Sunteți pe pagina 1din 185

IwrSro-*tA

CunoStea interesele care o mdnau pe vdduvd Si niciunul nu

Pnoroc
Anglia, 1820
John Nathaniel Beresford, al Saselea marchiz de Witam,
s-a uitat la intdiul lui ndscut cu adevdratd ingrijorare in
ochii albastru deschis. Atitudinea tdndrului era de autenticd
sfidare a autoritd{ii sale, dar el nu-si spusese ultimul cuvdnt
in disculia pe care o purtau.

Este hotdrarea mea! aproape a lipat Cristopher


Si nu a

clipit cdnd $i-a mdrturisit

simldmintele de bdrbat
indrdgostit. An nobila intenlie sd md insor cu ea orice arfi,
a rostit cu glas hotdrat.
John a inghilit :;aliva densd care i se strdnsese pe cerul
gurii. isi amintea limpetle simldmintele despre care vorbea
/iul ,;uu; el in.su,yi lc trtii,ye la vdrsta lui, dar pentru asta nu
trebuiu sd 'tc uburd cla lu otitudineq sa de tatd protector
si
neincrezdtor.

E,sti trt:u ltitrtir. t,u ,sa te gdndeSti la un pas atdt de


insemnat prc(ut, t'it,stirttt'iu, l-a infruntat John cu duritate,

insd o c'lipti ttrui ttir.:iu


cdit pentru tonul pe care il
'-a
Nu
a,sti
pt.agitit.
./blosise.
- Am douitzct,i dc uni. $tiu ce vreau.
John s-a gtintlit <'it tttt uhordase cu duritate problema,
Dintre cei trei./ii ui ,stii, ('ri,ttopher era cel mai hotdrdt, nu
ldsa niciodalti ttitttit' lrt jtttrttirute. $i din aceastd pricind
hotdrdrea cle u :;L' <,ti,s'ittttt.i t.tt o fbmeie cu doisprezece
mai in vdrstd dauit t'l ii ,sttit.ttt'tt trn fior de teamd indoi
Si
4

era in folosul fiului sdu. Din ce blestematd de pricind nu


poate sd se indrdgosteascd de o fatd de vdrsta lui? s-a
intrebat, deSi Stia rdspunsul.
- Lady O'Sullivan nu este /bmeia potrivitd pentru tine.
John a incercat ca vocea sd nu-i arate ingrijorarea pe care
o simlea. Nu poate sd tefacdfericit.
Cristopher Si-a infipt pupilele negre pe tatdl sdu,
incorddndu-Si spatele. CunoStea dinainte pdrerea
ntarchizului despre relalia lui amoroasd cu baroneasa, dar
luase o hotdrdre Si avea sd fie consecvent.
- O iubesc! a exclamat cu glas hotdrdt. $i nimic Si nimeni

ttt.t

md va face sd-mi schimb pdrerea in privinla

,rimldmintelor mele.
,,Blestematd tinere{e ndvalnicd!", s-a gdndit John. Se
,sim[ea neputincios Si, drept rdspuns, i-a ddruit singurele
vrtrbe care nu trebuie spuse unui bdiat convins cd trdirile ii
t'ttnt impdrtdsite.
N-o vei face dacd Stii ce e bine pentru tine, l-a
tttn(ninfat, nefiind constient in totalilate de ceea ce implica
rttttt. Te voi dezmoSteni Si repudia Jdrd sd simt remuScdri;
rtlttttt'i vei inlelege ce simte ea cu adevdrat pentru tine, l-a
rtvt't'lizat.
('t'i:;topher a clipit de mai multe ori, neincetdnd sd-Si
I't n'('u,t(:d tatdl. Ameninlarea limpede nu a avut efectul pe

trut' il dorise John; dimpotrivd, i-a .tntarit Si mai mult

rea tdndrului.
.l;u sdfie, a rdspuns tn cele din urmd Si apoi a pdrdsit
Ittltlrtttt't'tt, ieSind ln stradd de parcd era urmdrit de diavol.
.lrtltrt u rdmas singur Si cu o senzalie de infrdngere in
,,,,\, llt',qt'eta profund distanla care tl despdrlea de intdiul
lttt u,t:,'rtt, dar se intdmplaserd prea multe lucruri de cdnd
t. t,ttt,t'.\'t',\'(' din rdzboi, de cdnd luptase in Spania impotriva
t t, t t t' i t t,qc

Arunrru GtNnw
lui Napoleon

Iunqrn-uA

indn1tlt, relalia care il


';ti
de fiii lui. Era c:onsticnt tlc lip,sa unei
femei in
educalia bdie{ilor sdi, dar era tdrziu ltt,ntru lamentdri.
NiSte bdtai u$oare in uSd l-au smuls clin gdndurile sale.
- imi pare rdu cd te intrerup, tatd, dar Cris,topher a plecat
Jurios Jbc Si nu Stiu incotro se duce.
Glasul lui Arthur fiul lui cel mijlociu, l-a./dcut sd ridice
capul deodatd. Stdtea in picioare in spaliul care despdrlea
salonul de bibliotecd. John a oftat lnainte sd-i rdspundd.
- Femeia aia nu poate sd il facd./bricit, sunt intru totul
incredinlat, Si n-am de gdnd sd contribui la nefericirea lui, a
spus cu o oarecqre Sovdiald in glas, ca Si cum cearta cu
Cristopher l-ar.fi afectat profund. Arthur Si Andrew cunoSteau
.fascinalia pe cqre o sim(ea Cristopher pentru vdduva
O'Sullivan, dar se abtrineau sd se amestece sau sd adopte o
atitudine pro sau contra, amdnunt pentru care John le era
recunoscdtor Arthur s-a uitat gdnditor la tatdl sdu. credea
cd.fratele lui nu erq cu adevdrat indrdgostit de femeie, il
zdpdcise cu figdduielile ei oferite atdt de uSor unui bdiat
neexperimentat precum Cristopher Lordul Beresford a oftat
addnc infatra acestui necaz suferit. Ophelia O,sullivan era
cunoscutd pentrufirea ei uSuraticd. Lista de amanli de cdnd
rdmdsese vdduvd /usese nesfarSitd, ca Si cea a defectelor.
Blestematd sd fie! Chiar el ii fusese amant cu luni in urmd,
dar nu avea destul curaj ca sd-i spund.fiului lui, deSi iSi
inchipuia cd acest amdnunt nu ar fi de insemndtate, crezdndu-se Cristopher indrdgostit cum se credea. Era atdt de
incdpdtrdnat, de hotdrdt si de neclintit incdt aceste insusiri il
fdceau sd ia hotdrdri grcsite. Fratele tdu se indreaptd spre
dezastru si nu pot sit./itc nimic ca sd-l impiedic. situalia asta
md umple de o enrtrmd.fi-ustrare, a mormdit el.
Arthur a trecut pragul Si s-a indreptat cu pas hotdrilt
pand in locul unde stdtea tatdl sdu in picioare. S-a uitat
lega pe viald

Si acum nu Stia

t'u,t

drept la el Si a observat fngrijorarea care ii umbrea prittirea.


A remarcat mandibula incordatd Si rictusul de supdrare pe
care nu izbutea sd-l ascundd.
- Cristopher iSi va schimba hotdrdrea.
John aJdcut un gest de surprizd auzind vorhele.fiului siru
mijlociu: la cei Saptesprezece ani ai lui, Arthttr era mult mai
matur decdt intaiul ndscut. S-a uitat la silueta lui un pic
,slabula Si la obrajii care incd nu-Si pierdttserd prospe{imea
t'opildriei, dar se putea intrezdri deja in el bdrbatul care va
tleveni in viitor.
- E surd si orb la s.faturile mele. $i nu am la indemdnd
lccdt ameninldri ca sd-l determin sd se mai gdndeascd.
- Dd-i timp. iSi va da seama de nesdbuinla lui ,yi se va
t'ri:gandi.
John s-a gdndit cd dacd il caracteriza ceva pe Cristopher
r't'tt tocmai tenacitatea de a-Si duce la capdt idealurile Si in
rtt'cl moment, in ochii lui, el devenise cel mai mare duSman
rtl ,:'du.

Cristopher a Sovdit o clipd in.fala uSii de la intrare. Nu


tt incuiatd, Si acest.fapt neobiSnuit l-aJdcut sd-Si mijeascd
,', lrii gdnditor. $tia cd personalul avea dupd-cuniaza liberd,
t't

tt ,\'pusese Ophelia dupd ce /dcuserd dragctste noaptea


r'r'trtd, cu pasiune Si lascivitate, dar ea nu il astepta la ora
rtr't't'u gi din aceastd pricind a Sovdit inainte sd deschidd u;a
yr ,rtl treacd pragul in penumbrd. Vestibulul.frumos era bogat
tr

ttttlt xlobit cu tablouri cu reme aurite Si vaze chinezesti de o


t'rrlttttrc incalculabild; mai eraLt un suport pentru umbrele
yt rrrt t'uie4 amdndoud goale. A observat uSile inchise care
Irtr r'tttt uccesul in salon Si bibliotecd.

$i-a ldsat umbrela Si


t ttl,tt u{dtate in cuier Si mdnuSile din piele pe mttsa din
t
''ttiltttl, l6nga alte mdnuSi din piele, mai luxoase decdt ale
Irtt rttttdnunt care l-a./dcut sd se intrebe cui apar{ineau dar
7

,Lrunrru GtttBw
a uitat asta de indatd. Discu(ia avutd cu tatdl lui

il tulburase
foarte mult si simlea nevoia sd audd vorbele drdgdstoase
ale Opheliei, sd se bucure de zdmbetul cald pe care i_l qferea
ea cu drdgdldsenie. ii adora gura, ar putea sd o sdrute ore
intrcgi. Cum indrdznea pdrintele lui sd-i pund la indoiald
simldmintele? o iubea! $i din aceastd pricind inaltd nu avea
de gdnd sd ingdduie ca niSte prejudecdli absurde sd_i
despartd, chiar dacd ameninlarea de a fi dezmoStenit ti
otdrna deasupra capului ca o spadd asculitd, cdci marchizul
nu ameninla tn van. Dar lui nu-i pdsa, dreptul intdiului
ndscut putea sd se ducd dracului. Nu ii lipsea puterea de a
incerca sd cdstige existenla pentru amdndoi chiar dacd, la
si
inceput, nu va putea sd-i ofere Opheliei luxul cu care era
obisnuitd, iubirea pe care i-o purta vafi mai mult decdt de
ajuns. O secundd mai tdrziu, Cristopher a rdmas
lintuit
locului, gata sd urce prima treaptd spre etajul superior
Auzea glasul ei dulce, dar cu cine vorbea? Fdrd indoiald, nu
cu el, cdci Ophelia nu Stia cd avea de gdnd s-o viziteze dupd_
amiaza. Cdnd a auzit rdsul unui bdrbat, inima i s_a oprit ln

ii pomenise numele. Iar


Cristopher aficut ceea ce un domn nu arfoce niciotlatd, a
asc'ultat in tntuneric, ca Si cum ar.fifost un rdufdcdtor.
Minutele care au urmqt au devenit agonice tlin pricina
durerii, afuriei Si a dezamdgirii. Cristopher a o/iat adanc
Si
a inchis ochii inainte de a lua o hotdrdre care avea sd-i
schimbe sensul existenfei. S-a intors Si a ieSit din casd;
trebuia sd.facd rost de o armd Si sd rdzbune o jignire.
piept, .fiindcd acesta tocmai

Sunt un soi aparte de birbat, care nu are nevoie

sd

rosteascd anumite vorbe pentru ca o femeie s[-gi dea seama


ce simte pentru ea.
CRI STOPHER GEORGE BERESFORD

PenrEA

iNrTAr

w.uttlvt Hen, AxGLIA

,Arutrru GrNrvn,

Iwr;re-uA
rostit cu glas hot[rdt, dar sunt oameni politici englezi care
conspir[ pentru aface acest lucru realitate gi asta ne poate
duce la un conflict de interese cu aliatul nostru.
Cristopher s-a gdndit un moment la vorbele contelui de
Liverpool. Dacd spaniolii descopereau c[ nobili englezi
conspirau in Spania ca s6-1 dea jos pe regele Fernando,
relafia dintre cele doud [dri ar putea sd se rup[ qi sd devind
foarte fragrldpentru viitoare alianle. Angliei ii convenea si
men(in[ pactele gi acordurile cu Coroana spaniol[, dar totul
se putea duce de rdpd dacd susfin[torii lui Carlos igi atingeau
scopul: sd-l inliture pe Fernando. in luna mai a aceluiaqi an,
regele Spaniei publicase Sanc(iunea Pragmaticd, ce anula
Legea Salicd gi le ingdduia femeilor sd acceadd la tronul
spaniol, in absenla mogtenitorilor b[iefi. Decretul fusese
aprobat mai int6i in 1789, dar nu se promulgase niciodatd
oficial pind la dataaceasta. Pricina era foarte limpede, Maria
Cristina de Bourbon, apatra sofie a lui Fernando, ?i ddruise
o fiicd, Isabel, gi prin naqterea fetitei, Carlos Maria Isidro de
Bourbon fusese indepdrtat pe linia de succesiune de la tron,
dar apostolicii continuau sI sprijine drepturile de succesiune
ale lui Carlos in detrimentul infantei Isabel, consider0nd
ilegald Sancfiunea Pragmatici. insi cel mai ingrijor[tor
dintre toate era faptul cI incepeau s[ conspire in favoarea
lui Carlos 9i sd oblind rentltate multrumitoare.
- Crede{i cu putin(5 s[ ia carliqtii armele impotriva
regelui Fernando?
intrebarea lui Cristopher l-a frcut pe Robert sd il
priveascd drept in fa15.
- Spania incd se resimte dupd conflictul armat pe care
l-a avut cu Fran(a cu ani in urm6, in niciun caz nu este
interesati de o noud disputd intre sustindtorii lui Fernando gi
cei ai lui Carlos, a rdspuns Robert in timp ce gi-a plecat
privirca ca sI examineze documentele.
a

1
Pqlatul Westminster I g3 0
Cristopher George Beresford

il privea pe Robert
Jenkinsonr fErI sd clipeascd. Documentele
pe care i le
inmdnase erau prea insemnate gi
poate de aceea Robert avea
chipul umbrit de ingri.jorare.
- Daci semniturile astea sunt autentice, ne confruntdm
cu o problemd de o anvergurd imens5.
Robert a fEcut cdliva
pagi care l-au dus, firI si-gi
dea seama, spre biroul s5u. Este
necesar sd fie convocati de urgenfd
o gedinli cu caracter
urgent cu Arthur Wellesley2 .
Cristopher a incl nat ugor din cap. prieten
ia careii lega pe
Robert qi pe John, tatdl lui, fusese
determinase sd
""u "ur"il
ii ceard ajutorul. De c6nd vdrul surorii
sale vitrege, Aurora,
hdrtiile din Spania, abia dacd mai putuse
si
1 1,1I.r"

ooarTna.

- \,bi cere sd fie urmdrit


deodatS pe
asupra

un posibil spion francez,i_a spus

un ton stdp,nit. Individur avea documentele


sa' Un prieten ar fam,iei mele
re-a recuperat in oraqul

spaniol C6rdoba.
Robert s-a agezat pe fotoliul moale,
capitonat.
- Nu m-ar deranja deloc sd fie inl[turat monarhul spaniol,
I

rirn-rrinistru al Regatului Unit de la g


iunie
l

-ministru al Regatului Unit de la22


ianuarie

n.a. )

l0

ll

,4arcnz GeNrw
Intorce
- Dacd
obili implicafi, a comentat
orn*I.^_ e__,
Cristopher,
trebuie sd ddm de ei.
- Dar trebuie s_o facem din Spania. Acolo avem destui
agenli care sd le ia urma
conspiratorilor, dar ne trebuie
un
conducltor de echip5. t,-u p.iuit
pdtrunzdtor. in cAteva
sdptdm6ni vei pleca spre
C6rdoba.
Cristopher a refuzat categoric
sd indeplineascd porunca
primita.

Nu sunt calificat ca s6 duc la


bun sfdrqit

aceastd
misiune, a spus.
De c6te ori se gdndea sd
cdlitoreascd in Spania, i se
ficea
pirul mdciucd.
- A trecut prea multi vreme, sunt congtient de asta,
a
rlspuns Robert. Dar ai leg5turi
iiatetti cu spaniolii qi asta
poate fi in folosul nostru.
Vei putea sI te migti cu ugurinfd
printre ei fird sd trezegti
Uanuieti.

cristopher

a idicat o sprAncean d, auzind


comentariur.
Dacd impdrtdgea ceva cu
spaniorii, era aversiunea reciproc,
pe care gi-o nutreau.
eAurora locuiegte in Miilaga,
frdfeqti de care po_"n11i
mea acolo ar stdrni banuieli.
s-

sI

a intrebat dac

se deplaseze

ica r, i r"h,

l-::XTlJ;

:jXf ;:lHf :,#

prin C6rdoba Are ,aa"u


de bdnuit.
- Ai fost cel mai bun agent al Coroanei..., a continuat
contele in dorin{a sa de a
incerca sd_l convin gd,, dart0ndrul
l-a intrerupt.
- Imi lipsegte antrenamenful, a precizat el.
$i era adevdrat. Dupi ce, cu aoi
i, urmd, implinise
doudzeci gi opt, incetase
"ri sub
sd mai lucreze
comanda lui
Robert. Sd fre mogtenitorul
de la Wtritu_
12

Hall

fusese

Iweyrn-*tA
hotdrdtor. Cristopher nu qtia cd John Beresford, tatil lui era
in spatele acestui fapt. Marchizul nu putea ingldui ca intAiul
sdu ndscut sd fie in continuare amestecat in misiuni riscante

care puteau pune in primejdie obliga[ia sa ca mogtenitor


Whitam.

Pofi sd te antrenezi din nou, a st5ruit Robert cu


incdpdfinare. Cristopher l-a privit in fate. Dacd doregti, voi
vorbi cu John despre asta. Poate ne oferi o alternativd de

care sd {inem seama.

,,Cu tatdl lui? Robert avea de gAnd sI vorbeascd cu


marchizul de Whitam?" s-a intrebat gi imediat a gtiut cd
trebuia si-l tini se p[rintele sdu deoparte; nu putea ingidui
sd se amestece in treburile lui, fie ele de stat sau nu.
- Nu va fi nevoie, i-a spus brusc. intr-o fracfiune de
secund[ pe hotdrdse sd-gi reia munca de agent. Voi cdldtori
in Spania cdnd va fi nevoie qi voi ingtiinla Coroana in
legdturl cu conspiratorii, chiar daci va trebui s-o fac din
Ronda, a addugat. Lady Penword are acolo o fermd, cred cd
pot s[ profit de tArgurile de vite care au loc in sudul Spaniei.
Lui Robert i-a pl[cut sugestia. Sd se foloseascd de
t6rgurile de vite i s-a pdrut foarte interesant. Ar putea sd
treac[ drept cumpilrdtor, fird sI stArneasc[ blnuieli.
- Spania trebuie sd fie o fard frumoas[ pentru cineva care
o viziteazd, prima oard.
Cristopher nu putea fi mai in dezacord.
-Am mai fost acolo in urmd cu mulli ani.
El gi fratele lui, Andrew cdl[toriserd p0ni laMiiaga ca
s-o aduci pe Aurora in Anglia, la cerea tatilui lor, care
tocmai suferise un infarct. Iar amintirea a redevenit
dureroasl ca odinioard, nu pentru cdaveao sord pe jumdtate
spanioloaicd, ci din pricina intdmpldrilor care avuseserd ca
urrnare o fiicd nelegitimS. John Nathaniel Beresford igi
13

Arutnz GsNsw

Iwn;rn-uA

Iisase inAngli
s[ meargd sd

oragul sudic Granada.

.,
Oclati rirr.o
Odati
ajuns pe
pdmdnt ibenc
^o *x*^--r
Ar dupd mai multe lupte
sdngeroase, a

fost rdnit grav in ujtauu


de la Ba,6n, in care
aproape gi-a pierdut viafa,
dar in timpul ..";;;;;i ;
cunoscut o spanioloaici de
care s_a inJrlgostit
i."n_d.
Iubirea pentru ea l-a fEcut
si luptecu invergunare ca sd se
refac,' O iubea intr-atdtinc,t
s-a g6nd; chiar si abandoneze
totul, inctusiv ceea ce ldsase
h A;ii;, pe fiii lui.
Cristopher cres:u:e^ fbra mamali
cu indiferenfa tatdlui
fafd de el ei de cei doi frafi
mai
dupd dragostea unei remei
ii;.efuise indeajuns ca
s5-qi lege viafa de
lui,""*fiindci,'in cele din urmd,
^a
spanioloaica nu l_a insofit
la intoarcerea in Anglia.
$i
ranchiuna a inceput sd i se
nascl in ,rfl.t pentru abandonul,
indiferen{a gi uitarea tatdlui.

_i.irilriii;;;;;,;;;;
;

Marchiz
dupd ce s-a
migcdtoare,
schimbat in
de cltre Ins

o fiic,, o bastardd blestematd!


John Nathaniel Beresford
iegise din izolarea sa, in
care se menfinuse de bunlvoie,
nesocotind faptul cd fiii lui
aveau nevoie de el.

De atunci, relafia

imbunltd{ise indeajuns
dacd qi cu dispref rece.
uite cd o femeie intervenise

her

gi

cu poli
i lui nu
pe care

tat{ll lor, ci il transformase


in
de familie. Cristopher ii
ura
John departe de familia lui,
acum trebuia sd se intoarcl
in
- $tiu cd'tatdrdumitare petrece vreme inderungatd
vara in
14

Cristopher aintdrziat cAteva secunde pdn[ sd rdspundd.


- A$a este, a rostit cu un fir de glas. Amintirile ii ldsaserd
inima expusd sim(dmintelor de abandon pe care nu izbutise
s[ le dep[qeascd, nici cu v6rsta, nici cu tdcerea. Tata adori
locul acela gi nu izbutesc sd infeleg pricina. ,,$i de aceea eu
urdsc p[mAntul ila", gi-a spus. Robert a r6mas gdndindu-se
la vorbele lui disprefuitoare. Spania este un iad potrivit doar
pentru nesibuili, a incheiat Cristopher.
$tia ci vorbele lui sunaserd.prea dur dar nu s-a corectat.
- Chiar dacd serveqte planurilor noastre, i-a spus Robert,
gederea ta acolo nu va da de bdnuit. Vei putea sd te migti
printre prieteni qi si afli p6nd unde merg interesele unor
nobili englezi care au hotdrit sd strdngd legdturile financiare
cu afacerigti spanioli.
Richard Moore, conte de Cray era cel care il ingrijora cel
mai mult pe Robert. Era un birbat foarte influent gi puternic
iar Cristopher s-a intrebat ce interes putea avea Moore in
conspiraJia spaniold ca sd se alieze cu bonapartiqtii. in plus,
lista dat[ de Brandon McGregor conJinea numele mai multor
spanioli influen{i, printre care Carlos de Lucena, consilier
al secretarului de stat spaniol; de asemena pe cel al lui
Adolphe Basile, un important armator francez, qi pe cel al
baronului Claude Benoit.
- CAnd trebuie sd plec?

Cina de la Whitam Hall s-a dovedit stinjenitoare

gi

incordatd, ca de obicei. Andrew se strdduia ca discu{ia sd nu


cadi in acelagi mutism de fiecare zi dar era in zadat Privirile
pe care gi le adresau John gi Cristopher era foarte grditoare.
Arthur rdmAnea intr-o tdcerea suspectd; dintre cei trei frafi,
el era cel care ayea cea mai bund stare de spirit, abia dacd se
supdra din ceva gi igi pdstra atitudinea senin6, frrd s5-qi

l5

Anurzz GeNpw

Iunr$re-uA

piardd cumpltul, in
familiale.

- Cildtoria

la Londra

a fost mulfumitoar e? l_aintrebat


John pe Cristopher-in vreme
ce igi ducea labuzepaharul
cu
vin rogu' incercdrile l_ui de u in."p"-o
conversatie de cele
mai multe ori erau zdddmicite
de atitudineu lrt*rrlg*ia
u
int6iului sdu ndscut.

Trebuie si md intorc in cdteva


zile.
John a clipit de cdteva ori auzindvestea.
Cristopher ar fi
putut sd dea ldmuriri mai
amdnunfite, dar continuu ,e-r"
poarte cu deosebitd rdceald

- Blnuiesc cI vei putea


Martin din portul Dover. Andr

lT,

f-oarte

e domniqoara

irt"r"*t,

r"d:lXl1.t:i;

de rdspunsut lui. Laird


s6mbita viitoare, a_ continuat
John, are de gAnd sd o ia la
Ruthvencastle. Va fi musafira
lui in urmatoarele sdptdmAni.
Cristopher $i_a ascultat tatdl fdrlt
sd facd, niciun
comentariu. Nu putea sd refuze
sE o ia p. Oo_riqou;;
Martin, artfel tatdr rui ar putea s5
b'nuiasc[ adevdratere
pricini ale intoarcerii ra Londra
iar er Jo..u ca revenirea sa
ca agent al Coroanei sd rdmdn5
secretd, ca gi rapoart.t. gi
numele posibililor conspiratori.
Nu am nicio problemd sd iau pachetul
.
9i s5_l duc unde
trebuie' De obicei sunt destul
de eficient in asemenea soi
de
insdrcindri, a rdspuns pragmatic.
Andrew a fluierat inainte de a_gi
duce la gurd o bucati de
fripturd' Amestecat-o neincet,na
,a-qi ;riveascd fratere mai
pe farfurie,
zitatea.
u un pachet?

maldrein furculi1,, sau vei avea o problem'


Din fericire, Aurora nu se afla la
t6

r..nS'J':::

Whitam Hall, ci in a sa

carmenr din Granada, impreund cu soful ei Justin gi copiii


lor.
- CuAurora mereu sunt probleme, a rdspuns Cristopher
pe un ton detagat.
incruntarea lui l-a frcut pe John sd ridice o sprinceand. I
se p6rea de neinfeles pdrerea dur[ pe care o avea int6iul lui
ndscut despre sora sa Aurora qi despre spanioli in general.
- Cristopher nu a trecut, cred, peste faptul c[ surioara
noastr[ s-a mdritat cu cel mai bun prieten al lui, a spus
deodatdAndrew, cu scopul de a-l stinjeni, dar frrd succes.
Era limpede c6 fratele lui mai mare avea ghea([ in vene.
Cristopher a recunoscut in sinea lui c[ Andrew avea
dreptate. Cel mai bun prieten al lui, Justin Clayton Penword
devenise un laq de cflnd pusese ochii pe sora lui. $i dupd
nuntd starea de prosteal[ in care se afla nu se imbun6t[(ise
cituqi de pufin. Continua s[ fie c[lelugul ei. Oare tofi b[rbafii
se prosteau cdnd se insurau? ,,Nu cAnd se insurau, cAnd se
indrdgosteau", $i-o spus, dar el nu va ingddui ca un
sim{Emdnt atAt de ddundtor s[ se nasci in pieptul sdu. Nicio
femeie nu-l merita, Cristopher gtia mai bine decit oricine.
John il privea in continuare fix. Atitudinea lui distantd 9i
rece il ingrijora mult. De cdnd se crezuse indr[gostit de
Ophelia O'sullivan nu mai avusese nicio rela(ie cu altd
femeie gi asta il nedumerea. Avea aproape treizeci de ani gi
niciun interes s[-qi intemeieze o familie gi s[ aibd un
moqtenitor care sd-i ducd succesiunea mai departe. Vreme
de ani s-a intrebat ce i-o fi spus ea de se intorsese hotlrAt sd
facd rost de-o armd. Veselia ii fusese inlocuiti de nevoia de
rdzbunare care inc[ ii dddea fiori pe qira spindrii. Cristopher
se transformase dintr-un bdiat plin de via{d gi bucurie intr-un
b[rbat inchis in el. Dispre{ul pe care il oglindeau ochii lui
I

Locuin!6 izolatd cu turn, cu pepinieri, inconjuratd de un zid (n.a.)

t7

,4aurru GpNBw
cind se uita la femei ii dddea
-"ft a. ganait, i.. pt
irafional. At6ta indiferenfd era de neexplicat.
Nicio femeie
nu il tulbura cAtugi de pufin, nici nu-i trezea
interesul

masculin gi erau multe cele care incercaserd


ldrd succes.
John a ldsat ochii in farfurie gi a incercat
sd se concentreze
asupra cinei, cu un nod apdsdtor in
stomac. igi iubea nrl Oa.
Cristopher nu-i ingdduia sd ajungl p6nd
la el.

)
4
in fut, pldcerii neagteptate pe
zd, maind,. Ancorau in portul
a. Drumul de la Le Hawe fusese
greu' Marea se dovedise agitatr in
timpul zilerorde navigare
gi majoritatea pasagerilor suferiserr
urmdrile, dar asta nu a
contribuit la micaorarea stdrii ei de bine,
chiar dacd se sim{ea
istovitd. $i-a pus ochii.intuneca{i pe pasagerii
care ," up.opiuu
de balustrada de la tribord
.a p.irr"ascd f69ia de pdmdnt
"u
englezesc ce se zlrea in depdrtare.
Cdteva femei igi lineau
pilariile voluminoase cu amAndoui mAinile,
temdto are cd
y6ntul le va smulge din acele cu care erau prinse gi le va arunca
in mare, unde se vor pierde dar nu dldeau
atenfie poalelor care
li se.umflau injurul picioarelor, pdr0nd cd
in orice moment igi
vor lua zborul l[s6nd la vedere rufrria de
corp. Agatasi i"t".,
atenfia c,,.e Anglia , care eratot mar
"
aproape. Era nerdbddtoare
s-o_imbrdfigeze pe prietena ei Marina qi
sd_i povesteascd o
mullime de lucruri. Fusese o adevrrati surprize
sd primeascd
scrisoarea ei, in care o ingtiinfa ci se
clsitorise cu un scotrian
gi c[ locuia la capItul lumii, dar
Agatei totul i se pdrea o
t8

Iwr;rn-*tA
aventurd nemaipomenitS. Avea ocazia sd cunoascd o tard ur6ti
de cdtre francezi, dar care ei ii st6rnea multd curiozitate, degi a

regretat,prej de o clip6, minciuna pe care i-o spusese tatllui ei


ca s-o lase sI plece; o chinuia, pentru cd niciodatd nu il minfise
in mod deliberat. Jean Michel Martin credea cu tdrie cd se afla
in drum spre C6rdoba, ca sd-gi viziteze bunicul matern, pe
Gin6s de Lucena. Dar ea schimbase toate planurile gi, odatd

ajunsi in Paris, a putut sd schimbe ruta gi s6-gi continue


cilStoria in Anglia. Sd glseascd un bilet pe Sfdnta Elena nu
fusese greu, dar scump da. Aproape igi epuizase resursele
bdnegti pe care le avea dar nu ii pdrea rdu, avea s[-gi vadd
prietena de suflet! Cu toate acestea, cind vaporul a ajuns in
port, persoanacare o agtepta nu era Marina, ci un englez infepat
gi arogant care a fEcut-o sd regrete pomirea de a cdlitori
singur[ intr-o {ard strdind gi despre care auzise o infinitate de
povegti ingrozitoare.

Cristopher era furibund. Niciodatd in via{a lui nu se


sim(ise atit de supdrat gi furios pe o femeie - s-a corectat nu femeie, viper[ veninoasi. $i-a intors privirea reci spre
persoana care il scotea din sdrite cu fiecare vorbd care ii
iegea din gur6. Cum putuse sI accepte cu supunere sd o ia
din Dover ca s-o ducd la Whitam Hall? Ei bine, pentru cd
fusese singurul care era disponibil qi, in plus, avea de
rezolvat nigte treburi insemnate pe care nu putea sd le
amdne, dar, chiar in momenful in care femeia aaflat cd nu se
duceau direct la intilnirea cu Marina, ci in tumultuosul orag
Londra, iqi ardtase firea peste mdsurd de rdzboinic[.
Caracterul acela spaniolesc indisciplinat il deranja foarte
mult, iar ostilitatea cu care il privea il inverguna.
intoarcerea la Whitam Hall se dovedea prea lungi. Agata
Martin s-a uitat cu dugm6nie la englezul infepat care o luase

t9

Anurrn

GBNpvz

din port ca s-o insofeascl in cdldtoria cdtre portsmouth.


Era
contrariul a ceea ce trebuia sd fie un domn,
cdci se pufta ca
un om al cavemelor, morocinos, iritabil gi
de o arogintrdfrrd
margini. in sorisoarea pe care i-o trimisese prietena
Marina
nu se spunea cine urrna s_o ducl p6n6 la ea.
Odiseea ei de
a

merge de la paris p6nd in Anglia fusese ingrozitor


de
obositoare qi simlea o nevoie uriagd sd se
scufunde

intr_o
baie caldd vreme de ceasuri. Oasele o dureau gi
mugchii ii
erau in{epeni{i; traversarea cu vaporul se
dovedise o
experienf5 pe care nu dorea s_o mai repete.
Din nou gi_a
trecut privirea intunecati peste chipul
bdrbaturui, peste ochii
lui precum cerul, carc ardtato strElucire dispreguitoare
ce a
tulburat-o de tot. Avea buzele fine stranse
intr-o rinie care
ardta nepldcerea ce il stdpdnea gi un rictus
de plictiseald, ca
gi cum nu ar fi putut sd ?ndure prezenfaei
in trlsura strAmtd;
dar era tocmai ce simfea gi ea.

