
eoncurent ce nu intruneste toate call-la tile necesare, a devenit executorie.
(Trib. Suceava, Mart. 26/92. Dr. 41192).
27.Din combinatiunea art. 11 Constit.
eu art. 11 civ., rezultA ca, strainii in
Romania se bucura, de aceleasi drepturi, eivile de care se bucura, si
afara de cazul unde legea dispune
contrariul, cum de exemplu cand e vorba de a cumpAr fonduri rurale. Or
dreptul de a se adresa la justiti unei
tAri, este un drept civil, sau mai exact
un drept natural, al edrui exereitiu intereseaz ordinea publieA, eAci a refuza acest drept ar fi a consacr principiul omul trebue sa-si faca justilie
singur. In exereitiul acestui drept civil, legea romand nu face nici o diferentd intro strAini si romant, nefiind
dar nici un text care sa declare pe tribunalele romane necompetente pentru
a judeca actiunile personale i mobiHare dintre strAini, intru atat tribunalele
nu pot face distinetimie aeolo mole legea nu face. (Trib. Dorohoi. Sept. 4/92, Curier Jud. 28/92).
20.1.1sufruetul este un drept real dar

Co dul civil

ineorporal asupra mid proprietati


straine $i nu se poate confunda cu

dreptul de proprietate neeuprinzand


dreptul de a dispune $i stingandu-se
cu moartea usufructuarului. Daea, usufructul se deelara intru eatva imobil
aceasta nu este cleat o extensiune fietiva, pentru utilitatea cauzei, care nu
influenteaza, intru nimic asupra esentei acestui drept si nu-1 poate preface
in lueru concret din drept incorporal
ce este. Deci un strain erede testamentar poate fi trimis in posesiunea
usufruetului unor imobile rurale. (Tri-

bunalul Sueeava, jurn., 4512, Nov. 7/91.


Dr. 64/92).

29.Restrietiunea pusd prin art. 7 din


ale dreptului comun, se reduce numai
la aceasta : strAinul nu poate sub nici
un titlu sa, posede ea proprietar un
imobil rural in Romania, dar pe cht
timp confiscatitinea in favoarea statu
lui a succesiunilor imobiliare ale
strdinilor nu e proclamatA de legile in
vigoare, judectitorul treime ca, coneiliind dispozitiunile constitutiunei cu
priucipiile generale si cu dispozitiunile dreptului comun, sd faed ea pe
de o parte strAinul chemat la o suceesiune imobiliarA rurala, in Romania
sa nu fie pus in stApanirea de fapt
a imobilului succesoral, si pe de alta sh
nu fie frustat de succesiunea la care
este ehemat. (Trib. Ilfov, 1, 264, Mai
Constitutie, fatA eu principille generale

16 92. Dr. 59/92).

30, Ineapacitatea de a doband imobile rurale de edtre straini, fiind personalA $1 absoluta, impedeed pe acei
in a cArei persoana este datd atat de
a poseda eat $i a fortiori de a reelama
posesiunea unui imobil rural, edei pentru a reelama eu sucees un lueru, trebue neapArat ea dreptul invocat pentru
evietiune sd fie mai tare deck al satpanului. Astfel fiind, dacA inteun pro
ces ambele parti sunt lovite de aceastA
incapacitate, reclamantul eel dintai e
desbrAcat de oriee drept de a reclama,
cAci deed posesiunea paralului e precard, posesiunea reelamantului, daed i
s'ar da castig de cauzA, ar avea tot
acest earacter de precaritate, i dar,
dupa principiul in Niel causa melior
est conditio possidentis" rdmane ea
posesiunea paratului sA fie mentinutd
fatA cu reclamantul, cedand numai
unei pretentiuni bazata, pe un drept
mai consistent deg& al sail, sau fatA
eu deposedarea violenta, ori doloasA,
caci in acest caz chiar precaristul are
actiunea de reintegrire. tn drept de
aceasta, natura, ar fi si existunta unor
drepturi castigate, a cal or continuare
se garanteazd printr'un aliniat special
al art. 7 din eonstitutie. Lisa dupa,
legea din 20 August 1864, evreii erau

80

www.digibuc.ro

Codul civil

STRAINII !SI DREPTUBILE CI \ ILE

opriti numai de a cumpara iumbile lii


Romania, putnd dar prin orice alt
mijloc legal de dobndire, a ajuuge la
posesiunea legala de imobile. Deci,
evreul care sub imperiul acelei legi a
cumparat un imobil rural, pe care
sub imperiul aetualei legi l'a vndut
unui alt evreu, desbrcndu-se astfel de buna voe de ()rice drept
castigat, azi child vine Si cere resttuirea imobilului vndut, nu se poate
prezinta cleat cu insusirile ee-i acorda
pentru aceasta legea actuala; or, aceasta lege ji deneaga calitatea necesara.
Astfel fiind, el n'are calitatea de a invock nulitatea vanzarii facuta, lutemeindu-se pe art. 7 constit.Daca reclamautul, in aceast eventualitate,
cere pretul care reprezanta valoarea
irnobilului vndut aceast cerere ar fi
adrnisibila numai atunei cnd cumparatorul nu i-ar fi numarat pretrtl van%Aril, si aceasta, nu din punctul de
vedere al dreptului strict, ci pe baza
priucipiului de echitate vento in detrimenturn alterius locupletior fieri
potest". (Trib. Suceava, Mart. 8 93. Dr.
33 93).

31. Persoanele morale, infiintate pe


teritoriul unui stat strein, neavnd un
statut personal exteritorial, nu pot e-

xercita drepturi In alta tara, de cat


unde au luat nastere, fra at fi recunoscute de autoritatea trii, in care

voesc sa-si exerelte acele drepturi. In


ce priveste big!, persoanele morale,
necesare, cum sunt circumscriptiunile
administrative, din moment ce in Statul, din care fac parte, sunt recunoscute, ele pot exercita toate drepturilu
civile in Statul unde saint astfel recunoscute, afar% de drepturile rezervate nationalilor intr'un interes de
conservare economica si socialti sau de
ordiue publica. Intre aceste dreptnri e
si acela de a dobndi. i posed imobile
pe teritoriul national. (Trib . Bacau,
Drept. No. 43195).

32. Diu moment ce este stabilit


ca mostenitorul strain are dreptul la
valoarea imobilelor rurale, ce fac parte" din suecesiune ab-hitestat, la care
este chemat, urmeaza neaparat c si
streinul, instituit ca legatar de imobile
rurale, are acelas drept, eaci testatonil este presupus ca a inteles sa se
raporteze la lege in privinta intinderei, ce are a se da dispozitirmilor sale

testamentare. (Cas. S. Unite, Dec. 110,


97, B. p. 668).
33. Nu se poate propmre pentru pri-

ma oara in casatie motivul intemeiat


pe faptul, ea cumparatorul unui pamant rural era strain, $i deci nu putea. eumparit un asemenea pamant,

Codul Civil adnotat

vendicare, facuta de catre un strain re-

lativ la un imobil rural, a fost introdusa dupa promulgarea modificarei

Constitutiei din 1879, care opreste pe


straini de a dobandi imobile rurale, nu
poate fi o eauza de neadmisibilitate a
acestei reclamatinui. child este constant, ca acel strain a avut proprietatea
hnobilului revendicat, inainte de prornulgarea Constitutiei, caci in asemenea caz, nu este vorba despre doban(Urea vre unni drept de proprietate, ci
despre respectarea unui asemenea
drept. (Cas. I, 365 900. B. p. 1182).
35. Streinii se bucura in deobste in
Romania de acelea$i drepturi civile, de
cari se bucura si romilnii, afar% de cazul mule legea ar botari altfel, si accst
principiu, proclamat de art. 11 c. c., a
lost reprodus si de proced. eivill in art.
54. Astfel dreptul de a cere justitie
fiind un drept civil, toti strinii se bucurd de el si. trib. romne nu pot refuza protectiunea lor streinului, care o
reelam

(Apel. Buc. III. 101/901, Curier

Jud. 44/901).

38. Simplul fapt ca un strein s'a stafornicit in Romania nu-i confera nationalifatea romana si el nu poate beneficia de dispozitiunea de favoare
coprinsa in art. 46 al conventiei de la
Paris din 1858, care are de scop a. stabill egalitatea politiel si civila intre
toti locuiforii taii romnesti, ridicand
privilegiile pentru moldo-valabi. Streiliii
in tara, cari au perdut nationalitatea straina, dar n-au dobandit
nici pe cea romfina, nu pot invoca legea romfina relativa la divort. (Apel
Iasi IT. 39 903, Drept. 25/903).
37. Dreptul de a cere si dobandl justitia, fiind un drept civil, si strainii
avnd in Romania bucurarea si exereitiul drepturilor civile, tribunalele romane sunt astazi si erau, chiar mainte de reviziuirea Procedurei
competente de a judeca orice contestatii intre straini, chiar nedomiciliati
in tara. (Trib. Covurlui I, Curier Jud.
3/904).
38. Daca dupa, art. 11 c. eiv. si art.
54 Pr. civ. tribunalele romiine aunt
competinte a judecit toate pricinile dintre streini. and Ms este vorba de cereri relative la executarea unor dispozitii testamentare, care conform art. 63
al. I si II Pr. civ., urmeaza sa se indrepteze la trib. locului nude s'a deschis suecesiunea, aceasta competenta
inceteaza daca testatorul, in spet un
strain, a murit in strainatate si daca
acele eereri nu sunt privitoare la imobile situate in Romania. (Trib. Mehe-

diuti I, Dr. 26 907).


39.

dae n'a fost propus la instanta de


fond. (Cas. I 192/900, B. p. 643).
34. Imprejurarea ea acthmea in re53707,

Art. 11

Autorizatiunea ceruta de codul

comercial pentru infiiutarea de sucursale pe teritoriul roman a societtilor anonime straine nu e confera81

www.digibuc.ro

Art. 12

DOEANDIREA CALITATII DE ROWAN

toare de privilegii i avantaje, ci o


simpla modalitate a autorizrei ob-

stesti data de tribunal societatilor


noastre romanesti.
PTin urmare, violeaza art. 4, alin.
litera B, Comisiunea de apel cand con-

sidera ca banca priviligiata pe The


Bank of Roumanie din Bucuresti, sucursala unei banci existente in Londra, si o impune astfel cu 50 bani la
mia de lei din capital, in loc de a o
impune la patenta fix la care se impun toate bancile.- (Cas. III, 7 Oct.

Codul civil

pot fi aplicabile si persoanelor morale


a caror existenta interesand in primul
rand statul i ordinea publica, ele nu
pot fi create decat de puterea legiuitoare. (Trib. Ilfov, IV. Dr. 30/913,
p. 238).
41. Art. 11 C. civ. n'a abrogat legea
din 20 August 1864, care a fost in vigoare 'And la 13 Oct. 1879, dud s'a
revizuit art. 7, 5 din Constitutie.

1911, B. p. 1317).

40. Din moment ce persoanele morale romane au nevoe de o lege pentru


a putea aveit o existenta juridica, cu
atat mai mult aceast formalitate este
esential unei persoane morale stral-

ne, de oarece numai puterea legiuitoare este in masura a examina daca


o asemenea persoana poate s existe

si s4 se bucure de drepturi in tara

noastra. Desi prin- art. 11 din codul ci-

vil se recunoaste strinilor dreptul de


a se bucura in Romania de aceleasl
drepturi civile de cari se bucura E3i romanii, totusi aceste dispozitiuni nu

(Trib. Dorohoi, 1915; Curier Jud. 59/915,


p. 483).
42.

Facultatea de a sta in justitie

fiind recunoscuta, ea un drept natural


si inteo egala, rnasura strainului ca
nationalilor, strainul poate traduce
inaintea unui tribunal din Romania,
pentru datorii contractate in tar4
straina, fie pe un roman, fie pe un
strain, caci legea recunoscandu-le aceleasi drepturi private, ca consecinta il
se recunoaste in aceleasi conditii
posibilitatea de a si le valorific in
justitie. (C. Apel Constanta, 4 din 21
April. 1923. Justitia Dobrogei 1/924).
43. A se vedea : Art. 2, Index si notele respective; Art. 13 nota U si Index
eu notele respective.

Art. 12 (Abrogat - Straina ce se va casatorl cu un Roman se va considera, de Romanca. (Civ. 19, 93, 1753 urm.;
Civ. Fr.

12).

Text. fr. Art. 12.


condition de son maxi.

L'trangre qui aura epous un Franais suivra la


Doctrintt strAinA.

AUBRY ET Rau, I, 73, n. 2; D. 266; I, 5-a ed. p. 396-398, 405, 408, 409, 417;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, 424-428, 430, 478, 481, 482;
BEUDANT, I, p. 56, 57;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a I, p. 622:

BALLOZ, Rtip. Droits civits, 15t urm.; Suppl. Droits civils, 111 urm., 125;

DEritoLomsE, I, 183, 184; IV, 111 ;

Hue, I, 263, 265;

LAURENT, I, 318, 349;

MOURLON, ed. 7-a, J, p. 102 urm.;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 920-20; III, ed. 2-a, No. 248-2;
WEISS, I, p. 145, 359, 360, 505, 507-509, 511, 513.

Doctrinit romneasnit.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 308 urm.; (II, ed. 2-a, p. 879); Droit ancien et moderne de

la Roumanie: p. 13, 14; Observatie sub. Trib. civil Marseille 13 Nov. 912, Dreptul
77/913; Observatie sub. C. Apel Bucuresti s. I, 95 din 24 April 1915, Dreptul 51/915;
FILITI
IOAN, Care este, dupd legea romdnd, efertut schimbdrii in timput cdsdtoriei a
solului asupra nalionalitettii femeii?", Dreptul 5/912 si Pagini Juridice 85/912;
NACU, I, p. 136, 137, 146, 147, 151, 474;

VuuruaEscu GR. Efectele naturalizdrii solului dupd cdsdlorie, asupra nationalitdlii sosale". Dreptul 79/911.

Jurisprudentk
1. Femeia isi conserva nationalitatea sa de origina, ori de ate ori prin
casatorie nu poate sit obtina alta, fie

din imprejurarea c sotul n'are o nationalitate, fie din cauza ca legea nationala a sotului nu-i confera acest

avantagiu. (Apel Iasi II, 32/903, Drept

25/903).

1) A se vedeS Legea i Nota dela pag. 47.

- 82
www.digibuc.ro

Codul civil

COMI'ET. TRIB. ROM. FATA CU STRAINII

2. Sofia desi de origind greacd, devine romncd prin cdstoria sa cu uu


romn si ea 1.i pstreazd calitatea de
romnc chiar in urma desfacerei cdsdLoriei prin moarte sau divort intru
cat legea nu prevede contrariu.
Prin urmare, sotia pstrAndu-si aceastd calitate poate dobndi imobile
rurale. (Trib. Roman, 437/910. Curier
Jud. 81/912).

3. Din faptul c prin art. 19 din codul civil se spune In mod expres c
romnca care se va cdstorl cu uu
strdin, va urmir conditiunea sotului.
vi se adaogd c, devenind vddavd, ea

Art. 13

va recdptit calitatea de romned, iar

prin art. 12 se arat c strina ce se


cdstoreste cu un romn, se va considerit ca romncd, far% a se mai zice
nimic de conditiunea ei cnd va de-

veni vdduvd, rezult eit strina cdsatoritd cu un romn si devenind vtiduvd, isi pstreazd nationalitatea dobandad prin cdsdtorie, adicd rmne tot
romncd. (Apel Buc. I, No. 95, 1915 ;
Dreptul" 1915, p. 402; Curier Jud.
52/915, C. Apel Buc. s. I, 54 din 2 Mart
1923. Dreptul" 37/923. Pand. Rom. 1924,
III, 36, Jur. Gen. 1923, No. 1186).

Art. 13 (Abrogat 1). - Strainul, chiar and n'ar avea resedinta

sa In Romania, va putea fi tras Inaintea tribunalelor Romne


pentru Indeplinirea obligatiunilor contractate de dansul In
Romania, sau In tara strina cu un Roman. (Civ 11, 14; Pr.
civ. 54, 58, 59, 75, 106; O. p. 5; Const. veohe 11; Tratat de
Pace Versailles 28 Iunie 1919 (Mon. ofl7/1920), Art. 304: Civ.
Fr. 14).

Text. fr. Art. 14.


L'tranger, mme non rsidant en France, pourra
tre cit devant les tribunaux franais, par l'excution des obligations par lui
eontractes en France avec un Franais ; il pourra tre traduit devant les tribunaux de France, pour les obligations par lui contractes en pays tranger
envers des Franais.
Doctrina stelinA.
AUBRY ET RAU, I, 5-a ed., p. 526, 883; VIII, p. 135-136, 139-141,143-150; 7481bis

n. 27;

BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 631, 647-650, 652-659, 661, 663, 664, 693, 695-701,
703, 705, 706;
BEUDANT, I, 90;

DALLoz, Rp. Droits civils, 257 urm., 301 urm., 352 urm.; Suppl. Droits noUs, 1'58 urm.
179 urm., 215 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 29 bis, IV;

DEMOLOMBE, I, 217, 249, 250, 251 bis, 261, 2M-20, 261-40, 266;
GLASSON, I, p 307 UPITI.;

HUC, I, 269, 279, 280, 283;

LAURENT, Dr. civ. inL, III, 39 urm., 41 urm.;


MOURLON, ed. 7-a, I, p. 77 urm.;
WEISS, L p. 70, 733, 736, 738-740, 748-751, 778, 782, 784, 788.

DoctrinA romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 231, 353 urm., 366; (V, p. 359-362; VII, p. 453 n. 4). Droit
ancien et moderne de la Roumanie, p. 245, 286, 287; Observafie sub. C. Apel Galati

s. I, 24 din 14 Oct. 1906, Dreptul 73/906; Obsrrvaiie sub. Curtea de Casatie din
Roma, 10 Iunie 1920, Tribuna Juridica 11-12/922;
CorsibrErr P. N. Nota sub Tribunalul Ilfov s. II com. 7772 din 18 Oct. 1921. Pand. Rom.
1922, II, 243;

DIsEscu G. C., Strtinii evrei parndntrni", Dreptul 52/902;


MANDREA N. Adnota fie sub Cas. II, 286 din 28 Iunie 102, Curier Jud. 52/902:

MAXIM G. Inrit. Efectele naturalizarii". Dreptul 31/924.


MEITANT GEORGE, Strainii in fafa justifiei", Dreptul 84/906; 14, 17, 26, 35, 39, 50, 59,
70, 80/907;

NACU, I, p. 158 urm.;


PETROVICI G. Nota sub Tribunalul Ilfav s. II corn. 7772 din 18 Oct. 1922. Pand. Rom.
1922, II, 246;
VELESCU ALEX., Nota sub C. Apel Buc. s. III 96 din 8 April. 1922, C. Jud. 3/923;
1) A se vedei Legea i Nota dela pag. 47.

83

www.digibuc.ro

Art. 13

Codul civil

(:OMPET. TRIB. ROM. VATA CU STRAINII


INDEX ALFABETIC

Act de guvernmant 12. Limitativ enumerare 10.


Actiune indirect& 4.
Mobiliare actiuni 7.
Actium mobiliare 4.
Obligatiuni contractate
Actor sequitur forum rei
1-14.
2, 4.
Omisiune esential 8.
Agenti diplomatici 5.
Ordine public 13.
Arbitral tribunal 14.
Persoan5 moral 3.
Asigurare 4.

Procedur civil 9.
Csatorie 10.
guasi-delict 1, 12.
Citatie 3.
Rechizitie 12.
Competent 1-14.
Reciprocitate 6.
Consuli 5,
Recurs 7, 8.
Conventiuni economice Renuntare 6.
11.
Resedint 10.
Curte de casatie 7.
Romilna lege 7.
Delicte I.
Societate 3, 4, 12.
Derogare 13.
State 11.
Diplomatici agenti 5.
Stat german 14.
Divort 9.
Stat strein 3, 12.
Drept international 5.
Stat turc 12.
Enumerarea enunciativli Strein lege 7.
10.
Strintate 3.
Enumerare limitativ 10. Strini 1-4.
Evrei 8.
Sucurnalil 3, 4.
Exceptie II, 13.
Supus german 12.
Francez 6.
Supus roman 2.
German Stat 14.
Supusi strini 8
Imunitate 5.
Tratatul de Versailles 14.
lncomperent 13.
Tribunal arbitral mixt 14.
International drept 5.
Tribunal Francez 6.
Interpretare 7.
Tribunal German 14.
Lege romanii 7.
Tribunal strin 6.
Lege streina 7.
Turc 12.
Limine litis 13.
Versailles-Tratat 14.

le), acea persoand morald se poate ca


la tribunalul unde se Olt sucursala,
imleplinindu-se si aetele de procedurd
prin acea sueursala Si aceasta reese

din art. 75 al. II, pr. civ. (Apel Foes.


I, Nov. 24 80, Dr. 6 80; Apel Focsani II,
Nov. 29 84, Dr. 3/84).
4. Dupd, prineipiul actor

sequitur

forum rei actiunile mobiliare se indrepteazit la domieiliul pratului. Si

exceptiunea la aeest principiu, prevdzutd de art. 13, se aplied numai atunci


eand reclamantul este roman si child e
Norba de obligatiuni contractate in Romania.

Astfel

societate

romnd

care a asigurat marfa din un vapor


strin enfundat de alt vapor al unet

companii strdine, in actianea de daune


contra acelei companii reprezintd drePturile vaporului inecat, si in afore caz
Ii se poate opune toate exceptiunile
inerente call-Mtn de strdin, deci si necompetinta tribunalelor romane, de

acea companie are in Romania o sucursald si un agent, ctici aceasta ser-vd numai pentru reprezentatiunea

afacerilor contractate in Romania,


adied o resedint de atributiune. (Trib.

Jurisprudentil.
Art. 13, ne facand distinctiune
restrictivd, ei enuntand intr'un mod
generic, vorba de obli.qatiuni contracta-

Covur. I, Inn. 5/80, Dr. 6/80).

5. Consulul strdin n'are dreptul niel


calitatea de a contesth competinta tribunalelor romane, edei el ne-avand eate, nimic nu autorizd a se restrnge a- raeter diplomatic prin postul pe care
plicatiunea acestui articol numai la o- Il ocupd, ci fiind mimai un reprezenbligatiunile nseute din contract, de tant al intereselor comereiale ale suoareee este recunoscut in principin at' pusilor trei sale aflgtori. in Romania,
obligatiunile se nasc si din delicte si nu poate beneficia de imunitatile st
ouasi-delicte, i pentru aceste nu se specialele favoruri cari dupd dreptul
vede ed leginitorn1 sd fi stabilit altfel. international, sunt acordate agentilor
diplomatici; astfel consulul strdin poate
(Apel Foes. I, Nov. 24/80. Dr. 6 80).
2. Din art. 13, care deroagd la prin- fi chemat a rdspunde de faptele sale
cipiul actor sequitur forum rei, reese din care ..pot naste raporturi juridiee
cel mult cd, strinii se pot prevala in inaintea trbuunalelor romane de dare
Romania de art. 13, intoemai ea rom- romni. (Trib. Iasi, IV, Oct. 25/85, Dr.
nii, citnd pe strdini inaintea tribuna- 66/86).
6. Renuntarea la facultatea acordalelor romfme daed toemeala s'a Meut
in Romania, nu insd, cit strdinii au fa- tit prin art. 13 se reguleazd tot dupd
cultatea de a cita inaintea tribunalelor prineipiul reciprocitAtii si ea nu se
lor pe supusii romni sau pe strdinii poate deduce din singurul fapt al redomieiliati in Romania, daed tocmeala clamatiei, adresatd unui Trib. strain.
s'a Meut in tara bor. (Cas. I, 338/Oct. Astfel fiind, romfinul reclamant in
Franta si condamnat de Trib. francez
29/80, B. p. 349).
3. Din art. 13 reese cit tribunalele ro- nu perde dreptul de a se mai adresa en o
mane sunt eompetinte a judech recla- asemenea cerere la Trib. reornfine, pe
matiunile ridicate de un roman contra cat timp franeezul reclamant Iii Romaunui strain, nu numai in cazurile cand nia si contra cdruia s'au pronuntat
obligatiunea este contractatd in Ro- Tribunalele romne are dreptul de a
1.

mania, dar si in cazul &Ind obliga- se adresh cu aceias cerere la Trib.


tiunea va fi contractat in strdind- francez. (Cas. I, 224 96, B. p. 940).
tate. Si actiunea urmeazd a se adre7. Misiunea Curtei de Casatie fiind
s, la tribunalul locului unde s'a nde a mentine uniformitatea in apnea-

cheiat conventhmea daed s'a incheiat in


Romania, iar dacd s'a incheiat in strinatate la tribunalul domiciliului reclamantului. In eaz insi-i cfind se reclamd

rea legilor romne, urmeazd el Interpretarea eronatd data de o instant de


fond unei legi streine, numai atunci
poate servi ca nitiloe de easare, end
in judecata o persoand morald care acea interpretare ar fi cauza unei conn'are domiciliu in Romania dar are traventiuni la legea romfind, caai nubiurouri de administratiune (sucursa- mai inteun asemenea caz se poate zice
84

www.digibuc.ro

Co dul civil

ct legea romang a fost violatd. (Cas.


I, 108 98, B. p. 392).
8. Dispozitia articolului 13 se poate
invoca si de evrei de oareee dansii nu
sunt prin aceasta ehiar streini, deaf
dacd s'ar dovedi cd sunt supusi vreunei protectii strdine. Prin urmare,
dacd Curtea de 'Apel se (let:lar incompetenta, frd a rdspunde nimic la mijlocul de apdrare bazat pe art. 13, comite o omisie ezientiald, de oarece in
virtutea acestui articol era competinte sti judece afacerea afard numai dacd s'ar fj dovedit cd reclamantul era
supus strein. (Cas. II. 286/902, B. p.
857).

CU STR INH

COMPET. 'HUB. ROM.

Art. 13

voruri pe eari legile unui Stat le a-

cordri numai propriilor kr supusi.


Din conventiile incheiate de Romania cu diferite State nu reiese nici formal, hiei indirect, ideia cd prin aceste
conventiuni, inebeiate de Romania cu
Elvetia, Italia, Germania, Anglia si
Rusia, Romania sa fi voit sd deroage
dela favoarea acordata prin art. 13 din
codul civil numai Romanilor. (Cas.
Martie 1913, B. p. 530).
12. Instantele judeeatoresti romne
sunt competinte, conform art. 13 c. civ.,
judece actiunea until roman in con-

tra unni Stat strain ori de eke ori


actiunea nu are de cauzd un act de

adiea un act svfirsit de


9 Tribunalele romane simt compe- guvernamant,
strain in virtutea dreptului sau
tente de a judech actiunile de divort, Statul
a suveranitillei sale.
chiar dacd litigautii ar fi streini. A- politic,
urmare. Statul Otoman rdspunceasta nu se mai poate discuth astAzi, de,Prin
conform art. 1000 C. civ., de faptul
in urma modifiedrilor aduse Codului agentilor
cari au ridicat faina, prode Procedurd civild in 1900, care prin prietatea siii,
unei societati romne, de pe
art. 54 a dat formal in cornpetenta Tri- bordul vaselor
n portul Conbunalelor ordinare toate prigonirile stantinopol, inainaflate
de a fi descArcatd,
dintre mice imprecinati streini. atat far indeplinireaLe
vre-unei formalitati
civile, cat si cele ce le sunt date ill CA- si fra a o plat, dacd
instanta de fond
dere prin alte legi. (Trib. Covurlui I, constat c Statul Otoman
n'a putut
Dreptul 68 905).
e Mina a fost rechizitionatd
10. Dispozitiunile art. 13 din codul dovedi
hrana armatei otornane si c
civil, privitoare la chemarea inaintea pentru
deci
actul
care a dat nasterP la rdspuninstantelor romfine a strinilor care dere mi intrd
catcgoria actelor de
n'ar ave resedinta in Romania, pen- guvern an l nt.in
(Ca
s. sectiuni-unite. No.
tru obligatiunile contractate in Roma- 11, din 18 Iunie 1915;
Rom."
nia sau in tara streind cu un Roman, 1915, p. 578, Curier Jud.Jurnispr.
76 915; In acefiind numai enunciative, iar nu limita- las sens: Trib. Iliov s. II corn.
7772 din
tive, se pot apnea si in utaterie de ca- 18 Oct. 1920. Dreptul 6 921; Pand.
Vom.
storie, observandu-se ins-A formele re- 1922, II, 243).
lative la validitatea cdsdtoriei, dupd.
13. Dispozitiunile art. 13 c. eiv. rom.
legile tdrit in care cdstoria a fost
de ordine publicd, romanul
contractatd. (Apel Craiova I, Dr. 73, nefiind
care contracteazd cu un strdin, poate
911, p. 582).
conveni ca diferendele rezultate din
Dispozitiunea art. 13 din codul conventie, A, fie judecate de tribuna11.
civil, care prescrie c Romnul nu lele trei strdinului. Actionat de ropoate cbema in judecat in Romania man inaintea tribunalelor romne,
pe strMnul cu care a contractat dansul strinul poat invock exceptia de inchiar in tar% strdind, creeazd un drept competent in limine litis, adied inexceptional numai in favoarea Roma- dependent de amandri procedurale, la
nilor ce au contractat cu un strain. primul termin cnd se discutd actinAcest drept nu se poate intinde si in nea. (C. Apel Buc. S. III, 96 din 8 April
favoarea strinilor, chiar
1922, Curier Jud. 3/923).
in Romania, cari au contractat err mt
14. Diu diferitele disp. cuprinse in
alt strin, pentru ca art. 13 din codul sectiunile
inclusiv ale tratatrtcivil stabileste o derogatiune de la art. lui de pace dela Versailles, rezult ed.
11 din acelas cod, care asimileazd pe Trib. arbitral mixt, prevAzut de art.
strdini cu Romnii in ce priveste 304 a fost institnit in scoput de a redrepturile civile.
gula neintelegerile la care am da nasIn principiu, conventiunile comer- tare aplicatiunea diferitelor disp. ale
ciale incheiate infra diferite State nu tratatului, referitoare la raporturile
au de scop alteeva de cat a strange de drept privat ale supusilor Putericat se poate mai mult intre State le lor aliate sau asociate cu Statul geramice relatiunile dintre dansele, de a man sau supusii germani. Prift creiaasigur supu5ilor respectivi protectin- rea acestei jurisdietiuni nu s'a urmdnea si siguranta cea mai mare, precum rit catusi de putin a se restrnge, mo$i de a le acorda acestora si cele mai difich, sau suspcinda competenta injudecdtore*ti ale Puterilor
mari facilitti in daraverile kr, fdrd. si
insd ca printfaceste conventiuni Ed se aliate sau asociate, cu privire la regupoat schimba legile econorniee chiar larea conflictelor de drept privat in
ale acelor State, si de a acorda si fa- general
intre supnsii lor si acei ai
85

www.digibuc.ro

Art. 14

COMP ET. TRIB. ROM. FATA CU STRAINII

Codul civil

Statului german, iar daca o restrictiune sau suspendare de competent& se


poste desprinde din textul $1 spiritul
acestor dispozitiuni, ea este privitoare
numai la tribunalele nationale germane, considerate do catre Puterile cari
au dictat pacea, ca neprezentnd suficiente garantii, de impartialitte pentru supusii lor.
Acest principiu reese elar din insgsi
termenii art. 304, care prin al. 2 de
sub lit, b., spline textual urmtearele:
...toate diferendele oricari ar fi ele,
,,relative la contractele incheiate ma,,iute de punerea in vigoare a tratatuJui de fatd, intre supusii Puterilor a-

gea sa national nu se opune la a-

duce afacerea inaintea tribunalului


arbitral mixt, afar/1 numai dac le-

Art. 11 cu notele 1, 15, 16.

ceasta."
Din aceste dispozitiuni rezult c,
de$1
in pricipiu
Tribunalul arbitral mixt este competente s judece
orice diferendc relative la. contractele
incheiate, inainte de punerea in vigoare a tratatului, intre supusii Puterilor
aliate sau asociate si supusii germani,
totusi, o atare competina nu ex lude
pe aeeea pe care. o au, dupti, legile t&rei ler, Tribunalele nationale din Statele aliate sau asociate, ci dimpotriv,
competenta acestora are precadere si
exclude pe aceea a Trib. arbitral mixt,
eu facultatea pentru supusul Puterii
hate sau asociate si supusii (ressor- &late sau asociale, care ar fi interesat
tissants) germani, vor fi regulate de in eauz, si numai pentru acesta, do
Tribunalul arbitral mixt, cu exceptiu- a deferi pricina Tribunalului arbitral
nea diferendelor cari, prin aplicatin- mixt, prin derogare dela regulele de
nea legilor Puterilor aliate, asociate competent prevzute in legile trii
sau neutre, sunt de competenta tri- sale si intrucilt aceste legi nu i-ar inbunalelor nationale ale acestor din terzice formal aceast cale. (Cas. III,
urma puteri. In acest caz, aeeste di- 1563 din 12 Dec. 1923, Jurispr. Gen. 1924
11ferende se vor regul de ctre aeeste No. 171; Jur. Rom. 1/924, Pand. Rom.
iribunale nationale, eu excluderea tri- 1924, I, 128; Curler Jud. 20/924, Dreptul
bunalului arbitral mixt. Supusul (res 2/924).
soitissant) interesat al unei Puteri a15. A sevede: Art 2 cu notele 3, 6,
Hate san asociate, va putea totue a- 9, 31; Art. 5 eu notele 3, 4, 12, 13, 24, 32;

Art. 11 (Abrogat t). - Romnul va puteh fi tras inaintea unui


tribunal Roman pentru obligatiuni contractate de el in -tara
strind, chiar cu un strin. (Civ. 2, 13, 15; Pr. civ. 75, 76,
106, 107; C. p. 4, 5; Civ. Fr. 15).
Text fr. Art. 15. - Un Franais pourra tre traduit devant un tribunal
de France, pour des obligations par lui contractes en pays &ranger, mme
avec un &ranger.
Doctring, strtiinfi..
AUERY ET RAU, VIII, p. 142, 143;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 666-670;

DALLoz, Rp. Droits civils, 242 urm., 289 urm.; Suppl. Droits civils, 151 urm., 175;
GLASSON, J, p. 307 um.;
Hue, I, 283;
NIouRLON, ed. 7-a I, 77, 78;
WEISS, I, p. 754, 755.

Doctrinil romilneascii.
ed. 2-a, p. 231, 353 urm., 366; (V, p. 359-362). Droit ancien et moderne de la .Roumanie, p. 286;
MAXIM G. Dim., Wade naturalizrii", Dreptul 31/924;
IVIErrANI GEORGE, Strdinii in fata justifiei", Dreptul 84/006; 14, 17, 26, 35, 39, 50, 59,
ALEXANDRESCO, I,

70, 80 007;
NACU, I, p. 158 urna.

Art. 152). (Abrogat art. 106 Proc. civ.).


1) A se vedea Legea i Nota dela pag. 47.
2) Textul vechiu arart. 15. In once materie, afart de cele comerciale, str5inul reclamant, care nu
va aveh imobile in Romania, de o valoare suficient pentru a asigurt pinta cheltuelilor de judecat i a daunelor interese ce ar putch rezulta din prunes, va 11 t.nut de a da cautiune pcntru plate accstora. (Civ. 11, 14,
1675, 1676; Pr. civ. 106, 107, 392-396; Civ. Fr. 16).
Acest r.rt. 15 este abrogat prin Noua procedurci cioiid ca una ce desfiinleazfi art. 106, din vechea
procedur5 civilS, care obliga pe strAinul reclamant sau intervenient de a da cautiune in materie

- 86 www.digibuc.ro

Codul civil

CAUTIUNEA JUDICATUM SOLVI

Art. 16

Text fr. Art. 16. En toutes matires, autres que celles de commerce,
l'tranger qui sera demandeur, sera tenu de donner caution pour le paiement
des frais et dommages-intrts rsultant du procs, moins qu'il ne possde en
France des immeubles d'une valeur suffisante pour assurer ce paiement.
Doctrinii
AURRY ET RAU, VIII, p. 127-132;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 675, 677, 679, 681, 685;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 736;
DEMOLOMBE, I, 255, 250, 258, 266;
GARSONNET, II, p. 395;

Huo, I, 284;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 79 arm.;


WEISS, I, p. 280, 760, 764, 770, 919.

Doctrinit romneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 367, 368; (VII, p. 563 nota); Droit ancien et moderne de la
,Roumanie, p. 39, 252;
CANTACUZINO MATEI, p. 536;
MAXIM G. DIM., Efectele

MEITANI GEORGE, Strdinii


70, 80/907;

Dreptul 31/924;

n fafa juslifiei", Dreptul 84/906; 14, 17, 26, 35, 39, 50, 59,

NACU, I, p. 162; III, p. 490.

Juispruden.
1. Dup6. art. 106 pr. civ. $i art. 15 c.
civ., numal strinul reclamant poate fi
supus la plata cautiunei judicatunt
solvi, nu ins i strainul prt, chiar
dacti, este anelant, cAci face aceasta

tot ea prt spre a se apdr de pre-

tentiunile reclamantului. (Cas. I, 300,


Se_pt. 4/72, B. p. 227).
2. Prin art. 15 c. civ. si art. 106 pr.
civ. se prevede ca orice strin recla-

mant sau intervenient, care nu va fi


domiciliat in Romnia, va fi dator,

dup cererea prtii interesate, de a da


cautiune pentru plata cheltuelilor $1. a
daunelor interese la care ar puta, fl
condamnat pentru orice materii, afard
de cele comerciale. Aceast dispozitiune trebue a se aplicA nu mimai pentru strdinii reclamanti in materie civil, dar i pentru strinii prti civile
care pretind daune-interese eauza te
prin delicte ori crime, pe Wit vreme
legiuitorul a voit a dispenoit de asemenea cautiune numai pe strinii care

ar reclaim), in materie comerciald, dupti

cum s'a exprimat expres in aceast


privire prin articolele mai sus citate.
De$1 prin art. 11 e. civ. se prevede e
strinii se vor bucura in Romnia de

acelea$i drepturi civile ca si Romnii,


afard de cazurile unde legea ar fi hotdrit altfel, si de$1 in codul de procedur
nu exist vre-o dispozitiune pentru darea vreunei cautiuni
de cdtre prtile civile, totusi trebue a
se supune strdinii prti civile de a
da cautiunea judicatum solvi pe &AAA
vreme, pe de o parte prin art. 15 c. civ.
$i 106 pr. civ. strdinii reclamanti sunt

iar pe de alt parte este incontestabil


principiul ca pentru rezolvarea oricdror chestiuni in materie penald trebue
a se aplich dispozitiunile din codul
sau procedura civil dacd nu exist
disrozitiuni speciale in codul sau procedura penal pentru rezolvarea acelor chestiuni, i astfel dupa acest prin.
cipiu urmeazd c i citatele art. 15 c.
civ. si 106 pr. civ. trebue a se aplicit $1.
pentru judecarea pretentiunilor civile
pe calea penald. Apoi, desi prin art. 60
pr. p. se prevede in general cd, oricine
se va socoti vtmat prin vre-o crimit
sau delict va puic aduce plngere
a se constitul parte eivil, totusi nu
se poate deduce din acest articol cd nu
se poate face pentru strdinii prti civile nict o restrictiune pentru exrcitiul
unui asemenea drept, prin obligatiunea
de a fi supusi la dare de cautiune, cdci
negresit legiuitorul a inteles cd prin
citatul art. 60 sd, prevadd principiul
general al dreptului de a reclama
daune cauzate prin delicte sau crime.
fiind bine inteles c pentru exercitarea unui asemenea drept urmeazd sit
se aplice si alte texte de legi care sunt
prescrise pentru artarea conditiunilor in care el se poate exercit, dupd.
cum $i prin art. 66 pr. civ. se prevede
principiul general pentru dreptul de a
reclam in materie civ.il, MI% deosebire intre romni sau strdini, rmdnnd desigur ca pentru strini sd, so
aplice dispozitiunile ulterioare ale art.
106 pr. civ. pentru darea cautiunei judicatum solvi. Dacd, eqemenea obligatiune pentru strinii reclamanti in
materie penald, se poate consider& prea
riguroasa, fiinded, li se ingreuneazd,

obligati de a da asemenea cautiune,

exercitiul dreptului de a reclam pen87

www.digibuc.ro

Art. 16

DOBNDIREA CALITATII I mE ROMAN

Codul civil

caz va trebui sd se recunoascd ratiuilea de a obligit pe strinii reclamanti


de a da cautiunea judicatum solvi,
apoi ar fi neexplicabil pentru ce n'ar
exist aceeasi ratiune i in cazul and
acei strini ar nrmri pretentiunile
lor pe calea penald alturi cu ministe .

tru niste daune provenite diii fapte ce


nu puteau prevede, pe cnd din conixa

in materie civild li se poate imputd


lipsa de precautiune pentru a nu fi
siliti sd reelame dreptul lor prin judeeatd, to tusi pe de o parte aceast rigoare nu se poate evit dealt prin reformarea legei, iar nu prin npaplica- rul public. (Apel Iasi II, Sept. 28/89 Dr.
rea ei, iar pe de and. parte nu este mai 68 89).
3. Cum in materie de petitiune de
putin adevrat cd, ar fi iari nedmpt
ea romnii sd fie expusi de a f urmd.- ereditate, cnd punerea in posesiune
riti pe cale penald dupa reclamatiunile sP cere dela justitie, cei ce fac o asenedrepte ale strdinilor, M.A. a pute sIl menea cerere au calitatea de reclafie despgubiti de cdtre acestia pen- manti; in atare calita.te, &Lai sunt
tru daunele si cheltuelile ce li s'ar straini, trebue sd, dea cautio judicatum
cauz prin asemenea nedrepte urma- sol vi. (Trib. Ilfov, II, Sept. 21/92, Dr.
riri pe calea judecdtii penale, n cazul 61 92).
4. Exceptiunea judicatuni solvi, dupd,
end acei strini n'ar ava, nici domieiliu nici avere in Romania. In tot ca- art. 106 pr. civ. nu poate fi invocat
zul, dacd interpretarea fortat a legii in prima instant cleat inaintea oriin sensul de a nu se cere nici o eau- cgrei apardri asupra fondului; iar In
tiune dela strainii prti civile pare apel, ea constituind o exceptiuue diposibild atunci cnd acestia isi exer- latorie, iar iu peremtorie, nu poate fi,
cit actiunea civil deodatd, cu cea
in nici un eaz, admisd In temeiul art.
apoi asemenea posibilitate de 331 pr. civ., dupd, care nu se poate prointerpretare nu mai poate aveit loc in duce in apel exceptiuni existente la
cazul and strinii ar exercitit acea prima instant si cari nu s'au invocat
actiune direct inaintea instantelor ci- aeolo, afard de exceptiunile peremtovile, conform art. 8 pr. p. cd.ci atunci rii. Deei tribunalul cu drept respinge
virtualmente trebue a se procede con- exceptiunea judicatum solvi, invocatd
form procedurei civile, si prin urmare pentru prima cal% inaintea sa ca intrebue a li se apnea. art. 106 pr. civ. stantd de apel. (Cas. I. 74/Febr. 29/93,
Prin urmare, dac pentru asemenea B. p. 124).

Art. 16 ').

(A brog at

art. 7, 8 si 9 din Constitutia veche).


Doctrina romtineasca.

ALEXANDRESCO, 1)mi.l anrien el moderne de la Iloumanie, p. 23.


NACU, 1, p. 137, 138, 144, 153. 216.
1) Textul vechlu al art. I& .Strainul care va voi a se naturaliza in Romania, va fi dator a cere naturalizatiunea prin suplica care Domn, aratand capitalurile, starca, profesiunea sati meseria ce exercita,
vointa de a-si statornici domiciliul pc teritoriul Romaniei. Daca strinul, dupa o asernenea cerere va locui 10
ani in tara. si daca prin pnrtarea si thptele sale va dovedl ci este folositor jrii, adunarea legiuitoare, dupa
initiative Domnului, ascuItand i opiniunea consiliului de Stat, li va putea aciarda decretul de naturalizatiune,
care va ti sanctionat si promulgat de Domn.
Cu Mate acestea va putea fi dispensat de stagiul de 10 ani stzainul, care ar Ii fatut tarii servicii importante, sau care ar fi adus in tara o industrie, inventiuni utile sau talente distinse, sau care ar ti format in
;era stabilimente mari de comerciu sau industrie. (Civ. 6, 9, 87; Const. 6-9).
Art. 16, ca si art. 9 Cod. Civ., a fost abrogat prin art. 7 din Constitutia veche, astfel cum a fost revizuit prin Legea din 13 Octomvrie 1879. Iata cuprinsul acestei Jegi Art. unic. In locul art. 7 din Constitu(tune, care se revizueste, se a pune urmatorul:
Art. 7. Diferenta de credinte religioase si confesiuni nu constitue in Romania o pedici spre dobandl
drepturile civile i politire, si a le exercita.
I. Strainul fara osebire de religiune, supus sau nesupus unei protectiuni straine, poate dobandl imparnantenirea cu conditiile urmatoare:
(t) Va adresa guvernului cererea de naturalizare, in care va arata capitalul cc posed, profesiunea
sau meseria cc exercita i vointa de a-si stabili domiciliul in Romania.
b) Va locul in urma acestei cereri, 10 ani in tari i va dovedi prin faptele sale at este folositor ei.
II. Pot fi scutiti de stagiu:
a) Acei cari vor fi adz's in tail industrii, inventiuni utile sau talente distinse, sau cari vor fi fondat
eel stabilimente mari de comerciu sau de industrie;
b) Acei care fiind nascuti i crescuti in Romania din parinti stabiliti in tat* nu s'au bucurat nici
unii nici altii, vre-odata de sreo protectiune strinii;
Acei cari au servit sub drapel in timpul resbelului pentru independenta i cari vor putea fi naturalizati in mod colectiv, dupa propunerea guvernului, printr'o singura lege i firrt alte formalitati.
III. Naturalizarea nu se poate acorda deck prin lege, in mod individual.
IV. 0 lege speciala va determina modul prin care striinii vor putea stabili domiciliul lor pc teritoriul Romaniei.
_ V. Numai Romanii sau

naturalizati Romani pot dobandi imobile rurale in Romania.


Drepturile pani acum castigate sunt respectate.
Conventiunile internationale astizi existente rriman in vigoare cu toate clauzele gi termenul cuprins
intr'insele.
A se vedea si art. 13 si 9 din Constitutia veche, precum i nota dela art. 9 Cod. Civ. A se citi in-acelas
timp si art. 379 din Regulamentul Organic, spre a se vedea modul i conditiile cum se fficea naturalizarea sub
imperiul acestei legi abrogate.

88

www.digibuc.ro

Codul civil

1.

PIEHDEBEA CALITATI1 DE HOMXN

Art. 17

Stat, aplicabil se intelege si romanilor


streini, e natural sh se aplice
romncelor din regatul Romniei, atunci

Jurisprudenta.
Naturalizarea dobandith conf. art.

9 din Constitutie nu produce efecte cnd ele se chstoresc cu un strein,


deck pentru viitor. Acest art. prevede chci, dach in asemenea caz, ele isi
numai o inlesnire pentru romnii din pierd nationalitatea lor dupa art. 19
alte State sau pentru acei cari si-au din Codul civil, origina lor ins na
pierdut calitatea de cetkeni romni, si-o pot perde, prin urmare, nici avanca sh-si recapete aceast calitate; nu tagiul ce le asigar aceasta originh, si
rezulth ins din nimic ch recunoaste- care consist in capacitatea civil derea cetteniei are efect retroactiv. (C. plin de a dobndi orice lucruri din
Roninia. Astfel, o romnch, din RegaApel Galati II 142)98, Drept. 73/98).
tul Romniei, nscuth din printi ce
2. Restrictiunea push de legiuitor,
prin art. 7 paragraful V din Constitu- tteni romni, chstorith eu tin roman
tiune, duph care streinii nu pot do- macedonean, supus otoman. are capabandi imobile rurale In Romania, nu citatea de a primi prin donatiune imose aplich romnilor de originh, ins& bile rurale situate in Romania. (Cas.
supusi ai unui Stat strein, si cari po- S. Unite, 8 901. B. p. 1489. Contra: Cas.
trivit art. 9 din Constitutie pot do- S. Unite 10 903. B. p. 1216).

bandi imediat recunoasterea ; consti5. Legea din 9 Martie 1880 care contuantii gsind de folos pentru tarh, srt fer calitatea de eetriteni romni benitrateze pe acestia cu mai multh f a- torilor din Dobrogea se aplich tuturor
voare decat pe ceilalti streini, astfel ch, loeuitorilor acestei provincii, fie si
[latish pot dobandi asemenea imobile Bulgari, cari la 11 Aprilie 1877 eran.
in Romania. (Cas. S. Unite, 8/901. B. supusi otomani si. aceast lege este
p. 1489).
aplieabil chiar copiilor minori ai a3. Streinii, cari au cumprat imobile cestor supusi, infra cat anexiunea Dorurale, inainte de naturalizare si au brogei n'a putut sh, lase fall nationaintrat in stpanirea lor, nu pot fi scos1 litate pe copiii minori ai noilor cetdin aceastrt posesie in mod legal, deck teni romni. (C. Apel Galati I, Drept
prin anularea actelor de cumphrh- 83 906).
6. Evreii nscuti in tat% si cari an
toare. In aceast situatie nu st3 poate
contest, unor asemenea detinAtori de satisfcut legea serviciului militar defapt ai imobilelor rurale, dreptul de a 'vin prin aceasta supusi romni, intra
face acte de conservare pentru men- cat se dovedeste ea nu s'au bucurat
tinerea integrithtii acelor imobile, in- vreodath de protectia strding, frh. ns
tre care intr t intreruperea prescrip- sh dobandeasc calitatea de cethteni
tiei prin inteniarea unei actiuni con- romni. Prin urmare msurile de extra acelora de al treilea, cari ar detine pulzare luate in contra lor sunt lipsite
fr drept vre-o parte din imobile, de sanctinne penalrt. (Trib. Ilfov II,
fr InsA sd poath execut aceea ce ar Dr. 21 907. Contra : Curtea Apel Buenchstiga. (Cas. I, 546 903. B. p. 1482).
resti III. Dr. 31/907).
4. Ceeaee Constitutiunea a dispus in
7. A se vede: Art. 6. Index si notele
favoarea romnilor de origin din att respective; Art. 8, nota 1.
CAPITOLUL ii

Despre pierderea drepturilor civile prin pierderea calitatei de roman

Calitatea de roman se pierde:


a) Prin naturalizatiune dobndit In tara straind ;
b) Prin primirea fara autorizatiunea guvernului romn, a
vreunei functiuni publice dela un guvern strain ;
Art. 17 (Abrogaz").

c) Prin supunerea pentru oricat de putin timp la vreo

protectiune straina. (Civ. 7, 19, 20 ; Const. 32; Civ. Fr. 17).


Text fr. Art. 17.

La qualit de Francais se perdra, 1 par la natura-

lisation acquise en pays tranger ; 20 par l'acceptation non autorise par le Roi,
de fonctions publiques eonfres par un gouvernement tranger ; 30 enfin par
tout tablissement fait en pays tranger, sans esprit de retour.
Les tablissements (le commerce ne pourront jamais tre coasidrs Comme
ayant t faits sans esprit de retour.
I) A se vedea Legea

Nola dela pag. 47.

89

www.digibuc.ro

Art. 1 7

PIEFIDEREA CALITATII DE ROMikN

Codal civil

Doctrinti,
AUBRY ET RAU, I, 5-a ed. p. 433-441, 453;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 516-519, 521-525, 527, 530, 533-535, 538-540,
542, 545;
BEUDANT, I, p. 68-70, 73-75;
DALLoz, .1Vp. Droits civils 480 urm.; Suppl. Droits civils 281, 282 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 49 bis, II si HI;
DEMOLOMBE, 1, 179, 180;

Hue, I, 191, 288, 290, 291, 293;


MOURLON, ed. 7-a I, p. 106 urm.:
WEISS, I, p. 435, 445, 462, 468, 469, 471, 476, 478, 480, 481, 484, 490, 492, 493.

Doctrinii romneascrt.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 368 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie: p. 12;
MARINESCU C. IOAN, Nota :sub Cos. III, 378 din 14 Martie 1922. Pand. Rom. 1922-1-248;
NACU, I, p. 148 urm.;
PANTAzi Fatt., Notti sub Cos. III, 378 din 14 Martie 1922. Pand. Rom. 1922-1-246
INDEX ALFABETIC

asAtorte 9.

Contributiune 2.
Divort 9.
Dobrogea 7.
Electorale lisle 5.
Femee vAduvA 9.

Functiune publicA 10.


GardA civicA I.
Passeport 2, 3, 4, 10.

Pierderea cantata de roman 1-5, 8-10.

Posesiune de stet 6.
Prezumtiune 6, 10.

Protectie strata 2, 3, 8.

Redobandirea calitalii de
roman 2.
Renunlare 3.
Serviciu militar 4, 5, 10.
StrAini 1, 6.
Supus strain 3, 4.
Turci cetateni 7.
VAcluvA 9,

c pentru a fi o supunere la o proteetiune strin care atrage dup sine


perderea calittei de roman, trebue sl
existe o cerere din parteo unei persoane prin care sh-si manifeste vointa
ea renunt la acea calitate si se supune unei protectii strine. Faptul de
a se servl en un pasport strhin Inteo
imprejurare oarecare nu implie en
sine perderea nationalittei. (Cas. II, 82,
Apr. 10/90, p. 486), pe efit timp nu exist

Jurisprudentrt.

nici o cerere din partea aceluia de a


p5rsi nationalitatea romanit i a i se
acordit acea proiectie strin ; chiar
daca numitul s'ar afl trecut in registre ea supus strain, Me acest fapt
nu-i poate sebimbit intru nimio situatiunea, dach nu exist nici o cerere

Dach romnul a lost eselus din


garda eivich ea strain, aceasta nu 'i
poate lu calitatea de roman, eaci
calitatea nu se perde numai prin vointa euiva, ci numai in unul din modurile prevAzute prin art. 17. Si dae nu
exist until din rnodurile prevdzute
prin art. 17, prin care numai se perde
calitatea de roman, prin nimic, prim
nici o alt imprejurare nu se poate
perde calitatea de roman. Dae dar un
roman, spre a se scuti de indeplinirea
unei sareine impuse romanilor, pretinde cd este strain, si pe acest motiv
cl e seutit de indeplinirea acelei sarcine, prin aceasta nu se poate zice ea
acela a Incetat de a fi roman, chei perderea calittii de roman nu atarn de
la vointa noastr, ci e regulat de lege
prin art. 17. (Cas. II, 149/Iun. 16/78,
I.

din partea lui In aceast privint.


(Cas. II. 108/Oet. 5/84, B. p. 833).

4. Calitatea de cettean roman so


perde prin faptul servirei de un pasport strein in scop de a fi scutit de
serv. mtlitar. (Apel Galati, II, Drept
73/98).

5. Cel care s'a scutit de serviciul militar, sub cuTant el este supus strin,
a perdut dreptul de cettean roman
el nu mai poate figura in listele eleetorale. (Trib. Tecuci. Drept. 37/98).
6. Posesiunea de Stat a calittii de
roman, ori cat de bine ar fi stabilit,
nu poate constitui. &cat o simpl prezumptiune de nationalitate, prezumptiune care poate fi distrusd prin proba
extraneitritii persoanei. (Cas. III, 3

B. p. 210).

2. pupa art. 17 calitatea de roman se


scurt timp cineva a primit a se pune sub
o protectiune strin. Daca dar romapentru a fi scutit de contributiuni
cutre stat si alto indatoriri ce legea
impune in sarcina esclusiv a cette-

perde ehiar in caz &and pentru un

Aprilie 1908, B. p. 676).

7. Conform art. 3 din legea pentru


organizarea Dobrogei, au devenit cotteni romani toti locuitorii din Dobrogea cari, in ziva de 11 Aprilie 1877,
erau cetteni otomani, iar prin euvantul locuitor din Dobrogea" legea, in
art. 3, a inteles numai pe acei, ce erau
stabiliti in Dobrogea la data artat,
iar nu si pe acei cari erau stabilisi in
alte tari, si cari nu veneau in Dobrogea deck in mod vremelnic ea s ex-

nilor romani, a infatisat un pasport


strin, de unde rezult e s'a supus
unei protectiuni strine, astfel perzand calitatea de roman ea nu mai
poato fi redobandith cleat indeplinind
conditiunile cerute de art. 16. (Cas. II,
1201Iun. 6(78, B. p. 200).

3. Bezult din cuprinderea art.

17.

90

www.digibuc.ro

Codttl civil

REDOBANDIREA CALITATII DE ROMAN

Art. 18

ploateze pmnturile ce aveau acolo.

No. 1186, Dreptul 37/923, Pand. Rom

(Cas. III, 3 Apri lie 1908, B. p. 676).

1924, III, 36).

to. Pentru a se puteh opune unei

8. Conform art. 17, lit. c. din codul

persoane c si-a pierdut nationalitatea, se cere din partea acesteia un act


de voint, o manifestare voluntard fie
expres in sensul unei declarat'i formale, fie tacitil, in care caz insd, ea

civil, calitatea de romfin se pierde


cand el se supune unei protectiuni

strine si-si manifesteazd in mod conslant si neindoios aceast inlentiune.


(Cas. III, 3 Apr. 1908, B. p. 676).
9. Nationalitatea nu se poate pierde
deed prin unul din modurile exnrese
$i limitativ enumdrate de lege, nepu-Hindu-se procede prin analogie la excluderi sau pierderi de nationalitate;
ori, neexistAnd nici un text in legislatiunea noastrd care sd facd din vddu-

trebue s rezulte implicit din fapie categoriee cum ar fi primirea unei tunetiuni publice de l un guvern strin
sau intrarea fiird autorizatia guvernului in serviciul militar la strini conform art. 17, 20 c. civ.
Faptul procurdrei unui passeport
de la im stat strain, nu poate conferi

via femeei provenitd prin divort sau


moartea sotului o canz de p'erderea
nationalituitei, strina edsdtorit c'un
roman $i apoi devenit vdduv isi

nationalitatea tdrii strine si nici atrage pierderea nationalittii de origind


eel niult poate constitul o prezumptie, care necesitd, ins a fi confir-

nationalitatea dobfinditd
prin cds6torie, adied rdnitine romncd.
(C. ap. Buc. I, 93/915. Curier. Judiciar

math' prin acte categorice. (Trib. Ba-

pilstreazd

cdu s. 11, 36/923, Jur. Gen. 1924 No. 162;


Dreptul 41/923).

11. A se vedea: Art. 6 cu Nota 42;

52/915, Dreptul 1915, p. 402; C. Apel Buc.


s. 1, 54 din 2 Mart. 1923. Jur. Gen. 1923.

Art. 12 cu Nota 2.

Art. 18 (Abrogat 1). RornAnul care va fi pierdut calitatea


sa de Rornn. o va puteh redobndi intorcandu-se in Romania
cu autorizatiunea guvernului Ronln, i declarnd c voeste

a se asezh In tart si cA renunth la toate distinctiunile con-

trarii legilor Romne. (Civ. 10, 17, 19 2, 20 2 ; Const. veche 9);

Legea privitoare la recunoasterea calittii de cettean romn

celor cari sunt de origin rornn si se arid sub drapel (Mon. of.
321/916). Art. unic ; Cl v. Fr. 18).
Text fr. Art. 18.
Le Fratnais qui aura perdu sa qualit de Fraiwais,
pourra toujours la recouvrer en rentrant en France avec l'autorisation du Roi,
et en dclarant qu'il veut s'y fixer, et qu'il renonce a toute distinction contraire
it la loi frainaise.
Doctrinil,
AUBRY ET Ran, 1, 5-a ed. p. 444, 445;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, 1, 554, 555;

DALLOZ, Rep. Droils cioils 158 urm.; Suppt. Droits civils 109 urm., 114 urm., 189;
MOURLON, ed. 7-a I, p. 112 urm.;
WEISS, I, p. 583, 586, 587.
ALEXANDRESCO,

pag. 4, 12;

Doctring romfineascii.
1, ed. 2-a, p. 378 urm., 380; Droit ancien et moderne de la Roumanie:

NACU, I, p. 152 urm.

functiuni strine in tai strdind, nu

Jurisprudent.
1.

$i la eei ce au primit functiuni strine


in tara romanease. (Cas. II, 167/Sept.
3/75, B. p. 208).
2. Dupd legislatiunea anterioard codului civil, romanul care $3-a pierdut
calitatea de roman, neavhnd in favoare-i niel o dispozitiuue special care
sa-i inlesneascd redobndirea calitatei
de roman, urm, spre a dobandi acea-

Prin faptul primirei unei tune-

tiuni publice dela un guvern strin In


Romania, romanul a perdut calitatea
de roman FA nu o poate redotandi decal indcplinind formalitatea cerutit de
art 18, acea privitoare la declaratiunea
de renuntare, cttci celelalte cloud nu

privesc dead la aceia ce au primit


I) A se vedea Legea i Nota dela pag. 47.

91

www.digibuc.ro

Art. 19

DIEM/EDE

Codul civil

CALIT,\TH DE DOM .kN


O

sta ealitate, A, se naturalizeze. Dispozitiunile de favoare, eonsfintite prin


art. 18 c. civ., de si create in favoarea
tutulor si prin urmare si a romfinilor
cari 'si au pierdut, anterior promulg-

rei sale, calitatea de romani, nu pot

insa profit acestor din urma, cleat

sub conditiune ea formalittile aerate


printrInsal s se indeplinease de clansii in urma promulgarei codului care
creeaza aeeste dispozitiuni de favoare,
mice declaratiuni anterioare promulgarei codului neputand aveit niei o valoare. (Cas. II, 133,Iun. 1 77, B. p. 260).
3. Fini unet romance ce si-a pierdut
natjonalitatea prill casatoria eu an roman supus unai alt stat, n'are necesitate de voturile camerilor pentru a obtine drepturile politice; legea in consideratiunea sfingelui romanese ce curge
in vinele lui, acorda inlesnirea de a
redobandl calitatea de cettean
numai formalittile preserise

de art. 18. (Apel Bue. II, 211, Nov. 24/88.


