Sunteți pe pagina 1din 60

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE.


CONSTRUCTII MULTIETAJATE
ACOPERISURI CU STRUCTURI DE REZISTENTA PLANE
1.GENERALITATI

Constructiile cu deschidere mare folosesc cu deosebita eficienta metalul in realizarea


lor. In aceasta categorie intra atat cladirile social-culturale (pavilioane de expozitii, auditorii,
teatre, sali de sport, tribune acoperite etc.), cat si cladirile cu caracter industrial sau cu diverse
destinatii (garaje. hale de montaj naval, hangare si ateliere de reparatii de avioane, depozite cu
diferite destinatii.
In majoritatea cazurilor sistemele structurale folosite sunt cu o singura deschidere
rezultand din necesitatea eliminarii stilpilor interiori. Forma plana a cladirilor de deschidere
mare este foarte variata in functie de destinatia constructiei. In general cladirile socialculturale pot avea forme care difera de cea clasica, dreptunghiulara.
Constructiile de mare deschidere constituie de regula unicate atat ca destinatie, cit si
ca rezolvare constructive cat si arhitectonica. In ansamblu ele nu se preteaza unei tipizari, cu
exceptia unor elemente secundare cum sunt panele, panourile de invelitoare etc,ca atare
pastrarea unei modulari in concordanta cu cea folosita la structurile obisnuite apare si in
acest caz necesara.
Structurile cu deschidere mare sunt supuse la solicitari importante, iar greutatea
proprie are o pondere importanta in dimensionarea elementelor. In consecinta folosirea
otelurilor cu rezistente mari este determinanta in obtinerea unor structuri rationale si
economice. 0 alta cale pentru reducerea consumului de metal o constituie aplicarea de
eforturi initiale (pretensionare), introduse de regula prin cabluri de inalta rezistenta.
Realizarea unei structuri de rezistenta economice se obtine si prin folosirea de
elemente de inchidere usoare cum sunt panourile din tabla cutata din otel sau aluminiu, cu sau
fara izolatie termica. De asemenea devine eficienta folosirea unor panouri din azbociment sau
materiale plastice.
Iluminarea capata de asemenea rezolvari diferite, functie de destinatia constructiei si
de solutia constructiva a acoperisului.

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

In cazul hangarelor si al atelierelor de reparat si montat avioane, apare necesara


prevederea unor porti de inaltime si deschidere mare, dispuse pe una din laturile constructiei,
ceea ce impune unele masuri constructive speciale.

2. STRUCTURI CU FERME SAU GRINZI


Fermele sau grinzile cu sectiune plina sunt rezemate articulat pe stalpi din metal sau beton
armat. Incarcarile gravitationale se transmit de ferme la stalpi predominant sub forma de forte
axiale verticale. Executia si montajul devin mai simple decat in cazul altor solutii constructive.
Pentru deschiderile mari de 45.75 m sau chiar mai mult, se folosesc de regula ferme care
conduc in conditii normale de proiectare la solutii cu un consum mai redus de metal. In cazul a
doua deschideri se pot folosi grinzi continue cu sectiuni pline cu inimi suple.
Barele sunt realizate cu sectiuni puternice din cate doua profile U sau sectiuni inchise
realizate prin sudare (fig.1, a). Grinzile cu sectiune plina se pot realiza cu perete simplu sau
dublu sub forma de grinda cu sectiune inchisa (fig. 1 .b).
Alcatuirea constructiva, forma geometrica si asezarea barelor sunt in functie de tipul de
invelitoare sau de existenta planseului care de multe ori alcatuieste podul tehnic. De cele mai
multe ori inaltimile rezultate din calcul (1/61/10 din deschidere) fac ca ferma sa fie
negabaritica, ceea ce implica transportarea la santier sub forma de bare izolate ; se prefera in
acest caz imbinari simple cu folosirea suruburilor de inalta rezistenta pretetensionate (fig.1,c).
Asezarea panelor la distanta de 2,50....3m implica prevederea de zabrele suplimentare sau
dezvoltarea corespunzatoare a talpii superioare pentru a realiza rigiditatea la incovoiere.
In afara de solutiile cu ferme plane se mai folosese sisteme cu zabrele cu trei talpi de
sectiune tubulara care uneori sunt supuse la o pretensionare initiala.
Diferite solutii constructive pentru ferme de mare deschidere sunt prezentate in figura
2.
Pentru a evita aparitia impingerilor orizontale mari, produse de impiedicarea rotirilor
pe reazeme, fermele de deschidere mare rezemate pe constructii rigide se prevad cu unul
din reazeme deplasabil.
Sistemul de contravantuiri al sarpantei ramane in principiu acelasi ca la halele industriale.
Un caz particular il prezinta structurile pentru hangare si ateliere de montaj
avioane.Latura pe care sunt portile (frontonul) nu are stalpi si este prevazuta cu una sau doua
2

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

ferme de mare deschidere cu legaturi corespunzatoare intre ele pentru a asigura preluarea
presiunii vantului de pe porti si fronton. Pe restul conturului se prevad stalpi. Sarpanta este
alcatuita din ferme care reazema pe grinzile de fronton, iar in partea opusa pe stalpi; panourile
de invelitoare sunt sustinute de pane (fig. 3. a).
Pentru a realiza laturi libere fara stalpi pe lungimi foarte mari, se construiesc hangare cu
grinzile acoperisului in consola, fie sub forma de grinda cu zabrele icastrata intr-o constructie
metalica dezvoltata, fie printr-o grinda cu zabrele sustinuta de tiranti. Acestia pot fi realizati
din cabluri sau din elemente (zale) in forma de lant (fig.3,b si c). In general consolele se prevad
cu travei mari (18.. .24 m) si cu ferme longitudinale pe care se aseaza panele si folosese o
invelitoare usoara. Constructia centrala de rezemare si ancorare serveste pentru adapostirea
unor ateliere sau birouri aferente hangarelor sau atelierelor de reparatii de avioane.
3. CONSTRUCTII IN CADRE
In cazul cand terenul de fundatie permite preluarea unor forte orizontale sau a unor momente
importante, structurile de mare deschidere se realizeaza in cadre cu zabrele sau cadre cu
sectiune plina ; cea de-a doua solutie : permite realizarea unor rigle cu inaltime mai redusa (1
/25... 1 /40 din deschidere), ceea ce este important pentru reducerea volumului constructiei.