Iwr;rn-uA
ghefarul cel mai dur 9i mai rece dintre tofi. Salutul trufag pe
oare i l-a acordat domnul'Beresford de indatd ce-a pus ochii
pe ea a frcut-o sd se simtd ca ultimul om gi, ca gi cum asta nu
ar fi fost de ajuns, o purtase prin Londra de parci ar fi fost un
bagaj st6njenitor. Agata putea sd treacd peste asta, dar ceea ce
umpluse paharul antipatiei era cd pe drum, pierduse valizain
care se afla darul pentru Marina, ca gi lucruri personale de o
valoare incalculabild gi pulinii bani care ii rdmineau. Nu qtia
cdnd o pierduse dar intr-una dintre opririle pe care le-au fdcut
ca sd rezolve el niqte treburi intr-unul dintre cele mai sdrace
cartiere din Londra, a vdntt cd mica valizd dispdruse. La
inceput lord Beresfordarefuzat s[ o caute, argument0nd ci va
fi cu neputin!5 s-o recupereze, c[ poate cdzuse pe drum sau
fusese furatd de ho{i dar pdnd la urm[ a acceptat sI facd
drumul inapoi, in incercarea de a da de ea.
Lord Beresford nu diduse importan{d pierderii dar Agata
da. El nu putea sd-gi inchipuie nenorocirea pe care o
presupunea pierderea aceasta. Totuqi, chiar dac[ pierduserd
multd vreme intorcdndu-se in fiecare dintre locurile vizitate,
valiza nu a ap5rut. Agatei ii venea sd plingi din pricina
pierderii dar qi-a frcut curaj ca s[ se stdp6neasc5. S-a folosit
de sup[rare ca de un aliat pentru ca el sd nu vadd cAt de
addnc afectatd se sim(ea.
- Asta a fost un comentariu dintre cele mai grosolane,
venind din partea unui presupts domn englez, i-a spus
indureratd qi pe un ton exagerat.
Cristopher a bombdnit din nou in sinea lui. Uitase
num5rul de plAngeri pe care le primise de-a lungul vremii
petrecute impreund gi s-a temut cd nu se va putea st[pdni
dacd tdndra va continua cu atitudinea aceea ofensiv5. Nu
putea s[ mai piardd vreme ciutAnd o geant[ pe care ea o
pierduse din neatenJie. Londra era un ora$ prea mare iar
infractorii umblau in largul lor cdutdnd victime ugoare.
21

ARrE:tzT

GtNrw

4 .)rcpr
. Nu i_a

fi

Iwryrr-uA
d va putea

inghif

n#rlu"u

si

se intoarcd s_o

aceastd intenfie; mai

- -Predispozisia de a te pune in evidenfd continud

sd mI
surprindi, mai cu r
cd md deranje azd pdnd'
9i -i'o,ui
dumitale, i-u ,arpur"rlmd
Agata a scos o exclama{ie
de surprizd. Comentariul
fusese culmea grosoldniei.
Ni

- Niciodatd n_ar trebui sE spui a$a ceva unei


doamne.
Cristopher s_a uitat in stdnga
gi_n Ar"uptr, ca gi
cum ar fi
cdutat ceva. ingustimea
treslurii
rr@Durrr taaea ca gestul
sd pard_

;;;l;;::r::,"y::-

exagerat.
-

O doamnd! Unde? Unde


este?

inibugit
g..r;.0 .

Agata qi-a

cristopher

-N
Er
ostilita

-ri

mai

o,,r+^ -^__
neruginati.

1'lta

,ti:'il:""'

ugurat auzind_o, ceea ce


a sporit

- Dumnezeu existl!
vorbele' rostite spre tavanul
trdsurii, au ficut ca tdcerca
care a urmat sA devjnl.
jnlbugitoare, dar niciunul dintre
ei
nu a dat inapoi in atitudinea
l;i

rd;;lce.

22

a lui. intotdeauna gtiuse


insulta primitd ar fi fost
a atotgtiutoare il scotea
din
na ca micufa vrljitoare
sI nu

nunAnd la ei pentru multS vreme, altminteri va sflirgi prin


rr-i suci gdtul. Daci Brandon gi Marina vor intdrzia si vind
s-o ia, o va arunca in mare, inapoi in Spania sau in Fran(a,
tlar a continuat s-o priveascd pe furig, ca in ultimele patru
,,ro. in ciuda acelui miros aparte trebuia sd admitd cd era

tlcstul de interesant5, chiar daci intratabil5. Avea cei mai


ncgri ochi pe care ii vdzuse vreodat[, intr-atdt de negri incAt
nLr era in stare s[ deosebeascd pupilele de iris qi flceau un
contrast foarte ciudat cu pdrul, atdt de blond incdt pdrea de
rrrgint topit, moqtenire fdr[ indoiald de la tat[l francez. Era
pu(in mai inaltd dec6t cele mai multe fete spaniole dar chiar
5i aga pdrea micufd, bine propo(ionat6; fteardzboinicd gi
lbcul din ochi trebuie sd fi fost mogtenire din partea mamei
spanioloaice. Hispanicii dovediserd vreme de veacuri cI
triiau prin gi pentru a cuceri lumea, chiar de-ar pieri in
incercare. Iar el ii ura! Orgoliul gi pornirea aceea care ii
m6na de cele mai multe ori spre dezastru. $i datoritd acestei
reguli, domniqoara Martin, fiind pe jumitate spanioloaicd,
era inclusd in aversiunea lui.
$i-a fixat din nou privirea pe peisaj, dar s-a g6ndit mai
bine, se va preface cI doarme, a$a nu va mai trebui sd asculte
nicio vorbd a... S-a mustrat. El era un domn, nu putea s6-i
plSteascd cu aceeagi monedl a insultei. Deqi credea ci
izbutise sd-i inchid[ gura pentru restul drumului gi in plus
cur0nd vor ajunge la Whitam Hall. A oftat gi gi-a aplecat
capul pdni l-arezemat de peretele trdsurii, gi-a pus pdlSria pe
fa(E 9i a inchis ochii.
O impuqc[turd l-a ficut si tresard. A deschis ochii
dezorientat qi a vdzut ingrozit cd adormise cu adevdrat.
Trisura se oprise, iar fata dispdruse de pe locul ei ca si facd"...
Dumnezeu qtia ce! $i-a cdutat pistolul in hain6. Mereu il lua
cu el c6nd cilStorea, fiindcd drumurile erau pline de
rdufrcitori, dar a observat stupefiat c[ nu-l avea. A atzit altd
23

Anurru GnNew
impugclturd gi cai care pl
gi a inceput sd deschidi
trdsurii dar chier canrt
^,,-o^
ni^i^-'l
piciorul
- rv
pe r-^
-^
treaptl,
sticla
simfit o durere ascufitd in
capul i s-a izbit brusc de ram

cum haina albastrl

i se pdta de s6nge la indlfimea


omoplatului; era ca gi cum un c.rbune
incins i-ar fi intrat in
carne gi ar arde-o. A simtrit o ugoarl
amefeal[ gi chiar dacd, a
izbutit sd se find de clanfd, a cdzutla
pamant cu un sunet surd.
A deschis ochii gi a privit cerul albastru. pentru
o
simtrit confuz. Arsura de la
umrr frceasr

clipl

s_a

injure gi atunci a
fost congtient cd nigte m6ini se
migcau pe er. oare voia sd-l
omoare? Ea il impugcase? Cu
o migcare bruscd, i_a oprit mlna
in momentul in care il iryunghia
din nou dar nu a putut sd
opreascd un geamdt care i_aiegit
din g0tul uscat.
- Ajunge! DacI voiai sI mi o-o.i, ar fi trebuit s_o faci
cdnd eram incd in nesimfire,
i_a spus. Lasd incet culitul
lbs
sauam sd-fi rup mdna.
s-a oprit un moment auzindu_i
vorbele gi deodatl
.Agata
ochii i-au cdzutpe cufit, neinfelegdnd.
O clipd dupd aceea a
zambit gi cristopher a inchis o.iii
din pricina durerii care
i-a strdpuns mdruntaiele. chipul tinerei
se transformase
complet, datoritd zdmbetului; per"uun
inger, nu un demon

bdtdug.

incerc sd-fi scot glonfur din umir


cu cufitur. S_a uitat ra
a continuat sd-r ldmureascd.
Ne-au atacatdoi bandifi,
dar nu trebuie sd te ingrijo rezi,
noidoi le_am dat ce meritau.
Cristopher,.a oftat din nou.
- Noi...? a incercat sd intrebe.
Ea a zdnbit iar gi el a putut
sd_i vadd girul de dinfi albi
.
9i
desdvdrgili' Soarele arunca reflexe
aurii in prrul ei brond
ciufulit. FdrI indoiald, lovitura la
capii incefogase gAndirea

-el gi

24

Iwr;rr-*tA
pentru cd altfel nu-gi explica schimbarea pdrerii in privin(a
infr(iglrii fetei.
- Pentru cd dumneata dormeai, mi-am permis sd-(i
folosesc arma qi sd ii infrunt pe r[uflcltori. Vizitiul a fost de
mare ajutor, de bund seamd. AmAndoi tilharii au fugit
insp[iminta[i,pdcat c[ unul dintre ei, drept rlzbunare, a tras
asupra tr[surii qi te-a nimerit pe dumneata.Ea continua sd se
ocupe de ran[. Vizitiul s-a dus dup5 ajutor, cred cI nu va mai
intirziamult. S-a speriat destul de rdu cAnd te-a vdnlit intins
la pdmAnt ca un pre$. Cristopher era suplrat. Adormise gi nu
igi d[duse seama de primejdia reprezentatd de atacatori.
intr-adevdr igi pierdea iscusinJa gi ruginea l-a fEcut sd fie gi
mai brutal. A incercat s[ se ridice, dar mdna ei l-a oprit finindu-l la pdmdnt. Nu te migca.
- N-am sd stau intins aici. S[ ne intoarcem la Whitam
Hall gi md va vedea doctorul Harry. Daci te las sd continui
po{i s6-mi provoci gi alte rlni in plus fafl de cele pe care
deja le am, pe ling[ un rdu ireversibil, a addugat.
Agata a r0s cu glas melodios auzindu-i vorbele, dar
Cristopher a stat cuminte sub m6na ei.
- Te ingrijeqte deja un medic. Cristopher s-a uitat intr-o
parte gi-ntr-alta, dar nu.avdzttt niciun bdrbat. Ea a in(eles de
indatS. Surpriz[! El a oftat sim{indu-se din nou injunghiat.
Fac o treabd bun5.
- Femeile nu pot fi medici, nu sunt in stare de aga ceva.
Vorbele lui au flcut-o pe Agata sd se opreasci. $i-a
indreptat trufaq[ umerii, dar nu i-a rdspuns cum se agtepta el.

inlep6tura

duruse cu adevdrat, insd

a reuqit sd se

stdpAneascd, spre marea sa satisfacfie.

- Glontrul nu a atins niciun organ vital, totugi trebuie sI

scot agchiile gi parte din {esutul care a pdtruns odatl cu


glonful. Acum ili acord doar primul ajutor, cdnd vom ajunge
Ia...
25

,4ntorru GzNrvB
- Whitam Hall, a spus el fErd sd_qi desprindd p^,ir-." d.
pe chipul ei.
- CAnd vom ajunge acas[, voi coase rana qi o voi bandaja.
Cristopher a dat din cap doar, cdci se simfea pulin
ameit.
- Ce mi-ai dat? aintrebat_o deodatd.
Agata l-a privit surprinsd.
- Cum \i-ai dat seama?
El a cldtinat din cap neincrezdtor. Gustul rAnced gi
pdstos
din guri era o dovadd limpede c[ ii ddduse un
tonic ca sd-i
aline durerea gi sd-l adoarm[.
- Ndddjduiesc c[ nu e cianurd, a spus pe un ton sarcastic.
Ea a plesciit din limbd, nevenindu-i sr
creadd vorbere lui.
Englezul era chiar insuportabil. ii salva via(a
9i el ii
mulqumea cu insulte. Agtepta momentul
si i_o ptateasca.
- Mi jigneqti, l-a mustrat acri. Niciun pacient de_al meu
nu s-a pl6ns pdn[ acum de ingrijiirile mele.
El a gemut iardgi
din pricina durerii provocate de degetul ei ap[sal
pe ,unu de
la umdr. fi-am dat pufin laudanum.
,,De ce simt nevoia s-o intdrdt?,,, s_a intrebat qi a qtiut
de
indatd r[spunsul, chiar dacd nu voia sd-l recunour.a,
r ,.
pirea de necrezut cd ea ii speriase pe atacatori
in weme ce
el dormea ca un prunc. Lovitura suferitd de
mdndria lui era
prea mare ca si-qi fini gura inchisd.
- Nu cred nicio clip6 cd ai pierdut prilejul sI md faci sd
plStesc pentru lipsa mea de cavaleri.-,
.u sd te citez.
Agata a oftat,jignitd p6nd in mdduva oaselor.
Ea se
ardtase iritatd, gi obositd, e adevirat, dar englezal
nu trebuia
sd-i rdspundd cu bruschete qi exces de egocentrism.
- O recompensd meritatd pentru o purtare grosoland, i_a

spus ea trufaqa.

Unele vorbe ale lui incd o dureau.


- Fdrd indoiall, vorbegte bl0nde{ea intruchipati, a replicat
Cristopher, dar frrd,intenfia s-o supere.
26

Iunnsrn-tvtA
Se simlea cam ame{it gi a gtiut cd multe dintre vorbele
care ii iegeau pe gurd se datorau laudanumului.

Aveam pricinile mele sd md simt iritatd, i-a mdrturisit.


A fost o dezamdgire cd prietena Marina nu a venit sd md ia
din port. Nu dorm de mai bine de trei zile; nici nu-!i inchipui
cAt de riu se pot imboln[vi oamenii pe mare cAnd sunt valuri
puternice. Am mers printre vomismente gi am curd[at
regurgitdri, in plus m-am ocupat de amefeli gi leqinuri, toate
astea f6rd sd pot s[ md odihnesc Ai, drept bomboana de pe
colivd, dumneata m-ai purtat ca pe un bagaj stdnjenitor dintr-o parte intr-alta Londrei.
O scurtd tdcere -a l5sat intre ei. Cristopher a fost primul
cate a rupt-o.
- Nu gtiu ce m[ deraryeazd mai mult, rana de glon{ sau
mirosul dumitale.
Ea a frc;r;/" o migcare brusc[ gi Cristopher a gemut din
nou. O merita, pentru ci nu se stdpAnise.
- Ceea ce miroase este un amestec de ardei iute gi
grozamd,. Pus pe piele sub form[ de alifie alungd cele mai
multe lighioane gi, crede-md, pe vapor erau cu zecile.
Cristopher trebuia sI fi binuit. Ea nu avea sd mirhrriseasc[
cI singurul bilet pe care il putuse gdsi qi plSti era pentru o
cugetd in partea cea mai joas[ a vaporului, concret in zona de
incdrcdmdnt. Nu mai am nicio rochie nepdtatd de vomd, aga
cd poti fi recunoscdtor cd. miros a grozamd qi nu a altceva.
- Atunci ili dato ez o scuzd. Agata a ap[sat bandajul cu
putere ca sd opreascd hemoragia p6ni vor ajunge la
destina{ie. Avea incredere cd strAnsoarea aplicatdrdnii va fine
pdn[ vor ajunge la Whitam Hall. Cristopher a inchis ochii o
clipd, in vreme ce ea continua sd-qi vadd de treabi. imi va fi
greu sd te iert cd mi-ai folosit arma frrd sd-mi ceri
permisiunea.

27

,4runnz GrNrw
Agata a rds diing.ijo.u
englez, mai pdrea gi ingdmfat.
-Arma dumitare a fost bine folositd in m^inile mele, sunt
o
Tata a fo
in
fost destu
pi
er a dat di
ar

Acumsrneintoarce-,:ff
VreSu

sI ajungem 1a...

se pdrea cu neputinfd

- Whitam Hall, a completat Cristopher in vreme ce se

ridica.

'

a$a gi acum nu putea

si

se

rul ei. Cdnd s_a ridicat in toatd


ifit saliva cu greu, cu toful
masculin. A privit pieptul gol

sI clipeascd. in weme ce il dezbrdca,


nu observase c6t de
putemic qi viril era dar acum, cu
fiecare migcare pe .*. o Ar.u
ca s,-gi pund din nou crmaga,
mugchii i se vedeau gi ir arltau
ca pe un brrbat foarte atrdgdtorgi
primejdios. A gtiut cE d*-;i
pAnd acasl o sd i se parl foarte
lung; imaginea trupului v6nos
i se intiplrise pe retinl gi se
ruga in"'

gi

fi dat seama de interesul

trupesc
era singurul bdrbat pe care il
vdzuse

nu_

Nu

dar
cel mai spectaculos, da. Din fericire,
cdnd vor ajunge la
va displrea din viafa ei pentru
totdea,na. Acest gdnd
,d:r:,Ifr",
r-a provocat
o senzafie de addncd.u$urare.

28

lJ#i,".fll[,t[Hi:",?#,1,:

Agata a ldsat fraza neterminatl.


sd-gi aminteascd numele.

firI

Iwryra-*tA

Agata era fascinat[ de John Beresford. Dincolo de


aspectului lui serios qi matur, se ghicea un blrbat fermecltor
gi atent. Radia gentilele qi un aer nelinigtit qi tainic ce izbltea
s5-i a[A]e curiozitatea femeiascl. Strdlucirea din ochii albagtri

nu i se stingea niciodatd gi nu putea sd nu-l mai priveascd


prostit[. Tdmplele ii erau pufin argintii dar asta nu fEcea sd
par[ mai in virst[, dimpotrivd, ii dddea o infEJigare distinsd.
Singurul bdrbat distins pe care il cunogtea gi putea s[-l
egaleze era contele de Zambra, Alvaro del Valle, ca gi fiul
acestuia Lorenzo, dar ei nu dovedeau elegan(a aceeainnscut[
pe care o aveau unii b[rba]ii privilegia{i, printre care qi gazda
ei. John a intors fila ziarului frrd sd-gi ia ochii din el qi, prin
acest gest, a atras din nou aten{ia Agate| Gesturile ii erau
blinde iar felul de a da din cap, elegant, ca gi cum totul la
el ar fi fost m[surat dar nu studiat. Amdndoi se aflau in
sufrageria ampld, impodobitd in culori vesele. Prima impresie
a Agatei,dupd ce avdztttcasa, a fost cd nu pdrea o regedin{[
englezeascd. in spatele culorilor frumoase, se aflau niqte
m6ini de femeie nebritanice, putea sd jure. S-a uitat la ceagca
pe care o finea in mdini gi i s-a pdrut superb6. Desenul cu
flori galbene se arrnonizaperfect cu frunzele verzi. Totul in
casd radia elegan(i qi bog5(ie. A qtiut, f[rd sI-i spund nimeni,
c[ familia Beresford era foarte instdritl gi de neam la fel de
vechi ca al prietenei sale Marina. Aceasti descoperire a fEcut-o si ridice o spr6nceand; ea era un amestec destul de ciudat
29

,4runnz GnNsw
datorit[ imprejurdriror care au dus ra na$terea
sa. Fiicd a unui
tatd franccz, care lupta impotriva spaniolilor
gi

a unei

spanioloaice care se rdzboia cu francezii.


,,putea o nugt".. .e
fie mai extravagantd?,,. Acest g0nd a ftcut_o
ap.oape ,d
izbucneascl in r6s. Dar s-a.or..tut, nu
era un amestec ciudat
ci o femeie cu un pdrinte destul de neobignuit
iar tatdl ei nu
accepta si renun{e lapartea galicd,ce
?i revenea, fiindc6 ea se
simfea cordobezd din cap p6nd_n picioare
dar era foarte greu
sd te simfi adevdratcdnd toli ceiralfi
te socotesc o ciudr{enie.
sunetul hohotului refinut r-a frcut pe John
sd ridice ochii
peste marginea filei de ziar, ca
sd se uite ra ea. Agatazatmbea
cu privirea fintitd pe cea$ca pe care
o finea in m6ini, dar frrd
sI bea din ea gi imaginea fetei i s-a p6rut peste
mdsurl de
fermecltoare. A impdturit ziarul gi I_a
ldsat pe colful mesei
largi ca s-o priveascl mai bine.
- Cafeaua e bund, te incredin[ez. Ea a tresdrit la auzul
vocii lui John. intotdeauna aduc din Spania
o cantitate
indestuldto are ca sd nu lipseascd la
Whitam Hall.

-Vzitali des fara mea?


Intrebarea fusese rostitl cu un real interes.
John a vdnfi_o
duc,ndu-gi cea$ca labuze,f,rd sd inceteze
sd_l priveascl. Dar

nu a putut s5-i rdspundd din cauza apariliei


in sufragerie a
intdiului sdu ndscut. Cristopher s_a oprii
in prag, ca qi cum s_ar
fi indoit dacr sd intre sau nu in incdpere.
A scrutat-o cu privirea
pe Agata. Ea s-a sim{it priviti de parca
ar fi fost o cat6rcd scoasd
lavdnzare in pia{d. A ldsat cea$ca pe masd qi
gi_a privit
finuta,
sd vadd dacl nu era pdtatA sau gifonatl,
dar infr1ig area'ei era
imaculati; mI rog, a recunoscut cd nu la
fel ca a lui.
Cind in sfhrqit au ajuns la regedin{d, in dup[_a
miaza de
dinainte, Cristopher o ldsase impreun[cu
bagajul pe treptele
de la intrarea conacului qi dupd un
salut poriticos gi deosebit
de rece, plecase gi dispdruse din fa{a privirii
.i para i,
dimineafa aceea in sufrageria familial5. pufin
dupA aceea, a

30

Iwr;ra-uA
irllat cd doctorul Harry ii cususe rana gi ii bandajase um[rul
tlar acum, imbrbcat impecabil, nu plrea defel rdnit. Agata a
rcgretat cd nu purta braful susfinut cu o egarfi de g6t, ca sd-i
lina umdrul imobilizat; astfel, vindecarea ar fi mult mai iute.
Cristopher s-a uitat lafata care tinea in mAini o ceagcd de
cafea qi care il privea cu sprdncenele ridicate, cu o expresie
irrtrebdtoare. Purta o rochie cu flori de culoare purpuriu
intens gi foarte pufin potrivitd pentru vdrsta ei qi pdrul prins
irrtr-un coc la ceafi dar atAt de strdns inc6t Cristopher s-a
gdndit cdva avea o durere de cap groaznicd dacd nu sllbea
ircele. Fdri s[ vrea, a schilat un gest badocoritor ca rdspuns
la privirea ei, ceea ce a fEcut-o sd-l fulgere cu privirea.
John a observat uluit schimbul de priviri dintre
tlomnigoara Martin gi fiul lui cel mare. Exprima amuzament
din partea lui gi ofensd din partea ei. Era pentru prima oar[
in mulfi ani cind fiul lui ardta o atitudine alta decAt
indiferentd in prezenla unei femei gi acest amdnunt l-a
umplut de un adevdrat interes.
Intrarea intempestivi a lui Arthur qi Andrew l-a fEcut pe
Cristopher sd ia loc in dreapta tatllui s5u. Arthur s-a agezat
chiar in fali iarAndrew aldturi de Agata. John s-a uitat la fiii
lui mai mici gi s-a intrebat cum puteau sd fie atdt de diferili
unul de altul. Chiar dacl aveau o infd(igare foarte asem6ndtoare ca inillime gi constituJie, la fire gi purtare erau foarte
diferiti.
-Ai dormit bine, domnigoar[ Martin?
Agata s-a intors cdtre Andrew, care ii pusese intrebarea,
cu un zdmbet pe buze, in vreme ce finea cea$ca de porfelan
pentru ca lacheul sd i-o umple cu lichidul intunecat. O
secund[ dupd aceea, au adus de la bucdtlrie o tavd plind cu
croasante, gogogi gi biscui{i proaspdt copti. Aroma dulce era
delicioasd gi a frcut-o s6-gi lingd buzele, era intr-adevlr
l'lamdndd.

3l

Arutnz

GBNnw

Foarte bine, lord Beresford, i-a r[spuns politicoasd.


RAsul indbugit al lui Arthur a frcut-o sd-gi indrepte atenfia
spre el. Spusese ceva amrrzant? Nu gtia.
- S5-i spui lord lui Andrew e ca gi cum ai spune domn
unui porc.
Dar cel pomenit nu s-a supdrat din pricina comparafiei,
era prea ocupat s[ mestece jumitatea de gogoaq[ caldd pe
care gi-o vdrdse in gurd; cdteva fire de zahdr i se lipiser[ de
btza de sus, dar el se ocupa deja de ele. Agata l-a imitat 9i,
sim{ind gustul pl6cut gi suav pe cerul gurii, a inchis ochii
incintati. Croasantele erau aproape la fel de bune ca acelea
de la Paris.
Cristopher stdtea incruntat. Fiecare miqcare pe care o
flcea domnigoara Martin era urmdritd de el, abia conqtient
de asta. Eafrcea gesturi iufi gi deloc elegante cu miinile de
c6te ori vorbea, ca gi cum ar fi incercat sI int[reascd inlelesul
vorbelor.
- Astdzi sunt foarte binedispus gi te asigur cd nimic din ce
spui nu va putea s[ schimbe asta, pot sd te incredin[ez,
i-a rdspuns Andrew lui Arthur.
- S-ar cuveni s[ o inso(i(i pe domnigoara Martin la
Portsmouth. Poate vrea sd cumpere citeva suveniruri inainte
si plece spre Ruthvencastle.
Agata a ridicat brusc privirea auzind sugestia lui John.
Ea nu putea si cumpere nimic, banii i se pierduserd pe drum,
la fel gi obiectele personale. $i totul din pricina unui englez
in{epat gi prea arogant ca sd-gi piardd vremea incercind sI le
recupereze. Privirea i-a zbwat de la chipul lui John la cel al
lui Cristopher apoi a strdns buzele de suplrareacare inc[ nu
ii trecuse. Sd-gi aminteascl de colierul de perle al mamei
sale, pe care nu va mai putea s5-l poarte, ii smulgea gemete
din inim5. Ca gi de cameea in care pdstra porhetul p6rinJilor
ei, fEcut la pufind vreme dupd nunta lor.

32

IwZsTE L,IA
va fi nevoie' Prefer
Mul1ume.", lo'J-B"'"'ford' dar nu
pind vine prietena mea
sir md odihnesc la Whitam Halt
Marina, a rdspuns cu glas tremur[tor'
John a priviro cu neobignuit interes'
sofia sa vor sosi peste o
- Dar lord McGregor 9iVa
trebui sd i1i c[utdm vreo
siptdmind, i-a spus et uimit'
tlistrac[ie pind atunci'
pe cristopher, care igi pdstra
ul s[u atrdgltor' Continua s[
o
gurilei aizbutit s-o enerveze'
rn
stat pe un tron qt
Clu* prrt.u sd stea la masd de
clemonstrAn d a$rta indiferenld
a sd caut ceva"'
- Mi-ar pldcea sd md intorc din git crescuse p6n6
Nu a terminat propozilia; nodul
John i-a privit chipul mihnit
ajunsese de mdrimea unei nuci'
cu
pricina' Trecuse de la veselie la tristefe

ffietegAnd

iuleala fulgerului.
intoarcd la Londra' John nu
- Cristopher trebuie sddinse expresia
intAiului sdu ndscut
pierdea niciun amf,nunt
nu va avea nicio
cind a ftcut sugestia' iml inchipui cd
pricind sd nu te insofeascd'
cap' cAnd Arthur a
Cristopher deja iegaauiu dind din
spus:

voi insoii eu, domnigoard Marttn'


qi ai Agatei sd se
Oferta lui a fdcut ca ochii lui John
indrepte spre el, cu surprindere'
:-- r-r,-..-^+x
tulburat['
a izbutit sd spun6' cu desdvirqire
Mulfumesc,
confortabild'
Tdcereas-a l6sat deodatd in sufrageria
atacafi? Nu este ceva obignuit
- Te-ai speriat cand a1i fost
clrumul principal dintre Londra 9i
sd dai peste rdufd"aioti pe
Bine ci te insolea
Portsmouth, dar uneoii se intimpld'

Te

Cristopher.
sd fie mai nePotrivit6?"
,,Putea intrebarea lui Andrew
'J

Antertz GeNrw
qi-a spus Agata. ii e
nici nu.voia sd
tarea unui englezin{epat care
nu merita asta. Tofugi, a ldsat ca
intelepciunea sd vorbeascd
prin gura ei, chiar dacd eramanipuiatd
de diavol.
- Din fericire mi inso{ea lorJ Beresford gi m_am simlit
permanent apdratd, de el, a spus
fErd si_gi ia privirea de ia
Andrew. Doar Cristopher a- simtrit
batjocura din vorbele
rostite de spaniolo aicd' dar chipur
nu i-a tr'dat nicio emofie.
A dovedit un curaj nemaipomenit infruntdndu_i
pe bandili,
a continuat ea. Este visul oricdrei
fete de cincispr
u^',
sr se simtd in siguranfd in compania
"r""*domn
unui adevrrat
englez, a incheiat Agata., u."u.te
frazd sarcasticd.
John gi-a privit fiul, care continua
s5_gi menfi nd aten[ia
asupra cegtii de ceai, strlin de
comentariile fals _dgril;;;
ale domniqoarei Martin, dar zvAcnetul
uqor din ochiul sdu
drept ardta c6 nu se sim{ea la fel
de nepdsdtor precum pirea
qi tatdl lui s-a intrebat ce naiba
s-o fi petrecut intre ei, care
sd justifice acea aparentd
ostilitate gi frazele cu indoit *f"i;;
ale tinerei.

exag

-Dacd e cineva in stare sd pund pe fug[ nigte rlufrcitori


pur gi simplu doar cu o privire,
acesta este Cristopher al
nostru, a rdspuns Andrew in glumi.
Nu_i aqa, frate?
Agata era foarte nedumeritd; infepdturile
ei nu ar.useseri
urmdrile 7a care ndddjduise. pesemne,
englezului ii curgea
olet prin vene.
- Diseari vom cina la palatul Casterham, i_a inqtiin{at
John. Am incredere cd vef fi punctuali.
Atenfionarea citre
cei trei fii nu admitea discufie.
Agata a fdcutochii mari,

ingrozitd" Ea nu putea sd asiste


ra o cini atdt deinsemnatr.
Sau da? De buni seamd ci nu!
Era un musafir impus, cu
niciun chip nu putea sd_i pun[ pe
Beresforzi intr_o asemenea
situalie. Se in{elege, domnigoard
Martin, dumneata ne vei
insofi in calitate de oaspete special.
contere casterham

34

IwrSrn-*il
a

gteaptd pr ezen\a dumitale.

Trebuia sd refuze de indat6.


- Ar fi foarte nepoliticos sd nu rlspund la o invitalie
llcut[ intr-un chip atit de binevoitor? s-a aventurat sd
?ntrebe, neludndu-gi privirea de pe chipul gazdei ei.
Nu avea nicio rochie potrivit5, in afard de una.
- Foarte nepoliticos, i-a r[spuns John cu un zdmbet in
colqul buzelor fine. Agata s-a gdndit ce scuzi si invoce ca si
fie scutitd deprezenlalaacea ilustrd cin6. Vei merge insofitd
de Arthur. Andrew a ridicat cu interes o sprAnceand, auzindu-l pe tatil lui. S-a gAndit cd domniqoara Martin va muri de
plictiseal5 in compania fratelui s6u. Nu trebuie sd ui(i c[ egti
o tAndr5 debutantS. Ea nu inlelegea vorbele lui John. O
tdndrd debutantd? Chipul i-a ardtat nedumerirea pe care o
sim[ea, dar marchintl aincercat s5-i l[mureascd indoielile.
FiecSrui invitat i se acorda un inso(itor, in cazul unei
doamne, sau o insolitoare in cantl unui domn. Pentru cd nu
cunogti regulile noastre englezegti, am socotit nimerit sa i1i
dau dinainte un insotitor care sd nu-ti fie strdin gi care sd
poatd s[ te conducd cu succes pe durata serii.
Acum inlelesese. Agatas-a uitat laArthur, care s-a inrogit
sub privirea ei. I s-a p6rut un aminunt incAntdtor, nu mai
vdzuse niciodat[ rogeatd pe chipul unui bdrbat. S[ creascd
inconjurat[ de veri, cei mai mul{i dintre ei tdlhari, ii ddduse
o imagine asupra birba(ilor foarte destins[ gi diferitl gi de
aceea i se pdrea foarte greu sI gi-i inchipuie pe v[ru] Lucas
sau pe guralivul de Felipe inrogindu-se din pricina privirii
unei femei.
- Onoarea ar fi trebuit si ii revinl lui Cristopher, pentru
cd este cel mai mare.
Andrew a ldsat vorbele s[ cadi ca din intdmplare. Cel
po-errit gi-a fulgerat fratele mai mic cu privirea, din pricina
indrdznelli lui. Ultimul lucru pe care il dorea la o cind
35

Aaurru GnNaw
era sd_i fin
ata nu vo'

ta

Iun6"rn-uA
uie ca sugestia lui Andrew sd

patriarhului Beresford.
- \6. fi o pldcere, lord Arthur. Ndddjduiesc cd voi fi o
companie potrivitl Ia masd.
- Domnigoard Martin, pllcerea va fi a mea, ardspuns
tdn5rul cu timiditate.
. Glasul ii sunase prea trist dar nimeni nu a dat insemnitate
qi au continuat micul dejun
vorbind despre lucruri banale.

Trlsura i se pdrea prea micd. ii lipsea


aerul din pricina
nervozitdlii care o st'p'nea. iqi petrecuse
toatS ziua aleg,nduqi toaleta cea mai potriviti
pentru cind, dar nicio haind
nu i se
ylrea indicatd pentru eveniment. Slujnicele de la
Whitam
Hall fuseser' foarte cumsecade gi
toate hainele ii erau curate
gi cdlcate de parc' nici nu
ar fi indurat vreodat' neajunsur,e
traversdrii pe mare. in cele
din urmd, alesese o rochie de

culoare albastru turcoaz gi cu


dantela de culoarea firdegurui
la decolteu. Mltasea era noui, iar
croiala acceptabild, dar
acum regreta cd nu aoordase mai
multd atenlie moaei. in
ultimii ani, principalul ei interes in via(i
fusese sd studieze.
Dar studiul se dovedea destul
de costisito r, iartatdrei nu inota
in bani; solda ca ofifer in retragere
era derizorie. S_a hotdrit
si-gi completezefinutacu un gal
spaniol din danteld tol.d;;;
mogtenit dc la bunica matemi.
ii cumparase bunicur Gin6s
inainte cardzboiulsd distrugi
gi pe oamenii ei.
""orro-iu'1d.ii

36

p[rul strdns la jumdtatea capului gi l5sase cAteva bucle


lrbcre pe umeri. Agataa considerat potrivit sd nu-qi facd giji
1lcntru pierderea unor ace de pir in timpul cinei, dar t[cerea
Avca

tlin interiorul tresurii o flcea s[ fie gi mai nervoasd decdt voia


sii admitd.
Cristopher era conqtient de stdnjeneala fetei. Stdtea chiar
in fafa lui gi era imbr[catd nepotrivit pentru o cini de gal5,
rlar niciunul dintre Beresforzi nu i-a ardtat-o, ca sd nu se
luEineze. Lumina felinarului trdsurii smulgea scAnteieri
p[rului ei blond care, pentru o c1ip6, i-a amintit de unduirile
dunelor de pe o plaj[. Buclele se loveau de urechile mici,
lirrd cercei. Singura bijuterie pe care o purta, in afard de un
rnic pieptene din sidef gi perle pe care qi-l pusese intr-o parte
ir cocului, era un crucifix simplu din aur agd\ath gi.l cu un
lanj fin. $i-a frgdduit sd se intereseze de valiza care se
pierduse cu cdteva zile in urmd, c6nd se va intoarce in
agitatul oraq; mdcar acest mic gest de compensare ii datora.
Andrew se uita cu mare interes lafran\uzoaic[ sau trebuia
s[ spund spanioloaicd? Avea galul strdns peste piept ca gi
cum ar fi fost un scut de apdrare. Pentru c[ in vehicul nu
incdpeau decAt patru persoane, John hotdrdse sd meargd cu
Devlin Penword in tr[sura acestuia. Cei doi b[rba[i erau, pe

lAng[ prieteni, rude gi profitau de orice ocazie ca

sd

vorbeasc[ despre nepofii lor, pe care ii adorau.