Dr. 42/89).

4. pupa art. 18, numai romuul, care


a pierdut calitatea sa de roman in cazurile prevazute la. art. 17, c. civ., arc
dreptul
redobaudeasca acea cantate printr'o simpla autorizatiune a
guvernalui, iar nu si acela care n'a
avut nici o data ealitatea de roman.
(eas. II, 90/Apr. 11/90, B. p. 493).
5. Romilnul, care va fi pierdut calitatea sa de roman, prin supunerea pentru ori eilt de putin timp, la vre-o
protectie straina, dael nu va fi para.sit Romania, ei va fi fost sezator in
tara, isi redobandeste calitatea sa de
roman, daca se va constata ca, in -arum supunerii sale, a renuntat la toate
distinctiile contrarii legilor romne.
(Cas. II, 108 899, B. p. 566).
6. A se vedea $1 notele de sub art.
17 $1 nota 20 de sub Art. 1306.

Art. 19 (Abrogat'). Romnca care se va cassatori cu un


str6in, va urma cond4iunei sotului sau.
Devenind vduv, ea va redobAndi calitatea sa de Ro-

mnc. (Civ. 12, 17, 93 ; Civ. Fr. 19.).

Text. fr. Art. 19. Um femme franyaise qui pousera un tranger, suivra
la condition de son mari.
Si elle devient veuve, ella recouvrera la qualite de Franaise, pourvu
qu'elle reside en France, ou qu'elle y rentre avec l'autorisation du Roi, et en
d6clarant qu'elle vent s'y fixer.
Docirinit stating.
AUBRY ET RAU, I, 5-a ed. p. 440, 441, 446, 447.
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 568-570 ;

BEUDANT, I, p. 62;
DALLOZ, Rep. Droits civils 167 urm.; 561 urm.; Suppl. Droits civils 119 urm.; 302 urm.;
Hue, I, 293:

MOURLON, ed. 7-a I, p. 109 urm., 112 111111.;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 920-2; III, ed. 2-a, No. 248-2.

romneasck
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 369 urm., 378 urm., 380; (II, ed. 2-a, p. 870), Droit ancien
et moderne de la Bounzanie, p. 12, 14; Observatie sub. Cas. S. U. 8 din 29 Nov. 901

Curier jud. 1/902; no chestiune de drept international", Curier jud. 22/903; Nota
sub Trib. civil Paris,18 lulie 1918, Jurispr. Gen. 22/923, No. 1558; Observafie sub.

C. Apel Aix 27 Dec. 1921 Pand. Rom. 1924-M-101;


COMSA N. D., Art. 7 5 si art. 9 din Constitutie, Art. 19 Cod civil", C. jud. 32 903;
FiLirt D. Io,tx. Care este dupei legPa romeina, efectul schimbarii in timpul casatoriei

a nationalitatii sofului asupra nationalitatii frneei?" Dreptul 5/912 $i Pagini Juridice 85/012;

Nam, I, p. 148 urm., 152 urm.;

TEODORESCU ANIBAL, Chestiunea nationalita(ii femeei ronuine nzetritatei cu un strain",


Curler jud. 13/924;

VULTURESCU Gn. Efectele naturalizarii sofului dupa casettorie asupra nationalitafii


sotiei sale", Dreptul 79/011.

Jurisprudentii.

mn si nu mai poate dobndi innoble

Femeia romanca, care se casatoreste cu tin Roman supus al unuj Stat


strein, isi pierde nationalitatea sa ro-

tea de cettean roman, face ea dfinsa


s redevina romanca, ins nu recapa-

rurale in Romania. Faptul e in urma s'a reeunoscut sotului salt calita-

1.

1) A se vedea Legea i Nola dela pag. 47.

92

www.digibuc.ro

Codul civil

PIERUEHEA CALITATII DE FIONM

t aceast calitate cu efect retroactiv,

dul civil se spune in mod expres e romanca care se va edstori cu Uil strein,
va urni conditiunea sotului, si se adaog cd, devenind viiduvd, ea va re-

astfel ed. ()rice douatiune de imobil rural, ce i s'ar fi fcut in intervalul ct


a fost strind, este nul, neavnd dona-

tara nici dreptul de a pretinde mdear

capta calitatea de romned, iar priu


art. 12 se arat ert strina care se cdsdtoreste ca un roman, se va considera ca romancd, fard a se mai zice nimie de conditiunea ei cand va deveni
vduvd, rezultd cd strina cdstorita
cu un roman si devenind vaduvd, isi
pdstreazd nationalitatea dobanditd
prin cdstorie, adicd rmilne tot romaned. (Apel Buc. I, No. 95, 1915:
Dreptul 1915, p. 402, Curier Jud. 52 915,
C. Apel Bue. s. I, 54 din 2 Mart 1923,

valoarea acelui imobil. (C. Apel Bue.


111, Curier Jud. 32 903).
2. Dispozitiunile art. 19 din codul
civil, portivit cdrora romanca devenitti
straind prin cdsiltorie cu un strin redobndeste calitatea de romncd dupd
desfacerea cdstoriei, nu se poate apnea
prin analogie si in ceeace priveste pe
femeile strdine devenite romance prin
cdstorie, acestea din uriu continund a avea calitatea de roMfince si
dupd desfacerea cdstoriei. (Apel Ga-

Dreptul 371923, Pand. Rom. 1924, III, 36,


Jur. Gen. 1923 No. 1186).

lati IT, No. 31, 1914; Dr. 1914, p. 275).

3. Din faptul cd prin art. 19 din co-

Art. 20 (Abrogat 1).

Art. 20

Romnul care, 1'6 r autorizatiunea gu-

vernului, va intr in serviciul militar la strini, sau se va


altur pe lng vreo corporatiune militard strinA, va pierde
calitatea de roman.
El nu va puteA reintr in Romania decat cu permisiunea
guvernului. El nu va puteA redobndi calitatea de roman cleat conform art. 18 ; toate acestea, fr a fi scutit de osndele pronuntate de legea criminala, contra Romnilor, earl
au purtat, sau vor purt arme contra patriei lor. (Civ. 2, 8,
17 ; C. p. 66 urm. ; Const. veche 30 ; Civ. Fr. 21).

Text. fr. Art. 21. Le Franyais qui, sans autorisation du Roi, prendrait
(lu service militaire chez l'etranger, ou s'affilierait une corporation militaire
trangre perdra sa qualit de Franyais.
Il ne pourra rentrer en France qu'avec la permission du Roi, et recouvrer la qualit de Franyais qu'en remplissaut les conditions imposes l'tranger pour devenir citoyen : le tout sans prejudice des peines prononces par la
loi criminelle contre les Franyais qui ont port on porteront les armes contre
leur patrie.
Doctring, strintt.
AUBRX ET RAU, I. 5-a ed. p. 439. 445, 447;

I, 562-564;
lip. Broils civils 163, 568: Suppl. Droits civils 304 urm., 310;

BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes,

DALuoz,

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 111, 112;


WEISS, 1, p. 581, 582.

Doctrina romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 369 urm., 378 urm., 380;
NACU, I, p. 148 urm., 152 arm.

1) A se vedei Lagoa gi Nola dela pag. 47.

93

www.digibuc.ro

Art. 21-22

ACTELE START! CIVILE

(Jodal civil

TITLUL II

Despre actele strei dyne 9.


CAPITOLUL I
DIspozItiuni generale.

Art. 21. - Actele stdrei eivile vor cuprincle anuL luna, ziva
ora cAnd ele s'au Meut, pronumele (numele de botez), familia, vfIrsta, profesiunea sau meseria i domiciliul tutulor
persoanelor Inscrise In ele. (Civ. 29, 43 urm., 62, 65 urm., 71,
73, 87; Const. 21; Leg. timbr. 39 6 ; Reg. act. st. civ. 27; Civ.
Fr. 34).

Text. fr. Art. 34. - Les actes rde l'tat civil nonceront l'anne, le jour
et- l'heure o ils seront recu, les prnoms, noms, Age, profession et domicile de
tous ceux qui y seront dnomms.
Doctring.
AUBRY ET Rau, 1, p. 218, 219; I, 5-a ed., p. 287-289, 329, 330;
BAUDRY ET FOURVADE, D s personnes, L 84;
COLIN IT CAPITANT, eil. 2-a, Lp. 394, 400 nola 3;

DALLOZ. flp. Arte de l'tat civil 27 urm.; Suppl. Acte de l'tat civil 14 urr11.;
DEMOLONFIN, 1, 279, 319, 320;

Huc. 1, 313, 320;


LAURENT. II, 30;

MounLon, ed. 7-a, 1, p. 145, 146;


PLANIOL, ed. 3-a, No. 483.

Doering, romneascg.
ALFocANDREFco, I, ed. 2-a, p. 391, 302;
CANTACUZINO KATEL p. 181, 182;

NACU, I, p. 191.

Art. 22. - Ofiterii strei civile nu vor putea trece In aceste


acte, nici prin hdnotatiuni nici prin alte adaose oarecare, dealt

numai ceeace trebuie a fi declarat de persoanele ce se Intltiseaz. Inaintea lor. (Civ. 29, 41-43, 64, 70, 307, 308; 1197;
Reg. act. st. civ 28; Lege p. reorganizarea Ministerului afacerilor straine; Civ. Fr. 35).

Text. fr. Art. 35. Les officiers de l'tat civil ne pourront rien insrer
dans les actes qu'ils recevront, soit par note, soit par nonciation quelconque,
que ce qui doit 'are dclar par les comparants.
Dociring, strg,ing.
AUBRY ET Rau. 5-a ed. p. 302, 306, 307;
BAUDRY ET FOUROADE, Des personnes, 1, 820, 821;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p 394,400 nota 1;

DALLoz, Rp. Acte de l'tat civil 90 urm.; Suppl. Acte de Mat civil 27 urm.
1) Vezi regulam.mtul din 2 lunie 1865 pentru punerea In aplicatiune a titlului privitor la actele
at ii c vile; regul.anentu din 3 De emvrie 1866, pentru servieiul actelor stanii civile, precum i noul regul.
din 11 tube 1913; (cu mod. 1914. V. C. Hamaneiu, Vol. VIII, pag. 2 )9); art. 37, din leAea dela 21 /garlic 1873;
art. 78-18 din re.:ulamentul consul r din 20 tunic 11,010; art. 77 i 85 din legea comunal dcla 8 Matti 1887.
Sub Reeulamentul organic (cap. 8, anexa 3) rulul de ofiteri ai
civile era. Incredintat preotilur, iar nu
primarilor ca In legile astAzi In vigoare.

- 94 www.digibuc.ro

Codnl civil

ACTELE STFUI CIVILE

Art. 23-24

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 87 bis; 109 bis II;


DEMOLOMBE, I, 2.16, 298;

Hue, I, 314, 338;

LAURENT, 11, 17;

MommoN, ed. 7-a, I, p. 146;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 483.

Doctrine: romneasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 392, 393; Observatie sub. Trib. Mehedinti s. I, 96 din 22
April 902. Curier. Jud. 3/1903;
CANTACUZINO MATES, p. 182;

NACU, I, p. 191.

Art. 23. - In cazurile cand prtild interesate nu vor fi

obligate a se Infatis, In persoan, ele vor pute fi reprezentate de un procurator, cu procuratiune special i autentic5,.
(Civ. 25, 31, 52, 61, 276, 1171, 1532 urm., 1535 ; Reg. act. st. civ.

47; Civ. Fr. 36).

Text. fr. Art. 36. Dans les cas o les parties intresses ne seront
point obliges de comparatre en personne, elles pourront se faire reprsenter
par un fond&
Doctrina straina.
BAUDRY ET FOURCADE Des personnes, 1, 808, 810;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 284, 393; II, p. 708;

DALLoz, Rp. Acte de l'tat civil 199 urm.; Suppl. Acte de l'tat civil 51;
DEMOGUE, 1, Sources des Obligations, I, p. 323;
DEMOLOMBE, I, 284;

Huc, I, 315;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 145;


PLANIOL, 1, ed. 3-a, No. 480.

Doctrina romneasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p.388, 389; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 292, nota 2 ;
NACU I, p. 189.

Art. 24. - Martorii produsi la actele strei civile nu vor

puteA fi dect In varst de 21 de ani cel putin, rude sau

strini, $i vor fi alesi de persoanele interesate. (Civ. 26, 33, 42,


57, 61, 81 ; C. p. 22 3 ; Reg. act. st. civ. 48 ; Civ. Fr. 37).

Text. fr. Art. 37. - Les tmoins produits aux actes de l'tat civil ne pourTout tre que du sexe masculin, gs de vingt-un ans au moins, parents ou
autres ; et ils seront choisis par les personnes intresses.
Doctrina
AUBRY ET Bau, I, 59, n. 5; I, 5-a ed. p. 302;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 816;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 153, 394, 402;


DALLOZ, Rp. Arte de l'tat civil 193 UPITI.;
DEMOLOMBE, I, 281;

I-lue, I, 316;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 143, 144;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 482, 859; III, ed. 2-a, No. 182.

Doctrinil romneasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 390, 391; Droit ancien et moderne de la Roumanie: p. 31.;
CANTACUZINO MATES, p. 181;

Nam, I, p. 190.

- 95
www.digibuc.ro

Art. 25-27

Art. 25.

ACTELE STABIL CIVILE

Codul civil

Ofiterul strei civile va citi prtilor Infatisate

sau procuratorilor lor precum si martorilor actele, si se va


face mentiune clespre Indeplinirea acestei formalitti. (Civ. 23,
26, 36; C. p. 124 ; Reg. act. st. civ. 31; Civ. Fr. 38).

Text. fr. Art. 38. L'officier de l'tat civil donnera lecture des actes
aux parties comparantes, ou it. leur fond de procuration, et aux tmoins.
Il y sera fait mention de l'accomplissement de cette formalit.
Doctrinti strink.
COLIN ET CAPITANT. ed. 2-a, I, p, 394;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 146;

PLAmoL, I, ed. 3-a, No. 486.

Doctriniti romneasdi.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 393 urm.;
NACU, I, p. 191.

A ceste acte se vor subscrie de ofiterui stsdi.ei


civile, de persoanele inftisate Inaintea lui si de martori, sau
se va mentionA cauza ce a poprit pe acestia de-a subscrie.
(Civ. 25, 36 ; Reg. act. st. civ. 32, 35; Civ. Fr. 39).
Art. 26.

Text. fr. Art. 39. Ces actes seront signs par l'officier de l'tat civil,
par les comparants et les tmoins; ou mention sera faite de la cause qui empchera les comparants et les tmoins de signer.
Doctrinit stetting.
AUBRY ET RAU, I, 5-a ed. p. 303;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, 1, 825;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p.395;

DALLOZ, Rp. Actes de l'tat civil 185 urm.; Suppl. Actes de l'tat civil 47 urm.;
DEMOLOMBE, I, 285;

LAURENT, II, 25, 29;

RLANIOL, I, ed. 3-a, No. 486.

Doctrin romneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 393 urm.;
CANTACUZINO MATEI, p. 182;

NACU, I, p. 191.

Actele strei civile vor fi Inscrise In fiecare


comund Intr'unul sau mai multe registre, tinute In cate cloud,
Art. 27.

exemplare. (Civ. 29, 36, 38, 46, 48, 49, 66, 68, 72, 180 ; C. p. 161 ;

Reg. act. st. civ. 15; Civ. Fr. 40).

Text. fr. Art. 40. Les actes de l'tat civil seront inscrits, dans chaque

commune, b u r un ou plusieurs registres tenus doubles.


Doctrinii striiinii.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 389;

DALLOZ, Rp. Actes de l'tat civil 39 urm.; Suppl. Ades de l'tat civil 22 urm ;

MOURLON, ed. 7-a, I, D. 147, 148;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 469-472.

96

www.digibuc.ro

Codal civil

ACTELE STARR CIVILE

Art. 28 30

Doctrini romneasa
ALEXANDRESCO, 1, ed. 2-a, p. 393
CANTACUZINO MATEI, p. 181, 182;
NACU, I,

urm.;

p. 192.

Jurisprudentit.

Cnd un act de astorie nu a fost


redactat pe foae volantd, el nu poate
I.

trecut in registru, chiar dae s'ar fi

face proba castoriei ei deci cAstoria


neconstatat printr'un act trecut In
Begistrul strei civile este inexistent.
(Trib. Prabova s. III, 2126 din 13 Oct.
920, Dreptul 12/921).

Registrele vor fi numerotate, snuruite i parafate, pe fiecare pagina, de presedintele tribunalului de intdia
instanta, sau de judectorul ce-1 va inlocul. (Civ. 49, 76; Reg.
act. st. civ. 14 ; Civ. Fr, 41).
Art. 28.

Text. fr. Art. 41. Les registres seront cots par premire et dernire,
et paraphs sur chaque feuille, par le prsident du tribunal de premire instance, ou par le juge qui le remplacera.
Doctrinii strilin.
ed. 2-a, I, p.389;
de l'tat civil 46 urm.; Suppl. Acte de l'tat civil 23 urm.;
ed. 7-a, I, p. 147, 148;

COLIN ET CAPITANT,
DALLoz, Rp. Acte

MOURLON,

PLANIOL, I,

ed. 3-a, No. 471.

Doctrinii romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p.
CANTACUZINO MATEI, p. 182;

303 urm.;

NACU, 1, p. 192;

TATARy G. V.,

Prezidentut Tribunatutui in legislafia rewind, p. 39, 40, 41.

Art. 29. Actele se vor Inscrie pe registre In sir, trd lec


gol; rds'aturile i indicatiunile, notitele, vor fi aprobate si sub-

scrise In acelas mod ca si textul actului.


Nu se va pute, scrie nimic in prescurtare, si data nu se
va scrie In tifre, ci in litere. (Civ. 26, 36; Civ. Fr. 42).

Text. fr. Art. 42. Les actes seront inserits sur les registres, de suite,
sans aueun blanc. Les ratures et les renvois seront approuvs et signs de la
mme manire que le corps de l'acte. Il n'y sera rien &riot par abrviation,
et aucune date ne sera mise en chiffres.
Doctria at/Tan/is
COLIN ET CAPITANT,
DALLOZ, Rep. Acte

ed. 2-a, 1, p. 394;


de l'tat civil 52 urm.; Suppl. Acte de l'tat civil 24;

ed. 7-a, I, p. 147. 148;


%Arum., I, ed. 3-a, No. 483-486.
MOURLON,

Doctrina romaneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p.
CANTACUZINO MATEI, p. 182;
NACU, I, p. 192.

393 urm.; (IV, part. If, ed. 2-a, p. 58);

Art. 30. Registrele se vor inchei de oficerul strei civile la finitul fiecrui an, si Ora Intr'o lun, unul din cele
dou exemplare se va depune la arhivele comunei ; iar celalt
53707.Codul Civil adnotat

97

www.digibuc.ro

Art. 31-32

ACTELE STARII CIVILE

Codul civil

se va trimite la grefa tribunalului de intia instantd, spre Ostrare. (Civ. 36, 39 ; Reg. act. st. civ. 9, 18, urm.; Civ. Fr. 43).
Text. fr. Art. 43. Les registres seront dos et arrts par l'officier de

l'tat civil h, la fin de chaque anne ; et dans le mois, l'un des doubles sera
depose aux archives de la commune, l'autre au greffe du tribunal de premire
instance.

Dearing, striing..
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, 1, p. 389;

DALLOZ, Rp. Acte de l'etat civil 65 urm.; Suppl. Acte de l'tat civil 25;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 47, 148;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 475.

Doctrina romneascg.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 393 urm.; (X, p. 750);
CANTACUZINO MATEI, p. 182;

NACU, I, p. 193.

Art. 31.
Procurele si celelalte inscrisuri, care trebuie s
rmnd anexate la actele strei civile, se vor depune, dup
ce se vor parafa de persoanele care le-au depus si de oficerul strei civile, la grefa tribunalului dimpreung, cu registrele
care trebuie sa rmand In zisa grefd. (Civ. 23, 39, 52, 54, 56,
57, 59 ; Reg. act. st. civ. 39; Civ. Fr. 44).
Text. fr. Art. 44. Les procurations et les autres pices qui doivent
demeurer annexes aux actes de l'tat civil, seront dposes, apres qu'elles
auront t paraphes par la personne qui les aura produites, et par l'officier
de l'tat civil, au greffe du tribunal, avec le double des registres dont le dpt
doit avoir lieu audit greffe.
Doctring, str ling.
DALLOZ, Rp. Acte de l'tat civil 77 urm.; 192;
MounLobi, ed. 7-a, I, p. 147, 148;
PLANIOL, 1, ed. 3-a, No. 485.

Dearing. romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 389 urm.;
NACU, I, p. 193.

Art. 32.
Oricine are drept de-a cere dela pdstrdtorii registrelor stArei civile extracte din acele registre. Extractele
date conform registrelor si legalizate de presedintele tribuna-

lului de Intaia instant, sau de judecAtorul ce-1 va Inlocul, vor

fi crezute, pe cat tirnp ele nu vor fi atacate prin inscriptiune

de fals. (Civ. 30, 43, 61, 64, 84-86, 176, 292, 1171, 1173, 1188 ;
C. p. 123-126 ; Pr. p. 450 urm. ; leg. timbr. 20 12 ; 39 6 ;
Reg. act. st. civ. 9, 49 urm. ; Civ. Fr. 45).
Text. fr. Art. 45. Toute personne pourra se faire dlivrer, par les dpositaires des registres de l'tat civil des extraits de ces registres. Les extrait
dlivrs conformes aux registres, et lgaliss par le prsident du tribunal de
premiere instance, ou par le juge qui le remplacera, feront foi jusqu' inscrip-

tion de faux.

98

www.digibuc.ro

Codul civil

Art. 32

ACTELE STARI1 CIVILE

Doctrini strilin.
AUBRY ET Rau, I, 65, n. 6 si 7; 1, 5-a ed. p. 331, 332;

BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 837, 818, 841;


COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 3'.10 urm., 398, 406: II, p. 216;

DALLOZ, Rp. Acte de Pettit civil 36, 98 urm., 173, 291 urm., 389 urm., Suppl. Acte de
l'tat civil 20, 31 urm.; 96 urm.;
DEMANTE LT COLMET DE SANTERRE, 1, 97 bis, IV;
DEMOLOMBE, I, 317;

Floc, I, 319;

LAURENT, II, 36;

MARCADP., art. 45, n. 2;


MOURLON, ed. 7-a, I, p. 151 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 476, 478, 516, 519.

Doctrin romneasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 398 urm.; (VII, p. 231; X, p. 749); Droit ancien et moderne

de la .Roumanie: p. 7; Observa fie sub. Trib. Mehedinti s. I, 96 din 22 April 1902.


Curier Jud. 3/903;

CANTACUZINO MATEI, p. 182, 183, 184;

Naou, p. 196, 197, 198, 203; II, p. 816;


NEDELCU D. GEORGE,

Cnd sunt crezute in Justilie extractele dupd registrele stani

civile?" Dreplul 75;1911;


PARVULESCU M. Nio., Adnotagune sub. Trib. Prahova, a. I, 6043 din 12 Sept. 1906. Gazeta

Tribunalului 6 1906;
TATARU G. V., Prezidentul Tribunalului in legislafia romdnd, 41, 42.

cgrora li se optni asemenea acte nu


pot pretinde nici chiar a se present
registrele originale insdsi spre a se
controlii, dacd estractele eliberate suut
conforme sau nu cu registrele. (Apel
Iasi, I,Dr. 40/75).
3. Ne observarea regulelor relative
la forma actelor stdril civile nu ridicg
necesarmente acestor acte forta probant ce le cste atribuitd cgci legea nesubordonfind neobservarea acestei regule pedepsei de nulitate, s'a raportat
la tribunal pentru a apreci dupd imprejurgri credinta ce merita actele ce
prezintg neregularitti mai mult sau
mai putin grave. (Apel Buc. III, 116,

INDEX ALFABETIC
Act de csMorie 7.
Marturi 9.
Nast ere 4.
Act de deces 9.
Act de nastere 4.
Ncretroactivitate 1.
Apreciere 3.
Nulitate 3.
Pusesiune de stat 4.
Casatorie 7.
Contestare 4, 6, 10, 11.
Preoii 1,
Probe 1, 2, 5, 9.
Deces 9.
Extracte 2, 5, 6, 8, 10, 11. Re, urs 6.
Registre 2, 5, 6, 8, 10, 11.
Pals 2.
Francez cod. 10, 11.
Semntura ofiterului sarii
Inscriere in fals 2.
civile 6, 8, 10.
Legalizare 2, 6, 8, 10, 11. Spital mildar 9.

Jurisprudenti.
I. In principiu, regulele de probatiune ale unui act catg sd, se reguleze
dupa legea in vigoare in momentul facerii acelui act Ar fi periculos a se apnea art. 32 e. civ., fdcut in vederea
precautiunilor luate de legea cea noug
pentru redactarea actelor strii civile, la actele tinute de preoti dupg legea cea veche, unde garantiile luate
de lege erau mai mici. (Trib. Ilfov, I,
Febr. 4/74, Dr. 28/74).
2. Dupg art. 32 extractele liberate de
pdstrgtoril registrele strii civile si legalisate de presedintele tribunalului fac
dcplind dovadd despre conform'tatea
lor cu registrele pang la inscriptiunea
in fals. Prin urmare, pe ct timp acela cdruia se opune n'a stabilit fa'sitatea lor prin mijloacele procedurei
particulare a falsului. (art. 450 urm. pr.
pen.) nu se poate sg se mrgineascg in
a alegli, c actul e fals, lsnd dovada
sinceritgtii pe seama pgrtii celegalte,
ci trebue insusi s dovedeascg falsitatea si aceasta, nu prin mijloacele ordinare ci prin mijloacele procedurei
particulare ale falsului. Mai mult, art.
32 fiind o derogatiune la art. 1188, cei

Mai 11/92, Dr. 40/92).


4. Starea civild

a unei persoane.

constatatg prin actul sgu de nastere,


se poate contest, ciind nu are o posesie de Stat conform acelui act. (Cas.
s. I, 165/900, B. p. 600).
5. Cpille sau extractele date dupg
registrul aetelor stdrei civile, fac deplin cred;nt despre conformitatea
lor cu registrele, ask, cg nu este nevoie de a se cere prezentarea registrelor, iar proba confirmittei, trebue fg-

cutd de reclamant. (Trib. Menedinti I.


Curier Jud. 3/903).
6 Legalizarea extractelor dupa registrele strii civile, se cere de legiuitor in scopul de a se constat autentcitatea semngturii primarului, de unde
rezultd, cd, daeg partea n'a contestat
inaintea instantelor de fond semndtura si competinta ofiterului strii civile dnsa nu p( ate formii, un motiv de
casare din neindeplinirea formalitgti
cerutg de art. 32 din codul civil. (Cas.
I, 22 Sept. 1906, B. p. 1353).
99

www.digibuc.ro

Art. 33

11.1ELE STN1311 (:IN

7. Mentiunea fAcutg in actul de cdprobd decht despre egsgtorie, iar nu


cd acea egstorie este prima, mai eu
osebire chnd s'a dovedit existenta unei
alte cAsatorii. (Cas. I, 31 Oct. 1906.
B. p. 1591).
8. Legalizarea prevgzutd de art. 32
cod. civil nereprezentnd altceva de
&at legalizarea semnAturei oficerului
de stare civild care a certificat confermitatea extractului si atestarea cabWei sale, nu se poate refuz aceastg
legalizare pe motivul cd extractul nu
este conform cu acel din registrul aflat fn pdstrarea Tribunalului. (Apel
Due. II, Dr. 67/911, p. 532).
9. Cnd actul de deces constatd cg
cine-va a incetat din viatA inteun
spital militar este inadmisibild proba
teEtimoniald spre a dovedi contra actului. (Trib Gorj s. I. din 1 Ian. 1923,
Curier Jud. 713/923).
10. Extractele de stare civill fac decreclintd de continutul kr, chiar
dard nu sunt legalizate de pre$edintele tribunalubii, conform art. 32 c. civ.,
intru ct sensul juridic al cuvntului
legalizare" inseamnd o afirmatiune oficiald a identitAtii unei semnAturi si
nimie mai mult. Dupg. interpretarea
datA dispozitiunilor art. 45 c. civ. fr.,
dupg care e tradus ad literam art. 32
o. civ. rom., legalizarea insemneazd :
1) el semnAtura oficerului de stare civild care certified conformitatea cu originalul din registru, nu este fal$A $i
sgtorie di este prima cAsAtorie, nu face

CoduI civil

2) cd autorul senmAturii are calitatea


de a eliber asemenea extracte dung.
registrele de stare eivild (Baudry Lacantinerie, torn. I ed. II paragr. 247,

pag. 118, Planiol, I, pag. 177 si 178, ed.


II din 1904 paragr. 477 si 478).
Explicatiunea istoricd in Franta

er cg. semngtura oficerilor de stare


civild nu putea fi cunoscutd dintr'un
arondisment intfaltul. A$ dar, numai atunci ar fi nevoe de legalizare,
chnd ar fi contestatA semnAtura depozitarului registrelor. (Trib. Vfilcea I,
sent. civ. 73, din 20 Februarie

Jur. Gen. 1923 No. 1418).

1923,

11.
Art. 32 cod. civ. spune el orice
parte poate cere extracte de stare civild, care Mild date de depozitarii registrelor, conform registrelor de stare
ciYild si legalizate de presedintele
Trib., vor fi crezute pnd la inscrierea in fals.
Legalizarea hind atestarea autentieitAtil semnAturii ofiterilor publici,
formalitatea aceasta este cerutA intotdeauna pentru extractele de stare civild. Solutia aceasta admisd la Francezi, trebue admisd ei la noi.
0 parte nu trebue sd conteste semnAtura ofiterului public, pentru ea legalizarea sd fie cerutd. Legalizarea
prescrisA de art. 32 cod. civ., trebue facutg indiferent de contestare. (Trib.
Dolj I in majoritate. Jurnal No. 2142

din 26 Febr. 1924. Jur. Gen. 1924 No.


747).

Cand nu vor fi existat registre, sau se vor fi


pierdut, lipsa sau pierderea lor se va puteA dovedi att prin
dovezi Inscris cat i prin martori, i n asemenea cazuri, castoriile, nasterile i fncetrile din viola se vor puteA dovedi
atat prin registre i Inscrisuri de ale tattilui si ale mamei Incetati din vieat cat i prin martori. (Civ. 176, 292, 296, 297,
Art. 33.

308, 1185, 1198; Civ. Fr. 46).


Text. Jr. Art.:46. Lorsqu'il n'aura pas exist de registres, ou gulls
seront perdus, la preuve en sera reue taut par titres que par tmoins ; et

dans ces cas, les mariages, naissances et dcs, poarront tre prouvs tant par
les registres et papiers mans des pres.et mres dcds, que par tmoins.
Doctrin strin.
AUBRY ET RAU, I, 64, n. 3 $i 5; I, p. 216, 217; I, 5-a ed., p. 325-328 ;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 848-850, 852, 853, 857. 863;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 155, 264, 408 urm.; II, p. 201;

DALLOZ, Rp. Acte de l'tat civil 113 urm., 168; Suppl. Acte de l'tat civil 34;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 98 bis,
DEMOLOMBE, I, 322-327;
DURANTON, I, 294, 295;

Hue, I, 323, 325, 326;

LAURENT, II, 51, 52;


MARCAD}1, art. 42, No. 2;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 155 urm.;

PLANIor I, ed. 3-a, No. 535 urm., 545, 1778.


100

www.digibuc.ro

Codul civil

AC1 ELE STARII CIVILF

Art. 33

Doctrinil romneascli.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 189, 401 urm., 413, 607, 679, 680; (II, ed. 2-a, p. 156, 270,

271; III, part. II, ed. 2-a, p. 901, t. si n. 2; VII, p. 252, n. 3); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 6, 412; Observatie sub. Cas. I, 402, 27 Ian. 910. Dreptul
31/1910 ; Observalie sub. Judec. Ocol. Rural Pechea-Covurlui, 8 Ian. 910. Curier

Jud. 23/910 ;
CANTACUZINO MATE!, p. 184, 253, 689;

CONSTANTINESOU D. ALEX. Stretinii 0 art. 33 c. civ." Justitia Dobrogei 6/924;


Costioo I. alle-va observafiuni asupra art. 33 c. civ.". BuI. Trib. Muscel No. 11/921 ;

Observafiuni asupra dovezilor cerute pentru stabilirea starei rivile in cazurile prevdzute de art. 33 c. civ." Bul. Trib. Muscel 12/921 ;

NACU, I, p. 198, 199, 200, 363, 516, 536;':

RintmEsou Stun, Observalie sub. Trib. Ilfov s. I, 18-Febr. 1910. Dreptul 32/1910.

inc prin art. 4 prevede anume ca aceasta


obligatiune se impune numai in scop d'a

INDEX ALFABETIC
Acte de corespondenti, Nasteri 2, 3, 7-9, 13, 16,
1o, 2,
5.1 32, 33, 35, 41, 45,
vezi Titluri.

Acte de stare civil

1-4,

6-9, 11, 12, 14, 19, 22, 24,

27, 29, 32, 34, 39, 45-48.


Adoptiune 29, 47.
Bulgare legi 11, 12.
Capacitate 10.
Caragea 2, 15, 17.
Cabatorie 1, 3, 5, 7, 11, 12,
13, 16, 18, 20, 21, 23, 27,
33, 16-38, 41, 43, 46, 51.
Certificate 3, 13, 16, 21, 34,

nu se da loc la prigoniri pentru dovedirea stnii civile, de unde rezulta ca legiuitorul atAt in caz de omisiune precum siin caz cAnd din ori care alte Imprejurri
nu s'ar putea dovedi starea civila a unei
persoane de pe actele stArii civile, permite
partilor a o dovedi dupti regulele admise
de dreptul comun. Acest principiu este
consacrat i chiar prin noul codice civil.
Dup aceast loge, putin importa, a se
cerceta cum si din ce Imprejurttri copilul
nu are titlu doveditor de nastere, fie din
cauza unei omisiuni de a se Inserie In
registrele ofiterului stArii civile, fie a
actul s'a pierdut s'au s'a distrus, fie din
alte Imprejurtiri; In toate cazurile el este

Ofiter de stare civil 53.

Omisiuni 2, 4, 6, 32, 35,


37, 38, 42, 45.
Ordme publicS 43.
Pension' 19, 53.

Petitiune de ereditate 40.

Posesiune de stat 2, 19,


48.

Prezumtluni 6, 17, 19, 29,


31, 32, 34, 40-42, 45, 47,

51.
36 42, 51.
Probe 1-4, 6, 10-12, 14, 16,
Competent 50.
18, 20, 21 bis 22, 24. 30,
Contestatie de stat 1, 48.
33, 33, 37-42, 45, 48.
Copil 2,
Deces 3, 7, 20, 23, 33, 41, Recurs 43, 49.

44, 45, 50-53.

Evrei 1.
Exces de putere 36.
Extracte 3, 4.

Filiatiune 2, 10, 14, 16, 17,


24-26, 30, 31, 40, 42, 43,
43.

Fiu legitim 1, 21 bis, 48.


Judecatorii de ocoale 50,
52, 53.

Legi bulgare 11, 12.


Legi strine 23.
Legiuiri vechi 2, 7, 15, 17,
3,t, 47.

Marturi 1-9, 11-26, 2943,


45-49, 51.

Militari 50-53.

Registre 2-9, 11-13, 16, 18,


20, 21, 23, 25, 26, 31-37,
42, 44, 45.

Regulament organic 1.
Rudenie 2, 14, 21 bis, 22,
24, 41, 48,51.

Stare civill 1-5,


12, 13, 19.
Stat civil 6.
Strline legi 28.
Strini 10.
Succesiune

admis a (loved/ filiatiunea, nu numai prin


proba testimonialti, dar i chiar prin po-

7, 9, 10,

sesiunea de stat care stabileste, printr'o


uniune, de fapte raportul filiatiunel i rudeniei fntre aceit persoanA cu familia
ctitre care pretinde a apartine. (Cas. I,
363, Dec. 11/82, B. p. 1173).
3. In regula generalti, nasterea, distitoria i moartea nu se pot dovedi decttt
prin extracte dup actele de stare civilti;
la aceast, regulti art. 33 aduce o exceptiune, admitAnd in unele cazuri dovedirea acestor acte fie prin martori, fie prin
registre sau Inscrisuri de ale tatlui sau
ale mamei incetati din viatit. Pentru ca

1, 14, 15, 21

bis, 24, 30, 40, 43, 48, 51.

Teritoriu Roman 10.


Titluri 4, 31, 41, 45, 51.
Tribunale 50, 52, 53.

Jurisprudenti.
Daca celui ce reclarn o succesiune i

se contest atilt calitatea de fiu legitim


al decedatului, cat i existenta castoriei

pArintilor si, instantele de fond, in lips


de actele strii civil() in privinta israeliti-

lor sub regulamentul organic, sunt in


drept a admite proba testimonialtt prin
care sit-0 formeze convinctiunea, tat cit
reclamantul este fin! legitim al defunctului cat si c printii siti au fost cstoriti.

O atare ad mitere de martori, fa lipsa

existentei actelor civile, este in conformitate ca dispozitiunile art. 33 c. civ.iCas. I,


306, Nov. 12/79, B. p. 781).

2. Codul Caragea, Matt priveste actele


strii civile, aratAnd motivele pentru care
reguleadt tinerea registrelor strii civile,
obliga pe pri1e Interesate de a stetru a

se face inscrierea in ele, si nu numai c


nu prescrie pierderea dreptului de dove-

dire a statului civil In alt mod, in caz

cnd s'ar fi omis a se face inscrierea cu


formele anume arzttate de acea lege, dar

stt fie admisibil asemenea probti, art. 33


cere mai IntAiu sa se dovedeascit ea' n'au

existat de loc registre sau c se vor fi

pierdut. i apreciarea probelor fiind


sat la suO6ranitatea judeetorilor de fond,

tribunalul este fa tot dreptul stiu sa ceara


complectarea unei probe pe care dAnsul

nu o gtiseste indestuliitoare, cum ar ft


cand ar cere ca reclamantul sti dovedeasc prin certificat din parts* autorittei comunale ca., la epoca acrid pretinde
c s'a nscut, printii sai locuiau hi localitatea unde zice c s'a nascut. (Caa
52, Febr. 12/90, B. p. 143).

4. Dupti, codul civil, starea civil a per-

soanelor nu se poate dovedi de att prin


extractele luate de pe actele

din registrele respective, certificate de depozitarii lor. Cu toate acestea, legiuitorul

a previtzut c n'ar fi drept ca cettitenii


sti sufere consecintele unui caz fortuit

- 101
www.digibuc.ro

Art. 33

ACTELE STABIl CIVILE

sau a neglijentei function arului respectiv

si a admis ca actele starei civile sa se


poata stabill i prin alte inscrisuri i chiar
prin martori in doud cazuri exceptionale,

adice : 1) cand nu vor fi existat de loc


registre, sau cand tinerea lor ar fi fost

neregulata sau intrerupta mdcar un timp


oare care ; 2) cand registrele vor fi fost
pierdute sau distruse, fie in"-total, fie in
parte, destul ar fi ca o file* s lipseasca
sau sa nu se poate cell. Art. 33, hind o
exceptiune la dreptul comun, trebue strict
aplicat numai la cazurile anume prevazute. Daca vom admite probe testimoniald

In dovedirea starei civile a persoanelor


de ale ori ar exisle omisiunea Inscrierei
in registrele respective, am ajunge la
concluziunea ca starea civila e poate
probe de o potriva atat prin titluri, cat
prin martori, ceea ce n'a fost intentiunea legiuitorului, si care intr'un mod strict
a admis aceasta probe cu martori numai
in cele doua cazuri din art. 33 afara de
aceasta pericolul ar fi mare, cdci am ajunge s inlocuirn proba prin titliiri cu
cea testimoniald. (Trib. lalom. 287, Dec.
21/89, Dr. 4/90; Trib. Dorohoi, Iul. 20/91,
Dr. 72/91).

5. Se poate dovedi cu martori existenta


unei csatorii, conform art. 33. dacd se
constata cd, registrele de stare civild erau
desavarsit complectale la epoca contractarei acelei casatorii, prin trecerea in registre a disatoriilor anterioare, fare ca sa
existe alte registre suplimentare In cari
se' se poatd trece cdsatoria a carei dovedire se cere. (Apel Buc. III, Oct. 17/90,

Dr. 71/90).
6.

Dispozitiunile art. 33 din Codul civil,

9.

Codul civil

&area civil a persoanelor nu se

poate dovedi de cat prin registrele stdrei

civile, i fritr'un mod exceptional prin mar-

tori sau prin alte probe luate de aiurea,


cdnd nu exist registre de acte civile, sau
cand acele registre au fost perdute sau
distruse. Astfel, este neadmisibild proba
cu martori, pentru dovedirea starei civile
a persoanelor, &aid se pretinde c s'a omis a se tre ce aclul In registrele starei
civile. (Cas. S. I, 202/901, B. p. 780).

10. Streinii, aflatori pe teritoriul roman


sunt carmuiti, In privinta starii lor civile
si in privinta capacitatii lor, de legile natiunii lor respective, dace ele nu sunt contrarii ordinei publice i bunelor moravuri.
Deci proba filiatiunei unui strein trebue
sa se face dupa.legea lui nationald lui

Ii incumbd sarcina de a prob cum se

dovedeste in tara sa filiatiunea *i, in caz


cal id nu dovedeste aceasta, judecatorii trebue stt-i aplice dispozitiile Cod. civ. roman. ( Trib. Gorj C. Jud. No. 70/902).
11. Daca ctisatoria pretinsa celebrate in

Bulgaria nu se gaseste inscris In registrele bisericei, partea este tinuld s dovedeascd, In ce mod se poate stabili dupa
legile bulgare celebrarea unei disatorii,
care nu este inscrisd in registrele actelor
starei civile. Prin urmare, este inadmisibild proba testimoniala, spre a dovedi o
cdsatorie, dec nu se probeazd mai intaiu c existenta casatoriei se poate stabill dupe, legile bulgare cu o asemenea
dovada. (Cas. S. JI. 36/002, Dr. 31/902).
12. In Bulgaria, registrele starii civile
fiind desfiintate prin legea din 10 Decem-

bre 1880, exislenta unei cdsdtorii nu se


poate dovedi de cat printr'un extract de
pe registrele de stare civil& iar dovada
cu martori nu s'ar putea admite, de cat
atunci cam] s'ar dovedi c existenta casatoriei poate fi probatd dupd, legea bulgard prin martori, caci art. 33 C. civ. roman nu prevede o asemenea probe.' de
cat cind se invoacd c registrele stetrii
civile au fost perdute sau distruse. (Cas.

relative la actele stdrei civile, trebuesc


considerate ca enuntiative, iar nu ca limitative *i deci, proba testimoniald
prezumtiunile pot fi admise i cand registrele examine) de instanta judecatoreasca, avand aparenta sti, fie regulat tinute, totusi s'ar fi omis, din eroare, a se
trece in ele actul, care stabilesie statul
civil al unei persoane. Daca legiuitorul II, 564/902, B. p. 1279).
nu a prescris In aceast privint o regula
13. Starea civild nu se poate dovedi
formala, este c el a preferat s se rapor- prin registre sau inscrisuri de ale tatiLlui
teze la prudenta Tribunalelor, leisandu-le sau mamei, incetati din viatd, sau prin
facultatea a admite sau a respinge pro- martori, de cat in cele cloud cazuri prebele cerute, dupd Imprejurarile de fapt
scrise de art. 33 si anume, cand nu vor
dupd gravitatea i seriozitatea prezumtiu- fi existat registre sau se vor fi perdut.
nilor detente suveranei lor aprecieri. (Cas. Prin urmare certificatul primarului, care
I, 262/97, B. p. 8N8).
constatd c nasterea unei persoane nu se
7. Sub legiuirile vechi, inainte de punevede trecutd in registre, nu satisface cerea In aplicare a actualului cod civil, ne- rinta legii, de oare-ce netrecerea in refiind inffintale registre de stare civild in gistre poate s provie *i din alte cauze
reguld, ca sub actualnl cod, nasterile,
atunci admiterea martorilor, peste preve*i decesele se puteau dovedi, in derile legii, ar insemn suprimarea relipsa de alte dovezi scrise, si prin martori.

gistrelor stdrii civile. (Cas. I, 215/903, B.

Veld a registrelor starii civile sunt singurele cloud cazuri, in care dovada nasterei se poate face altfel de cat prin acte
de stare civild. (Trib. Ilfov II, C. Jud.

sunt aplicabile de cat atunci cand este


vorba de dovedirea filiatiei legitime, Insit
atunci cand e vorba de a se stabili gradul de rudenie in materie de succesiune,
rudenia se poate dovedl, nu numai prin

(Cas. I, 203001, B. p. 781).


8. Inexistenta i perderea totald si par-

47/901).

p. 634).
14.

Dispozitiile art. 33 si 292 C. civ. nu

102

www.digibuc.ro

Codul civil

ACTELE STARR CIVILE

Art. 33

acte de stat civil, ci si prin orice fel de


probe si deci i prin martori, nefiind in
Joe decta interese bnesti, care privesc

grad de rudenie mai departat si, pentru


acest motiv in imposibilitate sa-si poat procur acte de stare civild cu care sa poata
ordinea privata. (Cas. I, 64/904, B. p. 144). stabili legatura de rudenie cu defunctul,
15. Casatoriile, contractate sub imperiul
proba ce partea reclamanta e datoare sa
legiuirei Caragea, se pot dovedi i cu faca nu poate fi atett de riguroasa ca
martori, de oarece, dup aceast legiuire, aceea ceruta de art. 41 i 292 si urmaproba cu martori este admisibild pentru torii din codul civil, pentru dovedirea
dovedirea disatoriei, si, In consecinta, pe filiatiunii copiilor legitimi.
baza depozitiunilor martorilor, instanta
Prin urmare, Tribunalul se poate inde fond poate constatit existenta csato- temeie pe rnartorii propusi de ambele
riei i sa atribue reclamantilor calitatea parti pentru a constat c reclamantul
de fit legitimi i mostenituri ai tatalui bor. este in grad succesibil mai apropiat cu.
(Cas. I, 119/905, Bul. p. 289).
defunctul. (Cas. 1, 13 Aprilie 1907, B. p . 661)
16. Este admisibila proba testirnoniala
22. In lipsa actelor de stare civila, in;
pentru dovedirea filiatiunii legitime, cand stanta de fond poate s stabileasat graduL
se constata, dintr'un certificat al Primdriei de rudenie prin martori sau alte probe.
locale. ca nici nasterea reclamantului, nici (Cas. I, 8 Mai 1907, B. p. 795).
casatoria mamei sale nu se gasesc trecute
23. Inainte de 1864 nefiind infiintate
in registrele de stare civil& (Cas. I, 31 Oct.
1906, B. p. 1591).

17. Filiatiunea persoanelor nscute sub


imperiul legii Caragea poate fi stabilit
prin martori si prezumpttuni. (Cas. I, 15

Dec. 1906, B. p. 1985)..


18.

Probe, casatortei se face cu mar-

tori numai atunci cand partea dovedeste,


ca s'ar fi pierdut, sau ca n'au existat registre de stare civil& la epoca cnd pretinde ca ar fi avut loc casatoria. (Cas. I,
26 Ianuarie 1907, B. p. 27).

19. Dupd. art. 50 din legea pensiunilor,


In caz de lipsit a actelor de stare civila,
partile interesate pot dovedi starea lor
civila .prin martori prezumptiuni contradictorm cu case pensiunilor, dace suet
in imposibilitate a prezent acte scrise,
fare', insa a se pretinde partii un Inceput
de dovadd scris sau prezurnptiuni grave
relativ la starea sa civil, dupa cum prescrie art. 296 codul civil, caci in acest caz
posesiunea de Stat a pttrtii nu este con-

statat. (Cas. III, 15 Ianuarie 1907, B. p. 140).


20. Dup dispozitiunile art. 33 din codul

civil, proba cu martori.pentru dovedirea

nasterilor, cdstaoriilor st deceselor nu este


admisibil decAt in cele doua cazuri pre-

vzute de acest text de lege, adica cand

registre de stare civil In regula ca sub imperiul actualului cod, nasterile, casatoriile
decesele se puteau dovedi, In lipsti de

alte dovezi scrise si prin martori. Cas. I,


8 Mai 1907, B. p. 795).
24. Art. 33 si 292 din codul civil, nu
stint aplicabile dect atunci cnd este

vorba de dovedirea filiatiunii legitime, iar


nu si atunci cnd este vorba de stabilirea
gradului de rudenie In materie de slimesiune ; astfel c, In acest caz, rudenia se
poate dovedi nu numai prin acte de stare
civila, ci si prin orice fel de probe admise
de lege i, deci, si prin martori, de oarece
nu sunt In discutie decttt interese banesti

cari privesc ordinea privat. (Cas.


Febr. 1909, B. p. 111).
25.

I, 3

Art 33 din codul civil, permite ca

dovada filiatiunii sit se facd In mod ex-

ceptional, prin martori, in caz and nu

vor fi existat registre de stare civild sau


cdnd ele se vor ti pierdut.
Astfel, tinerea neregulatit a registrelor
echivaleaz cu netinerea lor, si in acest
caz urmeaztt sti se aplice dispozitiunile

art, 33 din codul civil.

(Cas. I, 27 Mai
1909, B. p. 579).
26. Art. 33 din codul civil permite ca

dovada filiaiunii sa se face in mod ex-

nu vor fi existat registre sau se vor fi ceptional prin martori in caz cnd nu vor
pierdut. (Cas. 1, 23 Febr. 1907, B. p. 225). fi existat registre de stare civila, sau c&nd
21. Pentru ca netrecerea unut act in ele se vor fi pierdut, sau and se constatit
registrele strii ci vile sa poatd aye& de
efect a se consider& din acest punct de
vedere ca registrele nu ar fi fost tinute
In regul, trebuie ca instanta de fond sti
arate din ce anume imprejurttri deduce
acea concluziune.
Prin urmare, cnd instanta de fond, in
afara de o asemenea constatare si pe
baza unui simplu certificat, prin care se
constat c In registre nu se gseste trecut un act de casatorie, admite proba tes-

cel putin c registrele nu au fost tinute

leazet dispozitiunile art. 33 ci tat si deciziunea

in Romania, iar pentru acele petrecute


in tdri streine, ele se Indeplinesc si dovada lor se face dupe formele uzitate in

timonial& sere a se dovedi cdsittoria, vio-

sa urmeazd a fi casatd, (Cas. I, 23 Febr.


1907, B. p. 225).

21 bis. Pentru stabilirea gradului de


rudenie, cand se reclama o mostenire,
si cand partea care o cere.este inteun

in mod regulat.
Prin urmare, violeazit dispozitiunile art.
33 sus citat Tribunalul care admite o asemenea dovadd, bird a constatit dace.' este
cazul exceptional previtzut de art. 33 din
codul civil. (Cas. I, 785 din 18 Nov. 1911,

B. p. 1380, Curier Jud. 1/912; In acelas

sens. Cas. I, din 23 Oct. 1913, B. p. 1784).


27. Dispozitiunile cuprinse In art. 173
si 33 din codul civil, se aplicd numai cdstorillor i actelor starei civile petrecute
acele tri. (Trib. Constanta, Dr. 33/910,
p. 70).
28.

Baca, In principiu, acel care In

103 !
www.digibuc.ro

Art. 33

ACTELE STARII CIVILE

Code civil

voacet o legislatie sau un uz strain este


obligat s-1 dovedeasca, numai rmne

s'a petrecut actul ce voesle a dovedi nu


au exislat registre sau ca,desi au exislat,
s'au perdul sau cel putin ca aceleregistre
au fost tinute in moil neregulat. (Cas. I,

de proba stabilile la WWI filiatiunii si nici


s'ar puteit Intelege o asemenea exceptiune,

nu vor fi existat regislre sau se vor fi pierdut, lipsa sau pierderea lor se va putea do-

lndoiala ca a tuna and acel uz este de


not, nsietale publica si in deobste cunoscut,
dovada lui, al ese ori grea i uneori im- 89 din 29 lanuarie 1.113, B. p. 1031.
34 Certificatul din partea primarului
posibilet de facut, ramane inuLii. i hidecam it poate considera ca dovedit. (Trib. unei comune c cutare act de stare ciConstanta, Dr. 33/u10, p. 70)
vita nu se gseste trecut in registrele acelei
29. Constaterea indeplinirei conditiunei comune nu poate dovedi ca registrele
ceruta de art 319 din couul civil, ca adop- acelei comune ar fi tinute in neregul,
tatorul este cu 18 ani mai mare in etate Intrucett netrecerea actului in registrele
dealt adoptatul, nu poate fi facuta de acele, comune ar fi foarte naturala dace,
judecator decat dupe' normele legate pentru actul nu s'a petrecut In acea comuna.
Numai atunci un asemenea certificat ar
constatarea elatei, adeca dupe actele
rei civile sau conform art. 33 din codul face dovada netinerii regulate a regiscivil, iii caz de lipsa san pierdere a bor. trelor de stare civild dintr'o comund, and
(Trib. Covurlui 1, Dr. 6/013, p. 44).
din acte, martori sau chiar simple prefacut convingerea
30. Ori de ate ori se reclama o suc- zurnptii, judecatorul
cesiune, filiatiunea nu se poate dovedl c acel act s'a petremit in acea comuna.
numai cu martori, caci niciei legea nu (Cas. I, 89 din 20 lanuarie 1913, B. p. 103).
35. Art.33 c. civil, prevede ca atunci cand
face o asemenea exceptiune la regulde
dreplul de succesinne hind atributul cel
mai insemnat al filiatiunei.
Prin urmare, probe cu martori nu devine adinisibil dealt dace instantele Judecatoresti consLata i ;irate motivele pentru

cari reclamantul a fost in neputint


procure prol a scris4 a legaturilor sale
de rudeme. (Cas I, 785 din 18 Nov. 1011,

vedi mat prin dovezi fu scris cat si prin


martori ii In asemenea cazuri, nasterile
se vor putea dovedi alat prin registre si
inscrisuri de ale tatalui si ale mamei incoati din viata cat ai prin martori. C
aceasta dispozitiune a legii fiiod aplicatia

regulei de drept din art. 1198 c,


dupa care, prolia testimonia a este exB. p. 1380, Curier Jud. 1/912).
ceptional admisibila chiar despre unlucru
31. Dovada cu marLori pentru dovedirea
de o alma sau de o valoare mai mare
filiatiunei este admisibila nu nurnai In de 150 lei, cat ai in contra sau peste ceeace
cele doua cazuri exceptionale preve.zute cuprinde actul, and celui care invoacit
de art. 33 c. civ., ached cnd nu vor fi proba testinioniala nu i-a fost cu putinta
existat, sall se vor fi pierdut registrele de a-si procura o probe' scristi, pu a constare civil, ci i in cavil and acele re- serve dovada scrisit Mate.
gistre au fost tinute neregulat si prezint
De ad reznitei Invederat c dispozitiulacune, de oarece, ai in acest caz, recla- nea art. 33 c. civil privitoare la admisimantul se gaseste in imposibilitate de a-si bilitatea probei testimoniale pentru doprocur un titlu scris pentrn dovedirea vedirea nasterilor, se aplia, nu numal
filiatrunei. (Cas. I, 23 Ian. 1913, B. p. 72). In cele doua cazuri anume previtzule In
82. Netinerea regulate a registrelor unei acel articol, darvi atunci and registrele
cornune sau lacunele ce se gasesc in de, sunt tinute in mod neregulat, precum
nu poate sa rezulte numai din faptul c atunci cand exislet registre in aparent
cutare act de stare civil& nu se gseate complecte si bine tinute, dar In care s'a
trecut In regisirele de cutare comun, de omis a se trece nasterile de oarece i in
oarece negasirea actului de stare civd act ste douit cazuri, neregularitatea in
In registrele acelei comune, poate proveni tinerea registrelor i omisiunea nu stint
vi din faptul c actul s'a petrecut in alta imputabile celor ce invoaca martori pentru
comunit ;
dovedirea naaterei lor ai deci nu li se
Prin urmare. netrecerea unui act de poate aplica consecintele neregularitettei
stave civil In registrele unei comune sau omisiunei. (Cas. I, 11 Marti() 1913, B.
immai atunci poate face dovada unei ornisiuni In registrele de stare civila ale acelei
r,omune i deci a inerei lor neregulate,
pentru a fi admicdbila probe cu rnartori,
cand se va conslatit de judealorii de fond
c exisla indicii ri prezumptiuni c partea
s'a niiscut In adevar in acea comuna.
(Cos. I, lan. 1013, B. p. 731.

33. Din arl. 33 c. civ. rezult c partea,


,care cere a dovedi cu martori o nastere,
o casatorie sau un deces, trebuie set dovedeasca in prealabil, fie prin martori, fie
prin do%ezi in scris, al se Old inteunul
din cazurile exceptionale prevetzute de acel
aPticol i anume ca in cOmuna In care

p. E29, Curier Jud. 46/913, Jur. Rom.19/0(3).

86. In principiu, dupe art. 176 c. civil,


asatoria se dovedeste cu actele de celebrarea ei trecute in registrele de stare
afara de cazurde exceptionale and
registrele nu au existat, and s'au pierdut,
sau cand au fost tinute In mod neregulat,
in cari cazuri se poate dovedl i prin

martori, conform art. 33 c. civil.


Prin urmare, nu siive.rseate nici un ex-

ces de putere, tribunalul, and admite


proba cu martori pentru dovedirea unei
caseitorii and constat neregularitatea

registrelor din certificatul comunei. (Cas.


I, 19 Martie 1913, B. p. 661).

104

www.digibuc.ro

Codul civil

ACTELE STARII CIVILE

Art. 33 C. civ. nefiind deat aplica-

37.

Ilfov s. I, 18 Feb. 1910. Dreptul 32/910;


('as. I, 146 din 19 Feb. 1913. Jur. Rom.

tiunea regulei de drept din art. 1198 c.

civ., dupii care proba cu martori este exceptional admisa, cdnd partei nu i-a fost
cu putinta sa-di procure sau sd conserve

17/91 i).

42. Tribunalul comite exces de putere


di violeaza art 33 c. civil cdnd nu examineaza un act prezentat di invocat de
partea ce voedte a stabill cu martort filiatia sa, act in care se aratit ca acea
parte este nascuta in comuna de unde a
adus certificatul di cd, actul sau de no.-tare nu se gasedte trecut in registrele acelei comune. In adevar din acel act putea

proba scrisa a dreplului sau, de aci urmeazit ca dispozitiunea sa nu este limitativa ci enunciativa; ca, deci, se aplica
atunci and au existat registre de casatome, dar s'a omis a se trece in ele casatoria, o asemenea omisiune neputd.nd fi

imputabild celui ce invocA proba cu martori. (Cas. I, 655 din 12 Nov. 1913, R. p.
1987, Curier Jud. 6/914, Jur. Rom. 191.4,

sa rezulte pentru judecdtorii de fond, daca


1-ar fi avut In vedere di 1-ar fi examinat,
o prezumptie ca partea s'a nascut in adevar iii acea comuna astfel ea In acest
caz netrecerea nadterei sale In registrele
acelei comune constitue o dovad de ne-

p. 22).

38. Dacd proba cu martori nu se poate


justified decat cu conditiune ca partea sa
Led. In prealabil dovada e a fost in ab-

regulii a acelor registre, care faced ad-

soh:tii imposibilitate de a-di procurd proba


scrisd a casatoriei, adicd dovada perderei
di inexislentei registrelor sau a ornisiunei

misibila probii cu martori conf. art. 33 c.


civ. (Cas. I, 67 din 23 Ian. 1913. Jur. Rom.
12/913, Curier Jud. 21/913 di 35/913).

casaitoriei din ele, insii constatarea faptelor din care instanta de fond deduce o
asemenea dovadd prealabild, constilue o

43. Dacd partea nu a obiectat nimic la


instanta de fond in privinta nerespectiirei
dispozitiilor art. 33 c. civ., relativ la dovada fliatiuriei prin martori, admisd pen-

chestiune de fapt di de apreciere, care


scapa de controlul Curtei de casatie. (Cas.
I, 12 Nov. 1913, B. p. 1J87).
39. Un act de stare ctvilii petrecut fna-

tru a stabill calitatea de modtenitor, o

asemenea obiectiune nu poate fi invocatit


pentru prima oar& la Curtea de Casatie,
Intrucat dovada cu martori pentru stabi-

inte de punerea in aplicare a codului ci-

vil actual se poate dovedi cu martori.

lirea calittttii de modtenitor nu este de

(Cas. 1,40 din 27 Ian. 1910. Jurisprudenta

ordine public& (Cas. I, No. 316, din 30 M-tiu

6/1910).