Fig 1. Grinzi de acoperis cu deschidere


mare:
a-sectiuni de bare pentru ferme;
b-sectiuni de grinzi cu inima plina;
c-detaliu de nod la o grinda cu zabrele cu
suruburi de inalta rezistenta;
d- detalii de noduri pentru grinzi cu
zabrele sudate(structura din figura 2.c)

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

Fig 2. Solutii constructive pentru acoperisuri de mare deschidere:


a- ferme plane pretensionate;
b- ferme cu zabrele suplimentare
c- ferme plane rezemate pe grinzi longitudinale(hala pentru montaj avioane Romania)
Fig 3. Constructii pentru hangare
a- cu grinzi longitudinale;
b-solutie in consola
c-console suspendate cu cabluri
1-stalpi;
2-grinzi longitudinale cu zabrele;
3-ferme;
4-contravantuiri
5-pane; 6-porti glisante suspendate sau cu rezemare la partea inferioara
4

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

Cadrele se pot realiza incastrate sau articulate in fundatie, functie si de capacitatea


portanta a terenului.
Cadrele, cu zabrele se pot executa pina la deschideri de 100.. .120 m (mai rar pina la 160
m), fiind prevazute cu reazeme incastrate sau articulate. Alegerea unei solutii sau a alteia este
functie de teren si de alte conditii constructive. Cadrele incastrate pot avea stilpi de aceeasi
latime cu inaltimea riglei, ceea ce le confera o mare rigiditate si o reducere importanta a
momentelor de pe grinda. In acest caz inaltimea riglei rezulta de 1/12.. .1/20 din deschidere
(fig. 4).
Alcatuirea sectiunii barelor este diferita functie de deschidere si solicitari. Cadrele cu
sectiune plina la deschideri mari pot folosi grinzi cu perete dublu (sectiuni inchise). Cadrele cu
zabrele de deschideri foarte mari se pot realiza si ele cu perete dublu. La deschideri moderate
se pot realiza solutiile curente cu perete simplu.
Contravantuirile generale ale halelor pe cadre cu deschidere mare nu difera principial de
solutiile structurilor obisnuite.
La calculul structurilor de mare deschidere se tine seama si de efectul deformatiilor asupra
eforturilor, efectuindu-se un calcul de rezistenta de ordinul II.

Fig.4. Structuri in cadre pentru deschidere mare:


a- cu sectiune plina
b- in solutie cu zabrele

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

In cazul grinzilor si cadrelor cu zabrele se va tine seama de momentele suplimentare care


apar la noduri datorita legaturii rigide a barelor (fig.5).

Fig.5. Eforturi N si M in barele unei grinzi cu zabrele cu deschidere de 60 m (hala din figura 2,c)
4. STRUCTURI IN FORMA DE ARC
Structurile in forma de arc se folosesc la acoperirea salilor de sport, hangarelor, a
depozitelor acoperite etc. Din punctul de vedere al consumului de otel arcele apar mai
avantajoase decat structurile in cadre. De regula se folosesc arce cu doua articulatii si mai rar
cu trei articulatii. Arcele cu doua articultii sunt suficient de elastice pentru a permite, fara
solicitari suplimentare importante, tasari ale reazemelor sau deformatii datorate variatiilor de
temperatura. In afara de aceasta, articulatia de la cheie introduce
unele complicatii de executie si montaj si poate conduce la unele complicatii in realizarea
invelitorii (fig.6).
Arcele dublu incastrate conduc la solicitari mai reduse in elementele metalice dar cer
fundarea pe un teren cu tasari mici.
In afara de arcele rezemate direct in fundatii se aplica solutii cu arce rezemate pe structuri
(tribune, cladiri anexe laterale) sau pe stalpi. In acest caz impingerile laterale sint preluate fie
prin rigiditatea structurilor de rezemare, fie, in cazul structurilor elastice cum sunt stalpii, prin
tirantii care leaga reazemele arcelor. Tirantii pot primi eforturi initiale ; ei pot servi ca elemente de sustinere pentru podul tehnic sau pentru plafonul salii. Pentru a mari volumul util al
constructiei, tirantul se poate prevedea mai sus decat linia reazemelor (fig. 6,g).

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

Fig. 6. Constructii in forma de arc : a ... h diferite solutii constructive


Forma constructiva a arcelor se alege de regula o parabola care reprezinta curba de
coincidenta pentru incarcarea uniform repartizata pe orizontala. In cazul arcelor
pleostite,(raport mic intre sageata si deschidere) parabola se poate inlocui cu un arc de cerc
fara a duce la modificari importante ale eforturilor si in special al momentelor incovoietoare.
Folosirea arcelor cu raza de curbura constanta simplifica executia prin crearea de elemente de
trasare, asamblare si montaj asemanatoare.
Arcele se realizeaza cu sectiune plina sau cu zabrele si au de regula inaltimea sectiunii
constanta. Arcele cu zabrele pot avea talpile cu curbura continua sau pot fi executate cu talpi
poligonale ; de regula se realizeaza drepte pe lungimea unui element prefabricat, care se
asambleaza la montaj. Inaltimea sectiunii variaza intre 1/40 si 1/80 din deschidere la arcele cu
sectiune plina si intre 1/25 si 1/65 din deschidere la arcele cu zabrele (fig.7).
Fig.7. Moduri de alcaturire a arcelor
ae tipuri de sectiuni transversale;
f arc curb
g,h arc poligonal

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

Arcele cu sectiune plina se realizeaza de regula cu sectiune dublu T. La deschideri foarte


mari se pot realiza si arce cu sectiunea inchisa (chesonata); in acest caz este necesar ca
sectiunea sa fie suficient de mare pentru ca sa se poata realiza imbinari cu suruburi de inalta
rezistenta care impun lucrul din interior ; in caz contrar imbinarile trebuie realizate cu sudura
numai din exterior.
Arcele cu zabrele se realizeaza de regula in acelasi mod ca si grinzile cu zabrele plane cu
unul sau doi pereti. Se folosesc de asemenea arce cu trei talpi realizate din tevi care sint
deosebit de avantajoase la montaj si in exploatare, avind o rigiditate sporita in raport cu
solicitarile care produc fenomene de pierdere a stabilitatii.
Ca solicitari de regula predomina fortele axiale ; la anumite incarcari (in special
antisimetrice) apar si momente incovoietoare importante. Fortele taietoare au valori mici si in
consecinta eforturile in diagonale sunt reduse, ceea ce conduce la zabrele cu sectiuni mici.
Montantii se executa fie normal pe axa, fie verticali; aceeasi dispozitie constructiva se adopta
si la nervurile de rigidizare ale arcelor cu sectiune plina. Alegerea solutiei depinde de pozitia
panelor care in functie de modul de asezare a invelitorii se prevad perpendiculare pe axa sau
verticale.
Articulatiile de la reazem se pot executa sub forma de genunchi sau sub forma de dispozitrv
cu surub (bolt) de articulatie . Articulatia de la cheie poate fi realizata de asemenea cu surub
de articulatie sau printr-un dispozitiv sub forma de genunchi . In cazul articulatiilor cu genunchi
structurile usoare se vor asigura pentru eventuale reactiuni negative cu suruburi de ancoraj
care se prevad in axul elementului de rezemare, astfel incat sa nu impiedice rotirea libera a
extremitatii stalpului.
Articulatia cu balansier este folosita mai rar, in special la structuri care transmit forte
importante in articulatii.
Panele structurilor cu arce se alcatuiesc in functie de distanta dintre arce : cu zabrele, cu
sectiune plina, sau ca grinzi cu goluri in inima. Pentru a asigura stabilitatea in plan transversal
a arcului, panele se prind si de talpa inferioara a arcului (fig.8).
Fig.8. Prinderea panelor de arce:
a- arce cu zabrele ;
b- arce cu inima plina.