- Nu ai de ce sI fri agitatd' Glasul lui Andrew a risunat
in t[cerea din trdsurd ca un aleluia de speran{[. SirArthur te
va apdra de orice rdu.
Agata a incetat sd mai priveascd peisajul ca s[-gi punl
ochii pe el dar pe drum s-au intAlnit cu cei ai lui Cristopher.
Avind spatele rezemat de spitarul din catifea, o parte din
chipul acestuia era in penumbrd dar a putut si ii vadd ochii
strdlucitori care o priveau indescifrabil.
- Mullumesc, a izbutit sI bOiguie cu timiditate. \,bi
)t

Arutnz Gpxrw
?ncerca sd nu-{i

uit sfatul

Iwn;rn-uA

t,

a3i

giume oi, o,i..,


, mustrat
t-a
Arthur cu glas sec pe fratele sdu
-l-1,,ff'j::'::'^::^'1:!'"
mai mic. intr_o
zi"iSi vei da seama cd lumea nu se invArte
in jurul tau gi al
ideilor tale.
Izbucnirea i_a hnt prin surprindere
pe cei din trdsurd.
Arthur nu-gi pierdea niciodatd cumpdtul,
pentru nimic.
chipul lui Andrew continua sr fie z'mbitor
in ciuda criticii
dure primite gi Agata gi_a spus
cd nimic nu izbutea sd il
nec'jeascd sau sd ii strice buna
dispozitrie cerui mai mic
dintre cei trei Beresford. Era cer
mai iesel gi mai nepdsltor.
Pe ea o incdnta sd_i asculte
lumele.
- Invidia md face sd mi exprim aga, a recunoscut pe un
ton atdt de frustrat inc6t a sunat patetic.
Tu cer pulin vei'purta
o conversafie pracut, gi interesantd
murfumitu ao-"isi*"i
Martin; dimpotrivd, Cristopher gi
cu mine vom fi;r;ii:;
ascultdm vreme de ceasuri nesfdrgite
c6t este d. g.", ,a
ftxezi florile din stofr pe borurile
pata.iito. d. dr.fi;;j
mai bine, a continuat, cdt de n
cdnd faci o plimbare pri

armdsari condugi

o-

de

londonezi, dar strdini de


rasele amazoanecare incearcd
sd respire un pic d.e. aer cural gi
singurul lucru pe care il
izbutesc este sd inghitd p.uf
.r.dur. "
Agata era uluitd. Andrew nu putea
sI vorbeascd serios ori

da?

- SI dea Dumnezeu se_fi fi picat Isabel la, i_aspusArthur,


rdzbundtor' Geamdtur rui Andrew
a sunat foarte adev.rat in
urechile ei; nu pSrea s5 se prefacd.
Merifi astr gi chiar mai mult.
- O prefer pe Julie dec6t pe Isabelia, i_a replicatanA..*
amuzat.

Cine sunt Isabella gi Julie? a intrebat


Agata foarte
curioasd.
38

- Lady lsabella Kelly este fiica unui conte sc[pdtat, dar


cu o dotd generoasd. Chiar daci nu aurul pe care il posedd
strilucitoare a persoanei sale, ci un sughif
deosebit pe care gi-l face auzit cu fiecare silaba pe care o
cste partea cea mai

rosteqte.

Isabella este destul de frumoasd, a ldmurit-o Arthur pe


fi fost nevoie ca ea sd cunoascd acest

Agata, ca gi cum ar
amdnunt.

Iar Julie Freeman, a continuat sI spund Andrew, este


cea mai tenace vdndtoare de soli din cdte am cunoscut. S-a

oprit o clipd ca sd tragd aer in piept.

il urmdregte qi il

hdrfuieqte cu neruqinare pe Cristopher gi uneori intr-un mod


de-a dreptul vulgar. Andrew a t[cut un moment. Degi, dacd
e sd aleg, prefer sughilul Isabellei dec6t tertipurile Juliei.
$i nu puteli sd faceli schimb sau s5-i da{i o sugestie
gazdei despre insofitoarele voastre? a intrebat, camzdpdcitd,
de ldmurirea lui Andrew.
Un domn englez nu gi-ar jigni niciodatd gazda
pun6ndu-i sub semnul intreb[rii bunul gust in alegerea

inso{itorului sau insofitoarei la mas6. Agata gi-a infipt


pupilele pe figura aproape ascunsd a lui Cristopher, care se
mentinea intr-o tdcere desdvirqitd. Oare el detesta compania
domnigoarei Julie la fel de mult cum o detesta Andrew pe
cea a Isabellei? Dar iubitul meu frSlior Arthur va avea

enormul privilegiu de a sta de vorbd cu o fat6 absolut


normal[ qi fermecdtoare, despre vreme, politica din Spania,
serbdrile cdrnpenegti pline de fete frumoase gi chiar despre
pasionantele lupte cu tauri.
Agata qi-a astupat gura cu mAna inmdnugat[ ca sd-gi
indbuge risul. Ea nu vorbea despre vreme, politicd sau tauri.
Putea sI vorbeasca despre cum se disecd un cadavru sau cum
sd recunogti febra tifoidd, deqi, cu siguranfd, acest subiect
de conversalie nu ar fi potrivit pentru o cini festiv6.
39

Arunnz GtNnw

Iunrsrn-*il

- gi intel ige ntd,, a addug


cd domnigoara Martin, pe I
medic pe care o cunosc.
batd nebunegte in piept. De ce
er rlmdnea in afaradiscufiei?

- Foarre rrumoasd

ei

irt....ffi ffi:,rJJTjil f"[H.

Arthur, te vor invidia tofi domnii


de la cini gi pentru asta te
urisc.
Agata gtia cd tAndrul nu vorbea serios
c6nd spunea cd iqi
ur,gte fratele. in ciuda scurtei wemi
petrecute ra whitam Halll
putuse sd observe enonna c rmaraderi
e careexista intre ei.
)

u
c

care nu

il controla. A fost un

sI md facefi

vom
cape

O
mdritatd"

sd

uit ceea ce a

griji. Noi, fra{ii Beresford, te


teri lady McGregor uu
"Lr"
argrnt.
cila aunilnumelui de femeie
al prietenei sale. I-ar fi pldcut
at6t de mult sd asiste

la nunti, sd-i fie naq5...


- \,6i putea sd vorbesc

in

francezd,

eArthur

pe timpul cinei?

s_o priveascd

uluit. La

ut un inceput de zdmbet. Nu

interes.

lezd qi presimt cd spaniola nu


aici, nu_i aqa? a addugat cu

legdturi cu francezii, a spus


vorbe acre a participatpentru
bine si nu uifi, a avertiza_
nu atragi prea murt atenria
40

r.rrJlXl',:?#fl*i ffl

o"'u

,,Mdi sd fie! Ascu(igul vocii lui ar putea sd se ia la


intrecere cu sdbiile toledane'.', s-a gdndit Agata. L-a privit in
l'a[ddar Cristopher i-a oferit o privire inofensivd de zeflemea
sau dispre!, nu gtia prea bine.
Ce vrei sd spui cu a atrage prea mult aten(ia asupra
persoanei mele? l-a intrebat cu o anume nepldcere pe care nu
s-a deranjat s-o mascheze.

- Spaniolii Jipd prea mult, a rdspuns el pe un ton


indiferent.
- Cristopher ur[gte tot ce are leg[turd cu francezii sau
spaniolii, a intervenit Andrew glumef. Dar adu-{i aminte
zicala,,Cdinele car e latrd nu mugcd".
Eal-a privit cu sincer[ recunoqtinld. Zimbetul larg al
tindrului ar putea sd topeascd inima cea mai rece. Era al
naibii de chipeq, ca gi fratele siuArthur, dar Cristopher avea
un magnetism sdlbatic qi intr-o anumiti mdsur[ crud, care ii
atrdgea atenJia in mod constant fEr[ sd poati evita asta.
- "CAinele care latrd muqcd pu[in", l-a corectat cu glas
melodios.
Andrew a inclinat din cap in semn de incuviin{are dar
Agata nu a apucat sd-i rlspundd cdci chiar in acel moment
trisura s-a oprit in fata unui conac care a l6sat-o cu gura
cdscat6. Era maiestuos, demn de un rege gi indat[ s-a incruntat
ingrijorati. Ea nu era obignuiti cu protocolul englezesc dar, ca
sd fim sinceri, nici cu cel spaniol. Singurele ei momente
maiestuoase au fost in palatul Zambra gi in compania prietenei
sale Marina gi a fratelui acesteia, Lorenzo. $i atunci, cum o sd
facdfa[d unei cine cu nobili englezl?
- \,bi incerca sd te ajut in toate, nu trebuie s5-(i faci griji.
Glasul senin al luiArthur i-a p[truns in str[fundul inimii.
Ya avea cel mai bun insolitor la masd, nu ar trebui s[-gi facd
griji pentru fleacuri, dar iqi frcea.
Agata a luat braful pe care Arthur i-l dldea inainte de a
cobori cele doud trepte ale trdsurii gi cAnd a ridicat privirea
41

,Lrutrru GpNrw

IwrSro-uA

din pdmdnt, Cristopher dispdruse din cAmpul vederii ei.


$i-a inchipuit cd probabil era domic s6 se indepdrteze de ei
gi din nou s-a intrebat de ce era atAt de singuratic, dar gi_a
fixat atenfia pe tAndrul chipeg care o conducea pe scAri in
sus' spre intrarea in conac. John gi Andrew ii agteptau, aldturi
de un blrbat foarte distins, despre care Agahs-a gdndit cd
era de acelagi rang gi v0rstd ca gi marchizul de Whitam.
- Domnigoard Martin, dd-mi voie sd (i-l prezint pe bunul
meu prieten Devlin Charles penword, duce deArun qi socrul
fiicei mele Aurora.

Agata i-a zdmbit ilustrei figuri. Avea p[ru] c[runt gi des


9i miini mari dar moi.
- Este o adevdratd pldcere, domnigoard Martin. Ducele
i-a luat mdna gi a dus-o labuze cu un gest atdtde firesc inc0t
a frcut-o s[ se simtr tulburatd gi incantatd totodatd. vorbea
spaniola! Glasul ducelui era grav gi puternic, avea siguranta
omului mulJumit de viafa gi implinirile sale. Era cu adevdrat
impundtor gi c
ii era m6ndr5, a primit_o cu
bundvoinfd gi
bagtri. Arthur va fi cel mai
invidiat bdrbat al serii, pot sd vd asigur de asta.
Agata a zltmbitfericiid, chiar dacd-gtia c[ nu era frumoas[
gi nici nu avea un chip deosebit se simfea bine printre acei
oameni elegan{i gi rafina(i. gi-a inchipuit c6 seara putea fi
minunatd.

Seara se dovedise un dezastru des[v6rgit, dar, din fericire,


putuse sd fugd in grldin[, unde agtepta sosirea lui Arthur, cu
o bruturd rdcoritoare. Scuza
42

rostit[

eraadevdratd. chiar avea

rrcvoie de un moment in singurdtate. Agataa cobordt treptele


spre tufele de trandafiri qi indatd mireasma pdtrunzdtoare a

llorilor a invdluit-o cu prospefimea ei dulce' A mers spre


liintana rotund[ din piatr[, cu statuia lui Neptun sculptata pe
ca. S-a aqezatpe marginea lucioasd qi a indl{at chipul cdtre
noaptea intunecatd qi instelat6.
Se simlea chinuitd, jignita' Mai multe doamne goptiserd

vorbe neplScute gi ustur6toare cdnd Arthur o conducea


inspre sufrageria find 9i elegantd. La inceput, nu ddduse
insemn[tate dar stinjeneala tindrului a luat-o ca pe o ofensa
personald. in plus, chipurile pline de dezgust qi jignirile
stdruiserd pe toata durata cinei, provocandu-i o stanjenitoare
senzalie de rdu fizic. De ce naiba spusese cd era pe jumdtate
fianfuzoaicd? Nu era ea vinovatd cd era un amestec ciudat,
degi recunogtea cd ii transmisese stanjeneala ei 9i lui Arthur,
oare inrSutdlise totul incercflnd s-o ajute. oare numele ei
franfuzesc nu o trdda drept o invadatoare? Fir-ar sd fie! Era
nevinovatd de rdzboiul care avuse loc intre cele doud patrii
ale sale iar tat6l ei nu era vinovat cd se n6scuse de partea
gregit6. A oftat intristatS, sim(indu-se imp[rfitd intre
simldminte. igi iubea din suflet tat[], pe Jean Michel, 9i
putuse sd vad[ cu ochii ei iubirea pe care o avea pentru
mama ei, Maria Isabel. in ciuda absen{ei ei, faptele ii
dovedeau convingerile qi t6ria inimii. Jean Michel indurase
vreme de ani jignirile gi atacurile spaniolilor care urau tot
ce avea legdturi cu francezii; dar niciodatd nu rdspunsese
atacurilor. Hotdrdse sd riminl in Spania in ciuda infrAngerii
suferite in r[zboi. Faptele lui de iubire necondilionata nu il
rdscumpSrau in ochii lumii? $i cine erau blestema(ii dia de
englezi ca sd se erljezein judecdtori ai rdd[cinilor ei? ca s5
igi dea cu pdrerea cu atitalibertate, flrd s[ cunoasc[ pricinile
qi imboldurile sale?
Totugi, nu trebuia sd-i fi rdspuns lui lady Margaret intr-un
43

,4arcnz GrNtw

ciudau"rffi

mod atdtde brusc, in


un musafir gi nu avea niciun drept
sd se arate arfdgoasd sau
sd pund la indoiald bundvoin{a
fam,iei Beresfor{ ut .aJ
oaspete era. Se simfea atdt de sup5ratS
inc6t inima ii b5tea in
tdmple cu un ciocdnit neincetat.
$i in starea aceeade flurie qi
resentimente, Cristopher a venit
dupd ea ca s_o ducd
in palat, cu obignuitul sIu disprei gi aroganfd. inapoi
Cu toate
acestea, dacd de ceva era sigurd
Agata era cd nu va mai
ingldui ?nc, o jignire in noapteu r.."u'irf"mald
9i qi_u re.rui
pe cel mai mare dintre frafii
Beresford neputinfa pe care o
simfea gi furia care o st[pdnea.
- Fratele meu se simte atdt de tulburat cd,li_aingdduit
sd-l convingi sd te lase singurl, incdt
goviie si vin5 dupl
dumneata. De aceea, mi_am luat
libertatea de a o face eu in
locul lui. ochii Agatei s-au redus Ia
o linie, auzindu_r. imi
inchipui cd, f*ea dumitare indrdzneafd,
trebuie sd fi fost
pricina qi nu temperamenful moale
al lui Arthur, dar oricum
o gregeald pe care trag nldejde ci
n_ai s_o mai faci. O
1 trt
fatd nu poate rdmdne neinsolitA,
chiar dac[ pitimegte a. ,,
Ea.voia s5_i rispun dd,, d,ar mdna
lui a oprit
ului. Te rog, data viitoare st6p6negte_gi
fiiea
la o masd unde se afld oameni inteligenfi.
Spatele Agatei s-a incordat aidoma
corz,or unei ghitare.
A luat vorbele lui Cristopher in cel
mai rdu chip cu putin(6.
Rigiditatea atitudinii lui i s-a pirut peste
poate gi nelalocul
ei, purtarea severd a indignat_o
impotriva
Si,
oricdror
agteptdri, i-a replicat jignitd p6nd
in -aoruu oaselor qi frrd
sd-qi mdsoare vorbele.
- E pl5cut sI vdd cd ai aga o prefuire deosebitd pentru
firea noastrd spanioleascl. Noblele
invidiata de cdtre ;":;i;;
de cdnd e lumea lume, nu_i aqa?
a rdspuns pe un ton sec.
$i,
apropo, in afard de tatdl dumitale,
n, urn vdzutniciun om
inteligent la masd.
44

Iwryrr-uA
Sprdncenele blonde ale lui Cristopher s-au
intrebdtoare in fa(a insultei neruginate.

inllfat deodati

surprins in parte de izbucnirea


sa. O femeie care gtie sd-gi foloseascd limba gi pentru
altceva decAt sd umezeascd firul de a[d ca sd il bage in ac.
Agataa rdsuflat atAt de puternic incdt aproape s-a inecat.
Sd umezeascd a[a...!
- Ia te uit[! a repetat cu ochii ca niqte pumnale. Un bdrbat
care igi dd aere folosind vorbele in fa{a unei femei frrl

- Ia te uitd! a exclamat,

apdrare.

di

aere?", s-a intrebat Cristopher, dat ea nu era


dispusd sd se opreascd din acel rdzboi verbal pe care il
incepuseri gi nici el nu ii va ing[dui vreo pauzd.
- FIrd indoial6, egti supdratd gi nu gtii ce spui, i-a rdspuns
cu condescendenf5. Dar, dacl englezii invidiazd ceva la

,,igi

spanioli

- mI

mlrginesc s6-[i citez vorbele

-,

este

capacitateaacestora de a nu face nimic in cea mai mare pafte

timpului.
Ochii Agatei s-au deschis cdt farfuriile. $i atunci toatd
incordarea acumulatd, neplicerile gi insultele din noaptea
aceea au alcdtuit un vulcan care a erupt iniuntrul ei. Un
blestemat de englez indr[znea sd o insulte! O frcuse
trAntori{5? Md rog, pe ea gi pe spanioli in general.
- Pdrere care diferd, fErd nicio indoialS, de cea a lui sir
Francis Draker. Nu a existat gi nici nu va exista un jefuitor
englez care sd fi asudat atdta furAnd rodul muncii spaniolilor.
Cu greu pofi sd-mi acuzi compatriolii de lene cAnd voi sunteli
cei care ali izbutit sd vI umpleti cuferele fErI sI vd spetili.
Cristopher se bucura s-o scotd din sdrite. O englezoaicd
mai degrabi gi-ar fi mugcat limba decOt sd ii rdspundd pe un
ton critic, dar pasiunea pe care o ardta domniqoara Martin i
a

rCorsar, navigator, negufitor de sclavi gi om politic englez;


sabeta

in 1580, regina Eli-

I l-a fdcut cavaler (n.t.).


45

,Larcrta Grxz:vn
se pdrea firarte atrdgdtoare. o.
amuzase cr:rt0ndu_se cu o altd
spanioloaicd in afard de
lui, Aurora.
- $tii proverbul ,,Cine furd de la un hot...,,
Nu a terminat fraza, dar Agata era pe
punctul si legi
de supdrare. S-a uitat la el cu uraru
,nau."'ii.;;;*,;"ri,,;
s-a.temut serios pentru integritatea
sa fizicr. Niciodate nu
mai vizuse o femeie atdt de furioasd
gi totodatd atdt de
adorabild.
- Ne-a(i scufundat galioanele, ne_a{i furat posesiunile.Atri
luptat impotriva lui Napoleon pep'mant
spaniol, e adevdrat,
dar numai din interes, ca sd conspirali
qi s6 pune{i la cale
nenorociri. Md ingel oare, lord Beiesford?
, Ca $i cum qi-ar fi dat seama de absurd itatea apdrdrii ei,
Agata a tdcut brusc dar cu o strdrucire
rdzbundtoare in ochi.
infierbdntatd cum era, uitase cd,
erao simpld musafiri in casa
lui. Fl ii era gazdd qi ea tocmai ii ddduse
o grlmadd de
motive ca s-o arunce in stradd.
Cristopher se apropia foarte incet,
liri sd_gi ia ochii de pe
chipul fetei, schimonosit de supdrar
e. Agata a detestat
stlpdnirea de sine pe care o ardtaenglezul;
finuta impecabild,
p[ru] bine pieptdnat spre spate, frri
niciun fir neralocul rui.
$i deodati a simfit impursul s5 strice aceastd ordine
atdt de
conqtiincios alcdtuitd. A cobordt
ochii pina pe batista p.rf*
innodatd de la git, de propo(ii
exacte la arnbele capete, gi a
dorit sr rupd acer ech,ibru desdv,rgit
pe care il ardta el in
aparen(I. S5-l facl sd se clatine ?n
forfa lui masculind, dar
cum sd izbuteasci? D0ndu_i un pumn!
- Un bdrbat ar fi sim{it duritaiea caracterului meu in fa{a
unei asemenea desfEgurdri de lipsl
de bun simf. pofi sa fii
recunoscitoare cd eqti o fran(uzoaicd
supusd, fiindcd noi,
englezii, obignuim sI fim mdrinimogi
cu invingii.
Spatele Agatei s-a incordat gi
mai mutt. O frcuse supusd?

ffi

46

Iwryrn-uA
irrvinsd? Cu ce drept se erija in invingdtor asupra ei? Ca
liispuns la provocare, a frcut ceva de care se vacdimaitdrziu,
tlar pe care in acel moment, orbitd de furie, indureratd de
privirile pline de prejudecdli ale doamnelor englezoaice, nu
l-a considerat nepotrivit. Sufocatd de ofensd, nu s-a gdndit la
rurm[rile faptelor ei. Cristopher stdtea in locul cel mai bun,
chiar ldngd marginea fhntinii rotunde, foarte aproape de ea.
hgata a frout un pas ca si ajungdin fa\a lui. Cristopher s-a
risucit pufin ca sd n-o piardd din vedere, r5mAnAnd cu spatele
la fdntdn[. Atunci ea a ridicat tocul botinei gi l-a lovit cu
putere in picior. Exclamafia lui de surprindere qi durere a avut
gust de miere topitd pe buzele ei. Cristopher a frcut un pas
inapoi dar pantoful i s-a lovit de piatra fbntinii gi a r[mas un
rnoment dezechilibrat; ea a profitat de lipsa lui de stabilitate
oa sd-l imping[ cu putere. Intenfiile ei au fost cu totul
neaqteptate pentru el. Cristopher a simfit cum cade pe spate.
Marginea de piatrd a frntinii era prea joas6, abia ii ajungea
la inllJimea butonilor. A bdtut aerul cu miinile, cdutAnd sd
se (in6 de ceva in incercarea de a nu c[dea in ap6. Pentru cd
Agata era atdt de aproape, a izbutit s-o apuce de bra( ca sd
incerce sd-gi recupereze echilibrul dar contragreutatea
neagteptatd a frcut tocmai pe dos: a tArdt-o cu el in cddere.
Chiar dacd ad6ncimea nu era mare, amdndoi s-au udat de tot.
Ea a inceput sd tugeasc[ gi sd scuipe apdpe gurd de parcd
ar fi fost noroi infierb0ntat de cildura iadului. Cum
?ndrdznise s-o tragd in fhntAnd? I-a infipt genunchiul drept in
stomac Ai l-a afundat gi mai mult in mfllul de pe fund. Cu
degetele ca nigte gheare, l-a apucat de buclele blonde, acum
nu tocmai ingrijit pieptdnate, gi i-a blgat capul sub apI. Dar
forfa lui Cristopher era mult peste a ei, a izbutit sd-i pund
genunchiul intre picioare gi a aruncat-o pe deasupra capului
in partea cealaltl a fdntAnii. Agata a zburat pe deasupra lui
Cristopher qi a cdzut cu gura in apd, cu poalele sumese pdnd
47

.,Arurtzz Gnxpw
in talie. Arnplitudinea frntanii ii@
r5u mai mare in luptd. Cind a reugit
sd scoatd capul din apd,
el stltea deja in fafa ei. Cu un gest brusc,
a prins_o a. Urui
Si
a ldsat-o in picioare in mijlocul fhntdnii.
- Bddlran blestemat! Cum indrdznegti..., l_a insultat, dar
nu a fost in stare sI sffirgeas cd, propozifia
vdzdndgestul ae
durere pe care l-a frcut el cdnd qi_a
atins umdrul.
Agata uitase cd era rdnit. S-a ntgat
carana sd nu i se
deschidi din pricina izbucnirii ei.

- Vrdjitoare neruginatd! Dacd nu gtii sI primeqti o insultd,


fereqte-te sd le rostegti. Ea I_a privii
cu dugmdnie. Se ruga
pentru el gi golanul o insulta. Dacd
amdndoi erau uzipdnd,ia
oase era doar vina ei, pentru cd nu gtiuse
sd_gi stlpdneascl
pornirile, dar mai degrabd gi-ar ldsa pierea
ra saramurd dec,t
sI recunoascd. $i atunci, un tuqit i_a luat pe am0ndoi
prin
surprindere. Au intors capetlle la unison gi
au v[zuttai
multe perechi de ochi care ii priveau de parcd
ar fi fost fiinfe
din altd lume. Singurul care aveaun zdmbetpAna
la urechi
era Andrew. Arthur era profund afectat
de spectacolul
lamentabil pe care il ofereau ar
uzi. Marchi ntr aveain
mdnd o cupd de gampanie gi o strdngea
^ndoi nefiind congtient
de
ce fEcea. Figura lui serioasd l_a frcuipe
Cristopher.a in1r..

printre dinfi. Lui John abia dac[

ii venea sd cread[
spectacolul ruginos pe care il ofereau
fiul lui cel mare gi
domnigoara Martin. Se uita la chipurile
lor cu o ,r.p.ire
desdvarEitd' Nu era in stare s[ inleleagd
pricina pentru care
amdndoi erau uzi gi se certau in picioare
in ap[.
Ce ii
-afard,
sclpase? Cristopher a iegit din fdnt,ni qi,
odatd
i_a
intins ei mdna cu un gest galant ca s_o
ajute sI iure. ig.utu u
primit de parc[ ar fi fost o regini care
ii ingdduie rach"eului
sd o ajute sd coboare dintr-o trdsuri.
Se simtrea supdratd p6nd
intr-un punct de neconceput gi incapabili
sa spuna ceva
inteligent' Dar cristopher a fost mai iute
in a lrmuri situalia

48

Iunr;re-utA
irr care se gdseau. Domnigoara

Martin a cdzut in fhntdnd

gi

cand am incercat s-o ajut am alunecat gi eu. E de necrezut cdt

tlc impiedicate pot deveni femeile cind sunt ldngd apd.


S-a uitat la el cu desdvArgire dep[gitd de emolii. Ddduse
lirrnurirea de parc[ ar fi fost ceva firesc ca o femeie sI fie atAt
dc impiedicati incdt si cadd intr-o fAntin6. A observat cd el
i;i netezea p[rul intr-o incercare de a scurge apa qi de a fine

buclele rebele spre spate. Agata a ficut ceva cu totul


ncagteptat gi nelalocul sdu: cu mdna dreapt[ i l-a ciufulit din
rrou, dar s-a c[it o secundd mai tdrziu.,,Ce-am fEcut?", s-a
intrebat. Dar nu putea sd rdspundd la intrebare, pentru cd nu
;tia ce o impinsese si-l atingi dupd tot ce spusese despre ea.
Cristopher a privit-o uluit dar nu Ei-a mai netezit p6ru1.
- Este o u$urare sd vezi ci bdrbafii nu se dovedesc la fel
de impiedica(i ca femeile cind se afld aproape de o fdntin6.
$i, fErd s[ agtepte rispuns, s-a indreptat spre Arthur, care
o privea in continuare jumdtate uluit, jumdtate amuzat.
Agata i-a fEcut un gest din cap ca s[ ii ofere braful, iar
tAnirul a condus-o inapoi la conac, neincetind sd se uite la
d0ra de apd pe care o ldsa la fiecare pas. Comentariul ei
sunase la fel de absurd ca gi llmurirea datd de Cristopher.
- intdrziali prea mult, a fost explica(ia scurt6 pe care i-a
oferit-o Andrew lui Cristopher ca sE justifice prezen{a tatdlui
lor in grddin6. Ar trebui sI te vezi, parcd egti un gobolan ud.
Tonul jovial al fratelui sdu cel mic nu l-a deranjat,
dimpotrivd. L-a flcut s[ schileze un zAmbet, pentru prima
oard in mulli ani. intr-adevir, se sim(ea ca un gobolan ud.
Inima lui John i-a tres[rit in piept privindu-i. S5-9i vadd
fiul cel mare intr-o asemenea incdierare i se pdrea
nemaipomenit, iar gestul ei de a-i r[vdgi pdrul i se intipdrise
pe retind cu o nddejde care ii mugca din m[runtaie. Ar fi cu
putinfi ca o strdind sd fi trezit interesul fiului sdu mai mare?
Trebuia sd inceapd s[ facd cercetiri in aceastd privin!6, dar
49

,4autru GtNpw

pm

presimfirea era prea putemicd


$i dacd se ingela? Acum trebuia sd le ofere gazdelor
o
pentru cd plecase in niqte imprejurdri
atdt deneagteptate.

il

ura! Era cel mai nesuferit bdrbat


din c6fi cunoscuse. Se
agtepta la o scuzd din partea lui,
dar, vdzdndu_jtdcerea, mai
bine ar pune o piatrd intr_o colivie
gi ,_u. a$tepta s6 cAnte.
De
doui
nopfi, de c6nd se
f.
I Casterham, nu_l mai vdzuse
are o sim{ea de a_l infrunta se
indci intr_adevdr ii era dor de
el. U_ltimul gdnd a paralizat_oprej
de cdtevaclipe. Cum putea
s5-i fie dor de un om care, in fol
A" vorbe, scotea gerpi pe gtfid.?
Dar era adevrarat,ii
entr
tariile lui
tiioase. De chipul
ips
de ochii
strllucitori gi intelig
rec
nerrcncq
ceasurile gdndindu_se la el gi la
comentariile I
Maic5 Precistd! Se simfea atrasd
de Cristopher
igi pierduse min{ile. pesemne b,[ceara
din f6nt0nd ii
inmuiase creierul, era singura explicafie
plauzibilir ;;;;;
simfdmintele pe care le nuirez gi
p" care in acel moment nu
le stdpinea. Agata era atdt cle concent
ratd, pe g,ndurile ei
incdt nu l-a auzitpe John venind.
El a iegit pe uriagele uqi cu
geam dinspre grrdini qi s-a
indreptat spre locul unde se afla
ea' II insofea un servitor cu o tavd
cu rrcoritoare. Auzindu-i
pagii, Agata s-a intors spre
casd gi a privit gesful amabil al
marchizului c6nd a salutat_o.
50

Iwr;rn-uA
Mi-am ingdduit libertatea de a cere nigte rdcoritoare
l)cntru am6ndoi. Este o dup5-amiazd superbi de care sI te
lrrrcuri in gradind.
Ea nu a qtiut sd vadd inten{ia ascunsd in aceast[ invitalie
lricutd intr-un chip care i s-a pdrut altruist dar o emofiona
rlcf'crenfa pe care o ardta. La Whitam Hall se vorbea in
s;ranioli in toate ocazllle cind era prezentd.in plus, o ajutau
sii-gi perfeclioneze engleza, care se imbundtdlea pe zi ce
Ilcce. Beresforzii erau niqte gazde minunate.
John pirea foarte interesat sd stea de vorbd cu ea. Voia sd-i
vorbeasc[ despre familia ei; scopul lui, la urma urmei, era sd
t:crceteze. Si cunoasc5. I-a oferit braful ca s-o inso{easc[ in
lbiqor, unde servitorul ldsase tava. Agata s-a ldsat condusd cu

ziirnbetul pe buze. Frumosul foiqor era folosit uneori ca


pavilion gi era situat intr-un coltr al superbei grddini, foarte
irproape de iaz. Era acoperit de o planti agdldtoare cu niqte flori
asemindtoare iasomiei, dar, privindu-le mai de aproape, Agata
lr vdzut cd nu asta erau. Construc[ia era uqoar6, dar rezistentl
5i pdstra esenfa locului in care se gdsea. CAnd s-au aflat in
primitorul salonag de var6, au luat loc unul in fala celuilalt.
- Este superb, i-a spus lui John cu desdvArgire copleqitd.
Din coltriqorul acela se putea bucura de liniqte mult mai
rnult. in depdrtare, putea sd vad[ inceputul labirintului.
Arthur ii vorbise despre parlea cea mai frumoas[ a gradinii
din spatele conacului.
- Dupi aceea vom face o plimbare prin ser6. Am izbutit
sI cultiv flori exotice aduse din alte pirfi ale lumii. Md fac
sa md simt foarte mindru.
\A fi o pl[cere sd v[ insolesc in ser[, lord Beresford.
- Spune-mi John, te rog, i-a zis pe un ton foarte corect.
Ea a primit incintatd. Marchizul a umplut un pahar cu
limonadd gi i l-a oferit; l-a luat recunoscdtoare, neincetdnd sd
priveascl florile mici qi albe ale plantei agd\dtoare.
5l

,4al:lmy GnNm
- Trebuie si-mi cer scuze, a inceput Agata, pe
lamentabilul spectacol pe care l-am oferit in seara aceea
palatul Casterham. A fost o purtare neingdduit[
copil[reasci din partea mea.
John a studiat-o cAteva momente inainte de a-i rdspu
- Nu te invinovdfi intru totul, domnigoarl Martin, qi fi
meu a fost rlspunzdtor pentru spectacolul pe care l-afi ofe
Erali amAndoi in fhntin[.
Ea a tdgdduit ddnd din cap.
- Eu l-am impins fIrI sI g6ndesc. M-a infuriat aqa de
incdt nu mi-am mdsurat faptele. Sim{eam o dorinfl
sd md rdzbun.
Cam la asta se a$tepta John, dar ce o fi flcut Crist
de a infuriat intr-atdt o fatd?
- Am incredere cE purtarea lui a fost cea a unui cavaler.
Ar fi de neiertat sI te fi jignit in chip voit.
Agata gi-a mijit ochii negri, gdndindu-se la vorbele lui.
- De fapt, nu m-a jignit, dar mi-am vdrsat nervii pe el.
John a gtiut cd ii lua apdrarea lui Cristopher gi acest
amdnunt i-a pldcut.
- Fiul meu este un blrbat extraordinar. Un domn, chiar
dacl un pic cam rezervat. itri cer scuze in numele lui dacd a
spus vreo vorbd nepotrivitd care te-a jignit.
Agata a str6mbat din gurd auzindu-I. Cristopher nu era
rezervat, era inuman.
- ii urdgte pe spanioli gi pe francezi, azis, ca rdspuns la
comentariul lui John gi de parcd ar fi fost o taind pe care
tocmai o descoperise. $i din pdcate sau din fericire, eu sunt
qi una gi alta.
El a schilat un zdmbet. Tonul ei fusese de mdhnire
adevlratd. Domnigoara Martin era extraordinar5. Naiv5, dar
totodatd vioaie, istea{d. O undd de aer proaspdt in stdtuta
ambian(6 englezeascd.
52

Iwryrn-*rA
pe spanioli, a replicat 9i Agata
din greqeald' U":
s-ir grdbit s[-l corecte ze, sd-lscoatd

---rc6.topt e. rru iGagte

]:T ii

i-l facd absenla mea'


se terminase
Agataa oftat ugor' Rizboiul din Spania

putoa sd

de

provocase nu se cicattizaserd
rrrtrlli"ani dar r6nile pe care le
irrcir,

gi nici in cea
nici in tab6ra englezd,nici in ceafrancezl

r1lirrriol6.