40. Actiunea In petitiune de ereditate

1914. lerispr. Rom." 1914, p. 421, Curier

neavAnd alt scop de rat realizarea unor


drepturi biinedti, in atare caz proba cali-

Jud. 08/014).
44. Pentru

trele di hartii ale familii, precurn di prin


presumptiuni di martori, far a mai fi
nevoe a recurge la rigorile legii ce se
cere atunci and este vorba a se stein' fi-

civ., partea trebue s dovedeascit In prea-

labil prin acte scrise, prin martori sau


prin simple prezumptiuni, ca decesul acelei persoane a avut loc in commia ce
pretinde i apoi s stabilease prin acelad fel de probe c se giisedte intr'unul

liatiunea cuiva. In adevdr, cnd este vorba


de dovedirea filiatiunei legiti me sau naturale, legiuitorul a edictat anume conditiuni,
farit de care proba testimoniall nu este admisa, di aceasta in scop de a garantit linidtea familiei di ordinea publiat contra unor

41/912. Curier Jud. 62/912).


41.

Numai atunci cand trebue sit se sta-

bileasc un grad mai depitrtat de rude-

nie di deci o serie de nadteri,cdsittorii di


decese petrecute la diferite epoci di in diferite localitati, se admite, prin derogare
de la regula generald, c proba rudeniei
se poate face cu orice acte de corespondentd, titluri de familie, mariori di chiar
simple prezumptioni (Cas I, 89 din 29 Ian
913, Jur. Rom. 12/913; In acela sens Trib.

ca sit se poat dovedi cu

martori decesnl unei persoane, In cazurile exceptionale previizute de art. 33 C.

ttei in virtutea ciireia se reclamtt se poate


face atAt pion actele stdrei civile, regis-

actiuni hazardate, cam bazate numai pe


depozitiuni de martori s aibit d rezultat introducerea in familie a unor persoane strine de demsa, motiv ins& care
nu mai poate fi In actiunile cari n'au de
scop decdt interese bdnedti, cum este actiunea in petitiune de hereditate In care
proba testimoniala este admisibild pentru
dovedirea calitatei in virtutea cdreia se
reclamii, Wit a mai fi nevoe de veri-un
inceput de probl, scristi. (C. Galati s. I,

Art. 33

din acele cazuri exceptionale, di anutne


cd, In acea corn.unet n'au existat registre

de stare civil, c s'au pierdul. sau cel


putin at au fost tinute neregulat. (Cas. I,
No. 516 din 5 Noembre 1914 ,Jur. Rom.",

1914, p. 613).
45. I) Dedi actele stiirii civile constituesc

singurul mijloc pentru-- dovedirea nadterilor, citstoriilor di Incearilor din viatd,

cu toate acestea in anumite cazuri, ele


stint inlocuite prin alte probe. Astfel, art.
31 c. civ., permite In 2 cazuri di anume:
and nu vor fi existat registre de stare
civil sau se vor fi perdut, ca lipsa sau
perderea lor, sit se poatii dovedi atilt prin
clovezi Inscrise, cat di prin martori i, In
asemenea cazuri, cstoniile, nadtertle
fncetiirile din viat se vor putea dovedi,

atilt prin registre di Inscrisuri de ale tatalui di ale mumii Incetati din viatii, ct
prin martori sau prezumptiuni.
If) Regula generalit In materie de dovedire a stdrir ci vile dupa tare faptele
stdrii civile urmeazit a fi Otabilite prin
acte scrise, prezentand, deasemenea, o
exceptiune prin articolul 33 codul civil,

105

www.digibuc.ro

Art. 33

ACTELE STABIl CIVILE

care Inlocueete proba scris prin proba


cu martori, aceastd exceptiune trebue a

fi socotita c constitue o aplicatiune a


principiului general In materie de probe,
de oarece ea este creatd tot pentru a se

vent in ajutorul pairtilor, care, gasindu-se


in cazurile ardtate de artg.33 c. civ., s'ar
afld tri imposibilitate de a-ei procur sau
produce proba scrisd a faptului stdrii civile ce voesc a stabill.
De aceea, art. 33 c. civ., nu trebue soco-

tit, prin faptul c deroag dela regula


stabilita in materie de dovedire a stdrii

civile, ca o dispozitiune exceptionalit ei,


deci, a fi luat In intelesul sau restrictiv,
ci, urmeaz a intinde inlesnirile ce el prevede pentru dovedirea faptelor strn civile ei la alte cazuri, neprevdzute de acest
articol, oridecdteori admiterea probei cu
rnartori este ceruta de nevoia de se veni

Coda civil

rioare aplicarei codului civil, instanta de


fond poate s constate aceste fapte prin
extracte dupti actele de stare civil& ti-

nute de preoti ei acte de notorietate, de


oarece sub vechea legiuire naeterile ei

ctistitoriile se Fluted dovedi prin martori


prezumptiuni. (Cas. I, No. 589, 1914;
Jurispr. Rom." 1915, p. 137).
48.

Proba prin acte de stare civila ei

prin posesiunea de stat este cerut numai


pentru stabilirea filiatiunei copiilor legitimi inteo actiune in contestatiune de stet,

iar nici de cum pentru stabilirea gradului de rudenie inteun interes pur pecuniar cum ar fi In materie de moetenire,
caz in care proba pentru stabilirea rudeniei se poate face in conformitate cu
dispozitiunile art. 33 C. civ., ei prin martori, (Apel Buc. I, No. 40, 1915; Dreptul"
1915, p. 228).
49. Data cererei

de inscriere, a unei
hotriri de adoptiune, poate fi doveditti
scris, n'ar putea in altfel s facd, dovada prin toate mijloacele de probti admise de
le,re deci i prin martori, independent de
faptului stitrei civile ce voesc a stabill.
III) Cazurile prevazute de art. 33 c. civ., existenta unui inceput de dovadd scrisa,
neflind deci, deceit niete exemple suscep- de oarece partea interesat se gseete In
tibile de a fi intinse pe cale de analogie imposibilitate de a aye& o dovadd, scristi,
la alte cazuri, din care sit rezulte im- ei in acest caz articolul 1198, ca ei art.
posibilitatea pentru prti, de a-ei fi pro- 33 C. civ., autoriz, proba cu martori.
in ajutorul prtilor, care aflandu-se In
fi procurat actul
irnposibilitate de

curet proba scrisd pentru dovedirea stdrii


civile, de aci rezult, c pentru dovedirea
decesului unei persoane, prin mijloacele

artitate de art. 33 c. civ., se cuvine a se

mai adtiugd urmtitoarele cazuri:


a) Cand, deei au existat registre de stare

civild, ins tinerea lor a fost neregulat


sau intreruptti ()rick de scurt timp;
b) Ctind, registrele de stare civild au
fost distruse, fie in total, fie In parte, fiind

destul ca s lipseascd numai o fild din


ele sau sti nu se poatii, cett.
c) Ctind deel, In aparentd, au existat
registre de stare civilit regulat tinute, dar
s'a ornis de a se trcce In ele un act izolat, fie cd, ofiterul de stare civild, chiruia
i s'a declarat decesul, a omis de a intocini
actul, fie di Incetarea din viatti nu s'a
constatat prin act de ofiterul starei civile,
pentruat indatoratii dupe', lege, de a declarit decesul, au omis de a face aceasta.
(Trib. Olt, 1913, Curier Jud. 1914, p. 562).
46. Actul de naetere al cuiva nu poate

In acest caz, daca se dovedeete cet, cererea de inscrierea hottirfrii de adoptiune


a fost facutti in termen, aceasta va aveit
de efect de a suplini Inscrierea hottiririi
ce s'a omis a se face de primar, conform
art. 33 c. civ., cgre este aplicabil ei in
materie de adoptiune.
Prin urmare, omisiunea instantei de fond

de a se pronunt asupra probei cu martori, invocatit de recurentd, este esentiala


motivul de casare este intemeiat. (Cas.
I, No. 296, 1919 ; Jurispr: Rom." 1920, p.
70, Curier. Jud. 34-35/920).
50. Prin art. 27 din legea promulgate*,
cu Decretul 3244/916 s'a dat In competenta

judecatoriilor de ocoale constatarea decesului militarilor foeti domiciliati in comunele rurale, disptiruti sau morti numai
in Imprejurdri de rasboiu.
De aim urmeazd ca atunci cnd se con-

statii c o persoand a murit de mic copil, deei figureazti. In controalele armatei


ca nesupus la incorporare i deci nu a

s dovedeascii decdt faptul ma terial al dispdrut din imprejurari de rasboiu,in atare


naeterii, iar nu ei ctisatoria legitimd a caz este vorba de constatarea unui deces
ptirintilor si, aceasta putndu-se dovedi, In cazurile prevtizute de art. 33 c. civ. ei
conform art. 176 c. civ., numai printr'un deci numai Trihunalul de judet este cheact de celebrarea ei Inscris in registrul mat a statua dupe-, cererea celor In drept
stdrei civile sau In cazurile exceptionale (Cas. I, 19 (lin 25 Ian. 1921. Jurispr. Rom.
prevzute de art. 33 C. civ prin martori. 16-17/921).
51. Dacd. .s'a admis in doctrine ei jurisPrin urmare, Tribunalul comite exces
de putere el violeazd, art. 176 c. civ., ctind prudenta ca atunci cnd trebue sti, se staconstatit cdsatoria dintre pdrinti, numai bileascd un grad mai indepairtat de rupe baza actului de naetere al copilului denie ei deci o serie de naeteri, ctistitorii
lor i pe baza actului de deces al pdrindecese petrecute la diferite epoci i in
telui . (Cas. I, No. 491, 1914; Jurispr. Rom." diferite localitati, prin derogare de la re1915, p. 7).
gula generalti, proba ruderilei sti se face,'
41. In materie de adoptiune, deed nee- cu orice acte de corespondentd, titluri de
terea adoptatului ei aceea a adoptatori- familie, marturi ei chiar simple prenintii,
lor cum si cdstoria acestora sunt ante- aceast procedare nu se poate aplicii la
106

www.digibuc.ro

Codttl civil

ACTELE STARR CI \ ILE

dovedirea deschiderei succesiunei, unde


inainte de a se admite dovada cu martori
sau prezumtiuni pentru constatarea decesului lui decujus, trebue In prealabil s
se dovedeasca c este imposibilitate de a
se procura actul de deces din cauza unuia
din cazurile prevazute de art. 33 c. civ.
In specie rartile pentru a face dovada
decesului lui Alexandra I. Manoliu-Tetz-

Art. 34

Dorohoi 258 din 30 Sept. 1921. Jur. Gen.


1923, No. 908).

52. Constatarea decesului militarilor dis-

paruti sau morti In rasboiu se face de


tribunalele de judet iar nu de judecato-

rile de ocoale. (Judec. Ocol. I, Bals-Romanati, 15 din 15 Mai 1922, Curler Jud.
28/022).

53. Competinta ce s'a atribuit de legile

canu se servesc de un certificat medi-

exceptionale din 1916 si 1920 judecatorului

de ocol de a constata decesul celor morti

cal" liberat de medicul Capitan V. Popevici, fost sef al spitalului de evacuare din

in rasboiu, nu se poate intinde decat la


cazurile de regulare de pensie si numat
in vederea acestei imprejurari; cand ins
se cere constatarea mortii fata de ofiterul
starei civile, conform art. 33 c. civ. constatare care urmeaza a tine loc de act de
deces, pentru orice alta imprejurare de
cat cea de mai sus, cererea are a se indreptit la tribunalul de judet care singur

Curtea de Arges, In care se arata ea":


Locotenentul de rezerva Al. Ma noliuTetzcanu din Reg. 85 Inf. a decedat la 31
Octombrie 1916; cd, d-sa a redactat actul

de deces, care a fost lsat in archiva

Spitalului Crucea Rosie" din Curtea de


Arges, archivd care la ocuparea localitatei de inamic, a ramas acolo. Acest certificat, potrivit art. 33 si 64 si urm.c.civ.,
nu poate face dovada decesului lui decujus i deci nici a deschiderei succesiunii,
deoarece persoana care l'a liberat nu avea calitatea s libereze acte medicale
cari-sa in loc de acte de deces. (Trib.

e competent a se pronunta asupra ei.(Cas.

I, 1208 din 15 Nov. 1922. Jur. Rom. 5 923).

54. A se vedea : Art. 41 cu nota 2; Art.


176 cu notele 3, 4, 5; Art. 292. Index. ,Act

scris", Marturi", Prezumptiuni" i Rudenie" cu notele respective.

Orice act al strei civile privitor la Romani sau


la straini, facut fiind el In tara, strain, va fi vrednic de cradinta, daca el se va fi facut dup formele pazite In acea tare.
(Civ. 2, 32, 45, 73, 152, 885. L. din 13 Febr. 1894 p. reorganizarea Ministerului a facerilor straine, Art. 23, 24 ; Regul.
tariful consular din 12 Iunie 1880. Art. 25; Civ. Fr. 47).
Art. 31.

Text. fr. Art. 47. Tout acte de l'tat civil des Franais et des trangers
fait en pays tranger, fera foi, s'il a t rdig dans les formes usites dans le
dit pays.
Doctria. strMnii.
AUBRY ET RAU, I, 66, n. 3 si 7; I, 5-a ed. p.334;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, 1, 873;

DALLoz, Rep. Acte de l'tat civil 344 urm.; Suppl. acte de l'tat. civil 85 urm.;
DEMOLOMBE, I, p. 312;

Huo, I, 327;

MOURLON, ed. 7-a I, p. 159, 160;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 550, 867; III, ed. 2-a, No. 190.

Doctringt romilneasci.
ALEXANDRESCO. I, ed. 2-a, p. 187 urm., Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 7, 41;
NACU, I, p. 194, 195.

Jurispruclenti.
I. Castitoria celebrata in Romania de
doi streini inaintea ministerului cultului

lor respectiv, fara Indeplinirea solemnitatei

civile, nu este valida la noi, si nu poate


produce efectele sale, chiar dadi, dup
dreptul national al partner, distitoria ar
fi un contract religios In asemenea caz,
In lipsa actului de celebrarea cdsatoriei,
ernanat dela ofiterul competent, casatoria
nu poate dovedita prin posesiunea de
slat. (Trib. Bacau. Dr. 55/95).

2. Prin realitatea statului se intelege


ca legile situatiunei bunurilor, adica, atilt
ale mobilelor cat si ale irnobilelor, reguleaza conditiunea lor juridicd, adica determin distinctiunea bunurilor, servitu-

tile sau ipotecile, de care sunt susceptibile si executarea, al carer obiect pot fi,
mr nu cd actul, regulat Meat inteo tarii
streina, nu produce efect, daca nu este
facutsonform legei tarn situatiunei: realitate Insemneaza Inca, ca. trebue Indeplinite oarecari forme, considerate de ordine public de legea situatiunei, de si

107

www.digibuc.ro

Art. 35-36

ACTELE STARII CIVILE

legea trii unde s'a fcut actul, nu le-ar


admite, cum este transcriptiunea, pentru
transmiterea proprietatei fat de tertiile

persoane. De asemenea nu este rational,


nici legal de a se face distinctiune pentru
actele solemne, fiindcd indeplinirea formelor situatiunei ar putea fi imposibil,
in tara, i pentrucii pentru unele acte

solemne cum este cstoria, reese din

art. 34 codul civil, c este valabild, dacti


a fost filcut dupd formele tarii unde s'a
celebrat. (Trib. Do lj... I, Dr 25/901).

Caul civil

3. Potrivit dispozitiunilor art. 34 si 152


codul civil, actele de csatorie facute in
lard, strain sunt valabile in tam noastra
dacit sunt facule cu pastrarea formelor
prevazute In acea tam si daca 'nu calc
prohibillunile exprese ale codului nostru,
in baza principiului ,locus rigit actum".
(Trib. Muscel 1913, Dreptul" 1014, p. 93).

4. A se veded: Art. 2. Index Ciisa-

toile" i notele respective; Art. 152 cu


notele respective.

Art. 35.
In toate cazurile, cnd urmeazd a se face mentiune despre un act privitor la. starea civil, pe marginea unui
alt act dejd Inscris In registre, acea mentiune se va face, dupd
cererea pdrtei interesate, de cdtre oficerul stdrei ci vile pe re-

gistrele zilnice, sau pe acelea care vor fi fost depuse la arhivele comunei, si de cAtre grefierul Tribunalului de Intaia
instant:A pe registrele depuse la grefa. Spre acest sfarsit ofiterul starei civile va vestl, In termen de 3 zile, despre menVunea de el fcutd, pe procurorul tribunalului respectiv, care
va priveghid ca mentiunea sd se faca Inteun mod uniform
la ambele registre. (Civ. 36, 39, 48, 53, 85, 86, 180 ; Reg. act.
st. civ. 9 ; Civ. Fr. 49).

Text fr. Art. 49. Dams tons les cas o la mention d'un acte relatif
l'tait civil devra avoir lieu en marge d'un autre acte dj inscrit, elle sera
faite la requte des parties intresses, par l'officier de l'tat civil, sur les
registres courants ou sur ceux qui auront 6,0 dposs aux archives de la commune, et par le greffier du tribunal de premire instance, sur les registres dposs au greffe; l'effet de quoi l'officier de l'tat civil en donnera avis, dans
les trois jours, au procureur du Roi prs ledit tribunal, qui veillera ce que
la mention soit faite d'une manire uniforme sur les deux registrest
Doctrinti stritin5.
COLIN ET OAPITANT, ed. 2-a, I, p. 231, 396;

DALLoz, Rp. Acte de l'tat civil 59 urm.;


MOURLON, ed. 7-a 1, p. 149.

Doctrinii romAneasci.
ALEXANDRESCO, 1, ed. 2-a, p. 409, 410; (II,
NACU, I, p. 193, 194.

p. 1191;

Art. 36.
Oricare abatere din articolele prececiente din
partea functionarilor In ele arAtate, va fi urmdritd inaintea
tribunalului de Intdia instant si pedepsit cu o amendd, care

nu va puted trece peste 100 de lei. (Civ. 39, 40, 174, 181, 182 ;
Leg. jucl. oc. 51 ; Reg. act. st. civ. 58 ; Civ.''Fr. 50).

Text. fr. Art. 50. Toute contravention aux articles prcdents de la part
des fonctionnaires y dnomms, sera poursuivie devant le tribunal de premire
instance, et punie d'une amende qui ne pourra excder cent francs.
108

www.digibuc.ro

Codul civil

ACTELE STARII CIVILE

Art. 37

Doctrini
AUBRY ET RAU, I, 62, n. 1; I, 5-a ed. p. 312, 313;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, 1, 866, 867;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 232;

DAmoz, Rp. Acte de l'tat civil 95 urm.; Suppl. Acte de l'etat civil 30;
DEMOLOMBE, I, 288, 289 ;

Hue, 1, 331;
MARCADL, art. 50 ;

Moum.ori, ed. 7-a, I, p. 149, 150.

Doctrin romiineasc.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 410, 411; (XI, p. 529);
CANTACUZINO MATEI, p. 182, 183;

NACU, I, p. 204;

TATARU G. V., Prezidentut Tribunalului in legistafia romdnii, p. 42, 43.

Jurisprudent&
I. Trecerea unui copil, conceput in afar de csatorie, sub numele de familie

al mamei, nu constitue o abatere in actele


strii civile (Trib. Flciu. Drept. No. 30/981.

2. Desi esle adevairat c amenda prevAzula de art 36 din codul civil este de
naturet civil, insa prin art. 51 din legea

Judecatoriilor de ocoale, puqa In aplicare


la 1 Mai 1908, asemenea contraventiuni
sunt date in competinta penal a Judectoriilor de ocoale, asa c, conform art.

5 din legea organica a acestei Inalte

Curti, recursurile in asemenea materie


intra in competinta sertiunei II a le judecit.
(Cas. Sect. Unite, 5 Mai 1911, B. p. 784).

act al stairei civile (moartea unui locuitor),


constitue delictul prevazut de art. 1(51 din

codul penal, de competinta Tribunalului


de a fi judecat. (Cas. II, 1119 din 4 Mai
1912, B. p. 9(55, Curier Jud. 47/1912).

4. Amenda prevzut de art 3(5 c. civ.,

pentru ofiterul starii civile care nu s'a


conformat art. 29 si I0 c. civil la redactarea actelor starii civile este o arnend
civila care nu are in nimic caracterul

unei amenzi penale, de unde urmeazd ea


actiunea exercitata In baza art. 36 c. civ.
se prescrie prin treizeci ani.
Aceasta prescriptie dac nu a fost propusti la instanta de fond, nu mai poate
fi invocat de a dreptul in Casatie. (Cas.
II, 385 din 22 Feb. 913.Curier Jud. 321913).

3. Datoriile impuse ofiterilor de stare


5. Datoriile impuse ofiterilor de stare
civild privitoare la tinerea actelor statu- civil privitoare la tinerea actelor statului
lui civil au sanctiunea lor in pedepsele civil au sanctiunea lor in pedepsele edicedictate, unele de codul civil, iar altele tate unele In codul civil, iar allele fn code codul penal: cele dintai consistii. In dul penal; cele dintai consist In exacta
exacta observare a diferitelor formalitti observare a diferitelor formalitti preprescrise de lege cu privire la modul in- scrise de lege cu privire la modul inscrierii
scrierei actelor de stare civil si a men- actelor de stare civil si a mentiunilor
tiunilor ce ele trebue sa cuprind, si, in ce ele trebuese s. cuprind, si in caz de
caz de abatere, art. 36 din codul civil pe- abatere art. 36 cod. civ pedepseste aceste
depseste aceste neglijente cu amenda, lar neglijente cu amend& iar a doua indatoa doua indatorire a Inscrierei actelor sta- rire a inscrierii actelor starii civile se
rei civile se pedepseste, In caz de orni- pedepseste, in caz de omitere, cu pedeapsa
tere, cu pedeapsa corectionald, prevtizutti corectionala prevazut fn
161 cod.
de art. 1(51 din codul penal. Prin urmare, pen. (Cas. II, dec. pen. 543 din 2 Martie
faptul primarului si al notarului de a fi 1923. Jur. Gen. 1923, No. 255; :Jur. Rom.
omis sa treacti. In registrele respective un

10/923).

Vericare depozitar al registreloementionate va


fi supus actiunei civile a prtei vtmate pentru alteratiunile
ee s'ar sAvtirsi in ele, rtimnnd Insa acestuia de va gsi de
cuviintd, dreptul de a se Intoarce cu urmrire asupra adevaratilor Mptuitori a sus ziselor alteratiuni. (Civ. 38, 182, 998,
Art. 37.

1599; Civ. Fr. 51).

Text. fr. Art. 51. Tout dpositaire des registres sera civilement responsable des altrations qui y surviendront, sauf son recours, s'il y a lieu, contre
les auteurs desdites altrations.
109

www.digibuc.ro

Art. 38-39

ACTELE STARU CIVILE

Codul civil

Doctrila strink
DALLoz, Rp. Acte de l'tat civil 95 urm.; Suppl. Acte de l'tat civil 30;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 149, 150.

Doctrinii romilneasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a. p. 412, 413; (V, p. 398, n. 2, 429 n. 1, 432);
CANTA0UZINO MATEL p. 183;
NACU, 1, p. 204.

Art. 38. - Orice alteratiune, orice falsificare In actele strei civile, orice Inscriere a acestor acte, fcut pe vre-o foae
liber, si nu In registrele destinate pentru tinerea lor, va da
drept prtilor interesate a-si cere despgubiri, i aceasta fr
prejuditiul pedepselor prescrise de codul penal. (Civ. 27, 182,
998, 999.- Pr. p. 61, 162, 179 ; C. p. 123-126, 161 ; Civ. Fr. 52).
Text. fr. Art. 52. Toute altration, tout faux dans les actes de l'tat
civil, toute inscription de ces actes faite sur une feuille volante et autrement
que sur les registres ce destins donneront lieu aux dommages-intrts des
parties, sans prjudice des peines portes au Code pnal.
DoctrinA
AUBRY ET Rau, I, 5-a ed. p. 314;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 870;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 388;

DALLoz, Rp. Acte de l'tat civil 53 urm.;

DEMOGUE, I, Sources des obligations IV, p. 54;


DEMOLOMBE, I, 286;

HUC, I, 331;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 149, 150.

Doctrinti romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 413; (V, p. 398, n.2, 429, n.1,432);
CANTACUZINO MATEI, p. 183;

NACU, I, p. 203, 204.

Art. 39. - Procurorul tribunalului de Intia instant va fi


dator a verificA starea registrelor, cnd ele se vor depune la
grefd ; el va inchei proces-verbal sumariu despre a sa verificare, va arda abaterile sau Nrnele comise de ofiterul strei
civile, i va cere osndirea sa la arnendele prevAzute de lege.

(Civ. 34, 36, 54, 62, ultim, 81, 84, 139, 164 ; Pr. p. 21, 31 urm.,
45, 178 ; C. p. 123-126, 161, 162 ; leg. jud. oc. 56 ; Reg. act. st.
civ. 59, 60 ; Civ. Fr. 53).
Text. fr. Art. 53. Le procureur du Roi au tribunal de premire instance
sera tenu de vrifier l'tat des registres lors dii dpt qui en sera fait au greffe;
il dressera un procs-verbal sommaire de la vrification, dnoncera les contranventions ou &fits commis par les officiers de l'tat civil, et requerra contre
eux la condamnation aux amendes.
Doctring
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 390;

DALLOZ, .Rp. Acte de l'tat civil 84 urm.; Suppl. Acte de l'tat civil 25 urm.;
DEMOLOMBE, 1, 287;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 149, 150, 151;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 473.

110 -

www.digibuc.ro

Codul civil

ACTELE DE NASTERE

Art. 40-41

Doctrinft romneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 414; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 7, 302;
CANTACUZINO MATEI, p. 183;

NACU, I, p. 204.

Art. 10.- Prtile interesate au dreptul de apelatiune In


contra hotrlrilor date de tribunalul de ntia instant asupra actelor strei civile. (Civ. 85, 1201 ; Pr. civ. 316 urm. ;
Civ. Fr. 54).

Text. fr. Art. 54. Dans tous les cas o un tribunal de premire instance
connaltra des actes relatifs k l'tat civil, les parties intresses pourront se
pourvoir contre le jugement.
Doctrinft
AUBRY ET RAU, I, 62, n. 3;
DEMOLOMBE, I, 289;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 149, 150, 151.

Doctrink Romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 410 urm.;
NACU, I, p. 201, 202.

CAPITOLUL II

Despre actele de nastere.

Declaratiunea despre nasterea until copil se va


face la ofiterul strei civile al locului, In termen de trei zile
dupa usurarea femeii. Copilul i se va Inftis.
La caz de Impiedicare de a se transport copilul Inaintea
ofiterului strei civile, acesta va fi dator a merge Ina* Mr%
vre-o plat, la locuint spre a constata nastereat), (Civ. 42,
45, 77, 84, 292; C. p. 276 ; Reg. act. st. civ. 74, 80, 92 urm.;
Art. 11.

Civ. Fr. 55).

Text. fr. Art. 55. -Les dclarations de naissance seront faites, dans les

trois jours de l'accouchement, k l'officier de l'tat civil du lieu : l'enfant lui sera
prsen t.

Doctrini
AUBRY ET RAU, 1, 60, n. 11 si 12; 60, p. 202; I, 5-a ed., p. 305, 307, 308;
RAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, 1,884, 885, 903;

CHAUVEAU ET FUME, Thorie du Code penal, IV; 1549, 1712, 1713;


CoLui ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 399;

DALLOZ, Rp. Acte de l'tat civil 214 urm., 236 urm.; Suppl. Acte de l'tat civil 60, 64;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, 1, 107 bis ; 107 bis, 1;
DEMOLOMBE, I, 290, 292, 295;

Huc, I, 333, 334, 337, 355;


LAURENT, II, 55;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 160 urm.;


PLANTOL, I, ed. 3-a, No. 488, 492.

Doctrinii romneasci.
ALEXANDRESCO, 1, ed. 2-a, p. 415 urm.; (VII, p. 30; Droit ancien et moderne de lu Rou-

manie: p. 5;

CANTACUZINO MATE!, p. 181, 182;

NACU, I, p. 189, 205.


1) In textul art. francez 55, corespunz5tor, lipseste acest al 2-lea aliniat.

www.digibuc.ro

Art. 42

ACTELE DE NATERZ

Codul civil

nu socotite libere; Mtn' cdt I isa acest

inscris-o In registru Inlduntrul acestui


termin, legea permite ca o asemenea ounisiune sd, poatii fi reparatd pe cale judeeatoreasca, Insti nu se ocupd, de cazul
cAnd in contra acestei dispozitii, ofiterul
stdrii civile ar fi primit o declaratiune
Inscris In registru, In mod neregulat, un
act de nastere, poste trei zile dela acest
eve ni me n t.
Nici un text de lege nu prevede nulitatea actelor neregulat Intocmite i Inscrise
In registrnl de stare civild referitoare la

menu!. 1Cas. If, 52I/Oct. 19 92, p. 923).

de cazul neindeplinirei vre-unei conditiuni

Jurisprudent&
1. Dupa art. 41, declaratiunea despre
nasterea unui copil se va face In termen
de 3 zile dupd, usurarea femeii, fdra Ms
a specified dace: acele 3 zile trebue sau

articol nu deroaga, expres la principiile


dreptului cornun In ceeace priveste termenele, urmeazd sa se aplice principiul
general prevazut de art. 729 pr. civ., diva
care termenele se lute leg pe zile libere,
nesocotindu-se nici ziva de c id s'a In- nasteri, si In lipsa unui asernenea text, nu
ceput, nici ziva cAnd se implineste ter- se poate proriuntd nulitatea actului, afard
esentiale In lipsa careia, actului nu i se

2. Patrivit art. 41 C. civ. declaratiunea


despre nasterea unni copil se va face In
terrnin de 3 zile dela acest eveniment.
In cazul cand declaratiunea nu a avut
loc sau candlofiterul stdrii civile nu ar fi

poate recunoaste caracterul de act de stare


civila. (Cas. I, 1221 din 30 Iunie 1924. Jur.
Gen. 192No. 1861).

Nasterea copilului se va declar de catre tatl


sAu, In lipsa acestuia, de catre medici sau hirurgi,moase, sau
Art. 42.

de catre orice alte persoane care vor fi fost fata la nastere.


Iar dad, mama nu va fi rascut la domiciliul ei, aceast
declaratiune se va face si de persoana aceea la locuinta creia ea a nAscut.
Actul de nastere se va redige indat. fat, cu doi martori,
(Civ. 24 urm., 45, 93, 94; C. p. 276; Reg. act. st. civ. 75, 76,
79, 81, 82, 84; Civ. Fr. 56).

Text. f r. Art. 56. La naissance de l'enfant sera dclare par le pre,


ou, dfaut du pre par les docteurs en mdecine ou en chirurgie, sages-femmes, officiers de saut ou autres personnes qui auront assist l'accouchement;
et lorsque la mre sera accouche hors de son domicile, par la personne chez
qui elle sera accouche.
L'acte de naissance sera rdig de suite, en prsence de deux tmoins.
Doctrinii
.AUBRY ET Rau, I, 60 n. 4; I, 60, p. 202; I, 5-a ed. p. 305;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, 1, 888, 889;
COLIN ET CAPITAST, ed. 3-a, I, p. 259, 303, 39%, 398;
DALLOZ, "trip. acte de l'tat civil 207 urm , 217 urm., 242 ; Supp/. Acte de l'tat civil 53 urm.:
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 108 bis, I;
DEMOLOMBE, I, 293;

Hue, I, 337 ;

LAURENT, II, 56;


MARCADD, art. 56;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 160 um.;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 491, 493.

Doctrinii romneascri.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 419 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 5.
Observage sub. C. Apel Iasi S. I, 14 Aprilie 906. Curler Jud. 42/1906; Observafie sub.

Cas. I, 73 din 2 Mai 1919. Tribuna juridic 26-27/1919;

CANTAOUZINO MATEI, p. 181, 182;

NACU, 1, p. 189, 205, 214.

Jurisprudent&
1. Mentiunea facutti de ofiterul stdrei
civile, c o persoana este fiu legitim al

persoanelor arittate In act, trebue considerald ca neexistent, atunci cand nu se


dovedeste c parintii acelei persoane sunt

casittoriti dupd formele legei, precum nici

112

www.digibuc.ro

Co dal civil

ACTELE DE NA.5TEHE

anul celebrdrii cd.gtitoriei, mci localitatea


unde s'ar fi cel,.brat ctistitoria (Trib. Putna
II, C. Ju(1. 23/907.

2. Actele -4tarei civile au caracterul autenticilatei, intructlt ele stint redactate de


ofiterul investit cu depline puteri prin lege,

pentru acest fapt, si atat asernenea acte


cat i extractele dupa ele fac probti, in
justitie pawl la Inscrierea In fals.

Art. 43-44

Prin urmare, declaratiunea facuta de o


persoana Inaintea ofiterului starei civile

consemaata In actul de nastere c copiii


ce declara ca nascuti, sunt ai sai, nascuti
dintrInsul cu femee, este o consimtire la

o recunoastere benevola, care declaratiune nu poate fi combatuta de cat prin


inscrierea in fals. (Judecat. Pucsti-Tutova,
17/914. Curier Jud. 32/915).

Actul de nastere va ardtd cu deslusire ziva,


ora, locul nasterei, sexul copilului, prenumele ce i se va da
la botez, precurn i numele de familie, profesiunea sau meArt. 43.

seria i dornicilini tatdlui, mamei si al martorilor. (Civ. 21, 22,

24, 42, 44, 45, 307, 308; C. p. 276 ; Reg. act. st. civ. 78; Civ.
Fr. 57).

Text. fr. Art. 57. L'acte de naissance noncera le jour, l'heure et lieu
de la naissance, le sexe de l'enfant, et les prnoms qui lui seront donns les
prnoms, noms, profesion et domicile des pre, et mre, et ceux des tmoins.
Doctrini strin.
AUBRY ET Rau, I, 60, n. 8; I, ed. 5-a, p. 306. 307;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnPs, I, 895;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 257, 259, 391, 400;

DaLLoz, Rp. Acte de l'etat civil 243 urm.; Suppl. Acte de l'tat civil 65 ;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, t, 109 bis, 11;
DEMOLOMBE, 1, 297 ;

Huo, I, 338;

LAURENT, II, 55, 57 UPITL, 61;

MOURLON, ed. 7-a, I, p.160 urm. ;


PLANIOL, 1, ed. 3-a, No. 383, 493 ;

'Do ctrinit romn eased.


ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 250, 422 urm. ; (IV, part. If, p. 46); Cette-va cuvinte asupra
numeluti persoanelor", Dreptul 42/19u5; Observatie sub. Cas. I, 73 ain 2 Maiu 1919.
Tribuna Juridicti 26, 27/1919;

NACU, I, 206, 207;

PLASTARA GEORGE,

Nota sub. Cas. I, 13 din 2 Mai 1919. Pand. Rom. 1922,1

Jurisprndent.
1. Din comb. art. 43 c. civ. 275 si 726 c.

pen., reiese c actul de nastere face prin


el Insusi proba filiatiunii naturale In ra-

port cu mama i chiar cu Latta necsatorit cAnd el se declarti singur; iar,

chic& prin art. 303 c. civ., se prescrie c


copilul reclamant nu este primit sit" probeze c e acclas cu cel prevzut In actul

Art. 41.

86.

de nastere, acest articol nu face decAt sa


rezolve o cestiune de identitale hare cel
ce reclamti filiatiunea i cel Lrecut In act,

cestiune care dacd nu se contestii lasti


actului de nastere Intreagti, puterea de a
dovedi filiatiunea materna. (Cas. I, decizia
No. 73 din 2 Mai 191D; Jurisprudenta
Rom.", 15-16/919, p. 650. Curier Jud. 14/919 ;

Pand. Rom. 19224-86).

Vericine va gsi un copil nou ndscut, va fi

dator a-1 incredinth ofiterului stdrei civile impreun cu toate


hainele i obiectele gsite la copil si a declard toate imprejurdrile timpului si locului unde-1 va fi gsit.
Oflterul stdrei civile va intocmi Indat proces-verbal arttor de toate imprejurdrile, In care se va cuprinde vrsta
copilului dup aparent, sexul i numele ce i se va da si autoritatea civil la care se va fi incredintat.
53707.

Codu/ CfriI adnotat

113

www.digibuc.ro

Art. 45-46

ACTELE DE NAFFERE

Codul civil

Acest proces-verbal se va trece in registru. (Civ. 8, 27,


urm.; C. p. 276-279 ; Reg. act. st. civ. 85, 86, 97; L. asupra
numelui din 18 Mart. 1895, Art. 6 ; Civ. Fr. 58).
Text. fr. Art. 58. Toute personne qui aura trouv un enfant nouveau-n,
sera tenue de le remettre l'officier de l'tat civil, ainsi que le vetments et
autres effets trouvs avec l'enfant, et de &darer toutes les circonstances du
temps et du lieu o il aura t trouv.
Il en sera dress un procs-verbal dtaill, qui noncera en outre l'ge
apparent de l'enfant, son sexe, les noms qui lui seront donns, l'autorit civile
laquelle il sera remis. Ce procs-verbal sera inscrit sur les registres.
Do ctrini
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, p. 356, 400;

D.ALLoz, Rp. Acte de l'tat civil 143 urm. *i 267 urm.; Suppl. Acte de l'tat civil 102 urm. ;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 167 ;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 496;

Doctrin romneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p.426;
CANTACUZINO MATm, p. 182, 192;
NACU, I, p. 208.

Dacsa se naste un copil pe un vas Roman, cltitorind pe mare, actul de nastere se va face pana in 24 de
ore in prezenta tatlui, daca se va fi a flat fata si a doi martori luati dintre ofiterii vasului, sau in lips dintre oamenii
Art. 15.

echipajului.

Acest act se va redige de capitanul, stpanul sau patronul vasului si se va trece in rolul (listh oficial) persoanelor
ce se afld pe vas. (Civ. 21 urm., 24, 46 urm., 71, 72, 875; Reg.
act. st. civ., 87, 90 ; Civ. Fr. 59).

Text. fr. Art. 59. S'il nat un enfant pendant un voyage de mer, l'acte
de naissance sera dress dans les vingt-quatre heures, en prsence du pre, s'il
est prsent, et de deux tmoins pris parmi les officiers du btiment, ou, leur
dfaut, parmi les hommes de l'quipage. Cet acte sera rdig, savoir, sur les
btiments du Roi, par l'officier d'administration de la marine ; et sur les btiments appartenant . un armateur ou ngociant, par le capitaine, matre ou patron du navire. L'acte de naissance sera inscrit la suite du rle d'quipage.
Doctrin strainft.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 401;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 167;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 497.

Doctrin romilneasc.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 428 urm.;
CANTACUZINO MATEI, p. 183 ;

NACU, I. p. 208.

Art. 46.
La cel dintiu port unde se va oprl vasul, de
va fi un port Roman, cpitanul, stpanul sau patronul vasu-

lui, sau oricine ar fi redigiat actul de nastere, este dator a


114

www.digibuc.ro

Codul civil

ACTELE DE NASTERE

Art. 47

depune cloud cpii autentice dupa act la autoritatea portu-

lui. Acesta va opri o copie In cancelaria sa, iar cealalt o


va trimite neintArziat Ministerului de interne, care o va transmite autoritatei comunale a domiciliului tatlui copilului n'ascut

sau, de nu s'ar cunoate tat'al, al mamei.


Autoritatea comunal va trece actul Indat In registrul
strei sale civile. (Civ. 45, 47, 72; Reg. act. st. civ. 88, 97;
Civ. Fr. 60).

Text. fr. Art. 60.

Au premier port o le btiment aborderal soit de re-

lache, soit pour toute autre cause que cell e de son dsarmement, les officiers

de l'administration de la marine, capitaine, mattre ou patron, seront tenus de


&poser deux expditions authentiques des actes de naissance qu'il auront rdies, savoir, dans un port franais, au bureau du prpos l'inscription maritime ; et dans un port tranger, entre les mains du consul.
L'une de ces expditions restera dpose au bureau de l'inseription maritime, ou la chancellerie du consulat ; l'autre sera envoye au Ministre de la
marine, qui fera parvenir une copie, de lui certifie de chacun desdits actes,
l'officier de l'tat civil du domicile du pre de l'enfant, o de la mre si le
Ore est inconnu cette copie sera inscrite de suite sur les registres.
Doctrin strAinft.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 401, 421, nota 1;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 167;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 497.

DoctrinA romneascA.
ALEXANDRESCO, 1, ed. 2-a, p. 428 urm.;
CANTActnixo MATEI, p. 183;
NACU, 1, p. 208, 214.

Art. 17.
De va aborda vasul Inteun port strain, ca pitanul, stapanul sau patronul vasului va trimite, prin posta
locului, la Ministerul de Interne al Romniei o copie legalizata de pe actul de nastere.

Ministerul si autoritatea comunala vor urma In acest caz

dup. cum s'a prescris la art. precedent. (Civ. 46, 72; Reg.
act. st. civ. 89 ; Civ. Fr. 61).

Text. fr. Art. 61. A l'arrive du btiment dans le port du dsarmement


le rle d'quipage sera dpos au bureau du prpos l'inscription maritime,
qui enverra une expdition de l'acte de naissance, de lui signe, l'officier de
l'tat civil du domicile du pre de l'enfant, ou de la mre si le Ore est inconnu ;
cette expdition sera inscrite de suite sur les registres.
DoctrinA strAinii.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 401, 421, nota
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 167;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 497.

DoctrinA romAneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 428 urrn.;
CANTACUZINO MATEI, p. 183;

NACU, I, p. 208, 214.

115

www.digibuc.ro

Art. 48

ACTIN.. DE RECUNOA9 BREA COPILULUI NATURAL

Codul civil

Art. 18. - Actul de recunoastere1) unui copil se va inscrie In registrele strei civile cu data sa si se va mentiora
recunoasterea In marginea actului de nastere, dac exista
asemenea act. (Civ. 27, 35, 304,', 307, 308, 337; Reg. act. st.
civ. 97; Civ. Fr. 62 .

Text. fr. Art. 62. -L'acte de reconnaissance d'un enfant sera inscrit sur
registres sa date; et il en sera fait mention en marge de l'acte de Daissauce, s'il en existe un.

les

ARNTZ, I, 589, 590, 592-594, 596, 598, 603;

AUBRY ET Rau, VI, 568, p. 159; 568 bis, p. 163. n. 30; p. 165, n. 4; p. 169; 568 ter,
p. 173, 178, 179, 181, 182; 368 quater, p. 182;
BAUDRY ET FOURCADE, Per sonn es, II, 2218;
BAUDRY ET C11NEAUX, Personnes, III, 617, 618, 624, p. 548 urm., 627, 637, 638, 848-6M,

654-657, 659, p. 594-597, 660, p. 602, 603, 661;


BEUDANT, II, 566, 568, 573, p. 213, 24, 574, 575, 579;
COLIN ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p.395;

DALLoz, Rp. Acte de l'tat civil, 261 urm., 330 urm :

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, II, 62 bis, III, V, IX, XI; 70 bis, II; IV, 181 bis, III;
DEntoLoman V, 193, 383, 388, 393, 397, 414, 416-419, 431-434, 437, 439, 441., 444 urm., 451, 452,

454-456 urm., 484, 484 bis; VII, 796;

DURANTON, III, 217, 219, 265;

Huo, III, 74, 76-78, 100-104;


LAURENT, IV, 27, 36-38, 40, 42-45, 47 urm.,!50, 51, 53, 54, 57, 58 urm., 65, 66, 68-70,
77, 81, 84-87;

74,

MARCADA, I, 259, 260, 262; II, 59, 70; IV,I:1,181;

MOURLON, ed. 7-a, I, pg. 167 urm.; 481 nota 1, 485;


PANDECrES FR, Minorit 10; Enfants naturels 165 urm. ;
PLamoL, I, ed. 2-a, No. 909, nota 1, 2853, 2855, 2858, 2860-2864, 2870, 2873, 2875, 2876,
2878; I, ed. 3-a, No. 458, 1470, 1472, 1475, 1477-1479, 1481, 1486, 1489, 1491,1492,1494;
SIREY, Enfant naturel 37,50, 58 urm.. 86, 108, 112 urm., 127, 134, 144, 148-150 urm.;
Tniny, I, 449, 455-458, 459, p. 445, 447, 460, p. 450, 461;

WEISS, Tr. de dr. internat., IV, p. 31, nota:3.

Doctrini romneascit.
ALEXANDRESCO, II, ed. 2-a, p. 119 nota 4, 314 urm.; Droit ancien et moderne de la Boumanie, p. 9, 11, 396; Observafie sub. Trib. Ilfov, s. II, 1050 din 23 Dec.1003. Dreptul
47/1903; Observafie sub. Trib. Ilfov, s. II, 1050 din 23 Dec. 1902. Curier Jud. 45/903;

Observafie sub. Judec. ocol Closani 264 din 19 lunie 903. C. Jud. 29/904. Nota sub.
Trib. civil din Le Puy 2 Dec. 919 Curier Jud. 79-80/1920; Nota sub. Judec. ocol rural
Puesti-Tutova 17/914. Curier Jud. 32/915; Legistafia copiilor naturali in dreptul
nostru. Tribuna Juridica 9-14/1919; Nota sub. Trib. civil Nice, 10 Nov. 922. Jurispr.

Gen. 18/1924, No. 1052.4


DOCAN P. GEORGE, Minoritatea, p. 46.

JuvaRa ALFRED, Nota sub. Trib. Ilfov s. I, 197 din 19 Mart. 921. Curier Jud. 38/921;

MAIIROJANNI ALEXANDRU, Recunocqterea voluntard a copilului natural in codul nostru

civil. Trib. Juridica 28-29/919;

NACU, I, p. 527;

RAmmEsou Snin, Observafie sub. Trib. Ilfov s. I, 18 Febr. 1910. Dreptul 32/910.

Jurispradentit.
I. Codul nostru admite recunoasterea
voluntara, din partea mamei, a copilului
situ natural ca proba pentru dovedirea

filiatiunei. Recunoasterea aceasta se face


cu formalitatile prescrise de art.48 C. civ.
inaintea ofiterului strii civile, fie in mo-

mentul incheerii actului de nastere, fie in


urma, cu ocazia altui eveniment, la care

ofiterul slrii ci vile este chemat s ia parte.


(Trib. Veticea. Dr. 65/900).

2. Conform principiului stabilit de art.

295 c. civ., nimeinui nu-i este permis a do-

vedi contrariul in ceeace priveste ,statul


civil al unei persoane, care are o posesie

1) Aci vorba recunoasterea este improprie de oarece codul nostru civil, spre deosebire de cel Francez, nu admite recunoasterea copillor naturali; legiuitorul Roman admite legitimarea tor. A se vedei i dis-

pozifiunile art. 304 codul civil.

- 116 -

www.digibuc.ro

Codul civil

ACTELE DE CSATORIE

de stat civil conform cu actul de nastere. Recunoasterea copillor naturali este


admis de legiuitorul roman i formele
ei sunt acele determinate de art. 48 C. civ.,
ceeace insemneaza c ea se face tnaintea
ofiterului strei civile. Copilul natural re-

cunoscut de printii sai, Inaintea casa-

toriei lor, este legitim, desi el n'a fost recunoscut chiar prin actul lor de cdstorie.
In adevr, cuviintal chiar" care se vede
In art. 304 c. civ., nu insemneaz di co-

pilul nu poate fi recunoscut de cat sau


nurnai prin actul de casdlorie, ci i prin

Art. 49

corespunzatoare cu art. noastre 48 si 337

cod. civil, In care se vorbeste de recunoasterea copiilor naturali, nu se poate


explica decal ca o simpla inadvertenta
din partea legiuitorului nostru, cnd el
Insusi nu admisese institutiunea In sine
a recunoaslerei voluntare a copiilor naturali.
Prin urmare, omisiunea Curtii de apel
de a se pronunt asupra cererei de a se
admite martori pentru dovedirea unei asemenea recunoasteri nu este esentiala,

actul de cstorie al pitrintilor sai, (Trib.

spre a putea atrage casarea deciziei. (Cas.


I. No. 135, 1916; Jurispr. liomna", 191(1,

3. Din faptul ca legiuitorul nostru, cu


ocazia redactrei codului civil, a suprimat sectia II din capitolul III, relativ la
recunoasterea copiilor naturali si nu a

nerecunoscut de
mam se gaseste sub raportul nationalittii sale in conditiunea copiilor gasiti pc
teritorul trii i deci considerat ca rnmn,

Olt, C. Jud. 46/905).

mentinut in art. 307 si 308 decal dispozitiile articolelor corespunztoare 340 si 341
din codul Napoleon, relative la recunoas-

terea silit a copiilor naturali, de ad rezult ca in sisternul legiuirei noastre nu


s'a admis recunoasterea voluntar a copiilor naturali. Mentinerea unor texte din
codul /s4apolon, cum sunt art. 62 si 383,

p. 338).
4. Copilul natural,

nefiind astfel supusdispozitiunii legii streinilor. (Cas. Iai II, No. 145 din 30 Octom-

brie 1917; Jurisprudenta Romna." 4-5,


919, p. 525).

5. A se vedeit : Art. 308, Index. Recunoastere prin act autentic" si notele respective ; Art. 308, Index. ,,Recunoastere"
notele respective

CAPITOLUL IIJ

Despre actele de eisitorie.

Art. 49 1).

(Mod. L. 15 Martie 1906). CAstoria trebue s

fie precedat de o publicatiune; viitorii soti vor face declaratiunea proectului de cdstorie ofiterului strei civile care 11
va publicA Inaintea usei bisericei enoriei si la usa casei comuna le.

Aceast declaratiune se va puteA face verbal sau Inscris.


Aceast publicatiune i actul ce se va inchei Intru aceasta
vor cuprinde pronumele, numele, pro fesiunea i domiciliul
ambilor viitori soti, calitatea lor de ma jori sau minori si prenumele, numele, profesiunea i domiciliul tatilor si mamelor.
Acest act va mai coprinde si ziva, locul i ora in cari s'au
fcut publicatiunile ; el se va Inscri pe un singur registru
care va fi numerotat i parafat precum este prescris la art. 28
si care, la finele anului, urmeaz% a se depune la grefa tribunalului de IntAia instantd.
Text. fr. Art. 63. Avant la clbration du mariage, l'officier de rtat
civil fera deux publications huit jours d1ntervalle, un jonr de dimanche, devant la porte de la maison commune. Ces publications, et l'acte qui en sera
dress, nonceront les prnoms, noms,professions et domiciles des futurs poux,
leur qualit de majeurs on de mineurs, et les prnoms, noms, professions et do1) Textul Veal's al art. 49. lnaintea celebrrii castoriei, oficerul starii civile va face douS publicaliuni, in interval de 8 zile In zi de Duminea, inaintea usei bisericei enoriei sj la usa casei comunale.
Aceste publicaliuni i actul re se va incheifi Intro acesta, vor cuprinde prenumele, numele, profesiunea i domiciliul ambilor viitori soti, calitalea lor de majori .au minori, i prenumele, numele, profesiunea
domiciliul tatilor i mamelor. Acest act va mai cuprinde si zilele, locul i ora In care s'au facut publicatiunile; el se va Inscrie pe Un singur registru rare va fi numerotat vi parafat, precum este prescris la
art. 28 si care la finele aaului urmeavi a se depune la grefa tribunalului de intaia instantl. (Civ. 28, 30, 50,
51, 55, 76, 79,80, 84, 152, 174, 175, 179, 342, 434; Regul. act, st. civile 9, 98 urm. Civ. Fr. 63).

117

www.digibuc.ro

Art. 5.0-51

ACTELE DE CSITORIE

Codul civil

miciles de leur pres et mres. Cet acte noncera, en outre, les jours, lieux et
heures o les publications auront t faites: il sera inscrit sur un seul registre
qui sera cot et paraph comme il est dit en l'article 411 et dpos, la fin
de chaque anne, au greffe du tribunal de l'arrondissement.
Doctrinti,
BAUDRY ET FOURCADE. Des personn es, II, 1569 urm.; 1581, 1605;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 148, 389, nota 1;
I I I, 181;
LAURENT, II, 418;
DEMOI OMBE,

MouRLON, ed. 7-a, I, p. 289, 204;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 793; III, ed. 2-a, No. 111.

Doctring, romneascii.
ALFXANDRI,SCO, I, ed. 2-a, p. 430, 600 urm., 603;
CANTACUZINO MATEI, p. 676, 686, 687;

MAVRODINEANU VLADIMIR, Ratiunea juriclicd a publica(iunilor la cdsdtorie. Curier


Jud. 12/912 ;
NACU, I, p. 304, 305.

Art. 50 1).(Mod. L. 15 Martie 1906). Un extract de pe actul

de publicatiune se va afisA pe usa Casei comunei unde Ii

au domiciliul viitorii soti i va rdmne Apt timp de 10 zile.

asatoria nu se va puteA celebr deck dupd 10 zile

bere dela publicatiune.


Text. fr. Art. 64.

li-

Un extrait de l'acte de publication sera et restera

affich A. la porte de la maison commune, pendant les huit jours d'intervalle de


l'une l'autre publication. Le mariage ne pourra tre clbr avant le troisime
jour, depuis et non compris celui de la seconde publication.

Doctrina strain&
AUBRY ET RAU, V, p. 105;
BAUDRY ET FOURCADE, Des per sonnes, II, 1576, 1580, 1581, 1846;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 148;
DEMOLOMBE, III, 186;

Huo, II, 87;

MOURLON, ed. 7-a, p. 294, 298;

PLArnoL, I, ed. 3-a, No. 796; III, ed. 2-a, No. 115.

Doctring. romneasck
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 430, 600 urm., 603;
CANTACUZINO MATEL p. 505, 676, 686, 687;

NACU, I, p. 214, 305, 306.

Art. 512).

(Mod. L. 15 Martie 1906). Daca cdstoria nu s'a

celebrat In cursul unui an dela publicatiune, atunci se va face


o nou publicatiune dup formele prescrise mai sus la art. 49.
Text. fr. Art. 65.

Si le mariage n'a pas t clebr dans l'anne,

I) Textul vechlu al art. 50. Un extract dui:4 actul (le publicatiune se va afisit pe usa casei co-

munei, unde lsi au domiciliul viitodi soti i va rAmAnei afipt In tot intervalul publicattunilor.
CAsatoria nu se va puteA celebra, deck dupA 3 zile libere dela cea de a doua publicaliune. (Civ. 174,
175; Pr. civ. 729; Reg. act, st. civ. 101, 105; Civ. Fr. 64).
2) Textul vechin al art. 51. DacA asatoria nu s'a celebrat In cursul unui an dela cea din urmA
publicatiune, atunci se vor face noui publicatiuni, dup5 formele prescrise mai sus, la art. 49. (Civ. 49, 50;
Pr. civ. 730; Reg. act, st. civ. 107; Civ. Fr. 65).

118

www.digibuc.ro

Codul civil

ACTELE DE CASATORIE

Art. 52-53

compter de l'expiration du dlai des publications, il ne pourra plus atre clbr


qu'aprs de nouvelles publications auront t faites dans la forme ci-dessus
prescrite.

Doctrina straink
AUBRY ET RAU, V, p. 105;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, II, 1582, 1846;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 149;

DALLOZ, Rp. Mariage 333 urm.; Suppl. Mariage 166;


DEMOLOMBE, III, 187;

MARCADE, art. 65;

Moult LON, ed. 7-a, I, p. 298:


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 798; III, ed. 2-a, No. 117.

Doctrina roinneasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 430, 600 urm., 603;
CANTACUZINO MATEI, p. 505, 676, 686, 687;

NACU, I, p. 305, 306.

Art. 62. - Opozitiunile la cdstorie se vor face In dota

exemplare subsemnate amndoud de Insasi opozantii, sau de


Imputernicitii lor prin procuratiune special si autentica. Unul
din exemplare, dimpreun cu copie dupa procuratiune, se va
comunicA prtilor In persoan si In lips-le se va lsh la domiciliul lor ; iar cellalt exemplar, asemenea cu copie dupa
procuratiune, se va comunicA ofiterului strei civile care va
pune viza sa. (Civ. 23, 53-55, 62, 87, 153-161, 174; C. p. 284;
Pr. civ. 74; Reg. act. st. civ. 121 ; Civ. Fr. 66).

Text. fr. Art. 66. - Les !actes d'opposition au mariage seront signs sur
l'original et sur la copie par les opposants ou par leurs fonds de procuration
spciale et authentique; ils seront signifis, avec la copie de la procuration, h.
la personne ou au domicile des parties, et h. l'officier de l'tat civil, qui mettra son visa sur l'original.
Doctrinft strainft.
AUERY ET RAU, V, p. 36, 37;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, II, 1650, 1651, 1656 urm.;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 161; II, p. 708;

DALLOZ, Rp. Mariage 143, 289 urrn.; Suppl. Mariage 143, 146 urm.;
DEMOGUE, I, Sources des obligations, I, p. 323;
DEMOLOMBE, III, 120, 154;

Huc, II, 117;

LAURENT, II, 391, 393, 394;


MARCADE, art. 176, No. 2;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 325 urm. ;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 816, 821; III, ed. 2-a, No. 137, 142.

Doctrinft romneasck
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 621 urm., 624; Droit ancien et moderne de la Roumanie,

p. 292, nola 2;

CANTACUZINO MATEI, p. 677, 686, 687;

NACU, I, p. 315, 317.

Art. 63. - Ofiterul starei civile va trece pe scurt, in registrul


de publicatiune, toate opozitilmile. Dac acele opozitiuni se vor
anul prin vre-o hotArIre judecatoreasca, sau prin vre-un act

- 119 -

www.digibuc.ro

Art. 54

ACTELE DE EASATORIE

Codul civil

de retragere din partea celor ce le dedese acea hotrire sau


act se va trece, pe scurt, pe marginea aceluias registru. (Civ. 49,
54, 62, 158-161 ; Reg. act. st. civ. 122, 124 ; Civ. Fr. 67).

Text. fr. Art. 67. L'officier de l'tat civil fera, sans dlai, une mention
sommaire des oppositions sur le registre des publications ; il fera aussi mention,
en marge de l'inscription desdites oppositions, des jugements ou des artes de mainleve dont expdition lui aura t remise.
Doctrin strin.
ARETZ, I, 345;

Minim ET Rau, V, 454, p. 36, text i nota 3; 457, p. 39, nota 3;

BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, II, 1650, 1651, 1654, 16D7 ;


BEUDANT, I, 271, 272;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 161;
DEMANTE ET COLMET DE SANTTERE, I, 251 bis, I;
DEMOLOMBE, III, 151 - 157;
DURANTON, II, 207;

Hoc, II, 120;


LAURENT, H, 391 -394, 398;
MAROADA, 1, 604;

MOURLON, ed.7-a, I, p. 328;

PLarnoL, I, ed. 3-a, No. 821, 826; III, ed.. 2-a, No. 133.urm., 141, 142, 147;
SIEBT, Mariage 503;
THIRY. 1, 280, 281.

Doctrini romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 621 urm., 624;
CANTACUZINO MATEL 677, 686, 687;

NACU, I, p. 316.

Art. 51. - La caz de opozitiune, ofiterul strei civile nu


va pute celebr castoria p'nd, ce nu i se va face formal cunoscut anularea opozitiunei prin retragerea celui ce a dat-o,
sau prin hotarire de judecat.
Ofiterul strei civile, care va urm in potrivd, va fi osandit la o amend& de 300 lei si la despgubirea de toate cheltuelile si pagubele urmate prtilor. (Civ. 62, 7, 158-161, 174 ;
Reg. act. st. civ. 58, 123; Civ. Fr. 68).
Text. fr. Art. 68. En cas d'opposition, l'officier de l'tat civil ne pourra
clbrer le mariage avant qu'on lui en ait remis la main-lev, sous peine de
trois cents francs d'amende, et de tons dommages-intrts.
Doctring strainit
AUBRY ET Rau, V, 456, n. 1; V, p. 37, 38;

BAUDRY ET FOUROADE, Des personnes, If, 1585, 1659 urm.;


COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, f, p. 158 urm.;

DALLOZ, Rp. Mariage 301 urm.; 336 Suppl. Mariage 153 urm.;
DebtoGuE, I, Sourres des obligations, IV, p. 54;
DEMOLOMBE, III, 163;

Huo, II, 121;

LAURENT, II, 396;

MAROADH, art. 176, n. 6;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 317; 328 urm.;


PLANIOL, 1, ed. 3-a, No. 819, 823; III, ed. 2-a, No. 140, 144.

Doctrin romneascit
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 624 urm.; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 105);
CANTACuziNo MATEI, p. 677, 686, 687;

NACU, I, p. 310, 316 urm.

- 120 www.digibuc.ro

Codal civil

Art. 55.

ACTELE DE CASATORIE

Art. 55-56

Daca nu s'a ivit vre-o opozitiune, se va mentiona,

aceasta In actul de csatorie i daca publicatiunile au fost facute In mai multe comune, partile vor Infatisa certificatele
fie lArei comune la functionarul starei civile spre a constat
neivirea de opozitiune. (Civ. 62 7 ; Civ. Fr. 69).
Text. fr. Art. 69. S'il n'y a point d'opposition, il en sera fait mention
dans l'acte de mariage; et si les publications ont t faites dans plusieurs communes, les parties remettront un certificat dlivr par l'officier de l'tat civil
de chaque commune, constatant qu'il n'existe point d'opposition.
Doctrini strilin.
BAUDRY ET ;FOURCADE, Des per sonnes, II, 1585, 1657;

PLANIOL, 1, ed. 3-a, No. 820, 821; III, ed. 2-a, No. 141, 142.

Doctrinii romneasch.
ALEXANDRESCO, 1, ed. 2-a, p. 610 urm.;
CANTACUZINO MATEI, p. 686, 687;

NACU, I, p, 307.

Art. 56. (Mod. L. 15 Martie 1906 1). Ofiterul strei civile


va alatura, la dosarul castoriilor extractele dupa aetele de
nastere, scoase din oficiu din registre, cand sotii sunt nascutd
In acea comun. Daca ambii soti, sau unul din ei, sunt nscuti In alta comuna, sunt datori a prezenta ofiterului starei
civile extracte de pe actele lor de nastere, sau vor Indeplinl
lipsa acestor acte prin alte dovezi dela domiciliul bor.