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

Panele care se asaza perpendicular pe axa arcului sunt supuse si la solicitari transversale
provenind din componentele incarcarilor in planul acoperisului si care devin mari spre
reazemele arcului. Pentru a micsora acest efect se prevad tiranti din otel rotund. Daca
invelitoarea se realizeaza din tabla cutata sau din placi de beton care sunt in mod
corespunzator legate intre ele si respectiv de pane, dupa montare acestea constituie o saiba
care poate transmite toate fortele din planul acoperisului la contravantuirile de margine ; in
acest caz tirantii se prevad numai in scopul de a mentine panele in pozitie corespunzatoare
pina la montarea invelitorii.
In cazul unor invelitori care nu asigura formarea unei saibe (placi ondulate de azbociment)
panele pot fi proiectate legate intre ele doua cate doua prin diagonale care asigura formarea
unor grinzi cu zabrele ce preiau componentele incarcarii in planul invelitorii (fig..9).

Fig.9. Legarea panelor la arce la care invelitoarea nu poate asigura formarea unei saibe.

La panele cu zabrele asezate perpendicular pe arc se prevad tiranti si la talpa inferioara.


Uneori in cazul unor travei mari se prevad pane tratate ca grinzi cu zabrele, iar pe acestea
se aseaza capriori in lungul pantei, care se fixeaza in contravantuire ; in acest caz tirantii nu
mai sint necesari.
Uneori, panele cu zabrele de deschideri mari se pot alcatui cu trei talpi zabrelite intre ele.
Contravantuirile longitudinale din planul acoperisului se dispun la reazeme si la cheie (fig.10).
Contravantuiri transversale se prevad in frontoane si daca hala este lunga (l > 60 m) si
intermediar. Uneori daca hala are putine travei se prevede numai o singura contravantuire
transversala (centrala fig. 11). Contravantuirile transversale asigura stabilitatea transversala a
arcelor si preiau fortele provenite din actiunea vantului pe frontoane.
Particularitati de calcul al arcelor. Arcele se calculeaza la incarcari provenind din
9

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

invelitoare, din elementele suspendate in interior de arce (instalatii, dispozitive de ridicat


etc.), din incarcari climatice (zapada, vant si variatii de temperatura) ; daca este cazul se ia in
considerare efectul actiunilor seismic.In cazul terenurilor slabc se verifica si la efectul
tasarilor diferentiate ale reazemelor.
Incarcarile din zapada se iau dupa scheme care prevad aglomerari pe unul din versanti
(fig.12), ceea ce duce la aparitia de momente incovoietoare mai mari decit cele produse de
incarcarca cu zapada uniform repartizata (v. ST AS 10101/21-78).

Fig.10. Contravintuirea acoperisului

Fig. 11. Contravantuirea


acoperisului la hale cu putine travei:
1 imbinarea tronsoanelor arcului
cu suruburi de inalta rezistenta
pretensionate sau cu eclise sudate.

10

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

vede o grinda orizontala rigida care preia fortele din vint la nivelul ei si le
transmite sistemului general de contravintuiri ale frontoanelor.

5. EXEMPLE DE ACOPERISURI CU STRUCTURA DE MARE DESCHIDERE


In figurile 16,17,18 si 19 se prezinta exemple de acoperisuri de mare deschidere realizate in
tara si peste hotare.

Fig 16 Ateliere reparatii avioane Romania


1- cadru metalic sau beton armat; 2- reazem pe rulou; 3- reazem fix; 4- monosina;
locas pentru porti pliante; 6- poarta plianta

16

5-

CONSTRUCTII METALICE

CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE

Fig 17. Vedere in plan si sectiune longitudinala si transversala a hangarului de avioane


ROISSY(Franta)
1 cabluri; 2 tiranti; 3 consola-grinda cu zabrele; 4 stalp; 5 pilon; 6 contravantuire
verticala.

Fig 18. Sectiune longitudinala si vedere in plan pentru patinuarul din Arosa (Elvetia)
1 grinda principala; 2 pilon; 3 cablu; 4 grinda secundara; 5 grinda secundara; 6 pana;
7 contravantuire orizontala; 8 diafragma; 9 ancoraje de extremitatile grinzilor principale;
10 tiranti
17

STRUCTURI
PERFORMANTE
A. Structuri pentru cladiri cu un
nivel si deschideri mari
B. Structuri pentru cladiri etajate
inalte

Structuri cu deschideri mari


alcatuire generala
A.Sisteme separate
* Structura acoperisului
* Structura verticala
B. Sistem integrat
C. Infrastructura

Alcatuire generala - exemple


Sus : Circul din
Bucuresti
Jos: Piata acoperita din
Royan

I. Structura acoperisului
Incarcari de proiectare:
1. Greutate proprie
2. Zapada
3. Vant
4. Cutremur vertical
5. Incarcari din instalatii/tehnologice

1.Greutatea proprie
1. Acoperisuri grele :
* din beton armat/ precomprimat
(200 - 400kg/mp)
2. Acoperisuri usoare
* din otel, lemn, materiale plastice
(50 100 kg/mp)

2.Incarcare din zapada


Depinde de:
1. Conditiile de amplasament
2. Geometria acoperisului
3. Greutatea proprie a acoperisului

2.1. Conditiile de amplasament


a.