'

are un dispret pe care nu


pare neobiqnuit"' Nu'
rzbutesc s5-1 inlelei 9i care mi se
cd
:;,i;;il; tp"t Alutu intr-o eoaptd' nefiind conEtientd
sentimentele'
,lohn o manipula ca s6-9i exprime
nu iqi
in candoarea ei tinereasce 9i pasiunea ibericd
vorbelor'
nrirsura tonul nici semnificaiia
ani' a mdrturisit
O femeie l-a rdnit adinc acum mul1i
incercind sd
,f.trautiioi, . Agataa clipit de mai multe ori'
dovedeqte uneon cam
rrsitnileze revelafia. $i de aceea se

in strdfundul privirii lui

tlufag gi rece.
spund ceva' I se pdrea
Ea nu era in stare sd facd sau sd
povestea a$a ceva despre
rrcobignuit c[ domnul Beresford ii
cd respectivului nu ii i-ar
rrrrul dintre fiii sdi 9i gi-a inchipuit
partea aceeaemolionald a poveqtii
lrlitcea ca ea sd cunoascl
lrri. La uffna urrnet, o considera duqmancd'
Nu toate femeile sunt la fel' a spus deodatd'
in exprimare'
John a observat c[ ea nu se inclusese
purtarea din
De bunS seamd, dar abandonul meu 9i
acum'
irccut a doamnei i-au hotdr0t firea de
care ii mai
limonada
hgatagi-a bdut dintr-o inghi{itura
53

, aurua

GaNpvz

Iunnsrz-uA

a"@

rdmlsese in pahar, strdind


i-l trezea trecutul lui Cristopher.

gi mama lui Cristopher?


John a blut o inghifiturd scurtl
din rdcoritoare inainte
.
a-i rdspunde.
- A murit dupd nagterea lui Andrew. Niqte fierbinfeli
a
vreme, m_am inrolat in armatr
!u:.y1a
ca
f:_9:3":.
s
lupt impotriva lui Bonaparte.
- $i mama mea a murit. A luat_o rdzboiul,ca pe multe
mame pe

vremea aceea.
$tiu, am fost acolo gi amvdzut grozdviacare

ii lovea pe
nAhnit al fetei c6nd gi_a aminiit
gi_a dat seama de pierderea

de pe ochi Agatar,_T fi#:;1":fi,,',t"l1"o;ffil


:.,I: dacdyu,nu-gi amintea
Chiar
di chrpul ;"_"1
doar un bebelug c6nd ea a murit,
ur"ri, ,.t imb o mullime de
amintiri ddruite de tatdl ei, care
o iubise din tot sufletul. Iar
inh-un jurnal scrisese tot ce
?gi amintea despre ea,
fbrur ei de a
privi, de a zdmbi. C0teva versuri
ut. u*. c6ntece pe care le
invSfase pe de rost. zicdtoipopulare
,puriot.gti care o amuzau
pentru c5 in ere erau insultali
franpzii. $i atunci, sentimentui
de singurltate a devenrt prea
profund gi dureros.'imi;;;;;;;
cd fi-am tezit amintLri triste,
,_u ,.uruilohn our".rm
ruginat.
Dar Agata a zdmbit gi durerea u
ai.pa_, din ochii ei
c5prui.

;,]olffi;T;

- Am at6lea intrebdri

pe care mi_ar pldcea sE i le


pun _ a
tdcut un moment inainte de
a continua I incdt mi-e
teamd

s5
recunosc. John i_a umplut
din nou paharul ., fi_oruJa gi
Agata i-a mulqumit cu un gest
al capului. Este chiar foarte
bund, a admis simplu.

- In serd, pe l0ng5 flori exotice, avem un ldmdi qi un


portocal pe care fiica mea
Aurora s_a incdpdfdnat si_i aducd
54

ururne din Spania. Agata a frcut ochii mari de surprizd. Nu


cstc chiar aga de neobiqnuit.
Dar aici trebuie s[ fie al naibii de frig, a spus surprinsd.
I se pdrea foarte ciudat cd fructe originare din Spania
prrtcau fi recoltate de pe pdmdnt englezesc.

De aceea le cultiv[m in ser5.


Dar Agata nu a mai apucat sd spund nimic fiindci in
lirigor au sosit Arthur gi Andrew, ca sI li se alSture pentru
grrstarea din grddin5.

- Mai e limonadd?
Privirea Agateis-a imblinzit candArthur s-a agezat l6ngd
ca. G6sise in el un prieten bun. Ce-o avea Beresforzii de ii
lrczeau un asemenea interes?
Cristopher ii privea in tdcere pe Robert Jenkinson gi pe
Arthur Wellesley. Amdndoi bdrba(ii stdteau fald in fa\dbtngit
birou iar el stdtea in picioare foarte aproape de uriaga
bibliotec[ plinl cu c6rfi vechi. Pre! de cdteva secunde, gi-a
luat privirea de pe tomurile luxoase din piele gravatd, ca sdpi fixeze atenliape pergamentele pe care Robert le inrdmase
ca gi cum ar fi fost tablouri. Indiscutabil, contelui ii pldcea
sa se inconjoare de istorie; biroul lui era o dovad[ a acestui
Iucru. Existau obiecte de o valoare incalculabild pe frumosul
birou gi pe diversele mese gi rafturi care impodobeau
incdperea.
- Richard Moore a fost poftit la cina pe care o va oferi
contesa Grant la conacul ei din Southsea. Southsea era o
statiune balnear[ din Portsmouth, situati in extrema sudic[ a
insulei Porsea gi aparfinea comitatului Hampshire. Centrul
stafiunii se afla la doar o mil6 de centrul oraqului Portsmouth,
foarte aproape de Whitam Hall, locul de regedin{I al familiei
Beresford. Contesa a extins invitalia pentru tatil dumnitale
John gi pentru restul familiei. Cristopher a inclinat din cap.
55

.,\arcrza GrNrw
Dar este de importanfl c
Moore. Un agent ii urm gte pagii
dar gtim
cd ra
la ccind
ut't ca
incerca ra iu r-.gatu.ulrlra""j'.1r,;;i
- Ii voi supraveghea fiecare pas, a fost rdspunsul lui
-Am incredere cd in aceste zile dedinaintea ptecarii
Spania, vei lua mdsuri ca sI redevii
acelagi agent antret
de altddatd, gi cu aceleagi rezultate.
Cristopher nu a clipit auzind,indoiala
din glasul lui Arth
Wellesley.

Jeffrey Anderson

gi Frank Kenner fac o

treal

exc_elentd, abia pot sd dorm


noaptea de c6t sunt de obosit.
JeffreyAnderson gi Frank Kenner
erau vechi

agenfi dej
pensionafi, care se ocupau de
instruirea diferililor membl
pe care ii recruta Coroana pentru
serviciile secrete.
- Bine, a incheiat Robert. Aqteptdm mult de la
noud misiune. Iar acum, o sr
rdmurim cdteva amdnun
inainte de plecarea dumitale in
Spania.
Cristopher a ldsat locul de lange
bibliotecd pentru a se
apropia de Robert gi deArthur.
a ruat unur dintre scaunere cu
spdtar imbrdcat in stofd qi s-a
agezat comod intre cei doi cei
mai de seaml blrbafi din Anglia.

7
Agata era d.ezamdgitit. prietena
Marina amdnase
intdlnirea cu ea cu cdteva sdptlmdni.
in sc.isoarea pe care o
primise chiar in dimineala aceea,
o inqtiinfa cI treburi
insemnate o retineau la Ruthvenrurrl..
Chiar

j*a Agrir."

sim{ea foarte in largul ei la familia


Beresford, o deranja

56

sl

IwrSrn-uA
lio consideratd o povard sau un musafir nepoftit. Arthur
llcresford devenise protectorul ei gi incerca prin toate
rnijloacele si o facl sd se simtd binein mijlocul lor. O invita
la plimbiri lungi pe cdmp, prin orag gi chiar la piafd. Ei ii
placea timiditatea lui, felul in care rogea c6nd ii adresa vreo
laud[ meritatd.Eraun bdrbat foarte chipeg, cu o inimd cald5,
o fire pldcutl, respectuos; ar putea s[ fie tovardgul ideal dacd
ca nu gi-ar fi pus ochii pe bdrbatul cel mai pu(in potrivit
tlintre to(i: fratele lui, Cristopher. Abia dacd il vedea la
Whitam Hall. De la incidentul din fint0na lui Neptun, din
palatul Casterham, nu mai gtia nimic despre el.
A respirat cu pldcere aromele grddinii. Contesa Grant se
ardtase foarte binevoitoare gi educatd cu ea degi era o invitatl
surprizd. incuviinlas e prezenla ei la cini cu o deosebit[
politefe. lar ea era dornic[ s[ nu se mai simt[ o intrusd. Ochii
i-au strdbdtut frumoasele tufe de trandafiri, luminate derazele

lunii. Nu era o intimplare cI se afla singurd in grddina din


spatele casei, trebuia sd respire un pic de aer. Cunogtin(ele ei
de englezd erau foarte pufine qi, chiar dacd in ultima vreme
putuse sd exerseze mult, incd ii era greu sd se facd inteleasi,
din pricina accentului puternic. $i-a fixat privirea pe o
sculpturd dintr-un coll al grddinii; propo(iile siluetei goale
i-au smuls un z0mbet qi a hotirdt sd arunce o privire mai de
aproape. A coborAt in grabd treptele dar s-a oprit pe ultima ca
s6-qi intoarcdfa\a spre ugile deschise care f6ceau accesul in
salon. Candelabrele strlluceau in spatele sticlei transparente
iar era s-a indoit o clipd dacd sd se indepirteze, cdci ii
ldgdduise lui Arthur cd va lipsi doar cAteva minute ca sI ia o
gurd de aer inainte de a se intoarce in salonul de dans.
Gr[dinile englezegti erau frumoase. Fiecare dintre cele
pe care le vedea i se pdrea mai frumoasl dec0t cea de
dinainte iar cea a contesei Grant era spectaculoasS. Diferitele
figuri din marmur[ situate in mai multe colluri ficeau ca
57

,4rutnr

GnNrvz

locul sd pard un muzeu in aer ri@


l6ngE figura care ii atrisese at6t
de mult atenfi a, a at)
glasuri in spatele ei. S-a intors cu iufeald
gi a vdzut.speri
cd o femeie gi un blrbat se indreptau
chiar spre locul u,
se afla ea. Din fericire, rochia
albastru inchis o fi.ru uprou,
nevdzutd in ochii lor. S_a ascuns dupd
statuia uriaql gi gi
(inut rdsufl area carr
care il dorea era s6 spuni ce Icea
nlinsolitl in gradind, cac
asta ar putea s5-l pund pe Arthur intr_o
situatrie destul
nepllcutd pentru cd o ldsase iarlqi singuri.
Femeii 9i bdrbatului li s_a aldturatui
al treilea, care a iegi
dintr-un loc ce scdpase aten{iei ei gi c,nd
r-a auzitvorbinc
intr-o englezd la fel de proasti ca a ei
a zdmbitdar o secundd
mai tdrziu gi-a ciulit urechile. in tlcerea
nopfii, rdsunase un

il;;;;;.#;#;ffill:J_t;

nume $t era un nume pe care ea il cunogtea


foarte bine. Un
moment dupd aceea, conversafia clandestind
a continuat dar
spaniold for\atd,, Agataa bdnuit cd din pricind
intr-o
cd unul
dintre participanfi era spaniol. Aindrdznit
sd se aplece un
pic ca sd vadd felele persoanelo r
carevorbeau in goaptd gi a
putut sI observe un blrbat. pdrea
spaniol. Era slab gi urr"u
p,rul negru, purta haine bine croite dar
in niciun .ur r, ,"
puteau compara cu cele ale englezului
cu pdrul rogu. Un
moment dupd aceea;i_a pus ochii pe
femeia au_oura-SJ
eleganti care din cAnd in cAnd intervenea
in discutie. I se
pdrea o doamni de neam mare gi
foarte sofisticati pentru cI

58

Iunzsrn-uA
Sulul de hdrtie continea informatii foarte insemnate, gi
rrccst amdnunt a frcut-o pe Agata s5 ridice o spr0ncean6. Ce
rrliba se petrecea? inlelesese perfect numele regelui Spaniei:
rcrnando. De asemenea, pe cel al unui francez, Clatde
f
llcnoit gi pe cel al lui Carlos de Lucena y Moreno, v[ru] ei
iii pe al unuia dintre consilierii secretarului de Stat spaniol,
Manuel Gonziiezy Salm6nr. A intuit cd continutul h0rtiilor
rrnplica probleme pentru vdrul ei. Trebuia sd facd rost de ele,
oricdt ar costa qi de aceea s-a hotdrit sd-l urmireascd pe
spaniol de indatd ce acesta s-a despd(it de femeie gi de
crrglez. Nadijduia sd nu intirzie prea mult, nu dorea s6-l
irrgrijoreze fEri rost pe Arthur Beresford, dar gtia cd se
potrece ceva de insemndtate. in vreme ce aqtepta ca femeia
;i englezul s[ plece din gradini ca sd poatl s[-gi inceapd
rrrmdrirea personald, a auzit discufia lor particularS. Chiar
tlacd engleza ei nu era prea buni in practicd, a putut sd
infeleagd cele mai multe dintre vorbe. $i surpriza ei a fost
major[ c6nd a auzit numele lui Cristopher de mai multe ori.
Au pomenit de o capcand. Despre recuperarea increderii lui
pi a unei pa4i dintr-o mare mogtenire. Cind in sfbrgit s-au
indepdrtat de grddind, Agata s-a pregdtit s[-l urmdreascd pe
spaniol p6nd in ascunzdtoarea lui. Nu a fost anevoios sd-l
urmeze, ci istovitor; si urmdreasc[ un bdrbat imbrdcatd de
ocazie gi cu pantofi cu toc era un supliciu.
Degi spaniolul a intors capul de mai multe ori ca sd vadl
dac[ nu era urmdrit, ea a dovedit aceeagi iscusin(i in a se
ascunde. Strada strdbitutd de marinarii care infeseau multele
taverne din apropierea portului fusese un obstacol pe care
l-a depagit cu chiu cu vai. Din fericire, cartierul spre care se
indrepta la era la fel de elegant caacela in care era situat
conacul contesei Grant, gi Agata il cunoqtea. Cu cAteva zile
I Secretar de stat spaniol din

auul I 826 (n.a.)

59

,4atertu GaNnw
in urmd Arthur
Southsea.

Iwryrn-uA

ardtase imprejurimile zonet

incd igi amintea rdmurir,e rui


amdnunlite. casterur fuser
rt!4,3-l_1.1" a unei serii de fortincali
Regele englez Henric al Vitt_lea
po*r.ir. construirea
in jurul coastelorAngliei,
.u ,a up.* in *,,,, eoecrq tonn
inrr^J^+^-j
r --r
invadatori. Arthur
ii mai ,prr.r. .A un

;:::Tij. ::::

numit Mory Rose se scufundase


in
castelului Southsea, la pufind
vreme dupl construirea sa.

amdnunte precise, i_a spus cdnavafusese


construiti in uJ;
oo
Portsmouth 9i cI i'i daiora numete
a regelui Henric, Maria gi emblemei
dinastiei Tudorilo
trand-a!ruI. Arthur qi cu ea strdbdtuserE
cheurile, parcul
castelul gi de aceea i-a fost acum
atAt de ugor sd_l urmireas
pe spaniol prin aceastdzond..

..I;;;;"*ilil

Agata s-a oprit

la un colf de stradd gi

s_a uitat

o cheie din buzunar o bdga


intr.
si

ff::"1"r.Xt;;a1slotea
broascd.
Desi se sim{ea obositr u
despi4ea de clldire. DupI c,teva.inut",
o ffigie de lumini
a scdldat una dintre incaper,e
de la primur niver ar cridirii
gi ea s-a_deplasat pe trotuar
pAnd la piarteadin spate,
unde o
poartr din fier, micd gi ruginitr
dar deschis d fkceaaccesul
in gridina din spate. FArd sd ,tea
gAnduri,

strdb;;;H"dH:;

f"

intrat

animal. A socotit distanfa


gi p5m6nt, unde se afla
ea;
s castanul uriag ar putea s[_i
ircerca sd se cafere r_^.^-.:_^:
,
de ceea ce avea de ficut in
zilele u*[rou.", ._u
facd drumul inapoi cdtre con
rc, la bal. Va trebui s
o ldmurire pe care sd i_o dea lui
Arthur Beresford pentru
lipsa ei prelungiti dar ingrijorar.u
p. .u.. o simfea pentru
ceea ce descoperise a micgorat
vina de a fi plecat fdrd sI
spund nimic. Cdnd a inchis
cu grijd poarta qi s_a intors,

60

Itltrrnul lucru la care se agtepta era sd dea nas in nas cu


Beresford, care o privea cu ochii mijitri.
gocul o ldsase flrd rdsuflare dar el a izbutit s-o prindd de
ttrijloc Ai sd n-o lase sd cad6. Pref de c6teva clipe nesfhrgite,
Ap,rrta nu a gtiut ce se petrecea dar sim(ea rdsuflarea lui
('rrstopher pe frunte, mAinile lui puternice care o lineau
Irrtirn Ei posesiv, prelungind atingerea intr-un fel care i s-a
pllrrrt dulce, chiar dacd scandalos.
Te-ai rdtdcit?
l'utuirea a luat-o cu totul prin surprindere.
Da, voiam sd fac o plimbare gi m-am rdticit, a spus ea
plrrnul lucru care i-a trecut prin minte.
irr lumina felinarelor c\ gaz chipul lui Cristopher i se
prlrca al naibii de atrdgdtor gi nu a qtiut sd interpreteze
;rrivirea pe care a vdzut-o in ochii lui strdlucitori. Era
lrrrl.jocur5? Interes? Deodatd, el a strins-o mai tare gi a tiritrr irr.f osul strdzii, spre poft, unde citeva perechi se plimbau
Inrbrd(igate sub lumina lunii, schimbAnd vorbe drig[stoase.
('irrrd s-au indepdrtat indeajuns de cl[direa pe care ea o
rpionase cu neruginare, Cristopher i-a dat drumul gi a privitrr ctr ochi de gheafd. Agata fusese atit de copleqitd de
rcrrzafiile pe care i le trezea atingerea miinilor lui incdt
rrrtuse s[ n[scoceascd o scuzi bun5.
Sunt un bdrbat inteligent. Pot s5 accept orice explica{ie,
,'tr conditria s[ fie plauzibild gi sd aibl o oarecare coerenf[.
llun, dar ea nu avea o explicafie pe care sd i-o dea. Avea
rloirr b[nuieli gi nu se gindea s[ implice o familie atdt de
rrrscrnnatd, precum familia Beresford, in concluziile ei, cel
lrrr(in pdnd nu avea dovezi de netigdduit.
('ristopher s-a uitat uluit la emo{iile pe care le oglindea
r'lupLrlfetei in fa{a stdruinlei lui: vind, rugine, incdpdfinare...
\,triam s[ fac o plimbare gi m-am rdtdcit, a repetat
tleclarafia de mai inainte.
6t
| 'rrstopher

,Anurru GrNrvz

Iwryre-uA

Era singurul lucru pe care avea de g6nd sd_l recu


in fafa lui.
- Pot sd fiu oricg Gatat, dar nu prost.
- Agata,l-a corectat ea, numele meu este Agata.
Tdcerea lui Cristopher i-a sporit nervozitate

a. Era
tr-adevdr st6njenitor si-i sus(in5 privirea, sd r5m6
neclintitd in fafa scrutdrii lui dar nu fEcuse nimic
rdu, dr

fugise de la o cind o vreme, indeajuns pentru


ca bdrbafii
guste un pahar de coniac in saloanele amenajate

in ac

scop.

-Tata era foafte ingrijorat de intirzierea ta.


Auzind asta, obrajii i s-au fEcut rogii ca focul. Voia
lipseascd c6t mai pufind vreme cu putinfd
dar sI meargl
tocuri gi in rochie de ocazie nu fusese ugor.

- imi pare rdu, s-a scuzat m0hnitd.

Cristopher a cercel

t-o gi mai amlnun(it. Stlteau fafl in fafd. inllfimea


lui
intimida dar a incercat sI n-o arate. Se simfea
de parcd ar
fost prinsl fEcdnd vreo poznd. Starea de stdnjeneal
in legdturd cu ce descoperise,
va care sd pard convingdtor. Nu
, a addugat.

El a hotdrdt sd nu mai stdruie asupra subiectului.


- Ne vom intoarce la petrecere. Fratele meuArthur es
supdrat cd a cedat capriciilor tale uguratice.
O doamnd
trebuie sd se plimbe neinso{itd, este una dintre
regulile
mai elementare ale etichetei.
Ea incepea sI urascd toate vorbele care aveau
legdturd
eticheta gi normele. Era obignuitd sd ia hotdrdri
de r
singur5, sd nu trebuiascd sd dea ldmuriri qi de
aceea igi uit
datoria ca musafir: sd nu-gi supere gazda cu fa
nepotrivite.
I Joc de

62

cuvinte, in limba spaniold gata insemn6nd pisicd. (n.t.)

A fost vina mea, i-a rispuns intr-o goaptl.


Sunt intru totul convins de asta, a spus el pe un ton sec.
J)rrr intr-adevlr nu se va mai repeta, a avertizat-o. Chiar
rlc-ar trebui sd te leg de piciorul unei mese ca sI nu-i mai

plicinuiegti nepldceri lui Arthur.


Agata nu a putut sd-qi inlbuqe geamltul de pe buze
nrrzind avertismentul. S-o lege de piciorul unei mese? Md
Irrg, scdpase din alte noduri mai strinse, numai cd el nu avea
rlo unde s[ gtie iar ea nu avea de gdnd s5-i spun[.
- N-am frcut niciodatl nimic cu inten{ia de a-l supdra pe
Arthur, i-a rdspuns, in parte indurerati. Doar cd nu stipAnesc
prca bine limba englezd gi mi simt nelalocul meu. De aceea
sim{eam nevoia sd fiu un pic singurd, ori in grddind ori
plimbindu-md pe stradd. Am ac(ionat dintr-o pomire gi imi
pare

r[u.

Cristopher s-a oprit brusc Ai s-a uitat la ea uluit.


- Fratele meu se simte responsabil. Eal-aprivit la r0ndul
ci nein{eleg6nd ce incerca sd-i spund. Nu voi ingddui sd ii
lirci riu, a addugat el.
Asta fusese culmea impertinen(ei.
- Niciodatd nu i-ag face r[u. ii port o afectiune sincerS, a
roplicat cam iritat6.
- Nu te juca cu el, altfel vei avea de-a face cu mine.
,,Sd se joace cu Arthur? Ce incearcd sd-mi spun5?", s-a
intrebat indignatd.
- Nici nu-mi trece prin minte, a spus ea indureratI.
liratele dumitale este un bdrbat extraordinar gi meritl toatd
preluirea gi admira{ia mea.
Ochii lui Cristopher au sc6nteiat auzind-o. Aprivit-o atAt
tle pdtrwzdtor incAt Agata a simfit nevoia s[-gi fac[ cruce.
Ochii lui albaqtri aveau o undd de crispare care a zdpdcit-o,
ca gi cum aceastd din urmd declarafie ar fi fost pentru el ca
o picdturi de venin ce ii ardea miruntaiele. Dar nu gi-au mai
63

,Aatrrru GpNovz

IwzSrr-uA

spus nimic pe drumul de intoarce."

simtl

l,

"oru.-AillG

supdrarea luir Cristopher,


vrrDr.uplrtrr, dar
uar nu era in
rn starg
stare
in{eleagd pricina care dusese la cregterea
rdcelii dintre ei.

Cristopher era iritat. Degi cunogtea pricina


supdririi I
nu putea sd facd nimic in legdturd
uriu. Stdtea departe
ea din proprie voinld, dar crisparea ii
cregtea intr_un rit
accelerat. $tia cd fata ascundea ceva qi
de aceea o urmlrr

.,

din ochi tot timpul, nu scdpa nimic aten(iei


lui dar." ,i_1
neputincios in a obline un rdspuns convingdtor
la intrebari
lui' Din noaptea in care o prinsese iscodind aceeagi

clrdi

pe care o p6ndea gi el, Agata stdtea cdte


de depafte putea r
el; nu o vdzuse niciodatd aga de apropiatd de
Arthur ca

ultimele zile. Acum, cdnd ii cunogiea sentimente


le fa\d.
fratele lui, se sim{ea mai linigtit dar gi supirat
in acelagi ii
Intrarea in birou a tatdlui s5u l_a licut sa
inceteze sd

facd specula{ii.

Zllele astea imi pari cam absent.


Reprogul lui John l-a luat prin surprindere.
- Am treburi insemnate de rezolvat a fost rdspunsul I

scurt.

- intr-o zi va trebui sd nu md mai ignori, i_a spus


indurerat.
Tati gi fiu gi-au suslinut privirea, sfiddndu_se reciproc.
- Nu te-am ignorat niciodatd, areplicatCristophei pe t
ton ridicat.
John a oftat ad6nc in vreme ce inainta spre
fiul lui
mare.
64

Avenit wemea sd uili trecutul qi sd-mi ierfi atitudinea,


n spus tatdl lui, cu ochi strdlucitori. Cristopher a strins
Itrrzcle transform0ndu-le intr-o linie fin6. Tot ce-am fEcut a
lirst pentru binele t[u.
Ochii tinIrului au fulgerat miniogi.
Nu doresc si vorbesc despre asta, a rdspuns sec.
.lohn qi-a privit fiul gi durerea a crescut gi mai mult in
xrrlletul lui de tatd chinuit. Stdtea {eapdn infa\a lui dar frrd
rri piardd controlul. ii suslinea privirea de parcd ar fi fost un
rrval primejdios, un dugman cdruia nu trebuie s6-i intorci
spatele. $i strdlucirea disprefuitoare din ochii lui albaqtri i
s-a infipt in stomac ca un pumnal ascufit.
$tiu cd, egti implicat intr-o noud misiune, sub
eonducerea lui Robert, a spus John dup[ cAteva clipe
rrosfdrgite, dar a venit vremea s[-(i indeplinegti datoria de
irrtAi ndscut gi sd dai un mogtenitor familiei.
Nirile lui Cristopher s-au dilatat auzindu-I.
- Arthur poate si continue cu linia succesoral5, l-a
irrfruntat cu amlrdciune.
Tatdl lui a oftat obosit. Fiecare vorb[ pe care o rostea ca
sir se apropie de fiul sdu avea efectul opus: ii despdrfea qi
rnai mult.
- Este datoria ta s[ oferi un mogtenitor familiei , arepetat
cLr chipul sever. Sd cauJi o so(ie demnd...
Cristopher l-a intrerupt pe un ton glacial.
- Singura pe care am iubit-o nu fi s-a pirut potrivit[, iti
rrrninteqti? a scuipat cu ranchiund.
John a gtiut cd gregise vorbele. Fiul lui se retrigea din nou
;i punea gi mai multd distan{i intre ei.
- N-am sd cad in greqeala de a-fi aminti amdnunte pe care
lc-ai uitat dup[ cum !i-a convenit, a replicat autoritar. Ar fi
o dovadd de inlelepciune din partea ta si (ii cont de ele.
Cristopher a crispat pumnii peste masd.
65

Iwqre-uA

,4arcrrn GpNpw
- $i ce femeie 1i se pare demnd gi potrivit[ de a pu

ilffi"p" *re o simlea, chiar dacd incerca s-o ascundd' Nu'

ilustrul nume de Beresford? Poate insipida lady Kelly?

Itttrrilia nu

scorpia de lady Freeman?


John l-a privit furios. Nu era tocmai cavaleresc sd
refere la doud doamne intr-un mod atit de nepoliticos.
- Chiar dacd {i se pare de necrezut, nu mI gdndisem
niciuna dintre ele. $i n-am s[ te mint, domnigoara Martin
a fEcut sd regdndesc anumite amdnunte ale acestei chestiu
Cristopher a frcut ochii mari, uluit. C6teva clipe
tdrzilun puternic hohot de rds cinic a rupt tlcerea din bi
dar a incetat la fel de repede cum incepuse. Thtdl lui nu
sd vorbeascd serios.
- imi spui cd[i-ar plicea sd vezi ca viitoare marchizd
Whitam pe o femeie de neam atAt de prost? John l-a privit
addnc dezgust. Care este cuv0ntul spaniolesc? A, mi
amintit! O mahalagioaicd, a incheiat pe un ton veninos.
- Nu este nevoie sd te strlduiegti s-o descalifici, i
rdspuns tatdl lui cu glas de ghea(a. Am crezut ci v6d la ti
un anume interes fala de ea, a recunoscut oarecum tul
John era supirat cd interpretase gregit purtarea fiului
- Din fericire, domnisoara Martin, a subliniat Cris
vorbele, a pus ochii pe Arthur.
Nu putea sd-gi refind repulsia fa15 de tatdl lui. Nu
citd vreme trecuse, durerea era tot vie qi il chinuia.
- $tii ceva ce eu nu qtiu gi ar trebui? l-a intrebat John.
Cristopher s-a gindit un moment dar in cele din urmd
raspuns:
Doamna a mdrturisit interesul pe care il are pen
Arthur.
Tatdl lui a goviit dacd s[-l creadi sau nu. Experien{a
spunea cd domnigoara Martin nu era interesat[ sentimen
de fiul sdu mijlociu. Vdzuse cu ochii lui privirile pe care i
arunca lui Cristopher cdnd credea cd nu o observd nimen

66

il

inqela.
John' Surd in
Continui sd te porfi ca un prost' i-a spus
pe ceva ce s-a intAmplat
rllsprctul tdu, orb pentru c[ st[ruieqti
Itt trccut.

('ristopher l-a privit indurerat 9i disprefuitor'


de a o curta
Nu voi lua niciodatd in calcul posibilitatea
qi nici titlu' La urma
pc tlomnigoara Martin' Nu are- clasd
ttt,',"i, nicio insugire vrednicd de pomenit'
auzindu-l pe fiul lui
.lohn se simlea cu adev[rat stdnjenit
fa(d de sexul feminin'
re I tnare qi dispreful acestuia
fiindcd' spre
imi pare rdu c[ ai o p6rere atdt de proastd'
cu ochii mei cAt de
rlcoscbire de tine, am putut sd v6d
Itttttroasd...