Tot asa se va urma si cu extractele de pe actele de moarte

ale ascendentilor viitorilor soti, cand au decedat In acea comuna.

Text. fr. Art. 70. L' officier de l'tat civil se fera remettre l'acte de
naissance de chacun des futurs poux. Celui des poux qui serait dans l'imposibilit de se le procurer, pourra le suppler, en rapportant un acte de notorit
dlivr par le juge de paix du lieu de sa naissance, ou par celui de son domicile.
Doctrini
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, If, 1583, 158f, 1871;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 126, 142, 150;

DALLOZ, Rp. Mariage 350 urm.; Suppl. Mariage 172 urm.;


MouaLox, ed. 7-a, 1, p. 302, 303;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 713, 718, 833; Ill, ed. 2-a, No. 26, 32, 155.

Doctrini romitneascii.
ALEXANDRESCO, 1, ed. 2-a, p. 610 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 281;
CANTACUZINO MATF.I. p. 686, 687;

HAGI-CIIIREA 'iREORGHE, Actul de constatarea etafil servind pentru adopfiune i cdsdlorii",

Curier Jud. 53/1014;

NACU, 1, p. 307.

1) Textal vechlu al art. 56. Ofiterul starei civile va cere t va lua actek de nastere ale ambilor
viitori s
Daci 1nsi va 6 cu neputinti a le avea, atunci se va Indeplinl lipsa acestor acte prin alte dovezi drla
local nasterei sau al domiciliului lor.(Civ. 33,37-59, 87, 138; leg. jud. oc.150; Reg. act, st civ. 104 Civ.; Fr. 70).

121

www.digibuc.ro

Art. 57

Codta civil

ACTELE DE CASATORIE

Jurispruelenti.
1. In principiu tribunalele sunt competinte a Indeplini lipsa actelor de nastere
ori de cate ori li se va dovedi, de catre
persoana ce face o asemenea cerere, c

nu se gaseste inscrisa in registrele de

nastere ale starei civile, sau ca aceste


registre sunt perdute, i dovezile, ce vor
indeplin lipsa unor asemenea acte de
nastere, sunt declaratiunea a 5 martori,
facut fnaintea tribunalului locului nasterei acelei persoane sau al domiciliului
situ. (Cas. 11, 240/97, B. p. 1255).

Art. 57. (Mod. L. 15 Martie 1906 ').

Dovezile ce vor In-

deplini lipsa actelor de nastere sau de moarte sunt : declaratiunea a doi martori, brbati sau fernei, rude sau nu a viitorilor soti, despre local i epoca nasterii sau a mortei.
Primarul comunei va redact act despre aceast declaratiune, care se va semnA de martori si daca veri-unul din
martori nu va sti sau nu va puteh substrie se va face mentiune despre aceasta In acel act.
Text. fr. Art. 71. L'acte de notorit contiendra la declaration faite
par sept tmoins, de l'un ou de l'autre sexe, parents ou non parents, des prnoms,
nom, profession et domicile du futur poux, et de ceux de ses pre et mre,
s'ils sont connus ; le lieu, et, autant que possible, l'poque de sa naissanee, et
les causes qui empchent d'en rapporter l'acte. Les tmoins signeront l'acte de
notorit avec le juge de paix ; et s'il en est qui ne puissent ou ne sachent
signer, il en sera fait mention.
Doctrin
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, II, 1584;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, 1, p. 150 ;
DEMOLOMBE, III, 192;

Hue, II, 342 ;

MOURLON ed 7-a, I, p. 302, 303 ;


PLANIOL, III, ed. 2-a, No. 155.

Doctrin romneasck.
ALEXANDREBCO, I, ed. 2-a, p. MO urm.; Droil ancien et moderne de la Roumanie, p. 281;
CANTACUZINO MATEI, p. 686, 687;

HAGI-CHIREA GHEORGHE, Actul de constatarea ekqii servind pentru adopfiune

Curier Jud. 53/1914 ;

easel" torii",

NACU, I, p. 307.

Jurispradenti.
I. Actul de dovedire, fcut conform art.
57 si 58 nu poate servi de dovedirea nasterei, de cat nurnai fn vederea casettoriei,
iar nici de cum pentru orice alta imprejurare. (Cas. II 388. Dec. 19/79, p. 961), cu
alte cuvinte n'are puterea probanla a unui

act de nastere; aceasta se dovedeste prin


insetsi termenii art. 57, care va cuprinde...

pe cat se va putea mai nemerit epoca


nasterei", termeni care arata ca legiuitorul nu considerei nasterea i vetrsta do-

veditit de cal cu aproxim4e, iar nu in-

tr'un mod cert pentru toate Imprejuritrile


pentru toti. (Cas. I, 89, Martie 16/79. B.
p. 187).

2. Dupa legea din 8 Martie 1875, modificatoare a art. 57, 58 si 59 C. civ., un act
fncheiat de primarul unei comune ce nu

e resedinta de tribunal, in care se cu-

prinde declaratiunea, sub prestare de jurametnt, a 5 martori despre nasterea unei


persoane, instrumentat pentru persoanele

ce sunt domiciliate in comunele ce nu


sunt resedinte de tribunale, are aceeasi
tarie i putere ca i un act autentic de
starea civil. i de si art. 57, 58 si 59 c.

1) Textul vechiu al art. 57. Dovezile ce vor Indeplinl lipsa actelor de nastere, sunt: declaratiunea
a 5 martori, barbati sau femei, rude sau nu a viitorilor soti, care va cuprinde prenumele, numele, profesiunea
domiciliul viitorilor soti, locul si, peat se va putea mai nimerit, epoca nasterei i cauza pentru care nu
s'a putut toratip actul de nastere.
Martorit vor subscrie acea declaratiune, care se va legaliza de primarul comunei, si dacA vreunul din
martori nu va t, sau nu va putea subscrie, se va face mentlune despre aceasta In acel act. (Civ. 56, 59, 138;
Leg. Timbr. 20 25, 39 34; Leg. jud. oc. 50 (. p. 22-3-a; Reg. act, st. civ. 104; Civ. Fr. 71).

122

www.digibuc.ro

Codul civil

ACTELE DE CSATORIE

civ. se refera la actul de nastere trebuitor


la facerea casatoriei, existAnd insa i in
materie de ador4iune aceleasi motive care
au facut pe leginitorul din 1875 a deroga
la formalilatile mai riguroase ale art. 58
C. civ., actn I de notorielate drcsat conform

legei din 1875 e de natura a suplini actul

Art. 58-59

de nastere al adoptatului. (Apel Buc., II,

4 Ian. 15/88. Dr. 12/88).


3. Este bine constatata diferenLa de

vArsla Intro adoptator i adoptat cand se


face conform ligei din MarLie 1875. (Cas.
I, 190, Iun. 27/88, B. p. 595).

Art. 58. (Abrogat L. 15 Martie 19061).


Text. fr. Art. 72.
acte de notorit sera prsent au tribunal de premire instance du lieu o doit se clbrer le mariage. Le tribunal, aprs avoir
entendu le procureur du Roi, donnera ou refusera son homologation, selon qu il
trouvera suffisantes ou insuffisantes les dclarations des tmoins, et les causes
qui empchent de rapporter l'acte de naissance.
Doctrintt st
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes Il, 1584;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2 a, I, p. 150;

MouaLoN, ed. 7-a, I, p. 302, 303.


a

Doctrintt romneasck

ALEXADRESCO, I, ed. 2-a, p. 610 DM.;


CANTACUZINO MATEI, p. 686, 687;

NACU, I, p. 307.

Actul autentic despre


consimtirnntul tatlui, mamei sau tutorelui, va cuprinde prenurnele, numele, profesiunile i domiciliul viitorilor soti a tuArt. 59. (Mod. L. 15 Martie 1906 2).

turor acelora cari vor fi luat parte la acest act si gradul


Inrudirei lor.
Autentificarea acestui act va pute fi fcuta. de judecatoriile de ocol si de judectoriile comunale.

Text. fr. Art. 73. L'acte authentique du consentement des pre et mre
ou aeuls et aeules, ou,
leur dfaut, celui de la famine, contiendra les
prnoms, noms, professions et domicile du futur poux, et de tous ceux qui
auront concouru 6, l'acte, ainsi que leur degr de parent&
Doctring strttintt.
AIIBRY ET RAU, V, 466, n. 6;
BAUDRY ET FOURCADE Des personnes II, 1487, 1388, 1493, 1857;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 139, 141, 150; II, p 203;

DALLOZ. Rp. Manage 354 urm. ; Sappl. Mariage 173;


DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 241, -241 bis;
DEMOLOWBE, III, 53, 55;

MARCADE, art. 73; I, n 573;

MommoN, ed. 7-a, I, p. 302, 3 )3;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 767, 768; III, ed. 2-a, No. 83, 84.

o Textul vechlu al art. 58. Actul de dovedire se va

judetului, un e trebu

Inntisa tribunalului de Intdia instantfi al

sa se sdvtIr5ea,c5 c5sAtor.a. Tribunalul, ascultnd concluziunde procurorului, va face

lui, dupa aprecierea ce va da declar.ttiun lor martorilor si ImprejurArilor ce au


Impie beat un(otiarea actului de naVere. (Civ. 60, leg. jud. o oale 62; leg. 21 Oct. 77; ('iv. Fr. 72).
2) Textul vechiu al art. 59. Actul autentic despre consuntimdtul tatAlui, mamet, mosului (bunko.
lui) i modse ( .unel) 'au, in lipsa-le, despre c .nsimlimantul fanilici, va cuprinde prenumele, numele prole.
siunea si doriiciliul viitordor soti si a tuturor a .elora ce vor fi luat parte la acest act; precum si gradul tn.
rudirei lur. (Ctv. 87, 131-134, 142, 164, 165, 1171; C. p. 162; Leg. aut. act. Art. 14 urm. Reg. act, st. civ. 104;
sau va rel'uza

Civ. Fr. 7i).

123

www.digibuc.ro

Art. 60-61

N.CTELE DE CASATORIE

Codul civil

Doctring romneasca,.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 610 torn. (VIII, part. I, ed. 2-a, [p. 76, 141);
CANTACUZINO MATEI, p. 686, 687;

NACU, I, p. 307.

Art. 60. (Mod. L. 15 Martie 1906 1).


Cstoria se va celebr in comuna in care unul din soti va avea domiciliul sau.
Acest domiciliu, intruct priveste cstoria se va stabili
prin o resedint de sase luni continue inteo comun 2).
Text. fr. Art. 74. - Le mariage sera clbr dans la commune o Pun
des deux poux aura son domicile. Ce domicile, pant au mariage, s'tablira
par six mois d'habitation continue dans la mme commune.
Doctrini
AusRy ET RAU, V, 465, p. 103; 466, n. 1 ;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes II, 1577, 1588 urm., 1595;

Courr ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 152, 421, 427;

DALLOZ, Rp. Mariage 363 urm.; Suppl. Mariage 182 urm.;


DEMANTE ET COLMET DB SANTERRE, I, 233;
DEMOLOMBE, III, 196 urm., 20U-204;
DURANTON, II, 225;

Huo, 89, 91;

LAURENT, II, 412, 417, 420;


MARCADE, art. 74, n. 1;

.MotnmoN, ed. 7-a I, p. 299;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 858 urm., 1025; III, ed. 2-a, No. 174 urrn., 360.

Doctrinit romineascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 597 urm.;
CANTACUZINO MATEI, p. 686, 687;
NACU, I, p. 306.

Jurisprudenti.
1. Domiciliul unde are a se celebra
satoria, conform art. 60, e acolo unde par-

tile i au resedinta continua de 6 luni,


iar nu numai domiciliul de drept prevazut de art. 87. (Apel Galati, I, 186, Oct.

3/88, Dr. 73/89).

Art. 61. (Mod. L. 15 Martie 1906 ). - In ziva hotrit de


partile ce voesc a se insotl, dupa expirarea termenului de publicatiune, ofiterul strei civile, in casa comunal, in prezenta

a doi martori, rude sau strini, va da citire prtilor in per-

soana a actelor sus mentionate, relative la statul ci vil al prtilor


la formalitdtile casatoriei si le va citl art. 194, 195, 196 din capito1) Textul vechia al art. 60. CAskoria se va celebra In comuna, In care unul din soti va ava doAcest domiciliu, Intructlt priveste cAsitoria, se va stabill prin o reseding de 6 luni continue Inteo

miciliul sfiu.

comunit. (Civ. 73 ur., 87 ur., 151, 173; Reg. act. st. civ. 106; C. Fr. 74).
2) Dui:A o modificare avutA loc la Senat in edinta dela 7 Martie, se adiogase la finitul acestui articol
urmAtoarele randuri: afarel de eitzul preodzul de art. 50, and resedinta de ease luni nu se core", cari
insA nu au fost mentinule.
3) Textul vechiu al art. 61. In ziva hotArta de partite ce vnesc a se Insotl, dupA expirarea termenului de publicatiuni, ofiterul stArii civile, In casa comunahl, in prezenta de 4 martori, rude sau streini, va
da cetire pArtilor de actele sus mentionate, relative la statul civil al partilor gi la formalitatile cAsAtoriei
le va ceti capitolul VI al titlului Despre easel:feria, despre drepturile i datorille respectice ale solilor;
el va interpela pe viitorii soli, precum i persoanele care autorizeazA casatoria de vor fi de fata, sA declare
dacA s'a fAcut vreun contract de cAsAtorie i, la caz de afirmativa, data acestui contract precum i numele
si resedfiita autoritAtii, care 1-a legalizat. Ofiterul stArii civile va priml, dui:4 aceasta, declaratiunea fiecAreta
din Wit, una dupA alta, cA voesc a se cAsAtorl. El va pronunta In numele legii, cA pArtile sunt unite prin
cAsiltorte si va redigea IndatA act despre aceasta. (Civ. 24, 49, 51, 151, 173, 191, 200; Const. veche 22; C. p. 162
urm. 166; Corn. 19; Reg, act, st. cry. 108, 110; Lege autorizand luarea de mAsuri In vederea stArii de rAzboi cut
privire la familia si averea celor mobilizati (Mon. of. 221/916). Art. 10, 11; Civ. Fr. 15),

- 124
www.digibuc.ro

Codal civil

ACTELE DE CASATO RIE

Art. 61

lul VI al titlului Despre cdstorie, despre drepturile i datoriile


respective ale sotilor" ; el va Intreb pe viitorii soti, precum

persoanele cari autorizeaz astoria, de vor fi de fata, s


declare dac s'a fcut veri-un contract de cAsatorie, i, la
caz de afirmativ, data acestui contract, precum i numele
resedinta autorittei care 1-a autentificat. Ofiterul strei

civile va primi dup aceasta declaratlunea fiedirei prti, una


dupa alta, ca voesc a se cstorl. El va pronunth. In numele
legei, c, partile sunt unite prin cdstorie i va redact indat
act despre aceasta.
Cdstoria poate fi celebrata in alt loc dect In casa comunald, dup atestarea medical c unul dintre soti este impiedicat de a prsl casa pentru cauz, de boal.
Intrarea publicului In acest local va fi lsatd, liberd si se
va face mentiune despre aceasta In act.
Text. fr. Art. 75. Le jour dsign par les parties aprs les dlais des
publications, l'officier de l'tat civil, dans la maison commune, en prsence de
quatre tmoins, parents ou non parents, fera lecture aux parties, des pices cidessus mentionnes, relatives leur tat et aux formalits du mariage, et du
chapitre VI du titre du Mariage, sur les droits et les devoirs respectifs des poux.
Adition, L. 10 juillet 1850. Il interpellera les futurs poux, ainsi que
les personnes qui autorisent le mariage, si elles sont prsentes, d'avoir dclarer

s'il a t fait un contrat de mariage, et, dans le cas de l'affirmative, la date


de ce contrat, ainsi que les noms et lieu de rsidence du notaire qui l'aura rep.

Il recevra de chaque partie, rune aprs l'autre, la dclaration qu'elles


veulent se prendre pour mari et femme; il prononcera, au nom de la loi,

qu'elles sont unies par le mariage, et il en dressera acte sur-le-champ

AUBRI ET RAU, V, 466, n. 9; p. 109;

BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, II, 1447, 1593 urm., 1694, 1872, 1873, 1874;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 67, 121, 153, 387 nota 4, 393; ed. 1-a,
26;
DALLoz, Rep. Mariage 367, 379, 380; Suppl. Mariage 185 urm., 190 ;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 245 bis;
DE MOLOMBE, III, 206, 210, 213;

Durumporr, II, 241;

Hue, II, 18, 92;

LAURENT, II, 401, 425, 428;


M ARCADE, art. 36, I, n. 123;
MOURLON, ed. 7-a. I, p.303 urrn.;

PLANIOL, I, ed. III-a; No. 860; III, ed. 2-a, No. 183, 810 urm.

Doctrini romneasci.
ALE YANDRESCO, I. ed. 2-a, p. 605 urm.; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 227,n. 3; VIII, part. I, ed.
2-a, p. 58, n. 3, 104, 105, 113).; Nota sub. C. Apel fai s. II, 7 Mai 1924, Jur. Gen.
1924, No. 1498;
CANTAOUZINO MATEI, p. 679, 686, 687, 717;

NACU, I, p. 308 urrn.

Jurispradenti.
1. Omisia, de a se mention& in actul de

disiitorie consimtdmntui sotilor, nu atrage nulitatea cstoriei, cci imperfec-

ia actului destinat a probit castitoria nu


poate atinge citstoria. (C. Apel Buc., I,
Curier Jud. 24/900).

2. A se vedeit Art. 151 cu notele res-

pective.

- 125 www.digibuc.ro

Art. 62

ACTELE DE CASATORIE

Codul civil

(Mod. L. 15 Martie 1906 ). In actul de cstorie


Art. 62.
se va cuprinde :
1. Prenumele, nurnele, profesiunea, etatea, locul de nastere
dorniciliul fiecrula din soti ;
2. De sunt majori sau minori ;
3. Prenumele, numele, profesiunea i dorniciliul tatilor
mamelor lor ;
4. Consimtimntul tatilor si al mamelor sau al tutorelui In
cazurile cerute de lege
5. Publicatiunile din diferite domiciliuri ;
6. Opozitiunile, de ar urrnA, niste asemenea, revocarea

acestora sau mentiunea a nu s'a artat opozitiune;


7. Declaratiunea prtilor contractante a se iau de soti
pronuntarea unirei lor de atre ofiterul public;
8. Prenumele, numele, etatea, profesiunea i domiciliul
fiecrui din martori, precum i declaratiunea de sunt rude sau
afini a sotilor, de ce anume parte si grad ;
9. Declargiunea ce s'a fcut asupra interpelatiunei prescrise

de articolul precedent, a a urmat sau nu contract de cdstorie si, pe ct se va puteh, data contractului, de exist, precum
numele si locul resedintei autorittei care l-a autentificat ;

toate acestea sub pedeaps contra ofiterului strei civile de


amenda prescrish la art. 54. In caz and declaratiunea s'ar
fi omis sau gresit, rectificatiunea actului, In ceeace priveste omisiunea sou gresala, se va putea cere de procurorul
tribunalului, Mr% prejudiciul dreptului prtilor interesate, In
conformitate cu art. 84 al acestui cod.
Text. fr. Art. 76.

On noncera, dans l'acte de mariage :


1 Les prnoms, noms, professions, Age, lieux de naissance et domiciles
des poux ;
2 S'ils sont majeurs ou mineurs ;
30 Les prnoms, noms, professions et domiciles des pres et mres ;

40 Le consentement des pres et mres, aeuls et aeules, et celui de la


famille, dans les cas o ils sont requis :
50 Les actes respectueux, s'il en a t fait ;
1) Textul vechin al art. 62. In actul de c5s5torie se va cuprinde:

I. Prenumele, numele, profesiunea, etatea, locul de nastere i domiciliul fiecitruia din soti. (Civ. 21).
De sunt majori sau minori. (Civ. 21, 342, 434).
III. Prenumele, numele, protesiunea i domiciliul tatilor si al mamelor lor.
IV. Consimtimantul tatilor si al mamelor, bunilor sau al bunelor sau al familiei In cazurile cerute de

lege (Civ. 131-133, 164, 165).

V. Actele respectoase, daca acestea s'ar fi flcut (Civ. 134-138).


VI. Publicatiunile in diferite domiciliuri. (Civ. 49-51, 174).
VII. Opozitiunile, de ar urmn niste asemenea, revocarea acestora, sart mentiunea a nu s'a arltat opoziliune. (Civ. 52-55, 153-201).
VIII. Declaratiunea prtilor contractante a se iau de soti, i pronuntarea uniunei lor de atre oficerul
public. (Civ. 129).
IX. Prenumele, numele, etatea, profesiunea si domiciliul fieckuia din martori, precum si declaratiunea

de sunt rude sau afini ai sotilor, de ce anume parte si grad. (Civ. 21, 24, 660 urm.).
X. Declaratiunca ce s'a facut asupra interpelatiunei prescrise de articolul precedent, ca a urmat sau
nu contract de asAtorie i, pecnt se va putea, data contractului, de exist5, precurn i numele si locul repdintei autoritAtii care 1-a legalizat; toate acestea, sub pedeaps contra oficerului stfirei civile de amenda
prescrisa la articolul 54. In caz cdnd declaratiunea s'ar fi omis, sau gresit, rectificatiunea actultu, in ceeace
priveste omisiunea sau gresala se va putea cere de procurorul tribunalului, fr5 prejudi(iul dreptului Ortilor
interesate, In conformitate cu articolul b4 al acestui codice). (C. com. 19,20; leg. 29 Oct. 77. Reg. act, st. civ.
58, 109; Civ. Fr. 76).

126

www.digibuc.ro

Codul civil

ACTELE DE iNCETARE DIN VIA rA

Art. 63

60 Les publications dans les divers domiciles ;

70 Les oppositions, s'il y en a eu ; leur mainleve, ou la mention qu'il


n'y a point eu d'opposition;
80 La declaration des contractants de se prendre pour poux, et le prononce de leur union par l'officier publie;
90 Les prnoms, noms, age, professions et domiciles des tmoins, et leur
declaration s'ils sont parents ou allies des parties, de quel ct et h quel degr ;
Addition, L. 10 juillet 1850, 10. La declaration faite sur l'interpel1 ation prescrite par l'article precedent, qu'il a t ou qu'il n'a pas t fait de
contrat de mariage, et autant que possible, de la date du contrat, s'il existe,
ainsi que les noms et lieu de residence du notaire qui l'aura rep ; le tout h
peine, contre l'officier de l'tat civil, de l'amende fixe par l'article 50.
Dans le cas ah la declaration aurait t omise ou serait errone, la rectification de l'acte, en ce qui touche l'omission ou l'erreur, pourra tre demande

par le procureur de la Republique, sans prejudice du droit des parties intresses, conformment h l'article 99.
Doctrina
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes II, 1601, 1657, 1874 ;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 67, 126, 142, 151, 395; ed. 1-a, III, p. 26;
DALLoz, Rp. Mariage 378 urm ; Suppl. Mariage 190;
MOURLON. ed. 7-a,

I, p. 303 urm. ;

PLAN-COL, I, ed. 3-a, No. 860; III, ed. 2-a, No. 183, 810 urm.

Doctrinii romneas
A LEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 451, 608 urm.; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 58 n. 3, 104, 105, 113);
CANTACCZINO MATEI, p. 686, 687, 688, 717.

Jurisprudent.
1. Ofiterul stdrei civile este obligat a
constata, pe lnga" alte exigente cerute la
o casatorie, si dac persoanele sunt sau

nu domiciliate sau resedinte in comuna


sa; si declaratiunea sa afirmativa nu se
poate combate cu mariori. (Apel Galati,
I, 136. Oct. 3/88. Dr. 73/89).

CAPITOLUL IV.

Despre actele de incetare din viatii.

Art. 63.

Nici o inmormAntare nu se va face farA auto-

rizatiune.Autorizatiunea se d de oNerul strei civile, care

nu o va pute eliberA pAiaA ce mai intAi nu va merge Insusi


la locuinta celui Incetat din viatA, ca sa se incredinteze despre moartea sa pand nu vor trece 36 ore dela Incetarea
din viatA, afarA de cazurile prevAzute de regulamentele

In localitAtile unde se vor fi aflnd revizori de morti,

ofiterul stArei civile 11 va luA. cu dnsul pentru a face constatare.

Autorizatiunea de inmormAntare se va da far platA de


vre-o taxA 1). (Civ. 66, 67, 68, 81; C. p. 284 urm. ; Reg. act.
st. civ. 145 urm. ; Civ. Fr. 77).
Text. fr. Art. 77. Aucune inhumation ne sera faite sans une autorisation, sur papier libre et sans frais, de l'officier de l'tat civil, qui ne pourra
1) In textul art. francez corespunator, 77, lipsesc ultimele dourt aliniate. In aceIas timp, textul francez
prevede in primul ahniat, 24 ore In loc de 36.

127

www.digibuc.ro

Art. 64-65

ACTELE DE iNCETARE DIN VIATA

Coda civil

la dgivrer qu'aprs s'tre transport auprs de la personne dcde, pour s'assurer du dcs, et que vingt-quatre heures aprs le dcs, hors les cas prvus
par les r&glements de police.
BAUDRY ET FOURCADE,

Doctrin5,
Des personnes, I, 904, 907;

COLIN ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p. 401, 403;


DALLOZ, Rp.

68 ur

Act' de l'lat civil, 285 urm.; Culte 759 urm ; Suppl. Acte de l'tat civil,
( ulte 834 urm.:

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE. I, 114, 114 bis;


1)ErdoLomBE, I. 302, 303;

MARCAD., art. 77, n. 3:


MOURLON ed 7-a, I, p. 169;
PLAN1OL, I, ed. 3-a, No. 499, 501,520.

Doctrinii romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 431, 432;
CANTACUZINO MATEI, p. 216;

NACU, I, p. 209.

Art. 61.-Actul de Incetare din viat va fi redactat de catre


ofiterul strei civile, dup declaratiunea a 2 martori ; acesti
martori vor fi, de se va pute, din cele mai de aproape rude
sau vecini. Iar and cineva va murl a fard din domiciliul su,
persoana In locuinta Creia a murit, dimpreund cu ruda sau
alte persoane, vor servi de martori. (Civ. 21, 24, 65 urm.,
76 urm., 81 urm.; Civ. Fr. 78).
Text. Jr. Art. 78. -L'acte de dcs sera dress par l'officier de l'tat

civil, sur la dclaratimi de deux tmoins. Ces tmoins seront, s'il est possible,
les deux plus proches parents ou voisins, ou, lorsqu'une personne sera dcde,
h. rs de son domicile, la personne chez laquelle elle sera dcde, et un parent
ou autre.
Doctrinii.
AUBRY ET RAU, I, 5-a, ed. p. 310;
BAUDRY ET FOORCADE, Des personnes,

I, 907;

COLIN ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p. 394, 401;

DALLoz, Rp. Acte de l'tat civil, 284, 303, 304;


DEMOLOMBE, I, 302;

Him I, 351;

MARCADR, art. 77 n. 3;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 170;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 499, 501, 620.

Doctrin romneasc.
ALEXANDRESCO,, 1, ed. 2-a, p. 432, 433, 610;
CANTACUZINO MATEI, p. 216;

NACU, I, p. 210.

Art. 65. - Actul de Incetare din viat va cuprinde: prenumele, numele, vArsta, profesiunea si domiciliul mortului ; pre-

numele celui alt sot, daca mortul er castorit sau vduv ;

prenumele, numele, varsta, profesiunea i domiciliul celor ce


au declarat moartea, si de sunt rude, gradul Inrudirei. Acelas
act va mai cuprinde, pe cat se va pute sti, prenumele, numele,

- 128 www.digibuc.ro

Codul civil

ACTELE DE INCETARE DIN VIATA

Art. 66

profesiunea i domiciliul printilor mortului i locul nasterei

sale. (Civ. 21, 22, 25, 36; Reg. act. st. civ. 153; Civ. Fr. 79).
Text. fr. Art. 79. L'acte de dc's contiendra les prnoms, nom, Age,
profession et domicile de la personne dcde; les prnoms et nom de 1 autre
poux, si la personne dcde tait marie ou veuve; les prnoms, noms, 'Ages,
professions et domiciles des dclarants ; et, s'ils sont parents, leur degr de parent&

Le ine-me acte contiendra de plus, autant qu'on pourra le sayoir, les

prnoms, noms, profession et domicile des pre et mre du dcd, et le lieu de


sa naissance.

Do ctrini strin.

AUBRY ET RAU, I, ed. 5-a, p. 310;


BAUDRY ET FOU1WADE, Des personnes,j I, 913;

COLlN ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p. 402; ed. 1-a, III, p. 308;

DALLOZ Rp. Acte de l'tat civil 2s2 urm.; Sappl. Acte de l'tat civil, 67 uric.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 116 bis;
DEMOLOMBE, I, 304;

Hue, I, 352;

LAURENT, II, 89;


MARCADE. 1, art. 79;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 170 urm.;


PLAN1OL, I, ed. 3-a. No. 499, 501, 620.

Boctrin runtime asc A.


ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 433 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 50); Droit ancien et moderae de la Rountanie, p.154;
CANTACUZINO SIATET,

p. 216.

NACU, I, p. 210.

Art. 66.

Daca incetarea din viatd a vr'unei persoane

s'a Intmplat in spitalele militare, civile sau orice alte stabilimente publice sau particulare, superiorii, directorii, administratorii i stpanii acelor case vor fi datori a da de stire In
24 ore, ofiterutui strei civile, care va merge Indat ca sa se
Incredinteze de moartea acelei persoane, duli declaratiunile
ce i se vor fi fcut si dura stiintele ee va fi luat; se vor tinea
in zisele spitale i stabilimente, registre destinate spre a se
Inscrie acele declaratiuni si stiinte.
Ofiterul strei civile va Intocrni actul de incetare din viata
sl II va trimite la locul. unde Incetatul din viata va fi avut
cel din urrn domiciliu, pentru a se Inscrie in registre. (Civ.
21 urm., 63, 81, 82; C. p. 284; Reg. act. st. civ. 149, 154; Lege
privitoare la constatarea mortii prezumate a acelor dispruti
In timpul razboiului. (Mon. of. 204/923 Art. 5; Civ. Fr. 80).
Text. fr. Art. 80. En cas de dcs dans les hpitaux militaires, civils

ou autres maisons publiques, les suprieurs, directeurs, administrateurs et

matres de ces maisons, seront tenus d'en donner avis, dans les vingt-quatre
heures, l'officier de l'tat civil, qui s'y transporters pour s'assurer du dcs. et
en dressera l'acte conformment l'article prcdent, sur les dclarations qui
lai auront t faites, et sur les renseignements qu'il aura pris.
Il sera tenu en outre, dans lesdits hpitaux et maisons, des registres
destins inscrire ces dclarations et ces renseignements.
L'officier de l'tat civil enverra l'acte de dcs celui du dernier domicile
de la personne dcde, qui l'inscrira sur les registres.
53707.

Codul Civil adnotat

129

www.digibuc.ro

Art. 67-68

ACTELE DE INCETARE DIN VIATA

Codul civ;

Doctrinil
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 916, 917;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 401 nota 1, 403, 421, nota 1;

DALLoz, Rep. Acte de l'tat civil, 308, 321 urm.; Suppl. Acte de l'tat civil 78;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 117 bis, III;
DEMOLOMBE, 1, 306;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 505.

DoctrinA romAneasett.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 436, 437;
CANTACUZINO MATES, p. 216;

NACU, I, p. 210, 214.

Art. 67. Cnd vor fi oarecari semne, sau indicii de moarte


violenta sau alte imprejurdri bnuitoare, mortul nu se va putea
ingroph decat dup ineheerea unui proces-verbal de Care un
functionar politienesc, fat& cu un medic sau chirurg, spre a se

constat starea cadavrului si a verichrei alte imprejurri


relative la aceasta, precum ii orice informatiuni ce se vor

pute lua despre prenumele, nurnele, vArsta, profesiunea, locul


nasterei i domiciliul acelui mort. (Civ. 63, 68, 70 ; C. p. 284,
285 ; Pr. p. 14, 43 ; Reg. act. st. civ. 151 ; Civ. Fr. 81).
Text. fr. Art. 81. Lorsqu'il y aura des signes ou indices de mort violente, ou d'autres circonstances qui donneront lieu de le souppnner, on ne pourra
faire l'inhumation qu'aprs qu'un officier de police, assist- d'un docteur en m-

decine ou en chirurgie, aura drsse procs-verbal de l'tat du cadavre, et des


circonstances y relatives, ainsi que des renseignements qu'il aura pu recueillir
sur les prnoms, nom, Age, profession, lieu de naissance et domicile (le la personne dcde.

Doctrinrt strinL
AUBRY ET HAU, I, ed. 5-a, p. 310;
COLIN ET CAPITANT, I, p. 403;
DEMOLOMBE, I, 308;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 169, 173.

Doctrinft romAneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 438, 439;
CANTACUZINO MATES, p. 216;

NACU, I, p. 209, 211.

Art. 68.

Functionarul politienesc va fi dator a trimite in-

dat ofiterului starei civile al locului unde va fi murit acea


persoand, toate stiintele artate in procesul su verbal, in

conformitatea cruia se va redact actul de incetare din viat.


Functionarul strei civile va expedi o copie dupa acea
comunicatiune despre incetarea din viat a acelei persoane la
domiciliul su, de va fi cunoscut, i aceast expediere se va
inscrie in registre. (Civ. 27, 65, 67, 83, 87 urm. ; Civ. Fr. 82).
Text fr. Art. 82. L'officier de police sera tenu de transmettre de suite
l'officier .de l'tat civil du lieu oil la personne sera dcde, tons les renseignernents noncs dans son procs-verbal, d'aprs lesquels l'acte de dcs sera
rdig.
130

www.digibuc.ro

C o dal civil

AETELE DE INEETARE DIN VIATA

Art. 69-70

L'officier de l'tat civil en enverra une expdition a celui du domicile de


la personne dcde, s'il est connu : cette expdition sera inserite sur les registres.
Do ctrin strAidt.
COLIN ET CAPITANT, I, p. 401, nota 1, 403, 421, nota 1;
DUCAURROY, BONNIER ET ROUSTAIN, I, 146;

MoUaLoN, ed. 7-a, 1, p. 173.

Doctrin romneas A.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 438, 439;
CANTACUZINO MATEI, p. 216;

NACU, I, p. 211, 214.

Art. 69. In caz de moarte In Inchisori se va Incuno-

stiinta Indatd ofiterul starei civile, de Care Ingrijitorul Inchisorei, spre a merge acolo dup, cuprinderea art. 66, spre
redigi actul de Incetare din viata. (Civ. 64 urm., 70; Reg.
act. st. civ. 150; Civ. Fr. 84).
Text. fr. Art. 84. En cas de dcs dans les prisons ou maisons de r-

elusion et de dtention, il en sera donn avis sur-le-champ, par les concierges


ou gardiens, A. l'officier de l'tat civil, qui s'y transportera comme il est dit en
l'artiele 80, et rdigera l'acte de dcs.
Do ctrinii strinft.
COLIN ET CAPITANT, ed. 1-a, III, p. 977;
DEMOLOMBE, I, 307;

MARCAIA, art. 84, n. 1;

MouaLoN, ed. 7-a. I, p. 173;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 504.

Do ctridt romnea sat.


ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 439 urm.;
CANTACUZINO MATEI, p. 216;

NACU, I, p. 211.

Art. 70. In toate cazurile de moarte in Inchisori, nu.se

va face In registre nici o rnentiune despre asemenea imprejurri


si actele Incetarii din viat se vor redact numai dupa formele prescrise de art. 65. (Civ. 65, 67, 69; Reg. act. st. civ.
150; Civ. Fr. 85).
Text. fr. Art. 85. Dans tons les cas de mort violente, ou dans les prisons et maisons de rclusion, on d'excution it mort, il ne sera fait sur les registres aucune mention de ces eirconstances, et les actes de dcs seront simplemeat rdigs dans les formes prescrites par l'artiele 79.
Do ctrina striiinA.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 402;

DALLoz, Rp. Acte de l'tat civil, 314 urm.; Culte 761 urm.;
/vIouaLoN, ed. 7-a, I, p. 170 urm.;
PLAN1OL, I, ed. 3-a, No. 504.

Do ctrin romn eas di.


ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 439 urm.; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 302;
CANTAcumo MATEI, p. 216;
NACU, I, p. 191, 211.

131

www.digibuc.ro

Art. 71-72

ACTELE DE INCETARE DIN VIATA

Codul civil

Art. 71.
In caz de moarte pe un vas roman calatorind
pe mare, moartea se va constath 'Ana In 24 ore prin un act In
prezenta a doi martori luati dintre ofiterii vasului sau In lipsd
dintre oamenii echipagiului. Acst act se va redigi de catre
capitanul., stapanul sau patronul vasului si se va Inscrie pe
rolul echipagiului. (Civ. 21 urm., 45, 65, 72 ; Reg. act. st. civ.

160 urm. ; Civ. Fr. 86).

Text. fr. Art. 86. En cas de dcs pendant un voyage de mer, il en

sera dress acte dans les vingt-quatre heures, en presence de deux tmoins pris
parmi les oficiers du btiment, ou, k leur dfaut, parmi les hommes de l'quipage. Cet acte sera rdig, savoir, sur les btiments du Roi, par l'officier d'administration de la nnrine ; et sur les btiments appartenant un ngociant
ou armateur, par le capitaine, matre pa:tron du navire. L'acte de dcs sera
inscrit la suite du rle de l'quipage.

Doctrina strainit.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 401, nota 1, 403, 421 nota 1;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 173;
PLAN1OL, I, ed. 3-a, No. 506.

Doctrinti romAneascrt.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 441;
CANTACUZINO MATEI, p. 183;

NACU, I, p. 210, 211.

Art. 72.

La cel Intaiu port unde va intra vasul, de va

fi portul roman, cApitanul, stApanul sau patronul vasului, care

a redigiat actul, va depune dou cdpii Incredintate de el ale


actului de Incetarea din viat la autoritatea portului, care
va urm conform art. 46, iar de va intr vasul Intr'un port
strin se va urma conform art. 47. (Civ. 46, 47, 65, 71, 87 ;
Reg. act. st. civ. 161 ; Civ. Fr. 871.
Text. fr. Art. 87. Au premier port o le btiment abordera, soit de relche soit pour toute autre cause que celle de son desarmement, les officiers de
l'administration de la marine, capitaine, matre on patron, qui auront rdig
des actes de dcs, seront tenus d'en deposer deux expeditions, conformment
l'article .60.

A l'arrive du btiment dans le port du dsarmement, le rle d'quipage


sera depose au bureau du prpos b. 1 inscription maritime; il enverra une expedition de l'acte de dcs, de lui signe, l'officier de l'tat civil du domi-

cile de la personne dcde; cette expedition sera inscrite de suite sur les
reg is tres.

Doctring stritinft.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 405, 421, nota 1;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 173;
PLAN1OL, I, ed. 3-a, No. 512-514.

Doc:trial. romneasck
ALEICANDRESOO, I, ed. 2-a, p 441;
CANTACUZINO MATEI, p. 183;

NAOU, I, p. 210, 211, 214.

132

www.digibuc.ro

Codul civil

ACTELE PRIVITOARE LA MILITARI

Art. 73-74

CAPITOLUL V

Desprelactele strli chrIle privitaare la militarti ce se gsese Mark' de teritoriul


roman, sau pe terituriul muffin la timp de rezbel sau turburiri.

Art. '73.
Actele strei 'civile, fcute afar de teritoriul
roman sau pe teritoriul roman, In tinip de resbel sau turburdri, si care privesc la militari sau alte persoane in servicii
pe lng armatd, vor fi redactate dup forrnele prescrise dupa

diSpozitiunile de mai sus, afar de exceptiunile cuprinse In articolele urmtoare. (Civ. 21 urm., 30 urm., 34 urm., 42 urm., 62,
64 urm., 870 urm.; Civ. Fr. 88).
Text. fr. Art. 88. Les actes de l'tat civil faits hors du territoire du

Royaume, concernant des militaires ou autres personnes employes it la suite


des armes, seront rdigs dans les formes prescrites par les dispositions pl.&
cdentes, sauf les exceptions contenues dans les articles suivants.

Doctrinii stead,.
AUBRY ET RAU, I, ed. 4-a, 66, p. 223;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p.405;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 118 bis, II;
DEMOLOMBE, 1, p. 314, 315;
DURANTON, I, 232, 332;

Flue, I, 354;
LAURENT, II, 12-1A;
MARCADC I, 281, 282, 295;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 174;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 512-514.

Doctrinri romneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 188, 441 urm.; (IV, part. II, ed. 2-a, p. 135 ad notam);
CANTACUZINO MATEI, p. 183;

NACU, I, p. 212.

Art. 71.

Cuartir-Maestrul in fiecare corp de unul sau

mai multe batalioane sau escadroane, ofiterul contabil in celelalte corpuri, vor Indeplini functiunile de ofl.eri ai starii civile. Aceste functiuni vor fi Indeplinite. pentru Ofiterli cura
trupe si pentru functionarii armatei, de catre intendentul atasat
pe lng armat sau pe tang& corpul de armat. (Civ. 82 ;

Civ. Fr. 89).

Text. fr. Art. 89. Le quartier-mattre dans chaque corp (run ou pin-

sieurs bataillons oli escadrons, et le capitaine comandant dans les autres corps

rempliront les fonctions d'officiers de 1 tat civil : ces mmes fonctions serunt rem-

plies, pour les officiers sans troupes et pour les employs de l'arme par lins
peeteur aux revues attach A, l'arme ou au corp d.arme,
Doctring strilinft.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 405;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 174 brim;


PLAN1OL, I, ed. 3-a, No. 512-514.

Doctrin romilneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 443, 444;
NACU, I, p. 212.

133

www.digibuc.ro

Art. 75-77

ACTELE PRIVITOARE LA MILITARI

Codul civil

Se va pdstr in fiecare corp al trupelor un registru al actelor strii civile pentru oamenii din acel corp si
altul la statul major al ostirei pentru actele civile relative la
ofiterii fr, trupe si la functionarii atasati.
Aceste registre se vor pstr ca si celelalte registre ale
corpurilor si ale statelor-majore si se vor depune In arhivele
ministerului de resbel la Intoarcerea corpurilor sau armatelor
In tar, sau la Incetarea resbelului, sau a turburdrilor In tar.
Art. 75.

(Civ. 27, 76 ; Civ. Fr. 90).

Text. Jr. Art. 90. 11 sera tenu, dans chaque corps de troupes, un registre pour les actes de l'tat civil relatifs aux individus de ce corps, et un

autre h l'tat-major de l'arme ou d'un corps d'arme, pour les actes civils relatifs aux officiers sans troupes et aux employs; ces registres seront conservs
de la mme manire que les autres registres des corps et tats-majors, et dposs aux archives de la guerre, la rentre des corps ou armes sur le territoire du Royaume.
Doctrin strinii.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p 405; ed. 1-a, III, p. 977 ;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 512-514.

Doctrin romneasc.
ALEXANDRESCO, I, ed.. 2-a, p. 444;

NACU, I, p. 212.

Art. 76.
Registrele vor fi numerotate si parafate, In fiecare corp, de Care ofiterul care II comand, si la statul major, de Catre corpul statului major general. (Civ. 28, 75; Civ.

Fr. 91).

Text. fr. Art. 91. Les registres seront cots et paraphs, dans chaque
corps, par l'officier qui le commande; et l'tat-major, par le chef de l'tatmajor gnral.

Doctrin strainft.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 405; ed. 1-a, III, p. 977;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 512-514.

Doctrin romneascii.
A LEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 444;

NACU, I, p. 212.

Declaratiunile de nastere in oStire se vor face


In 10 zile dup. nastere. (Civ. 41 urm. ; Reg. act. st. civ. 97;
Civ. Fr. 92).
Art. 77.

Text. fr. Art. 92.

Les dclarations de naissance seront faites dans les

dix jours qui suivront l'accouchement.


Doctrid striinfi.
COLIN Err CAprrAyr, ed. 2-a, I, p. 405; ed. 1-a, III, p. 977;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 512-514.

Doctrin romneasci.
ALEXANDREsco, I, ed. 2-a, p. 445;
NACO, I, p. 212.

134

www.digibuc.ro

Codal civil

ACTELE PRIVITOARE LA MILITARI

Art. 78-80

Art. 78. Ofiterul Insrcinat cu tinerea registrelor strei


civile va fi dator, in 10 zile dupd trecerea unui act de nastere In registrul s.u, s adreseze un extract functionarului
strei civile la locul unde si-a avut in urma domiciliul tatl
copilului sau mama, cand tatl nu e cunoscut. (Civ. 49-51,

74, 83, 87 urm., 174; Reg. act. st. civ. 97; Civ. Fr. 93).

Text fr. Art. 93. L'officier charge de la tenue du registre de l'tat civil
devra, dans le dix jours qui suivront l'inscription d'un acte de naissance audit
registre, en adresser un extrait l'officier de l'tat civil du dernier -domicile du
pre de l'enfant, ou de la mere si le pere est inconnu.
Doctrina strainft.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 387, 403;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 767; III, ed. 2-a, p. 27, nota 1.

Doctrini romneascii.
ALEXANDREqCO, I, ed. 2-a, p. 445;
CANTACUZINO MATEI, p. 183;

NAce, I, p. 212, 214.

Art. 79.

Publicrile cdstoriei militarilor sau functiona-

rilor de lng armat, se vor face la locul unde au avut cel


din urm domieiliu. Pe lng6 aceasta, 25 zile mai inainte de
svArsirea chstoriei, publicatiunile se vor pune in ordinea
zilei a corpului, pentru cei ce tin de un corp, si la ordinea
zilei a armatei pentru ofiterii fr trupe i pentru functionarii
atasati p lngsa dnsele. (Civ. 49-51, 87, 127, 151, 174; Civ.
Fr. 94).

Text fr. Art. 94. Les publications du mariage des militaires et employes
b, la suite des armes, seront faites au lieu de leur dernier domicile : ells seront

mises en outre vin2t cinq jours avant la celebration du mariage, l'ordre du


jour du corps, pour les individus qui tiennent un corps ; et celui de Farm&
ou du corps d'armee, pour les officiers sans troupes, et pour les employes qui
en font partie.
Doctrina strinA.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 384, 403.

Doctring. romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 445, 446, 603;

Nikon, I, p. 212.

lndat dup inscrierea in registru a actului de


serbarea eAstoriei, ofiterul insrcinat cu tinerea registrului
va trimete o copie functionarului starei civile al locului unde
estoritii i vor fi avut cel din urm domiciliu. (Civ. 62, 74,
Art. 80.

78, 87 ; Ci v. Fr. 95).

Text fr. Art. 95. Immdiatement aprs l'inseription sur le registre, de

l'acte de celebration du mariage, l'officier charg de la tenue du registre en enverra une expedition l'offiier de l'tat civil du dernier domicile des poux.
135
www.digibuc.ro

Art. 81-82

ACTELE PRIVITOARE LA MILITARI

Co dul civil

D o ctrinA strrtinft.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 387, 403.

Do ctrinil ronifineascA.
ALEXANDRESCO, I. ed. 2-a, p. 445, 446, 603.
CANTACUZINO MATEL p. 183;

NACU, 1, p. 212, 214.

Art. 81.

Actele de Incetare din viat se vor face in fiecare

corp de ctre Cuartir-Maestru, i, pentru oficerii 'Ara trupe


si tunctionarii atasati pe lAnga armal, de ctre intendentul
corpului, dupa Incredintarea a 3 martori, si extract dur. aceste

registre se va trirnite, In 10 zile, functionarului strei civile


la l()cul unde si-a avut cel din urm dorniciliu Incetatul din
viat. (Civ. 21 'urm., 33, 64 urm., 74, 78, 87; Civ. Fr. 96).

Text fr. Art. 96.Les actes de dcs seront dresss, dans chaque corps
par le quartier-matre; et pour les officiers sans troupes et les employs, par
l'inspecteur aux revues de l'arme, sur l'attestation de trois temoins ; et l'extrait
de ces registres sera envoy& dans,Jes dix jours, l'officier de l'tat civil du
dernier doMicile du &chi&
Do ctrinft strAinfi.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 387, 403.

D o ctrina romfineascl.
ALEXANDRESCO, f, ed. 2-a, p. 446, 4471
CANTACUZINO MATEI, p.183;

NACU, I, p. 212, 214.

Art. 82.

La caz de moarte in spitalele militare ambulante

sau statornice, actul se va redact de directorul acelor spitale si se va trimite la Cuartir-Maestru sau la intendentul

corpului din care fdce parte incetatul din viat. ; acesti ofiteri
vor trimite o copie functionarului strei civile al locului unde
Incetatul din viat si-a avut domiciliul In urm. (Civ. 66, 74,
78, 87; Civ. Fr. 97).
Text. fr. Art. 97. En cas de des dans les hpitaux militaires ambulants
on sdentaires, l'acte en sera rdig par le directeur des dits hpitaux, et envoy&

au quartier-matre du corps, ou l'inspecteur AO% revues de l'arme ou du


corps d'arme dont le dcd faisait partie : ces officiers en feront parvenir une
expdition l'officier de l'tat civil du dernier domicile du dcd.
Do ctrini strking.
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, II, 1611;

BOILEUX, Comment, sur le C. Napoleon, I, p. 198.

Do et ring romAne as c.
ALEXANDRESCO. I, ed. 2-a, p. 437, 438, 444;
CANTACTJZINO MATES, p. 183;

NACU, I, p_ 213, 214.

136

www.digibuc.ro

Codnl civil

RECTIFICABEA ACTELOR STARHYSIVILE

Art. 83-84

Art. 83. - FuncOonarul strei civile dela domiciliul partilor, indat ce va prirnl dcla arm AA copla until act al strei
civile, va fi dator a-1 trece In registru. (Civ. 21 urrn., 29,
36 ,:urm., 78, 80-82, 86 ; Civ. Fr. 98).
Text. fr. Art. 93. - L'officier de l'tat civil du domicile des parties auquel
il aura t envoy de l'arme expdition d'un acte de l'tat civil, sera tenu de
l'inscrire de suite sur les registres.
Doctrine ronineasci.
ALEKANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 447:
CANTACUZINO MATEI, p. 183;

NAmr, I, p. 213.

CAPITOLUL VI

Despre rectificarea actelor stirii civile.

Cnd se va cere rectificarea unui act al. starei civile, tribunalul competent va judeck cu drept de apel, ascultnd
concluziunile procurorului 1). Prtile interesate se vor chern
la judecat, de va fi trebuint. (Civ. 21, 32, 33, 40, 56 ; Pr. civ.
Art. 81.

80 2; Leg. 29 Oct. 77; Leg. Tirnbr. 21 al. 1 ; Reg. act. st.


civ. 63 urrn., 83, 148; L. asupra numalui 18 Mart. 1895. Art.
24 ;

Civ. Fr. 99).

Text. fr. Art. 99. -Lorsque la rectification d'un acte de l'tat civil sera
demande, il y sera statu, sauf l'appel par le tribunal comptent, et sur les
conclusions du procureur du Roi. Les parties intresses seront appeles, s'il y
a lieu.:
Doctrine, streini.
AURRY ET RAU, I, 63, n. 3, 4, 12, 14-18; I, p. 201; I, 5-a ed., p 3I5--319, 321;;;
BAUDRY ET FOITROADE, Des personnes, I, 93:), 941, 942-4, 942-5, 945, 945-30;

CoLtx ET CAPITANT, ed. 2.-a, I, p. 3.)0, 412, 415, 416, 417;

DALLOZ, Rp. Acte de l'tat civil, 36, 416 urm.; Sappl. Acte de l'tat civil, 101 urm.;
DEitioLomun. I, 332-334;
Huo, I, 350-4, 360;
LAURENT, II, 32;
MAROADP., art. 99, n. 3;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 177, 178;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 526, 534:

Doctrine, romneasci.
ALEICANDRESCO, ed. 2-a, p. 447 arm.;

DANIELOPOL G. LT. DR., Observalie sub.7Trib. Muscel g422 din 5 Dec. 909. Curier Jud.
27/910 ;
CANTACUZINO MATEI, p. 185;

NACU, I, p. 201, 202, 310, 373.

Jurisprudente.
VRectificarea actelor stdrei civile, fa-

cut lnaintea tribunalului, conform art. 84,


e oposabild. celor de al treilea pe cdt timp
nu produc nici o probti. contrarie. (Apel
Buc. II, 18i, Aug. 26/82, Dr. 77/82).

2. Tribunalul competent pentru rectificarea mini act al stiftrii civife, chiar cand
cererea e pornita fri con1ra celor de al

treilea, nu poate fi de cit tribunalul locului tinerei actelor, de si el nu ar fi tribunabil domicilbilui celnr chemati fa instang; jurisdic4iunea tribunalului asupra

1) Prin art. 2 al Legei din 29 Octomvrie 1877, asupra atributittnilor ministerului public, concluziunile
procurorului In aceastS materie nu mai sunt necesare. In acelas sens este si art. 81 din 'Iona proceduri

- 137
www.digibuc.ro

Art. 85

RECTIF1CAREA ACTELOR STARII CIVILE

reOstrelor si oficerilor circumscriptiunei


lui, aflarea probelor in locul unde s'a pe-

trecut faptul, o blind administratiune a


justitiei, toate acestea militeaza in favoarea competentei speciale in aceast materie a tribunalului locului registrelor, atat
in casul cand cererea se face far contradictori, cat si In casul contrariu. Prin
exceptitme la aceastd regula generald,
and partile se afld inaintea unui alt tribunal spre exemplu pentru reclamatiune
de stat sau in petitiune de ereditate, cererea de rectificare trebue introdusd incidental inaintea tribunalului sesisat de
cererea principald, cdreia ea nu-i este
de cat un accesoriu. Aceasld exceptiune
rationale: si conformd cu principiile generale se fundeazd i pe art. 61. pr. civ.
Insd pentru ca s se poatd opune incompetenta art. 61 pr. civ., trebue neaparat
ea principalul sit fie Inca in curs de jude-

cata si pendent la tribunalul inaintea


carui se cere trimiterea accesoriului. (Trib.
Iasi, 11, 2022, Sept. 13/83, Dr. 71/83).

Cererea de rectificare a actelor strii


civile, facuta conform art. 84 c. civ., nu
poate s aiba de obiect de cat indreptarea
unor indicatii greite, complectarea acelor
ce lipsesc sau stergerea celor de prisos,
in mci un caz nu se poate cere anularea
intregului act de stare civild. (C. Apel Iasi,
3.

I. Dr. No. 34/96).


4.

Nu se poate rectifie un act de nas-

Codul civil

cand se conslata ca ea este facutd de insasi tatl inaintea ofiterului de stare cica pdrintele este de nationalitate
greacd, asa c acest fapt nu poate da loc
la rectificarea actului de nastere, neintrand in cazurile prescrke de lege. (Trib.

Muscel, 422 din 5 Dec. 1909. Curierul Jud.


27/910).
6. and

inteun act de nastere s'a omis


la redactarea lui a se adtruga la numele
si pronumele celui nascut si o an calificatie la numele patronomic, aceast adriugire nu se mai poate cere In justitie
pe calea rectificarii prevdzuta de art. 84
si urrn. c. civ., ci conform legii numelui.
C. Apel Buc. S.1, 16 din 2 Fehr. 1920. Curier Jud. 22-23/920, Pend. Rom. 1922. III-1).

7. Potrivit dispozitiilor art. 84 si urm.


cod. civ., orice parte interesald va puted,
cere tribunalulur competent rectificarea

actului situ de stare civild; aceast rectificare nu va putea avea de obiect decat
indreplarea unor indicatiuni gresite, corn-

plectarea acelor cari au fost omise sau


stergerea acelor cari au fost inserate de
prisos.
Insti cnd cineva va cere tribunalului
s se schimbe in actul sdu de nastere
in actul situ de distitorie, numele de lancu
sin Tudorache a Niculdesei in numele de

Ion Teodoru, aceast cerere echivaleazi


cu o cerere de schimbare a numelui patronomic, care, potrivit dispozitiilor art.
1 si 8 din legea asupra numelui, trebue

tere, cand se tinde a se schimbit chiar


sexul persoanei, cdci prin aceasta se adresata Ministerului de justitie in formele
schimba insus substanta intrinseed a ac- previrzute de acea lege.
tului. Nu se poate admite nici proba cu
Singura ipotezd cnd potrivit dispozimartori, contra celor constatate de ofite- tiilor art. 21 Legea asupra numelui, trirul strii civile prin actul de nastere, caci bunalele ordinare ar fi competinte sa
atare act face dovada pan la inscrierea ordone rectificarea unui act de stare ciin fals. (Trib. FA iciu. Dr. No. 43/97).
vila in ceeace priveste schimbarea nu5. In genere o rectificare in actele starii
melui patronimic, este conditionata da
civile pe cale judectitoreascd, poate avea posibilitatea probei din partea partii inloc; cand exista In act o eroare sau
teresate cd tatal situ nu avea dreptul sa
omisiune sau cand cuprinde o enuntare ce poarte numele pa tronimic, care apoi i-a
nu ar fi trebuit trecutd sau cand actul fost trecut i lui in actul de stare civile
este neregulat in forma, sau nu poartri a arui rectificare o cere. (Trib. Dorohoi
semnaturile necesare.
332 din 29 Dec. 1921. Jun Gen. 1924, No.
Astfel trecerea in actul de nastere a 426).
cuvantului grec", nu poate fi o eroare,

Art. 85.Hottirtrea asupra rectificdrei nu va pute niciodata

fi opushi prtilor interesate, cari n'au facut cerere, sau earl

n'au fost chemate la judecat. (Civ. 40, 1201 ; Reg. act. st. civ.
71 ; L. asupra numelui din 18 Mart. 1895. Art. 24 ; Civ. Fr. 100).
Text.fr. Art. 100. Le jugement de rectification ne pourra, dans aucnn
temps, tre oPpos aux parties intresss qui ne rauraient point requis, on "Ed
n:y auraient pas t appeles.
Doctrinti strain&
AUBRY ET RAU, I, p. 214 ; I, ed. 5-a, p. 323;
BAUDRY ET CHBNEAUX, Des personnes, III, 418

CRAUVEAU SUR CARRA, p. 2902 bis;


COLIN ET CAPITANT,

urm., 423, 454 ;

ed. 2-a, I. p. 290, 342, 390, 416 ;


138

www.digibuc.ro

Codal civil

RECTIFICAREA ACTELOR STARII CIVILE

Art. 86

DALLoz, Rp. Acte de l'tat civil, 465 urm.; 481. urm., Suppl. Acte de Petat civil 123;
DErdoLoArBE, I, 336 ;
DURANTON, I, 346 ;

MARCAD4 art. 100, n. 4 ;


MOURLuN ed. 7-a, I, p. 18;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 526, 534;

Doctrin romneascft.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 447 urrn.; (VII, p. 558, 561. t. i n. 2). Observalie sub. Trib.

Bacau 1499 din 20 Febr. 1915 ; Dreptul 39,915; Teoria contradictorului legitim In
materie de chestii de slat'. Curier Jud. 74/902 ;

CANTAcuzpro MATEI, p. 1.85, 186;

MANuRtA N. (Iumus). Observafie sub. Cas. II, 14 din 16 Ian. 1901. Curier Jud. 19 1901 ;
NACU, I, p. 201, 202, 373;

VELEscu Al., iVota sub Trib. Ilfov s. II, 719 din 9 Dec. 920. Pand. Rom. 1022, II, 27.

contestare a legitirnitatei, ar avea auto-

Jurisprudent.

ritatea lucrului judecat erga omnes, atunci

cnd a fost data fata cu contradictorul


legitim, este inadjnisibil In dreptul actual :
tarnantul mutual, in baza sentintei'frib. 1) pentruc, pe deoparte, nu s'a putut ainscrisa in registrele strii civile, nu a- junge a se determina cu preciziune cine
duce nici o vatmare tertilor, crora de- poate fi considerat ca contradictor I egiciziunea de anulare a divortului nu le este tim ; si 2) pentruc, pe de alta parte, aopozabil. (C. Apel Buc. IL Drept. 80/98). ceasta teorie, care 'si are origina sa in
2. Daca femeia, avnd inscris bola- vechiul drept francez si care pe nedrept
rirea de divort in registrele starei civile, se pretinde a fi existat si in legile romane,
trece de femeie divortat, si, prin urmare, creeaz o exceptie dela principiul relaticapabil de a se oblig, si in aceast ca- vittei lucrului judecat, nesprijinit pe
litate contracteaz un imprumut ipotecar, nici un text de lege.
nu poate mai tarziu sa cearii anularea
Lucrul judecat in materie de slat, rezdaceliii iimprumut pe motiv c hotrarea mndu-se in adevar, pe principiile genede divort a fost anulat, fiindc acea ho- rale, aceste principii fi sunt aplicabile,
tarire nu este opozabila tertilor, cari n'au indiferent de efectele ce le-ar produce.
figurat la proces si cari de bun credintet In tot codul civil fiind o singura dispoau contractat cu femeia crezut divortat, zitie referitoare la cazul unei judectiti data
fata de care hotrirea anulatoare este ca in materie de stat, aceasta dispozitie aI. Flestabilirea csatoriei intro sotii, cari
s'au considerat ca despartiti prin copsim-

neexistent. (Cas. IL 14/901, B. p. 116).