Zona climatica : patru zone climatice cu


incarcare de referinta intre 90-180 kg/mp; pentru
Bucuresti incarcarea de referinta 150kg/mp.
b. Efectul de adapostire:
* reducere 20% pentru conditii normale de
expunere si acoperis plat;
* crestere de 10% pentru forme de acoperis care
impiedica spulberarea

2.2.Geometria acoperisului

< 30 ..... c = 1.0


> 60...... c = 0.0

2.2.Geometria acoperisului
0 < (med) < 30

c1=1 ; c2 = (30+)/30
(med) > 60

c1 = 0 c2 = 2

2.3. Efectul greutatii proprii


asupra ncrcarii de calcul
Acoperisuri usoare
Incarcarea de referinta din zapada se
majoreaza cu coeficientul de siguranta de
1.8 - 2.0
Acoperisuri grele
Incarcarea de referinta din zapada se
majoreaza cu coeficientul de siguranta de
1.2 1.5

2.4. Incarcare de calcul cu


zapada (exemplu)
Amplasament : Bucuresti zona C
incarcarea de referinta gz = 150 kg/mp
Conditii normale de expunere Ce = 0.8
Greutate proprie acoperis 50 kg/mp
Coeficient de siguranta = 2.0
Incarcare de calcul :
pz = 150 x 0.8x 2.0 = 240 kg/mp

3. Incarcare din vant


Depinde de:
Conditiile de amplasament
* zona climatica
(Bucuresti, zona B, gv = 42 kg/mp)
* conditii de microrelief (amplasamente
adapostite/expuse)
*mediu construit
Forma cladirii/acoperisului

3.Incarcare din vant. Efectul


formei acoperisului
(a) Presiune/suctiune pe
o cupola sferica
inalta (3/4 din sfera)
(b) Suctiune o o cupola
plata (putin inalta)
(c) Suctiune/presiune pe
un acoperis cilindric
cu cabluri paralele

4. Cutremur vertical
Acoperisurile si
consolele cu deschideri
mari se calculeaza la
actiunea componentei
verticale a cutremurului
Forta seismica
verticala:
Fv = 1.5KsG
Pentru Bucuresti
Fv = 0.3G

Structura acoperisului
Structura acoperisului
transmite incarcarile aferente acoperisului la
structura verticala

Acoperisul
- cerinte de performanta
structurala Stabilitate
Rezistenta
Rigiditate

II. Structura verticala


-incarcari de proiectare* greutatea acoperisului (inclusiv zapada);
* greutatea proprie a structurii verticale
* greutatea inchiderilor
* forta seismica
* forta din vant
* efectele variatiilor de temperatura

Structura verticala- cerinte de


performanta structurala

Stabilitate
Rezistenta
Ductilitate
Rigiditate

Structuri pentru cladiri cu


deschideri mari
Structura acoperisului
Elemente si subansambluri structurale

Elemente structurale
fundamentale
1.Cablu
- intindere axiala
2.Grinda
- incovoiere
3.Arc
- compresiune

z@_ePo?

7/ n .,a/ a s7/2 u<7OP)

Cc) <.,N lt /tve, Z_

<tAa)A)

M4aJ

AScfrbEAj
7L,Nc7/api

. /N8os7,a/.k

Co/'.7AC/,+.6

; :

Efaa://\!
CQL

TQ4,4\,L

;1_3Q;r)Lvr
L-"

Lv,

. L'v.

ru.- La" ))LY

-(

H Oa7/ iL, ^.{a7/aPa-ee

ara't6*J
+ Ot-ti; aN<7/a,v.+t.:
S-r- r"r-a
.SP-_c i,] coiI'i<;

i. t

./"
a entt

i.=rr'7ea\

u^r

t\

'-

''r.
*NL))'1i/

a;

S PC74 CC'(E
S/!LA- PN7/ZU
9' /t"7'4t''^/i
S;oafiv
/t 27/S7ic{:)

ta '

- :P
<"t!<:24'-

)
+

d BaF.A+.
7t/].-t:r::
6 rttan,ai
)
1\< P.ja7 Pe/<7.1'o /rNai<1i 7L. i/?o4{,se
/}J vA.'\!
irco,ci,+{)

4P*n8:7O/24{
;L Er44

td

P(*N

t-

/u

.t
lef<';7

- s7p a</ua4t4

9t9u1Ve

rup<1/or<+,za

. JtJpt2a4,7e: oT;1 ( 6ike,,$iuN)


/i.t.,,;i.
"/HPos;,
aPz;r-i)
7.A,-;
. /:a.rH,
(/-)c2.,;.e .i,Es.,uriG "ca/-ri

L\L+7t

4<./i.)4 iaac.

o,\r ) Y=444-<-

eY ic.t:*Jc

d/.!i;L B oZt=h+ee
s c t-IA s 7e u.7o p/;c4+ t6a A f-1q I E;/. c Lo L
) lerTt n r'* ee^

4-e zAoAt.zt ,-

ex<i

szn't Xt..pcqx p,
1

4 lec/ac

lz.rittxla

\.A

UNl

4L/,-c.!

'ri

/tr4

c7/ vE-

d<:F,7/&;

R)"4'7/or!)
P(t
i /*7PE
/u c<-/\..a)2
o 4ccJ

/'1t:.<+tr'c

P.p<.tLcz* at:z lp.io /..-;/'t4 EJ .1


,* .!7t)t-':>ue)
t a.t-tc!r7e r.e
?pi .a j Yi ./+ a 4
16
-a / n, r A
/:./ a/// 4:aPLaa Q:_.

4_

Ze,'t'-p:, C,:.r'97c"t'r,ecz: aG.17t: E


71_.,.,ta Jf

"

lt

A;/4ew{/uN). O f-ee/{O(ui

Yci p;7;7//..e
,4 ccJ

.'

xR7e/r7e

E,/l

*
-

creN 7

/ACO42'4

/
-7

P'Qv/41

'41'oz

f zee"'+ai
F x TtRr'oA r-a-

<4 /11,/Pa4 sA 4trf7


6/

(t)

cottszztc>c7)ve

.: e-t----\-

LoNG?7061]e.-t4

7e*r.tcvees*tE

:,lli
,|J

'?-

lJcN7

nP.z*z <tr'ro ttt / P;7A47

LAze.n-+<_
\{

' 1a ,4a4au

#e.v5

L 47u /24L,

.,/(U/n//J47

(z)

Cot/.{7/2uc7)ve

rcr L! G-aN

i :,

,+

,+"

<;-<) <,+/

llE

cLC,
Z?N)7,+L

7oA-^-z

6i vec-s.G

\tv)\l

I-J.r )
A-=3ooo^

t/Nit L 4- 2Z^-/+,e
)oz'7, {
*

esTc- 7r-,^/c7/ O' :

x lC.lZaE

+ fi>Bttt 1*

?:rr
ej< 4 ( e
^1c-7/":-

saof

,i CoMS, de^//tt

A P.-157/.;

P c6N7oz
/N?L/cj-cL

/,*

.rr.sa//ia1:p,

( b)

Alsr,s,^/r,\7^/TtzaAxz; LE
)oU4

ftBURJ

BA Z,^4e

(t)

7/2Av

, \i9.4+r -.4 tkz.a x


)t *c7tcL
EP.

ilI
J i. l
t tl

,l

4g

4"r 1,

IL.a yi=,.7

t),vz.e _<LN

X-r--*--r

rD

-f

,t:tC tY r

-ffi
J

:i

M,lp/.^,4 JSCtft AArlaL


s/ TaAv(-/Z.