('ristopher l-a intrerupt cu asprime'


ii sunt
Este necioplitd, neindeminatic[' Migcdrile
o sd-l dea jos pe
yrcoaie gi atit de neatente incit intr-o zi
Altlrur cu o lovitur[ a miinii'
qi
(leam[tu] unei femei l-a cut pe John s[ inchid[ ochii
(lristopher sd expire zgomotos' AF o si Arthur stdteau
1re
igi finea mdna la gurd'
i,, prugrrl uqii deschise a biroului' Ea
groazdin fa(a criticilor pe
g,.,,,te [entru a indbuqi un lipdt de
persoana ei'
.'rrlc tocmai le auzise in legdturd cu
deqi dupd
Arthur igi privea fratele cu desdvir'sire uluit'
vorbele lui' chipul
srrrpriza de inceput pe care i-au provocat-o
a furiei' dar credincios
r ir cdpdtat treptat culoarea cenuqie
inainte de
tirii lui linigtite, i-a aruncat doar o privire mAhnita
ca.s-o scoatd din cas['
rr pleca luAnd-o pe Agata de bra!
care le rostise'
Cristopher regreti vorbele jignitoare pe
tatdl sdu' care l-a
nu mai putea sd le retragd' S-a uitat la
rlirr

Privire dezamdgrtd'
ta' Din pdcate'
De multe ori mi-a fost ruqine de purtarea
rrsltizi este unul dintre acele prilejuri'

rirspuns cu o

67

,Arutrrn GrNow

IwnSrn-uA

ir".teA@;

John nu a mai spus nimic. Cu m,Scari


s-a sculat de pe fotoliu gi s_ r indreptat
cdtre

vestibul Aia
intoarcl privirea. Avea o mullime de scuze
de cerut
numele fiului siu.
Cristopher gi-a trecut m6na prin pdr,
dezgustat de el in
Vorbise sub efectul durerii p.ouo"ut.
de vorbele tatdlui
iar domnigoara Martin fusese (apul
ispEgitor pentru izbucni
lui; acum regreta profund. Se purtase 'atdt
de prosteqte cr
spusese tatdl lui.
$i daca era sincer cu el insugi, trebuia
admitd cd vorbele lui disprefuitoare
fuseserd provocate
sentimentul de nemulfumire pe care
i_l producea interr
Martin pentru fratele lui, Arthur. De laprima
loyjSoul.i
int0lnire, in portul Dover, fusese fascinat
gi dezgustat totod
de nlvalnic a fatd care ii furase
stlp6nirea de sine, insuqire
care gi-o desdvdrgise in multd ,n
ca gi cum ar fi fost
"-",qtiuse
armurd protectoare. Vreme de ani,
sd_gi controle;
simldmintele. igi inchisese voit sufletul
dar sosirea ei
provocase o revoltd a simfurilor pe
care nu putea gi nici
gtia s[ o stdpdneasca.
$i acum, ce naiba sd facd?
Tdcerea dinduntrul bisericii St. Thomas
era ca un
pentru ranile ei sufletegti. Srmfea
nevoia sd fie singurd
Arthur refuza sI o rase
lase rnrr_o
intr_o asemenea stare de nen
ne
Credea cd era foarte supdrati, dar
nu era a$a. Cu toa
rdbdarea din lume, Arthur incerca
sd_i povesteascd amdnun
despre bisericd qi insemnltatea ei.
Din secolul al XII_
catedrala avusese un rol insemnat
?n dezvoltarea ora$u
Portsmouth. I-a mai povestit cd in
anul 1449 fusese inchi
gi parohul excomunicat din pricina
incidentului legat
uciderea episcopului de Chichester,
dar p. ..
;
niciunul dintre aceste amdnunte, il
asculta vorbind dar
era atentd. Degi ii venea sd
1ipe, rdmAnea neobiqnuit
calmd. Compania placutd a lui Arthur
o Iinigtea dar in acel
,

;; l;;;;

68

llrrrp o impiedica s[ dea friu liber adincii dureri care o


llrirruia. Fiecare vorbd rostitd de Cristopher i se infipsese in
ltrrrnir ca un cui ascujit. Putea sI il ierte pentru insultele
trhesate dacd nu le-ar fi rostit in fafa lordului Beresford. Asta
rtrr ccva ce nu putea sd uite gi nici nu voia. $tia mai bine
rlt't'it oricine cd era un musafir impus la Whitam Hall gi,
p('ntru un moment chinuitor, i-a venit sd injure dar s-a
rtripinit cu o voinfd de fier pe care nu gtia cd o are.
Clristopher igi va cere scuze, i-a spus Arthur deodatd.
Agata l-a privit indureratd.
Nu are de ce, s-a mdrginit sd spund adev[ru] qi acesta nu
tnnciite. Dimpotriv[, ne pune la locul nostru cAnd uitdm care
eslc, a rdspuns cu glas re{inut.
Nu avea niciun drept sd te jigneasc[, i-a spus pe un ton
ur rtic dar nu a consolat-o c6tugi de pufin. De la povestea cu
Itplrclia O'Sullivan, Cristopher nu a mai fost acelagi.
l'rrpilele Agatei au strdlucit cu un anume interes.
Ophelia O'Sullivan? a intrebat, chiar daci nesigurd cd
voiir sd asculte o apdrare a lui Cristopher.
('analia, iqi merita toate ,si fiecare dintre blestemele ei.
Fratele meu o iubea gi de aceea l-a infruntat pe tata cu
rrrllilcdrarea unei inimi indrlgostite. in ciuda amenin{drii cu
rlt'zrnogtenirea, a fost neclintit in convingerile lui dar
rlorrrnna nu s-a dovedit aga fidel5 cum o credea el. L-a ingelat
\ rcnre de sdptdm0ni frcindu-l sd creadd cd il iubea. I-a spus
lrr tlorea mai mult decdt orice pe lume sd devind sofia lui,
r rri'rtoarea lady Beresford.
Dorinta de a-gi uni vie(ile prin c[sltorie este de obicei
urnarea fireasci atunci cind doi tineri se indr6gostesc, a
r'ornentat ea.
Arthur s-a gdndit o clip[ inainte de a continua.
O'Sullivan era cu doisprezece ani mai in vdrstd decit
('r'istopher. in plus, vdduvd 9i ambi(ioas[. Agata s-a uitat la
rr

69

,4ntprta GeNnw

eraringrffi

el surprinsi. I-a spus cd


cu adevlrat, dar nu era a$a.
- L-a fEcut si creadd aga ceva, minfindu_l? a intrebat,
interesatd decdt voia sd recunoascd.
- O minciund neruginati. C0nd Cristopher a ajuns la
acasd ca s[-i spunl cd trebuiau sd
fugd la Gretna Green...
Ea l-a intrerupt:
- Gretna Green? a repetat cu un fir de glas.
- Este un sat din sudul Scofiei, vestit pentru c[sdtorii
celebrate acolo c6nd tinerii nu au binecuvdntarea
pirinlil,
lor. Dar n-a apucat sd-i spund nimic fiindci,
atunci c6nd
ajuns la conac, lady O,Sullivan nu era
singurd. Toate acer
cdpdtau nigte propo(ii gigantice. A
auzit-o ra,zdnd de
Agata era peste mdsurd de uluita,. Era
cu ultimul amant
serviciu. Am6ndoi rAdeau de c6t de naiv
se dovedise a
mo$tenltorul de laWhitam Hall. De c6t
de ugor fusese
manipuleze ar do area tinereascd.
Ochii Agatei au ardtat toatd groaza pe care
o simfea.
- $i ce a fEcut Cristopher?
Era tot mai interesat5.
- S-a intors la Whitam Hall ca sd caute o armd.
hotdrdt sd-l omoare pe bdrbatul pe care
il creclea vin
pentru tot dar tatal_aimpiedicat sd
comit[ o impruden(I
ar fi putut s5-l coste foarte scump. Discufia
care a avut
intre ei a fost monumentalE. Cristopher era
convins
Ophelia era nevinovatd, sau cel pufin aga
cred, a trecut a
de multi vreme cd abia imi mai amintesc.
Atunci, tata i_.t
luat o datd pentru totdeauna p|nzade pe
ochi. I_a mdrtrrrisi
cd el insugi fusese amantul ei cu luni
in urmi. Agata qi
stdpdnit o exclamafie de surprizd.. Din
dtryd,_amiaia acee
relalia dintre ei nu a mai fost la fel.
$i de atunci Cristoph
nu mai are incredere in nicio femeie, Ie
consideri nig
manipulatoarcfrrd,inimd. Agataputea sd in(eleagl
mai bino

70

IwrSrurA
crnofiile contradictorii pe care le simlea Cristopher dar asta
nu ii dldea dreptul sd fie mugcltor.qi despot. Crede cd toate
runt perverse, manipulatoare gi nedemne de incredere.
- Ce s-a int6mplat cu doamna?
- Cu Ophelia O'Sullivan'/ Nimic.
- Nu a primit o invd{dturd de minte?
Agatei nu-i venea s[ cread5.
- tnvd{dturd de minte? a repetatArthur, uimit de vorbd.
- Vreau sd spun, o pedeapsd pentru viclenia ei. TAndrul a
clhtinat o singurd datd din capul blond. Cineva ar fi trebuit
sri i-o dea, a rostit ea.
- in ultima vreme il pdndegte ca sd incerce sd reinnoade
lclafia pe care au avut-o in trecut. Dar Cristopher se arat5
ntdt de rece incdt imi vine greu sd cred cum de doamna nu
slargegte inghefat6 in incercdrile ei.
- Lady O'Sullivan doregte sd se intoarcd la fratele
rlumitale?
- Cel pufin incearcd, dar nu cred sd izbuteascd. Participd
irdesea la aceleagi evenimente ca qi el qi cdnd nu este poftiti
vine ca insofitoare a cuiva care este. De aceea Cristopher
trcolegte cu orice pre{ astfel de evenimente sociale. Agata
s-a ridicat de pe banca din lemn qi Arthur a fEcut la fel.
AmAndoi au iegit in lumina dupd-amiezii gi s-au intors la
Whitam Hall. Aveau un drum lung pdnd acasd, care era
situatd in afara oragului. Trag n[dejde cd vei gti sd pdstrezi
tiicerea in legdturd cu ce fi-am spus despre trecutul
zbuciumat al fratelui meu.
Eal-aprivit cu atenfie qi o scdnteie de maliliozitate.intr-adevdr. lSmuririle lui Arthur o ajutaserd mult. Acum putea
si infeleagd mai bine pricina pentru care Cristopher se purta
rr$a cum o flcea: era un mecanism de apdrare.
- Nadajduiesc sd nu dau vreodatd nas in nas cu acea
O'Sullivan...

7l

Arutrtn GtNnw

Iunrgrz-uA
o ocupa Gonzalo Perez. Nu fusese greu
rn i afle identitatea. Ambasada spaniold il ajutase in
r't'r'cotdrile lui gi rela(iile bune dintre Arthur Wellesley qi
l'r'ilrcisco Cea Bermudezt fEcuserd cu putin(5 gisirea
Itrlirrma- torului.
('ristopher igi d[dea toat[ silin]a sd afle pentru ce nobil
trrglcz lucra individul dar cdutdrile lui nu ddduserd incd
rrxrtlc. Din buzunarul interior al redingotei a scos un soi de
1p,.:r:rclu ca sd forfeze deschiderea ferestrei dar inainte de a
irrcope s-o forfeze, ceva greu acdzut chiar lAngi el, la cdfiva
lt'rrtimetri de locul unde se afla.larba deas[ din grSdind a
rurrorlizat zgomotul. S-a uitat uimit la casa de bani care se
orlrhnea la picioarele lui. Doar cAjiva centimetri au lipsit ca
rrr-;i piardi capul de pe umeri. A fbcut un pas inapoi qi a
rrrlicat privirea cdtre locul de unde cdzuse, iar ceea ce avdzut
I rr l[sat cu gura cdscat6. Un fldcdiag cobora cu destulS
rrliilitate de la fereastra deschisd.L-avdzut apucAndu-se cu
rniinile de creanga cea mai groasd a castanului qi l[sdndu1r corpul sd se legene in gol p6nd cind a reuqit sd urce un
lrrcior qi apoi pe celSlalt pe creang5, ca sd rdmind lipit de ea
.'rr o maimu![. Cdteva momente dupd aceea l-a vdzut
trrrandu-se ca un $arpe pdndlatrunchiul gros darpesemne nu
ir socotit bine fiindcd una dintre crengile mici gi r[sucite i
r'u prins de gapcd qi i-a smuls-o de pe cap. intr-o clipi o
.'rrscadl de pdr blond i-a dezvdluit identitatea hofului. A
rrrchis ochii 9i gi-a stdpdnit o injurdturd. Trebuia s6-9i fi
r'rrrrrcrei pe care

Cristopher se hotdrdse sd treacd la fapte.


Vreme de dc
zile il urmdrise pe Gonzalo p6rez, informatorur
nobilu
englez care conspira cu bonapartiqtii
ca sd_l dea jos pe re,
Spaniei. Dar Percz nu mat avusese
nicio intdlnire
complicii lui gi acest amdnunt il ingrijora.
S_a uitat din nr
la ceasul de buzunar, ardta oru ,nrp..
zece fdrdun sfert

noptl1.

A cobor6t din trdsurd gi i_a dat instruc{iuni lui


Simo

sd-il agtepte pAnd c6nd se va intoarce. pentru


un rnoment,
ci nu luase o trdsurd inchiriatr dar nu avea incredr
care obignuiau sd_qi dea drumul la gu
l"j,gij4,,strdini,
iar
Simon lucra pentru familia Beresford
de peste zece
de aceea tdcerea lui era garantatd. A traversat
st
margrnitd de copaci gi a deschis poartadin
fier, care asci46
cdnd a ajuns la jumdtate. Tdcerea gi
intunericul strrzii a
regretat

ldcut ca zgomotul

si fie gi mai puternic

dar dupd ce
eridi:

agteptat cdteva momente in deplind


linigte, a intrat in
din spate. A cerceta-t

;;;;r*r;; il#; .#

[rT,#:?:

inchise; nu se vedea lumind la niciuna


dintre el. Era firI
putrn{a de tdgadd cr singurul chiriag
din casd se afla incd ra
clubulAdams, ca in ultimele doul seri.
A ales fereastra de la
unul dintre dormr'toarele de jos pentru
cE i s_a pdrut cel mai
pu{in accesibil Si cel mai probabil
sd con{ind informalia pe
care o c,uta. Cl[direa era un han vechi
nefolosit .u." ,r_u
sd fie relicut in scurtl vreme, de
aceea era nelocui t, in afaru

72

rrrchipuit.

Cobordrea se dovedea mai anevoioas[ decit urcuqul.


z\gata s-a prins de creanga groasd inainte de a-gi da drumul
tlc pe pervazul ferestrei. Degi rdmdsese atdmatd in go1, nu
A

rnbasador spaniol in Anglia intre anii I 828 9i I 832 (n.a.)

t5

,Anrcrzz GrNtw
i-a fost fiica. De copild
joc. ceea ce o ingrijora "ouo.@
era.u- ,e duci o cutie de bani
de grea pand la whitam Hall. S-o
arunce pe fereastri in
neputin{ei de a o crra, fusese cea
mai micd dintre rele,

$1-a spus cd pentru moment, cel mai grabnic


era sd r. a"uj
din copac gi s[ plece de acolo, apoi ,-a
vedea cum s-o t6ras
pdndlao trdsurd inchiriatd.
$i_a-luat un nou avdnt qi a izl
sd se prindl de creangl cu amdndouipicioarele.
Acum u
parrea cea mai complicatd: si
se for\eze s6 rdmdnd deasul
crengii gi nu dedesubt. Cind avdzut
cd ahnecagi nu putea
se {in,, a ales sd se tdrascdpdnd
la trunchi; sarcina s_a dove
foarte grea gi inceatd.pentru cd propria
greutate o trigea
jos, dar a izbutit qi deja pusese
un picior in golul in forina
,,V" care impirfea trunchiul in mai multe crengi.
- Ai nevoie de ajutor?
Glasul cunoscut a ficut_o sd se dezech
ilibrezeqi s[ alunec
Nu a fost indeajuns de iute ca sI se (ind gi
greutatea corpului
fdcut sd ii scape una din m6ini; pdn|,
iaurmd, i_a scdpat
cealaltd. Agata s-a pregitit pentru loviturd
dar nu a cizttt
pdm0nt. Un corp tare qi putemic
a impiedicat_o. A tras in pi
parfumul bdrbdtesc pe care il cunogtea
atdt de bine gi
pregdtit sd-l infrunte pe cel mai
mare dintre fratii Beresford.
. cristopher a finut-o in bra{ele lui mai murt dec0t cere

bunacuviinfd

gi neqtiind si

spund dac[ s_o

finl

imbrdfigata_se datora surprizei de


a o revedea sau pldcerii
a o atinge. Fata era foarte ugoard.

- Mulfumesc,

a fost

singura vorbl chibzuitd pe care


o spun[. El continua s-o
find in bra{e fErd sa piar<

ll]:,.U amdnunt de pe
niciun
chipul ei imbujorat,
intunecimii nopfii. pofi sr-mi dai drumul,
nu

in

ciu,

mai e nic
primejdie sd cad. $i Cristopher a ascult
at: i_adat drur
deodati, fEri menajamente. Agata a
cdzut cu fundrrr
pdmant' vaietul ei r-a f,cut sd z,mbeascd.
ochii fetei r
't4

IwzSrn-ruA
lirlgcrat. S-a ridicat, masdndu-qi fesele dureroase. Nu era
le voie sd mi lagi si cad aqa de brusc, ai fi putut sd-mi faci
Irrrrlt riu, l-a mustrat cu glas $optlt.
lar tu ai f,r putut sd mb omori.
Vorbele lui erau lipsite de reproq, amdnunt care a frcut-o
;rc Agata sd ridice o sprdnceand, cdci se agtepta la un
lrrrnrclnic de insulte. Dar eru adevdrat, dacd ar fr cdntt cltia
rlt' bani in capul lui Cristopher, acum ar avea o mare belea.
l)irr nu avea de unde si qtie cd el era dedesubt, f6cdnd
l)rrmnezeu gtia ce!

lmi pare rdu, dar in

apdrarea mea

voi adduga cI nu

;liirrn cd te aflai sub mine.

Cristopher a r[suflat auzind-o. Vorbele ei i s-au p[rut


se nzuale qi pdcitoase, de bund seama c[ i-ar pldcea sd fie
xrrb ea. Ce dracu era cu el?!
:^
Imi inchipui cd nu este cutia ta.
A incercat ca vocea sd-i sune neutrd.
- O concluzie corectS.
- $i nu ai de gdnd s5-mi spui cui aparfine.
- Adev[ru] este cd nu gtiu, a recunoscut ea temltoare.
- Furi o cutie de valori flrd sd gtii cui apar\ine?
Lui Cristopher nu-i venea s[ creadd qi nu putea si nu se
rrniuite la infrjiqarea ei.
Diacd mai stdm aici in picioare cert0ndu-ne pentru
llcacul ista, autorit5{ile vor avea vreme s[ ne aresteze.
- E ciudat c[ nu au ficut-o deja, te vezi de la o pogt[;
t'rrpul tdu e ca o tor\d arz?ndd qi cu hainele astea pari un
rlcrbedeu sadea.

Ea gtia cd se referea la culoarea p5rului ei care, frrd


rc(inerea gepcii, i se revdrsa in valuri pe spate.

- Mi-am pierdut $apca la cobor6re. $i-apoi, in clipa asta


rru md

ingrljoreazd autorit[(ile de vreme ce nu sunt singurd

in aceastd misiune.
75

,4arcrru GaNnw

pF

vorbele ei il implicau in mod ai...t


- Eu nu am nimic de-a face u..rt furt gi n_ai sd
amesteci, a rdspuns ameninfdtor.
Ea continua sd-qi maseze fundul, dornicd
sd se
pentru cd ii ddduse drumul aga de
neagteptat darrecunor

.,

c.d,eruacolo gi astfel putea s_o ajute


.r.,.utiu de bani. Cri
urmdrea miqcdrile m0inii cu prea mult
interes.

ii

De bund seami! a spus ea. Domnia ta


frceailiniqtit
plimbare prin zond,, nu-i aqa?

_ - Te supravegheam.
gtiam

Ochii Agatei

s_au deschis cu groaz

c[ pui ceva la cale in rocui dsta unde te-am

glsl seri
trecute gi dupd cum se vede, intuifia
nu m_a ingelat, a continr
el. Tdndra rlmAnea tdcuti.
$i cum aveai de gdnd sd o cari?
Cristopher se referea la cutia de bani.
- N-am avut vreme sd md gdndesc la asta.
- Neajunsul de cdpltdi al femeilor, niciodat[ nu

trec.direct lafapte.
Agata a plesciit din limbi, jignitl de
vorbele lui. El pdr
iritat dar ea era obositd qi doiea sd ajungd la
Whitam Ha
igi cerea poli{a. Sd migte Lutia grea de la
{venturl
du
pdnd la fereastrd o lisase aproape
fird puteri.
- Pierdem vreme prefioasd. Ai adus o trdsuri?
Nelinigtea din glasul ei l_a fEcut pe
Cristopher
.bombdne
printre dinti.

Ceea ce ai fdcut este considerat un


delict, a mustrat_o

glas aspru.

Iunngrt-ntA
Mergi in spatele meu gi nu mai face nicio impruden16.
lilrada era pustie aqa cd au putut s-o traverseze fErd nicio
prublemd. Agataa deschis portiera trisurii qi a {inut-o pentru
uu cl sd poati sd lase cutia. Un moment dupd aceea a urcat
rlintr-un salt cele dou[ trepte induntru. Cdnd amindoi au fost

confortabil in trisurd, cu cutia la ad[post sub


picioarele lui Cristopher, Agata qi-a ing[duit sd scoat[ un
oliat adinc. Chiar dacd chipul ii rdmAnea senin, avea un nod
rt;iczaJi

itt stomac de care nu va putea sd scape cel pu{in pentru o


vrcme. El stdtea in fa[a ei gi o privea cu imensi neruginare.
Lni inchipui cui apar(in pantalonii gi cdmaqa pe care le porJi
cir un adevdrat t6lhar. Agata qi-a privit hainele un pic
t'rrq;inat6, dar nu avea de gdnd sd mdrturiseascd de unde le
itnprumutase; numai c[ nu a fost nevoie, Cristopher a ghicit.
l)ot sd afirm cd au fost luate din garderoba mea personald, nu
c aga? Ticerea ei a fost confirmarea bdnuielii lui. Este una
tlirrtre cele mai bune cimdgi ale mele.
Agataa izbucnit in sffirgit, sup[rati cd fusese descoperitd.
- Nu puteam risca si stric hainele lui Arthur sau ale lui
Andrew, nu mi se pirea drept, gi nici nu puteam sd cer
inrprumut de la personal, fiindc[ ar fi putut sd md dea in
vileag dupd aceea.
Cristopher a ridicat o sprdnceand formdnd un arc perfect.
- in schimb, nu (i-a pdsat daci imi stricai hainele in
infruntare, aga-i?
Obrajii Agatei au cdpitat culoarea cireqelor. L-a privit cu
ochii miji{i, frrd, sd, gtie dacd vorbele lui erau de batjocurd
sau de supirare. Cristopher stitea in fala ei cu toatd elegan(a,
cu redingota impecabil incheiat[, giretul batistei de la g6t
perfect innodat gi frr[ un singur fir de p[r nelalocul lui. S-a
irrtrebat cum naiba izbutea si fie mereu impecabil, fEr[ o
cutd pe haine, fErd un fir de praf pe pantofii strdlucitori. Nu
exista niciun fir de iarbd pe hainele lui, degi luase cutia de pe
77

,Aruarru GtNtw

Iunnsrn-uA

sorur gradrnrr. .lntr-adevdr, era un barbat


care se evidr
prin eleganld qi rafinament, dar in momentul
acela ea l_a
cdci o flcea sd se simtd mai mahalagioaici
dec6t oric6nd.
- Hainele nu au suferit nicio stricdciune, a rdspuns cu t
zitmbet nevinovat care nu l_a pacilit defel.
$i voi fi
de indatd la locul lor.

Cristopher a gtiut cd niciodatd nu va mai putea


sd
imbrace cu cdmaga pe care o purta ea tErI
si_si aduc6 ami
cd mdngdiase pielea ei aurie. Cd parfumul
ei pdtrunsese
fiecare fir al {esdturii. Ho(omana nu_gi pusese
vest5 de ace
curbele moi ale s0nilor erau cu desdvdrgire
vizibile pe sr
pAnzd; a putut sd observe aureola intunecatd
gi sfdrcuri
drepte. gi dorinla a pus stdpdnire pe el
fErd
dpd,"i
du-I. A clipit de mai multe ori, incercAnd ^ild,,
s5_gi contiole
rlsuflarea, care devenise gdfbito are dar Agata
nu
congtientd de stAnjeneala lui fizicd,, se
uita pe gea
trdsurii.
$i-a pus un picior peste celdlalt gi a inceput s_o obser
pe cdt de zdpd,cit pe at0t de interesat
de fiecare gest al
Dorinfa il biciuia in continuare fdri control.
dar era un
obignuit sd gi-o st6pAneasc6.

10

njrrtorul lui, ad[ugind cu arogan{[ cd ajutorul avea un pref.


('rrtia de bani va fi deschisd in odaia lui, departe de privirile

pcrsonalului qi de posibili curiogi nepoftili, precum tatll sau


lirr[ii lui. Agata a fost de acord pini la urm6.
l'dcerea din conac i s-a pdrut ciudatd dar nu neagteptatd.
('r'istopher i-a spus cd tatdl lui, Arthur gi Andrew se aflau la
o intAlnire cu ducele de Arun, la Crimson Hill qi c[ aceste
rntalniri de obicei se prelungeau multe ceasuri, fapt pentru
('u'c nu se vor intoarce decAt spre dimineald, imprejurare
cirrc ii avantaja. Ea s-a abJinut sd ii spunl cd deja gtia gi c[
rlc aceea se hotdrdse sI intre in clddire qi s[ fure cutia de bani
rr trrrui necunoscut tocmai in noaptea aceea.
Agata s-a uitat cu mult[ curiozitate la incdperile private
rrlc lui Cristopher; era pentru prima oard cAnd vedea o
Iocuinfd bdrbiteascd, atdt de curat[ gi de ordonat[. Uga de
sticl6 care dddea in terasa particulard era inchis[, dar cu
tl'aperiile din catifea albastr5 strdnse, lSsind sd intre lumina
Iunii. A privit mobila elegantd de cireq. Dormitorul avea un
salonag privat care con{inea o comodd cu sertarele inchise qi
lirra cheie gi un scaun tapitat intr-un bleumarin pal, asortat cu
tlraperiile. Mai era gi o biblioteci micu![, cu felurite ca(i in
cnglezd,; a putut sd observe gi una in francezd gi alta in
spaniol[. Pere(ii nu erau acoperili cu tapet, ca in restul
locuin{ei, ci zugrdvili in tonuri aurii care se asortau perfect
cu mobila gi cu agternuturile de pe pat.
Cristopher a pus cutia pe comodd, ca sd se dezbrace de
rcdingotd 9i sd-qi desfacd batista de la gdt. Agata ii urmdrea
ltent[ fiecare migcare. Canalia, nu-gi pierdea elegan{a nici cAnd
sc dezbrlca. Avdzut cum lasd haina gi batista pe scaun. O
sr;cund[ dupd aceea a deschis unul dintre sert[ragele din partea
tlc sus a comodei gi a scos un soi de cheie. Ea a hotdrdt sd nu
stea deoparte dar inainte de a ajunge ldngd el, uga cutiei fusese
deschisd cu deplind ugurin(d. $i o intrebare a inceput sd-i
79

i,-

,4nurru GnNzw

Iwryrn-uA

sfredeleasca creierii: de ce era interesat lordul Beresford


confinutul ei'/ De unde avea abilitatea asta de a deschide cutii
de bani ale altora? Ei i-ar fi luat foarte mult5 vreme, trebuia

recunoascd, dar el izbutise aproape fird sfo(are. Ce


ascundea'/ gi-a ridicat ochii din cutie spre chipul lui Cri
strdlucirea din pupilele lui cregtea pe mdsuri ce
feluritele documente, de parcd s-ar fi sim(it mAndru de el.
- Ma intereseazd doar unul dintre aceste documente,
spus Agata cu un fir de glas.

A scotocit cu degetele induntru p6nd ce a dat


pergamentul flcut sul dar inainte de a-l putea lua,
i l-a smuls.
- Poate fi primejdios, i-a spus pe un ton autoritar. Ea
i-a infeles vorbele. Se poate dovedi riscant pentru tine
cunogti confinutul, a addugat. El a desflcut pergamentul gi
citit numele de pe el. indata s-a incruntat ca gi cum s-ar
gdndit la feluritele posibilitdfi care se deschideau. Ce nu
vrei sd aperi? gi de ce?
Cele doud intrebdri le rostise cu glas sec, neincetAnd
priveasci. Agata a hotdrdt sd fi e sincerd.
- C0nd, acum c6teva seri, anr cinat la Southsea,

descoperit ceva ce mi s-a plrut semnificativ gi fbar


insemnat. tn vreme ce md plimbam prin grddinile conacul
Grant, un bdrbat gi o femeie s-au intilnit cu un al treilea in
un loc retras din gridind gi i-au dat aceastl hirtie.
- Te-au vdzut? a intrebat-o.
Ea a cldtinat din cap.
- Am izbutit sd md ascund in spatele unei statui.
Cristopher gi-a amintit la perfecfie ansamblul de
care impodobea grddinile lui lady Grant.
- Unul dintre ei era spaniol, nu-i aga? De data asta
confirmat cu un gest. Trebuie sd aflu ce gtii ca si pot sd
protelez.
80

_-Adevdrul este cd nu qtiu nimic.


S-o protejeze? De ce? Sau, mai bine zis, de cine? s-a
irrtrebat.

ii

cunogti con{inutul?
Ea a negat din nou cu o expresie gravd.
Este o listd, s-a aventurat sd afirme cAteva clipe mai
liirziu. $i confine numele unei persoane pe care o iubesc
rnult.
Cristopher a recitit numele dar Agatai-a luat-o inainte:
- Carlos de Lucena y Moreno.
- De Lucena este unul dintre consilierii lui don Manuel
rlc Gonz6lez y Salm6n, nu-i aga?
Ea gi-a muqcat buza inferioard, dar a confirmat.
- De Lucena este vdrul meu. Cristopher a dat drumul
rrcrului pe care il re{inuse de la mdrturisirea ei anterioard. SI
rrrrclS cI iubea un bdrbat ii provocase o emo{ie pe care nu gtia
t'rrm sd gi-o explice. Nepotul mamei mele Maria Isabel.
- Dar numele tdu de familie este Martin, i-a spus ugor
-

rr

Iat.

- ln Spania, copiii poartd doui nume de familie, cel


;xrtem qi cel matern.
Cristopher gi-a blestemat superficialitatea. Dac[ gi-ar fi
irrnintit acest amlnunt, ar fi putut si afle cu mult inainte de

lcgltura de rudenie care o unea pe domnigoara Martin de


('irrlos.

Cred c[ existd o conspirafie pentru r[sturnarea regelui


vtrstru, Fernando. Agata a clipit surprinsd. Numele v5rului
lilu cste vehiculat printre posibilii conspiratori.
tsa a negat cu hotdr0re acuzalia lui limpede.
Familia mea este credincioasd coroanei spaniole.
Trebuie sd pistrez acest document, infelegi? Este
ncccsar, pentru cd incerc s5-i descopdr pe posibilii trddatori.

Vdrul meu nu este un trddltor. Aplrarea sa

era

nt

,4rutrrt Gtt'tpw

Iwryrn-trA

previzibild, chiar daci inoportun6. Cristopher regreta


familia ei era amestecatd,in posibila conspiralie cici i
sd simtd o oarecare simpatie fatd de ea. Agata a sim(it
fior de teamI. Toate piesele incepeau sd se ageze la locul l
A in(eles cd lordul Beresford era foarte implicat in chesti
De ce egti aga de interesat de problemele Spaniei?
intrebat brusc.
Cristopher a govlit s6-i rlspund[, dar pdnd la urmd
hotdrAt sd-i spund adevdrul.
- Sunt agent al coroanei engleze. Ea a dat capul pe s1
ca qi cum mdrturisire a ar fr fost absurdi. insdrcinat
aceastd misiune.
-Agent al coroanei? Ce insemna asta? Nu avea de
sd qtie.

- Dacd vrei un vinovat,

caut[-l in casa dumitale, nu

tr-a mea,l-a infruntat cu glas intretdiat.


- E adevdrat ci sunt amesteca{i englezi dar gi spanioli
- Vdrul meu nu este unul dintre ei! a rostit cu in
Cristopher a studiat cu atenfie chipul fetei. Obrajii ii
aprinqi gi rdsuflarea grea. Nu a gtiut dacd asta se da
nervozitilii sau posibilitdtii ca familia ei sI fie amestecatil
complot, dar funcfia pe care o indeplinea Carlos de
il licea potrivit pentru urzirea unei lovituri de stat, al
de suslindtori ai lui Bonaparte. Era foarte cunoscut faptul
nobili spanioli il ajutaserd pe impdratulfrancez, Napoleon
supunf, cu succes poporul spaniol in r[zboiul din 1808.
- Ai putea s6-l recunogti pe englezul care s-a intAlnit
Gonzalo Perez?
- Gonzalo Pdrez? a intrebat curioasd.
Agatanu mai auzise niciodatd acel nume.
- Stdp6nul cutiei de valori, a ldmurit-o el pe scurt.
Ea s-a gindit pref de un moment.
- Da, gi ag putea s-o recunosc Ai pe femeia care ii i
82

avea-o infafd, a admis convinsd.


Atunci, pofi sd fii de mare ajutor.
l'upilele Agatei s-au redus la un punct cdnd a devenit
urrr;itientd de ceea ce presupuneau vorbele lui.
N-am sd te ajut s[-mi sp6nzuri v6ru1.
lil a oftat obosit. S-o fac[ sd fie rezonabild era ceva
npr'oir pe cu neputin{d.
N-am de gdnd sd spdnzur pe nimeni, fie el vdrul cuiva
rmr nr.r. in orice caz, coroana spaniold se va ocupa de asta
tfutr';r va fi nevoie.
l)e ce vor englezii sd-l rdstoarne pe regele nostru? a
lo'ilrt pe un ton imperativ.
Asta incerc sd aflu. Anglia men{ine relaJii bune cu
lprrrria iar Coroana nu doreqte s[ fie intrerupte de conspira(ii
rlrrcir ag

hrrrirpaftiste.

Agata nu gtia ce sd cread[. Cdnd in seara aceea a auzit


lttlrrclc vdrului ei, a gtiut cd trebuia sd pund mAna pe listl qi
ti irrccrce sd-l ajute. Avea obliga(ia si-l prevind dar din
ltrrlclicire nu putea s-o facl pentru cd se afla in Anglia.
llonaparte nu mai reprezintd o problemd pentru
tfrrrrrroli, a afrmat cu hotdr6re.
l)rrr sunt gi nobili francezi amesteca(i in conspira(ie, de

Illcrr sunt dispus si fac tot ce depinde de mine ca sd


tllr r irlrri complotul.
Arn auzit doui nume, gi-a amintit Agata brusc.Adolphe
llrlrrle ;i Claude Benoit.
!r rr trecut degetele peste frunte incercAnd sd-gi mai
Irrrrrrterrscd gi altceva dar nu a izbutit. Cristopher a adoptat
Ilu,,,' o ttitudine bldndl fa([ de ea, care a prins-o cu garda jos.
I ;ti istovitd , ar fr mai bine sd te intorci in odaia ta gi sd

ll

urlrlrnegti.
( 'c se va intdmpla cu cutia de bani?
Nrr ai de ce s5-{i

faci griji pentru asta, mI voi ocupa eu


83

Arunrru GrNzvn
de tot. gi lZgdduiesc s6 nu fac nimic care
se ii dau
vdrului tau. Ai cuvdntul meu.
Agata s-a intrebat dacd putea sI aibd incredere
in el, t
nu avea altd solulie decit sd_i accepte frgdduinla.
inci nu
putea intoarce in Spania ca s6 il avertizizepe
Carlos, dar
putea incerca s6-i trimitd o telegraml.
Da, asta va face
douazi. A oftat, m6hnit6. Trebuia sd se intoarcd
dar nu av(
bani pentru asta, va trebui sd aqtepte sosirea
Marinei ca sl
roage sd-i cumpere un bilet pe urmdtorul
vapor. Totul i
pirea descurajant- Dar deodati s[ lase responsabilitatea
mAinile lui Cristopher a frcut ca u$urarea
sd fie instantan
El a observat emotiile care ii brdzd,au chipul: istovi
hotdrdre, durere qi ugurare. Instinctiv, i_a
luat t mdna gi i
strans-o intr-ale lui ca s-o linigteasci. Ea
l-a privit uimiid
gestu] lui neagteptat dar fdrd sd se retragd
din strdnsoare.
Imi
datorezi
o
scuzd.
i_a spus pe negindite.
Cristopher i-a adresat un inceput de zimbet
care
schrmbat complet infEligarea. Chipul sever
cu trdsdturi dure
devenise foarte atrdgdtor. Radia u, f.....
coplegitor. Inima
Agatei a tresdrit in piept. il gesea irezistibil,
dar totodatd de
,

neatins.

Iwz;rn-uA
vtllrrl ei Carlos gi bunicul Gin6s dacd documentele gdsite se
rkrvcdeau a fi adevdrate.
Nu l-ag da niciodat[ jos peArthur cu o lovitur[ a mdinii,

arnintit in goaptd.
('ristopher a izbucnit in rds din pricina tonului indurerat
pe care putuse sd-l perceapi in glasul ei.
Pe mine nu m-ai da jos, de asta te asigur. Cum naiba
prrtca sd ia aceasti afirma{ie, spusd pe un ton at6t de arogant?
s ir intrebat Agata,neg[sind rdspuns. N-am intdlnit niciodatd
o lbrneie care sd primeascd nigte insulte nemeritate intr-un
e hip mai demn. Purtarea mea nu are justificare. imi pare
I

rr

lirlfte riu.
Vorbele lui Cristopher erau sincere qi ea le-a interpretat ca
I lirre.

I
lr

i1i accept scuzele.