3. Sentinta pentru rectificarea unui act


de nastere nu este opozabila prtilor cari

plic
regula general asupra efectelor lucrului judecat, cci art. 85 din codul civil, dispune c hotririle privitoare
la rectificarea actelor strei civile nu sunt

n'au figurat in instanta de rectificare.


opozabile persoanelor care n'au figurat
4. Teoria asa zisa a contradictorului in judecat. (Trib. Bacu, No. 1499, 1915 ;
legitim, dup care o hotrire pronuntat Dreptul", 1915, p. 308).
asupra unei actiuni intr'o reclamatiune
5. A se vedea Art. 84 cu nota 1 ; Art.
de stat a unui copil legitim, sau inteo 269, nota 1.
(Cas. I, 2 Aprilie 1907, B. p. 641).

Art. 86. Hotrfrile asupra rectificarei se vor trece in


registre de atre functionarul strei civile, Indat ce i se vor

fi comunicat, i totdeodat se va face mentiune despre aceasta


pe marginea actului reformat. (Civ. 35, 36, 48 ; Regul. act. st.

civ. 9, 67, 68, 83, 97, 148; Art. 5 L. p. constat. mortii celor
dispruti In rdsboi (Mon. of. 204/923); Legea asupra numelui
din 18 Mart. 1895, Art. 15, 21, 23, 24 ; Civ. Fr. 101).
Text. fr. Art. 101. Les jugements de rectification seront inscrits sur

les registres par l'officier de l'tat civil, aussitt qu'ils lui auront t remis ; et
mention en sera faite en marge de l'acte rform.
Doctrinit
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 390, 395, 416 ;

DALLoz, Rp. Acte de l'tat civil, 473 urni.;


MornmoN, ed. 7-a, I, p. 179;
Purim, I, ed. 3-a. No. 526, 534.

www.digibuc.ro
139

Art. 87.

DESPRE DOMICILIU

Codul civil

Doctrin, romneasci.
ALEXANDRESCO. I, ed. 2-a, p. 447 urm.; (II, ed. 2-a, p. 119 n. 4);
CANTAceziNo MATEL D. 185;

Nectr, 1, P. 201, 02, 373.

Prin urrnare in specie, ofiterul de stare


Jurisprndent.
civilit a fast In drt pi. de a transcrie In reI. Oficiul de stare civila care are obli- gistrele de divort., sentinta prin care s'a
gatia, potrivit art. 86 c. civ. de a Inscrie declarat desfacerea unei casidorii si de
In registre holaririle judecaloresti asupra a face mentiune de desfacere pe actul de
aclelcr de stare civila ce i-au lost comu- ctorie aralat fn holitrire, odatit ce honicate, Meant' bitodatit mentiune despre trirea si actul de casatorie prevedeau
aceasta pe marginea actului reformat, nu acelas nun e de familie al parplor i hoare cailerea de a examinit vicide unei trirea indica expres ca s'a desfacut caholAriri judecatoresti i nici de a retail storia dela nun arul respEctiv din regislnscrierea ordonata, din moment ce din trele de ciisatoriti. (Cas. 1, 129 din 12 Febr.
hotarirea judecatoreasca rezulta deter- 1923. Jur. Rom. 11/923. Pand. Rom.1923,
minata identitatea actului reformat prin III, 115. Jur. Gen. 1923, No. 232).
holarlre.

TITLUL III.
Despre

Art. 87.
Domiciliul fiecdrui Roman, Incdt priveste exercitarea drepturilor sale civile, este acolo uncle fsi are principala sa asezare. (Civ. 8 urm., 52, 60, 101, 102, 151 urm., 1104,
1115, 1121, 1659; Pr. civ. 10, 58, 60, 63, 137, 497, 649, 710;
Pr. p. 84, 93; C. p. 151; L. jud. oc. 63; Civ. Fr. 102).
Text. fr. Art. 102. - Le domicile de tout Franvais quant l'exercice de
ses droits civils, est au lieu o il a son principal tablissement.
Doctrin stritin.
I, 141, n. 5; 142, n. 1 ; 144,!`n. 5, 6, 16, 18; J, p. 577 ; J, ed. 5-a,
p. 882-884, 886. 893-895, 80, 899;

AUBRY ET-PAII,

BAUDRY ET FOURCADE, Drs personnes, I. 1011, 1013. 1014, 1018-1020, 1022, 1028;
COLIN ET CAP1TANT, ed. 2 8, I, p. 152, 422 urm., 670;

DALLoz, Rep. Domicile 2 urm., 6 urm.; Suppl. Domicile 3 urm., 11 urm.;


DEMOLOMBE, I, 345-348, 354. 303;

Hue, 1. '208, 370, 371, 373, 374;


LAURENT, II, 67. 68;
MARCADC art. 102, 103, n. 3;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 180 UM.;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 555, 557, 566-569;


WEISS, Trait lmentaire, p. 125;

Doctrinri, romneascg.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 456 urm.;
CANTACUZINO MATEI, p. 59, 60;

NACU, I, p. 215.

Jurisprudent.
Cestiunea de a se (Ai dacd domiciliul unei persoane este in cutare sau
cutare loc este o purl chestiune de
fapt, pe care numai instantele de fond

aunt suverane a o apreciA. (Cas.


7183, Ian. 11/83. B. p. 11).

2, Dupa art. 4 et 5 din Codul penal,


ntreinii pot fi urnadriti i udeeati de

Tribunalele romne pentru infractiu-

nile comise de dlinsii in stritindtate, de


vor fi domiciliati in Romnia. Prin
expresiunile domiciliati in Romfinia

nu trebue a se intelege un domicilin


legal, in sensul art. 87 Codul civil, ci
un domiciliu de fapt, adica o resedintil in tard. (Apel Galati II, Dreptul
1904).
3. Prin derogare dela normele de

www.digibuc.ro
140 -1

Codul civil

DESPRE DOMICILIU

Art. 88

este in strAindtate, instanta de fond


este in drept si obligatd pe baza presumtiunii legale ed sotia locueste cu
bdrbatul, s tragg concluziunea necesar
si loeuinta obisnuiid a femeii
este tot in straindtate, indiferent daett
domicilinl lor legal este in tard. sau

drept comun ei spre a impedici eludrile posibile, legiuitorul prin art. 1


al. e din legea impozitului funciar
fixnd acest impozit la 13 % pentru

proprietarii domiciliati in strinAtate,


precizeazd ed prin domiciliu" in strinittate el intelege nu domicilin legal
ci locuinta obisnuitd.
Cnd dar se constatd c locuinta o-

aiurea. (Cas. III, decizia No. 116 din 7


Mai 1919; Jurispr. Rom. 1919, p. 758).

bienuitd a sotului proprietarei femei

Schimbarea de domiciliu se opereaza prin locuinta In fapt Intr'un alt loc, unit .cu intentiunea de a-si
statornici acolo principala asezare. (Civ. 89, 92, 93; Pr. civ.
Art. 88.

69; Civ. Fr. 103).

Text. fr. Art. 103. Le changement de domicile s'oprera par le fait d'une
habitation relle dans un autre lieu, joint it l'intention d'y fixer son principal
tablissement.

Doctrin
AUBRY ET Ran, I, 144, n. 9 ei 10; I, ed. 5-0 894, 895;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1023, 1029;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 424;

Damoz, Rp. Domicile 23 urm.; Suppl. Domicile 28 urm.;


DEMOLOMBE, I, 349, 352, 353-355;1

Hue, J, 374 ;

LAURENT, II, 79;

MAROADE, art. 104, n. 2;

MotioLoo, ed. 7-a, I, p. 185 urm.;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 592-594.

Doctrinil rotaneasch.
ALEXANDRESCO,U, ed. 2-a,Ip. 463 urm.;r0bservalie sub. C. Apel Orlans, 20 Ian. 1919.
Tribuna juridical 24-26/1921 ;
CANTAcumo MATEI, p. 59, 60 ;
NACU, I, p. 217;
RADULESOU SILIU, :Observafie

sub. Trib. civil Gand, 11 lunie 905. Dreptul 54/1909;

Jurisprudentil.

cipala sa aeezare, ei 2) locuinta de fapt

Observalie sub. Cas. din Neapoli, 9 Mart. 1902. Dreptul 45/1914.

lan certificat dat de politie cA o intfacel loc. Or, dacd se constatd cd


persoand nu domiciliazd inteo locali- partea, de ei a indeplinit formalitdtile
tate oarecare, nu este suficient pentru cerute de Art. 89 ei a probat pr'n ura stabili in drept o schimbare mall de mare cd are in favoarea pretentiunei
pe cfit timp legea, prin art. sale unul din elementele constitutive
88, 89 el 90, indied care sunt formele ce ale schimbrei de domiciliu, nu are
trebuese indeplinite pentru ca cineva 'fw ei pe acela al locuintei de faot
a manifestat intentiuschimbe inteun mod real domi- acolo unde
ciliai sAu dintr'un loc in altul. (Apel nea de a-si aveit domicliul, stabilindu-se
astfel, in fapt, cd. schimbarea de doBuc. II, 2, Febr. 6/87, Dr. 29/87).
2. De si partea a declarat Wei strd- miciliu nu s'a operat, in asemenea caz
mutd domiciliul, insd aeea declaratiu- nu tribunalul noului domicilia prene, conform art. 88, trebue sd fie ur- tins, ci tribunalul domiciliului origimatA in fapt de strdmutarea de domi- nar este competinte a judeck (Cas. I,
ciliu ei de intentiunea de a rdmne a- 21/Ian. 22/91, B. p. 27).
4. StrAmutarea domieiliului. dupd.
colo; ei dupd art. 89, dovada intenthinei rezultA din o expresd declaratiune, articolele 88, 89 ei 90 din Codul civil,
fcutit att la autoritatea comunal a se face nu numai prin abandonarea
locului ce se pArdseete, ct ei la acea a domiciiului originar ei locuirea inlocului unde 'ei a strAmutat domici- tr'un alt loc, ci i prin manifestarea
(Cas. I, 192/Iun. 28/88. B. p. 599).
intentiunei de a-si uix aeolo princi3. Dupd prescriptiunile art. 88 ei 89, palul sAu aeezd.mnt, el. dovada inca sit fie schimbare de domiciliu tre- tentiei rezultd din imprejurdri Idsate
bue neapArat 2 elemente: 1) intentiu- la suverana apretiere a judeedtorilor
nea de a-ei statornici intealt loc prin- fondului. (Cas. I, 251/99. B. p. 775).
1.

141

www.digibuc.ro

Art. 89-90

DESPRE DOMICILIU

Codul civil

Art. 89.
Dovada intentiunei rezultd, dinadins declaratiune, facut att la autoritatea coniunal a locului ce se pb.rseste, ct si la aceea a locului unde si-a stramutat domici-

liul. '(Civ. 88, 90; Civ. Fr. 104).

Text. fr. Art. 104. La preuve de l'intention rsultera d'une dclaration


expresse, faite tant A, la municipalit du lieu qu'on quittera, qu' celle du lieu
o on aura transfr son domicile.
Doctring stetting.
AUBRY ET Rau, I, ed. 5-a. p. 895;
BAUD RY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1025, 1027;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 425;

DALLOZ, lip. Domicile 31 urm.; Suppl. Domicile 33 urm.;


i /EMOLOMBE, I, 352;

Hue, I, 375;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 185 urm.;


PLANIOL, 1, ed. 3-a, No. 533.

Doctrintt romfineasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 463 urm.;
CANTACUZINO MATEI, p. 59, 60:

NACU, I, p. 217.

Jurispradent.
1.
CetAteanul, chemat inteo funetiune publica temporal sau revocabil, 1.i pstreaza domiciliul, de mai
inainte, de n'a manifestat o alt intentie, si dovada acestei intentii poate
rezultit sau dintr'o declaratiune a celui ce $i-a stritmutat domiciliul, sau,
in lipsa acestei declaratii, din alte
imprejurri si instanta de fond trebue

Art. 90.

cerceteze dacii nu cumva cetteanul, din cauza functiunteL, este guilt


s-si aib relatiunile sale, domiciliul
su, in locul uncle isi exercit funetiunea, astfel cit si functiunea poate
fi considerat intre imprejurrile, de
nude se poate deduce intentiunea de
stritmutare de domiciliu. (Cas. II,
323/98. B. p. 1447).
2. A se vedeit : Art. 88 cu notele ressti,

pective.

In lips de declaratiune expres, dovada in-

tentiunei va depinde de imprejurari. (Civ. 89; Civ. Fr. 105).

Text. fr. Art. 105. A dfaut de dclaration expresse, la preuve de l'intention dpendra des circonstances.
Doctring. strina.
AueRy ET RAU, 1, ed. 5-a, p. 896;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1027;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 425;

DALLOZ, Rp. Domicile 46 urm., 50, 175-20; Suppl. Domicile 35, 37 urm.;
DEMOLOMBE, I, 352, 353;

MommoN, ed. 7-a, I, p. 185 urm.;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 593.

Doctrin romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 463 urm.;
CANTACUZINO MATEI, p. 59, 60;

NACU, I, p. 217.

Jurisprudenti.
1. Aprecierea acestor Imprejurri de
142

fapt este lsat la suverana facultate


a judectorilor fondului (Cas. II, 23,
Mart. 9/71, B. p. 53).

www.digibuc.ro

Codul civil

DESPRE DOMICILIU

Art. 91-93

Art. 91. - Cetgeanul chemat Inteo functiune publica tern-

porarie sau revocabil, Isi va pAstr domiciliul de mai Inainte,


de n'a manifestat o alta intentiune. (Civ. 88; Civ. Fr. 106).

Text. fr. Art. 106. - Le citoyen appel A, une fonction publique temporaire
ou rvocable, conservera le domicile qu'il avait auparavant, s'il n'a pas manifest
d'intention contraire.

Doctriat strainii.
AUBRY ET BAU, I, ed. 5-a, p. 885;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 976 ;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 424;

DALLOZ Bp. Domicile 98 urm., 115-20; Suppl. Domicile 62;


DEMOLOMBE, I, 354, 356, 366;

Hue, I, 381;

LAURENT, I, 94;
MARCADE, 106, n. 2; 108;

MOURLON ed. 7-a, I, p. 187 ;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 589.

Doctrina romneascri.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 473 urm.;
CANTACUZINO MATEI, p. 59, 60;

NACU, I. p. 217.

Jurisprndentii.
1. A se vedea art. 89 cu nota 1.

Art. 92. - Primirea unei functiuni pe viata va trage dup


sine strdmutarea nemijlocitti a domiciliului functionarului In
locul unde este chemat a exercit acea functiune. (Civ. 88;
Civ. Fr. 107).

Text. fr. Art. 107. - L'acceptation de fonctions confres A vie emportera


translation immdiate du domicile du fonctionnaire dans le lieu o il doit exercer
ces fonctions.
Doctrin strilinii.
AuNNT ET RAU, I, 143, n. 3, 15, 17; p 579; I, ed. 5-a, p. 887, 892;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 971,-975;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 423 urm.;

DALLoz, Rp. Domicile 101 urm.; Suppl. Doinicile 63 urm.;


DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, 1, 136;
DEMOLOMBE, I, 364, 365, 370;

Hue, I, 381, 389;

LAURENT, II, 91, 92, 95, 98;


MARCADE, art. 106, 107, n. 1;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 187;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 588, 589, 591.

Doctrini romneascii.
ALEXANDRESCO. I, ed. 2-a, p. 473 urm.;
CANTACUZINO MATEI, p. 59, 60;

NACU, I, p. 217.

Art. 93. - Ferneia maritatil nu are alt domiciliu cleat

acela al brbatului su. Minorele neemancipat va aveh, domiciliul la printii sau tutorele sail ; majorele interzis va aveA
143 www.digibuc.ro

Art. 93

DESPRE DOMICILIU

Codul civil

pe al sau la curatorele s.u. (Civ. 124, 196, 201, 250, 326, 328,
390, 450, 452, 454, 950, 1265; C. p. 13; Civ. Fr. 108).
rext fr. Art. 108. La femme marie n'a point d'autre domicile que celui
de son mari. Le mineur non mancip aura son domicile chez ses pere et mre
ou tuteur: le majeur interdit aura le sien chez son tuteur.
Doctriat
AUBRY ET RAU, I, 141, n. 8; 143, n. 13; p. 580; I, ed. 5-a, p. 888-800;

BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 078, 080-085, 987-991, 996---9d8;


COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 245, 423, 495, 500;
DALLOZ, .IVp. Domicile 57 urm., 769; Suppl. Domicile 41 111111.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, 1, 132 bis, III; 137 bis, V;
DEMOLOM E, I, 357-363, 368;
DURANTON. I, 367, 374;

Huc, I, 382, 384, 385, 388;


LAURENT, 11. 84, 89;

MARCADE, art. 108, No.1;


Mommobi, ed. 7-a, I, p. 184, 188;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 572-582. 586, 587.

Doctrinti ronfneasck
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 466 urm.; (If, ed. 2-a, p. 841; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 674);
Droit anrien et moderne de la Rournanie, p. 112; Observalie sub. Trib. Ilfov, s. III,

9 Mai 1906. Dreptul 63/1906; Nota sub. Cas. Fr. 4 Aprilie 1905, Curier Jud. 1/906;
Nota sub. Trib. St. Flour. (Cantal), 9 Dec. 1922, Jurisp. Gen. 26/923, No. 1777;

CANTACUZINO MATES, p. 59, 60;

NACU, I, p. 219 UrITI.;

TATARU G. V., Prezidentul tribunalului, p. 67.

Jurisprudenta.
1. Domiciliul minorului al crui tatA

e divortat si interzis este la mama

sa, care are puterea printeasc, si administrarea legala a patrimoniului


lui. (Trib. Dolj, II, Sept. 26/92, Dr.
70/92).

2. Intr'un proces de diyort sotia,

care a prsit domiciliul conjugal E31


a carei resedintit este necunoscut, nu
poate fi citat la domiciliul sotului,
si. in aeest caz trebue citatit prin pu-

Astfel, femeia mritatit avnd domiciliul ei legal la sotul situ, nu se


poate servi in justitie dect cu un act
de paupertate liberat de autoritatea
comunal a domiciliului sotului sari,
iar nu de autoritatea locului unde
dnsa si-ar fi stabilit resedinta dr/p

prsirea domicilinlui conjugal. (Cas.


II, 3 Mai 1906. B. p. 921).
5. Prin domiciliul despre care se
vorbeste in art. 44 din legea timbrului
are a se intelege, in aceast, materie.
locul unde cineva tritieste in mod
obisnuit, iar nu domiciliul legal prevzut in art. 93 din codul civil, care
adeseaori este o fictiune.
In adevr, numai autoritatea comunail a locului unde este locuinta obisnuit a unei persoane poate fi in milsurit s constate i s atesteze stareu
de srcie a acelei persoane. (Cas. II,

blicatiune in foaea oficial. (Cas. II,


306/98. B. p. 1355).
3. Expulzarea avnd de efect perderea domiciliului expulzatului din tara
in care tri, urmeaz6 cit un sot, in
urma expulzrei, pierznd si de drept
si de fapt domiciliul ce'l avea in tarii,
actiunea de diyort in contra lui nu
mai poate fi introdusg, potrivit art. 27 Oct. 1909, B. p. 1164. In acelasi, senz,
93 si 216 din codul civil, inaintea tri- vezi st jurisprudenta Cas. II, din 27
tunalelor romne, cari nu mal au com- Iunie 1911, B. p. 915).
petenta s judece o asemenea actiune.
6. Potrivit art. 44 leg. timbrului, sit(Apel. Buc. I, Dr. 72/908, p. 592).
rcia se poate cloyed cu act de pau4. Conform art. 42 din legea timbru- pertate emanat dela autoritatea comalui, srcia se dovedeste cu un certi- nal a domiciliulut de fapt al sotiei;
ficat liberat de autoritatea comunal, iar nu dela domiciliul real. preyazut
a locului, unde persoana care o in- de art. 93 civ. (Apel Iasi II, No. 6L
voacA, isi va ayeit domiciiul, iar prin 1915; Justitia" 1915, p. 80).
domiciliu se intelege domiciliul legal
7. Prin derogare dela normele de
conform art. 88 si urm. codul civil, drept comun si spre a impiedecit eluiar nu simpla resedintit de fapt a drile posibile, legiuitorul, prin art.
cuiva.
1 al. e din legea impozitului funciar
144

www.digibuc.ro

Codul civil

DESPRE DOMICILID

fixAnd acest impozit la 13 % pentru


Proprietarii domiciliati in strinAtate,
precizeazh eh min domieiliu" in strintate el intelege nu domiciliu legal,
ci locuinta obisnuit.
Cnd dar se constath e locuinta
obisnuith a sotuhii proprietarei femei
este in strintate, instanta de fond
este in drept si obligath, pe baza prezumtiunii legale c sotia locuieste ca
barbatul, s tragh concluziunea necosal% ch i locuinta obi*nuit a femeil
este tot in strintate, indiferent dach

Art. 94-95

Acest domiciliu de originh al minorului nu poate fi pierdut in cazul chnd

ansul a ajuns la majoritate, dar nu


ei-a ales, in formele determinate de

lege, un alt domiciliu, intru cht simplul fapt al ajungerii la majoritate nu


Poate face a se pierde un domiciliu
legal *1 dobAndit cauzel,legea cernd pentru schimbarea de domiciliu
survenith in cursul procesului, o declaratiune expresh si notificath prtil
adverse.
Prin urmare, in speth, recurentul,
care in timpul minorittii a fost eitat
la tutorele shu, iar ajuns la majoritate nu si-a fcut nici o alegere de domicilin, nu poate invoeit c a lost citat,
ea major, tot la domiciliul tutoarei,
de*i aveh un alt domiciliu. (Cas. 1.

domiciliul lor legal este in tara sau


aiurea. (Cas. Ill. No. 116, 1919; Jurisprudenta Rom." 1919, p. 758).
8. Potrivit art. 93 c. civ., minorul
neemaucipat va aveh domiciliul la
phrintii, sau tutorul shu, de unde urmeaz ch, toate actele de procedura dec. 359 din 26 Martie 1923. Jur. Gen.
din cursul procesului si in timpul mi- 1923. No. 591; Jur. Born. 13-141923).
norittii, au a fi indeplinite la dorni9. A se vedeit: Art. 344 eu nota 7;
ciliul tutorelui, dach instanta a fost Art. 373 cu nota 1.

legath en acest domiciIi.u.

Majorli cari serv sau lucreazh obicinuit la


altul, vor avea acelasi domiciliu ca persoana pe care o serv
sau la care lucreaz, cand vor locul In acelas loc. (Civ. 93,
Art. 91.

196, 341, 390, 450, 1470; Civ. Fr. 109).

Text. fr. Art. 109. Les majeurs qui servent ou travaillent habituellement
chez autrui, auront le mme domicile que la personne qu'ils servent ou chez
laquelle ils travaillent lorsqu'ils demeureront avec elle dans la meme maison.
Doctrinii,
AUBRY ET Rao, I, 143, n. 11; I, ed. 5-a, p. 801;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1001 1004;
COLIN ET CAPITANT. ed. i-a, r, p. 424;

DALLOZ, Rp. Domicile 116 urm.; Suppl. Domicile 71 urm.;


DEMOLOMBE, I, 359, 369;

Hue, I, 3J9;

LAURENT, II, 96 97;


MARCADP, art. 109;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 190 urm.;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 583-587.

Dootrinii romineascL
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 476 urm.; (X, p. 352);
CANTACUZINO MATEI, p. 59, 60;

NACU, I, p. 219 urm.

Domiciliul unei succesiuni este domiciliul cel


din urm al defunctului. (Civ. 651, 695, 704. 724, 725, 733;
Pr, civ. 63, 702, 703; Civ. Fr. 110).
Art. 95.

Text fr. Art. 110.

Le lieu oh la succession s'ouvrira, sera dtermin

par le doqiicile.

Doctrinii strtiinA.
Axiom, ET RAU, 1, 141, p. 882, n.
BAUDRY, Prcis, I, 315, 316;
53707.

Codul Civil adnotat

ed. 5-a, 145, p. 837, 898;


145

www.digibuc.ro

io

Art. 96-97

DESPRE DOMICILIU

Codul civil

BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 965, 989, 1013, 1018;


BEUDANT, I, 156, 162, p. 241;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 421; ed. 1-a, III, p. 366;


DALLOZ, Rp. Domicile, 18 urm., 46-50, 91, 138; Suppl. Domicile, 87;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 128 his, IV;
DEMOLOMBE, I, 346-349;

DURANTON, I, 359, 375, nota I;

Hue, I, 371, 373, 388;

LAURENT, II, 67, 69, 71, 74, 75;


MARcAnil, I, 310, 316, 317;
MOURLON. ed. 7-a, I, p. 181;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 563, 630, 634, 660, 661;
TAIRY, I, 155-157.

Doctrini romaileasci.
ALEXANDREBCO, I, ed. 2-a, p. 457 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 45, 66, 497); Droit ancien
et moderne de /a Roumanie, p. 69, 153, 189;
CANTACUZINO MATEI, p. 59, 50, 250;

NACU, I, p. 223.

Art. 96. - Domiciliul unei persoane juridice este acolo


unde acea persoan juridic, Isi are centrul administratiunei
sale '). (Civ. 87; Pr. Civ. 75).
Doctring strilinii.
AUBRY ET RAU, I, 141. p. 882, n. 1; I, ed. 5-a, 145, p. 897, 898;
BAUDRY, Prcis, I, 315, 316;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 965, 989, 1013, 1018;
BEUDANT, I, 156, 162, p. 241;

DALLOZ, Rp. Domicile 18 urm., 46-5, 91,138; Suppl. Domicile 87;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 128 his, IV;


DEMOLOMBE, I, 346-349;

DURANTON, I, 359, 376, nota 1;

Hue, I, 371, 373, 388;

LAURENT, II, 67, 60, 71, 74, 75;


MARCAD, I, 310, 316, 317;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 630, 634, 660, 661;


MIRY, I. 155-157.

Doctrina romneascfi.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 457 urm.; Droit anrien et moderne de la Roumanie, p. 66;
CANTACUZINO MATEI, p. 59, 60;

NACU, I. p. 215.

Jurispraden.

vilA aratA cA trebue introdusA eereres


,

1. Puterile Statului, intinzindu-se in


toatA tara, el e considerat cA isi are
domiciliul in mice parte a -Wei, a.s
ch prin tribunalul domiciliului pArdtului, uncle art. 58 din Procedura ci-

in judecath in materie personal f3i.


mobiliarA, are a se intelege, la oricare
din tribunalele tArii, Statul fiind reprezentat la toate aceste Tribunale si
avnd advocati publici pretutindeni.
(Cas. I, 460/901. B. p. 1595).

MI

Art. 97. .- and prtile sau una din ele isi va alege, pentru
executarea unui act, domiciliul In alt, parte decAt unde este
domiciliul real, citatiunile, cererile si urmririle relative la
acel act se vor pute face la domiciliul prevzut prin zisul
act si Inaintea judecdtorului acestui domiciliu. (Civ. 157, 969,
977, 1104, 1115 6, 1121, 1781, 1804 , Pr. civ. 51, 64, 74,
1) Acest artirol nu are corespunzfitor in Codul civil francez, Ins! dispozitiile sale sunt admise flit*
dificultate In doctrina si jurisprudenta franceza.

- 146 www.digibuc.ro

Codul civil

DESPRE DOM IC ILIU

Art. 97

659-2 ; Com. 773, 889, 907, 917, 897-4, 924 ; Pr. pen. 64, 65, 137,
179, 524 ; L. asupra dr. propr, 4, 23 ; Civ. Fr. 111).
Text. fr. Art. fa- Lorsqu'un acte contiendra, de la part des parties ou
de l'une d'elles, lection de domicile pour Pexcution de ce mme acte dans un
autre lieu que celui du domicile rel, les significations, demandes et poursuites
relatives eet ante, pourront tre faites au domicile convenu, et (levant le juge
de ce domicile.

Doctrinii
AUBRY ET RAU, I, 146, n. 1-5, 8, 13, 20; p. 587, 589-591; I, ed. 5-a, p. 872, 898-005;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 10354037, 1039-1043, 1046-1048. 1052, 1054;
Comm ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 428;

CARRR, L. de la procd., p. 608;

DALLoz, Bp. Domicile lu 1 urm.; Suppl. Domicile lu 1 urm.;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 140 bis, II;


DEMOLOMBE, I, 321, 372, 372-2, 373-375, 375-5, 376, 378; VIII, 775;
DURANTON, I, 379;

Hue, I, 391, 393;

LAURENT, II, 104-107, 110; V. 358;


M ARCADE, art. 111, no. 3 si 4 ;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 193 urm.;
PLANioz, I, ed. 3-a, No. 599-607.

Doctrinii romneasci.
ALEXANDRESCO-, I, ed. 2-a, p. 478 urm.; Droit ancien et moderne de la Boumanie, p. 296;
Observatie sub. Cas. I, 30 Aprilie 1920. Tribuna Juridical 13-15/1922:
CANTADUZINO MATEI, p. 59, 60;

NACU, I, p. 224, 225;


SCRIBAN STEFAN, Un ?fed al domiriliului ales. Curier Jud. 6/909.

Jurisprudent&
1. Legiuitorul, pentru a facilit raporturile intre contractanti 5i pentru
a nu-i constrnge sit, se judece la tribunalele departate ale domiciliului
natural, de fapt, prin art. 56 pr. civ.
art. 97 c. civ., le permite sl renunte
la acest domiciliu si
aleagA un
altul, in favoarea creditorului, a debi-

terpret in mod restrictiv si literal,


adicA numai exclusiv pentru actiunili
relative la modul de executare a actului, ci in sensul larg pentru orice

torului sau a ambilor contractanti-

actiune ar da loc intre pArti actul format de ele, cAci scopul pentru care s'a
permis de cAtre legiuitor, prin aceste
articole, asemenea derogare la principiul general prevAzut de art. 58 pr.
civ., adicA de a se intentd, la domiciliul prAtului Actiunile personale *i

tiune de o persoanA anume insArcinatA a reprezent ne partea contractantlt, alegerea de domiciliu este atributivA de competintA, adicA de jurisdictiunea, tribunalului chemat a judeck. actiamea. Pein urmare, actiunea
nu se poate face deck inaintea acestei
jurisdictiuni aleasA de pArti, neputndu-se face la domiciiul real al prii-

lesni ct se poate mai mult efectuarea


de contracte intre pArti 5i acest scop
nu s'ar atinge in totul dacA s'ar apnea
in sens restrictiv arAtata facultate ce
li s'a acordat pentru alegerea doniiciliului. Deci se poate intent la tribunalul domiciliului ales chiar si actiunea pentru anularea contractului.
(Cas. I, 441/Dec. 14/90. B. p. 1416).
3. Ipoteza prevAzute de art. 65 pr.
civ., pentru facultatea acordatA pArtiler de a derovA la principiul gene-

AceastA alegere de domiciliu poate fi


relativA la jurisdictiune i executiune
sau numai la jurisdictiune. Si de cte
ori se aratii, o localitate, fArA indica-

tului dect acte de procedurA, cum citatiuni, somatiuni, comandamente,

mobiliare, este desigur pentru a in-

ral prescris de art. 58 win alegerea


pentru judecata actiunilor lor mobiliare i personale a unui alt tribunal
decAt acel al domiciliului prtului,

etc., iar nu si actiuni. (Apel Galati


178, Dec. 7/89, Dr. 20/90).
2. Deai prin art. 97 c. civ. *i 6.4 Pr. este desigur numai pentru cazul cnd
eiv., se prevede cA pArtile sau una din nu s'ar fi ales dejit uu domiciliu penele au facultatea de a-ei alege alt do- tru executarea contractului chiar prin
miciliu cleat acel real pentru execu- acel act, sau altul aditional, si prin
urmare numai in acel caz ele au netarea actului intervenit intre ele, insA,
asemenea dispozitiune nu se poate in- cesitate d'a face 5i depune la tribuwww.digibuc.ro
- 147 -

Art. 98

I)ESPRE ABSENTI

nalul ce voesc a alege pentru judecatd, un act scris care sh coprinda


vointa lor; chci a se interpret in alt
setts art 65, ar rezult ch. legiuitorul
a repetat in acest articel, ihr nici o

Codul civil

reia sd i se adreseze actele de procedurd, art. 97 din Codul civil neprescriind aceasta. (Cas. II, 242/95. B. p.
1374).
6. Cnd prtile isi aleg un domiciliu
special pentru executarea vreunui act,
aeea executare se poate face si la domiciliul real, afar numai dach partea
interesath nu va dovedi eh alegerea
domiciliului special s'a fcut pentra

utilitate, dispozitiunile art. 64 P. civ.


si art. 97 c. civ., ceeace e inadmisibil.
(Cas. I, 441/Dec. 14/90. B. p. 1417).
4. Desi dupa art. 97 c. civ.. combinat
cu art. 64 On, c pr. civ., partile au f acultatea, pentru cazul cnd au ales un interesul ei exelusiv. (Cas. II, 247/97, B.
domiciliu pentru executarea contrac- p. 1273).
7. Prin art. 272 din codul de cornert
tului, de a intentit actiune, una contia
alteia, fie la domiciliul ales, fie la a- nu s'a adus nici o derogare la regula
cela al prtului, totusi o asemenea dreptului commi dupa care procedura
facultate o perd atunci cnd prin de judecath are a fi indeplinith la docontract ele stipule:17h eh ()nice ac- miciliul real al prtului, intru ct
tiune nu so va pi1te intent i judecit prin cuvintele intrebuintate in acel
deck la tribunalele clomieiliului ales, text de lege, legiuitorul comercial a
ctici pe de o parte asemenea stipu- inteles sh determine unde se va plti
latiune neatingnd ordinea publica, ci polita, referindu-se la functiunea conumai interesul privat al prtilor, ea merciall a politei, iar nu la functiueste perrnish, de lege (art. 5), tar pe de nea ei juridich care se regul;-azii tot
alth parte conventiunile legal fcute dupa normele dreptului comun.
Prin urmare, din moment ce instanavnd putere de lege intre prti, urmeazd ch ele trebuesc executate intoc- ta de fond interpretnd in mod suvemai. Dach dar prtile au stipulat ex- ran indicatiunile coprinse in cambii,
pres c pentru orice actiune relativh stabilesc c artarea adresei emitenla executarea conventiunei, judecata tului sub senanatura sa si in apropiere
se va urni numai la cutare tribunal de semnhturh, sub cuvintele chtre
strain, tribunalele romne nu sunt mine insu-mi", trebue a fi privith ca
competente de a judech atare actiune. exprimnd numai un loc de plath, iar
(Cas. II, 149/Sept. 21/93).
nu un domiciliu pentru citatiuni, nu
5. Odath ce debitorul si-a ales domi- se poate imputa acelor iustante cit ar
ciliul prin actul de ipotech, toate ci- fi coatis vre-o violare de lege, sau cit
tatiunile si actele de procedura rela- ar fi shvitrsit vre-o omisiune, sau
tive la urmarirea, ce are loc in virtu- eroare de fapt. (Cas. II, No. 148, 1 lutea acelui act, trebue a-i fi adresate la nie 1915, Jurispr. Rom." 1915, p. 564).
B. A se vedeb.: Art. 5 cu notele : 3,
acel domiciliu; in acest caz, peatru
alegerea domiciliului nu este nevoie a 4, 12, 13, 24, 26, 32, 38.
se determinit i anume persoana c-

TITLUL IV
Despre absent!, adick eel earl lipsesc dela beni lor 4).
CAPITOLIM I

Despre absenta prezumati.

Art. 98.

De va fi trebuint a Ingriji de administratiunea

totald sou a unei prti a averii lsate de ctre o persoan


care se presupune a fi absent, si care n'are un Imputernicit,
tribunalul de prima instar0 va Ju dispozitiunile cuvenite,

dupd cererea prtilor inleresate. (Civ. 100, 101, 107, 108, 1719;
Pr. civ. 621 urm.; L. Propr. lit. (Mon. Of. 68/923) Art. 7; L. p.
constat. mortii celor dispruti In r6sboi (Mon. Of. 204/923)

Art. 1; Lege relativ la administrarea patrimoniului stenilor

mobilizati (Mon. Of. 221/916) Art. 1 urm.; Lege autorizand


I) In lntelesul juridic al cuvantului, absent este numai acela care lipseste dela domiciliul sau resedinta
sa, firs a i se cunoave locul unde se afl, hind In dubiu chiar existenta sa.

148
www.digibuc.ro

Codul civil

DESPRE ABSENTI

Art. 98

luarea de msuri in vederea stdrii de rdsboi cu privire la familia si averea celor mobilizati (Mon. Of. 221/916); Civ. Fr. 112).

S'il y a ncessit de pourvoir l'administration de


Text. fr. Art. 112.
tout ou partie des biens laisss par une personne prsume absente et qui n'a
point de procureur fond il y sera statu par le tribunal de premire instance,
sur la demande des parties intresses.

Doclrit strainti.
AUBRY ET RAU, I, 149, n. 4; p. 593, 595, 596, I, ed. 5-a, p. 906, 909-911;
FouRoADE, Des personnes, I, 1062, 1067-1069, 1073, 1074, 1078, 1880, 1081;
BAUDRY
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 432; ed. 1-a, HI, p. 113, 336, 450, 968;

DALLoz, BO. Absence, 1 urm., 31 urm., 99, 113; Suppl. Absence, 4 urm.;
DEMOGUE. I, Sources des obligations, I, p. 182;
DEMOLOMBE, II, 12, 14 bis, 17, 20, 23, 26, 27, 34, 36, 37-39, 46;
DURANTON, I, 393;

Huo, I, 398, 399, 401, 402, 404;


LAURENT, II, 137, 140, 141;

MARCADA, art. 111, n. 3 si 7;


MOURLON, ed. 7-a, I, p. 19D urm.;
PLAraoL, I, ed. 3-a, No. 620-623;
WEISS, Tr. elem. p. 589. V

Doctrinit romneascii.
ALEYANDRESCO, I, ed. 2-a, p.489 urm.; Absenta in dreptul international privat, Justitia
(Iasi) 7/919;
CANTACIUZINO MATES, p. 310, 476;

Nam I, p. 228;

TATARU G. V., Prezidentul Tribunalului in legislalia ronuinei, p. 43 urm.

priveste nedepunerea raportului de

Jurisprndentit.

catre Parchet, relativ la facerea cereetarilor necesare la stabilirea plecarei


persoanei absente dela domiciliu, caci
obligatiunea impus de art. 621 proc.
civ. presupune cazul ca in momentul
introducerii cererei, pe temeiul art. 98
cod civil, nu se Meuse nici o cercetare
privitoare la absenta i de aceea Tribunalul trimite cererea Procurorului,
dar cnd ca. in specie, se Menge o constatare a absentei de polities Pnrchetul
a putut s-si insuseascii el s grtseascg, suficient acea constatare, far a
mai fi tinut la noui cercetari, cari, de
altfel, puteau fi facute tot prin politic;
In ce prive*te concluziunile Procurorului, ele pot fi transmise prin scris
Tribunalului, cad msura ceruta pe
baza art. 98 c. civ., se la de Tribunal pe
cale de procedura gratioas, M.A. desbateri orale, ci numai dupa acte si memorn, in care caz concluzille scrise alo
Procurorului, satisfac cerintele legei,
din punctul de vedere al scopului ce Ss
urmareste.
In definitiv, iregularitatile de forma
ce s'ar puteii ntmpl cu ocaziunea
numirei unui administrator al averel
unui absent, nu se pot opune tertiilor
cari, de Mina credinta, ar contractA eu
acest administrator, in limitole clrepturilor lor legale;
Prin urmare, bine motivcaza Inesenta, satisfacute cerintele legei, in et. stanta de fond, cnd hotaratito ea a-

1. Cnd prin jurnalul unui tribunal


se numeste un curator, ea administrator al averii unui presupus absent,
fax% a i se limit puterile, prin aceasta curatorul este autorizat, in mod
implicit, a sta ITA in judecata, in numele reprezentantului, mai ales cnd
acesta e i scopul pentru care se cere
numirea curatorului. (Cas. II, Bumresti, No. 22, 4 Noemb. 1918; Jurispr.
Rom." 1919, p. 540).
2. Constatarea si declararea absentel prezumate, se face de Tribunal lib
cale de procedura gratioas, conform
art. 104 proe. civ., fr citarea Partilor, as ea neindeplinirea acestei formalitati nu poate aveit de rezultat anularea hotarirei Tribunalului prin
care s'a numit un administrator, aceasta cu att mai putin cu ct aceasta
formalitate, in practica, n'ar
nici o utilitate fata cu lipsa cunoscuta, dela domiciliu a persoanei ce
urmeaz a. a fi declarata ea absenta.
Prin urmare, bine a botitrit Tribunalul cnd a constatat i declarat absenta o persoan, fara s d'spue citarea partilor, de oarece art. 98 c. eiv.
si 621 pr. civ. nu prevad nicaeri neeesitatea eitrel persoanei a earei absepta. urmeaza a fi declarat.
Din punct de vedere formal, sunt in

- 149 www.digibuc.ro

Art. 99

DESPEIE ABSENTI

ceste formalitti nefiind cerute sub


pedeaps de nulitate, nu se poate siu4tine nulitatea jurnalului Tribunalului, pent ru lipsa acestor formalitti.
(Cas. 1, No. 327, din 12 Dec. 1919; Jurisprudenta Rom. 1920, P. 98, Curler

Jud. 36-37/920).

3- Numai tribunalul are cderea de


a ordonh i lu nagsurile necesare pentru infiintarea curatelei unui condamnat in contumacie si a administr, indiferent de cuantumul averei rtimase,

Call] Civil

iar nu judecktoria de ocol. de oarece


art. 476 pr. p. prescrie cd averea contumacelui condamnat, va fi din ziva
executrii deciziei consideratA si administratA ca avere de absenti iar art.
98 si urm. c. civ. clan in competinta tribunalului tot ce priveste materia absentei. (Cas. II, 62 din 19 Febr. 1923,
Jurispr. Rom. 9/923, Pand. Rom. 1923,
III, 83):
4. A $e vedeA: art. 124 cu nota 1.

Art. 99. - Tribunalul, dup cererea prtei celei mai struitoare, va Insdrcin un curatore spre a reprezent pe cei
presupusi absenti, la inventare, socoteli, Imprteli i desfaceri

la cari s'ar afl interesati. (Civ. 120, 121, 730, 747, 749, 1530;
Pr. civ. 623, 668; L. p. constat. mortii celor dispruti In rdsboi
(Mon. Of. 204/923) Art. 10 ; Legea' pentru incurajarea construeiilor de cldiri (Mon. Of. 87/921) Art. 5; Civ. Fr. 113).
Text. fr. Art. 113. - Le tribunal, la requte de la partie la plus diligente,
commettra un notaire pour reprsenter les prsums absents, dans les inventaires,
comptes, partages et liquidations dans lesquels ils seront intresss.
Doctrina
AUBRY ET Rau, I, p. 597; I, ed. 5-a, p. 912;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1069-1072;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 432; ed 1-a, III, p. 968, 975 ;


DALLOZ, BO. Absence 120 urm.; Suppl. Absence 4 urm.;
DEMOGUE. I, Sprees des Obligations, II, p. 495;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 145 bis, II; 147 bis, II;
DEMOLOMBE, I, 43; II, 33, 40-44, 123 ;

Huc, I, 402, 440;

MARCADg, Art. 113, n. 1-4;


MOURLON, ed. 7-a,

I, p. 205 urm.;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 623.

Doctrinii romneasoft.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 489 urm.; (II, ed. 2-a, p. 840; III, part. IL p. 474, 501, n. 1).

Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 44, 183 nota; Observalie sub. Cas. II,
din 22 Nov. 919. Tribuna Juridicd 42-44/919;

CANTACUZINO MATEI, p. 310;

DANIELOPOL G. DR. CAPITAN, Observatie sub. Judectitoria ocol. Ziitreni-VAlcea 20 Mart.

914. Curier Jud. 36/914;

NACU I, p. 228.

Jurisprudentii.
I. Autorizarea justitiei necesarit ou-

ratorului unui absent pentru a intent


o actiune in revendicare trebue obtinutt inainte de introducerea actiunei,
sau cel mai trziu in timpul cnd actiuneit se aseste inaintea primei instante iar nu si inaintea instantei de
apel, de oarece altfel ar fi a se privii
partea adversit de beneficiul primei
instante, inaintea cAreia ar fi putut ea
invoace mijloacele sale de aprare relative la acordarea autoriziirei pentru
intentarea procesului in contra sa.

(Cas. I, No. 406/1914, Dreptul 1914, P.

556, Curier ,Tud. 79/914).

2. Cnd prin jurnalul unui tribunal


se numeste un curator, ca administrator al averii unui presupus absent,
fr a i se limit& puterile, prin aceasta curatorul este autorizat, in mod implicit, a stit si in judecatti in numele
reprezentantului, mai ales cnd acesta
e si scopul pentru care se cere numirea curatorului. (Cas. II Bucuresti,
No. 22 din 4 Noembrie 1918; jurispr.
Rom. 1919, .p. 540).

3. 0 persoant absent poate fi reprezentat in mod legal in justitie

- 150
www.digibuc.ro

Codul civil

DESPHE ABSENT!

prin fiul ei

si aceasta eu drept cupentru en ar fi nedrept Si eontrazicAtor de a permite celorlalti mos-

Art. 100-101

voindu-se eu acesta de a seurtit termenul societtii din cauza malversatiunilor comise de acesta asupra averei din societate si a i se da ei administrarea societntii piing la liebidare,
nu face o tranzactie, ci o conventie
care trebue n-si aib efeetele sale.
Reducerea termenului unei soeietti
nu e o tranzactie care sa intreac puterile unui mandatar general cum este
euratorul unui absent. (Trib. Prabova

vfint

tenitori sau tertilor interesati s indeparteze pe absent sub euvntul en


existenta. sa ar fi incert si in acelas
timp

indeprteze si pe fiii lui, reprezentantii si legali, sub euvnt en,


ar fi cu putint ea absentul, dispnrutul,
sit fie Inca in viat. (3udee. ocol. Za-

treni-Vlcea, 20 Mart. 1914, Curier Jud.

s. II, 49 din 18 Iunie 1919 Pand. Rom.


1923, II, 164).
.5 A. se vede: Art. 98 cu nota 2; art.

36/914).

4. Sotia, curatoarea bArbatului su


comerciant absent, care er inteo societate in nume coleetiv cu un altul, in-

116 cm nota 1.

Art. 100.
Ministerul public este special Insrcinat de a
privegheh asupr:a intereselor persoanelor presupuse absente,

va luh cuvantul In toate cererile priVitoare la dnsele.

(Civ. 98, 102 urm., 111 ; Pr. civ. 80, 621 ; Leg. 29 Octomv. 77;
Civ. Fr. 114).
Text. fr. Art. 114.
Le ministre public est spcialement charg de veiller
aux intrts des personnes prsumes absentes ; et il sera entendu sur toutes lea
demandes qui les concernent.
Doctrinit string.
AUBRY ET RAU, L p. 596; I, ed. 5-a, p. 911 ;
BAUDRY El FOUROADE, Des personnes, I, 1076, 1077 ;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 432; ed. 1-a, III, p. 968;


DALLOZ, Rp. Absence 70 urm.; Suppl. Absence 8;
DzidoLomen, I, 29, 3u; II, 30;
Hue, I, 399, 403;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 205;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 622.

DoctridA romAneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 489 urm.;
CANTACUZINO MATEI,

p. 310;

NACU, I, p. 228.

CAPITOLUL II

Despre deelaratlunea absentei.

Art. 101.

and o persoan nu se va mai arath la locul

domiciliului su, sau al resedintei sale, si nici a lsat procurk


pentru administratiunea averei sale '), i daca In curs de 4 ani
nu va aveh nimeni stiint despre dansa, prtile interesate se

vor puteh adresh cu cerere la tribunalul de prima instant&


spre a o declar absent.

Iar, daca va fi existand o procura pentru administratiunea


averei sale, prtile interesate nu vor puteh cere a se declark
absenta deck dup 10 ani deplini de cnd a disprut persoana
sau dela primirea celor din urm stiinte dela ea. (Civ. 87 urm.,
98, 106, 107, 108; Pr. civ. 621 urm. ; Leg. timbr. 20 al 25 ; Civ.
Fr. 115).

1) In art. 115 francez, corespunzfitor, lipsesc cuvintele: ji nici a ldsat procurd pentru administraflunea averei sale'. De asemenea lipseste i Intreg aliniatul 2, al cirui cuprins Insit-I gamin In art. 121 francez, corespunzitor cu art. 107 codul civil romdn.

151

www.digibuc.ro

Art. 102

DESPRE ABSENTI

Codal civil

Text. fr. Art. 115. Lorsqu'une personne aura cess de paratre au lieu
de son domicile ou de sa rsidence, et clue depuis quatre ans on n'en aura point
eu de nouvelles, les parties intresses pourront se pourvoir devant le tribunal
de premire instance, afin que l'absence soit dclare.
Doctrinrt strrtinit.
AUBRY ET RAU. I, 151, n. 4, p. 600; I, ed. 5-a, p. 910, 914, 915, 917; IV, p. 127;
BAUDRY ET FOURCADE, Dps persovies, I, 1083, 1092-1095, 1097;

CoLIN ET CAPITANT. e I. 2-a, I, p. 40i, 430, 433: ed. 1-a, III, p. 166, 969;
DAlit.oz. Rep. A. )iegce 14 nrrn ; Suppl. Absence 11 urm.;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 131 bis, III; 150 bis, I; 150 bis, III
DEMOLOMBE. II. 57-03, 69, 78;
DURANTON, I, 474;

Huo, I, 437, 409, 412-414, 416;


LAURENT. H, 15(1, 187;

MARCADE, art. 115, n. 3 5i 4;


MOURLON. ed. 7-a, I, p. 207 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, N. 627;
WEISS, Trait lmentaire p. 589.

Doctring ronittneascrt.
ALEXANDRESCO, I. ed. 2-a, p. 492 urm.; (V, p. 207, 518, n. 1); Droit ancien et moderne de
I t Bou nanie, p. 44;
CANTAmmo MATEI, p. 310;
NAm, I, p. 214, 230;
TATARU G. V., Prezidentul Tribunalului, p. 46.

Art. 102. - Spre a se constat, absenta tribunalului, dup


Inscrisuri i dovezi produse, va ordonA, a se face o cercetare
In fiinta procurorului In ocolul domiciliului i acel al reedintei, de vor fi osebitet). (Civ. 87, 100; Pr. civ. 185, 621;
Civ. Fr. 1161.
Text. fr. Art. 116.-- Pour constater l'absence, le tribunal, d'aprs les
pikes et documents produits, ordonnera qu'une enqute soh faite contradictoirement avec le procureur du Roi, dans l'arrondissement du domicile, et dans celui
de la rsidence, s'ils son distincts l'un de l'autre.
Doctrinft
AUBRY ET Rau, I, p. 601; I, ed. 5-a, p. 916;

BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1096, 1097;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 404, 430, 433; ed. 1-a, III, p. 970;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 151 bis,;
DEMOLOMBE, II, 63, 65, 66, 69;

Huo, I, 416;

31OURLON, ed. 7-a, I, p. 21.2;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 628.

Doctrinrt romneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a. p. 492 urm.; (V. p. 207, 518, n. 1);
CANTACUZINO MATEI, p. 310;

NACU, I, p. 230.

Jurisprudentil.
1.
Din punct de vedere formal,
stint In esent satisfficute cerintele

legii, in ce priveste nedepunerea ra-

portului de &lire Parchet, relativ la


facerea cercetrilor necesare la stabilirea pleerii persoanei absente dela
demicilin, cAci obligatia impusli de

art. 621 pr. civ. presupune cazul cg. In

1) Prin art. 4 al Legil din 29 Octornvrie 1877, asupra atributiunilor ministerului public, este desfiintata azistenta procurorului, concluziunile sale nefiind necesare. Deasemenea i prin art.81 din noua proc. civila.

152

www.digibuc.ro

Codul civil

DESPRE ABSENTI

momentul introducerei cererei pe te-

meiul art. 98 c. civ., nu se fAcuse nzci


o cercetare privitoare la absenta si de

aceea tribunalul trimite cererea Procurorului; dar cand, ca in specie, se


filcuse o constatare a absentei de Politie, Parebetul a putut sA-si insuseased si sA gAseascA suficientA acea constatare, fArl a mai fi tinut la noi cercetAri, cart de altfel puteau fi fAcute
tot prin Politie.
In ce priveste concluziile Procuro-

Art. 103-104

ele pot fi transmise prin scris


cAci mAsura cerrtA pe
baza art 98 c. civ., se la de tribunnal
tribunalului,

pe cale de procedurA gratioasA, fArA


desbatert orale, ci numai dup aete si
memorii, in care caz concluziunile
serise ale Procurorului. satisfac eerintele legii din punctul de vedere al scopului ce se urmAreste. (Cas. I, 327 din
12 Dec. 1919, Jur. Rom.", 1920 p. 98, Curierul Jud. 36-371920).

Art. 103. Tribunalul, statuind asupra cererei va aveh in

privire motivele absentei i cauzele cari au putut sa impie-

dice de a aveh stiint despre persoana presupus absenta.


(Civ. Fr. 117).

Text. fr. Art. 117. Le tribunal, en statuant sur la demande, aura d'ail-

leurs gard aux motifs de l'absenee, et aux causes qui ont pu empcher d'avoir
des nouvelles de l'individu prsum absent.

Doctrin strink
I, 1098,
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 404, 430, 433; ed. 1-a, III, p. 970:
DALLoz, Rp. Ab:-.ence 186 urm.;
RAUDRY ET FOURCADE, Des personnes,

DEMOLOMBE, II, 52;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 211;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No.028.

Doctrin ronlneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 492 urm.; (V. p. 207, 518 n. 1);
CANTACUZINO MATES, p. 310;,

NACU, I, p. 230.

Art. 104.
Inclata ce se va da o hotrire, fie pregAtitoare,
fie definitiv, proeurorul va trimite copie dupa dnsa Ministerului Justitiei spre a, se publich prin Monitorul Oficial".
(Civ. 100, 105; Leg. 29 Oct. 77; Civ. Fr. 118).
Text. fr. Art. 118. Le procureur du Roi enverra, ausitt qu'ils seront

rendus, les jugements taut prparatoires que dfinitifs, au Ministre de la justice,


qui les rendra publics.

Doctrin straink
AURRT ET RAU, I, ed. 5-a, p. 917;
RAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1100;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 404, 430, 433; ed. 1-a, III, p. 970;
LAURENT, II, 101;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 212;
PLANIOL, I, edl- 3-a, No. 630.

Doctring romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 492 urm.; SV, p. 207, 518, n. 1);
CANTACUZINO MATEI,

p. 310;

NACU, J, p. 230.

Jurisprudenti.
1. Publicatia cerutA de art. 104 din
codul evil constitue o formalitate sub-

stantialit si deci o nulitate virtnalA de


pocedurA, care nu are nevoe sA fie ex-

pres prevAzutA si care impediat declararea absentei ceeace rezultA atilt

153

www.digibuc.ro

Art. 105-106

ge.SPRE

din termenii imperativi ai eitatului ar-ticol eat et din natura dispositiunei


legei, care cuprinde in sine cerinta ri-

guroasii de a se aduce la cunostinta


celui disparut m6sura grava ce -armeaz a se lu contra lui. (Apel Buc.
III. Dr. 6/913, p. 69).
2. Formaliatile cerute de lege pentru declararea absentii mamei unui
copil ei pentru constituirea tutelei in
seep ca tutorul
dea consimtxniintul la adoptia minorului, fiind
cerute de lege pentru a asigurit mino-

\ liSEN

Codul civil

rului o protectie legalg numai acesta


este in drept a se preval de lipsa acelor formalitti pentru a eere nulitatea declarrei de absent a mamet
sale, a instituirei tutelei si a adoptiei
sale and interesele sale morale sau
materiale i vor dicta stL faa o asemenea eerere iar nu chiar tutorul, care
ei-a dat consimtAmntul la adoptie el

care in urm ar ava interes s anu-

leze acea adoptie. (Cas. I, No. 212, 1916;

Jurispr. Rom.", 1916, p. 354).

Art. 105.
Hotarirea declaratiunei de absent nu se va
da decAt un an dupa hotarlrea care a ordonat cercetarea.

(Civ. 102, 104; Civ. Fr. 119).

Text. fr. Art. 119. Le jugement de declaration d'absence ne sera rendu


qu'un an aprAs le jugement qui aura ordonn renqute.
Doctrina
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 404, 430, 433; ed. 1-a, III, p. 970;

DALLoz, BO). Absence 199 urm.; Suppl. Absence 18;


DEMOLOMIIE, II, 68;

MOURLON, ed. 7 a, I, p. 211;

PLANIOL, I, ed. 3-a. No. 629.


ALEXANDRESCO,

DoctrinA romAneascA.
I, ed. 2-a, p. 492 urm.; (V, p. 207, 518 n. 1);

CANTACUZINO MATET, p. 310;


NACU, 1, p. 230.

CAPITOLUL III

Despre efectele absentei.


SecOunea I. Despre efectele absenfei in privinfa averei ce absentul posecla
ta ziva dispcirerei sale (lipsirei sale).

Art. 106.
Daca absentul nu va fi lsat procura pentru
administrarea averei sale, atunci acei cari ar fi mostenitorii
sal, In ziva cnd el a disprut (s'a fcut nevzut) sau cnd
s'a primit cele din urma stiinte dela dnsul, rnostenitorii presumptivi, vor puteA cere, In virtutea hotrIrei judecatoresti
definitive, prin care se va fi declarat absenta, punerea lor In
posesiune provizorie pe averea ce absentul avea In ziva pornirei sale, sau a primirei celor din urm stiinte dela dnsul,
cu Indatorire Insh, pentru acestia. de a da cautiune despre

buna lor administrare. (Civ. 107, 109 urm., 120 urm., 652 urm.,
1271, 1535 urm., 1652 urm., 1675 urrn.; Pr. civ. 392, 621; Civ.
Fr. 120).
Text. fr. Art. 120.

Dans les cas o l'absent n'aurait point laiss de

procuration pour radministration de ses biens, ses hritiers prsomptifs, au jour


de sa disparition ou de ses dernires nouvelles, pourront, en vertu du jugement
dfinitif qui aura dclar l'absence, se faire envoyer en possession provisoire
des biens qui appartenaient l'absent au jour de son depart ou de ses dernires
nouvelles, A, la charge de donner caution pour la sfiret de leur administration.

-- 154
www.digibuc.ro

Codul civil

DESPRE ABSENTI

Art. 107-108

Doctrinii strAinft.
Acoity ET Rau, I, p. 602, 603, 61.5; L ed. 5-a, p. 917-919, 034; IV, p. 127;
BAUDRY

FOURCADE, Des personnes I, 1103, 1106, 1.107, 110J-1112, 1114, 1115,1120;

Co Luz ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 268; II, p. 736; ed. 1-a, III, p. 336, 420, 969, 970;

DALLOZ, Rp. Absence 203 urm.; Suppl. Absence 19 urm.;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 156 bis, II; 156 bis, VII ; 183 bis;
DEMOLOMBE, II, 75, 77-79, 85, 86, 91-93, 99;
Huc, I. 412, 417-419, 421, 431, 433;
LAURENT, II, 113, 162, 163, 166, 167, 170, 171, 174, 187;
MARCAD.g, art. 120, n. 1. si 2.;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 213 urm;

PLamm., I, ed. 3-a, No. 624, 625; III, ed. 2-a, No. 2466 urrn.

DoctrinA romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 496 urm.; (IV, part. 1, ed. 2-a, p. 592, n.1, 611, 767 ad notam);

Droll ancien et moderne de la Roumanie: p. 44, 69, 185;

CANTACUZINO MATEI, p. 310, 536;

NACU, I, p. 233, 234; III, p. 490.

Art. 107. - Dac absentul va fi lsat procurd, atunci mo-,


stenitorii sal presumptivi nu vor pute cere dela Tribunale
punerea lor In posesiune provizorie deal dupa 10 ani deplini
de and el a disprut, sou dela primirea celor din urma stiinte
dela el. (Civ. 101, 108 ; Civ. Fr. 121).

Text. fr. Art. 121.-Si l'absent avait laiss une procuration, ses hritiers prsomptifs ne pourront poursuivre la dclaration d'absence et l'envoi en possesion
provisoire, qu'aprs dix annes rvolues depuis sa disparition ou depuis sea
dernires nouvelles.

Doctrinft stating.
AUBRY ET RAU, I, p. 599, 600; I, ed. 5-a, p. 914, 915;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1088, 1090, 1091:
COLIN ET CAPITANT, ed. 1-a, III, p. 969;
DEMOLOMBE, II, 54-56;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 209;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 624, 625.

Doctrinii romilneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 492 urm.; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 592 n. 1, 767 ad notam);
CANTACUZINO MATES, p. 310;

NACU, I, p. 234.

Art. 108. - Tot astfel se va urm si and termenul procurei


ar expir, i, In asemenea caz, se va procede la administrarea
averei absentului potrivit regulelor statornicite prin capitolul
I din acest titlu. (Civ. 98 urm., 107 ; Civ. Fr. 122).
Text. fr. Art. 122. Il en sera de mme si la procuration vient cesser ;
et, dans ce cas, il sera pourvu l'administration des biens de l'absent, comme
il est dit au chapitre Pr du prsent titre.
Doctrinil strAinA.
AUBRY ET RAU, I, p.....599; I, ed. 5-a, p. 915;
BAUDRY ET FOURCADE. Des personnes, I, 1089;
COLIN ET CAPITANT, ed. 1-a, 111, p. 969;

DALLOZ, Rp. Absence 159 urm.; Suppl. Absence 11;


MARCADC art. 122, n. 1;
MOURLON. ed. 7-a, I, p. 209;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 624, 625.