\ J <4r+5"q
:!)

l:'

. O+r.C/f.ai

J-,---'-----'.-'

Da

l"/<, $oL+ T :' (. tr-itzi+t ac*;t::+


etzt rA.TE:<-rL' S; &!a<r!g^*a ..t 4.t.

'.:i r 4

c+>;azoq v )

B;7?--:---tt:--r
L--JI

:'. : ../*

ripuni

a 2^ Z/4

. srtcpt

- ft'z-e

- ?p.7i

s7Q ocTuP4L/

'

; t'/
./

<'Q

cciaat
46SCtt)

u /z;
" 7(,/,3

E-'N oa;

dee

cu

C(4 &R]

,+rt l
^./oL7:

d=,ai :

losctti
*

1+

s 7P e c7 u A.A'/.e

SC/l/\/

.:.)

< ,C O

./ 4A\,/:

UN t c^

7/2\ve)

(> fee-

4r

C .:t 4D,2' c.

Ze -

s '

dz aJ
-

-i---i-

r1

--i----i

ll
-? -- ------t-------t---

---t-

"+**-l+,
a a^<t;A2

.-u

Lr,4/ /wa)a7a- o-SC+/ O<:^J

trl
S C/{e-/' 6. !7/>-2-'<Tup-.+<e' ))c"at9
p
c'r
o 61'<t'/r, '5<=,'-e :
aria,
+e=-_w5sc 7.u Pa:v<,tt <<- 4z'>i
tu47e<c4
a -7 B.$Ig/bAJua

1.

I sc,ft:f'/

@
@

s7/! D aio/a4.le

2...!t E^7.-

) a.OA
2aikcjp4E

tatit7

a,, MN 7E leluc;t',tte
Q.l

L*/

t2/2/u<:i P4{.

eNTt:

c(,' Eae-a4ar/aa

Jg.-a

4r'aoa/^

j+

cD

3 Q/3 /.rtr 8+r4 B aQ e,2

co

&rtg+*r/>4'uRl

e-' Za 47 .</Aae

zz

EP.\

7&tsvenea<e,

/\ra9,:!uB,
7/- 61' /'i741'

2e?4 + a.e^.a<.re:
4a;t^:. t 4<7,e,+a/sk,e 6,*4 .r$t Zou+,. z.t6;u*a-

Sptr/',+z.

S P.17,/'/+-<4:

Tp,o./t vae4e6

Lovc i>-ctd; t r+ce

f!13y!_E

a//ve4-Lr-

ct, e<at-re*7

14 49e!
Lot

VeeJl.4tr

I"

STPQCTUR) cL' G1/\4eN7q ?2ir:3:!

Pp,'raP4ac

s7pr)<7od cQ e<eHN7<t

Zo3!<7;Ju6.N4L

8 a44ciz9ef!Ai!

7E4N svRs1.E

24

-tt

i5*
. ]/> , r.7,,D,

Faa

Vliv..

ao^.?

. .,

DE- E/ -

aB.-7'.<va.R
7Li 6)'t/4,.:

.
Q4e. ,J-'

ETtv

-i

):^"-/

;-

/-7,r'ri+

4t>-za

S7'i'^/

/Z--/o^"a,ae ctft

i)

tA) t, 4 7

-l-

1,n r/
p Lt, s7/,c

.t-4+7e a,'.t42<:.

.t11; i71.t

loz' ,:t ziel

..i

Q2{:.'71r,.1

t: /:::
J:=,

:,(\(2

n
I
I

il
il '

de r,+,,,647

4ra /-/ 474i'L

* {ta}/A&E

4<:lb+
6e -n.

, ,,-,--*

..7.n1^-

. 'ie,--

<c?^LlL. .

'

1.1':. h.''

/v -la Ju

x iu/*ge

(..ti-p- t ot'.n; d-,


)

* )r:sz.Lorr1

0/N rizt'<)te
-z
"\ I,i A 7 l-r ott-

NsVSD<2en

ea=,/vN7t

+ 4<a.}>4Jutui\

7.4)P/2lc

t>e-

tz+te."-.N+z.:r,',.,

KE;

& /'tts7,iz4,7)'
4c.2t:-C<'.-4 <o g72ir"PPa>Pn)

iarQ'/a/.E ,;
: . /2dA7/r'
/lz\RDFoae
&e c".;d.<t
a'tc.{i4c-'
-ca+dfi.-6 f 7Av4J/
tt+7
RrsFft
. Pt\s-( paa-{ ets,A7.64l-VA{7/4.7/ . ^<.}t ?4772-41'r=
/ au H / ArA T,t A7l {.ij.; +
i1

itt.,t ef'.t o.

7tlL/a L.<;/c.

F<,tNczzux) )tr 4<.tsr*.<<o & te


> r+.47+ae ).
* 7AA :;Pok7 /k7ertoR,:
,t
- eiz'+ 7 l ,.e'i.e^

D aJ

P t

.-Lf^'74

| t.e

-r

/ltt

/2eeer'44

7 A ST/.i.;b)

7'/rr*

JMT;.K..

a.^

ka,&i/-/ft

EV!7Ba

&7arcA eZ

',tCofA).-suQi u-52!9;

:r +PoZ)'7.(a-:
. P,f-eoe+.-( Ptef eozo)

4/r

/N a^-r"c,ta)

(A

qAE.:

4aaPR)suP'l
Lu,4(Q/' ;

C,+ o:A,tiP-)

,.<.J+'treQ,oNlg ,+r o Co)

. 6-gJ-Oa
/\.i/.:

/Ev 7/>u bi Matgbup4pn

e.EN7/+aE
j.r
'

o7N co7aerlo

c'14ti

d\ {+.ic,{.:

'J

2t'' s7t.'nL'
,{.

\/A p) 4 Tii . + 7e.f-*/>.+7u D,l


r

:-v/

-/

A<rr<tj"' ?)'-

l+:'a".+"c

L\<:aa?7e
.T r r - o- : .

'. f

o,r
O . ?j

,
C 7 a ,,

q
-.