$i atunci el a fdcut ceva cu totul neagteptat gi lipsit de
lrundcuviin{d. A aplecat capul spre ea gi i-a atins ugor cu gura
lluzele pline, care s-au deschis a$a cum se deschide o floare
c0nd o sdrutd soarele dar atingerea a fost ati"t de scurtd incit
Agatas-a intrebat dacd intr-adevdr existase sau, dimpotriv[,
ili inchipuise. A inso(it-o p0n[ la uga oddii, a deschis-o gi
r-a frcut loc sd iasd. Ea a frcut asta ca un automat; abia se
linea pe picioare. Cristopher a condus-o p6nd in iatacul ei,
care se afla in capitul cel6lalt al coridorului. I-a deschis uga
ca un cavaler gi, cu mdna intins6, a poftit-o sd intre. Fata a
ascultat supusd dar inainte de a intra de tot, s-a intors ca
s[-;i ia rdmas bun. Zimbetul bdrb[tesc ii provoca gddildturi
in stomac ai ii punea aripi inimii sd zboare.
- Vise pl6cute, Gatat
Pre( de o clipi nesfdrqitd, amdndoi s-au privit cu
sinceritate gi frrI ranchiund.
- Agata,l-a corectat din nou. Numele meu este Agata.
$i a inchis uqa in urma ei.
85

AatBrru GtNpw

r@

cristopher a rrmas c,teva


ca mintea sd inceteze sd-i lrrcreze
cu toatd
i.q iufeala.
ttllgaataT. L_uua
Cuti
bani confinea mult mai multl informafe
decitt prevdzu
inlane3e lui Robert lenkinso, o pu.t.
,
]::Y:_::-i
documente ca sd le p5streze ta loc
sigur.

11
Carlos de Lucena nu putea

fi amestecat

intr_un

compl
pentru rdsturnarea mona hului
Spaniei. Gdndul la
asemenea posibilitate ii producea
fiori de teami. E.u f..

regelui Fern ando i pedepsel


s
lui exemplare pentru trddltori, dar
v'rul
respectuos qi fidel legii, atunci
de ce numele lui era trecut I
lista suspecfilor? Cui ii era adresart
gli!*r:U la multele variante ii prilejuia o cumplitd durere
de cap' agatanu putea sd afirme
sa" ru
avea obligafia sd-l alerteze pe
carlos in legdturd cu ce se
punea la cale in Anglia, cel pufin,
cu ceea ce credea ea cr se
convinsd pe Arthur s_o insoteascd
pentru
a:.T,lITo:,i:,"-,
trimite o telegramd. S_a oprit b-;;.-";;;;;;;;;;
insircinat cu misiunea era cristopher,
cercetdrile rui nu se
vor mlrgini doar laAnglia. Dacd
eiau amesteca{i gi spanioli,
logic ar fi sd se ducd in Spania
ca sd cercet eze... AfEcut ochii
mari in fafa ideii care ii venise: ea
ar putea sd ii ofere

H::::::,"*".iT:1tuI

.i;;;

;JH;

ii;;;;#;':;
j*.nl#ffiI.:'Jl;

posibilitatea de a lua leg6tura


direct cu Carlos gi cu
secretarul
de Stat spaniol.

Era o idee extraordinari! Ar putea


sd se intoa
C6rdoba. Dar deodat' s_a dezumflat.
86

i; ;;;;;;

rcd,

la

IwrSre-uA
('r'istopher avea de gind si plece cur6nd, nu va putea sd stea

Itr Marina, cum voise c6nd a inceput aventura ei gi atunci


erllttoria in Anglia se va dovedi in van. Inima i s-a impd(it
Irrtrc doud emo(ii limpede deosebite: dorinfa de a-qi vedea
pt'iotena de suflet qi iubirea care o lega de familie. Nu ar
prrtoa sd-qi ierte dacd vdrului ei i se intAmpla ceva grav
pcrrtru cd iqi satisfEcuse un moft trecdtor. Marina va rdmdne
irr Scofia ani de zile qi va putea sd o vad[ intr-un viitor nu
lirirrte indepirtat. A oftat g0nditoare. I se pdrea
rrcrnaipomenit cd intirzia atdta s[ vind dupl ea dar nu avea
rrllccva de fEcut decdt sd agtepte. Agatanu s-a mai g0ndit la
rrsla gi a pdrdsit foigorul ca sd se ducd sd-l caute pe Arthur.
A presupus c[ il va gdsi in birou gi intr-acolo s-a indreptat.
Cristopher stdtea pe un coltr al biroului tatllui sdu, cu
lrnrlele incrucigate peste piept qi o expresie tainicd pe chip.
l)irnpotriv5, Arthur stitea comod pe unul dintre fotoliile
rr;czate in fa(a mesei luxoase. igi privea fratele mai mare
th'ept, cu chip senin. Jinea in mind registrul de socoteli al
lirrniliei gi tocul pe care il folosise ca sd corecteze cdteva
tlintre ultimele intrdri 9i iegiri de capital. Cdnd a terminat de
rrotat ultimul num[r, a ldsat tocul in cllimara de pe masd gi
s-a gters pe mdini cu o batistd pe care a pus-o dupd aceea in
buzunarul de la pantaloni.
- E mare pdcatcdtalentul tdu se risipegte numai in folosul
lamiliei. Ai fi un avocat grozav in Londra, i-a spus
('ristopher.

Arthur a schilat un zAmbet; auzise plAngerea asta vreme


tlc luni, pAnd ce a recunoscut c[ nu avea de gind si plece

tlin comitatul Hampshire.


- $tii doar c5 nu md intereseazd sd deschid un birou

intr-un orag atit de agitat. imi place sd triiesc lalarl,liniqtea


care se respirl aici.

87

,{p,urrc GoNtvn
Cristopher a mijit ochii albagtri auzind aceste
Arthur era, fdrd, indoiald, cel mai bun student pe care
avusese Universitatea din oxford.
$i Andrew se dovedi
un student silitor, cu note extraordinare, dar Arthur
avea
capacitate intelectuald mult peste a amdndurora.
Inteligen
lui il uimea.

- $i ce anume te intereseazd? Ochiifratelui sdu exprim


o indoiala la auzul intrebdrii. Egti un bdrbat linigtii
9i ir
inchipui cd de casd...
Arthur l-a intrerupt, qtia deja unde voia sd ajunga
vorbele lui.
- Mult mai interesat de familie decdt tine.
Rdspunsul lui a sunat un pic cam brusc dar
Cristopher n
l-a luat in seamd. S-a g0ndit la spusere rui cdteva
moment
inainte de a incepe sd vorbeascl iariqi:
- De aceea socotesc cd egti cel mai potrivit sI dai un
mo,stenitor familiei.
Arthur l-a privit uluit, se a$tepta la altceva.
- Responsabilitatea asta este doar a ta, n_am
niciodatd gi nici n-o voi face.
- Egti indrdgostit, Arthur?
- Ce tot spui...? Dar nu a reugit sI termine fraza,,
Cristopher ii punea nigte intrebdri tare ciudate gi
nu gtia de
ce. Fugi de obligaliile tale? l-a intrebat brusc.
cristopher a izbucnit intr-un hohot de r0s care afrcut
ca
sprincenele lui Arthur sd se ridice intreb[toare.
Era multE

Iwryrr-uA
llctl c[

tata nu se va opune alegerii tale. Arthur era tot mai


rretlumerit. El nu alesese pe nimeni; atunci, de ce fratele lui

tlirrna contrariul? Mdrturisesc cd la inceput am avut


Irrtltrielile mele in aceastd privin(6 dar timpul mi-a ardtat cd, ai
urr al gaselea simJ nu numai pentru studiu ci gi pentru femei.
Asta inseamnd cd am binecuv0ntareata?
Arthur incepea sd se amuze de discujia cu fratele lui cel
nraro. Acesta se incurca intr-o sfoard pe care el va fi incAntat
srr

i se ingdduia.
$tii doar c6, fiind viitorul cap al familiei, ai nevoie

tr strdng6, dacd

de

nt'ordul meu pentru o hotdrire atdt de insemnati.


Arthur nu a stat la indoiald nici o clip[ sd str0ngd sfoara.
imi aminteqti de tatdl nostru de acum zece ani.
Vorbele lui au avut efectul dorit. Cristopher le-a simfit ca
l)c un pumnal in stomac. Pupilele i s-au dilatat de surprizd.
- Asta a fost o loviturd sub centurd, i-a rdspuns indurerat.
Mai cu seamd cd am hot[rdt sd te sprijin in caztl in care tata
s-ar opune alegerii tale.
$i, dintr-o datd, a gtiut la ce alegere se referea. Credea cd
cra interesat de domniqoara Martin! Sincer vorbind, trebuia
sri admit[ ci ar putea ajunge s[ fie. Dacd Agatal-ar privi cu
rrceeaqi intensitate qi candoare cu care il privea pe fratele lui
col mare. C6nd Cristopher intra in incdperea unde se aflaea,
ochii ei ciprui cdpdtau o suavd nuan{[ aurie. Iar buzele, rogii
iridoma cdpqunilor coapte, schilau un zimbet pe care
('ristopher nu qtia s[-l aprecieze gi nici ea nu-i ingiduia sd
il observe. intr-adevir, fratele lui era un prost fEr[ pereche.

l)acd ar inceta sd se mai zv6rcoleascd in compasiune pentru


cc se petrecuse in trecut, ar putea si infeleagi clt de mult
valora domnigoara Martin. CAt de special era pentru ea gi ce
putea insemna in viitor.
- Me bucur sd aflu ci nu egti deloc interesat de aceeagi
persoand ca gi mine, a spus Arthur. Aceste vorbe l-au prins
89
I

,Lrutrrc GrNwr

Iunrsrn-uA

pe Cristopher oarecum nepregitit. Pesemne aceasta


pricina pentru care a tres[rit cAnd l-a atztt. Este o
ugurare, intr-adevdr, a continuat fiatele lui dar tonul nu
fhntin6,
ajuns si cred ci interesul tdu pentru ea ar putea de
rdzbundrtle vizigote la care de vorbele lui in ultimele zi
Cristopher a clipit ca sd alunge de nedumerirea prov
auzindu-l pe Arthur. Credea c[ el era interesat de domni
Martin? Incidentul de la fAntini folosise doar la inti
convingerii sale. Aga cd s-a hotdrdt sd qteargd dintr-o lovi
orice impresie greqitl pe care fratele lui mar mrc ar a
despre el. R6zbundri vizigote? S-a intrebat unde o fi
Arthur expresia aceea.
aqa de serios cum se agtepta. Cu incidentul de Ia

Nu m-a interesat niciodatd domnigoara Martin,

cu glas limpede Ei pe un ton precis. Arthur a mijit ochii


i-a transformat intr-o linie. Are toate neajunsurile pe care
urisc la o femeie degi, din fericire, prezen[a ei nu mi se
pare de neindurat gi, cu vremea, sunt sigur cd voi invdfa
suport.

- Am crezrfi cd...
Arthur nu s-a simlit in stare s[ continue. Semnele pe
le vdzuse la fratele lui cu cAteva zile in urmd erau fal
Atunci, to(i se inEelau in privinla lui Cristopher. Pd
Andrew fdcuse cAte o glum[ in legiturd cu asta. $i i-a
cu adevdrat rdu pentrt Agata, fiindcd gtia c[ el nu ii
indiferent, fapt pentru careva avea de Iuptat cu ceea ce
mai greu: dezamd.girea.
- Cu indrumarea potrivit[, a continuat fratele
pragmatrc, gr o atenfre necontenitd, va invd{a s[ se
sd se rnigte in cercul nostm in mod cuviincios, dar
sd-i ddm rd,gazul necesar.
Arthur a crezut cd, mdnat de intenfii bune. C
90

in ce mai mult.
De bund seamd cd pot s[ invdt si fiu o adevdratd
rhrirrnrr6, cu indrumarea potrivit[. Amdndoi fratii au tresdrit
rlt'rrtltrtd auzind glasul celei pomenite. Au intors privirile spre
lrrt'rrrcase lucrurile din ce

ulrr tlc la intrare gi au vdzut-o pe Agata opritd in prag. Spatele

ll lrcrrrura de cdt era de incordatd iar ochii, spre deosebire de


lllt'lc trecute,ardtau o furie arziatoare. Daci ag fi interesati de
lrrlrr. rr incheiat. Arthur a inchis ochii in vreme ce igi inghilea
rrrlrr';r. Cat o fi auzit? De ce voia el s6-l inghitd pdmintul iar
llrrlt'lc lLri in schimb, zdmbea de parcd i-ar fi flcut un hatdr?
lrlrlrcipase la asta incercdnd sd afle ce simfea Cristopher;
Ilnnr sc c[ia, nicio femeie nu merita s[ se vorbeasc[ despre
,r rnlr.un fel atdt de lipsit de pasiune gi crud. Cristopher o
Il r\ ('r cu bdgare de seamd. Ochii fetei fdgdduiau o rdzbunare
Itunlil. clar el era sigur ci supdrarea ei nu igi avea rostul.
Ittl,'rt'srrl ci pentru fratele lui era intru totul justificat gi chiar
tl rl srrslinuse. Atunci, de ce pirea cd ii vine s6-l omoare?
Ap,rlrr rr llcut pagii care o despd4eau de Arthur gi cdnd a ajuns
l0rrptrr cl, s-a oprit ne?ncet6nd sd-l priveascd. Tindrul s-a
llrltr rrl politicos. Arthur, el a privit-o cu o anume rogea(d, ag
llr'rr rr rnerg in oraq sd-i trimit o telegramd Marinei, pot sd iau
ltll',rrr;r lirrniliei? Nu md deranjeazd sd merg pe jos la dus, dar
thrrrrrrrl tlc intoarcere este destul de anevoios.
Itr',trrnta care despdrfea Whitam Hall de Portsmouth era
llr,lr,'r rrtile.
It' voi inso(i chiar eu. Agata bdnuia. Am sd-i cer lui
llrrr,,rr srr pregdteasc[ trdsura. Agteaptd aici un mornent, md
htlnt, ttrtlati.
llrr nrinr-rt dupd aceea, Arthur a iegit din bibliotecd
trrlrrrrlt';. E,a se pregdtea s6-l urmeze, dar vorbele lui
I tl,,t,,Ilrcr au oprit-o.
I t,rt'rr rni-ai fi cerut, te-aq fi insolit cu pldcere.
l)rrr rrt'rr ci ardea cAnd s-a intors sd-l infrunte. $i a ar,ut
91

Arytrtz

GnNsn,

acelagi gcst de scirbl pe care l-ar avea privind o i


strivitd pe podea. Repulsie gi incd ceva ce Cristopher nu
qtiut s[ interpreteze.
- NiciodatS, niciodatd sI nu-mi mai adresezi cuvdntul
ingdmfat.
Tonul ei furios l-a luat cu totul prin surprindere gi nu
gtiut cum s6-l ia. Cdteva momente mai inainte, ca sd
adreseze lui Arthur, tonul ei fusese dulce, dar acum
vorbea cu el, era aspru ca acidul.
-Am crezut cd imi vei mulfumi pentru interven{ie.
Agata a deschis gura ca sd rdspundd dar a inchis-o di
nou fiindc[ nu era sigurd cd-gi stdpinegte veninul care
putea sd-i ias[ pe ea. $i-a luat timp inainte de a putea sd
dea un rdspuns.
- Iertare dac[ ifi par confizS, lord Beresford, dar du
sdrutul de ieri nu puteam s6-mi inchipui cd, azi ii vei
sfaturi fratelui dumitale in privinfa mea.
- S6rut? a intrebat Cristopher, nedumerit.
Pupilele Agatei au strdlucit din cauza spaimei pe care o
resimfea. Sdrutul nu insemnase nimic pentru el! $i congtientizarea acestui fapt i-a provocat o durere ascu(itd in piept.
- Tdgaduiegti? Se intrebase mai degrabi pe ea ins5gi, gi
mai putin pentru a afla rdspunsul lui. Se simlea atdt de
ruginat5... Am crezut cd... ii era foarte greu sI continue sI
vorbeascl; nodul pe care il simlea in gdt o ineca. imi pare
rdu... Agata se intorcea ca sd ias[ din inc[pere, dar mdna lui
Cristopher i-a prins braful. Ea a incercat s[ scape din
strAnsoare dar nu aizbutit, de aceea l-a impins cu amindoud
mAinile ca si se elibereze. Netrebnicule!
Ochii lui Cristopher s-au redus la o linie riu prevestitoare
la auzul insultei dar nu i-a dat drumul. A continuat s-o finl
cu putere. O secundd dupd aceea a tras-o spre el gi i-a prins
birbia cu mina stdngd ca s-o imobilizeze. gi deodatd, i-a
92

IwWn-uA
si amufeascd orice ocar6' SSrutul lung
neaqteptatd' care ii era
y, 1',ro6rd a dezldnfuit in ea o furtund
cu o indtdznealit
rrccrrnoscutd. Cu un geamlt de pldcere 9i
Cristopher'
irrcorrqtienld, Agata a atins cu limba lui
pe loc' Cu un mormdit izvorit din
1,,,,uutandu-i un rdspuns
i-a dat
*,,i,fundrl gitului, gi-a aqezat m6na pe p[ru] ei 9i
mai adinc;
eirpul pe spate pentru ca limba sd pdtrundd 9i
rdsuflarea' Sdrutul lui voia s-o
1,,',.u .a incerca s5-i taie
cu foc ai reuqea pe deplin'
i,.,l.ps.ascd, s-o insemne
aveabuzele
Dar pe neaqteptate, nu a mai sdrutat-o' Agata
dar dorit.
rrrnflate qi sensibile din pricina asaltului neaqteptat
dintre
- Nid[jduiesc ci acum vei qti sd faci deosebirea

-,*rt gr*

de a lui ca

tlcosebirea pe care tocmai mi-ai ar[tat-o'


spre u$a
O secund[ mai tirziu, Agata alerga pe vestibul
rlc ieEire in strad6.

L2
qi
c61[toria la Portsmouth se dovedise lungS anevoioasa'
o copleqea' a
l'dcerea lui Arthur, addugatd la tristefea care
putuse sd-i
izbutit s-o descurajeze 9i mai mult' Din fericire'
sd
trimit[ o telegramd Marinei, in care ii spunea c6 trebuie
93

,4aurru GtNsw
se intoarci neintdrziat in Spania ca sd se ocupe de
chestiune de viafE qi de moarte. ii trimisese un mesaj
v5rului Carlos, avertizdndu-l de conspiratia care ,. prr"u
cale in Anglia impotriva regelui Spaniei, exprimAndu_
ingrijorarea gi rugdndu-l sd fie pregdtit pentru ori
eventualitate. Dar ceea ce Agatanu gtia era cr, folosindude influenfa lui, Cristopher ddduse la toate oficiile pogta
din Portsmouth qi imprejurimi o alertd in regituri cu toa
mesajele care se vor trimite in Spania. Atenfionarea ei
nu
ajunge niciodatd la Madridl
Acum, privindu-se in oglindd, s-a l6sat pradddeznddejdii
O interesa un birbat care o considera mai mult decit t
pacoste. Nu exista pentru er. putea viitorul ei s[ fie
mai tri
Dorinla inimii mai nepotrivitl? Se indoia, dar trebuia
asiste la o cind de gali oferitd de lordul Beresford inainte
inceperea sezonului monden din Londra. La cind urma
participe elita societd{ii din portsmouth gi Southampton,
qi oameni politici de vazd qi comercian(i bogali din
alte
comitate. Influen{a lui John Beresford era bine cunoscut[.
Va veni la cind gi ducele de Arun, nobilul care o fermecase
din prima clipd cind il vdzuse.
Agataa privit imaginea pe care o reflecta oglinda de a
Nu avea alte mai potrivitd pe care o avea pentru un eveniment
de o asemenea amploare. Nu degeaba fusese rochia de
mireasd a mamei sale gi avea pentru ea o afectiune foarte
speciald. Era de un stil foarte pe placul nobilimii celei mai
neao$e din Madrid. De culoarea fildegului, o acoperea
foarte
cast, degi insinuant, de la gdt pdnd,la glezne. A completat
finuta cu nigte ciorapi din mdtase, dar de la tatdl ei c6nd a
implinit gaisprezece ani. chiar daci in c6rdoba nu avusese
niciodatd prilejul s6-i poarte, Agata a considerat cd sosise
momentul potrivit. Fileul negru ii stringea pdrul cu severitate
gi ii scotea in evidenfd intr-un fel incdntdtor
culoarea deschisd.
94

Iwryrr-uA
bdt[i in uga iatacului au f6cut-o

sd se intoarc[ in
punea
vrcnre ce igi
cerceii. Cind a deschis, a rdmas frrd grai.
( r'istopher stdtea inprag, imbrdcat intr-un fel spectaculos.
l)irc[ de obicei era un bSrbat impundtor, in costum de gald
lli liria rdsuflarea.
Ni$te

Cristopher nu-qi putea lua ochii dela Agata. Moliciunea


stof'ei rochiei ldsa s[ se ghiceasci silueta voluptuoasi gi
scrrzual6. Femeia cu p[ru] blond care il privea nu avea nicio
lrrrrimi de cochetdrie pe trup. Gatul de lebdd6, frri podoabe,
scotea in evidenfd desdvdrgita transparenld a pielii aurii.
(iura provocatoare te a[dta s-o s5ru{i, ochii scdnteietori il
lrriveau cu o sincerd curiozitate. Pirea atl,lr de vie inc6t a
sirn(it o biciuire in mSruntaie care l-a nedumerit.
l)omnigoara Martin nu era o frumusefe excepfionald. dar
irvea ceva in felul de a fi care atrdgea spre ea privirile
lrirrbafilor; s-a corectat, il atrdgea pe el fIr[ leac.
- Trebuie s5-(i dau ceva. Agata nu a spus nimic; a rdmas
tticutd, agteptAnd. Am izbutit sI recuperez colierul cu camee
l)c care l-ai pierdut in Londra. Ochii ei s-au umezit de
rocunogtinfS. Cind Cristopher i-a intins cutiufa de culoare
inchisd, a govdit dacd sd o deschidd sau sd o strAngd la piept,
irtAt de emo{ionati se simlea. Am putut si recuperez doar
bijuteriile, f,rindcd erau amanetate.
- Nu voi putea sd te rdspldtesc niciodat[ pentru acest
serviciu, a spus ea cu glas intretdiat.
- Este felul meu de a-mi rdscumpdra lipsa de sensibilitate
din zilele trecute. Singura mea scuzd este ci mi grdbeam,
iar rdbdarea nu este una dintre calitdlile mele cele mai
insemnate. Agataa strAns la piept cutiu(a, cu o recunogtinJd
nSscuti din strdfundul inimii ei. D5-mi voie. Cristopher a
luat cutia ingust[ din lemn qi a deschis-o. A scos frumosul
colier de perle gi l-a pus in jurul gitului ei, care s-a intors
finindu-gi fileul, ca s6-i ingdduie lui sd-l inchidd cu ugurinld.
95

,4rutrru GzNBw

Iwryrn-tvtA

Dorin{a de a-gi trece degetele pe g0tu1 ferm l-a frcut


inghita cu greutate, Ce naiba i se intAmpla? Dintr-o
dorin{a il imboldea 9i il zdp[cea. Gata.
Ea s-a intors cu o privire dulce. Era cel mai frumos dar
care putea s[-l primeasci. $i-a infipt pupilele negre

chipul birbatului gi l-a studiat cu atenfie. Dorin(a de


imbra{iga din recunogtinf[ aproape o intrecea pe cea
chinuia de c6nd descoperise cd, era indrigostitd de el.
- Multrumesc, a izbutit sd spund cu glas intretdiat,
Cristopher nu a putut s6-i r[spund[ la mul{umiri din pri
apariliei bruqte a lui Andrew pe holul vestibulului de la
Agata a putut sd zdreascd abia o secundd intuneci
pupilelor lui inainte de a-qi intoarce chipul c[tre fratele
mic.

- Cristopher!

Credeam cd egti in salon intAmpindndu-i


oaspefi, aldturi de tata.
- Mi-a recuperat bijuteriile, Andrew!

Agatai-aardtatcolierul de perle care ii str6lucea la


cameea pe care o finea in mOnd.
TAndrul i-a fEcut cu ochiul complice. Pe Cristopher
deranjat camaraderia pe care a remarcat-o intre ei, degi
gtia sd spund de ce. Unde naiba era Arthur?
Cdteodati, cAnd i1i propui, Etii sd faci lucrurile bi
Ochii lui Andrew l-au privit gtrengari- gi te inqtiin\ez cd,
absen(a lui Arthur, eu sunt insotitorul oficial al domni

Martin;

aqa a decretat tata.

Cristopher s-a scuzat

qi,

aplecare a capului, s-a despdrfit de ei. Cu pagi energi


coborit sclrile pdnd la parter. Agata gi-a mugcat
gAnditoare. Cel mai mare dintre frafi rru igi pierdea
severd nici cdnd era vorba de o simplS. desp[4ire.
Ea a primit cu pl[cere braful pe care Andrew i-l inti
Seara putea sd se dovedeascd interesamti, la urma
96

Whitam Hall strdlucea. Conacul era superb, dar in seara


n'cca strdlucea intr-o lumind aparte. Agata sim[ea parfumul
lrrrrlcniilor aqezate strategic prin colluri , aromalor dulceagd
lltrrlllca fiecare sald. Candelabrele din tavane luminau cu o
ltre rrc incandescentd incdperile ample gi pline de oaspe{i, iar
r,trur lusese spectaculoas[. Ea nu qtiuse cd la bucdt[riile de la
Whitam Hall era un buc[tar din Salamanca. Dupd cum ii
tpuscse Andrew, meritul era al lui John care dorea s[-i facd
pc plac singurei sale fiice, Aurora, ca sd se simtd c6t mai
htrc cAnd se afla acolo. Orchestra acompania cu muzici
fr,lrrritele conversa{ii u$oare dintre participan\i. Ugile mari
tlrr gr:amuri care frceau accesul in grddinile din spate erau
llrsclrise cdtre noaptea cald[ qi inmiresmatl, parfumul
lttrtrtlafirilor gi al iasomiei se intrecea cu mirosul florilor
llrrrlc dinduntru. Agata privea cu mare interes rochiile
l['grrnte qi scumpe ale femeilor, care iqi ascundeau mare
ftnrlc a chipului in spatele unor evantaie uriaqe. O atingere
lt;oirr[ pe umir a fEcut-o si se intoarci iute. Era John
flt'reslbrd, care ii intindea mdna in semn de invitalie,pe care
lr nlr avea de gind s-o disprefuiascd.
lr vremea sd inceapl dansul, iar acesta trebuie deschis
fh'r'irlrc gazdd qi invitata speciald a serii.
Vorbele lui amabile o fdceau si se simtd foarte bine.
Nu cunosc prea bine pagii de menuet, i-a spus. John
I rr irrlrcsat o privire tainrcd, a cdrei semnificafie a fost aflatd
Itr .'lipa in care notele muzicale au inundat salonul. Nu era
llr nrcnut, ci un vals. $i, la inceput, ei erau singurii dansatori.
I lrspc(ii le-au ldsat un spa{iu amplu, inghesuindu-se l0ng[
It,r('lc ca s6-i priveasc5. Dansul elegant, interpretat intr-un
lllrrr nrcdiu, ingdduia ca piruetele sd nu fie foarte iu[i, qi astfel
lltlt ririle grafioase se intensificau. John o sus(inea cu
hrrrritute dar cu mare corectitudine, fdr[ s6-gi ia ochii de pe
llrrlrul ci, care ii zdmbeacu o pl[cere neobiqnuitS. Marchizul
97

I
:ll
I

l',1

;;iiil

,4pteruu GpNrvs,

Iunz;rn-uA

de Whitam a fEcut un gest cu mdna


Si -ui
s-au aldturat la dans. Dupd cAteva minute,
care ei i s_au n[r
de vis, muzjca a incetat gi in vreme ce
continua sa r6dd
excitatd ce era, unul dintre oaspe(i a preluat gtafeta
de la Jo
surpriza ei a fost majorl c6nd a observat prezenla
atrdg
a lui Andrew, cel mai vesel gi mai petrecdre{
dintre cei
Beresford. Agata a fost neatentd
a$i cdt i
"at"uusecunde,
trebuit lui sd ii ia mAna dreaptd intr_a
lui, apoi gi_a pus paln
mare gi caldd pe talia ei ca s_o conducd in
mrjlocui sputriu
de dans. Aagezat-oinfalalui, cu trupurile
amdnduroraur
aplecate spre st6nga. I-a pus m6na dreapti
pe umdr. Agat'a
deschis ochii mari, uluit[. Andrew doar
nu voia sd danseze u
dans spaniol, dar chiar a$a era. Orchestra
a inceput c
note pe care ea Ie cunogtea prea bine gi
care in acel mo
r s-au pdrut minunate. ii era dor de
atdiea lucruri din Spani
Andrew executa paqii cu palma rczematd de
spatele ei
strdlucirea din ochii lui i se pdrea gtrengard gi
zeflemitoar,
dar Agata s-a concentrat sd men{in[ riimut.

*ffiurp"ti

i,

-";;;;
culminant al dansului, braful lui a invdrtit_o
cu putere gi
prins-o din nou fEcdnd-o sd se roteascd
de mai multe ori. M
se pare de necrezut ci gtii sd dansezi
un dans de-al n
i-a spus glumeali.
Andrew a mai invdrtit-o o datd.

ttrr:lancolie, care a izbutit s-o descurajcze. Pdrea atAt de


hrirccesibil. Piesa muzical5 se sffirgise qi Andrew a condut o cdtre unul dintre servitorii care duceau t[vi cu cupe pline
rlc ;;ampanie. A luat una qi i-a oferit-o. Agata a primit-o cu
rhirg. A bdut cu plicere lichidul rdcoritor, in vreme ce se
irrlorcea ca sd fie in fata lui Cristopher, care continua sd stea
tczcmat neglijent in celSlalt capit al silii. Aqtepta un gest
rlc recunoagtere din partea lui dar a in{eles c5 erau iluzii
tlc;arte, el nu avea de gAnd sd-i ofere nicio intenlie de
zirnbet. Deodatd, l-avdzut privind-o cu o furie care a l[sat-o
pcrplexi. Ochii lui albagtri au devenit indigo din pricina
rlispre{ului qi Agata qi-a dus o mAni h gli ca s[-gi indbuqe
rrrr geamdt. A observat cum trupul bdrbatului se incorda gi
lL'lul m6nios in care igi stringea pumnii pe ldnga coaste i-a
irrirtat cd, in starea aceea de nervi, un bdrbat putea sd devind
. lirarte primejdios. A putut sI vadd cum ndrile i se dilatau ca
sl rdsufle mai addnc, intr-o incercare de a se stdp0ni. Andrew,
cure se afla lingl ea privind dansatorii, era striin de emo{iile
prin care trecea fratele lui in capitul celilalt al salonului. Ochii
Agatei s-au inecat in lacrimi crezdnd cd sentimentul de
rrversiune gi respin- gere ii era adresat dar cdnd i-a urmdrit
privirea, care acum se indrepta peste umirul ei, a infeles c5 ii
rrtrdsese aten{ia ceva ce se afla in spatele ei. S-a intors ca si
vadd ce trezise in felul acela furia lui Cristopher. O femeie era
linta furiei lui qi era aceeagi pe care o iscodise ea in grddinile
lady-ei Grant. S-a uitat la bdrbatul care o insotea gi l-a
rccunoscut gi pe el, era engleztl trdddtor! De indatd gi-a
indreptat ochii de la ei spre Cristopher, care stdtea tot in
picioare, nepierz0ndu-i din vedere pe niciunul dintre ei.
Lgata s-a lipit qi mai mult de Andrew.
- Cine este femeia din spatele meu? l-a intrebat in goapt[.
T6ndrul a vrut sd se intoarcd spre unde ii ardta, dar ea l-a
(inut de braf ca sa-l impiedice. Andrew a fdcut un gest de
99

Iunz;ru-uA

Arunrru GzNzw
incuviinlare gi a aruncat o privire peste umdr, cu disc
- Este lady Ophelia O'Sullivan, iar insofitorul ei
Richard Moore, conte de Cray.

Agata a bombdnit intr-un mod abia inteligibil.


englezoaica aceea care iqi bdtuse joc de Cristopher in
ceacate ii pricinuise o durere ati"Ide adAncd gi cu
de vindecat. $i in momentul acelaaurit-o din toate pute
cu aceeaqi intensitate ca gi el.

13
Sd rdspund[ la intrebdrile luiAndrew in vreme ce u
din ochi toate gi fiecare dintre miqcdrile lady-ei O'Sulli
s-a dovedit o treabS anevoioasd. Femeia vorbea cu glas
de goptit gi cu un accent atit de pronun{at cu inso{itorul
incflt i-a fost cu neputin{i sd in{eleagd ce spunea.
-Tata a preg[tit o surpriz[. De fapt, intotdeauna ne
una, cdnd d[ o cin5la Whitam Hall.
- O surprizd? aintrebat dar frrd sd piardi niciun
din migcdrile englezoaicei, in spatele ei.
DarAndrew nu a putut s6-i rdspundd, tocmai intraserf,
salon doi bdrba{i pe care ea nu-i mai vdzuse nici
zilele de c6nd se afla acolo.
- Sunt Rafael gi Francisco, i-a explicatAndrew Au inr
t-o pe sora mea in cal[toria ei in Anglia gi de atunci
s-au mai intors. Au o tavema in Farlingtonnumitd,Blood
Coniacul pe care il servesc este cel mai bun din toatd {ara.
Am6ndoi b[rbatrii aveaupSrul negru gi pielea oacheg[.
imbrdca(i cu multd elegant5,, iar perciunii gi tunsoarea ii
100

ll liind spanioli
thtccau.