155

www.digibuc.ro

Alt. 109-110

DESPRE ABSENT!

Codul civil

Doctrinti romneascg.
AVEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 492 urm.;
CANTACUZINO MATEI, p. 310, 311;

NACU, I, p. 234.

Art. 109. -Dupd ce mostenitorii ipresumptivi vor fi fost


pusi In stApanire provizorie, testamentul, daca va exist, se
va deschide dupa cererea prtilor interesate, sau a procurorului tribunalului, i legatarii, donatarii, precum si toti aceia,

cari aveau asupra averei absentului, drepturi subordonate


mortei absentului, le vor puteA exercit provizoriu cu Indatorire din parte-le de a da cautiune. (Civ. 100, 106, 119, 557,
565, 801, 825, 889, 895, 899, 1485. 1523, 1552, 1652, 1675 urm.;

Pr. ci v. 392 urm.; Civ. Fr. 123).

Text. fr. Art. 123. - Lorsque les hritiers prsomptifs auront obtenu l'envoi
en possession provisoire, le testament, s'il en existe un, sera ouvert A. la rquisition des parties intresses, ou du procureur du Roi prs le tribunal; et
les lgataires, les donataires, ainsi que tous ceux qui avaient sur les biens de
l'absent, des droits subordonns la condition de son dcs, pourront les exercer
provisoirement, la charge de donner caution.

Doctrina strMat.
AUBRY ET RAU, I, p. 603, 604; I, ed. 5-a, p. 018, 920;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1109;

Cord,/ ET CAPITANT. HI. ed. 1-a, p. 336, 970, 978;

DALLoz. Rp. Absence 238 urm.; Suppl. Absence 22;


LII:MANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 157 bis, I, II;
DEMOLOMBE. II, 75;

LAURENT, II, 165;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 216 urm.;


PLArnor., III, ed. 2-a, No. 2467, 2482.

Doctrina romineascit.
ALEXANDRESCO. I, ed. 2-a, p. 496 urm.; (IV, part. I, ed. 2-a, p. 402, 592, n. 1, 767 ad notam ;

VIII, part. I, ed. 2-a, p. 545);

CANTACUZINO MATEI, pg. 3H.

NACU, I, p. 237.

Art. UO. - Posesiunea provizorie nu va fi considerata de


ca un depozit, care va da celor ce au dobAndit-o dreptul
de a administr averea absentului, cu ndatorire din parte-le
ct

de a da seama absentului, cnd s'ar arka, sau se va probA

existenta sa. (Civ. 106, 109, 111 urm. ; 1599 urm.; Civ. Fr. 125).
Text. fr. Art. 125. La possession provisoire ne sera qu'un dpt, qui
donnera ceux qui l'obtiendront, l'administration des biens de l'absent, et qui
les rendra comptables envers lui, en cas qu'il reparaisse ou qu'on ait de ses
nouvelles.

Doctrini
AURRY ET Flau, I, p. 605-608, 613; I, ed. 5-a, p. 921, 923-927, 929, 931, 932;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1123, 1126-1128, 1130, 1134, 1137, 1139, 1140,
1151, 1154, 1161, 1166, 1167;
Comm ET CAPITANT, ed. 1-a, III, p. 142, 166, 971;

DALLoz. Rp. Absence 266 urm.; Suppl. Absence 24 urm.;

- 156
www.digibuc.ro

Codul civil

Art. 111

DESPRE. ABSENT!

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 156 bis, V; 157 bis, IV, VI; 162 bis,

I; 163 bis, V; 169 bis. III;

I; 163 bis,

DEMOLOMBE, II, 95, 102, 105, 106. 109, 112-115, 117, 118, 128, 130, 130, 13J, 140;
Huc, I, 434-438;
LAURENT, II, 128, 175, 176, 178, 179, 186, 188, 189, 195, 196;
MAROADE, art. 14, n. 4;
MOURLON ed. 7-a, I, p. 221 urm.;
PLANIOL, Ill, ed. 2-a, No. 2181.

Doctrini romneasch.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 496 urm.; (III, part. II, ed. 2-a, p. 917; IX, p. 51);
CANTACUZINO MATEI, p. 311;

Nam, I, p. 236.

1.

Jurisprudent.
Trimisul in posesiunea provizorie

a averei unui absent, in lipsa unui

text de lege, nu poate exercit actiunea in revendieare a unui imobil al


absentului, fr, autorizatiunea just).pentru c trimisul in posesiune,

nefiind ()eat im depozitar, n'are declit

administrarea bunurilor, iar in eeeace


priveste actiunile irunbil'are urmeaat
stt (IRA antorizatiunea respectiva a
justi(iei, conform principillor generule prevzute pentru administratori.
(Trib. Botosani. Dr. No. 74/98).

Art. M. Cei ce vor fi dobandit punerea In posesiune


provizorie f) vor fi datori a strui pentru facerea inventarului
averei miscatoare si a inscrisurilor absentului in fiinta procurorului tribunalului de prima instant:a,.
Tribunalul va ordonk In caz de trebuinta, vnzarea averei
intregi miscatoare sau a unei prti dintrInsa. In caz de vanzare, gat pretul ei cat i veniturile se vor capitalizA :in bani
sau in pamnt.
Cei ce vor fi dobndit punerea In posesiune provizorie,

vor putek pentru propria lor siguranta, cere dela tribunal


ornduirea unui expert care s revizuiasca averea nemiscatoare i s descrie starea ei printeun proces-verbal, care se
va aprob de tribunal in prezenta procurorului 2); cheltuelile
acestei lucrdri vor fi In sarcina averei absentului. tCiv. 100,
106, 110, 1432 ; Pr. civ. 211 urm., 431 urm., 668 urm., 674 urm. ;

Civ. Fr. 126).

Text. fr. Art. 126. Ceux qui auront obtenu l'envoi provisoire, ou l'poux
qui aura opt pour la continuation de la comInunaut, derront faire procder
l'inventaire du mobilier et des titres de l'absent, en prsence du procureur
du Roi prs le tribunal de premire instance, ou d'un juge de paix requis par
ledit procureur du Roi.
Le tribunal ordonnera, s'il y a lieu, de vendre tout ou partie du mobilier.
Dans le cas de vente, il sera fait emploi du prix, ainsi que des fruits chus.
Ceux qui auront obtenu l'envoi provisoire, pourront requrir, pour leur
sret, qu'il soit procd, par un expert nomm par le tribunal, la visite des
immeubles, l'effet d'en constater l'tat. Son rapport sera homologu en prsence du procureur du Roi; les frais en seront pris sur les biens de l'absent.
1) Art. 126 francez, corespunzator, adaugfi imediat:
rdpoux gui aura opt pour la continuation
de la communaute, aceasta In legAtura ca suprimarea de catre legiuitorul rormin a art. 134 trances, rclativ
la comunitatea legald care n'a fost admisi de redactorii codului n ,stru cavil.
2) Prin art. 4 al Legil din 29 Ootomvrie 1817, asupra atributiundor ministcrului public, se desfiinleazfi
azistenta procurorului In asemenea operatiuni, concluziunile sale ne mai fiind necesare. A se vedch v: art. 81
din noua procedura civilfi.

157

www.digibuc.ro

Art. 112

DESPRE ABSENTI

Codul civil

Doctrin
AUBRY ET RAU, I, 155, n. 10; I, ed. 5-a, p. 022, 923, 937;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1116-1.120;COLIN ET CAP1TANT, ed. 1-a, III, p. 142, 166, 971;

DALLoz, Rep. Absence 279 urm.; Suppl. Absence 30 urm.;


DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 160; 160 bis, II; 160 bis, III; 168;
DEMOLOMBE, II, 96-99, 281:

Hue, I, 421, 427, 432, 433;

LAURENT, II, 173, 174, 180;


MARCADE, art. 451, n. 3;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 220. 221;

PLANIOL. III, ed. 2-a, No. 1210, 1216, 2471 urm.

Doctrinii romfineasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 496 urm.; LIII, part. II, ed. 2-a, p. 194, n. 2, 917);
CANTACUZINO MATEI, p. 311;

NACU, I, p. 236.

Art. 112. - Cei cari, In puterea punerei lor In posesiune


provizorie sau a administratiuner legale, se vor fi folosit de
averea absentului, nu vor fi datori a Intoarce absentului cleat
a cincea parte din venit, dac existenta lui va fi dovedit
inainte de 15 ani deplini din ziva cand el a disprut, si a zecea
parte and existenta lui se va dovedl dup. 15 ani deplini.
Veniturile vor fi In Intregime ale mostenitorilor presumptivi,,

and au trecut 30 ani deplini dela ziva declaratiunei absentei,

sou 100 ani dela ziva nasterei absentului i). (Civ. 106, 114, 115,
123, 545, 548, urm., 552, 553; L. p. constat. mortii celor dispdruti In rsboi (Mon. Of. 204/923), Art. 10 ; Civ. Fr. 127).
Text. fr. Art. 127. - Cella qui, par suite de l'envoi provisoire, ou de l'administration lgale, auront joui des biens de l'absent, ne seront tenus de lui
rendre que le cinquime des revenus, s'il reparat avant quinze ans rvolus
dpuis le jour de sa disparition ; et le dixime, s'il ne reparat qu'aprs les
quinze ans.

Aprs trente ans d'absence, la totalit des revenus leur appartiendra.


Doctrin. strait:1i.
AUBRY ET RAU, I, p. 612, 619; I, ed. 5-a, p. 923, 931, 933-935, 939;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1069, 1142-1150, 1155, 1193, 1204;
COLIN ET CAPITANT, ed. 1-a, III, p. 166, 482, 971, 972, 974;

DALLoz, Rp. Absence 303 urm., 413 urm.; Suppl. Absence 33 urm., 52 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I. 161 bis, I;
DEMOLOMBE, II, 121-127, 187, 188, 288, 302;
DURANTON, I, 497;

Hue, I, 440;

LAURENT, II, 192, 194, 213, 218;


MARCADE, Art. 127, n. 3;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 229 urm., 232 urm.;
PLANIOL, 111, ed. 2-a, No. 1212, 2489 urm.

Doctrin, ronalineascrt.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 505 urm.; (III, part. I, ed. 2-a, p. 407 ad notam; IV, part.

I, ed. 2-a, p. 592 n. 1, 767 ad notam; X, p. 563, 582);

CANTACUZINO MATEI, p. 312;

NACU, 1, p. 240, 241.


1) In art. 127 francez, corespunzitor, lipsesc cuvintele: sztu 100 ani dela ziaa na fterii abeenfulai",
cuvinte, pe care, de altfel, le gsim ai In textul art. 114 roman.

158

www.digibuc.ro

Codul civil

Art. 113-114

DESPRE ABSENTI

Art. 113.
Cei cari se folosesc de averea absentului numai
In virtutea punerei In posesiune provizorie, nu vor puteA. InstrAinA, nici ipotech, averea lui cea nemiscsatoare. (Civ. 110,

117, 401, 427, 1004, 1171, 1268, 1769, 1771 ; Civ. Fr. 128).
Text. fr. Art. 128.

Toils ceux qui ne jouiront qu'en vertu de l'envoi

provisoire, ne pourront aliner ni hypothquer les immeubles de l'absent.


Doctring strilin.
AUBRY ET BAU, 1, p. 607, 608; I, ed. 5-a, p. 924, 925, 930, 931;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1133, 1140, 1164, 1165:
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 80; ed. 1-a III, p. 142, 1(36;

DALLoz. Rp. Absence, 283 urm., 288, 357 urm.;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 162 bis, II; 162 his, III;


DEMOLOMBE, II, 111, 137, 138;

Hue, I, 426;

LAURENT, II, 182;

1Vl0uRL0N ed. 7-a, I, p. 221 urm.:


PLANIOL, III, ed. 2-a, No. 2483.

Doctrini romneascil.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 497, 503, 504; (III, part. 1, ed. 2-a, p. 796);
CANTACUZINO MATEI, p. 311 ;
NACU, I, p. 238.

Art. 114.

Dac absenta se va prelungi 30 ani, din ziva

punerei in posesiune provizorie, sau dacd se vor fi Implinit 100


de ani deplini dela nasterea absentului, cautiunile date se vor

ridic, toti cei Indrituiti vor puted cere dela tribunalul de I-a
instanta Imparteala averei absentului si punerea In posesiune
definitivA. (Civ. 106, 109, 112, 115, 117, 118, 728, urm. ; Pr. civ.
691 urm.; Civ. Fr. 129).

Text. fr. Art. 129. - Si l'absence a continu pendant trente ans depuis
l'envoi provisoire, ou depuis l'poque h laquelle l'poux commun aura pris Padministration des biens de l'absent, ou s'il s'est coul cent ans rvolus depuis
la naissance de l'absent, les cautions seront dcharges ; tous les ayants-droit
pourront demander le partage des biens de l'absent, et faire prononcer l'envoi
en possession dfinitif par le tribunal de premire instance.
Doctring, strinii.
A UBRY ET RAU, 1, p. 622, 627; I, ed., 5-a p. 941-944, 949;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1216-1221, 1223, 1224, 1226-1228;

COLIN ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p. 433; ed. 1-a, III, p. 167, 973;

DALLoz. IV!). Absence, 426 urm.; Suppl. Absence 56 urm.;


DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 170, 170 bis;
DEMOLOMBE, II, 140, 141, 147-150, 153-155, 158, 160, 161 ;

Hue. I, 442, 443;

LAURENT, II, 126, 222, 224, 226, 227;


MARCADL Ai t. 129, n. 4;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 232; 244 urm.;


PLANIOL, III, ed. 2-a, No. 1214, 2491 urm.

Doctria, romneasci.
ALEXANDRESCO, 1, ed. 2-a, p. 511 urm., 681; (III, part. II, ed. 2-a, p. 718 n. 4;) Efectele

absPnlei eu privire la ceisatortia sofului prezent". Dreptul 37/920;

CANTACUZINO M ATEL p. 311;

NACU, I, p. 241, 242.

- 159

www.digibuc.ro

Art. 115-116

DESPRE ABSENTI

C o dal civil

Art. 115. - Mostenirea absentului va fi deschis6 din ziva


mortei lui dovedira, In folosul mostenitorilor celor mai apropiati In ziva mortei, si cei cari se vor fi folosit de averea
absentului vor fi datori a o restitui acestora cu rezerva veniturilor ce li se cuvine lor, In virtutea art. 112 (Civ. 33, 95,
106, 112, 120 urm., 123. 651, 1169. 1876. 1890; L. p. constat. mortii
celor dispruti In rAsboi (Mon. Of. 204/923), Art. 6; Civ. Fr. 130).
Text. fr. Art. 130. - La succession de l'absent sera ouverte du jour de
son dcs prouv, au profit des hritiers les plus proches b. cette poque; et
ceux qui auraient join des biens de l'absent, seront tenus de les restituer, sous
la rserve des fruits par eux aquis en vertu de l'article 127.
Doctrinh,
AUBRY ET RAU, I, p. 626; I, ed. 5-a, p. 947, 948;
BAUDRY ET FOURCADE, Des pPrsonnes, I, 1174, 1246, 1247;
COLIN ET CApITANT, ed. 2-a, I, p. 4 3; ed. 1-a, III, p. 974;
DEMANTE ET I OLMET DE SANTERRE, I, 176 bis, II, IV;
DEMOLOMBE, II, 192, 193;

Hue, I. 465;

LAURENT, H, 242, 243;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 232, 249;


PLANtoL. III, ed. 2-a, No. 2463.

Doctrina romneasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 510, 5H; (III, part. II, ed. 2-a, p. 45, n. 2; IV, part. I, ed.

2-a, p. 611, n. 1).

CANTACUZINO MATEI, p. 216.

Art. U6. - Daa absentul revine, sau daca se dovedeste


existenta lui In timpul punerei In posesiune provizorie, efectele

hotArIrei prin care s'a declarat absenta vor Incet, Ins6 fr

prejuditiu1, dac va fi trebuint, a rnAsurilor conservatorii pre-

scrise de capitolul

din acest titlu, pentru administrarea

averei. (Civ. 98-100, 110, 112, 115, 117, urm.; Civ. Fr. 131).

Text. fr. Art. 131. Si l'absent reparat, ou si son existence est prouve
pendant l'envoi provisoire, les effets du jugement qui aura dclar l'absence
cesseront, sans prejudice, siI y a lieu, des mesures conservatoires prescrites an

chapitre I-er du prsent titre, pour l'admiuistration de ses biens.


Doctrinii strin.
AUBRY ET RAU, I, ed. 5-a, p. 933;
I, 1172;
BurNom, Propril et Contra', et 2-a, p 311 ;
COLIN ET CAPITANT, ed 2-a, I, p. 433; ed. 1-a, III, p. 969;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes.

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 171 bis, 173, 173 his;


DEMOLOMBE, II, 190;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 232.

Doctriat romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 509 urm.; (X, p. 582);
CANTACUZINO MATE!, p. 216, 311.

- 160 -www.digibuc.ro

(Jodul civil

DESPRE ARSENTI

Jurisprudentrt.
1. Efectele unui simplu jurnal al tribunalului prin care nu se pronunta declararea absentii conform dispozitiilor art. 101

urm. c. dv., ci dispune numai luare de

mdsuri conservatorii in favoarea unui

presupus absent conform dispozitiilor art.


98 si urm. c. civ. inceteazd dela sine, indata ce absentul revine. Absentul odatti cu
reintoarcerea sa a dobAndit plenitudinea
drepturilor de administratie asupra averei
sale, iar dispozitiile jurnalului tribunalu-

Art. 117

lui nu mai au nici un efect pentru viitor,


iar cele din trecut nu pot fi transate de
cal pe cale contencioas, respectand ambale grade de jurisdictie si contradictor
cu cei interesati. Reformarea in apel a
unui astfel de jurnal dat pe cale gratioasa
nu ar avea nici un efect asupra actelor
de administratie deja Incheiate de curatorul numit de tribunal cari ramem Intregi
'Ana la examinarea lor pe cale contencioasd. (C. Apel. Buc. s. II, 75 din 31 Oct.

918. Curier Jud. 46-471920).

Dacd absentul se iveste, sau dac existenta lui


Art. 117.
este doveditd, chiar i dupa punerea in stapanirea definitiv.

el Isi va primi averea in starea in care s'ar gsl, precum


pretal lucrurilor instrdinate din ea, sau cele cumparate cu
pretul averei celei vndute, fr a puteh urmrl acea avere,
dac va fi trecut la o a treia persoan 1). (Civ. 114, 118, 1770;
L. p. constat. mortii celor dispruti in rsboi (Mon. Of. 204/923).
Art. 7; Lege p. regularea i consolidarea drept. de a exploat.
petrolul i ozocherita. Art. 32 ; Civ. Fr. 132).

Text. fr. Art. 132. Si l'absent reparat, ou si son existence est prouve,
mme aprs l'envoi dfinitif, il recouvrera ses biens dans l'tat o ils se trouveront, le prix de ceux qui auraient t alins, ou les biens provenant de
l'emploi qui aurait t fait du prix de ses biens vendus.

Doctrini strini.
AUBRY ET RAU, I, p. 623, 624; I, ed. 5-a, p. 944-946, 949:

BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1230, 1231; 1233, 1235, 1236, 1238, 1241, 1245;

BUFNOIR, Proprit et Contrat, ed. 2-a, p. 311;


Court ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 433; ed. 1-a, III, p. 434, 974;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 174 bis, II, III;
DEMOLOMBE, II, 126, 155, 165, 166, 169, 171, 174, 176, 179;

Huc, I, 444;

LAURENT, It, 217, 228, 235, 236 ;


MOURLON, ed. 7-a, 245 urm.; 249 urm. ;
PLANIOL, III, ed. 2-a, No. 2495.

Doctrina romtineasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 511. urm.; (III, part. I, ed. 2-a, p. 574; III, part. II, ed. 2-a,
p. 910, 912, 921; X, p. 578 n. 4, 579 nota, 583); Observatie sub. C. Apel Iasi s. II, 20
Oct. 1906. Dreptul 77/1906; Observatie sub. Cas. I, 110 din 15 Mart. 1902. Curier
Jud. 60/1902; Observatie sub. Trib. Prahova s. I, 7 Dec. 904. Curier Jud. 26/1905;
Nota sub Judec. Ocor. I, Turnu-Mdgurele, 4 Ian. 1922. Curier Jud. 2/924; Observatie
sub. Cas. I, 75 din 5 Mai 1919. Tribuna Juridicti 26-27/1919; Observalie sub. Cas. I,
664 din 1 Dec. 1910. Curier Jud. 20/911;
ALIMANESCU I. NICOLAE, Nota sub. C. Apel Buc. s. I, 71 din 12 Mart. 1923. Pand. Rom.
1923. II, 206;
CANTA.cumo MATEI, p. 37, 38, 256, 312;
CERRAN ALEXANDRU, Nola sub. Judec. ocol. Herta-Dorohoi 399 din 28 Oct. 922. Curier
Jud. 7/923;
DAN Er.f., Care este valoarea actului de vanzare imobiliard faculd de eredele aparent?"
Curier Jud. 66/1907;
DEGRE ALEXANDRU, Scrieri juridice, vol. IV Diversae causarum figurae", p. 231, 232;
DUM1TRESCU A. M., II, 97;
I) In art. 132 franeez corespunzAtor, lipsesc ultimele cuvinte: jarci a pate& urmri acea avere, dacci

va fi trecut (a o a treia persoancl".


53707.Codul Civil adnotat

161

www.digibuc.ro

11

Art. 117

DESPRE ABSENTI

Coda civil

HAMANGIU C., reoria proprietarului aparent si legea consolidarilor petrolifere", Dr. 20/909;
Hozoo D., Nola sub. Cas. I, 47 din 4 Nov. 1909. Pand. Rom. 1924, 1, 109;
MARINESCU G. N., Codulconsolideir tlor petrolifere. Teoria proprietarului aparent, p. 11 urm.;

Nano, I, p 213;
PAuvuLssou G., Pelifiunea de eredilate etc.", Dreptul 40/1903;
PETIT EUGEN, Teoria instrainfirilor consimlite de eredele aparent". Curier Jud. 27-28/1919;
O roiwidenta relaliv la rh,Psqunea eredului aparent". Curier Judiciar 77/915;
STOEANOVICI A. N., La validit des actes de l'hritier apparent, en Droit frunguis et en
droit rownain, Paris 1013;
VARGOLICI CEZAR, Adnotafie sub. C. Apel Buc. s. II, 303, 28 Nov. 1907. Dreptul 4, 6, 18/190W
INDEX ALFABETIC

Acte de administratie 6.
Mostenitor adevkat 1, 3,
Acte Ile dispozitie 6.
6, 7, 8.
Anulare 3, 6.
Mo%enitor aparent 1-3,
5-9, 11.
Aprtcaere suveran5 2, 11.
Petrolifure conceisuni 10.
Arendare, a se vedea
Pdsesiune 11.
Buna credint 1, 2, 6, 8, 11.

Proprietar adevkat 4,

5.

Can,gea 3.
Proprietar apatent 4, 10.
Cunce.iune petroliferl 10. Rea credint 5, 6, 8.
Consolulare petrolifera 13. Recurs a se vedea apreciere suveranl".
Ctrproprietate 9.
Cumplratur 9.
Succe4or a se vedea ,MosEchitote 1, 4, 8.
tenitor".
Erede aparent a se vedea Suveranl apreciere 2.
Mostenitur aparent'.
Tent achizitor 1, 2, 4, 6,
Eroare 4, 7, 9, 10, 11.
8, 11.
Leg tar 6.
Testa nent 3, 6.
Legva consolidirilor pe- Utilitate sociall 1, 5, 6,8.
trolifere 10.
Vanzare, a se vedea Cumprtor".
Locatie 5.

Jurisprudenp.
I. Att echitatea at el utilitatea sociald impun ea, ori de ete ori existA
un conflict de drepturi intre adevdratul suceesor si tertiul aehizitor de
Lund credintA al unui imobil suecesoral dela mostenitornl aparent, a face
ca dreptul tertiului achizitor de band
eredintd sd prevaleze, adied rdmniind
valabild fatd de adevaratul moslenitor
viinzarea fAcutd de mostenitorul aparent atre tertiul de bund credintA.
(Cas. I, 664 din 1 Decembrie 1910, B.
p. 1702,Turispruden(a" 81911).
2. Chestiunea de a se sti daed tertul
achizitor al unui imobil succesoral de
la mostenitorul aparent a fost sau nu
de bung, credintil, este o ebestinne (le
fapt de suveranul atribut al instantelor de fond si care scapd prin urmare
controlului Inaltei Curti. (Cas. I, 664
din 1 Dec. 1910. Bul. p. 1702. Jurisprudenta" 81911; In aeehs sens Cas. I,
75 din 5 Mai 1919. Curier Jud. 7/919).
3. a) Principiul, dupd care actele Mcrae in mostenire de un erede aparent
sunt valabile si opozabile adevdratului mostenitor, er admis el de legiulrile Caragea, intrucht in izvoarele care
i-au servit de bazA existA aeel principiu si intruat legea Caragea nu contine nici o dispozitiune care sA rAetoarne acel principiu.
b) Erede aparent este acela care s'a
comportat ca mostenitor si care a fost
apoi indepArtat de adevdratul erede,
fie cu thin legal, de stinge, fie pe baza
unui testament anulabil, fdrA sd se
poatd face vre-o distinctiune in acea-

stA privintA. (Cas. I, No. 169, din 6


Martie 1915; Jurispr. Rom." 1915. P.
290. Curier Jud. 45/915, Dreptul 1915,
p. 281).

4. In conflictul de drepturi intre adevdratul proprietar si un tertiu achizitor de build credintd trebue sd.
triumfe maxima : Eror commun:s facit jus" contra regulei de drept : Nemo plus juris tansforre potest", care
este in contrazieere en notiunea de
echitate si de ordine seciald. (Cas. I,
75 din 5 Mai 1919. Curler Jud. 7/919).
5. Utilitatea sociald, in interesul general si al sigurantei bunurilor, reclamil ea aetele fdeute de eredele aparent
sil fie respectate, etit limp nu se dovedeste reaua credintd din partea tertiului contractant.
In specie clued. cineva ia in arendA
dela un erede aparent un imobil suecesoral si dacd el este de blind credintd
arendarea trebueste respPctatA de adevAratul proprietar. (Trib. Roman
219 din 23 Iunie 1919. :Fur. Gen. 1923,
No. 913; Cas. I, 76/905, Bul. p. 153).
6. Legatarul, care dobndeste in vir-

tutea unui testament, ce mal trziu


anulat, este pfind in momentill anuWei un erede aparent si ea atare el
are din momentul dobndirei siicceslanci aeeleasi dreptnri pe care le-ar

puta ava un mostenitor adevdrat.


Mostenitorul

aparent ponte

flee

acte de administratie si chiar de dispozitie, iar aetele fdeute de el cu tertiul de bun credintd, care a crezut cA
trateazd cu adevdratul proprietar, rAn valabile.
Neexistnd in codul civil nici o dispezitiune care sti rezolve conflictul
de drepturi dintre tertiul, care contraeteazd cu presupusul mostenitor. si
adevdratul suceesor, in teoria credelui aparent nu'si are aplicatiunea regula ed nimeni nu paate transmite al-'
tuia 7Dal multe drepturi deat are el
insusi, rigoarea acestei regule nefPnd

asa de absolutd, inat sd nu eedezo

in cazurile, uncle echitatea si interesul


general ar cere aeeasta.
Utilitatea sociald, in interesul gene-

ral si al sigurantei circulatiei bunurilor, reelamA ea aetele fileute de eredele aparent FA fie respectate, at bran
na se dovedeste reaua credintd din
partea tertiului contractant. (Trib.

162

www.digibuc.ro

Codul civil

Roman 219 din 23 Innie

DESPRE ABSENI

Jur.
7. Pentru ea teoria admis de jurisprudent a eredelui aparent, sa poat
fi apicaf, trebre ea eroarea asupra
prepusulni mostenitor sd fie neinldturabild, adica nu pur subiectivd acelai
ce invoacd, ci comund, adicd presupusul mostenitor s fi fost socotit de
toatd lumea ca adevrat mostenitor.
(C. A pel Iasi s. I, 46 din 29 Mai 1922.
Dreptul 42/922).
8. Majoritatea doctrinei si jurisprudentei admit teoria eredelui aparent
validnd vnzrile efectuate de eredele aparent, ori de chte ori tertul achtzitor e (le blind credinta.
Echitatea si utilitatea sociald cer ca
athnci ciind este un conflict intre adevdratul succesor si tertul achizitor, sd
prevaleze clrepturile acestuia din urmd, cnd reaua eredint nu a fost doGen. 1923, No. 913).

1919.

Art. 1 18

stie c proprietar este altul si totusi


face contract cu simplul detinator. atunci este de rea credint, cum a explicat-o autorul legei cu prilejul desbaterilor si in asernenea caz eroarea
ne mai fiind comund, concesiunea nu
poate fi consolidata, concesionarului
lipsindu-i buna credint, pe care legiuitorul i-o presumd.

Din toatii economia legei de consolidare, rezultd ea legiuitorul departe


de a nesocoti dreptul de proprietato.
a dat proprietarilor, prin art. 18, posibilitatea de a si-1 valorifich facAnd

contestatiune la eonsolidarea a verilor,


iar prin art. 22 a creat in favoarea
lor o dispozitiune exceptionald permitiindu-le sd prezinte contestatiile chiar
in ziva eereetril in localitate, spre
deosebire de contestatiunile fcute de
concesionari pe care i obligd sa le depun la tribunal cu trei site libere

inainte de primul termen fixat pentru


judecare. Dnd proprietarului acest
9. Cumprtorul unui imobil care
drept, concluzia uridic si logicd este
apartine in coproprietate, prin suc- c indat ce el si-a dovedit pretencesinne, la clou persoane eu drepturi tiunea, distrugnd aparenta posesiuegale, dar care a fost vndut numai nei de proprietar, imbrdcatd, de un
de una din ele, nu se poate apdr cd altul, Comisinnea nu mai poate consoa fost victima unei erori invincibile
edci altfel, dreptul de a face conasnpra intinderei dreptului de succo- testatiune ar spare ca o dispozitiune
siune al vnzatorului, invocnd teoria fard ratiune, ceeace nu este admisibil.
eredelui aparent, de oarece acest cumPrin urmare, indat ce o persoand
prdtor este dator s cerceteze si s dovedeste, ea in spetd, ea este prose convingd, fie de posesiunea netul- prietard a terenului asupra cdruia un
burat a dreptului viinzdtorului timp altul s'a fdeut proprietar, concesiude 30 ani in urmd, fie de dreptul sdu nea acordat de acesta din urma nu
de proprietate rezultnd din acte. (C. se poate consolid. (C. A. III, Bucu.Apel Buc., s. I, 71 din 12 Mart. 1923. resti, dec. Nr. 119 din 19 Februarie
veditit. (Judec. ocol Herta-Dorohoi, 399
din 28 Oct. 1922. Curier Jud. 7/923).

Pand. Rom. 1923, II, 206).


10. Teoria proprietarului

1924. Jur. Gen." 1924, Nr. 1022, Bul. C.

apaient
construit in art. 7 al legii din 1904
si 32 al legei din 1913 se intemeiazd
pe aceea error communis facit jue
care sta la baza tuturor concesiunilor
acordate de posesorii de buud credint,
earl stilpiinesc terenurile de ani de zile
ea proprietari, Wand acte de proprie-

Apel, 7/924).

soana concesionarului, cdal dacii el

art. 1295 cu nota 36.

11. Este admis in drept, cd, aehizitiunile pe eari tenth li fac de bund
credint dela un erede aparent. aunt
valabile, clacit acei terti achizitionari,
desi au depus o diligenta obicinuit
pentru actele ce au incheiat, s'au glsit totusi intio eroare neinlturabil.
tail in vazul tuturora si fiind consi- Determinarea conditiilor, a cdror inderati de toatil lumea ca atare.
deplinire de care o parte, pot s forDe indat ce posesiunii Ii lipseste meze diligenta cerutd pentru justifiacest caracter, sau ea se exercit cu carea erorei neinlturabila, necesard
titlul precar in numele altora, conce- aplicdrii principiului de mai sus, este
siuuea nu poate fi valabil constituita de atributul suveran al instantelor de
de un asemenea detindtor.
fond, ea variind dela caz la caz. (Cas.
Pe baza aceluias principin se cere I, 10 Iunie 1924. Jur. Gen. 1924 No.
ea eroare asupra faptului posesiu- 1723).
12. A se vedeit : art. 653 eu nota 46;
nii ca proprietar, s existe i in per-

Art. 118. Copiii i descendentii In linie dreapt ai absentului pot asemenea, In termen de 30 ani dela punerea In definitiv strdnire, a cere restituirea averei absentului, dupa
cum s'a zis In art. precedent. (Civ. 106, 114, 116, 117, 1876;
Civ. Fr. 133).
-- 163
www.digibuc.ro

Art. 119-120

DESPRE ABSENT I

Codul civil

Text. Jr. Art. 133. Les enfants et descendants directs de l'absent pourront
galement, dans les trente ans, compter de l'envoi dfinitif, demander la restitution de ses biens, comme il est dit en l'article precedent.

Doctrinil strini.
AUBRY ET RAU, I, p. 625; I, ed. 5-a, p. 945, 946;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1179, 1248, 1252, 1253;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 433; ed. 1-a III, p. 974, 975;
DALLOZ, Rp. Absence 572 urm.; Suppl. Absence 95 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 176;
DEMOLOMBE, II, 183, 185, 194;
DURANTON, I, 512;

Hue, 1, 445;
LAURENT, II, 238;

MARCAD, Art. 133, n. 2.

Doctrinil romneascil.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 511 urm.; (XI, p. 225);
CANTACUZINO MATEI, p. 312;

NACU, I, p. 239, 244, 245.

Art. 119.

Dup darea hotrirei prin care s'a declarat

absenta, vericine ar ave drepturi contra absentului, nu le va

putea exercit deck In contra celor ce vor fi fost pusi In


posesiunea averei lui, sau in contra celor ce vor fi avand
adrninistratiunea legal. (Civ. 106, 114; Civ. Fr. 134).

Text. fr. Art. 134. Apres le jugement de declaration d'absence, toute


personne qui aurait des droits exercer contre l'absent, ne pourra les poursuivre
que contre ceux qui auront t envoys en possession des biens, ou qui en auront
l'administration lgale.
Doctridt
AUBRY ET RAU, I, p. 608;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 433; ed. 1-a, III, p. 970, 972;
DALLOZ, Rp. Absence 341 urm.; Suppl. Absence 39 urm.;
DEMOLOMBE, II, 114;
DURANTON, I, 492;

Doctring, romneasc.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 497 urm.; (VI, p. 465);
NACU, I, p. 237, 238, 239.

Sectiunea II. Despre efectele absen(ei In privirea drepturitor eventuate


care se pot cuveni absentului.

Art. 120.

Vericine va reclam un drept deschis unei

persoane, a crei existent nu va fi recunoscut, este dator a


dovedl, c acea persoan exist In timpul cnd dreptul s'a
deschis pentru dnsa 1). (Civ. 98, 99, 114, 121 urm., 654, 668,
808, 924, 1169, 1651 ; Civ. Fr. 135).

Text fr. Art. 135.


Quiconque rclamera un droit chu un individu
dont l'existence ne sera pas reconnue, devra prouver que ledit individu existait
quand le droit a t ouvert : jusqu' cette preuve, il sera declare non recevable
dans sa demande.
1) In art. 135 francez, corespunz5tor, se continuil articolul cu urrnStorul adaus: jusqu'd Celle preuoe

il sera dclard non receoable dans sa demandes.

164

www.digibuc.ro

Codn1 civil

Art. 121

DESPRE ABSENTI

Doctrina stating,.
AUBRY ET BAU, I, 158, p. 635; I, ed. 5-a, p. 950 ;

BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1257-1259, 1265, 1285;


COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 430, 432 ; ed. 1-a, III, p. 975, 976, 978;

DEMOLOMBE, II, 203 urm., 205, 267;

Huc, I, 447, 449, 456;


MOURLON, ed. 7-a, I, p. 253 urm.;
PLANIOL, III, ed. 2-a, No. 1720.

Doctrini romineascii.
ALEXANDRESCO,

I,

ed. 2-a, p. 518 urm.; (V, p. 519, nota);

8525 din 16 Sept. 905. Curier Jud. 80/905:

Observafie

sub. Trib. Bactiut

CANTACUZINO MATEI, p. 312;

NACU, I, p. 245 urm.

Jurisprudentk.
1. Ori-cine reclamd un drept deschis
unei persoane, a crei existentd, nu va fi
recunoscutii, este dator s dovedeascd, ca
acea persoand exist in momentul cand
dreptul s'a deschis pentru (Ulna, iar dace',
se va deschide o mostenire unei asemenea persoane, ea se va da numai acelora
cu care dnsa s'ar fi gsit in drept a concurd sau acelora ce aveau drept de a o

dobndi in lipsa sa. Astfel clack In momentul deschiderei unei succesiuni, existenta absentului, in numele cdruia se face

cererea de trimetere in posesie asupra


averei defunctului, era incert o aseme-

nea cerere nu e admisibila fntru cdt acel


ce face o asemenea cerere in numele sau,
nu dovedeste c existenta absentului er
recunoscutd in momentul deschiderei succesiunei. (Trib. Bactiu, C. Jud. 80 905).
2. A se vedea.: Art. 654 cu nota 11.

Art. 121. - Daca se va deschide o mostenire, care s'ar

cuveni unui individ, a cdruia existent nu este cunoscut, ea


se va da numai acelora cu cari individul s'ar fi gsit In drept
de a concurk sau acelora ce aveau drept de a o dobandl In
lips-i. (Civ. 98, 99, 120, 122 urm., 654, 664-668 ; Civ. Fr. 136).

Text. fr. Art. 1.96. S'il s'ouvre une succession A, laquelle soit appel un
individu dont l'existence n'est pas reconnue, elle sera dvolue exclusivement

ceux avec lesquels il aurait eu le droit de concourir, ou ceux qui l'auraient


recueillie A, son dfaut.

Doctrinii straink.
AUBRY ET Rau, I, 158, n. 2, 3, 6, p. 641, 642; I, ed. 5-a, p. 952, 953, 955;
BAUDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1260, 1262, 1264, 1266-1268;
BUFNOIR, Proprit et Contrat, ed. 2-a, p. 194;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 432; ed. 1-a, III, p. 380, 975, 976;
DALLOZ, Rp. Absence 476 urm.; Suppl. Absence 77 urm.;
DEMOLOMBE, II, 205, 206, 209, 212, 213, 244, 251;

Huc, I, 448. 449 ;

LAURENT, II, 225;

MARCAD, art. 136, n. 2;


MOURLON, ed. 7-a, I, p. 253 urrn. ;
PLANIOL, IH, ed. 2-a, No. 1721, 2051 urm.

Doclrina romneasc*A.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 518 urm.: (III, part. II, ed. 2-a, p. 1, 32; V, p. 519, nota);
Observqie sub. Trib. Bacdu 8525, 16 Sept. 905. Curier Jud. 80/905;
CANTACUZINO MATEI, p. 312;
NACU, I, p. 245 urm.

1.

Jurisprudentii.
Dispozitiile privitoare la caPaci-

tatea sau necapacitatea de a succede,


fiind de domeniul statutului real, depind de legea situatiunei imobilelor.
In consecinta, dach, in caz de absenta.

imobilele succesorale sunt situate in

Romania, urmeaza a se apnea art. 121


cod. civ. roman, dupa care absentul
este exclus dela mostenire. (Apel Buc.
I, No. 119, 1915; ,,Dreptul" 1915, p. 514).
2. A se veded : art. 654 nota 11.

- 165
www.digibuc.ro

Art. 122-123

DESPRE ARSENTI

Codul civil

Art. 122.
Dispozitiile cuprinse In precedentele dott art.
Isi vor aved puterea lor, Mr& prejuditiul actiunilor, prin care
se cere o mostenire sau alte drepturi ce se vor cuveni absentului ori reprezentantilor sai, si nu se vor pierde dedtt dup
trecerea ternienului stalornicit pentru prescripti line. (Civ. 115,

117, 118, 120 urm., 683, 701. 974, 996, 1097, 1554, 1557 urm., 1607,

1886, 1890 urm., 1895 urm., 1909 ; Civ. Fr. 137).


Text. fr. Art. 137. Les dispositions des deux articles prclents auront
lieu sans prjudice des actions en ptition d'hrdit et d'autres droits, lesquels
compteront l'absent ou ses reprsentants ou ayant-cause, et ne s'teindront
que par le laps de temps tabli pour la prescription.
Doctring strging.
Aunay ET Rau, I, p. 631; I, ed. 5-a, p. 954;
BAUDRY ET FOIJRCADE, Des personnes, I, 1269;

litivrtout, Propriet el Confrot, ed. 2 a, p. 104, 311;


COLIN ET CApITANT, III, ed. 1-a p. 975;

I)Au.oz, Ilp. Absence, 611 urm.; Sapp!. Absence, 99;


DENIOLOMBE, I, 214;

Hue, 1, 451;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 257 ;


PLANIOL, III, ed. 2-a, No. 1721, 2051 urm.

Doctrinft romAneasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 521 urm.; LIII, par?. II, ed. 2-a, p. 803, 894);
CANTACUZINO NIATEI, p. 312;

NACU, I, p. 245 urm.

Art. 123. - Pe cAt timp absentul nu se va ardth, sau

actiunile nu se vor exercit. In numele su, cei ce vor fi primit


mostenirea, vor dobandi In deplin proprielate venitnrile luate

de dnsii cu bun credint. (Civ. 485, 486, 487, 1898; Civ. Fr. 138).
Text. fr. Art. 138. Tant que l'absent ne se reprsentera pas, on que les
actions ne seront point exerces de son chef, cenx qui anront recueilli la succession, gagneront les fruits par eux pelvis de bonne foi.
Doctring
BAITDRY ET FOURCADE, Des personnes, I, 1270;

HCFNOIR, Propri el Control, ed. 2-a, p. 310, 315;

COLIN ET CAPITANT, ed. 1-a, III, p. 482, 975;

DAT.Loz, Rip. AbsenCe, 618 Urni.;


DENIOLomBE, I, 215. II, 220;

MouaLox. ed. 7-a, I, P. 257 arm.;


PLAraoL, III, ed. 2-a, No. 1721, 2051 urm.

Doctring romAneascg.
ALEXANDRESCO, I. ed. 2-R, p. 521 arm., (III. part. I, ed. 2-a, p. 209. 310, 310. 312,313; III,

part. II, ed. 2-a, p. 803, n. 2, 914, 915; XI, p. 102); limit oneien el moderne de la Boaputotiv poate soot de temei spre a face pe posesorul de band
manie. p. 149 ;
rredinfd sd dobflodeascd proprietalea fructelor"? Pagini juridice 21/1908.

CANTACIIZINO MATEI, p. 254, 312;

NACU, I, p. 240.,urm.

- 166 www.digibuc.ro

Codal civil

DESPRE ABSENTI!

Art. 124-125

CAPITOLUL IV IL)

Des?re privegherea c3pillor mio3ri al tatulul care a dispirut.

Art. 121. - Daca fatal disprut a lsat copii minori, fcuti


cu sotia sa inaintea pleerei sale, mania va avcd privegherea
asupra lor va exercit toate drepturile barbatului, in privinta edueatiunei si a administratiunei averei lor. (Civ. 132,
i

325, 327, 330 urm., 335, 338. 343; C. corn. 10-13; Civ. Fr. 141).
Text. fr. Art. 141. Si le pre a disparu laissant des enfants mineurs
issus d'ua comma mariage, la mre en aura la surveillance, et elle exereera
tons le droits du mari, quant leur ducation et b. l'administration de leurs biens.
Dectrin stating..
AUBRY ET BAU, 1, P. 541, 037-00; I, ed. 5-a, p 833, 001, 4102: VI, r. 83;
BAUDRY ET FouttcADE, Personnes, I, 1290-129.1, 1299, 1302, 1303;

Comm ET CAP1TANT, ed. 2-8, I, p. 432, 45); ed. 1-a, III p. 970, 977;
IDALLOZ,

AII:eice, 509 grin., Sapp!. Absence 92 until.;

DERANTE ET COLMET DE SANTERRE. 1,

185, HO, 180 bis, III;

DEMOLcomec, II, 310-313, 310-319, 330, 331, 333, 330;


Hue, I, 45 1-401, 41)4, 405, 470;
LAURENT, IL 115-'147 ; V, 201;

MounLox. ed. 7-a, I, p. 20i, 205;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1047-3, 1760.

Doctrinit romneascit.
ALEXANDRESCO, 1, ed. 2-a, p. 5:28 urm., 531, 532, n. 1;
CANTACUZINO MATEI, p. 202. 312;

F1AMANGIU C., 0 ,s,roafie, sub. Oberlandes Gericht, 18 Febr.1010. Pand. Rom. 1924, III, 48;
NACIJ, I, p. 249, 285.

Juris )rudirti.
1. In materie de absent legea distinge 3 perioade : 1) a absentel prezumate, 2) a absentei declarate si a tri-

meterii in posesiune prov'zorie 5i


3) aceea a trimiterii definitive. Din art.
98 si 124 cod civil rezu1t5. c5. tut-la t:;e

descbide la deelararea de absentli sau


la moartea unuia din soti, iar nu in
perioada absentei prezumate, dar pa-

terea exerciiat de sofa celui


rut care a lilsat minori nu este autoritatea tutelar&

In spet5, M. C. cerfind infiintarea


unei tutele, sotril ei fiind disparut iar
nu mort, numai tribunalul are Were
a statuit asupra -a( estei cereri, oricare
ar fi averea Ins.-al de sot, iar no judeelitoria, cici art. 98 cod civil d1 in
competinta tribunalului tot ce priveste
materia absentei.
(Cas. II, dec. cvil 282 din 15 Noembr'e 1922, Jur. f mn. 6923 ; Jur. Gen.
1023 No. 1; Cas. II, 296 din 20 Nov.
1922, Jur. Rom." 3,923).

Art. 125. -Dac mania va fi incetat din viatti. In timpul

de sase luni din ziva cad taidl a dkprirut, sau dac ea ar


muri. mai inainte de a se deelar absenta la trihunal, privegherea copilului se va incredin( de atre consiliul de familie
la ascendentii cei mai apropiati. si in lipa lor unui lutore

provizoriu. (Civ. 98, 126, 344. 352 355 urni.; Civ. Fr. 142).

Text. fr. Art. 142. Six mois aprs la disparition du Ore, si la mre
tait dcde lors de cette disparition, ou si elle vient dcder avant que
l'absenee du Ore ait t delare, la surveillance des enfants sera dfre, par
1) In textul francez lnaintea cap. IV, se Mil cap. III, sectiunea ill cuprinzAnd art. 139-140 sub titlul:
,Efectele absentei relative la cdsdtorie", care a Cost aupranat de legmitorul roman.

- 167 www.digibuc.ro

Art. 126-127

DESPRE CASATORIE

Codul civil

le conseil de famille, aux ascendants les pfus proches, et, , leur (Want, un
tuteur provisoire,
Doctrina strfiina.
AUBRY ET RAU, I, ed. 5-a, p. 962, 963;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, I, 1294-1299;
COLIN ET CAPITANT, ed. 1-a, III, p. 976;

DALLOZ, Rp. Absence 556 urm.


DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 187, 187 bis; 187 biis, II; 189-191;
DEmoLonum, II, 321-323, 325, 327-329;

Hue, I, 462;

LAURENT, II, 148;

MARCADE, art. 142, n. 3, 5 si 7;


MOURLON, ed. 7-a, 1, p. 266;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1647-3;

Doctrina romneascil.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 528 urm., 531, 532, n. 1, (II, ed. 2-a, p. 681, 682);
CANTACUZINO MATES, p. 312;

N ACU, I, p. 249 urm.

Art. 126.

Tot astfel se va urrn si In cazul cnd unul

din soti disparand, ar fi lsat copii minori din alt cAstorie.


(Civ. 125, 344, 347, 348 ; Civ. Fr. 143).

Text. fr. Art. 143. Il en sera de mme dans le cas o l'un des poux
qui aura disparulaissera des enfants mineurs issus d'un mariage prcdent.
Doctrin straink
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, I, 1301;
COLIN ET CAPITANT, ed. I-a, III, p. 976, 977;

DALLOZ, Rep. Absence 565 urm.;


DEMOLOMBE, II, 326;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 267;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1647-30;

Doctring, romneasc.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 528 urm., 531, 532; n. 1; (II, ed. 2-a, p. 681, 682);
CANTACUZINO MATEI, p. 312;

NACU, I, p. 249 urm.

TITLUL V
Despre casitorie.
CAPITOLUL I

Despre insuirIle i conditiunile necesarii spre a se putei sfivir1 casatoria.

Art. 127.

Nu este iertat brbatului inainte de 18 ani

si femeei Inainte de 15 ani s5, se cstoreasca1). (Civ. 128, 166


948; Reg. act. st. civ. 125; Civ. Fr. 144).
Text. fr. Art. 144. L'homme avant dix-huit ans rvolus, la femme avant
quinze ans rvolus, ne peuvent contracter mariage.
I) In art. corespunzator francez 144, clupfi ouvantul ,ani vine irnediat vorba ,CrnpUniti` (rvolus).

168

www.digibuc.ro

(Jodul civil

DESPRE EASATORIE

Art. 128-129

Doctridi
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1435, 1438 Wm.;
BEUDANT, I, 215;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 126:


DEMOGUE, I, Sources des Obligations, II, p. 378.
DEMOLOMBE, III, 17;

Hun, II, 15;

LAURENT, II, 284;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 269 urm.;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 705; II, ed. 2-a, No. 17;

Doctrina romneascit.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 546 urm., 549, 653 urm , (IV, part. I, ed. 2-a, p. 53 n. 4, 54

nota, 693, 726; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 1, n. 1, 4, 70, 71); Droit ancien et moderne
de la Boumanie, p. 46, 74, 78, 302;

CANTACUMNO MATEI, p. 681;

NACU, I, p. 267, 268, 660;


DEGRE ALEXANDRU, Scrieri juridice, vol. I, p. 69 Vrasta cerutal pentru castorie".

Art. 128. - Numai Domnul ') poate da dispense de varst


pentru motive grave. (Civ. 31, 127. 150; Leg. 15 Mart. 81;
Reg. act. st. civ. 125; Civ. Fr. 145
.

Text. fr. Art. 145. Nanmoins il est loisible au Roi d'accorder des dispenses d'ge pour des motifs graves.
Doctring strain.
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1436, 1437;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 126;

DALL0z, Rp. Mariage 46 urm.; Suppl. Mariage, 30 urm.;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 707, III, ed. 2-a, No. 1.9.

Doctrina romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 546 urm., 549, 653 urm. (IV, part. I, ed. 2-a, p. 53, n. 4, 54

nota, 693, 726; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 57, 72, 74);

CANTAcumNo MATEI, p. 681.;

NACU, I, p. 267, 268.

Art. 129. - Nu este cdstorie cand nu este consimtimnt.

(Civ. 162, 163, 183, 184, 286, 448, 948, 952, 953 urm.; C. p. 280283 ; Civ. Fr. 146).
Text fr. Art. 146.

11 n'y a pas de mariage lorsqu'il n'y a point de

consentement.

Doctria, strilin.
AUBRY ET RAU, V, p. 9, 10, 91, 92;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1442 urm., 1682, 1691,1709, 1713, 1720 urm., 1906 urm.;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 76, 127, 183 urm.;

DALLOZ, Rep. Mariage, 53 urm. Suppl. Mariage 33 urm.;

DEMOGUE, I, Sources des Obligations, I, p. 398;


DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 267 bis, I;
DEMOLOMBE, I, 192; III, 24, 127-129, 242;
DURANTON, II, 27;

Huc, II, 16, 17; III, 519;

MARCAD, art. 146, n. 1;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 275 urm.; 341 urtu.;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1010; III, ed. 2-a, No. 345.
1) A se ceti: Regale. Prin legea din 15 Martie 1881, tklul de .Domn al capului statului este schimbat
in acela de Rage.

169 www.digibuc.ro

Art. 130-131

DESPRE CASATORIE

Codul civil

Do ctrinil romine
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 550 urni.; 031; (V, p. 22,n. 2; VII, p. 2, n. 2, 3 nota; VIII,
part.. I, ed. 2-a, p. 4 ad nalbni) Broil Milli el nmdei ne de la .Th unionie, p. 75, :9,
443, nola 2; OlAervalic sal . Ca.s. 11(1g. 1 Par. lbW,. lurier Jud.05/1960; Observalie,
sal). r. Ap_el Gaud. s. II, 2 lunie b02. Curier Jud. 24/905:
CANTACUZ1NO MATE1, p. 679;

NACU, I, p. 206, 269 urn, , 327.

Juesprudenti.
1. A se vedeit art. 102 cu n oldie respective.

Art. 130.Nu este ertat a trece In a doua astorie

fr ca cea dinlai fie deslcul. (Civ. 153. 166, 169, 170,


172, 183, 184, 209, 210; C. p. 271; L. p. constat. morii celor
disp5ruti In rAsboi (Mon. Of. 204/923) art. 8, 9; C111. Fr. 147).
Text. fr. Art. 147.

On ne peut contracter un second mariage avant la

dissolution du premier.

Do ctrinA
AUBRY ET BAU, V, p. 56, 63, 81;
BAUDRY ET FOIIRCADE, Personnes, II, 1550 urm., 1836 urm.;
COLIN ET (. AP1TANT, ed. 2-a, I, p. 142;

DALLOZ, Rep. Mariage, 215 um-D.; Suppl. Mariage, 106 urm.;


PLANIOL, 1, ed. 3-a, No. 1015 urre.; 111, ed. 2-a, No. 350 urm.

Docrin. romneasa.
578 urm.; 648; (VII, p. 659; VIII, part. I, ed. 2-a, p. 69):
Droll anrien et moderne de la Bounionie, p. 75, 302; Observolie sub. Trib. Dambo-

ALEXANDRESCO. J, ed. 2-a, p.

vita 536 din 20 Oct. 905, Curier Jud. 15/906;


CANTACUZINO MATEL p. 683;

Nam, I, p. 274.

Jurisprndentrt.

Desi legea canonicd nu permite


egsgtoria deck pentru a doua oar, dar
din nici una din dispozitiunile sale nu
reese cd odatd ce cdskoria s'a svfirit ea urmea7.1 necesarmente sd
se considere neexistent. Odatd ce benedictiunea religioasd s'a acordat sotilor nulitatea ce ar fi vitiat cdsdtoria se gseste acoperitA. (Apel, Buc.
I, 230, Oct. 8/82, Dr. 76/82).
2. Desi legile canonice nu permit ed.sAtoria decht piind la a treia oar,
insd aceastd dispozitiune cuprinde o
prohibitiune la estorie, iar nu desfiintarea cdsteriei dupd contractarea
ei, cnd unul din soti ar fi trecut in
a patra cdsAtorie. Si chiar de s'ar adI.

mite cd existd o prohibitiune pentru


a patra casAtorie, totusi nu poate
efect cleat fatA cu legile canonice,
iar nu fatd eu legea (lominantA a titrei dupd care are numai sA se admi-

nistreze i sA se reguleze raporturile


juridice dintre membrii societtei.Deci
dacd legea dominant a tArei din epo-

ca and s'a contractat cdstoria, nu

prevede o asemenea prohibitiune, ea


drept cuvnt se declard de valabild o

atare clisAtorie. (Cas. I, 235/Iun. 15/83.


B. p. 646).
3. Dupil art. 172 din codul civil, procurorul tribunalului neputfind exer-

cit actiune in nulitatea unei csatorii dect in timpul vietel ambilor soti.
de aci rezultd cd el nu are dreptul sd
ceard nulitatea unei cdsittorii pentru
bigamie deck alunci cnd ambele cdstorii subsistA sirnultan.
Prin urmare, cand prima cdstorie
nu mai exist, disprnd cauza care
a produs nulitatea, trebue sd disnard
si nulitatea, cdci nu mai existA obstacolul pentru validitatea ce'et de a
doua cgskorii. (Trib. Roman, 1914 ;
Dreptul" 1914, p. 543).

Art. 131. (Mod. L. 15 Martie 1906'). Miatul, precum


1) Textul vechin al art. 131. Matta care nu are vilrcta de 25 dc ani deplini, precum gi fata care
Ware vtirsla inca de 21 ant rkplini, nu se poate casttori Itr consim(itmintul tattlui si al mantel.
La caz dc dezbinare intre tat st mama, corpomtinoIntul tatillui este de ajuns. (Civ. 59, 62, 132 urm.,
141, 142, 164, 165, 168, 17), 2 4, 257, 434; C. p. 162; Civ. Fr. 148).

-- 170
www.digibuc.ro

Codal civil

DESPRE CASATORIE

Art. 132

fata, cari nu au varsta Inca de 21 ani Impliniti, nu se pot

casatori fara consirntimIntul tatalui si al matnei.


La caz de deibiaare Intre tata si mama consimtimntul
tatalui este de ajuns.

Text. fr. Art.714-4. -Le fils qui n'a pas atteint l'ge de vingt-cinq ans
accomplis, la fille qui n'a pas atteint rage de vingt-un ans accomplis, ne peuvent
contracter mariage sans le consentement de leurs pre et mre: en cas de dissentiment, le consentement du pre suffit.
Doctring steging.
AUBRY ET BAU, V, p. 72, 124;

BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1151 urrn.; 1483, MI, 1486, 1492 urrn. 2217;
Comm ET CAP1TANT, ed, 2-a, I, p. 132, 133 urin., 163, 171, 630; ed. 1-a, III, p. 37;

DALLOZ, Rip. Manage 05 urrn.; Sappl. Mariage 53 urm.;


DEMOLOMBE, 1, 38, 39; III, 217;

Hue, II, 3V, 37, 06;


MOURLON, ed. 7-a, I, p. 278;
PLANIOL, I, ed, 3-a. No. 744; III, ed. 2-a, No. 60;
WEISS, Trait lonenlaire, p. 446, 521.

Doctring romneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 565 urm.; 573, 574; (VIII, part. I, ed, 2-a, p. 23, 68-70, 74,

145): Drod anrien et molerne dr la Roumanie, p. 45, 75;

CANTACUZINO MATEE, p. 681, 684;


NACU, I, p. 277, 285.

Jurisprudent g.

1. Parintii, In basa art. 164, pot cere


anul mra unei casatorii coniractat in
strainettate de catre fiul lor mai inic de
25 ani, far cousinitimantul lor, de oare
ce dupa art. 2 legile relative la capaci-

tatea persoanelor urmresc pe romni


chiar In strainalate, si conform art. 181,
fiul mai mic de 25 ani urmeazii s aibe
consimtirmintul parintilor pentru a se putea casatfiri. (Trib. Ilfov, 11, 356, Nov.
13/84, Dr,50/85.

Art. 132. -(Mod. L. 15 Martie 1906'). Daca tatal sou


mama a murit, sau daca until din ei se gaseste In neputinta
de a manifesth vointa sa, sau daca resedinta sa este necunoscuta, consimtimntul celuilalt este de ajuns pentru savArsirea castoriei.

Text. fr. Art. 149. Si l'un des deux est mort, on s'il est dans l'impossibilit de manifester sa volont, le consentement de l'autre suffit.
Doctrin stetting.
AUBRY ET Rau, V, p. 72, 73, 75;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1459 urm.;
COLIN ET 1:APITANT, ed. 2-a, I, p. 133, 630; ed. 1-a, III, p. 37;

DALLoz, Rip. Manage 160 twin.; Suppl. Mariage 55 urm.;

DEMOLOMBE, II, 314; IH, 38, 40, 43-45;

Hue, H, 36-38;

LAURENT, II, 314, 315, 321;

MARCADE, Art. 50, n. 2; 149, n. 2 si 5;


MOURLON, ed. 7-a, I, p. 278 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 748; III, ed. 2-a, No. 64.
1) Textul vechlu al art. 132. DacA tatAl sau mama au murit, sau daci unul din ei se gaseste tu
neputint da mandesta map sa, cunsimtimAntul celuilalt este de ajuns pentru tavdrlirea casiturici. (Civ.
urm., 124, 133, 13,1 urm., 141, 142, 164 urm., 443, 456; C. p. 162; Ciy. Fr. 149).

- 171

www.digibuc.ro

Art. 133-134

ALEXANDRESCO, I,

DESPRE CASATORIE

Codul civil

Doctring, romneascii.
ed. 2-a, p. 565 urm.: 573, 574; (VIII, parL I, ed. 2-a, p. 23, 68-70, 74,

145); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 45, 75;

CANTACUZINO MATEI, p. 684;

NACU, I, p. 277.

Art. 133. - (Mod. L. 15 Martie 1906 1). Dacd tatl i marna


sunt morti, sau dacd se gdsesc In neputintd de a manifest
vointa lor, atunci bunul i buna despre tatd si In lipsa lor,
bunul i buna despre mam tin locul acestora.

Dacd este desbinare, aceasta va fi consideratd ca consimtimant.

In lipsd si de buni, minorii nu se pot cdstorl deck cu

consimtimntul tutorelui.

Text. fr. Art. 150.- Si le pre et la mre sont morts ou s'ils sont dans

l'impossibilit de manifester leur volont, les aleuls et aeufes les remplacent :


s'il y a dissentiment entre l'aieul et l'aeule de la mme ligne, il suffit du
consentemenit de l'aieul.
S'il y a dissentiment entre les deux lignes, ce partage emportera consentement.