'o

'S

:Jc,^

'DA

^ ;-).+ 7

;;::

c:r

!+

,eo.7u^,

/ Ma :pe
/

''t

E7c<
,.

i
X

4 ; 7'5-o:E-'r,. a.7
7as;+cr
Pe -/eer'/Ua),/'.o,/-/lFoA.<

44L-1,17 :
/4<,

;
4o - a
/oo - /to

"'
/\'

c*""-',::::2 ^

36

!e,

'if-s

=-<'.

\-

jl

,tl
1-

.r,
,.:!\,..)-(,at
Faa
^/aN7--:- _.----'__7,?
4,..sv-F'
?t').pc,-l'+c.::

SfCOqoPj

t4 ( <-'

cL, cer/e,vE

)o^"-'.r-:.'{

" P..,i?.^/ea( Ct-/a

/taa./&/C,'P4Z

tu7-

72,1,\.'!y.

?.r/^
(!)

(9.

f::Q,f i6

\.civ4]E

o
1,
:',i,,i. c,t ;

: a = /.1 a,\! 7:

.:,

I-.

,\a/!/

v:

.-,.^,

'-.2 ,

.) t. !:

a.

-\_
-,i----*n--,t
o _
.
^cltr.u.Ir,

a oij

:
-a:

-._,^''
I'-...
I -tr_ i \ c \
3 -5

I \r t-li

/.<74 :

N.:.JJ,(a71.'(.,(,I7

. /i"*:-,.

*"-e

'+

E,\

S 71( P Q Lu/

.a: e:' r-i

S\',1a-.r1 !7'a c:.7cte+<i

(.-ir

/-,.' /t \./.a\,': ,l: i,i aa

'.

-, (-:

l :n .,5i ae!

r
7A Ax,S;CA7OL

ta{ /:,'./{.}.17L,.

L. (A t2/(C4L

/,\!1^

i\p.r-'C),5.,1< )' /24

^/S\,,,r!cr\1,

- t c :l

a
E+ I
^) ,;. ,r,t..
,:.1.,

,i-\c r:- ,!: G,)

t-

(2A....,17-.,/2../.-'- E>
o i)c,ir.-i,,-,.

iL,s p:MizT e:{@

r'r'rir'a <','p,",/a

-}"--nn.-

.^

itl:a-p

"i

rt: *?1-,,.<.t7.

"---

@;

,;,c+./

l',r/l<,
a Qaac, r.1ZE ppepale-

,s7S<a

t'<,r^,tec,.jeta.

4Jc,t

.r72.,\

? -

,N CA.eci Zt,+P( ),:,1 7: d/2.2

- Zs

7/<'4..::,rt-: s:-,tr;,1

,r^r"'.

lN a-t.?a-4-.al v u/.,+t<-

4-

Pa.7r'v4"47)'

..vt^ e,<)t Rr, Ve7/<.4_?t.


/*..t

t:-.44:i*

VE4I/ ..,.C

;y:

7e+",;=.,r

FC. ta^/aa*

QBaL,7^?-,4 P.ac-/*;F, ,i 4z')'Er,7/Ei


J

c.r .

M
Q.dttaa

. Ppet!4t!E4
,AeAZAa

J 7/2-u.7 c,a.-+< P --4


^/

-duB4xa,\raatc'
4c<a 7u/7 ,t7k ,bZ1 ! : ) P-P /-,-.' Ca.\,4.DE e,\ 7c
')s
^to6t',p-t
-

A At',a<.t

7-.P/4A

Z4

t\t:.pnre.

. -/cJ\tlxaa

ize-7t 1

/.1.,< aui.4

+,&

LL
c'< aE

"72:4<:4k/ua
//'?<*e.:4P)Zo'Z

/r',t Pz+a! 0a

ate".<'>,)'

cPr}t?;
Ja'Pr'ct.i7a
Zi 7c-reuzi
- ,ila,e+2,"
>eir.pu r?vci":r'i,a'zE- .R.=
Pap e bzL't4c- E /{l^'('L
AC!/r'./eA}*
r'G1:r!74A;aa
9A),.
',ro-z
-

c4

a .2 7 4

j.tr

,k:7s/o[ra>+

irl 4e t ofz t-; s e) : i ;.a z-- C <.1'1t7/'./.i

4 07/42'1?-.

&eN)cz

CO ?A-bAC (

/taJa,!dn/u/t

oC/7,\<

^4

T/-.>j,"4r2,+iet-

;!;-e-4a+

-ri<s)

x>c; :,<'t't.ve

zi<,+t

ccte p'e
pe

T,qibpcziut4

TaAa!tf99.a

PeZe/v+a
J
4e' BeTo r./
-+/tsv6

) P-,ee7/

s7/17/'c

SclEv4

"-dZ>t-.-"

P+8. M

87tP-J'7/

9V7)c

S7*?/ a

'be7ue)

a'(Irp

2<

.. - S/tlPrU

NA 7E

_\-hr:.

N^ 7e

t! A<=7eJll

v /12^/at

/w 4'+4tc

JePr-z ae:
- 4a4o4

A .PUa+a

,/t/.+ara4 zJt ao/L'

r"rrcu kzexer,i'

- l*)voeeat
-

sT('\ ic t{te'tA$l

qA-rF

AABac,/....L

CoPh'<rt., A+r)4
s

G'</rr Zli

2z/r

E; r'.77ti h.a 7o^ /::-

/Po7t24
L

7c,/2tXt
^?ata,+7c
Ma4Lt/!;
R':.7)A

e.?

c,ll=c^a.;
fi
(4, .s."e
ct.tc ct E.it\

v-47e:

ApLia A 7e.

BtllZ

'{p7/cU(,a,7.

'^
a4

ryO6Ap/

',1/
44...,e :
c o.^.te.ze.i.iu x,erliy 7r"a4uoa-y<.//7/,

<A

^/
7+/ e.7c4.A

,ala4

/w 84Aa

" zlrtr*ot."..'

r t-/ )

lv.-.1pa;-i 12,7.o
a'- 2 -a..:C

t'itlt:.:
-

ry ---4,,=1l-

\. =1.

.- t) D .

t ""@

tof

;N

-'

,/

;aA7
a"<ze_ r>- -3-1las
C.^.,.pt
)--1 a A-' !; .,/> a.2-..:a4;
L-l
:
):

-<

5-L

lt

aok.?-k7a.+7

a\

7'\-(

P-\

L'e

,.9

aI)

YaLA..-t

,o ' i

4\t'.:: l

. Gti rP -J./cr^,c-.
/

; i-cau.-

NAtr+r';=ae-Ul:t

,rv

-",-\J-;
,:t=: P::;tas

,i:rc"l,A_d-

v7 /,/^Co.:

-: r <.:trv -a,.-;\l

F--

----:{c-

l\

J-E

l.t:ier-.t

\ ,.7-J

.r:o

e + i , .,-

ar-r

Sa<i C;,zi a;

To.;

<:i,

i!c.j,,.,,e,::

4rrA P7Z1()

4<.