Au

in mai mare mlsur[ decAt ghitarele pe care le


strdbdtut incdperea pAnd ce au ajuns in fala lui

servitori au pus doui scaune din papurd in


qi ea a qtiut cd cei doi vor desfdta oaspeJii
salonului
Ittrjkrcul
r,tt rrrLrzici din fara ei. Aplauzele entuziaste ale oaspefilor au
htrrl o cu totul prin surprindere; frrd indoiali, erau foarte
t,trrroscu{i de cdtre nobilii din Portsmouth gi Southampton.
Agata l-a cdutat din priviri pe Cristopher, dar nu mai
tlllt'rr rezemat de coloan[, dispdruse din cdmpul ei vizual.
Arrlrcw a luat-o de bral ca s-o ducd intr-un loc mai bun, mai
lprr)irpe de cei doi ghitarigti. Ea s-a impotrivit un pic, fiindci
lttt voia sd fie atdt de departe de englezoaicd gi de trdddtor,
dru sa stdruie s[ rdmdnd unde era insernna si ii dea ldmuriri
Ittt Arrdrew de ce nu voia s[ se migte.
I u rrmat frr5 si impotriviri gi cAnd au fost aqezafi mai
htrr,',9l a inqtiinlat-o despre muzicape care urrnau s-o audd.
Ap,irt;r a ascultat atentd ce ?i spunea gi frrd si piard[ niciun
llnnnunt. Ea cunoqtea instrumenful; ghitarele erau de obicei
llr rrtc clin lemn de castan sau de nuc Ai calitatea lor depindea
tlt tt'rnperatura gi umiditatea din momentul fabric[rii; orice
lprrrriol cunoqtea aceste amdnunte. CAnd unul dintre ghitariqti
I lr('cput sd ciupeascd corzile, a fost semnalul pentru ca
llr t'rcir sd inunde salonul de dans. in aqteptare, s-a intins
lur( )iu'ca printre oaspe{i, care murmurau in goaptd, inc0nta(i.
r\l.uta a continuat s[-l caute cu privirea pe Cristopher gi
ll ',1:u'$it l-a zdrit foarte aproape de tatdl lui, marchizul de
['lrrlrrnr, ii desp[(eau doar cA(iva centimetri. A observat cu
tlr'rr(rc discu{ia pe care pdreau cd o poartd. John il finea de
htr lrt'ictura miinii pe fiul sdu cel mare, in vreme ce f6cea
tllrr , ,rp Lln semn de tdgdduire. Cristopher a strdns buzele cu
lr 1,t'st de mdnie qi s-a eliberat brusc. Niciunul dintre oaspe{i
Ittr rr pirut sd-gi dea seama de ceea ce se petrecea intre tat[
;l I rr . ('ind marchizul a ridicat privirea gi s-a uitat in spatele
,hrlrrr. CdJiva

101

Arutrrp GBNsry

Iwr;rc-*tA

ei, Agatai-avdzutexpresia de durere gi nu a mai fo]


de altceva ca sI qtie cI pricina infruntirii a fost
lady-ei O'Sullivan in casd. S-a rdsucit un pic ca sd ss
u;
femeie gi a vdzut-o urmdrindu-l cu privirea pe Crisl
care incepea si se indepdrteze de salonul de dans. A qtirrt
avea de gAnd sd se ducd dupd el gi s-a hotdrit s-o urme,p
-lartd-md,Andrew, s-a scuzat, trebuie s[ ies un
Acesta i-a oferit un inceput de z6n-rbet care i-a fdcut
ini
sd batd mai tare. Frafii Beresford erau prea chipeqi
liniqtea unei femei.
- Nddajduiesc c[ nu vei intdrzia prea mult. Ar fi pdcat
pierzi spectacolul.
Agata a fEcut doi paqi in spate inainte sd se intoalgS,1
iasd aproape in fugd in vestibulul de la intrare. Foqnetul
ut
rochii i-a dat de veste incotro se indrepta ferneia,
mergea cdliva metri inaintea ei, dar s-a oprit inaixls
ajungS. A observat zona de intrare in casd qi a v52s1
majordomul trinea capa gi plldria lui Cristopher in vrgr.
el igi punea minugile de piele. Fdrd indoiald, qy.u
pir[seascI petrecerea.

Lady Ophelia a izbutit sd-l ajunga din

urrpS

Cristopher era pe ultima treaptl a scdrii ce cobora in g.Adi


din fala conacului. Agata s-a apropiat incet iar majoffi
a vrut sd-i deschidl uga dar ea a rcfi;zat ddnd din cap.
4
la o parte c61iva centimetri draperiile de la fereastrd, ca
si
uite. Tonul implorator al femeii era limpede auzibil, 6.Ui
putea s5-i inleleagi vorbele. Cristopher nu s-a oprit.
ci
mers mai departe spre tufele de trandafiri. Agalx s;
inchipuit cd nu gtia prea bine incotro se indrepta.
Ophelia l-a urmat iar ea a hotdr6t sd-i urmdreasci.
Cristopher se simfea atdt de furios qi plin de mdnig
a gtiut cd trebuia sd plece, ca sd nu facd vreo prostie. Tq151
t02

ll rncredinlase hotlrAt cd nu qtia c[ printre oaspe(i s-ar fi aflat


1l lady Ophelia, dar el nu putea sd creadd. Mica discu[ie pe
urrc o awseserd fusese grozav de t[ioasd. CAnd deja atingea
Irllrrna treaptd, de la cobordre, a auzit glasul femeii, care il
tlrcrna. A grabit pasul, cdci, dacd se oprea, ar putea face ceva

rhirstic, ca de pilda s-o loveasci. A pornit cdtre tufele de


Itrrrrclafiri, pentru ca de acolo sd se ducd la grajduri. Voia sd
hr;icLreze un cal gi sd dispard, dar Ophelia a izbutit s[-l ajungd
rlirr urm[ gi sa-l prindd de braf.
Te porfi ca un copil mofturos. \,brbele au izbutit sd-l
o;rrcascd. Whitam Hall era plin de oaspe(i, iar el nu voia si
rlcu un spectacol in onoarea ei, lucru pe care il urmdrea ea.
lrrccpe si md oboseascd jocul 6sta de-a goarecele gi pisica.
lertare, dar mi gribesc.
intr-o zi va trebui sd incetezi sd m[ mai pedepsegti.
Clristopher a pufnit sup[rat. S-a intors spre ea cu ochi
rrrzittori.
Scutegte-md de deranjul de a hebui s[-tri fac vreo figuri,
cl ultimele cinci da1i.
Lady Ophelia a respirat adAnc gi a fEcut o strdmbdturd
cochet[ la vederea cdreia Cristopher a inceput sd bombdne
rrr sinea sa.
- $tiu cd egti incd supdrat pe mine fiindc[ nu ai putut sd
rrul ui(i, a continuat ea, dar, dac[ te consoleazd cu ceva, nici
e u lru am putut s-o fac. $i de luni de zrle incerc si te conving
tlc asta, in ciuda reticen{ei tale. Cristopher a injurat cu
r rolenfd gi i-a prins mdna ca s-o ia de pe braful lui. Dar
( )phelia nu l-a ldsat. A profitat de plimbarea sub clar de lund
ir cAtorya oaspe(i la cind ca si se lipeascd gi mai mult de el.
gtia c[ viitorul marchiznu se va da in spectacol la petrecerea
trrtalui lui. Era prea orgolios gi educat pentru a face a$a ceva.
M-am ingelat qi vreau s5 repar gregeala. Cristopher a privit-o de parcd. deodatd ar fi innebunit. Te iubesc, i-a spus cu
t03

Iunrsrn-uA

,4runrtz GeNnw
glas mieros. Niciodatl nu am incetat sd te iubesc qi
ciiesc foarte mult pentru r[ul pe care {i l-am l5cut dar
confuzd gi mi temeam de tinerelea ta. Erai at6t de pasi
El a crezttt cd nu auzise bine. Era confizd? Se temea
tinerefea lui? Era o prefEcuti!
- Poart[-te ca o femeie qi nu te mai da in spectacol.
- $tiu cd nu ai putut sd md ui1i, altfel ai fi deja insurat
tatd a o droaie de copii nesuferi(i. Dar uite, egti inci sin
f5rd pereche. Atitudinea ta este mai mult dec6t graitoare gi
gtii cAt md bucur[ acest fapt, chiar daci purtarea ta di
ultimele siptdmAni m[ scoate din min1i. Dar sunt in
singura femeie din viala ta, acceptd asta!
Amintirea vicleniilor puse de ea la cale ca s[-l prindd
cursd incd ii frcea grea([. Cum a putut sd creadd cdndva
era indrdgostit de ea? Cd, o iubea? Era rece, interesati gi
mai mincinoasl femeie din lume.
- Mereu vei fi pentru mine singura femeie nedenrnd sd
numeascd doamnd, a infruntat-o cu glas de ghea{6. Ophelia
scos un geamit la auzul insultei. $i acum, scuzd-mi, am
rezolvat chestiune grabnicd pentru care este nevoie
prezen\amea.
O umplea de o imensd mul(umire c6 mogtenitorul de
Whitam Hall nu o uitase. Furia care il consuma era o dov
limpede a acestui fapt qi avea de gdnd s-o foloseascd
avantajul ei.
- Te-am invd(at sa fii bdrbat, i-a amintit cu venin in glas.
Cristopher a privit-o cu ochi ce prevesteau furtuna. Avea
intiparite cu foc in memorie vorbele pe care le-aauzitin dupdamiazaaceea blestematd, care i-a schimbat via{a cu totul. Da,
existau atdtea lucruri pentru care trebuia sd-i multrumeascd...
- Dar nu m-ai inviJat s[ fiu un amant mai bun dec6t tatdl
meu, nu-i aga?
Ophelia a regretat vorbele spuse in trecut. intr-un acces
104

rlc lurie hotdrAse sd reia rela\ia cu moqtenitorul 9i s[-i dea o


Iroud gans[; averea lui era una dintre cele mai mari dinAnglia
lnr ca prea ambi{ioas6.

intr-o incercare de a obflne iertarea

hri. declinase numeroasele propuneri de protecfie oferite de


rrp[ili care cdutau alinare in bralele ei dar ea stabilise gtacheta
lrxrrte sus. il voia pe el! $i nu-i pdsa de anii scurqi de atunci.

s[-l urmdreascd aidoma unei stricate, o va face.


l)irr blestematul de Beresford nu se dddea invins'
Iartd-md, te rog, n-ar fi trebuit s6 spun niciodatd ceva
rrtit de grosolan gi nelalocul sdu. At6cut un moment qi a oftat
r'a si dea mai multd greutate vorbelor mieroase. Eram
irrdureratd gi bdusem prea mult...
El nu i-a ingdduit sd continue. Dintr-un singur gest, a
rzbutit sd se desprind[ de ea, dar Ophelia a reac]ionat intr-un
rrrod foarte diferit, gi-a aruncat brafele pe dupd gatul lui $i
i-u c[utat buzele ca s[-1 sileasc[ s-o sdrute' Cristopher a
rr{ors fafa gi i-a dat scdrbit bra{ele la o parte'
- Dispari dracului o datd din ochii mei! Nu doresc sd mai
rrnr de-a face cu tine gi ndddjduiesc sd nu uili asta niciodatd.
inainte de a se putea intoarce, ea l-a lovit cu furie. Palma
rr r[sunat in tlcerea gridinii dar Cristopher nu a flcut niciun
gcst. A rdmas nemiqcat, privind-o detaqat gi rece.
- Te vei intoarce la mine, Cristopher, pentru cd nicio
l)rroa trebuia

lcmeie nu va insemna pentru tine ceea ce am reprezentat eu.


qi nu qtii cAt mi
N iciuna nu a reugit sd-[i st6rneascd interesul

bucurl asta.
in cele din urmd, Ophelia s-a intors qi a plecat tdzind.
El qi-a trecut foarte furios mdna prin pdr. Se simlea de
parcd ar fi susfinut pe umeri toatd greutatea lumii. A aruncat
o ultim[ privire inspre Whitam Hall ca 9i cum ar fi fost
trltima oard c0nd mai vedea conacul qi o secundd maitdrziu
rr inceput sd meargd spre el de parcd ar fi fost urmlrit de
tliavol.
105

I
I

I
tl

l,
l

l,

,4pterru Gtrtpw

Iwryrn-tvtA

Un bdrbat intr-o asemenea stare de supdrare era in


de orice. Iar el nu avea de g6nd sd ingdduie ca o mui
precum ea sd-l dea afard, din propria casd. Cum putea
sd
arate fericitd pentru rdul pe care i-l fEcuse cu ani in
urmd?
se considere singura femeie din viafa lui? Blestem ata,
ii
da o lecfie!

L1
Rafael qi Francisco ii desfrtau in continuare cu arta
pe oaspe(i, strdini de comentariile pe care le isca
felul lor

interpretare. Agata privea cu atentie chipul sumbru


marchizului, care stdtea de vorbd in chip fo(at cu ducele
Arun. CAnd s-a intors in salonul de dans pe urma pagi
lady-ei Ophelia, nu se aqtepta sd dea nas in nas cu Artl

Beresford.
- Arthur... ! a exclamat. Ai aj uns la vreme !
- Cred cd niciodatd nu m-am grdbit atAta sI ajung la
bal. il caut pe Cristopher.

-Aplecat.
Arthur a tras-o ldngd un perete ca si_i poatd,vorbi, fird
ii deranjeze pe cei care ascultau concerlul lui Rafael
Francisco.
- A plecat? a intrebat-o.
Agataa confirmat dAnd din cap.
- A avut o int6lnire cu lady Ophelia in grddini.
TAnIrul a mijit ochii auzind-o.
- Lady Ophelia se afld aici,laWhitam Hall? Ea a
un gest din cap ca sd-i arate unde se afla femeia. Arthur
106

i-l ar[ta. Cine a poftit-o?


Agatabdnuia. Bdrbatul care o inso(ea era acelagi care ii
rlriduse informafiile spaniolului.
- A venit cu sir Richard Moore, conte de Cray.
Arthur a clipit ca sd asimileze informa[ia. I se p[rea
trcrnaipomenit c[ doamna avusese neruginarea asta, dar de
lurri de zileincerca sd reinceapd.rela\ia pe care a avut-o in
lrccut cu fratele lui gi nadnjduia cd nu va izbttti.
- Cum a reaclionat Cristopher?
Ea a preferat s[ nu-i rdspundd. incd avea infipt[ in suflet
privirea lui mihnita gi pierdutd cind femeia l-a infruntat.
Deodat[ a aluzit un rds fals in salon gi a dorit s-o faci sd
plirteasca pentru tot rdul pricinuit lui Cristopher. Ochii celor
tloud femei s-au intilnit dar Agata nu a intors privirea,
tlirnpotrivd, i-a suslinut-o cu toat[ neobrdzarca pe care o
rrvca. A observat gestul de dispre[ pe care i l-a adresat
ccalaltd gi r6sul batjocoritor cdnd ii spunea cdteva vorbe
lriirbatului care o insofea. A gtiut c[ vorbeau despre ea, cdci
contele de Cray a c[utat-o din priviri pdnd a g[sit-o. Gestul
e i de batjocur[ gi rdsul au frcut-o sd incordeze spatele gi sd
lidice o sprAnceand. FdrI nicio indoiald, petreceau de
rrrinune, dar ea suferise afronturi mai grave decAt acesta gi
('lre o fdcuserd mai puternici.
- Arthur! Acesta a l6sat chipul in jos spre ea. Am nevoie
sri-mi {ii isonul.
- SA-ti {in isonul? a repetat qi Agata a vdzut cI nu
lnlors privirea spre locul pe care

irr(elesese.

- Vreau sd zic s[ md aprobi in ceea ce fac, chiar


so pare

dacd {i

neobiqnuit sau nepotrivit.

in capul lui a inceput s[ sune alarma. Tocmai sosise la


Whitam Hall cu un mesaj urgent de la Robert Jenkinson
pcntru fratele lui.
- Cred cd n-o s6-mi placd sa-{i dau dreptate dacd n-o ai.
107

,Aaurru Grxnw
Ai

o privire care md infioard.


Agata l-a luat de m0nd ca sd_l ducd
inspre ghitarigti.
- \bm dansa o zambra mora.

Arthur s-a oprit brusc. Nici mort! Era


un dans spa

obignuit la nun(ile (iglneqti.


- Este un dans pdcdtos, a spus ingrozit.
- Este un dans senzual, nu pacdtos.
- Eqti nebund! Nu am de g6nd sd dansez cu tine.
Agata a r0s scurt auzindu_I. il vedea
intr_adevdr stdnj
_- r\
Nuu lrir
md ganoesc
g6ndesc sa
sd dansez desculll gi nici cu castan
castanit
Voi folosi batista ta, ca si fie mult
Oaspe{ilor
le
-uirio..
pldcea. Arthur se temea de un
dezastru. O vdzuse
nenumdrate ori pe sora lui dansdnd
acest dans, impreund
Justin gi s-a gdndit cd.d,acd prietenul
lui putea;,s5_i 1i
isonul", cum spuses e Agata, ji u. putea
s_o facd, degi
aveaaiciun chef.^imprumutd_mi"tbatista
ta, i_a spus.
nemrgcate; parcd, ar

;,Iffi;m^nea

fi fost infipt in podea.

Nu se cuvine s5_1i imprumut batista


mea. Asta ar pu
sd-i scandalizezepe oaspefi, i_a rdspuns
in vreme ce ince:
sd dea un pas inapoi. Agataa profitat
ca s5_i d,ezlegeb;tirt,
albi pe care o purta la g6t. Gesturile ei
iuti i_au fdclt p" ,nii
oaspefi sd-i priveasca mira{i dar ea
le_a oferit un zdml
dulce. incdlca normele etichetei engier"gti
dar de c6nd
pasa de asta spaniolilor? Ca
o femeie.sd ii dezlege un
bdrbat batista era cu totul scandalos
dar Agatanu gtia. N_a
sE dansez cu rine, s-a impotrivit
Arthur hotdr0t.
- Nu numai cd vom dansa dar ii vom da unei scorpii
veninoase o lecfie pe care n_o va uita
in viafa ei.
El se tot impotrivea cu inverqunar" gi Ag;tu
a pufnit
privindu-I. Nu putea sd-l sileascd sr
danse ze dar voia sd
utragd aten{ia lady-ei o'sullivan gi
pentru asta avea nevoie
de ajutorul unui Beresford.

r0B

Iunryrr-ttA
\,bi dansa eu in locul lui. \,6rbele lui Cristopher i-au stAmit
o surprizd neobignuiti gi s-a intors grdbita spre el. Nu aq putea

ilr-rni iert dacd Arthur legina in fala atitor persoane pentru cI


l-li impins s[ p[cdtuiascd dansind un dans scandalos.
('ristopher nu a gtiut cum si interpreteze expresia fratelui lui
rrirrd il privea, era u$urare sau resemnare? I-am vdzut pe sora
mca gi pe so(ul ei Justin dans0nd aici de c6teva ori gi cred cd
voi putea s5-tri unnez pagii. Agata a putut s[ observe incordarea
l)c care Cristopher gi-o stdpAnea. Era rezultatul intilnirii
trcdorite pe care o avusese citeva minute mai inainte cu
( )phelia. A sch(at un z6mbet de recunogtin{6. Si danseze cu el
cla o adevdrati delectare. O vei folosi pe a mea.
in vreme ce spunea asta, gi-a desfrcut batista din mdtase
gri pe care o purta innodatdh gitt qi i-a dat-o ei, iar fatai-a

inapoiat-o lui Arthur pe a lui.


Agata a profitat de pauzaghitarigtilor ca si se apropie de
ci cu o cerere. Cdnd s-a intors ca sd rdmind in faJa lui
('ristopher, avdzut agrtatd cd acesta igi descheia c[maqa. Cu
rniqciri incete, calculate, gi-a desfEcut cAliva nasturi, ceea
cc le-a entuziasmat pe c0teva doamne mai tinere de la
l)otrecere, ce il priveau prostite, iar pe ea a ficut-o sd scoatd
o exclama{ie. Bdrbatul ila o va ucide cu magnetismul lui.
Migcdrile ii erau ca de felind, privirea arzdtoare. Agata s-a
indoit cd va putea sd se concentreze la dans fiind atAt de
rrproape de el.
Francisco i-a fdcut un semn sd se indrepte spre mijlocul
salonului. Cdnd a luat braful lui Cristopher, qi-a dres glasul
ca sd atragd atentia oaspefilor.
- Doamnelor gi domnilor, in semn de multrumire pentru o
gazdd perfectI, sir John Beresford, doresc sd vd ddruiesc
pufin din muzicaJdrii mele, pe care el o admir[ atAta, gi care
adesea este ascultatd aici,la Whitam Hall. Am infeles cd
tuneori fiica sa Aurora a inveselit unele cine de la conac, iar
109

,Arunrru GaNaw

influen{a pe

care o avea spanioloaica asupra


rui. poate A
nu qtia cd Andrew gi nu Cristopher accepta
uneori

acompanieze la dans pe Aurora,


dar faptul cd intOiul
ndscut primise sd danseze cu ea
era un semn limpede a c
ce sim{ea pentru t6n6ri, chiar daci
incerca sd tdgdduiascd.
observat strdlucirea ochilor lui cf,nd
o privea agezindu_s
atitudinea relaxatd a umerilor gi aerul
digaJatpe care il a
fEr[ batistd gi cu cdmaqa descheiatd.
- N-am mai dansat niciodatd o zambra mora, dar
incerca, i-a spus cu glas goptit gi privind
intr_un loc anu
din sald.
Agataa urmdrit direcfia ochilor lui gi
a vdzltcd obiec
interesului lui Cristopher era ergl"roui"a;
pentru ea se a
acolo. Ca s5-i facd peplac l_a aqe)atin
fatrd, foarte aproape de
unde.stdteau lady ophelia gi sir Richard
Moore. I_a cerut sitr
fini de cap.tul batistei. El a fEcut-o de parcd ar fi fost obignuit
cu asta; a apucat capdtul pdnzei fine
cu vdrful degetelor.
- Tiebuie doar s[ m6 urmezi. Batista va fblosi ca sd
r[mAi aproape de mine la rotiri. in
mod normal se fblosegte
un evantai dar va fi bund gi batista
ta.
110

Iunnsrn-uA
ArnAndou[ ghitarele au inceput sd sune Ia unison.
Stand intr-unul dintre collurile salonului, Andrew se bucura
rltrr plin vdzindu-l pe mdndrul de frate-siu mai mare dansind
r rr Agata. Privea cu ochi intrebltori migcirile ei senzuale,
rrrtrrilc mdinilor gi zimbetul care ii lumina chipul. Cristopher
Irrr sc clescurca deloc r6u, chiar dacd abia depdrta picioarele la
trrriiclirile in cerc dar urma cu uqurinf[ ritmul Agatei. I se pirea
Ircrnaipomenit sd-l vadd in centrul aten(iei gi s-a intrebat ce o
Ir rnlcsnit aceastd schimbare de atitudine. Era pentru prima
orrlil cAnd il vedea dansind pe ritmuri spaniole Ei privind o
k'nrcie intr-un fel atAt de infldcIrat gi patimag.
Oaspelii se bucurau de spectacol. Era cu adev[rat o
grrivcligte unic6. in unele momente, miqclrile Agatei erau de
lvrltare, ca qi cum o stdp6nea o fierbin{eald, ca gi cum ar fi
krst posedatd de o forfd str[in6; d[dea drumul batistei gi apoi
u prindea iarigi. Ochii ei negri ardeau iar chipul exprima pe
rirrrclo fericire nestdpinit[ qi o durere chinuitoare. Gesturile
r clau expresive gi emolionate, p[reau mai degrabd urmarea
rrnui sacrificiu decAt un dans.
CAnd amAndoud ghitarele au tlcut, aplauzele oaspelilor
rrrr fbst asurzitoare, dovedind cI erau obignuifi cu acest fel de
spoctacol la conacul Whitam l{all. Pieptul Agatei suia qi
cobora cu iu(eald din pricina efortului ficut. Gura ii zdmbea
r' r lbricire adevdratd,, pind ce a atzit comentariul disprefuitor
rrl lady-ei Ophelia. L-a rostit cu glas at0t de tare incit a fost
rrrrzit de cei mai mulli dintre spectatorii adunafi in jurul ei.
r

Venise vremea rdzbunirii! Nimeni

nu putea' s6-qi

rrrchipuie cd purtarea ei avea acest scop: si atragd aten\ia


lcrneii asupra ei iar Cristopher o ajutase, fEr[ s[ qtie, cu mult
rnai multd eficienJ[.
$tia c[ dansul cu ea va fi o provocare pe care englezoaica
nr.r o va ignora. O'Sullivan era furioasd din pricina dispreluirii
tlc acum cdteva momente din gradini a moqtenitonrlui gi, dupd
111

,4aurru GzNpw
cum pufuse sd aud[, din pricina neincetatelor
lui respin
De aceea, Agata a inchis ochii qi a cerut
tdcere res
oaspefilor. gi-a indreptat privirea linigtitd
citre cei
ghitariqti.
- Don Francisco, don Rafael, o tonadilla. vI rog.
Cristopher a privit-o uluit de cerere. Stdtea
tot in pici
in mijlocul salonului dar s_a indreptat spre
ea, care i_a I
din nou braful. Tonadilla era o muzicd
veseld qi sprinfz
care in general era insofitr de versuri
zeflemitoa., a.,
dragoste. Cdntecelele aceleafEceau furori
la curtea spani
De cAte ori Aurora se intorcea din Spania,
obiqnuia sd
ultimul repertoriu invdfat; unele versuri il puneau
pe r
spaniol intr-o situa{ie foarte st6nj enitoare.
Agata gi-a innodat la br0u batista lui
Cristopher, lisdnd
c1,gdt sd-i atArne pe gold. A apucat
de poala rochiei gi
ridicat-o pdnd la jumdtateagenunchiului,
apoi l_a luat de br
pe Cristopher cu un zltmbet gi gi_a
indreptat pagii spre le
Ophelia. Amindoi s-au oprit in fala ei
Si, cu o priv
gtrengdreascd, Agata i_a spus:
- E despre domnia voastr5..., doamnl.
$ovdirea de a rosti aceastd vorbd, spusi intr_o spanic
perfectd, a fost ca o ocard neruginatd
ii ugu a gi socotit
englezoaica, privind-o cu ur5 adevdrlatd.
Nu gtia de
spanioloaica o transformase in
tuturor
privirilor.
finta
Cristopher a rdmas uitindu_se la furia pe
care Ophelia
izbutea s-o ascundi. il deranjase foarte
mult sd spund cd
putuse s-o uite, cd" era incd singura
femeie din viala lui
Sim{ise pornirea de nest[pinit de a se
rdzbuna gi a_i arltr
cdt de mult se ingela, dar nu s_a mai gindit
la ea cOnd
inceput s[ audl versurile tonadillei inierpretate
d. A;;;
fnnebunise!

Iunryra-uA
ltiindcd se crede doamnd vrea o coroana,
tlur un marchiz e prea mult pentru una ca ea.
A4eritd o spadd ruginitd
t'tt s-o foloseascd la Coso del Baratillol
lrxclamafia generulizatd i-a smuls unzdmbetAgatei, care
trrr ;i-a oprit miqcdrile unduioase in vreme ce c6nta.
( ilrrtarele sunau vesele, ca qi versurile, dar cind lady Ophelia
rr irr(eles cd tonadilla avea un dublu tdlc, i-a dedicat o
rtlarnbdturd disprefuitoare. in intregul Portsmouth nu se
vrrrbea despre altceva dec0t despre frumoasa fatd care ii
vla.fise pe Beresforzi. Ficuse cercetdri imbolditd de
errriozitate gi vdzind-o acum unduindu-se ldngd obiectul
rkrrin(ei ei, a micinat-o invidia. De aceea a incercat s-o
hlirrneze in ochii lui Richard Moore, insofitorul ei, pe care il
vr'rzuse urmdrind evolu{ia fetei cu prea multd pllcere, ca qi
rcstul domnilor.
- Este o femeiuqci necioplitd qi ordinar5, dar la ce po{i sd
agtepli
lc
de la o oarecare.
Vorbele spuse lui Moore au fost atzite de foarte multri
oirspe(i.

Agata a urmat notele ghitarei bdt6nd din palme, iar


ecilalli oaspeli au inceput s-o imite, strdini de versuri gi de
l)crsoana cdreia ii erau dedicate.
Mdsoar6-{i vorbele cdnd te adresezi musafirei mele, a
;tvcrtizat-o Cristopher cu o privire tainici dar Ophelia nu a
rlat inapoi din atitudinea ei ofensivd de femeie jignit[.
Agata a fost foarte fericit[ cd el o apdra, cd ii urmdrea din
ochi miqcdrile gi bitdile din picioare dar in schimb nu o
irrgrijorau deloc insultele englezoaicei, fiindcd erau stirnite
tlc dorin{a ei nesatisficutd. Pentru un moment, s-a sim(it o
I

Arend pentru

lupta cu tauri in Sevilla la 1733 (n.a.).


113

Iunrsrn-*tA

GnNzw
y

Doq*rd, nu-mi ajungi

cu vicleSugurile
ni.ci la talpa din piele a saboyilor
l,t prefer cu mult sdfiu mahalagioaicd
cteedt sd ma vdnd pentru aur.

GeamAtul englezoaicei a umplut-o de incdntare.


'lcutar. sd constate cI doamna gtia limba ei matern6, fiil
altrnineri
cdntecul nu gi-ar fi avut rostul. Datoritd pdreri
o
aveau britanicii despre francezi,mulli nobili refiizr
"1t!
sd invete
limba lui Bonapafte, fapt care favorizase li
spaniolS. Agata gi-a infipt ochii pe marchizul de Whi

t31" o privea uluit, neputAnd sd-i creadi indrizneala, dar


sa [Itsrvind.
Fiica lui, Aurora obignuia sd inveseleascd ur
cu da\surile gi
cdntecele ei unele cine oferite la Whitam l
*. pdrea ciudat c[ musafira lui o cunogtea pe femeia
1u1.'
ii disthss5e via(a lui Cristopher nu a gtiut cum sd ia
Ei
mcd rdzbunare din partea ei, in complicitate cu pri
nasc\1. Acesta, de obicei serios gi morocdnos, cu A
transtorrna intr-un bdrbat hotdrit, vorbdre! gi cu o u
umor pe care el nu gtia cd o are. Da,fataera o influenf5
pe3t\ Cristopher, dar oare el igi va da seama? Chiar r
Prlvea una dintre piruetele tinerei cu o strdlucire de
intere. in ochi, care lisa foarte putin loc pentru inchi
era stupefiat. O vedeap e Agatadans6nd int
^A\hu,
atat
ds inc0nt6tor. Crezuse c[ o fdcea ca si distreze

dar s 6nd

a auzit prima strofE a tonadillei a gti


sPanisloaica igi ascufise pumnalele la adresa lady-ei O
9i cd le arunca la finta dar s-a sim{it un pic ingrij
sPectQ,col in privin(a lui
Cristopher. S-a gAndit ca fi
nu tDsrita
asta gi a vrut s-o intrerup d dar a vdzlt cd
tt4

lrucurau de dansul gi de c6ntecul explozive. Nu era in


llttrc sd descifreze privirea fratelui s5u la auzul versurilor.
Itrr complicitate? Nu putea fi sigur. Pdrea ci se bucura cel
nrult de versurile c0ntecului.
Andrew era mullumit. Niciunul dintre ei nu o pusese la
ftx'rrl sdu pe lady Ophelia in trecut, nici in prezent qi o
flt'rrrroscut6, prin patru vorbe o fEcea sI se inverzeascl la
ftl t'rr liunza unui l6mdi, cum spunea adesea Eulalia. El
Ire ipase impreunl cu Aurora la citeva petreceri Jig[negti
rll iribd o doicd de acest neam fusese un factor insemnat ca
I convingi - gi se bucurase de ele fiindcd absenfa
nrclor qi rigiditlfii era ceva pentru care era recunoscdtor.
'fttrrr rlacd Agatanu avea un ton atdt deputernic ca sora lui,
lllt'r::r destul de bine; glasul ei melodios captiva deopotrivi

rt'ilc ai bdrbafii. Fetele mai tinere erau uluite


voltura Agatei gi de migclrile ei vesele gi, mai

de

cu

in ochii b[rba(ilor, atdt de aparte. Cristopher nu p[rea


rlrrrrrn englez, ciun destrdbilat in toat[ legea. Oare ea era
r

rcntd de influen{a pozitivd,pe care o avea asupra

fratelui

c[ nu, fiindcd atunci Cristopher era pierdut.


Mcrili sd fii aruncatd in strad[ in guturi, a protestat cu

' Nridirjduia

;optit Ophelia.
spanioloaic[. $tia cd
rt'(rr nu infelegeau versurile cAntecului aceluia stupid gi
,r liicut-o sd nu se simt[ atAt de ruginatd.

St' rrita cu o antipatie zdrobitoare la

rtrtroiltl ei nu pdteazd, nici insultele nu dor,


,,tt t,t,,t t t'i [o, intoarce-te la treburile tale,
I ttr't t'n iubire Si rdzboi
Nt, t

ltt,t't',\l(o spune cd

ttttttl t itgdduit... folosindu-te de talent.


llrrr o sir-i ceard ldmuriri marchizului de Whitam pentru cd
Ilpnrltrisc unei muierugti s-o insulte la o petrecere datd in casa

ll5

ll"

,l
!
,I
I

lt
I

IwryrB-uA

,Laurrz GBNrw
lui. RAsetele lui Andrew la auzul ultimei strofe au fdcut-o
Ophelia s[ se inrogeasc[ la fel ca focul gi s[ se infierbdnte,
mtzicaveselI gi versurile badocoritoare in sfhrqit i
Ea nu a aplaudat, ca restul oaspe{ilor, gi nici nu a
Spanioloaica ii aruncase mdnuga simbolic6 a r[zboiului gi
a ridicat-o incintatd. S-a indreptat spre locul unde se
Fata era cu spatele, primind felicitdrile citorva oaspefi
rdm[seserd incAnta{i de interpretarea ei, ca gi ale celor
ghitarigti spanioli, care o secundi maitdrziu gi-au ocupat
nou locul in salS ca s[ cdnte mai departe.
Contele de Cray se uita nepdsdtor la Agata. In
strdinei i se pdruse mai degrabd ciudat[, dar se temea
Ophelia se va da in spectacol qi mai tare in seara
dezastruoasa. $tia de respingerea din parteamogtenitorului
la Whitam Hall, dar era congtient ci ac{iunea Opheliei fu
nelalocul ei. Trecuserd prea mulli ani pentru ca puiul lui
Beresford sd mai fie interesat de ea. S-a uitat lamarchiz,
rdmAnea senin, departe de locul unde se afla inte
cintecului, impa(ind zdmbete gi comentarii cu ducele
Arun. Fra(ii Beresford o felicitau cu inflScirare pe tdndrd.
Richard Moore i se pdrea intolerabil cd John ingdduise
spectacol de aga prost gust la o cind la care participau
ilugtri, apa(in6nd celor mai bune familii din sudul Angliei.
Sunetul aplauzelor Opheliei a Idcut-o se intoarcd frrd,ca
pe chip sd-i piard zdmbetul, chiar dacd a mijit ochii
s-o priveasc[. De atdt de aproape a putut sI vadd cd
englezoaicei nu mai avea prospefimea tinere{ii; ridurile
de la ochi gi guri nu se puteau ascunde cu prafde orez, nici
fard. Pielea palidd ii era ofilitd 9i flra strdlucire. Pdrul
cregtea impresia de maturitate a trdsdturilor, degi, pe de
parte, izbutea sd ascundd firele albe. Dar, Agata a trebuit
recunoasci, era imbrdcati superb, degi nu a invidia-t-o
Cristopher a venit foarte aproape de ea gi a prins-o de cot.

ll6

lirumoasd interpretare, dar nu putea

fi altfel din partea

rfllicqiaveadegdnds[-ifac6odemonstrafiecuprimul
;tr ilc.;.