Doctrina strftink
AUBRY ET RAU, V, p. 73, 74;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1470 urm., 1483, 1484, 1486, 1422 urm.;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 134, 171, 500; ed. 1-a, III, p. 37;

DALLOZ, Rp. Mariage, 115 urm.; Suppl. Mariage, 63 urm.;


DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 216 bis;
DEMOLOMBE, III, 46, 49;
LAURENT, II, 317;

MOUREON, ed. 7-a, I, p. 278 urm., 286 urm.;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 750-752, 1654; III, ed. 2-a, No. 66-68.

Doctrini romneasca.
ALEXANDRESCO, I, ed, 2-a, p. 565 urm., 573, 574; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 74, 145 ad

notam); Droll ancien et moderne de la Roumantie, p. 45, 75;

sCANTACUZINO MATEI, p. 83, 684;

DOCAN P. GEORGE, Minoritatea, p. 69;


NACU, T, p. 278, 285.

Art. 131. - (Abrogat L. 15 Martie 1906 2).


Text. fr. Art. 151.- Les enfants de famille ayant atteint la majorit fixe
par l'article 148, sont tenus, avant de contracter mariage, de demander, par un
acte respectueux et formel le conseil de leur pre et de leur mre, ou celui de
leurs aeuls et aeules, lorsque leur pre et leur mre sont dcds, ou dans
l'impossibilit de manifester leur volont.
DoctrinA straink
AUBRY ET RAU, V, p. 84, 85, 88, 82;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1500 MID. 1505 urm.;
1) Textul vechiu al art. 133. Daci tatl si mama sunt morti, sau dacii se gilsesc in neputint de a

manifest& vointa 1or, atunci bunul i buna despre tati i, in lipsa acestora, bunul i buna despre mam, tin
locul acestora.
Dar& este desbinare, aceasta va fi considerat ca consim(imant. (Civ. 58, 59, 97 urm., 125, 126, 164, 165,
257, 342 urm., 448; C. p. 162; Civ. Fr. 150).
2) Textul vechiu al art. 134. Copiii legmiti cari vor fi ajuns in vdrsta prescris8 de art. 131 sunt datori
1nainte de a se cilsAtori, a cere prin un act respectos si formal consiliul tatlui i al mamei uri al bunilor,
cdnd tam si mama aunt morti sau in neputints de a manifest& vointa lor. (Civ. 98 urm., 131, 135, 136, 140, 164,
329, 448; Civ. Fr. 151).

172

www.digibuc.ro

Codul civil

DESPRE CASATORIE

Art. 135-136

Collis' ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 132, 133, 136, 150; II, p. 204;
DEMOLOMBE, III, 62, 67, 91, 270, 341;

Huc, II, 41;

LAURENT, II, 328;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 286 urm.;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 773, 779; III, ed. 2-a, No. 91, 97.

Doctring ronittneasca.
ALEXANDNESCO, I, ed. 2-a, p. 572; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 45;
NACU, I, p. 284, 285.

Art. 135. -(Abrogat L. 15 Martie 1906 ').


Text. fr. Art. 152. -Depuis la majorit fix par l'article 148 jusqu'

l'ge de trente ans accomplis pour les fils, et jusqu' l'ge de vingt-cinq ans
accomplis pour les filles, l'acte respectueux prescrit par l'article prcdent et
sur lequel il n'y aurait pas de consentement au mariage sera renouvel deux
autres fois, de mois en mois ; et un mois aprs le troisime acte, il pourra tre
pass outre la clbration du mariage.
Doctring stetting.
AUBRY ET RAU, V, 502, p. 242;
ARNTZ, III, 493;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1456;
BAUDRY ET SURVILLE, Contrat de mariage, 1, 142, 149 ;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 132, 133, 134, 241; ed. 1-a, III, p. 37;

DALLOZ, Rp. Mariage, 125 urm., 140 111111.; Supplment. Mariage, 71 urm;
DESPAGNET, Prcis de droit international priv, p. 508, No. 252 (ed. 3-a);
GUILLOUARD, Contrat de .mariage, I, 310;

Huc, IX, 52;

LAURENT, XXI, 21;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 286 urm.;


PANDECTES FR., Mariage, I, 3271;

PLANIOL I, ed. 3-a, No. 749, 780; II, ed. 2-a, No. 65, 98;
'FAIRY, III, 248;
VINCENT ET PNAUD, Mariage, 103 urm., 123.

Doctring romttneascg.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 572; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 45; Observalie, sub. C. Gand, 17 Mai 902, Curier Jud. 12/905;
NACU, I, p. 284.

Art. 136. -(Abrogat L. 15 Martie 1906 2).


Text. fr. Art. 153. Aprs l'ge de trente ans, il pourra tre, dfaut
de consentement sur un acte respectueux, pass outre, un mois aprs, la clbration du mariage.
Doctring stetting.
AUBRY ET RAU, V, 502, p. 242;
ARNTZ, III, 493;
BAUDRY, Prcis, III, 26;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1469;
BAUDRY ET SURVILLE, Contrat de mariage, I, 142, 149;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 133;
1) Textul vechiu al art. 135. Neprimindu-se nici un riispuns sau un rispuns negativ, dup o lunk
dela cea intaia cerere respectoask se va repeti aceast6 cerere de dou ori In interval de o luniIntre liecare,
cerere; la expirarea lunei a treia ctstoria se poate face, oricare ar fi rezultatul cererei respectoase, fie si,
tcerea. (Civ. 60, 134, 136, 140 urm., 164; Civ. Fr. 152).
2) Textul vechiu al art. 136. Dup implinirea vrstei de 30 ani, cilsfitoria se va putea face la 0 lunfi
dup trimiterea actului respectos. (Civ. 135; Civ. Fr. 153).

- 173

www.digibuc.ro

Art. 137-138

DESPRE CSATORIE

Codul civil

DALLoz, Rp. Mariage 146; Suppl. Mariage 73 urm.;


DESPAGNET, Pcris de droit international priv, p. 508, No. 252 (ed. 3-a);
GUILLOUARD, Contrat de mariage. I, 310;

Huc, IX, 52;

LAURENT, XXI, 21;


MOURLON, ed.-7-a, 1, p. 286 urm.;
PANDECTES FR., Mariage, 1, 3271 ;

PLAmoL, 1, ed. 3-a, No. 755; III. ed 2-a, No. 71;


'REY, 111, 248 :

VINCENT ET PENAUD, Mariage, 103 urm., 123.

Doctrinii, romneascil
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 572; Droll anrien et moderne de la Boumanie, p. 45; Observa(ie sub. C. Gaud. 17 Mai 902, Curier Jud. 12/005;
CANTACUZINO MATEI, p. 681;
NACU, I, p. 284..

Art. 137.

L. 15 Martie 1906 1).

(Abrogat

Text fr. Art. 154. L' acte respectueux sera notifi celui ou ceux des
ascendants dsigns en l'article 151, par deux notaires ou par un notaire et deux
tmoins; et, dans le procs-verbal qui doit en tre dress, il sera fait mention
de la rponse.
Doctrida strAing.
AUBRY ET RAU, V, p. 85-88;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1510 111111.;

COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, 1, p. 136, II, p 2u3;


DEMOLOMBE, III, 71, 72, 74, 77, 81;

Huc, II, 42, 45;

LAURENT, II, 330, 331, 360;

MOURLON, ed.7-a, I, p. 286 urm.;


PLANIOL. I, ed. 3-a, No. 778; III, ed. 2-a, No. 96.

Do Arita romAneasck
ALEXANDRESUO, I, ed. 2-a. p. 572:
NACU, I.

I).

28'r.

Art. 138.

Abrogat L. 15 Martie 1906 2).

Text. fr. Art. 155. En cas d'absence de l'ascendant auquel efit d tre
fait l'acte respectueux, il sera pass outre la clbration du mariage, en
reprsentant le jugement qui aurait t rendu pour dclarer l'absence, ou, .
dfaut de ce jugement, celui qui aurait ordonn l'enquete, ou, s'il n'y a point
encore eu de jugement, un acte de notorit dlivr par le juge de paix du lieu
o l'ascendant a eu son dernier domicile connu. Cet acte contiendra la dclaration de quatre tmoins appels d'office par ce juge de paix.
Doctrinti strAin.
AUBRY ET RAU, V, 502. p. 242;
Aiusrrz, III, 403 ;
BAUDRY, Prcis, Ill, 26;
BAUDRY ET FOURCADE. Personnes. II. 1460, 1461, 1470, 1478. 1501, 1502.
1) Textul vechlu al art. 137. Ar/u1 respectos se va comunica prin organul primarului colnunei, percuvenite sau In lipsa lur la domiciliu; su primarul va da chitanlA formald celor ce au (Scut actul
respectos, %pre a le servi dc clovad, c.5 s'du conformat legit. (Civ. it,), 134; Civ. Er. 154).
2) Textul vechiu al art. 138. Cand acela, carui s'ar fi cuvenit a se face actul rcspectos, va fi absent,
soanelor

va face si far un asemenea act, dac vittorii sop vor Infti9 hutdrirea tribunalului de prima
instant prin care s'a deelarat absenta, sau cel putin copie dup urtlinal tribunalului pcatru a se face cercSstoria se

cetare clespre absents. (Civ. 56-59, 87, 102, 105, 124, 125, 140; Civ. Fr. 155).

174

www.digibuc.ro

Codul civil

DESPISE CASATORIE

Art, 139-140

BAUDRY ET SURVILLE, Contrat de mariage, I, 142, 119;


COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p.140;

DESPAGNET, Prcis de droit international prive, p. 508, No. 252 (ed. 3-a):
GUILD:maim, Contrat de mariage, I. 310;
HUC, IX, 52;
LAURENT, XXI, 21;
MOURLON, ed. 7-a, I, p. 286 urm.;

PANDECTES FR., Mariage, 3271:

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 754; III, ed. 2-a, No. 70;
THIRY, III, 24N;
'VINCENT ET RENAUD, Mar/age, 103 urm., 123.

Doctrini romneasca.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 572;
NACU, L p. 284.

Art. 139.
Oflterul stgrei civile care va fi celebrat cstoria bdetilcr sau a fetelor neajunsi Inca In vdrsta prescris,
la art. 131, frd consimtimntul persoanelor indrituite a-1 da
dupa art. 131, 132 si 133, va fi pedepsit, dup cererea persoanelor interesate sau a ministerului public, conform art. 162,

din calicele penale. (Civ. 59, 62, 131, urm., 140, 164; C. p. 162;

Pr. p. 60, 187; Reg. act. st, civ. 58, 127; Civ. Fr. 156).

Text. fr. Art. 156. Les officiers de l'tat civil qui auraient procd la
clbration des mariages contracts par des fils n'ayant pas atteint l'ge de vingt-

cinq ans accomplis, ou par des filles n'ayant pas atteint l'ge de vingt-lin ans
accomplis, sans que le consentement des pres et mres celui des aeuls et aeules,
et celui de la famille, dans le cas o ils sont requis, soient noncs

dans l'acte de mariage, seront, la diligence des parties intresses et du procureur du Roi prs le tribunal de premire instance du lieu o le mariage aura
t clbr, condamns l'amende porte par l'article 192, et, en outre un
emprisonnement dont la dure ne pourra tre moindre de six mois.
Doctrin
AUBRY ET RAU, V, p. 79;

BAUDRY ET FOUROADE, Personnes, II, 1458, 1791 urm., 1859;


COL1N ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p. 158, 160;
DEMOLOMBE, III,

...11;

MARCADE, art. 156, No. 2;


MOURLON, ed. 7-a, I, p. 285, 286;

PLAN1OL, L ed. 3-a, No. 772, 801; III. ed. 2-a, No. 88, 120.

Doctria, romneascii.
ALEXANDREQCO, I, ed. 2-a, p. 572;
CANTACUZINO MATEI, p. 685.

Art. 140.

(Abrogat L. 15 Martie 1906').

Text. fr. Art. 157. - Lorsqu'il n'y aura pas eu d'actes respectueux, dans
les cas o ils sont prscrits, l'officer de l'tat civil qui aurait clbre le ma-

riage, sera condamn h la mme amende, et un emprisonnement qui ne pourra


tre moindre d'un mois.
Textul vechlu al art. 140. Oficerul strii civile care va fi celebrat cununia frl s3 existe dovad

cl s'a Facut actul respectos, cnd acesta este cerut de lel.,e, va fi pedepsit cu inchisoare dela o lun5 pdri la
i cu amenda dela WO pdnI la 300 lei. (Civ. 59, 134-138; C. p. 162; ( iv. Fr. 157).

3,

175

www.digibuc.ro

Art. 141-142

DESPRE CSITORIE

Codul civil

Doctrinil strinrt.
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1792, 1859;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 158, 160;
DEMOLOMBE, III, 91 ;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 288;

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 801 ; III, ed. 2-a, No. 120.

Doctrina romneascil.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 572.

Jurisprudentrt.

Imprejurarea cd oficerul strait


civile a procedat la celebrarea edstoriei in lipsd de acte respectoase, si cu
toate c aved deplind cunostint cd
la primul proiect de cdsgtorie fdeutd
In altd comund se House opozitiune
la cdsdtorie, nu constitue cfit de putin
1.

vre-o lipsd de publicitate sau vre-o


tdinuire a cdstoriei, si nici nu poate
formit dupa lege vre-o cauzd, de nulitate a castoriei contractate, ci potrivit articolului 140, aceste fapte atrag
numai pedepsirea oficerului strii civile care a contravenit legii. (Apel
Iasi, I, 151, Nov. 10/89, Dr. 46/90).

Art. 141.
(Mod. L. 15 Martie 1906 '). Copilul natural
care va fi pierdut pe mama sa, sau a crui mama se va afl
In neputinta de a manifest dori ta sa, nu se va puteh cdstorl
Inainte de vArsta de 21 de ani ffnplinii, fdr consimtimntul

tutorelui sau.

Text. fr. Art. 159. L'enfant naturel qui n'a point &t reconnu, et clui
qui, aprs l'avoir t, a perdu ses pre et mre, ou dont les pre et mre ne

peuvent manifester leur volont, ne pourra, avant l'ge de vingt-un ans rvolus,

se marier qu aprs avoir obtenu le consentement d'un tuteur ad hoc qui liii
sera nomm.

Doctria streina.
AUBRY ET RAU, V, p. 80, 81;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1482 urm., 1485, 1486, 1492 urm., 1772, 1773;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 133, 135, 137, 138, 286, 492: ed. 1-a, III, p. 37;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 265 his, III;
DEMOLOMBE, III, 89, 278;

Hue, II, 56, 130;

LAURENT, II, 342, 460;


MARCADP., art. 182, n. 3;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 283 urm.;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 744, 760, 761; III, ed. 2-a, No. 60, 76, 77.

Dootria, romilneascil.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 576 urm., 643, 649 urm.; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 75 t.

j n. 1),

CANTACUZINO MATEI, p. 684:


NACU, I, p. 281, 315.

Art. 112. - (Abrogat L. 15 Martie 1906 2).


Text. fr. Art. 160. S'il n'y a ni pre ni mre, ni aeuls ni aeules, ou
s'ils, se trouvent tons dans l'impossib ilit de manifester leur volont, les fils
ou filles mineurs de vingt-un ans ne peuvent contracter mariage sans le consentement du conseil de famine.
1) Textul vechin al art. 141. Copilul natural.care va fi pierdut pe mama sa, sau a carui mama se
va all' In neputint de a manifesta dorinta sa, nu se va puteA cisatorl Inainte de vdrsta de 25 ani, fra consimtimantul tutorelui su. (Civ. 98 urm 131, 142, 152, 156, 304 urm., 355 urm., 448; C. p. 162; Civ. Fr. 159).
2) Textul vechlu al art. 142. Cnd tat5l, mama, bunii i bunele sunt morti, sau In neputinti de a
manifest& vointa lor, atunci batetii, daca n'au ajuns Ina vrsta de 25 ani, si fetele la cea de 21 ani, nu se pot
astorl fir5 a cere consimtimntul consiltului de familie. (Civ. 152, 156, 355 urm., 448; Pr. Civ. 638; Civ. Fr. 160).

176

www.digibuc.ro

Codul civil

Art. 143

DESPRE CSXTORIE

Doctrini
AUBRY ET RAU, V, p. 74:
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1477, 1478, 1485, 1487, 1492 urm.;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 135, 138, 140, 160, 500; ed. 1-a, III, p. 37:

DALLOZ, Rep. Mariage 119 urm., 133 urm., 147 urm., 191 urm. ; Suppl. Mariage 65 urm.,
75 urm., 91 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 221 bis;
DEMOLOMBE, III, 86;

LAURENT, II, 344:


MARCAD, Art. 160;

MommoN, ed. 7-a, I, p 282;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 744, 1881; III, ed. 2-a, No. 60.

Doctrina romneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 198, 573; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 75, 76); Droit ancien et
moderne de la Roumanie, p. 75;
NACU, 1, p. 279, 285.

Art. 143.
In linie direct este oprit casAtoria cu destivarsire Intre ascendenti si descendenti si Intre afinii (cuscrii) de
aceiasi linie, far& deosebirea Inrudirei de legiuitd, sau nelegiuit6,

Insotfre. (Civ. 166-169, 172, 183, 184, 313,.660 urm. ; Civ. Fr. 161).
Text. fr. Art. 161.En ligne directe, le mariage est prohib entre tous
les ascendants et descendants lgitimes ou naturels, et les allis dans la mme ligne.
Doctrinft
AUBRY ET RAU, V, p. 56-58;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1536, 1543 urm., 1548, 1841;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 133, 144 urm., 236, 354;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 222 bis, I;
DEMOLOMBE, III, 112, 113, 117;
DURANTON, II, 160;

Huc, II, 61, 62, 201, 202;


LAURENT, II, 350-352, III, 287;
MARCAD, art. 161, no. 3:

PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 725; III, ed. 2-a, No. 39.

Doctrinii. romneasca.
ALEXANDRESCO, J, ed 2-a, p. 586 urm: Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 75,
76, 302; Observatie sub. Trib. civil Paris, 21 lunie 908. Dreptul 30/1909;
CANTACUZINO MATEL p. 178, 683;

Nacu, I, p. 292.

INDEX ALFAI3ETIC

Acte autentice 4, 5, 6.
Alm 1-4, 6-9.
Anulare 4, 8.
Ascendent 1, 2.
Bazilicale 2.
Calimach 2, 7.
Canonic drept 3.

Chshtorie 1-4, 6-10.

Cod Napoleon 3.
Concubinaj 3, 4.
Copil natural, a se vedea
natural5".
Cuscri 1.s
Descendenti 2.
Digeste 3, 7.
Drept canonic 3.
Drept Roman, a se vedea
"Digeste".
Filiatie natural 2-6.

Jurisprudenta.

Legiuit insotire 1, 2, 4, 7.
Marturi 4, 6.
Mat& Basarab 2.

Morala publia 1.
Muntenia 2.
Napoleon cod. 3.

Naturalh filiatie, a se yedeb. Filiatie naturala".

Nelegiuitti insotire 1, 2, 3,
4, 7.
Opozitie 8.
Ordine publicS 9.

Probe 4, 5, 6.
Recunoastere 4, 5, 6.
Relatiuni ilicite 2, 4-8.
Renuntare 9.
Roman drept, a se vedeh

Digeste".

lucite relatiuni 2, 4-8,


Straina tat-A 10.
Insotire, a se vedea ,,Le- Tara straina 10.
giuith" i Nelegiuitil insotire".
53707.Codul Civil adnotat.

1. Fata cu termenii elari si precisi


ai art. 143, cdsdloria este proltibit cu
desvrsire si ntre cuscrit din linia
ascendentg, fr deosebirea inrudirei

de legiuit sau nelegiuit insotire", si


in vedere ca art. 143 este reprodus dupd
art. 161 francez, in care cuvintele legitimi sau naturali" nu sunt addogate
si pentru afini, ceeace a produs o
mare controvers in doctrin si divergentd. in jurisprudentd, nu se poatc da
o alt interpretare dispozitiunilor art.
143 decat acea conform cu termenii
sai, cd este oprit cdstoria si Intre
afinii din nelegiultd Insotire,
nostru voind sd. evite asemenea
controverse prin adaosul ee a filcut.
177

www.digibuc.ro

12

Art. 143

DESPRE CASA TORIE

internretare, ce rezultA interm mod neindoios din texte, se sustine si prin iurisprudenta noastrl din
trecut, bazatd pe dreptul eanon'e. In
care nu numai aceastd probibitirne la
cdsgtoria intre afinii naturali ex's A,
dar incA $i alte multe. dintre care unele au fog admise $i de codul nostru.
cum e aeeea d n're rasi si fin i din
botez (art. 145). Pe liing aeeste argumente de drept, o asemenea interpretare fiind bazatA pr principii de ordine
superioard, onestitatea in familie st
prin consecintd morala publicd, care
serveau de bazd si la iurisprudenta
din trecut, legiuitorul nou n a plant
sA nur t' nd compt de dAnsle si s nu
le introdued in codul non, dupd emu
erau introduse in moravurile noastre.
Aceastd,

(Cas. I, 206/Mai 31/85, Dr. 53/85).

2. Din art. 143 rezultd in mod evident ed legiuitorul a voit s opreascA


edsAtoria in linie directd, nu nnmai
intre rudele de stinge, fr deosebire
deed ele provin din edstorie sau nu-

mai din relatiuni ilicite, dar si intro


afinii de aceiasi linie si tardst fd.-A
deosebire dacd afinitatea provine d'n

cdsAtorie sau numai din relatiuni iiicite, edei expresirnea intrebuintatA de


leguitor la finele art. 148 adicA: 7tird

deosebirea inrudirei de legiuitd sau


nelegiuit, insotire" se referd la in-

treaga dispozitiune precedentd, adicd la


oprirea cdsdtoriei atAl intre accen-

denti cat si la afinii de acelast linie.


Si deed, dupd art. 161 cod. civ. francez, dupd care a lost -tradus art. 143

rom5n, a putut s se nased controversa


cil este onr.t cAsAtoria in linie d rect
nnmai intre rude de sAnge, fie legit ime
sau naturale, iar intre afinii de aceiasi
linie n'ar fi opritd cleat atunei calnd
afinitatea provine din cdsAtorie, apol
asemenea controversd nu mai este

sibill in fata modifiedrei frapante ce


legiuitorul nostru a introdus in lextul
art. 143, cAci legiuitorul francez unu
art. 161 exprimndu-se eu urrntitorii
termeni :En ligne directe le manage
est prohib entre ions les ascendants
et descendants lgWrnes ou naturels et
les allis dans la mme ligne" a lAsat
posibilitatea de a se intelege ed intre

afinii naturali n'ar fi opritd edstoria, cdei nu se zice si pentru afini,

dup cum se zice pentru ascendenti si


deseendenti, cd este opritA cdsAtoria, fie
dnii legitimi sau naturali, pe cdnd legiuitorul rornn a schimbat arAtatul
[ext francez i s'a exprimat in modul sus
arAtat in sensul de a pune pe aceiasi
linie pe ascendenti si descendenti eu
afinii, Mr% deosebire daed st unit si

allii provin din cdsgtorie sau relatiuni ilicite si astfel este evident c
prin acest mod de exprimare

romfin a avut intentiunea expresd

COdIll civil

de a evitit s se nascA si la noi controversa francezd, admitiind pentru


noi desigur sistemul care corespunde cu diferite dispozitiuni exprese
din Basilicale, cari, dupd art. 318 din
reg. organic, erau anneal:1'1e in Moldova in eazurile neprevilzute de codul
Calimacb, i cu dispo7itiuni din cod.
Matei-Basarab, aplkabil deaseme ,ea
in Muntenia precum i, on obiceinrile,
si traditiunile respectate in bmpul trecut la noi, in interesul atilt de important al rnentinerei moraliUtei publice, al sanctitAtei cAminului si al pu
ritAtei legaturlor de familie, si acest
sistem esto oprirea cdsdtoriei in l'nie
direct nu nurnai intre ascendentii st
descendentii legitirni sau naturali, ci
si intre afinit legitimi sau naturali. Si
desi cuvntul afinitate sau afini n'are
alt inteles. in diferitele texte in care este
intrebuintat de legiuitor, dect acela
al leo.Aturei dintre sot cu rudele celuilalt sot, adieN, levgturi nscute prin
crtstorie, totusi trebue a se admite c
prin art. 143 leguitorul a prevAzut in
mod special existenta unei afinitAti
isvorite clar nmnai din relatluni iiicite ea impiedecdteare l'i cAsAtorii, in
interesul mentinerpi moralitAtel si al
puritAtei moravurilor In secietate, edei
altfel n'ar fl explicabil pentru ce legiuitorul s'ar fi exprimat in modul
ardtat cit este opet esd'oria si intre afini ca si intre ascendenti si descendenti fArd deosebire de legiuitd sau
nelegiuitA insotire. Prin cuvintele nelegiuitd insotire, intrebuintate in art.
143, legiuitorul n'a inteles designr a se
referi numai la afinitatea isvorit din
ctisgtoriile formal efectrate, dar anulate in urmA ea nelegal contractate,
did n'ar fi n'ci o ratiune pentru ea
legiuitorul sa fi voit de a opri edsdtoria numai intre afini proveniti d'n
o csAtorie anulatd si s nu voitteed
de a pune asemenea oprire i afinlor
isvoriti din relatiuni ilicite far% nici
o formA de cAsAtorie, pe cht vreme
scopul lui .este de a protei si ment;ne meralit-tea publied prin cp-irea
cAsAtoriei intre or'ce persoane intre
care existd dej relatiuni ndscute prin
amestecare de snge, amesiecare consumatd in fapt iar nu numai prin fora
malitAtile unei pretinse cAs^torii.Dael
s'ar admite ca, a..t. 143 e h aplicabil
in privinta afintidtei din insotire nelegiultd numai la cazurile de cAsdtorii
anulate ea nelegal contractate, atunci
ar fi s se intrebuinteze in cele mai
mulle din aceste cazuri rigoarea
cdsd.toriei numai intre persoanele
legate intre ele prin contractarea unei
ctisAtorii de bund credintA, pe eilnd
asernenea rigoare sd. nu Sa aplice si
aeelora intre care exist relatiuni prin
intruniri consumate Para cAsdtorie cu

1 78

www.digibuc.ro

Codul civil

DESPRE CSATORIE

se poate provoch. Astfel fiind, nu


poate fi afinitate naturalA intre ric
si eel ce a intretinut relatinni intime
cu mama. (Trib. Iasi I, Mart. 2984,
Dr. 44 84).
4. () afinitate nu poate sl fie prodns deck prin cAstorie si relatiunile ce ar pule exista intre bArbat si

bun stiintA, sau ilicito, ceeace nu este

just si n'a putut prin urmare sA

fi

ex:stet aceast deosebire in intentitinea legiuitorului. In fine dacA s'ar limil oprirea es'Itoriei numai intro
afini proveniti din cAstorli. anulate,
atunci s'ar velea contractfindu-se estitorii intre brbalii care ar fi trit
eu femel in conculainagin bine cunoscute, si intro fiice sait mame ale acelor femei, ceeace ar fi revoltAtor pentru pudoarea si morala publicA si prin
urmare nu in favoarea unui astfel de
trist rezultat ar trebul s se interprete si s se apliee art. 143. Astfel
fiind, fiica nu poate luit de sot pe arnantul mamel sale, de oareee exist
intre ei legAtura unei afinitAti in gradul L si aceastA arnitate este o Ira-

femee. neintemeiate pe faptul legal de


cAsAtorie, nu pot produce nici o af nitate. Legiultorul nostru prin cuvintele

legiuit si nelegiuit insotire" nu a

voit sA revind asupra principiului c


afinitatea se stabi'este numal prin cAsAtorie. ci a voit sA constate el arnitotea continnd cii toate e eAsAtor'a
s'ar fi anulat 0 afinitate natural
poate sA existe ins nu din relatieni
ilicite intre un bArbat $1 o femee, dar
din alte relatiuni precum : un frate
natural al unei persoane insurfindu-se,
sotia devine al nA natural a ecelei
persoane, si nici cum cnd o femee
mritatA avand re'at'uni ili&te cu un
brbat, intre acesta *i fiica f.mee:
se producl vre-o arnitate. Si chiar
dacA s'ar admite c pentru crearea afinittei naturale nu este necesarA o
disritorie, totusi o simplA coabitatiuno
ea sA poatA ere o afinitate intro until
din insotitii de felul acesta si rudele
celuilalt trebue ca aceastA insotire sd
se constate prin ceva faple recunoscute
inteun mod autentie si public, precum
ar fl, spre exemplu, recunoasterea unut conil nAscut din o asemenea insotire. Pentru acest motiv, nu este admisibild proba eu martori, spre dovedirea unor relatiuni ilicite. Prin urmare, din relatiuni ili&te neproduandu-se nici o afinitate, cAsAtoria
este permisl intro fat 51 bArbgtul
care a avut relatiuni cu mama fetei.

piedecare la ctisAtorie prevAztit la


art. 143. (Apel Ia$1, II, Iunie 25/84, Dr.
20/85).

3. Afinitatea nu poate

fi

produsA

deck prin egstorie. $1 re1.atiun:1e ce


ar exista intre un bArbat si o femee
neintemeiate pe fapti I legal al etis-

toriei nu pot produce vre-o afin'tate.


DacA a ex'stat controversd in jur'sprudenta francezd asupra chesiiunei
de existA sari nu, sub regimpl ccdului
Napoleon, afinitate naturalA rezultnd
din eoncubinagiu. aceasta provine din
faptul c legislatiunea francezA anterioarA codului Napoleon n admis diu
dreptul canonic o asemenea arnitate
natura1 A. ca un impediwent, **I d'scuthine a urmat pentru a se ti daeA codul Napoleon a consacrat cuvntul de
afin in sensul legei romane sau al
dreptului vechin. InsA legislatiunile
noastre anterioare nu au admis niciodatA afinitatea naturald provenita
din concubinagin ca un impediment la
cAsAtorie, si astfcl fiind, dacA a existat controversA. in Franta asupra intolesului eu care trebue s se ia cuvnJul de afin, la no: nu i se poate da altul
deck acel stabilit de Digeste : Affini-

tatis canso fit el. ruptits. Iar redactiunea dat art. 143 din codul nostra
nu ne poate conduce a conch:de c
neea redactiune sti fi fost Pcut tocmai pentru a consacric existenta unei
afinitAti naturale, eAci atunci legiui-

torul ar fi mentinut-o la art. 144, ceeace nu existA. $i chiar dacA s'ar admite
cA textul art. 143 stabileate un impediment la cilsAtorie intre ce* deveniti
afini printr'o nelegiuii insotire, totusi. pentru motivele sus enuntate, acest impediment nu poate proveni din
simpla coabitatiune, ci singura ipotez
in care poate existit afinitatea nele-

giuit, la care se refe-A art. 143, es e


aceea ce rezultd dinteo cAsAtorie al
eArei caraeter legal s'ar perde in fata
legii prin anularea ei pentru diferitele motive din care aceastA anulare

Art. 143

(Apel Foce. I, Apr. 11/85. Dr. 43/85).


5. Comertul ilicit din care rezult

afinitatea naturald este un fapt pe

care legea nu-1 recunoaste ca o stare


civilA $1 nu determing, acte pentru
constatarea unei asemenea stri, A
cere dar constatarea unei asemenea
fapte ilicite prin probe preconstituite
cu acte autentice sau acte publice, care
in generalitatca cazurilor sunt imposibile, si. numai prin exceptiune $1 intr'un chip indirect se pot intmplit sit
existe, cum ar fi in cazul de recunoasterea unui flu natural de ambii
pArinti, ar fi a permite eludarea prohibitiunei la cgstoria intre afinii naturali stabilit prin art. 143. De unde
rezult cA modul de probatiune in asemenea cazuri nu poate fi altul deck
eel de drept comun. (Cns. I, 206/Mal
31/85, Dr. 53/85).

6. Pe ct vreme nu se prevede de
legiuitorul romfin del un mod special
pentru probarea existentei relatiunilor in scopul de a se impiedicit eon-

179

www.digibuc.ro

Art. 143

DESPRE CSATORIE

Co dal civil

torul roman modern la facerea codului civil ave deplin cunostint de


controversa ce exist lii Franta asupra hiterpretarii art. 161 francez, controvers care s'a nascut din cauza decretului Conciliului de Trente la 1545
aplicat de Papa Alexandru III, si din
cauza influentei dreptului canonic ce
exist In acea tara, devine evident c
legiuitorul nostru la redactarea art.
143 a adoptat nu numai sitemul codului Callimach, dar chiar si inssi expresiunile si redactiunea 92. Prin
urmare, dac luarn In consideratiune
ca origina art. 143 este in codul Callimach, devine de asemenea evident ca
si pentru interpretarea lui trebue sa
recurgem tot la codul Callimach. Or,
atAt dung dreplul roman cat si dupit
codul Callimach, afinitatea neputand
rezulta dead din easatorie, rezulta cit
si expresiunei afinitate" din art. 143
putera da alt inteles dealt acela
cel ave in cdul Callimach, ca adica,
me legiuitorul voeste de a se putea ea nu poate rezultit decat din casatostabili asemenea relatiuni spre a se rie. si cit prin urmare ca consecint
putea astfel opri coutractarea easato- oriee relatiuni intime sexuale, neinterillor in cavurile anurne prevazute de meiate pe faptul casatoriei, nu pot
art. 143. Astfel. se poate dovedi prin produce nici o afinitate. Tot in codul
martori existenta acelor relatiuni ill- Callimach vom trebul sa cautin $i
cite. (Apel Iasi II. Turtle 25 84. Dr. adevaratul inteles al expresiunilor
20/85).
legiuit sau nelegluit insotire" dela
7. Codul civil nu defineste afinita- finele art. 143, si aceasta cu atilt mai
tea. In asemenea imprejurari, pentru mult cu cat la prima inspectie se vede
a cunoaste cu preciziune care este in- ca si aceste expresiuni sunt copiate
telesul juridic al acestei expresiuni, intocmai din 92 c. Callimach. Ori, din
este absolut necesar a-i caut adeva- studiul tutulor naragarfelor din codul
ratul inteles att in vechile legiuiri Uallimach care se ocup de casatorie si
eat si in isvoarele care au dat nastere de legitimitate, rezulta paid la evidenta
acelor legiuiri. intga definitiune a a- ca. legiuitorul Calimach prin expresiufinitatii o gsim in dreptul roman (L. nea insotire" intotdeauna intelege ca.4, 3 Dig. de grad. et afin. 38, 10) : af- satorie" si ca de ate ori vorbeste de o
finitatis eausa fit ex nuptiis. De unde easatorie legal contractata o numeste
rezulta c aeeast fictiune de inrudire legiuita, insotire", iar de &ate ori voreste o creatiune a dreptului roman beste de o casatorie ilegal contractata
facuta pentru onoarea casatoriei, si o numeste nelegiuita insotire" (
din istoria dreptului roman rezulta. c 118 cod. Callimach), si cit in fine
romank limitan aceast afintate nu- chnd el se ocupa si voeste sa, desemmai la casatorie, MI% a o intinde cat neze starea de concubinagiu, ea in
de putin si la relatiunile ilicite ee 216, de attea ori acele relatiuni ilicite
existau afard din casatorie, ceeace de le nurne.ste nelegiuit impreunare",
altfel rezulta odata mai mult $i din dar nu insotire". De aci rezulta cit
imprejurarea c imprtratul Alexandru dupa codul Callimach expresiunile aSever a trebuit a ere o lege special finitate" si fart deosebirea de legiui(1. 4, codice, V, 4) and, sub influenta ta sau nelegiuit insotire" insemneaza
timpurilor de atunci, a voit a face un o fietiune de inrudire care nu poate
impediment la casittorie si din relatin- rezult dealt din o cdstorie, fie acea
nile ilicite. De asemenea, codul Calli- casatorie legal contractat, adica vamach prin 59 defineste ca afinitatea labilt, fie ilegal contraetata, adica ase naste numai din eastorie si c ea nulabila. Daca luam in privire aceasta
se creaza pentru onoarea castoriei; jar terminologie a codului C'allimach, inprin 92 si 93 dispune c intre suitori trodusa intocmal in codul civil, resi pogoritori... i intre afinii de aceeasi zulta cu certitudine cit si expresiunile
linie este oprit casatoria, far deo- finale din art. 143 c. civ., trebue O. le
sebirea inrudirei de legluita sau ne- dam acelasi sens ce-1 (wean in codul
legiuit insotire". Astfel fiind starea Callimach, si astfel putem conchide
isvoarelor de uncle s'a creat codul Ca- cii sigurant c legiuitorul codului cilimach, si avnd in vedere ca legiui- vil prin expresiunile afini, fat% deo-

tractarea easatoriilor nepermise de


lege, este evident ca stabilirea unor
asemenea relatiuni se poate face prin
toate migoacele prevazute de dreptul
comun. Si desi copiii naturali se pot
recunoaste si legitima numai prin actul public al castoriei subsecuente
dintre parintii lor, dupii cum se prevede aceasta prin art. 304, totusi din
aceasta dispozitiune nu se poate deduce c probarea unor relatiuni incite
nu se poate face deck prin acte autentice, cad: ea este o dispozitiune special relativ mimai la recunoasterea
copiilor naturali si nu se poate in{dude ca regula generala ale creia
consecuente ar fi de a se face ueaplicabile in cele mai multe cazuri dispozitiunile legei relative la impedicarea
casatortilor din cauv de inrudire sau
afinitate natural, fiindca ar fi imposibil de a se procura acte autentice
pentru orice relatitmi ilicite, ceeace
este cu totul inadmisibil, pe cata vre-

180

www.digibuc.ro

Codul civil

DESPRE C;iSATORIE

sebirea inrudirei de legiuit sau


insotire" dela finele art. 143 a
inteles o afinitate, fictiune de inrudire rezultand din o cdstorie legal
sau nelegal contractatd. Prin urmare,
relatiunile intime sexuale ce au existat intre o femee si brbat nu pot
produce nici o afinitate in intelesul
art. 143, intru cat nu sunt rezultatul
unei cdstorii legal sau ilegal contractatd, si prin urmare ele nu pot forma
nici un impediment si nici. o cauzd de
nulitate a cdstoriei contractat intre

filed $1 brbatul ce a avut acele relatiuni cu mama ei. (Apel Iasi, I, 154 89.
Dr. 46/90).
8. Opozitia fcut de mamd, la cdstoria fiicei sale, pe motiv ea intre
dnsa i cel ce voeste a se cdstori eu

nicer sa au existat relatiuni sexuale


care au produs o afinitate naturald

intre viitori soti, se intemeiazd pe dispozitiile art. 143 c. civ., care prevede
un impediment dirimant care atinge
ordinea publicd. Astfel fund, chiar de
ar rezult din desistarea la actiunea
pentru ridicarea aeelei opozitiuni, pentru filed obligatiunea de a nu mai lua
in cdstorie pe acel brbat, insd, aceastd. obligatiuue nu poate s aib drept
efect pentru mama de a cere nulitatea
cdstoriei efectuald in urnad, interneiat pe o asemenea desistare si pe o
asemenea conventiune particulard, cci
impediedrile la edstorie care pot da

Art. 144

special ardtate de legiuitor si nu pot


part& prin conventiuni particulare,
nici s creeze, nici s inlture atari
nulitti. (Cas. I, 203/Mai 18 90. B. p.
627).
9. Nu e valabil conventiunea prin
care pttile ar conven a recunoaste

calitatea de afiu, care formeazd, un impediment dirimant de natura eelor pre-

vdzute de art. 143, cci altfel ar fi a


se admite ed prtile pot conveni ca
prin renuntri si desistdri de la actiuni, sd constitue statul civil al unela
din ele ceea ce, potrivit art. 5, nu se
poate face in o materie care intereseazd ordinea publicd, cum e in specie.
(Apel Iasi, I, 151, Nov. 10/89, Dr. 46 90).

18. Cdstoria contractat Iii tard


strdin, conform legilor acelei tri,
intre rude, intre cari cstoria nu este
permisd in Romania, fiund validd $1
producndu-si toate efectele sale in
tara noastrd, intru cat sotii, cstorindu-se in strdindtate, conform legei
strine, nu pot fi considerati c ar fi
avut de scop fraudarea legei romne,
ei au in aceastd, privint un drept cstigat si respectul drepturilor castigate
in ori si ce tar% este indispensabil,

atilt pentru siguranta sociald cat si


pentru pstrarea armoniei, ce trebue

nastere unei actiuni in nulitate, sunt

sd, domneasca in raporturile dintre dif uritel e natiuni. (Trib. Covurlui I,


Curier Jud. 3/904).
11. A se vedeit ei notele de sub art.
144.

Art. 111. In linie colaterald, cstoria este oprit Wand


la a patra spit inclusiv, frd osebirea inrudirei de legiuit
sau nelegiuit Insotire, i Intre afinii (cuscrii) de aceiasi spit.
(Civ. 150. 165, 166, 169, 172, 183, 184, 313, 660 urm. ; Reg. act.
st. civ. 126 ; Civ. Fr. 162).

Text. fr. Art. 162. En ligne collatrale, le mariage est prohib entre le
frre et la sceur lgitimes ou naturels, et les allis au mme degr.
Doctrira strilink
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1538 urrn., 1841;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 144 urm., 236, 354;

DALLOZ, Rip. Mariage 219 urm., 238; Suppl. Mariage 113 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 726; III, ed. 2-a, No. 40.

Doctrina romneascii
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 588 urm., 649 urm., (VIII, part. I, ed. 2-a, 69); Droll ancien
et moderne de la 11 oumantie, p. 75, 76, 302; Observatie sub. Trib. Ilfov S. III, 28

Mai 1919. Tribuna Juridia, 19-20/1919;

CANTACUZINO MATEI, p. 178, 683;

NACU, I, p. 81, 292.

partea II, cap. I care dispune: Doui

Jorisprudentil.

Castoria dintre un frate cu sora


sotiei celuilalt frate este expres prohibit de vechile canoane, si anume de
I.

-= 181

frati nu poate lua cloud surori pentru


cd este spita IV despre amndoud pdrtile, si numirile rudenii se amestecit,.
pentru cd ar fi fost, de s'ar fi luat su-

www.digibuc.ro

Art. 144

DESPRE CSATORIE

rorile, cumnate $i fratii intre dnsii,

Codul civil

preocup, cnd este vorba de impedicad la casatorie de cat numai de principiile $i dispozitiunile codului civil

cumnati". Motivul acestei prohibitiuni


este ca vechii canonisti restalmacind
ratiunea legii 42 de rit. nuvtiarum $1
atribuind-o la o afinitate, care nu putea s existe, ei-au imaginat ea aliatii
unui sot deveneau att in linie directa
cat si in linie colaterala, intocmai ea
rudele sale, aliatii celuilalt sot. Tin
decret al celui de al patrulea conciliu
de Pateran din 1215 a abrogat impedi-

fiind admis, de exempla, el angajamentul in ordinile sacre constitue o


impedicare prohibitiva de casatorie.
Astfel fiind, doui frati nu pot W de
sotii doua, surori. (Cas. I, 611Febr. 24/79,

B. p. 109. In acelasi sens: Trib. Ia$i,


Sept. 19/79, Dr. 25/79).

2. Rana, la 1 Decembrie 1865 facerea

carea rezultnd din acela ce se nu- si desfacerea casatoriilor in Romania


mea a doua si a treia categorie de afi- erau de competin ta autorittilor eclesianitate adica pe de o parte afinitatea stice, cari prin urmare aplicau si treimaginata intre barbat si aliatii fe- buiau s aplice la efectuarea acestor
meii sale si intre femeie si aliatii bar- acte, numai canoanele bisericesti. Do
batului ei, pe de alta parte afinitatea la data eitata statul roman, pentru
imaginata intre barbat 13i aliatii alia- motive de interes general, a luat de la
tilor femeei sale si lutre femeie ei a- biserica casatoria si a facut dintr'insa
Fatii aliatilor brbatului ei. Aceast o institutiune civil, regulnd-o prin
schimbare introdusa in canoanele biserice$ti latine a ramas straina bisericei

grece, care mentine si astazi Inca asi


zisa a dona ei a treia categorie de afinitate. Or, religiunea ortodoxa a
saritului este religiunea dominanta a
statului roman si dupa art. 21 contiL.
numai autoritatea sinodala centrall
poate s reguleze afacerile canonice
ale bisericei ortodoxe romne; iar legile speciale, precum sunt legiuirile
canonice, nu pot sa fie in general
tacit abrogate de cat prin legi non).
speciale. Intentiunea contrarie a legiuitorului nu rezulta nici eum cu
claritate din art. 144 c. civ., ciici gene-

ralitatea termenului afin" de care se


slujeste acest articol nu este de naturd a fix aceast dispozitiune in
sensul unei abrogatiuni a legii speciale de mai sus. Apoi, dui:a art. 22
din const. intocmirea actelor de stat
civil trebue s prevada totdeauna benedictiunea religioas, care pentru cstorii va fi obligatorie, afara de cazurile ce se vor prevedea prin anume
lege. Si n'ar fi nici logic nici juridic
d'a se zice c obligativitatea benedictiunii religioase ramne, piin la confectionarea legilor exceptionale prevazute in art. 22 din constitutie, o litera moarta un nudurn vraccevtum, de
oarece nici chiar juramntul magistratului pe constitutiune n'ar mai ave
o insemnare, daca dispozitiunile constitutiunii n'ar avek afara

de exceptiuni exprese, o utilitale practica prin sine insele si independent de


legea ordinal% ulterioara tot atata.
Ideia contrarie, in contra careia strial
att textul cat i spiritul dispozitiunii
art. 22 const. nu rezulta nici cum din
deliberarile constituantei asupra redactiunii acestui articol, deliberri
contrazicatoare din care nu se poate
deduce o idee precis. Si nu se poate
zice ea oficerul de stat civil n'are a se

legi civile, conform cu trebuintele societatei, adica tinnd seam de starea


de oultura a tarii. Prin urmare $i impedicarile la castitorie au fost hotarate
tot dupa ideile timpului in care se legifer. Astfel, dacit din numeroasele
impedicari prevazute de canoane le-

giuitorul civil a luat numai efite-va,


aceasta a Mcut-o fiindca celelalte impedecari nu mai intereseaz ordinea
publica si bundle moravuri. Si de oare
ce dupit codul civil, casatoria e un
contract civil care se formeaza inaintea autorittii civile, apoi urmeazit neanarat ea autoritatea civil trebric s
tina seama numai de acele impedicari
la citstorie care sunt prescrise de legea civila; or art. 144 0. civ. prescrie
ca in linie colateral este oprit aka,toria intre afini sau cuscri, pan la a
patra spit inclusiv; iar prin afinitate
se intelege legatura ce se naste prin
casatorie intre fiecare dintre soti si
rudele celuilalt sot, de unde urmen7a
ca rudele unuia din soti nu mint in nici
o legatura de cuscrie cu rudele ccliiisot. ei c prin urmare mi este niei
o impedicare la easatoria dintre clansele. Daca legiuitorul nou a pus in parentes cuvintele cuscri sau cuscrie
rang% cuvntul afini sau afinitate (art.
143, 144, 188) de ad nu rezult ea a volt

s deb, cuvantului afinitate, pe langa


adevaratul inteles juridic, si un alt inteles neexact, luat din canoane, si prin
aceasta sa creeze o impedicare la casatorie intre fratele unul din soti cu
sera celuilalt sot, cad euvintele cum-4
sau cuscrie sunt puse numai pentru a
traduce in limba vulgara cuvintele
afini ei a finitate, cari pentru prima
ow% se introduceau in limba romand;
ei aceasta rezult din faptul ca legiuitorul de mai multe ori a tradus termeni technici sau cuvintele noi cu
care s'a servit (art. 106, 286, 287 c. civ.).
Legiuitorul facand din casatorie o in-

182

www.digibuc.ro

Codul civil

DESPRE CASATORIE

stitutiune civild a trebuit s prescrie,


si in realitate a i prescris, in privinta
ei un sistem complect de regule, cdci
nu se poate admite c in aceasta materie de ordine publicti BA fi ldsat In
vigoare unele dispozitiuni din legile
vechi, la a le mention(' expres, si mai
cu seamd ed acele dispozitiu ar impiedicA cdstorii!e pe care legiuitorul
nostru a voit sa le inlesneased. Aceasta
se invedereazd si din faptul r in noul
cod civil s'au copiat mai multe dispozi-

tiuni din codul Calimach, sau mai

bine din canoane relative la impedimentele la cdstorie, ineAt nu mai A,mane indoiald cd legiutorul a voit aa
adopte impediedri la cdsdtorie pe care
anume le-a copiat. Daca s'ar decide ct
fratele unuia din soti este in al patrulea grad de afinitate cu sora celuilait
sot, si cd prin urmare Intre dnsii este
oprit cdstoria, atunci prin aceasta
s'ar introduce la casatorie o impiedecare prescris de canoane, ceea ce am
vd,zut cd, este imposibil legalmente,
cdci nu s'ar puteit sustine c acestd
impiedicare este luat din codul Calimach de oarece erit inutil ea legtut
torul laic sd prescrie reguli pe cari nu
le putA, aplich nici o autoritate civild
pe ct timp cdstoria erii de competinta autorittii bisericesti. Daed cu
toate acestea in 61 c. Calimach se zice
cd, cumnatul cdtre sora cumnatei lui
este in gradul al patrulea de afinitate,
apoi aceast dispozitie nu s'a puf ut introduce in lege cu alt scop de cat pentru a ardtA cum considerd dreptul canonic ranortul dintre eitatele persoane,
cdei in trecut s'a tinut seamd de prohibitiunea despre care este vorba nu-

mai pentru c er prescrisd de canoane,


iar nu pentru c se gseA in codul Calini ach, care nu puteA prescrie regule
pen tru bisericd. Astfel aceastil pre-

scriptie a codului Callimach a rmas in

desuctudine chiar de la incenut prin


aceea e autoritAtile civile n'an aplicat-o si n'au putut-o apnea\ niciodat,si
astdzi nu i se poate da o mai mare valoare de aceea ce a avut-o sub imperiul
citatului cod. Dacia s'ar admite c lcgiuitorul din 1865, a inteles prin art.
144 cit fratele unuia din soti este in al
patrulea grad de cuscrie cu sora celuilalt sot, conform prescrintiunei din
codul ( armacb atunci in Moldova este
opritd cdsatoria intre aceste persoane,
iar in Muntenia este permisd, de oare
ce in codul Caragea nu se gseste o
dispozitiune identied cu aca, din codul Calimach; apoi nu se poate admite
cd legiuitorul a voit ea In Moldova sd,
fie mai multe impedicdri la cdsdtorie
decAt in Muntenia. Nici nu se poale
sustine ed a existat un obiceiu de a se
numi afini sau cuscri fratele unuia din
soti cir sora celuilalt sot, la care obi-

Art. 144

ceiu s'ar fi referit legiutorul &And prin

art. 144 c. civ. a oprit cstoria intre


afini in linie colaterall pAnd la al patrulea grad, fiindcd raportul de cuscrie dintre aceste persoane er regulat pnin legea scris, adic prin canoane, si nu pute fi vorba de obiceiu
pe ct timp exist& o lege scris. De
s'ar admite chiar c asemenea obiceiu
a existat si existd si astdzi, totusi judeed:tot-II n'ar puteA tine seamd de ansul fiind( sub imperiul noului cod

civil obiceiul numai atunci se poate aplicA de judechitori cAnd legiuitorul a


prescris aceasta expres, ceea ce in spe-

cie nu s'a fcut. Din cele expuse se


constat dar cd dupd noul cod civil
nu este nici o afinitate intre fratele
unuia din soti si sora celuilalt sot. Si
accast stare de lucruri nu s'a schimbat prin constitutiune, cci prin art.

22 a litsat actele strei civile tot in atributiunea autoritdtei civile; i dacd


la cdsdtorii s'a introdus ceremonia religioas oblizatorie, de aci nu urmeaza
c s'a mod heat natura civild a contractului de cstorie, cci chiar din
textul art. 22 resulta c ceremonia religioas e introdusd numai pEntru a
bine euvnth cstoria dej svAr$ita
de oficerul strii civile. Si de aci re
zultd, deci c oficerul starei civile e
dator s observe la facerea cdstoriilor, numal proibitiunile limitativ e
numerate de codul civil si cu att mai
mult eh' legea nu 'i a dat atributiuni
duhovnicesti de a cduta adicd si in canoane proibitiuni la ash* torie. Li osa
ceremoniei religioase nu atrage militatea cdsdtorii. nentru e din art. 22 re
zult cd, conctituanta, introducnd ceremonia religioas a chstoriei, a ldsat
ca puterea legislativ sd, fixeze radsura si modul cu care aceastrt dispozitie
trebue sd fie anlicatd, ceeace pAnd acum
puterea legislativ n'a facut, si prin
urmare e imposibil a se aplich art. 22
const. $i cu att mai mult e imposibil
a se admite c ne observarea acelei dispozitii s atrazd nulitatea cdstoriei.
Astfel fiind, oficerul strii civile nu
poate refuzA de a sdvrsi o cdstorie
permis de legea civild, dar care n'ar
puteA fi binecuvntat de biserica.
Deci doui frati se pot chstorl cu cloud
surori. (Apel Iasi, II, 170, Oct. 11/79,
Dr, 52179).

3- In principiu impedicdrile, ea si
$i nu se pot deduce prin interpretatiuni. Or, dupa principiile statornicite
de codul civil francez, imprumutate
de codul nostru civil, nrudirile prin
cdstorie se mrginesc pur i simplu
la unul sau la altul din soti cu rudele
celuilalt din ei, si nu se ntinde la rudele unuia din sot cu rudele celuilalt.
nulittile cdstoriei aunt de drept strict

133

www.digibuc.ro

Art. 145-147

DESPRE CASATORIE

cgsgtoria fiind un contract civil,


toate impedierile survenite urmeazg
neapgrat a fi examinate conform codului civil. Or, exprestunile de afinitate si cuscrie, cuprinse in art. 144
cod. civil sunt sinonime intre ele
si reprezintg traductiunea fidelg a
cuvntului ttliantei intrebuintat de
codul civil francez prin articolul 162.
Astfel fiind, doui frati pot lu in casatorie doug surori. Codicii Calirnach
$i Caragea, ct i legile canonice nu-si
au aplicatiunea br in aces t caz, de
oarece noul cod civil, specificnd anume cazurile limitative de impedicgri la
cgsgtorii, declarg In mod imperios,
prin art. 1912, cg codicil Calimach si
Caragea i orice alte legi sunt abrogate

Codal civil

in tot ce nu eete conform regulelor

prescrise in prezentul codice. Nici art.


22 din constitutiune nu poate fi de ase-

menea invocat cu succes in specie,


fiindeg acest articol nu este oblizato-

riu in .ceeace prive$te benedictiunea


religioasg, cAci de$1 in adevgr prin zisul articol se intrebuinteazg cuvntul
de obligatoriu, insg pe ct timp nu
existg nici o sanctiune in caz de contravenire obligatiunea perde caracterul sgu imperativ. (Apel Foes. II, Iun.
11 70, Dr. 7/80. In acelasi sens: Trib.
Boto$ani, 305, Nov. 7184. Dr. 7/84; Trib.
R.-Vleea, 190, Sept. 4/84, Dr. 24/85).
4.

A. se vedeit si notele de sub art

143.

Art. 115.
La rudenia din Sf. Botez se opreste cAstoria
i fin1).
Intre nasi i fin precum si Intre na
Do:id-ring strilin.
POTHIER, Contrat de Mariage, VI, 173 urm.;

TIOGUIN, Mariage, p. 95, No. 76;

VERING, Droit canon. II, 200, p. 674 urm.

Doctring romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 593, 594; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 74;
CANTACUZINO MATEI, p. 686;

NACU, I, p. 292.

Art. 116.

Tatl adoptiv nu poate s se casatoreascA cu

adoptata sa, nici cu fiica acestia, nici cu femeia fiului su adoptiv 2). (Civ. 147, 309 urm., 313).
Doctrini straing.
LAURENT, Dr. civ, internat., IV, 303;
POTHIER, Contr. de mar., VI, 171, 172;
VERING, Droit canon., II, 199, p. 673.

Doctrinii, romneascrt.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 594 urm.; (II, ed. 2-a, p. 401 urm.);
CANTACUZINO MATEL p. 209, 686;

NACU, I p. 295.

Adoptatul fiu nu se poate cdstori cu aceea ce


fost femeia Infiitorului tat, nici cu fiica lui, nici cu mama
Art. 117.

lui, nici cu sora mamei lui sou a tatlui su 3). (Civ. 146, 309 urm.).
Do et ringt st
LAURENT, Droit civ. internat., IV, 303;
POTHIER, Contrat de mar., VI, 171, 172;
VERING, Droit canon, II, 199, p. 673.
1) Acest art, este inspirat din codul Calimach, Art. 49 si 94.
2) A se vedea 95 din codul Calimach, care a dat nastere acestui articol.
3) A se vedea 96 din codul Calimach, care a dat nastere acestui articol.

184

www.digibuc.ro

Codul civil

Art. 148-150

DESPRE CASATORIE

Doctrin romneasck
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 594
CANTACUZINO MATEI, p. 209, 686;

urm.; (II, ed. 2-a, p. 401

11

rIT1);

p. 295.

NACU, I,

Nu este slobod a se cdsdtori cineva cu adoptata


sot% a tatlui sdu, a mamei, a bum4ui sau a bunei sale '). (Civ.
146, 147, 309 urm.).
Art. 148.

Doctrina strain.
LAURENT,

Dr. civ. internat., IV, 303;

POTHIER, Contr. de mar., VI, 171, 172;


VERING, Droit canon. II, 199, p. 673.

Doctrin romneasck
ALEXANDRESCO, I,

ed. 2-a, p. 594 urm.; (II, ed. 2-a, p.401 urm.);

CANTACUZINO MATEL
NACU, I, p. 295.

p. 209, 686;

Art. 149.
Tutorele sau curatorele nu se poate cdsdtori
cu nevArstnica ce se afl sub tutela sa.
Asemenea nici tatd1 tutorelui, nici fratele acestuia care
Inca se and sub pdrinteasca putere, nici fiul tutorelui nu poate
lu In cdstorie pe pupila, fdrd de primirea i inscrisa adeverint a tribunalului cuprinzdtoare cd acest tutore a dat pentru toate socoteald ldmuritd, i ca Insotirea minoarei cu el,
sau cu altul din numitele persoane, va fi spre folosul ei ').

(Civ. 349 urm., 355

urrn.,

390, 415

urm.).

Doctrin romneasc.
ed. 2-a, p. 574 urm., 576; (II, ed. 2-a, p. 740 t. i n. 2, 836); Droit ancien
et moderne de la .Roumanie, p. 53, 74:

ALEXANDRESCO, I,

CANTACUZINO MATEI,
NACU, I,

p. 296.

p. 686;

Cu toate acestea Domnu13), pentru motive


grave, va puted acordd dispensd din prohibitiunile cuprinse
in art. 144 din acest cod4 adicd pentru cdseitoriile dintr6 cumnati $i cumnate, pentru acele dintre veri
vere" . (Civ.
Art. 150.

128, 144 ; Reg. act. st. civ. 126 ; Civ. Fr.

164).

Text fr. Art. 164. (Ainsi motifig: L. 16 avril 1832). Nanmoins, il est
loisible au Roi de lever, pour des causes graves, les prohibitions portes par
l'article 162 aux mariages entre beaux-frres et belles-sceurs, et par l'article
163, aux mariages entre l'ohcle et la nice, la tante et le neveu.
1) A se vedeA 97 din cudul Calimach, care a dat natere acestui articol.
2) A se vedeA 98 i 99 al Codului Calimach, care a inspirat pe legiuitor in alcAtuirea acestui articol.

3) A se cetl ,Regele". A se vedea nota dela art. 128 Cud. Civ.


4) Cuvintele: ,adicA pentru cAsfitoriile dintre cumna(i i cumnate, i pentru acele dintre veri i vere
nu figureazil in textul art. 150, publicat in ,Monilorul Oficial" cu No. 271 din 4 Decemvrie 1864; acolo art.
150 se termio cu cuvntul ,,cod"; ins acest adaos al art. 15) il gsim in editiunea oficialA a codicelui civil,
publicat in bropri la 1865.

185

www.digibuc.ro

Art. 151

Codul civil

DESPRE CASATORIE

Doctrin strain.
BAUDRY ET FOURCADE. Personnes, II, 1541, 1542;
COLIN ET CAP1TANT, ed. 2-a, I, p 145;

np. Mariage, 226, 246 urm.; Suppl. Mariage 121 urm.;

MOURLON ed. 7-a, 1, p. 275;

PLAN1OL, I, ed. 3-a, No. 730; III, ed. 2-a, No. 44.

Doctrina romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 588 urrn., 650; (VIII, part. I, ed. 2-a, p. 69); Observa(ie sub.
111bv s. III, 279 din 28 Mai 1919. Tribuna Juridicii, 19-20/1919;
CANTACUZLNO MATEI, p. 683;

Niteu, I, p. 292.

CAPITOLUL II

Despre formallatile relative la celebrarea cistorlel.

Csdtoria se va celebra In public Inaintea


stArei civile al domiciliului uneia din prtile care se
insotesc. (Civ. 4), 60. 61, 87 urm., 152, 173-175; Const. 22;
C. p. 166; Civ. Fr. 165).
Art. 151.

Text. fr. Art. 165.


Le mariage sera clbr publiquement, devant l'officier civil du domicile de l'une des deux parties.

Doctrini strini.
AURRY ET RAU, V, p. 111 urm., 114, 115, 119;
BAUDRY ET FOURCADE. Personnes, II. 1577, 1588 urm., 1593;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 152 urm., 158, 427;
DEMOGUE, I'5ources clPs obligations, I, p. 320;
DEMOLOMBE. HI, 294. 295, 297, 298;

Hue, II, 154, 155, 157:


LAURENT, H, 475, 477 urm., 480, 482;
MARCAD, art. 101, n. 2;
MOURLON, ed. 7-a, 1, p. 298 urm.;

PLAN1OL, I, ed. 3-a, No. 850 urm.; III, ed. 2-a, No. 174 urm.