,t?

er:c:c

caN/

4-a 2^7/i

GR2^!)..

e7a4 dE

tr

w@

C;\ Er 1i>+;a-.a (i/:/t/ ? aeL 'L) 7,i e4.4


.4 rile*tiEt'L:

?,- au

/,t -,+1 r'r


-'-/-' -""
I
(ra47c^i
n<'.nz QtJ/4i;.a
( .r<4 L.
- f<4n/39

?p,a )i t't a ,,/ ,ia,. t! A '2'

it^/

c.^4)a.-dae

+D ,v 1f

t)i/-/^/t/0^//

4<- +4 c,4/

v../kp.-

Co P'd
a< ?va.t7Z:
A:t7,+7-.6 EECT|
E 44/VtE

L
L
c-i1

f =.{f{iz

z?/iT

CONSTRUCTII DIN OTEL

STRUCTURI DIN OTEL (tabel de sintezi)

tr

ELEMENTE PORTANTE VERTICALE

ELEMENT

sEcTruNE oRTzoNTALA

Indl!imi
uzuale

h/d
intre

Factori

9I ELEVATIE

thl

reazeme

pentru
dimensionare

laterale

Observatii

eritici

(m)
Laminate
cu s$liune

deschisd

)un

nivel

)mai mulle

2-8

20-25

2-4

7-18

nivele

Flambaj
(h/d >14)
Flambaj gi
compresiune
(h/d <14)

Laminate
cu secliune

inchisd

)un

nivel

Fmai multe

rlF
hil

tro

tl

-r.-+. .l*
dd

+&

nivele

Stilpi reliculari

Stilpi cu
alcdluire
mine otel +
beton

Ffl

r I

2-4

7-28

Flambaj
(h/d >20)
Flambaj gi
compresiune
(hid <20)

secl.deschise
cu aceeagr
greulale,

20-25

Flamba.i

Pentru stilpi mai


mari pol fi
folosile alcdtuiri
reticulare

2-4

6-15

Flambaj 9i
strivire (h/d >10)

Betonul cre$ie
rigiditatea $i
rezistenla la toc

2-B

15-50

Flambaj

#cl

Panouri din
otel cu
schelet din
profile de

Sect.inchise au
supraf.expusd
mai micd 9i
rigiditate la
torsiune mai
mare decil

4-10

l:f,l
lflao,,"il rt1 ih
l6l
t:i:-J

-H+
'd

20-35

+
-i.-

I ^t.

2-8

tl

ln general
laminale
slandardizate
Secliuni
speciale prin
sudare. lmbindri
mai simple cu
sectiuni
deschise

Montanlii din

labE de olel pot


forma scheletul
portant gi pentru
pleci de ipsos,
BAFS, sau pldci
pe baze de
lemn.

tableformate
la rece

Tiranli din olel


de inaltd

-t

rezistenle

1-40

Rigiditate axiaE

De reguE din
bare pline,
toroane sau
cabluri. Barele
au rezistenla
rnai micd la
iniindere decil
cablurile, dar
sunt mai rioide.

60
Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, seale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988.

i
coNsTRuclllprN ofEL

PLAN$EE INTERMEDIARE: GRINZI 9I ELEMENTE DE SUPRAFATA

ELEMENT

Elemente de
suprafat6 din

tabE

Inillimi

sEcTruNE 9r ELEVATTE

rr

tr

+q

pentru
dimensionare
/ Observalii

2-3

35-40

Deformabilitate
(sdgeata)

2-4

2$30

Deformabilitaiea
(segeala) tablei
- cofraj.
Grosime beton
penlru proteclie

tdl

TLl

(mm)

{m)

50-75

100-150

-}-r-*

Tabldcdala

@;'-a

Factorieritici

Deschideri
uzuale

--f---r

-!

cu
suprabelonare

Ud
uzual

uzuale

tr-'la=cca40-80mm

Profile
laminale cu
tdlpi late

Profile
larninate inalte

Grinzi in
z6brele din
Iaminate

Grinzi
Vierendeel

*EJ.

T TJ,

Ttll

100-500

4-12

'r8-28

Deformabililale
(sdgeata)

200-500

6-30

15-20

Sdgeala
Elorturi din

ld

incovoiere

tr-+

=-Ft
u1' +- [

FL

Sectiune
mixte olel
+beton

[ il

lafoc.

100H000

1z45

8-15

100G3000

&18

4-12

--{-

Compresiunea
axiald a barelor
Noduri
Sdgeala

Elorturi din
?ncovoiere in

bare in zona
reazemelor
SAgeaia

ld

-1-

-f=t,
-_'+

30G1000

+- t_-f

7-15

2*25

Mizeaze pe
conlucrarea profil
olel - betonul din
plac5. Economie
de otel cca 25%
fala de sectiunile
ce nu conteza pe
aoortul betonului.

61
Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and tehnique. Van Nostrand Reinhold (UK) Go.Ltd. 1988.

CONSTRUCTII DIN OTEL

tl

ACOPERI$E: GRlNzl 9l ELEMENTE DE SUPRAFATA


sEcTruNE 9r ELEVATTE

ELEMENT

Elemenle de
suprafald din
bble cutatd

\-r\Ja.r\ ,r

rd t.-r-+
-r

Inil!imi

Deschideri

ud

Factoricritici

uzuale

uzuale

uzual

tdI

IL1

pentru
dimensionare
/ Observalii

(mm)

(m)

25-120

2-6

4+70

Deformabilitate
(sageala)

-71

2-3

25-30

Panourile au
izolalie termicd
din spumd pe
baze de re$ini,
injectate.

50-150

2-4

20-25

Segeata
Rezislenta

12&300

3-12

25-35

Sdgeala
Frecvent foarte
tlexibile dupd axa
minore

300-1000

*20

15-25

Segeata
Flambaj

00-500

&14

20-30

Sdgeata

200-1000

G60

18-26

Sdgeata.
Eforturile din

Panouri
sandwich cu
fete din table

Panouri
chesonate
ranlorsate, pe
bazi de fibre
lemnoase
Profile din
tabE de olel
fasonatd la
rece

::f,f-F--td

+- l-+
-r

T
I- Ji-lL+ta
LJ rJ
'h" T

Grinzi in
zdbrele din
profite de

nTl

lt I
Jl.+

tabld fasonate

+-. t ---f

la rece
Profile
laminale cu
tdlpi late

Profile
laminate inalte

lr--l
Tf f:ilTa
-I 'i
{--+-

H1F

-l

It lt
Jllr=+

ffi

lt-tl

ta

#- r-+

incovoiere
Voalarea tdlpii
er

Grinzi
'expandale'
din prolile
laminate

TT
lllo
r+

+-

rmri6arp

6-18

1G18

Voalarea inimii
Forfecare

12-75

10-18

Elorturile din
incovoiere.
Sdgeala
Grinzi arcuite pt.

--"F

Grinzi in
zdbrele din
laminate

L >25m
Ferme din
laminate

ill

t
+- I

8-20

ld

5-10

Frecvenl
realizale din
corniere

--+62

Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988.

CONSTRUCTII DIN OTEL

ACOPERI$E: SUPRAFETE CONTINUI


sEcTruNE 9r PLAN

ELEMENT

Retea spatiald
pland, in 2 slraturi

ra

+- L-+
s=cca1.4xd;
L<L1 <1.4L

30-150

Ud
15-30

s = cca 5-12% din L

Noduri articulate sau


semirigide; lucreazd ca o
slructurd reticular6
tridimensional6. Geometria in
plan se bazeaze pe o retea
rectangulare, triunghiulard

L-+

hevananali

ud..

lh
+-

2G100

.-55-60)

Bo[ile pot fi abetuite din

sau 2 slraturi de relea

I.

t
Ir

tn
f
r- L'-?

+- I

uzual

Observdii

(m)

ffii

ondulale

Acoperige pe
cablud suspendate

tLl

*- rt-l-

BohE cu suprafald

Grinzi de acoperig
sustinute de
cabluri

Ud
Uh

sar r

Boila
din relea de bare

+-

Desehideri
uzuale

Uh
30-45

4-5

6&.150

5-10

50-180

8-15

t/h

+'L-+

Sustinerea grinzilor cu cabluri


permite cre$terea
deschiderilor tLI

L/h

+h
---+
Tn

ftr

Doud straturi de tabE


ondulatd cu iermoizolalie
intre ele

Acoperi$ele au curburd pe o
directie (formd de Jgheab)
sau pe ambele directii (forme

de'tarfurie')

ffii

Retea de cabluri
cu bordaje rigide

3&.180

Uh
6-12

15-100

*7

930

1G.20

9-30

6-12

B0-300

Lih
25-30

Acoperigele au dubld curburd


(formd de'9a')

t
+
Gupold din relea
de bare intr-un

stral

L/h

-r.- L

lh

-+

Cupolele cu relea in 2 straturi


acoperd deschideri pind la
20O m.

Llh
Pleci cutate din 2
slraluri de foi

+-

L -"r-

Posibil foi intr-un stral cu


deschideri pind la cca 25 m
Deficienle de reguE generaie
de imbindri sau voalare

Lth

Paraboloid
hiperbolic din 2
slraturi de foi

Membrane de olel
inoxidabil
suslinute de vint

tr,

J"

+*- L--+

Foile de table sunl agezale


pe supralata paraboloidului
de-a lungul generaloarelor
rectilinii $i sunt usor rasucite
in sectiunea transversaH
O valoare mica a raportului
L/h determina $ubpresiunea
vintului asupra ac$perigului gi
irnplicd puline modificSri de
forme fate de forma olate

63
Dupd ORTON, Andrew, The way we buift now: form, seale and tehnique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988.

CONSTRUCTII DIN OIEL

SISTEME STRUCTURALE
sEcTruNE 9r PLAN

ELEMENT

Deschideri

ud

uzuale

uzual

Observ4ii

ILI
(m)

*--.-.- I

Cadre rigide cu un
nivel

Llill

+- t-*
+- I
Arce

3$40

f.

-+J.

I't-

+- L

60-150

40-50

Voalarea consliluie f recvent


un aspect crilic.
De regulS arcele au imbindri
arliculate labazd; uneori au
articulalii si la cheie

6-40

12-20

Cadrul nu esle rigid in planul


sau, ca alare sunl necesare
rigidizdri verticale

6-20

20-35

inSllimea
uzuald IH]:
5-20 nivele

H/W
6-8

--+

Uh = cca 5-15
Sisteme cu stilpi gi
grinzi pe un nivel

Cadrul este rigid in planul


sau
Distanla uzuald intre cadre:

U4-U6

lr,

$60

-+- L --+'+- L --f

Cadre rigide
multietajate

Contravintuiri
reticulare gi cadre
simple (articulate)

+I

Conlravinluiri

reliculare gi cadre
rigide

Contravinluiri
reticulare gi cadre
rigide +
suprastrudufa

orizontalS
Tub periferic din
stilpi degi

I
H

r-----l t

ilriry
-*
m*

|' r r

I I tez
l: :.: : 1 | 'r

H/w

10-40 nivele

3-4

H.

H/vV

40-60 nivele

5-7

H/VV

30-80 nivele

5-7

H/lV

6S110 nivele

5-7

*t-

_t

Cadrele sunt legate rigid gi


interactioneaz5 cu structura
relicularA. Cadrele asiguri
ductilitatb in zone seismice.

Sdprastructu ra reticulara
orizonlale,

IH r-r+
tr"tW
t"t

H
I

Cadrele nu sunl legale rigid


de slruclura reliculare. care
are rol de conlravintuire

orizonlaE reduce deplaserib

|
I

Tub perileric eu
zabrele diagonale

f-----r-l

H lttlJt
I

Deplasarea la virf 9i intre


nivele conilituie lrecvent un
element critic.
Noduri rigide intre slilpi Si
grinzi obtinute prin sudare
sau sudare + bulonare.
Sislem economic oine la cca
25 nivele

il.l

lw

l*'----.1

Secllunile alungite ale


stilpifor gi grinzilor rigidizeazzi
schelelul in aga fel incil se
compode ca un tub perforal.

Diagonalele preiau incdrcdri


orizontale gi verticale $i
rigidizeazA scheletul.

64

Dupd ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Lld. 1938.

BARE SOLICITATE LA EFORTURI AXIALE


Calculul de rezistenta
Solicitarea se aplica centric
Intindere
Compresiune

 grinzi cu zabrele (prinse articulat in noduri si


cu forte aplicate in noduri)
 structuri din bare articulate

Sectiuni

simple (laminate sau sudate)

compuse

BARE COMPRIMATE
Dimensionare:
ex. dim (11)

Anec

fy

N Ed

GRINZI CU ZABRELE
Alcatuirea grinzilor cu zabrele:

13

Recomandari pentru alcatuire:

hr = inaltimea la reazem
hr =(1/15....1/17)l
hr =(1/13....1/17)l

pentru prindere articulata.


pentru prindere rigida.

Elemente componente ale sectiunilor:

14

Nod cu suruburi :

Nod sudat:

15

16

Cupole metalice