Doctrin romneascit.
ALEXANDRESCO. I, ed. 2-a, p. 597 urm., 650; Droit ancien et moderne de la Roumanie, p.

75, 79; Adnotafie sub.C. Apel Buc. s. I, 23 Febr. 1900. Curier Jud. 24/1000; Observafie sub. TM,. Botogani 6 Oct. 1901, Curier Jud. 52/1902;

CANTACUZINO MATEI, p. 687;

NACU, I, p. 214; 34il urm.


INDEX ALFABETIC
A brogare 6.
Act civ.1, a se vedeS Con-

tract civil" si Forme

Civile forme, a se vedeA

vedeS ,Adu nare legiuitoare".


Locus regit actum 12.

Clandest in date, a se vedeA

Na.ionalitate rnmAnA 1, 14.

Forme civile".
Publicitate".

civilc".
Act religios, a se vedeA Cunstitutic 2, 3, 4, 6, 8.
Contravt mixt" si For- Contra a civil 2, 3, 6, 10.
me religioase".
Contra t mist 2, 3, 4.
Fiat., forma bur, 12.
Adunare legiudoare 2, 3. Cununic, a se vedeA Forme religivase".
Anolarc, a se vatic& NuCurte de Casalie 6.
Aprcciere suveranA 13.
Deces 14.
Au-tro-Ungar, supos 12. Desfacerea cfisStoriei 4, 10.
Benedictiune rel gloasi, a Deziderat 3, 4.
se vetiCa ',Forme reli- Drept canonic 4.
gioase".
Canonic drcpt 4.
CAsatorie 1-14.

CAslturie putativA 11.


Celebrare religioasA, it se

vedea Forme religioa-

se".

Fcmce romancA 14.


Furma actelor 12.
Forme civil.. 2, 6, 8-12.
Forme rel giotr-e 1-6, 8-12.
Impb.limen te 4.
Le.:e specials 2, 3, 4, 8, 10.

Legiuitoareadunare, a se

Alinistri 6.

Nu lliate 4, 6, 7, 12, 13.


Pal lament 2, 3.

Pusesiune de stet 9.

Prolt, a se vedea Forme


Publicitale 7, 13.

PutativA cAsAtorie 11.

Rcdobndirea nalionaliti-

Religie dominanti 5.
Relq_ioase forme, a se vedes ,Forme relie io..se".
Revonsabilitatc ministeriala 6.
RomAns nalionalitate 1,14.
a rt cliune 4, 8

Speeiala lege 2, 3, 4, 8, 10.

tut personal 9, 12, 14.


StrAini 1, 9, 11, 12, 14.
Supus Austro-Ungar 12.
SuveranA apreciere 13.
St,

Iii romAne 14.

Jurisprndentri.
I. Art. 166 c. pen. pedepsind pe preo-

tul de orice cult care ar celebrit o cuminie mai inainte de indeplinirea fornielor cerute de legea civilil, nu a avut

186 -www.digibuc.ro

Codul civil

DESPHE CASATMIE

in vedere decal pe acei preoti cart ar


o cununie pentru unirea a
don/ persoane de nationalitate ronifinA sau cnd vre-unul din insotiti
ar fi romn, voind cu chipul acesta a
garant indeplinirea formelor civile
relative la cAsAtorie la a cAror indecelebrit

plinire nu sunt supusi decilt cet de


uationalitate romilnA. Prin urmare,

ciind e in chestiune cAsAtoria a doui


strdini, art. 166 nu-si are aplicatinnea.
(Cas. II, 152169, Mai 5/69. B. p. 153; 15
lan. 28/69. B. p. 23. Vezi in acest sens
si No. 18 de sub art. 2).
2. Din diseutiunile cart au avut loc
in Adunarea legiuitoare cu oeaziunea
votArii art. 22 din constitutiune, rezultd cA intentiunea legiuitorului a
fost de a stabili principiul cA cAsdloria
in esenta sa nu este conventiune pur
eivilA, ci un contract mixt supus pentru validitatea sa, nu numai la indeplinirea formalittilor civile inaintea
oficerului, ci si la consacratiunea religioasA; si legiuiterul prin acelasi ar-

ticol a stabilit principul dupd care

aceastA regulA nu este absolutA, ei ex-

cepiuni1e la dnsa vor trebui a fi specificate prin o deosebitd lege posterioard. Acea lege, nefiind inch' McutA, 51 prin urmare necunoscndu-se
exceptiunile prevazute de constitutiune. nu se poate sti ni.ci care este regula. Astfel fiind, pAntt nu se va face
acea lege speciald care sd cornnlecteze
vointa legiuitorului determinnd exceptiunile, cAsAtoria rAmne un contract civil supus numai la formele civile arAtate in codul civil. (Cas. I, 149,
Apr. 29/72,Buletin. Dec. 73, p. 327; Cas.
I, 261/0et. 9/79, B. p. 686. In acest sens:

Apel Buc. III, Mart. 23/76. Dr. 17/76.


Vezi si. notele 1, 2, 7 de sub art. 143).
3. Dui:4 dispozitiunile codului civil,
cAsAtoria este un act civil, cAci pentru
existenta ei se cere numai celebrarea
dinaintea oficerului stArii civile. In
urma dispozitiunei cuprinsA in constitutiune (art. 22), pentru existenta cAsAtoriei, a zice el s'ar cere pentru aceastii existent/ si eelebrarea reli-

gioasd, ar fi a se 'mArgini numai la


o interpretare curat literal/ a textului. Cuvintele cuprinse inteo d'spozitie sunt un element spre a cunoaste
vointa legiuitorului, dar cuvintele
fiind numai mezul prin care se exprima o idee, ele nu sunt de multe ori
mijloace

suficiente

spre

indich

ideea, de aceea and este a se aplich


o dispozitie, vointa legiuitorului nu
'mate sA rezulte numat din cuvintele
intrebuintate de dnsul; de aceea trebue sA reeurgem, spre a cunoaste adevArata vointa, si la alte mijloace de
interpretare. Or, in privinta art. 22
din constitutie, nu putem numai a ne
margini la euvintele textului, c/ei

Art. 151

dac/ am zice c celebrarea religioasa


e neapArat pentru existenta cAsAtoriei, ar fi a zice ciisAtoria e uu act
mixt, si civil si religios, rezultat care
e contrariul dispozitiunilor codului civil. In fata unui asemenea rezultat
nelogic i contrariu codului civil,
suntem siliti a recurge Si la alte elemente, spre a sti care a fost vointa legiuitorului cnd a formulat acel art.
22 din constitutiune. Or, in Romania,
ca stat cu forme parlamentare, afard
de alte elemente de interpretare ce avem, sunt si desbaterile urrnate in Camerd si in Senat. Constitutiunea din
1866 s'a discutat in Constituantd si din
discuttunile urmate rezultA c in privinta alin. II din art. 22, propus de un
deputat, in urma obiectiunei unui alt
deputat care va fi soarta cAsAtoriilor
celebrate numai in mod civil dela punerea in lucrare a constitutiunei si
pilnA la elaborarea legei ce se enuntd
in acel aliniat, un deputat care se pronuntase pentru principiul cuprins in
alin. II, Mspunse cA numai dispozitiunile codului civil vor aye& a se observa pan cnd nu se va fi Mcut
acea lege; in contra acestei opiniuni
nimeni n'a mai vorbit, si un ministru
a terminat discutiunea consiliind a se
adopt. Dacti dar s'a votat si s'a adoptat dispozitia cuprinsA in alin. II al
art. 22, aceasta a fost sub impresiunea
opiniunei manifestate, ed soarta astttoriilor se va regul tot de codul civil
parrA la elaborarea acelei legi. Astfel
acea dispozitie nu e deck numai pium
desiderium, o enuntare de principit a
egret regulare ave BA formeze obiectul unei legi, ea nu e o dispozitie tmperativA, o lege care ar trebui FA se
aplice de indatA dela punerea in lucrare a constitutiunei ; si intru cAt
acea lege enuntatd nu s'a elaborat, ciisAtoria continufind a fi, regulat/ de
dispozitiile codului civil, ea e si dela
constitutiune incoace, ceeace a fost
inainte, adicA un act civil, pentru a
cdrui existentd nu se cere celebrarea
religioasA, ci numai celebrarea civild
dinaintea oficerului stAril civile. (Cas.
I, 431/Dec. 2 74, B. p. 309).

4. Este inexplieabil a crede eA legiuitorul prin eonstitutiune a voit sd


retrogradeze si sa supunA casatoria
la formalitAti deja abrogate ; art. 22
din constitutiune nu'l putem cornilder
ea un desideratum, iar nici

decum ea un ordin, si aceasta este


att de adevArat Inca aeest articol

este linsit de orice sanctiune pentru ca-

zul cnd dispozitiunile sale nu Bunt


toate nulitAtile in general prevAzute
in cod, fiind de drept strict, nu le putern credi sau apnea, prin deductiune,
Wei prin analogie sau pe eale de raindeplinite. Null:LA.01e de cdsAtorie, ea

187

www.digibuc.ro

Art. 151

DESPRE CASATORIE

tionament, afartt de un text formal.


care in specie lipseste en totul. Daca
am admite cA benedietiunea religioasA ar fi o eonditiune neaparatA pentru validitatea cAsAtoriei, cum am pu-

tea zice eg, aceastA clatorie ar putea


sA se desfacti numai prin interventiunea ofieerului stArii civile, atunci
cnd pentru formatiunea, si prin consecintA pentru validitatea sa, a intervenit si puterea religioasA ; $1 dactl
s'ar admite o asemenea anomalie am
a:it-Inge la niste rezultate pe cari legea
lin le-a putut aveA. nieiodattt In vedere,
cAei sotli, despArtiti numai de puterea

eivilA, n'ar pute in fapt a mai eontract o nouh, cAsAtorie, de oarece biseriea ar puteA desigur sA refuze ce-

lebratiunea unei noui cAsatorit, atunci


cnd dnsa ar consider pe soti ea nedesfAcuti de prima cAsAtorie. Cum am
onsiderA, dota constituitA, donatiunile
efectuate In intervalul cAsAtoriei eivile si benedictiunea religioas6 : ar fi
ele fAcute Inainte sau dupd cAsAto-

rie? Rezulta dar de aci eA constitutiunea, prin spiritul sau eminamente


liberal, a lAsat celebratiunea religi-

oasA la constiinta fiecgruia, de aceea


nici s'a pus vre-o sanctiune art. 22 din
constitutiune. Dactt casAtoria ar fi
dupa constitutinne nn contract mixt,
sa admitem toate imatunci ar
pedimentele din codul canonic, care
merge pima la al 12 grad 8i eare prohiba chiar rudeniile rezultnd din botez, si care dupA codul civil nu existil
deck pang la al 4 grad inclusiv. Si
cbiar de s'ar admite ea in spiritul 81
intentiunea legiultornini, prin art. 22
din constitutiune, a fost sA, determine
principtul cA cAsAtoria in esenta sa,
si aceasta gratie obiceinrilor si tradieste un contract pur
tiuniler vechi,
civil, dar un contract mixt in care pe
lngh interventiunea oficerului stri
eivile se mai eere si benedietiunea religloasA, totusi acel articol nu prevede
principiu absolut, ei. o exceptinne
pentru care se cere o lege posterioara
care sA determine modul de anlicatiune al acestui principiu si punerea
sa In armonie cu dispozitiunile codului civil. Or, o asemeuea lege ineA nu
s'a fAcut, $1 dar, in asemenea situaim

thine, catA a ne referi la principiile


generale ale codului civil, cart cer
pentru validit atea unei cAsAtorii numai interventiunea ofieerului earn
iar benedictianea religioas ea
o formalitate fArA sanctiune de lege
si lAsatA la aprecierea fiecAruia. (Tribunalul Ilfov I, 540, Nov. 20/81. Dr.
6/81. In acest Bens Trib. Covurlui, I,
Apr. 20/85. Dr. 52/85; Trib. Dmbovita,
Mai 13/93. Dr. 49/93).

5. Intre biserica ortodoxA, si cea catolicA existnd totdeauna relatiuni re-

Codul civil

eiproce, de &Ate ori se contractA Msg.-

toil" intre ortodoxi eu catolici si viceversa, benedictiunea religioasA se dA


sau de biserica ortodoxa sau de biserica catolicA, duptt curn se invoesc sotii intre dnsii, fr ea cu aceasta sA
se jigneascA dreptul religiunei dominante a statului. (Cas. L 235/Iun. 15/83.
B. p. 646).

6. Constitutiunea romng din 1866,


ea cele mai multe legi constitutionale
a diferite state, contine, sub 2 rubric'.
distincte, 2 feluri de dispozitiunt : 1)
dispozitiuni avnd de obiect o declarathine de drepturi, 2) dispozitiuni tinzAnd a organizA, puterile statului.
eeste douA feluri de dispozitiuni difer
unele de altele prin aceia cA, pe and
cele din urmA sunt niste dispozitiuni
precise de drept constitutional in vederea organizArei statului si a corpurilor menite de a-i servi drept organe
ale puterei sale si ea atari purtand in
ele insile puterea de a inlocul pe deplin si imediat dispozitiunile constitutionale anterioare si a le abrogit, fie
formal, fie virtual; cele dintAi nu sunt
dect niste declaratiuni de prineinii,
aviind de obiect drepturile omului si
ale cetteanului, i ca atari nu pot ave deplin si imediat efect in aplicatiunea lor cAnd ele sunt contrarii sau
incompatibile cu dispozitiunile legilor
existente la data promulgarei constitutiunei, decAt In eazul cnd constitutiunea, deodatA eu declaratiunea unui
nou prineipiu, pre,serie ea InsAsi sensul
ill atitudinea acelui nou prineipiu precum si modul si conditiunile aplicatiunei lui, ceeaee nu poate aveA, loc
(le cAt atunci cnd constitutianea
indeplinea ea insusi misiunea unei
legi ordinare, prescrie un nou sistern legislativ comph-et, nnmit a
inloeui pe deplin sisitemul dej exi-tent pe baza vechiului principin. CA
acesta a fost si eugetul constituantilor romni din 1866 In privinta efeetelor principillor proelamate in titlul
constitutiunei: Despre drepturile Romnilor", rezultd din urmAtoarele consideratiuni : 1) laptul ea consitutiunea in ultimal aliniat al art. 132
cere ca legile existente in momentnl
promulgrei sale s se revizniascA
spre a se pane in armonie cu constitutiunea, nu se poate explicit dect
prin consideratiunea cA in ideea constituanlilor nostri din 1866 legile existente atunci i contrarii principiior
din constitutiune nu sunt toate abrogate prin simplul fapt al proclamrel
acelor principii constitutionale, egei
nu se poate atribui, vointei conStituantilor d'a se revizui si a se pune in armonie legile vechi en constitutiunea,
dorinta unei revizuiri de formA si de
a unei armonii literare in mona188

www.digibuc.ro

Codul civil

DESPRE CASATORIE

mentele noastre legislative; 2) dreptul


timporal si transitoriu, dar cu totul
exorbitant, acordat prin art. 102 inaltei curti de casatimii Si justitie, ea,
in eeeace priveste pe ministrii dati in
judecata Pi, ea s poatti, fdrd existenta
inlet legi prealabil promulgata s caracterize delictul si stt determine pe-

deapsa, in alte cuvinte dreptul dat


unui corn al statului d'a fi in acela$i
timp *i legiuitor 3i judeedtor in ma-Eerie penald, acest drept ereat in vederea necesitdtei d'a organiz imediat
o responsabilitate eficace a ministrilor,
nu se poate explicit deet prin consideratinnea cg, in ideia chiar a constituantei, o simpld declaratiune a principiului ed minitrii vor fi. responsebili, nu puteA s fact in realitate res-

Art. 151

pe motivul ed cAsatoria celebrat de


cdtre ofieerul stdrii civile n'a fost
urmattt de benedictiunea religioasd.
(Cas. I, Ian. 9 84, B. p. 2).
7. 0 cdstorie trebue sd se efectueze
in public, inaintea oficerului stArei eivile. Ea poate fi anulattt sau pentru
taind sau pentru necompetenta oficerului stdrei eivile, si in acest cas numai cnd cdstoria e fdeut cu rea credin% si a fost inconjurat de mister
pentru prtile interesate, fapte lsate
la aprecierea judecAtorului conform
legii, care 'i dd acest drept prin art. 175.

(Apel Galati, I, 136, Oct. 3188, Dr. 73/89).

Puterea civild este separata de cea


civile reguleazd actele de stare eivil,
Mecum si drepturile si indatoririle ce
8.

religioasd prin. Constitutiune. Legile

ponsabile penalmente i civilmente pe


niste persoane, care, dupd.
legilor in vigoare in momentul promulgArii constitutiunei, nu erau responsabile ca ministrii nici penalmente niei civilmente; 3) a se admite
regula c proclamarea unui principiu
in constituthme are de efeet abrogarea imediatd a unor legi bazate pe
principiu contrariu, ar fi mai in
toate cazurile, 5i in special in materia
de atta de mare interes social, ea aceia
a cdstoriei, a Idsit institutiunle sociale in incertitudine, a le desorganizA. In materie de cdstorie, contratin principiului codului civil, care
face din acestd institutiune o institutiune pur civil *i o organizeazd In
onsecint inteun mod detaliat
complect, sub acest punet de vedere
constitutiunea proclamlind obligativitatea ceremoniei religioase, a fdcut o
simpl declaratimr) a unui principiu
nou, fdr ins a-1 reglementA, MA. a
spune care e sanctiunea neobservrei
formalitatei eeremoniei religioase, fie
din vointa ambilor soti, fie din voiuta
unuia din ei, fie din refuzul bisericei
de a da benedictiunea nuptiald, fie in
fine din neputinta d'a se face actul religios prin moartea ambilor sau unuia
din soli survenitd in urma celebrdrei

decurg din aceste stdri, impunnd $i


neexistenta sau nulitatea pentru abaterile de la ele. Iar art. 22 din constitutiune impunnd obligatiunea ea in
toate fazele strei civile actele de stare
civild s preceadd benedictiunei religioase, si aceasta mai cu seamd pentru
edstorie, frd insd a ardt sanctiunee, lasd puterei legiuitoare sarcina de
a pune in concordant legile civile cu
prescriptiunile canonice; *i pan cnd
o asemenea lege nu va interveni, starea civild urmeazd a fi regulatd numai de legile civile. (Apel Galati, I,

precum anume o si spune art. 22 &tat.


Asa fiind, bine *i drept se respinge ce-

numai inaintea preotului lor, fdrd a fi


celebratd inaintea ofiteruhti slrei civile, nu este valabild *i. nu poate pro-

136, Oct. 3/88, Dr. 73 89).

9. CAstoria celebrat in Romnia de

doui streiM inaintea ministrului cultului lor respeetiv, frd iudeplinirea


solemnittei civile, nu este validd la
noi, Si nu poate produce efectele sale,
chiar daed dupd dreptul national al

ptirtilor cdstoria ar fi un contract

religios. In asemenea caz, in lipsa actu-

lui de celebrarea edstoriei, emanat


de la of iterul competent, edstoria nu
poate fi doveditd prin posesiunea de

stat. (Trib. Reedit, Drept. 55 95).


111. Cdstoria contractatd numai inaintea ofiterului de stare civild si neurmat de benedictiunea religioasui

este valabild, intru ct cdstoria este


ctistoriei de care oficerul strii ci- tut act eminamente civil $i. neparticipaasupra tutu- rea formelor religioase la despdrtirea
viie
ror aeestor cazuri $i altora ce se mai ei, probeazd cu suficientti caracterul e-pot prezint in pradie, el a voit sd minamente civil al contractului de cdlase legislaturei ordinare sarcina d'a storie. Afard de aceasta, lieedictarea
legifer asupra intregei materii In- unei legi, care sd determine exceptiutr'un mod eomplect si armonic, cu sin- rifle ce art. 22 al. 2 din Constiututie
gura restrictiune ea legea viitoare s prevede, face ea argumentul, ce se trage
aibd drept baztt pricipiul non al obli- din acest articol, care prevede benegativittii ceremoniei rehgioase, a ad- dictiunea religioas pentru cdstorii,
mite acest prineipiu in lege ea re- s-$i piardd orice importantd. (Trib.
guld general $i a prevedeA ea excep- Mehedinti, Dr. 36/95. Trib. Ia$1, Dr.
jinni cazurile in care cdsiltoria se va 64 97. C. Apel Buc. I, C. Jud. 24/900).
11. CdsAtoria streinior in Romnia
puteh face si hard aeea ceremonie,

rerea de militate a caskoriei fundat

189

www.digibuc.ro

Art. 152

DESPRE CASATORIE

duce nici efectele unei chstorii putative. (Apel Buc. II, DrEpt. 52/901).
2. Regula locus regit actum" fiind
facultativ pentru parti, iar nu obligatorie, chstoria contractath in tar la
noi de un strin, dupa formele Wei
sale, este valabil, si aceasta rezulth
din principiul de reciprocilate tras diu
art. 152 din codul civil. Fria urmare,
cashtoria contractai in Romania de
un supus austro-ungar, numai d'inaintea prcotului catolic la epoch efind in
Austria chsatoriile aveau un caracter pur religios, nu poate fi considerata nici ea nulrt nici ca neexistent,
de si phrtile nu s'au prezentat dinaintea of.terului sthrei civile ci trebne
a se consider ca o etisatorie valabl
si regrilath (Cas. I, 82/901. B. p. 222).

Orice chstorie care s'ar fi Ricut

Codul civil

in tain si nu s'ar fi celebrat inaintea


ofiterului competnnt al strei civile, se
poate atach in nulitate de catre insus
sotul, de chtre tathl si mama si de catre toti acci cari au la aceasta un interes actual, precum si de ministerul
public. Nulitatea poate fi ceruth numai pentru una din cauze: necompetenta sau clandestinitatea. Totusi judechtorul re lyierr de o putere de apreciere discretionar in aceast privint. (Trib. Botosani, C. Jud. 52/902).
14. Femeia, prin incetarea din via%
a sotului shu strein, redobndindu-si
calitatea de romnch si actele de stare
civil fiind de statut personal, pentru
stabilirea cashtoriei i efectele ce se
pot produce, urmeazd a se apnea legea
sa national, adieh kgea romn. (Ap-.4
Galati II 211/902 Drept. 10/933).

Art. 152.
Cas:Itoria s'6vArsit In tar str6In, Intre RornAni .au Intre Rornn si strtini, va fi puternie si In tart

dac6. se va fi celebrat dup forrnele uzitate In acea tar6,


dad'. Romanul nu va fi contravenit dispozitiunilor cuprinse
In capit. precedent. (Civ. 2, 39, 35, 127-150, 162, 165, 174,
176, 178; Reg. act. st. civ 114 urm; Civ. Fr. 170).
Text Jr. Art. 170.
Le mariage contra ct en pays tranger entreFrancais, et entre Franeais et trangers, sera yalable, sil a t clbr dans les
formes usites dans le pays, pouryu qu'il ait t prcd des publications preselites par 1 article 63, au *titre des Actes de l'tat civil, et que le Francais n'ait
point contrevenu aux dispositions contenues au chapitre prcdent.
Doctrina stritin.
.AURRY ET RAU, V, p. 121-124;
BAUDRY ET FOURCADE. Personnos, II, 1602 urm., 1863 urm., 2302, 2393;
COMN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 174;

lEoattn, 1, Snu,00s dos ()litigations, IL p. 612;

DEMOLOMBE, T, 312; III, 922-225;

Hue II, 84, 99;

LAURENT, III, 22, 32;


MARCADE, Art. 170, n. 2;

MounLoa, ed. 7-n, 1, p. 307 UM.;


PLANIOL. I, ed. 3-a. No. 863, 1022; III, ed. 2-a, No. 186, 357;
WEISS. Traile elementaire, p. 470 urm.

Doctriet romneaseL
ALEXANDRECO, I, ed. 2-a, p. 1' 0, 193 urm.: (VIII, part. I, ed. 2-a, p.111, n. 1); Drait anripn el modern(' do In linumanie: p. 41, 70; Observafie sub. Cas. II, 149 din 30 Mai
1006. Dreptul 41/1007; Obsernatio sub. Cas. Engle/a. 4 Nov. 912. Curier Jud. 63/913;
Observalie sub. C s. II. 19 Sept. 1022. Pand Rom. 1923, III, 131;
CANTACUZINO MATEI, p. 690:
NACU, J, p.
um.
JUVARA ALFRED
Validitnten

casaloriilor celebrale in slrainalate, in dreptul international privat i in legislafia roinfine. Dreptul 15, 17, 18/1020; linspuns D-lui Radu".
C. JIM. 2.-29/920;

Rapti loROu. Validiralea rasalnriilor in drertut internafiannl". Dreptvl 22/1020: Un


raspuns la un raspuns al
Juvara".. Curier Jud. 38-39/020.
190

www.digibuc.ro

Codnl civil

DESPRE CiSA1'OR1E

Jurisprndenta.
I. Chatoria sAvArsitd in tala strAind
intre romni sau intre romni si strA-

Art. 153

cari i-au determinat sA se cdstoreascd


acolo si nu in patria lor de oarece prin
aceasta s'ar restrilnge aplicarea regulei

privitoare la forma actelor, contra intentiei legiuitorului nostril care neavnd a aduce nici o restrictie acestel
reguli si a inlesni cdsAtoriile a supridin textul francez formalitamat
tea publicatiilor ce precedeazd cAsAtoria, menitd a incunostiinta pe cei in
1902).
2. Potrivit dispozitiilor art. 102 c. civ. drept a se opune la cstitorie si a evit
'acte4, de cdsdtorie fAcute in tard strdi- inlAturarea legii nationale. Se invedend sunt valabile in tara noastrd dacA reazd prin aceasta cd legiuitorul nossunt fAcute cu pdstrarea formelor pre- tru s'a multunait a impune cclor cari
vdzute in ace tard ci dacd nu calcA se cAsAtorese in strdinAtate, pe lng
re srctctarea formelor legii locale, numai
prohibtiunile exprese ale codului
tru, in baza principiului locus regit conditiile de capacitate si de fond preactum". (Trib. Muscel 1913, Dreptul vAzute de legea nationald sub, anumito
1914 p. 93).
sanctiuni in raport cu dispozitiile de
3 Prin art. 152 C. civ. se eclar4
lege nesocotild, fat% insit a se mai precAsAtoria sAvraitd in Ord strdi- ocupa de imprejurdrile si motivele
nd intre romni, salt' nft vornr si cari au determinat coutractarea cAs6.strd:ni, dach se va fi erl br-t dupl. toriei in strAindiate. (Cas. 1, 459 din 27
formele legei lo ale si nu i or fi con- Mai 1921, Jur. Rom. 1/922; Pand. Rom.
traN &ma conetitiunilor de capacitate si 1922, III, 90).
de fond ale legei natiorale.
5 Dupd art. 152 c. civ. cdstoria
Prin urmare legiuitorul consacrd si vArsit in tard strdind, este vatabilli
aci aplicatia regulei generale d'n art. $i in Romnia, dacd s'au resportat for2 al ultim C. civ. privitor la forma ac- mele c6rute de legea strind, conform
t3lor, la formele instrumentdmi k i chine regulei locus regit actum".
Legiuitorul romn nu cere pentru
la solPmnittitile dr celebrare ale cAsAtoriei $i aceasta dintr'un interes e-eneral validitalea unei asemenea cdsAtorii si
pentru a inlesni casdloriile sdviirsite in transcriptia ei in registrele de stare
strAindtate uncle apPearea forme'or si civild, in termin de trei luni de la insolemaitAtilor prevftute de legea na- toarcerea in tard a sotilor, precum
tionald nu ar fi fost totdeauna posi- cere legiuitorul francez in art. 171 cod
bile de indeplinit. (Cas. I, 459 din 27 Napoleon pe care legiuitorul roican nu
Mai 1921 Jur. Rom. 1/922; Pand. Rom. l'a reprodus. (Cas. II, 188 din 19 Sept.
1922, III, 90).
1922, Jur. Rom. 3/923, Pand. Rom. 1923,
4 In sistemul legei noastre atunci III, 131; Curier Jud. 13/923).
.cnd este in discutie validitatea unei
6. A se vede: Art. 2, Index. Cusdcdstorii sAvArsite de romni in strdi- torie" si notele respective; Art. 34, nondlate, nu trebue a se scrut intentia tele respective.

ini este puternicd si in tat% clacd se


va fi celebrat dupd formele uzilate in
ace tat% si dad' romnul nu va fi
contravenit dispozitiunilor din cap. I
de la cAsAtorii. (Cas. II, Dreptul 31,

sotilor pentru a descoperi motivele

CAPITOLUL III

Despre opozitluni la cdsitorie.

Art. 153.
Dreplul de a formA opozitiune la celebrarea
csstoriei 11 are persoana legatA prin casAtorie cu una din
prtile eontravtante. (('iv. 52 urm., 130, 157-161, 170; Reg.
act. st. civ. 119; Civ. Fr. 172).
Text. fr. Art. 172. Le droit de former opposition it la clbration du
mariage, appartient la personne engage par mariage avec 1 une des deux
parties eontractantes.

Dectrinti
AUBRY ET RAU, V, p, 33, 34;
BAUDRY ET FOUROADE. PersonT/PS, II, 1610 ;
COLIN ET CAPITANT, t d. 2-s-1, I, p. 163;

DALLoz, lip. Mariage, 258 urm.; Suppi. Mariage, 129 urm.;


DEMOLOMBE, III, 28-32, 151;

Huc, Il, 116;

www.digibuc.ro

Art. 154

DESPRE CASATORIE

Co dul civil

LAURENT, II, 387;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 289; 320 um.;


PLAmoL, I, ed. 3-a, No. 803, 812; III, ed. 2-a, No. 124, 133;

ALEXANDRESCO, I, ed.

Do ctrinft romneascEt.
2-a, p. 615 urm.; Observaliune sub. C. Apel Besanon, 14 Febr.

1900. Dreptul 58/1900;

CANTACUZINO MATEI. p. 677, 678;

Nam, I, p. 314.

tat. de celalt sot. (Apel Foes. II, 162,


Dec. 19 81, Dr. 24/83).
2.A se vedeit No. 2 de sub art. 166;
preeum si No. 1 de sub art. 171.

Jurispr udentrt.
1.

Dup art. 153, unul din soti se

poate opune la a doua cAstorie proiec-

Art. 151.
(Mod. L. 15 Martie 1906'). Taal $i In lipsa taCalui mama, iar in lipsa si a tatAlui si a mamei, bunul si buna
pot formA opozitiune la casatoria copiilor i descendentilor lor
dac acestia nu vor ave varsta de 25 ani Impliniti.
Text. fr. Art. 173.
Le pre, et A. &Alit du pre, la mre) et dfaut
de pre et mre, les aieuls et aeules, peuvent former opposition au mariage de
leurs enfants et descendants, encore que ceux-ci aient vingt-cinq ans aecomplis.
Doctrina striiini.
AUBRY ET RAU, V, p. 29, 30;
BAUDRY VP FOURCADE. Personnes, II, 1631 UM.
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 162 urm.;

DALLOZ, Rep Mariage 260 urni.; Suppl. Mariage 130 urm.;


DEMOLOMBE, III, 140:

Huc, II, 109, 111;


MourmoN, ed. 7-a, I, p. 306, 320 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 804, 805; IH, ed. 2-a, No. 125, 126.

Doctrinil romneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 615 urm.
CANTACUZINO MATE!, p. 677, 678.

Nam), i, p. 314.

Jurisprudentii.
1. Din faptul e legiuitorul, prin art,
154. acorda dreptul ascendentilor de a

forma opozitiune la castoria copiilor


descendentilor lor, %A, a le impune
obligatiunea de a arata, prin opozitiunea ce ar formul, motivele pe cari o intemeiaz, derognd astfel regulei generale preseris de art. 157, nu se poate
deduce di, in sustinerea unei asemenea
opozitiuni, ascendentii s poat invoch
alte impedimeute de ct acele stabilite
de lege. Or, in ct priveste starea
in genere, i in special cstitoria,
toate regulele impuse de legiuitor spre
celebrarea csatoriei si impedimentele
stabilite la aceast celebrare, sunt de

drept strict, si precum nu se pot cere


alte forrnalitti si. conditiuni de ct eele
artitate de lege pentru efectuarea unei
cAstorii, de asemenea nu se pot invoca si alte motive de ct cele cumpnite de legiuitor in prudenta lui
pentru impedecarea acelei cAstorii, si
admiterea principiului contrariu ar da
nastere unor grave consecinte, precum
de a se vede, prin facultatea de apreciere ce s'ar Ash judechtorului, un
fapt determinat considerat de unii ca
impediment, pe cnd acela4i fapt, su-

pus judecatii unei alte instante, recunoscut ca neputnd constitui nici un


impediment; ar fi a se da loc arbitrarinlui, si de sigur dac spiritul legiuitorului a fost a reeurge la aprecierea
judecritorului in cele mai putine cazuri

I) Textul vechiu al art. 154. Tatfil si, in lipsa tatalui mama, lac in ripsa si a tatilui si a mamei,
bunul i buna pot forma opozitittne la cstorta copiilor i descendentilor lor, chiar de vor avea varsta de
25 ani impIinii, au de 21 ani impljiii pentru fete. (CIv. 52, urm., 131, urm., 135 urm.. 153, 357, urm.,
161; Reg. act, st. civ. 119; Civ. Fr. 173).

192

www.digibuc.ro

160,

Codul civil

DESPRE CASATORII

bike, al purittei oi demnittei familiei, caci prin asemenea interpretare


si aplicare a articolului 157 s'ar introduce o exceptiune boarte gray si
important la principiul incontestabil
ca libertatea contractrei castoriilor
este regula general& pentru toate persoanele, iar impiedicarile la casatorii
sunt exceptinni care nu se pot invoch
de aratunci cnd sunt expres prevazute, explickiunea cea mai logiat ce
se poate da art. 157, relativ la dispensarea ascendentilor ca sa, nu arate uici
un motiv in opozitiunile ce fac la casatorii, este aceea ca. leginitorul a 1,oit
s le dea, un mijloc prin care s poata
paraliza, mdcar pentru cat-va timp,
contractarea cu precipitare a casinorifler blamabile, care sunt proectate
de catre descendentii lor in ardoarea
vre unei nasiuni ce'i domind, cnd acestia au etatea de peste 25 ani, daca
sunt baeti, sau aceea de peste 21 ani.

Posibile, acea facultate nu i-a putut-o

atribui in materie de casatorie. Prin


aceasta facultate de s'ar lasa ascendentilor s invoace si alte motive de

cat acele legate, fie acele motive de cea


mai mare gravitate in cat priveste morala, precum ar fi relatiunile intime ce

ar fi existat intre mama si viitorul sot

al fiicei. ar fi a pune din nou copiii sub


deplina putere parinteasea si a se face
ca casatoria lor sa nu se poata, efecina fra consim.timntul parintesa,

cu toate c ei, dupa, lege, odat ce au


dobndit majoritat,a de 21 $i 25 ani, se
pot castori si fara cons:mtimfintul
printesc, indepliuind cerintele legii in
privinta actelor respectuoase. La obiectiunea c. o asemenea interpretare ar fi
lipsit de loalca si ash, fiind dreptul de
opozitiune al ascendentilor cu dispensa
de aratarea motivelor, si ea consecinta
latitudinEa de a invoca si cauze nede'terminate de lege, ar fi un ce ilusoriu,
nu se poate raspunde deck prin aceea
e, a admite asemenea deductiuni, fie
ele cat de logice, ar fi a creea drepturi,
si nu instantele judecatoresti au aceastit facultate; iar in cat priveste scopul
la care a tins legiuitorul prin ace latitudine ce a dat ascendentilor, scopul
nu poate fi altul dect de a aduce o intarziere la celebrarea casatoriei, a da
copiilor timpul reflectiunei inainte de
a psi la contractarea unei casatorii pe
care parintii o consider poate ea o
nenorocire pentru dnsii. (Trib. Iasi,
L Mart, 29/84. Dr. 44184)-

2 Desi prin art. 157 ascendentii sunt


dispensati de a arata vre un motiv in
opozitiunile ce au dreptul de a face la
castorii, pe cnd toate celelalte persoa ne, care mai au dreptul de a face
asemenea opozitiuni trebue s arate
motivele ce au in aceast privint,
ins nici din textul nici din spirital acestui articol nu rezult, c ascendentii
au dreptul s invoace inaintea justitici pentru oprirea cstitoriei, nu numai motive din acele prevazute expres de lege, dar si alte motive
in interesul aprilrei moralittei Du-

Art. 155

(lac/ sunt fete, si s obtina ascendentii

aea, paralizare fara a mai divulga

prin actele publice ale opozitiunilor


motivele ce au i pe care dnsii ar dori
de sigur s le pstreze secrete in interesul demnittei familiei si in speranta ea descendentii vor prsi proiectele acelei castorii blamabile cnd
vor vedea opozitiunea ce li se face si
vor asculta consiliele ce ascendentii vor
aveit ocaziune de ale da in mod confidential cnd li se va solicit de
cinre descendent revocarea onozitiunei. Astfel, pentru cazurile in care
descendentii nu voesc a tine seama
de opozitiunile si consiliile ascendentilor, si reclama dela justitie ridicarea acelor opozitiuni, atunci urmeaza ca s se arate si s, se sustinti

de catre ascendenti motivele legate


pentru care voesc a nu efectu cashtoriile proiectate de chtre descendentii
lor. Si pentru mentinerea opozitiei nu
este suficient numai declararea motiv ului, ci trebue a se stab D. daa acel
motiv este din cele previtzute de lege.
(Apel Iasi, II, Iunie 25184, Dr. 20/85).

In lips de ascendenti fratele sau sora, unArt. 155.


chiul sau mtusa, vrul sau vara primara, ffind In legiuit
varsta, pot forma opozitiune, Insa numai in cazurile urmatoare:
1. Cnd consimtimntul consiliului de familie, cerut de art.
142, nu s'a dobndit;

2. and opozitiunea este bazata pe starea de smintire a

viitorului sot ; aceast opozitiune a cArei anulare o poate pro-

nunta tribunalul fara nici o instructiune sau formalitate, nu


se va priml decal numai cu Indatorire pentru oponent de a
cere interdietiunea si de a dobandl, in privirea ei, hotrlre for53707.-0:du/ Civil a dnota t

03

www.digibuc.ro

13

Art. 156

DESPRE CASTOME

Codal civil

mal In terrnenul ce i se va da de tribunal. (Civ. 130, 142,


157-161, 435 urm.; Pr. Civ. 643; Reg. act. st. civ. 119 ; Civ.
Fr. 174).

A dfaut d'aucun ascendant, le frre ou la smur,


Text. fr. Art. 174.
l'oncle ou la tante, le cousin ou la cousine germains, majeurs, ne peuvent former
aucune opposition que dans les deux cas suivants :
1 Lorsque le consentement du conseil de famine, requis par l'article 160,
n'a pas t obtenu ;
2 Lorsque l'opposition est fond& sur l'tat de dmence du futur poux ;
cette opposition, dont le tribunal pourra prononcer main-leve purt et simple,
ne sera jamais recue qu' la charge, par l'opposant, de provoquer l'interdiction,

et d'y faire statuer dans le dlai qui sera fix par le jugement.
DoctrinA strAinA.
AURRY ET RAU, V, p. 30-33;
BAUDRY ET FOURCADE, Persannes, II, 1638 urm., 1645, 1645;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 163, 593;

DALLoz, Pep. Mariage, 268 urm.; Suppl. Mariage, 139 UM.;


DEMOLOMBE, III, 141, 143. 144, 146;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 320 UM.;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 806, 813; III, ed. 2-a, No. 127, 134.

DoctrinA romAneascA.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 615 urm.;
CANTACUZINO MATEI, p. 677, 678;

NACU, I, p. 314.

In cele 2 cazuri, prevazute In articolul precedent, tutorele sau curatorul nu va pute In tot cursul tutelei
sau euratelei forrn opozitiune fr, a fi fost autorizat de catre
un consiliu de famine, pe care II va pute. convoc. (Civ. 141,
155, 164, 355 urm.; Pr. civ. 638; Reg. act. st. civ. 119; Civ.
Art. 156.

Fr. 175).

Text. fr. Art. 175. Dans les deux cas prvus par le prcdent article,
le tuteur ou curateur ne pourra, pendant la dure de la tutelle ou curatelle,
former opposition qu'autant qu'il y aura t autoris par un conseil de famille, qu'il pourra convoquer.

Doctrinfi strAink
AURRY ET RAU, V, p. 32;
BAUDRY ET FOURCADE, PPrsonnPs, IL 1643, 1644;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 164;

DAT.Loz, Ilp. Mariage, 280 urm.; Sappi. Mariage, 142 urm.;


DEMOLOMRE, III, 147-149;
Hue, II, 114;
LAURENT, II, 386;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 320 urm.;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 807, 814; III, ed. 2-a, No. 128, 135.

Doctring romAneascit.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 615 arm.;
C.AwrneuzINO, MATEI, p. 83, 677, 678;
NACU, I, p. 314.

194

www.digibuc.ro

Codcl civil

Art. 157-158

DESPRE CASATORIE

Art. 157.

Venice act de opozitiune va arAt Insusirea,

care da opozantului drept de a o formA, alegerea de domiciliu'),

locul unde casktoria urmeazA a se celebr, precum si motivele opozitiunei, afar numai daca va fi fost cerutsa de Care
un ascendent. Toate acestea sub pedeapssa de nulitate a actelor si sub interdicOune pentru ofiterul de stare civil, care
ar fi vizat actul ce cuprinde opozitiunea conform art. 52. (Civ.
52-55, 97, 160, 161 ; Pr. civ. 735 ; Reg. act. st. civ. 120; Civ.
Fr. 176).

Text. Jr. Art. 176.


Tout acte d'opposition noncera la qualit qui donne
l'opposant le droit de la former ; il contiendra lection de domicile dans le lieu
o le mariage devra tre clbr ; il devra galement, h moins qu'il ne soit fait
la requte d'un ascendant, contenir les motifs de l'opposition : le tout b. peine
de nullit, et de l'interdiction de Fofficier ministriel qui aurait sign l'acte
contenant opposition.
Do ctriat strilinri.
AUBRY ET RAU, V, p. 36, 37, 41;
limmaY ET FOURCADE, Personnes, II, 1652 UM. ;
COLIN ET CAPITANT, ed 2-a, I, p. 161, 428;

DALLOZ, Rp. Mariage, 289 urm.; Suppl. Mariage, 146 urm.;


DEMOLOMBE, III, 156, 176;
LAURENT, II, 406;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 325 urm.:

PLANIOL, I. ed. 3-a, No. 816 urm.. 824; III, ed. 2-a, No. ,137 urm., 145.

Doctrinti romneasch.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 621, 624; (X, p. 628 n.

CANTACUZINO MATEI, p. 677, 678;

NACU, I, p. 225, 315, 316 urm.

JurisprudentA.

derat ea neavenitg, de tribunalele che-

mate sg aprecieze si sg judece dacg


De si dupg art. 157 indieatiunile motivele ei sunt fundate sau nu, di&
de domiciliu, de calitate a oponentu- legiuitorul a prevgzut asemenea nulilui si de locul unde urmeaz a se face tate numai de a se inliituri pe cat va
cgsgtoria proiectat sunt prevgzute fi posibil piedicile nefundate la cgsgsub pedeapsg de nulitatea opozitiunei, torii, chiar dinaintea oficerului stgrii
ins aceastg nulitate este ordonatg in civile, dar edatg ce oficerul stgrii civile
sens ea, oficerul cgreia i se adreseazg a oprit asgtoria proiectata $1 a trimis
o opozitiune fgr s insuseascg condi- opozitiunea in judeca.ta tribunalului,
tiunile art. 157 are dreptul sg nu o pH- nu mai este ratiune de a se anulit penmeaseg, sg o considere nulg, dar nu tru vitiul de forme, chiar (nd orozic asemenea opozitiune ar fi nulg, in tiunea ar contine asemenea vitiu.
senzul di chiar dacg ofieerul stgrii ci- (Apel Foee. II, 162, Dec. 19/81, Dr. 24183).
2. A se vede notele de sub art. 154.
vile 'i-a dat curs, ea ar trebui consi1.

Art. 158.

Tribunalul de prima instanta va hotki OM

In 10 zile asupra cererei de anularea opozitiunei (Civ. 54, 159 ;


Civ. Fr. 177).
Le tribunal de premire instance prononcera dans
Text. fr. Art. 177.
les dix jours sur la demande en main-leve.
1) Dupa cuvdntul ,donsicilite ar fi trebuit sIi urmeze prepozitia In' astfel cum este gi In textul art.
176 francez corespunzitor. Intelesut frazei chiar cere aceasta. Probabil din eroare de tipar sau de copist, In
editia oficial lipseste acest an'.

195

www.digibuc.ro

Art. 159

DESPRE CSTORIE

Codal civil

DoctrinA striint.
AUBRY ET RAU, V, p. 39, 40;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1668.
COLUI ET CAP1TANT, ed. 2-a, J, p. 161;

DALLoz, 110p. Mariage, 312 urm.; Suppl. Mariage, 156 urm :


DEMOLOMBE, III, 165-167;

Hue, II, 120;

LAURENT, II, 403;

MOURLON ad. 7-a, I, p. 330 Ural.;


PLAN1OL, I, ed. 3-a, No. 828; III, ed. 2-a, No. 150.

Doctrini romneasci.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 625 urm.;
CANTACUZINO MATEI, p. 677, 678;

NACU, I, p. 320

JurisprudentA.
1. Prin art. 158 si 159 c. civ. se regle-

menteazd numai timpul in care opozitiile fcute la asatorie sh se judece


de tribunal si Curte. Si desi legea prin
aceste articole prevede un timp foarte
scurt pentru judecarea unor atari afaceri, dar ea nu se ocup nici de tim-

pul in care se poate face apel sau opozitie in asemenea materie, nici dacd
sentintele date in lipsa uneia din parti
sunt supuse sau nu opozitiei de undo
rezultrt c si hotrrile date in acest
fel de procese, sunt supuse regulei comime. (C. Apel Foesani s. II. 162 din
19 Dec. 1881. Dreptul 24/83).

Dac urmeaz apel, citatiunile se vor face pAnd


fn 3 zile, dela primirea pelului, iar hotrfrea se va da cel niai
Art. 159.

tArziu pAn in la zile dela data citatiunel. (Pr. civ. 316 ;


Fr. 178).

Text. fr. Art. 178.


de la citation.

Civ.

S'il y a appel, il y sera statu dans les dix jours


Doctrinit strAini.

AUBRY ET RAU, V, p. 40;


BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, 11, 1668;
COLIN ET CAP1TANT, ed. 2-m, I, p. 161;

DALLoz, Rp. Mariage, 312 urm.; Suppi. Mariage, 156 urm.;

DE I ANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 258 bis, II;


DEMOLOMBE, II], 169, 170, 172;

Hue, 11, 162;


LAURENT, Il, 404, 405;

MARCADg, art. 178, n. 1 si 2;


MommoN, ed. 7-a, I, pl. 330 urm.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, lfo. 828; III, ed. 2-a, No. 150.

Doctrint romAneascit.
A LEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 625 urm.;
CANTACUZINO MATEI, p. 677, 678;
NACU, I, p. 237, 32U.

Jurisprudentti.
1. Prin art. 158 $i 159 se reglementeaza numai timpul in care opozitiunile
fcute la cstorii s se judece de tribunal i curte. Si de si legea prin a-

ceste articole prevede un timp foarte


scurt pentru judecarea unor atari afaceri, dar ea nu se ocupa nici de timpul in care se poate face apel sau o-

pozitiune in asemenea materie, nici


daed sentintele date in lipsa uneia din
prti sunt supuse sau nu opozitinnei,
de wide rAzult e, si bpi-111.47.11e date
in aeest fel de procese aunt supuse regulei comune. Deci deciziunca curtei
de apel data in lips este supus opozitiunei. (Apel Foc$. II, 162. Dec. 19/81.
Dr. 24183).

19(i

www.digibuc.ro

Codal civil

Art. 160-161

DESPRE CASATORIE

Art. 160.

Daca urmeazA recurs in casatiune pricina se

va trat de urgentd, si se va da hotrire cel mutt pand in


termen de 1 lun dela data primirei recursului').
DoetrinA 'Arad'.
AUBRY ET RAU, V, 457, p. 40;
BAUDRY, Prcis, I, 492;
BAUDRY ET FOURCADE, Dps personnes, II, 1670, 1671;
BEUDANT, I,

p. 382, nota 1;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 253 bis, II;


DEMI PLOMBE, III, 169, 170;
DURANTON, II, 215;

Huc. II, 122;

LAURENT, II, 404, 405;


M ARCADg, I, 613-615;

PANDECTER FR., Mariage, 1, 870;


PLANIOL, III, 151;

SIREY, Mariage, I, 567;

'Fumy, I, 281, p. 250.

Doctridt romAneasci.
ALE XANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 625 urm.;
CANTACUzINO MATES, p. 677, 678;

NACU, I, p. 320.

Respingandu-se opozitiunea, opozantii, dara


nu vor fi ascendenti, se pot osAndi la despbgubire. (Civ. 157,
998, 999; Pr. civ. 143, 144; Civ. Fr. 179).
Art. 161.

Si l'opposition est rejete, les opposants, autres


Text fr. Art. 179.
nanmoins que les ascendants, pourront tre condamns 6. des dominages-intrts.

Doctrini strata.
Aumty ET RAU, V, 461, p. 58, nota 13;
ARNTZ, I, 295;
BAUDRY, Prcis, I, 443;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1669, 1672 urm.;
BEUDANT, I, 232, p. 335:
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 161;

DALLoz, POI). Mariage, 330 urro.; Sappl. Mariage, 164 urm.;


DEM0GUE I, Sources des obligations, IV, p. 54;

DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 217 bis, I;


DEMOLOMBE, III, 112;

Huc, II, 62;

LAURENT, II, 351;

LE SELLYER, Successions, I, 230, p. 255;


MA RCA oil, 1, 549;

WURLON, ed. 7-a, I, p. 330 urm.;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 609, 828; III, ed. 2-a, No. 43, 150;
MIRY, I, 423.

Doctrinit romneascii.
A LEXANDRESCO, f, ed. 2-a, p. 625 urm.;
CANTACUZINO MATES, p. 677, 678;

NACU, I, p. 320.
1) Art. 160 nu existS In Codul Francez, ci este adaugat de legiuitorul Roman.

197

www.digibuc.ro

Art. 162

DESPRE CASATORIE

Codul civil

CAPITOLUL IV

Despre cereri de nulitate a asittoriei.

astoria care se va fi fcut fr consim0.mantut ambilor soti, sau a unuia din ei, se poate atacA numai
Art. 162.

de Care suti, sau de ctre acela din ei, al crui consim0mnt nu a fost liber.
DacA a urmat eroare asupra persoanei fizice, cstoria
se poate atach numai de atre acela din soli, care a fost
arngit. (Civ. 129, 163, 181-184, 953-960; C. p. 280-282;
Civ. Fr. 180).

Text. fr. Art. 180.


Le mariage qui a t contract sans le consentement
libre des deux poux, ou de l'un d'eux, ne peut tre attaqu que par les poux,
ou par celui des deux dont le consentement n'a pas t libre.
Lorsqu'il y a eu erreur dans la personne, le mariage ne peut tre attaqu
que par celui des poux qui a t induit en erreur.
Doctring stating,.
AURRY ET RAU, V, 461, p. 58, nota 13;
ARNTZ, I, 295;
BAUDRY, Prcis, I, 443;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1683, 1686, 1709 urm., 1884, 1888;
BEUDANT, I, 232, p. 335;
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 167 urm. 344;

DALLoz, Rp. Mariage, 53 urm., 441 nrm.; Suppt. Mariage, 33 urm., 226 urm.:
DEMOGUE I, .5'ources des obliptions, I, p. 398, 524;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 217 bis, I;
DEMOLOMBE, III, 112;

Hue, 11. 02;

LAURENT, II, 351;

LE SELLYER, Successions, I, 230, p. 255;


MARCADE, I, 549;

MOURLON, ed. 7-a, I, p. 341 urm.;


PLArnoL, I, ed. 3-a, No. C09, 1057-1070; III, ed. 2-a, No. 43, 394-408;
THIRY, I, 243.

Doctring romneascil.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 557 urm.; 636 urm.; (V, p. 52, 79, 203, 208;
VI, p. 80); Droit ancien et moderne de la Roumanie, p. 79; Observatie sub. C. Apel.
Lige. 29 Mai 912, Curier Judiciar, 64/912;
CANTACUzINO MATEI, p. 674, 680, 685;

NACU, I, p. 325 urm.

tele mAtusei sale a consimtit la cAsA-

Jurisprudent&
1. In materie de cAsAtorie legea, in

toria sa. (Trib. Covur. I, Apr. 30/85,

Dect urmeazA a se respinge cererea de


a se permite dovada en martori pentru
a proba cA sotia numai dupA struin-

poate da art. 162, de oarece el determinA


clar cA numai eroarea asupra persoanei

Dr. 52/85).

2. DupA art. 162, cAsAtoria nu vitiazI


scop de a asigura familiile, nu recunoaste ca motiv de vitiare a consim- consimtimntul de cat numai atunci
timntul sotilor de at numai vio- and unul din soli a luat o altA perlenta si eroarea asupra persoanei fi- soanA deciit aceea pe care avea intenzice. Prin urmare, dolul intrebuintat tiunea sA o ia, atunci adicA cnd este
de unul din soti i cu mai mult cuvnt eroare asupra individului. and insA econsilitle sau stAruintele si chiar im- roarea ar cdea numai asupra calitAtipuncrile rudelor, cari au determinat pe lor fizice sau morale, civile sau sociale
celalt sot de a consimtl la cAstitorie, ale unui sot, nu poate sA invalideze connu poate vit consimtimntul sideci simtimntul sotului pretins cAzut in enu pot detarminit anularea cAsAtoriei. roare. 0 altA interpretare nici nu se

fizice adiat eroarea asupra individului.


198

www.digibuc.ro

Codnl civil

DESPRE CiSiTORIE

Art. 163-164

tul o eroare asupra persoanei fizico, o


eroare asupra individului, cdci toemai
punzator (180) continua a fack obiec- ajutorul si sprijinul reciproc mai ales
tul unor vii controverse, la noi s'au In- in astfel de circumstante, sunt unele
ldturat prin addogirea cuvfintului fi- din scopurile casiitoriei. (Trib. Covur.
zice", cuvnt care nu existd in legea I, Apr. 30/85, Dr. 52 85).
francezd; de aci se vede
3. Regulele stabilite de legiuitor asurostru a avut cunostintd de toate a- pra eroarei care vitiazd consimtimfmceste controverse si a voit s le pima tul la contractele ordinare nu sunt acapt prin addogirea cuvntului fi- plicabile la contractele de cdstorie.
zice", pentru cd. nu vrea sd lase la a- (Trib. Prahova, Drept. 68/95).
preciatiuni, mai mult sau mai putin
4. Nu se poate anul o cdstorie de
personale si variabile, soarta celui mai cat cnd exista substituire de persosna.
important si celui mai sacru contract Eroarea asupra calittilor unuia din
al vietei noastre civile. Deci boala ce soti nu vitiazd consimtimntul, (Trib.
ar dovedi un sot la celdlalt sot dupd Prahova. Drept. 68/95).
svarsirea cAstoriei, nu poate constipoate sd vitieze ('onsimtimntul; si dacd
In legislatiunea francezd articolul cores-

Art. 163.

In cazul prevskut la articolul precedent ce-

rerea de anulare nu se mai poate primi, daca a urrnat


impreun o vietuire in timp de 6 luni, care se vor socotl
de cnd satu[ a dobAndit deplina sa libertate, sau de cnd a

recunoscut eroarea. (Civ. 129, 162, 1167, 1190; Civ. Fr. 181).

Text fr. Art. 181.


Dans le cas de Yarticle prcdent, la demande en
nullit n'est plus recevable, toutes les fois qu'il y a eu cohabitation continue
pendant six mois depuis que l'poux a acquis sa pleine libert ou que l'erreur
a t par lui reconnue.
Doctring
AURRY ET Rau, V, p. 70;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1750 urm.:
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-s, I, p. 170 MID.;

DALLoz, Rep. Mariage, 455 nrm.; 461 urm.; Suppl. Mariage, 243 urm.;
DEMANTE ET COLMET DE SANTERRE, I, 268 bis, II;
DEMOLOMBE, III, 261, 262, 264, 267, 268;
DURANTON, II, 278:

Hue, II, 129;

LAURENT, II, 454,

MARCADC art. 181, n. 3;


MOURLON, ed. 7-a, III, p. 348 UM.;
PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1057-1070; III, ed. 2-a, No. 394-408.

Doctrini romaneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 638 urm., (VII, p. 69, n. 1, 314; XI, p. 86);
CANTACUZINO MATEI, p. 505, 680;

NACU, J, p. 324, 333.

Art. 164.
CAs'atoria contractat fdr consimtimntul
tatlui sau al mainei, al ascendentilor sau al consiliului de
famine, in cazurile In care acest consirntimnt este necesar,
care acei al cror consirntinInt
se poate atac nurnai

este cerut. (Civ. 131-133, 141, 142, 165, 183, 184; C. p. 161, 162,
282 Civ. Fr. 182).

Text. fr. Art. 182.


Le mariage contract sans le consentement des pre
et mre, des ascendants, on du conseil de famille, dans les cas o ce consentement

tait ncessaire, ne peut kre attaqu que par ceux dont le consentement tait
requis, ou par celui des deux poux qui avait besoin de ce consentement.
19)

www.digibuc.ro

Art. 165

DESI'RE CASATORIE

Codul civil

Doctrina
AUBRY ET Rau, V, p. 75-77;
BAUDRY ET FOURCADE, Personnes, II, 1764 urm.; 1870, 1885, 1888:
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 171, 186;

DALLOZ. li p. Mariage, 472 urrn.; Suppl. Mariage, 249 urm.


DEMOLOMBE, III, 272, 273, 275, 279, 280;
DURANTON, II, 288;
LAURENT, II, 457, 458;
MARCAD, art. 182, n. 2;

MOURLON, ed. 7-a, III, p. 351 urm.;


PLANIOL, I, ed. 3-a, No. 1071-1083; III, ed. 2-a, No. 409-421.

Doctrinit romneascii.
ALEXANDRESCO, I, ed. 2-a, p. 641: (XI, p. 86) ;
CANTACUZINO MATEI, p. 685:

NACU, p. 335 urm.

1.

tive la capacitatea persoanelor urmArese pe romni chiar in stringtate


conform art. 131 c. civ., fiul mai mic
de 25 ani. urmeazd sa aiba consimti-

,Thrisprudenti.
Pitrintii in baza art. 164 c. civ., pot

cere anularea unei cgstorii contractat in stringlate de attre fiul lor mai

mic de 25 ani, Malt consimtimntul lor.


de oarece dui:A art. 2 c. civ. legie rela-

mntul pArintilor pentru a se putea


easatorl. (Trib. Ilfov s. II, 856 din 18

Nov. 1884. Dreptul 50185).

Art. 165.
Cererea de nulitate nu mai poate fi pornit de
ctre ascendentii al cror consimtimant era cerut, dac csloria

va fi aprobat, anume sau prin tAcere de ctre acei al cror


consimtimAnt era necesar, sau dac a trecut un an de cand
au cunoscut cstoria fr reclamatiune din parte-le1). (Civ.
131-133, 154, 168, 959, 1190; Civ. Fr. 183`.

Text fr. Art. 183. - L'action en nullit ne peut plus tre intente ni par
les poux, ni par les parents dont le consentement tait requis, toutes les fois
que le mariage a t approuv expressment ou tacitement par ceux dont le
consentement tait ncessaire, ou lorsqu'il s'est coul une anne sans rclamation de leur part, depuis qu'ils ont eu connaissance du mariage. Elle ne peut
tre intente non plus par l'poux, lorsqu'il s'est coul une anne sans rclamation de sa part, depuis qu'il a atteint l'age comptent pour consentir par
lui-mme au mariage.

Doctria,
AUBRY ET Rau, V, p. 77-79;
BAUDRY er FOURCADE, Personnes, II, 1778 nrm., 1869, 1870:
COLIN ET CAPITANT, ed. 2-a, I, p. 172, 182, 650;

DALLOZ, Rp. Manage 573, 491 iirm.; Sup*. Mariage, 259 urni.:
DEMOLOMBE, III, 269, 275, 282, 284, 288, 290,

Hue, II, 132;

291;

LAURENT, II, 464-466;

MARCAD, art. 182, n. 2; 183, n. 2;


MOURLON, ed. 7-a, III, p. 351 urm.;

PLatuor., I, ed. 3-a, No. 1071-1083; III, ed. 2-a, No. 409-421.

Doctrina romneasci.
ALEXANDEEECO, I, ed. 2-a, p. 644 urm.; (V, p. 52, 79, 203, 208; VII, p. 60, n. 1, 314):
CANTACUZINO MATES, p. 505;

NACU, I, p. 335 urm.


1) Art. 183 francez corespunzAtor, Continua cu urrnatoacca frazii: Elle ne peat &re intentanon plus

par l'epoux,lorsqu'il s'est dcould une annee suns reclamation de sa part, depuis qu'il a ateint l'dge competent pour consentir par lui-meme au manage".

200

www.digibuc.ro

Codul Civil

DESPRE CASATORIE

Art. 166.

Art. 166

Orice cdsatorie contractat in contra dispo-

zitiunilor cup