Lady Ophelia, a intervenit Cristopher cu glas inghelat'

adevlrd surpriz[ sd v[ vedem la Whitam Hall' cAnd


rstc limpede cd nu ali fost poftit['

ostc o

ArthurqiAndrewgi-auinfiptprivireapeRichardMoore,
dornic sd plece' Amindoi Ei-au dat
e urc pirea cam nervos 9i
rciuna cd fratele lor cduta o infruntare'
qi
Am venit ca insolitoare a lordului Cray, a rdspuns ea

prins de brat ca s6-l oPreascd'


Retrage-{i vorbele sau am s5 te fac s6le inghi{i!
Tonul lui Cristopher prevestea declanqarea furnrnii'
- Cefe-fi scuze, lord Beresford!
Richard Moore a intervenit pentru prima oar6 in schimbul
tlc cuvinte dintre Ophelia 9i Cristopher'
Arthur a crezutcd vede altd inten{ie in gestul Agatei de a
dat
sc interpune intre Moore qi cristopher. $i Andrew $i-a
\cama de incordarea care era intre fratele lui, ophelia 9i
Itichard gi nu a lSsat ca posibila altercafie s6 degenereze.
Arthur a prins-o cu putere pe Agata 9i a dus-o in gradinile
rlin fafa conacului, in vreme ce lua o cupi 9i i-o d[dea' Din

rr

lrolite(e, ea nu l-arefuzat.

Lardndulsdu,Andrewqi-apusbra{ulpesteumeriilui

(,ristopher gi l-a indepartat de lady o'sullivan 9i de Richard,

117

Iunqrr-*tA

,Lrunrru GnNnw
care il privea cu autentic dispreJ in ochii de corb.
- Nu meritS, Cristopher, si plecdm de-aici.
Dar el voia sd se rdzbune gi nu s-a migcat din loc.
- Dd-mi drumul, Andrew!
insd fratele cel mic nu l-a ascultat gi l-a dus in
salonului incercAnd s6-l linisteasc[.
- Nu sunt de acord s5-i dai satisfaclie scorpiei dleia,
si dai un spectacol in onoarea ei.
Prin vorbele lui incerca si obtrin[ renunfarea fratelui
care se impotrivea sd plece de lAng5 doamn6. Cdnd in s
a cedat, Andrew a rlsuflat ugurat. Disputa aparentd
practic neobservatd de citre ceilaltri oaspeJi, care conti
si asculte mtzica celor doi ghitariqti.

Bea, i-a poruncit hotdr6tArthur Agatei. Ea a vrut si


elibereze din strdnsoarea lui dar a bdut cupa fErd
cr0cneascd. Mi se pare de necrezut cI te-ai folosit
ospitalitateatatei ca s-o pui intr-o situalie ridicol5 pe
Ophelia, i-a reprogat. Ea gi-a ars gAtul cu lichidul din
Era coniac, nu vin gi l-a bdut dintr-o inghilitur[. A tugit
cdteva ori, incerc6nd si ugureze arsrLrape care o simfea.
au mers prin sal5, Arthur a mai luat o cup6. Cind au aiuns
terasa din fatr[, a pus-o sd treaci de uqile cu geam deschi
care dddeau in grddina gi sd meargi spre uriaqele ghi
din teracotd care impodobeau laturile frumosului glas
dar s-a oprit inainte s[ ajungd la balustrada groasi din pi
aproape de o banc[ din lemn. Bea, a spus din nou dar ea
refuzatd0nd din cap. Ai fost foarte gireatl. Agata a con
cu o migcare a capului. Nu ai fost invijati s[ te porfi la
bal plin de oaspeti?
- O merita, a rdspuns cu glas sec. Arthur era de acord
nu i-a dat satisfacfia s[ i-o spuni. Spectacolul pe care
oferise ea va ft comentat de toli participanfii la cind pAnI i

ll8

,l
I

Iuzottul
i,r,,,,rl

urm[tor gi poate chiar 9i in urmitoarele' Cineva

Itt'lrrria sd

fac[ ceva in privinla

asta, a

afirmat Agata fErd

sd

rl
l

lltpcascd.

[)arnutu,aspuscuglasmAhnit.DansulscandaloslSsa
Te-ai pus in evidenlS iar fratele meu nu
Ilrlirr loo inchipuirii.
I rrrrrt precaulia s[ te protejeze. Reputa\iata a fost foarte

tt['clatd.

Nu-mi pasi de reputa{ia mea' vrei s[ qtii de ce? l-a

Irtrcbat ea.
Arthur a confirmat dind din caP.
Dar mai intii termin[-fi vinul, i-a spus din nou cu glas
lrollirAt.

lra (inea cupa in mAini dar tdrd' s-o ducd lab:uze'


Bttnul meu nume este pe mai departe nepltat in locul in
pur 9i
rrrrc rnd intereseaz[, casa mea. Iar la Whitam Hall
rirnplu am inveselit seara cu incuviin(area tat[lui vostru.

Arthurvoias[-ir[spundddardeodat[s-auauzitnigte
in salonul de dans- Era lordul Cray care se adresa

f ilrote

de
iri,,iordomului. Arthur s-a uitat la ea cu resemnare inainte
rr-1i intoarce ochii spre ferestre.
Ntt te migca de-aici. Nu mai vreau niciun spectacol' M[
irrtorc indat[, astfel vei avea vreme s[ te liniqteqti' Am sd
vid ce se petrece in cas[.

t5
atit de frustratd incit a ldsat cupa cu vln pe
lranc[ gi s-a uitat la ea de parcdar fi fost vinovatd pentru tot'
Se sim{ea

I)e ce se inc[pdtrana Arthur s-o facd sd bea? Ca s-o convingd

lt
t
t

it

119
iir

,4runrrn GsNtw

Iwngro-utA

renun(e la dorin{a ei de rdzbunare, dar ea nu termine


lady O'sullivan, mai aveapolife pe care voia s_o
facd
plSteasci mai devreme sau mai tfuziu.
$i se pdrea cE
ii implinea dorinfele, oferindu-i prilejul.
- \6. sI zicd, aici te ascunzi, stricato! Glasul Opheli
ajuns la ea stins dar plin de venin. Agatas_a
intors qi a pri
o frri si clipeascd. purtarea dumitale a fost grosolanii
meritri un rispuns din partea mea, acontinuat
englezoaica,
glas strident.
sd

Acum ci erau amAndoui singure, a profitat de ocazie


sd incerce s-o intimideze. Richard insistase
sd plece de
petrecere tar ea fusese de acord dar mai inainte
voia
scoatd filmurile din cap spanioloaic ej neobrdzate
gi o va
de indati. Din fericire, lordul Moore acceptase
sd se
sd-i ia capa, ddndu-i astfel posibilitate a sdrdzbune
un a
-Atita zarvdpentru un cAntec oferit in onoarea gazdei
intrebat-o Agata cu glas bl6nd, lipsit de dusmdnie
sau
ingdmfare. Ophelia qtia cd fata minfea. Inten(ia
ei fi.
s-o facd de rugine qi ar fi izbutit dacl oaspe(ii
ar fi in
scandaloasele versuri ale tonadiltei. O femeiupc[
vulg
meritd asta. Agata nu se aqtepta la palmape care primi
a
dup[ aceea. $i-a dus m6na la obraz gi, pentru o clipd,
,

nu a qti
cum sd reac\ioneze. dar credincioasd firii ei pltimage
, ahotfut
sd-i intoarcd ofensa. $i gtii ce fac artistele
strdzticu tArfere
dumneata? a intrebat pe un ton necioplit, neaqteptAnd
rdspu

dinpartea celeilalte. Dintr-odati frrd gtire, gi_a


izbit pum
9i
cu poftd de chipul Opheliei. gocul loviturii
a impins_o
englezoaicd pe spate gi femeia a cdztt incurcandu-se
poalele din mdtase galbeni. Atunci, Agatas_a
aplecat asup
ei gi a avertizat-o cu ochii ca nrqte pumnale: SE
nu te rn
apropii niciodatd de vreunul dintre Beresforzi
sau vei si
puterea din{ilor mei; te asigur ci fac
mai mult rdu

Arthur privea uluit scena. Tdndra era aplecatd peste


llltrcta cdzntd a lady-ei O'Sullivan qi o ameninfa clar.
llttg,lczoaica avea pe chip o expresie de groazd.
Agatal Glasul lui Arthur a fEcut-o sd ridice chipul de
fc lirfa Opheliei. El o privea cu totul uluit, incapabil sd
hnclioneze. Dac[ Whitam Hall s-ar fi ndruit chiar in acel
llunent nu s-ar fi simfit atdt de confazd" gi de supdratS. FirIt sir fle! De ce alesese Arthur tocmai momenful acela ca sd
lc intoarc5? El a reaclionat in sfdrgit gi a apucat-o de braj
ltrlr-o incercare de a nu o mai lovi pe lady O'Sullivan. Apoi,
I rriutat-o pe aceasta sd se ridice de jos, gem6nd neajutorati.
Agirta s-a uitat la el cu buzele strdnse. Se bdgase intre ele
n;riirAnd-o pe englezoaicd! O supdra cd vlzuse rdzbunarea
rllrl nu avea de gdnd sd se cdiasc[. Oare nu vdzuse palma pe
rnro cealaltd i-o d[duse? Acea Ophelia o fEcuse artistd a

tlri'ii,

femeiugcd gi o lovise cu neruqinarc; ea nu putea sd


plimeasc[ asemenea insulte fird s5 rdspund[ hotdr6td. Dacl
r rrr fi aflat in Spania qi nu inAnglia, doamnei nu i-ar mai fi
rnn)as niciun fir de pdr pe cap. Cere-fi scuze, te rog! i-a
lroruncit Arthur cu glas hot[rdt qi porunca lui a jignit-o.
lnima rdnit[ a lui Cristopher merita din plin rdzbwarea
eonsumati gi rdspunsul primit. Dar nu putea sd uite cE se
rrlla in casa Beresforzilor, bucurdndu-se de ospitalitatea loq
rlc aceea a dat inapoi in atitudineaeirdzboinicd, degi nu s-a
xcuzat in felul cum se agtepta Arthur.
- Scuzele mele, lady Ophelia, data viitoare voi fi mai

lrotirdt[.
Nu a dat atenJie oftatului tfln[rului la atzt;J vorbelor ei.
Ophelia nu a catadicsit sd r[spundi qi a luat braful pe care
i-l dddea lordul Beresford ca s-o ajute sd-gi recapete firea.
Itiohard Moore tocmai sosise pe teras[, unde se aflau toJi
llci gi nu pricepea ce se petrecuse de se simfea o ostilitate
palpabild intre cele doud femei. A aqezat capa pe umerii

r2t

,Aaurru GnNtvz

Iwryru-*il

urpa.aritffi

insofitoarei sale gi
ajungd in pragur ugii cu geam
9i sd
s-a intors spre Arthur.
- Scuzele mele lui
Moore. o sa-l .."aa

ru

Tdcerea care a urrna

-Ai obrazul rogu. Agatagi_a

i#e

sPus

rtoare.

mugcatbuza,aar inainte
poatd sd-i dea un rlspuns la
comentariul lui, s_au au
glasuri in marele salon. pireau
strigdte, urmate de destr
zarvd. Arthur s-a uitat intr_acolo
intr_o incercare de afla ce
petrecea gr gi-a inchipuit cd
Brandon McGregor avea
Iegdturd, cdci
__vr puternicul
lui auuenr
H*rvr,rwur rur
accent scollan
scolian nu
nu tre
t
neobservat. Un mare zgomot
de sticle a rdsrrnat
continuare. Vino cu mine, sd vedem
ce se intAmpld.
Dar Agata a refuzat inr italia, dorea sd mai
stea o
in grddin6.
- Prefer sI te agtept aici, am nevoie si respir un pic
aer gi sd-mi treacd rogeafa din
obraz. Nu vreau sd_i r
lordului Beresford o llmurire despre
ce s_a intAmplat.
muri de ruqine.
Arthur a gov5it pref de un moment dar
ea avea drept
_
rdcoarea nop{ii va ajutala atenuarea
loviturii pe care o p.irn
- Ma intorc indatd.
$i s-a dus cdtre marele salon. Agataa fost recunosci
pentru prilejul de a se linigti
9i a_gi incetini ritmul rdsu
Acum cd avea un moment ca sd se gdndeas
cd, a regre
purnnul pe care i-l ddduse I
rdy_ei Ophelia, dar niciodlta
v_rata ei nu se simfise at6t
de furioasI. Fusese cu neputi
sd-gi m[soare faptele gi urmdrile
lor. A luat din nou cupa
cnstal care rrmdsese uitatd pe banca
di;
lichidul inchis la culoare pe care il
confinea, a govdit dacl
b.ea o inghiliturd, clci nu voia
sd aibj mintea tulburatl
alcool. in cele din urmd, a hotlrdt
sd n_o faci, fiindcd si_

l._;;,-pil;

122

destul de ame(itd de la coniacul pe care il bduse cu


o0lcva minute mai devreme.
rc sirnlea

in salonul

('ristopher devenise un spectator neagteptat in intunericul


troplii. C0nd Andrew a izbutit s6-l conving[ sd incerce sE se
llrrrlteascd in grldind, nu se agtepta sd se afle atdt de aproape
rlc Agata; ii despldea doar balustrada din marmurd de
rlcrrsupra gi fetigcana aceeaii ddduse o lectie pe care nu o va
urta in via(a lui. El ii adresase doar vorbe sarcastice gi
rcllcmitoare, se purtase ca o adevdratd canalie, dar in seara
recoa, domnigoara Martin ii frcuse un dar pe care nu il
nrcrita defel. De cdte ori igi amintea de scandaloasele versuri
nlc tonadillei, ii venea si r6dd dar apaitria Opheliei care o
lrlrrta pe Agatacu intenlii rele il prinsese cu garda jos. C0nd
n tuzit insultele gi a vdzut palma pe care i-a dat-o Ophelia,
lhcuse deja mai mulfi pagi ca sd iasd din locul in care se afla
rlrrr rdspunsul Agatei l-a finut pe loc nemigcat 9i privind
rrrnrit altercafia. Sd o vadd pe mAndra gi aroganta lady
( )phelia trantitA la picioarele domnigoarei Martin dupd ce
primise un pumn, a fost un balsam pentru sufletul lui. Tr[ia
nii;te emofii care il duceau intr-un loc de unde nu era cu
ptrtinfi sd se intoarcd. Nimeni niciodatd nu mai fEcuse ceva
rrttt de generos gi de dezinteresat pentru el, chiar dacd
rrrnploarea fusese disproporfionatd, fiindcd pumnul ar fi
prrtut si-i rupd nasul. Ar[mas ascuns cit a durat infruntarea
tlintre femei gi fusese cea mai buni hotdrAre din via(a lui,
e lriar dacd il costase un adevlrat efort. El cunogtea mai bine
rlccit oricine trucurile gi josniciile la care putea sI recurg[
ophelia, dar Agataqtia sd se apere destul de bine singurd qi,
tltrpi zece ani, a descoperit ce putea sI insemne iardqi o
lcmeie in existen(a lui: necanxi; dar nu i-a p6sat,
tlirnpotrivd. Cu aceasti noud perspectivd, se simfea din nou
viu. Inima ii bltea plind de proiecte gi de teluri pe care din
123

,4rutnn Gnnpw
nefericire nu putea nici mlcar s[ le ia in considerare.
Fognetul rochiei Agatei l-a scos pe moment din 96
lui. A observat paqii ei fermi qi a auzit foarte bine m
care ii inso(ea. Aauzit-o injurAndu-l pe Arthur, b
pe Ophelia gi hulind impotriva tuturor g0nditorilor din i
inclusiv sfhntul Pavel. De cdte ori ii cldeau ochii pe ea
infierbinta sdngele dar simfamintele fratelui lui mai mic
tindrd ii puneau stavilS bdtiilor inimii.
Stdtea mai departe ascuns sub balustrada din
Alesese acest loc fiindcd nu se sim{ea in stare si r[mdni
aceeagi incdpere cu lady Ophelia. De fapt, gindul lui
plece de acasd dar s[ facd asta ar fi insemnat sd-gi umi
tatill, iar el nu acJiona cu o asemenea lagitate gi de aceea
hotdrAse sd rdmdnd in grldini la sfatul anume al fratelui
Andrew, pdn[ se va linigti. Ugile cu geam deschise l6sau si
aud[ muzica interpretat[ in salon gi putea sd audi
conversa{iile unor oaspefi indrdznefi care ridicau glasul ca
se faci a:uzitri printre lumea care rddea. Cristopher
indreptat din nou atenlia cdtre Agata. Din locul unde se
putea s6-i vadl pdrul blond gi tenul auriu; expresia de
de pe chip gi frumogii ei ochi negri. Era cea mai n[v
femeie din cAte cunoscuse gi cea mai atrdgdtoare. A vd
privind citeva secunde inspre salonul de dans inainte de
intoarce capul spre unde se afla el; era limpede c[ nu
s[-l vad6. Dacd.ar fi cobordtprivirea, ar frvdnrt cine era
balustrada dinpiatra. Cristopher avdnficd intorcea capul
ugile de acces in salon, ca pentru a se incredinfa cd nu o
nimeni gi, indati dupd aceea, a golit cupa pe care o finea
miini, dar ghinionul a fEcut cd a cdzut tocmai in capul lui.
Lichidul caldu! i s-a prelins pe fald gi pdrea cd picdturi
de alcool igi bateau joc de el gi de uluirea lui. Era nedumeri
Se indoia cd o frcuse dinadins, fiindcd era incredinlat cd
gtia cI el se afla acolo dedesubt. Dar acest fapt i-a dat
t24

IwrSrn-*rA
Tocmai cand
ffi*',up-pieri fdrd sd poatd sd scape iardgi'
a intrebat-o cu cel

salon'
Ag,,t, ," ir,tor..u ca s[-se ducd in
Ittni puternic glas cu PutinJ6:
iute inspre
intotdeauna ataci pe la spate? Ea s-a intors
cobordt ochii c
thrs qi atunci a
o grrivea un CristoPher cu och
plicina intunericului nopfii nu putea
Pe barbie i se prelingea un
i, ,,.u* nu pdrea blond, ci roz'
deja la gulerul cdmdqii
irclrid inchis la culoare care ajunsese
s-a intrebat Agata'
[lhc. ,,Ce facea acolo, ascuns ca un ho{?"'
pas inapoi din
Ocrhii lui aruncau fldcdri 9i ea a fEcut un
pentru prima oari cdnd
grrccau(ie, dar stdpinindu-gi risul' Era
la gdt' fiindcd era
r,,, u.aiu.impecabil' Nu purta batistd
descheiatd' ardtdnd un
irrrrodatd pe talia ei, cdmaqa ii era incd
i-au grdbit bdteile
triunghi de piele qi nigte p6r blond cref, care
s[ ascundd
incercat
r,'i,rrli. Priveligtea i-a pldcut mult, dar a
vinul dintr-un pahar
usta. Este de cel mai prost gust s6 verqi
niciodat[? Glasul lui
irr oapul unui bdrbat, nu fi s-a spus
dacd eta din pricina
t 'ristopher ardea iar ea nu putea s6 spund
ci eqti
supdrlrii sau a surprizei. Po{i sd fii recunoscdtoare
pe umeri'
lcinpie, altfel acum nu ai mai avea capul
lichidul din
Agatacontinua s[ tacd, ingtozitd sd vad[ cd
peste tufele de trandafiri 'Licoareapdta
1',,naLl ei nu cdzuse
qi v[zindu-l a
iroptat in culoarea cireqelor cdmaga lui albd
la weme' $tia
lirst gata sd izbucneascd in rAs, dar s-a stdpinit
s6-9i piard[ dintii dupd
cir dacd ridea de acest accident putea
a flcut-o s[-gi batd joc
irceea, dar ceva mai puternic decdt ea
Coniacul pe care
tlc situalia comicd incare se vdzuse bdgatd'
era de
il b[use mai inainte ii daduse o putere de necrezut 9i
o simtea'
vind intr-o mdsurd pentru ilaritatea pe care
fi
te-ai fi ascuns ca un ho( ordinar' vinul nu ar

-Dacdnu

cdzut in caPul dumitale'


senindtatea
Cristopher a pufnit uluit 9i s-a minunat de

r25

Apurtz GzNrw
infr{igSrii ei, in ciuda ugoarei govdiri a picioa
strlbltut cu iufeald distan]a care ii desplrfea. A urcat
gase trepte care duceau de pe

terasl in grddind,, atdt de


de nerdbdare inc0t i-au scrignit dinJii. Ea a mai dat i
pas, cu bdgare de seam5, dar frrd.respectul la care se
el. Dumnezeule! Femeia aceea il innebunea.
Agata l-a privit cu pl[cere. Cristopher se profdpise in
ei ca o panterl in fafa prdzli. S-a indoit de gdndurile lui,
ochii nu ii ardtau ce va face mai departe. in ce o pri
se simfea cam amelitd gi cu curajul trec[tor pe care fi-l
obicei alcoolul.
- De la o doamnd educatl ar fi de agteptat mdcar o
gi o batistd, dar aici nu se afl5 nicio doamnd, nu-i aga?
o mahalagioaicd?
Agatagtia c[ ii datora o scuzd dar felul lui de a o
revoltat-o. O flcuse iardgi mahalagioaicS? Asta nu
gdnd sd uite. Se luptase pentru el, se virAse intr-o I
sd-r apere onoarea; agtepta mlcar o dovadd de
nu tonul acela superior.
- Scuzele le-ag oferi unui domn, nu unui rac englez
e mereu prost dispus.
Cristopher a mai flcut un pas spre ea. il amuza tru
care il privea.
- Nu gtiu ce ai impotriva englezllor de ii numegti in
acesta atdt de dispreguitor gi am obliga{ia sd te averti
am s[ te trdntesc pe genunchi gi am s[-(i dau atAtea bico
trebuie ca sd te fac sd-{i schimbi pdrerea.
Ea a ridicat nasul mic, intr-o atitudine sfid[toare. T
gesful pe care nu il suporta el la nicio femeie dar pe
Agata il glsea irezistibil.
- Ar fi o purtare tipicd a unui domn englez, n:u-i
Vorbele au sunat ca o insulti voit5. Cristopher a
nou.
126

Iwryrz-uA

u, frfr"Tnii
ufolosit acelagi ton ca
"ngl"ri,
in
care a deranjat-o
o
anume
batjocurd
strdfund
fl
fl rrrai mult, acum spaniolii ar vorbi franceza gi ar c6nta
l)acd nu

crr, dar cu

Illscilleza.
Agata a deschis gura uimit6. Asta fusese o loviturd sub

lottlrrri.

('um indrdznegti sd vorbegti

aga despre

compatriofii

ftlt'/
('r'istopher gi-a pus m6inile in golduri ca sI nu le pund in
rl oi. Dorin(a sd o s5rute il scotea din minfi. De cdnd ii
'r'r'ctse gustul, nu putea sI mai doarmd nopfile. O slrutase
s-o pedepseascd gi nici nu-qi inchipuia chinul care
rrrra pentru el s[ se stdpdneascI.
l)aci nu-!i place sd primegti insulte, incearcd sd nu le
r,;ti, a sfituit-o. Agata l-a privit jignitd p6nd in mdduva
Ior. Este un fapt demonstrat cd spaniolii nu gtiu s6-gi
c batdliile dar, Dumnezelle, aici sunt racii englezi ca sd
ii castanele din foc.
( 'r'istopher gtia cd ataca voit sentimentul patriotic al tinerei,
r sc simtea mai mult spanioloaicd decdt franftzoaicd, dar
rrir sd-i scoatd fumurile din cap de indatd, ori va face ceva
re , ca de pildd s-o trdnteascl pe spate gi sd se bucure de
f,r lrr dracu cu preten{iile lui Arthur!
Aprrta care nu suporta si se vorbeascd disprefuitor despre
flrlnr'rrrilc ei materne, a interpretat vorbele lui in chipul cel
ole'nsiv cu putinf6. Adora Spania, chiar dacd primul ei
rt' tlc f'amilie era franfuzesc. A mijit ochii negri gi i-a
rrl lui Cristopher o privire infldcdratd.
l,ovi-te-ar diareea!
I I rr privit-o surprins de ocard gi i-a intors-o incerc0nd
lt \lirpeneascd zdmbetul.
S pi n i oloaicd alunecoas6.
Ap,rrtir a rdmas cu gura cdscat6, dar gi-a revenit iute.

127
I

Iwn;rn-*tA

,4pttlly GBNotn
inf6Jiglrii ei,

in ciuda ugoarei govdiri a picioarel

strdbdtut cu iu{eal5 distanfa care ii despirfea. A urcat


gase trepte care duceau de pe terasd in gr[dind,, atdt de
de nerlbdare ?ncdt i-au scrdgnit dinfii. Ea a mai dat i
pas, cu b[gare de seamd, dar frrdrespectul la care se ag
el. Dumnezeule! Femeia aceea il innebunea.
Agata l-a privit cu pl6cere. Cristopher se proldpise in
ei ca o panterd in fafa prdzii. S-a indoit de gdndurile lui,
ochii nu ii ardtau ce va face mai departe. in ce o pri
se simtea cam amefitd gi cu curajul trecdtor pe care [i-l
obicei alcoolul.
- De la o doamnd educatd ar fi de aqteptat mdcar o
gi o batist5, dar aici nu se afld nicio doamnd, nu-i aga?
o mahalagioaicd?
Agata gtia cd ii datora o scuzl dar felul lui de a o
revoltat-o. O flcuse iardgi mahalagioaicd? Asta nu a
gAnd s[ uite. Se luptase pentru el, se vdrdse intr-o
sd-i apere onoarea; agtepta mdcar o dovad[ de rec
nu tonul acela superror.
- Scuzele le-ag oferi unui domn, nu unui rac englez
prost dispus.
mereu
e
Cristopher a mai frcut un pas spre ea. il amtza
care il privea.
-Nu qtiu ce ai impotriva englezilor de ii numegti in
acesta atAt de disprefuitor gi am obliga{ia sd te averti
am sd te tr6ntesc pe genunchi gi am sd-!i dau atfltea bico
trebuie ca sI te fac sd-Ji schimbi pdrerea.
Ea a ridicat nasul mic, intr-o atitudine sfiddtoare.
gestul pe care nu il suporta el la nicio femeie dar pe
Agata il gdsea irezistibil.
- Ar fi o purtare tipicd a unui domn englez, rut-i
Vorbele au sunat ca o insultd voit[. Cristopher a o
nou.
126

I)ac[ nu ar fi fost domnii englezi, a folosit acelagi ton ca


flcrr, dar cu o anume batjocurl in str6fund care a deranjat-o
fl trrai mult, acum spaniolii ar vorbi franceza gi ar c6nta
Itrrsoilleza.
Agata a deschis gura uimitS. Asta fusese o lovitur[ sub
lottlrrrd.

(lum indrdznegti sd vorbeqti aga despre compatriotii


itut'/

( r'istopher gi-a pus m6inile in golduri ca sd nu le pund in


rrl ci. Dorinla sI o sdrute il scotea din minJi. De cdnd ii
:ase gustul, nu putea sd mai doarmd nopfile. O sirutase

s-o pedepseascl gi nici nu-qi inchipuia chinul care


rna pentru el sd se stdp6neascS.
l)acd nu-fi place sd primegti insulte, incearc[ sI nu le
r,;ti, a sfituit-o. Agata l-a privit jignitd pdnd in mdduva
:lor. Este un fapt demonstrat cd spaniolii nu qtiu s[-gi
c bltaliile dar, Dumnezelle, aici sunt racii englezi ca s[
castanele din foc.
( 'r'istopher gtia ci atacavoit sentimentul patriotic al tinerei,
sr: simJea mai mult spanioloaici decAt franftrzoaicd, dar
rrrr s6-i scoatl fumurile din cap de indatd, ori va face ceva
rc, ca de pild[ s-o trinteascd pe spate gi si se bucure de
f r ll dracu cu pretenfiile lui Arthur!
Agrrta care nu suporta sI se vorbeascd dispretuitor despre
'rrrilc ei materne, a interpretat vorbele lui in chipul cel
olcrrsiv cu putin([. Adora Spania, chiar dacl primul ei
rnr' tlc familie era franlnzesc. A mijit ochii negri gi i-a
'rrt lui Cristopher o privire infldcdratd.
l,ovi-te-ar diareea!
I I rr privit-o surprins de ocarl gi i-a intors-o incercAnd
lr r'tiipaneascd zdmbetul.
S pir n ioloaicd alunecoas[.
Ap.rrtn a rdmas cu gura cdscatd, dar gi-a revenit iute.
t27

,\arcrrn GnNwr
- Gigiu{d!

Dobitocule...

Iusrsrz-uA
!

Cristopher a mai inaintat un pas pdnd a prins-o


balustradd gi el.
- Agtept o scuzd, a ttnat, jum[tate amuzat, ju
uimit.
Tocmai descoperise ci ii pldcea sd o provoace. Ins
ei ii biciuiau simfurile.
- Nu! a r[spuns Agata cu mdndria unei regine.
- $tiu cum sI te fac sd-(i inghifi insultele. Eal-a
parcd ar fi fost un co$ar slinos gi s-ar fi temut sd
murddreasca. i1i dau o ultimd gans[ sd te scuzi. T
refiizat din nou hotdrdtd, ddnd din cap. Agata era o
grozav de orgolioasd iar englentl intrecuse
ingdduinfei. Avusese de g0nd s6-i ofere o scuzd pentru
virsase vinul in cap dar atitudinea lui nepdsdtoare a
defensivd. Fusese gata sd-i scoati ochii unei englezoaice

rdul pe care i-l fEcuse in trecut, iar el ii mullumea i


Incordarea dintre ei scotea sc0ntei. Ai clutat-o cu I

Cristopher a fost atdt de iute inc0t ea nu a putut


impotriveascd. A luat-o pe sus, a cobor6t cele gase trepto

tufele de trandafiri gi a pornit spre frumoasa serd.


loviturd cu piciorul a deschis uqa gi aromele'exotico
pdtruns in ndri dar nu a dat aten\ie pdcrr care se
induntru, avea ceva mult mai insemnat de frcut gi care
aten{ia lui grabnicd. A ajuns la banca din piatrd gi a trdnti
genunchi cu fala in jos, de parcd ar fi fost o fetitd. A
s-o bati la fund, tacticos, infuriind-o. Agataera atdt de
ci nu putea sd scoat6 o vorbd. Asta e pentru vliclrelilo
De data asta ea nu s-a vditat. Asta, pentru cd mi-ai I
fErd sd-mi ceri inglduinJa! A continuat sd tac[ dar
uita ci mulfumitl acestui am[nunt putuse s6-i pund pe
hofi. Asta, pentru c[ mi-ai vdrsat vinul in cap! A
mugcat bluzele, nu era vinovat[ cd el se
128

lHluslrad[. $i asta pentru cdm-ai frcut dobitoc. Orgoliul de


fftrrcio ii era r[nit dar nu a scos o vorb6, Cristopher a ridicatrlirr nou gi a privit-o in ochii care fZgdduiau rdzbunare
rlut[. Era cu adevdrat frumoasb! Pe buzele lui s-a ivit un
rrlrct pe care a reugind sd-l reprime la weme; dacd Agata
:rr la indeplinire amenitfarea din ochi, gatul lui chiar era
prrnrcjdie. $i deodatS, fiind congtient de vulnerabilitatea sa,
rrla de a o sdruta i-aperforatm[runtaiele. Ce i se int6mpla!?
rt'rlca atAt de furioasd incdt se bucura de asta. Tdnjea s5-i
rir sup[rarea de pe buze qi atunci gi-a pierdut ra{iunea,
sllccurat degetele pe sub bralele ei, desfitdndu-se cu
re irrnea pielii. Pdrea satin incllzit de soarele prim[verii. Ea
r rr tlcpdrtat. Purtarea lui bruscd o paralizase gi nu putea sd
rrrcze. Ruginea o copleqea, furia o consuma gi qi-a jurat
cl rrvoa zilele numdrate. Iar asta, pentru ceea ce m[ faci sd
rlc cAte ori te privesc.
I llrrir lui a coborAt peste a ei de parcd ar fi fost a unui lup
rttrrtl, jefuindu-i locurile sfinte, sorbindu-i gemetele
itto pe care le scotea frrd sI vrea. S[rufu] era la fel de
rrl crr sim(dmintele triite de am0ndoi dar Agata mt a
irt. Dupd surpriza de inceput, gi-a relaxat membrele
lrtlle lo lui; ii pllcea s[rutul pe care i-l d[dea chiar dacd era
lr,lrrit de rdzbunare gi hranit de dorinJd. il iubea pe
lru rrl irla arogant gi in momentul acela in care se afla in
' lrri, a creztt cd totul era cu putinfd.
'nslopher
|
i-a muqcat buza inferioard, ea i-a intors sdrutul
ltr lt'irli dorin{d ca gi el gi deodati a devenit mult mai
tlrrre(. I-a suit o mdnd pe spate, intr-o mAngdiere uqoard.
;rrrrrs c:cerfa ca sd adinceasci sirutul gi atingereaiar Agata
;rtrrrrt simlindu-se devorat[. Dupd momentul de desfriu
rr rrt tlo alcool, qi-a amintit cu o limpezime precisd cd el
rr rrirula pentru c[ o dorea; dimpotrivd, o frcea ca s-o
'rrscir. $i dezamdgireai-amdiratiluziile, ca o tornad6.
129

Iwryrn-utA

,LpttrrB GoNnw
El era

atAt de absorbit de s5rut

c[ nu a sim]it rigidi

bralelor ei intre ale lui qi deodat[ o durere de nesu


p[r(ile lui intime l-a l6sat frri rdsuflare; il lovi
genunchiul. Numai printr-o minune nu s-a fr6nt in doul
putut s-o jind inainte sd plece. Ca sd scape, Agatal-a
cu mdna st0ngd gi fdcdnd asta l-a zgdiat pe obraz cu
pe care il purta.
- Mai s5rut[-m[ o dat[ ca sd md pedepseqti gi vei fi
mort.
Cristopher i-a dat drumul ca s[-gi duc[ mAna la
rlnit; o picdturd de sdnge i-a mdnjit vdrful degetelor.
timp, ea s-a intors gi a iegit din seri cu spatele la
incordat ca o coardl de ghitard gata s[ se rup6. il
pentru prima oar[! Cdnd durerea a sc[zut indeajuns
poatd merge, Cristopher a sfidat-o cu glas tare, inainte
se intoarce in salonul de dans.
- \bm vedea dac[ i{i }ii promisiunile, Gata!
$i a ieqit din ser[ cu pas hotdrdt.
Cdnd a ajuns la scara care ducea in salon, l-a
tat51 lui stdnd pe o bancd dinpiatrd,,ldngd un ghiveci pl
flori care igi rlspAndeau parfumul in noaptea caldd;
se bucurl de un moment de singur[tate. L-a pri
oarecare indoial[ fiindcd nu gtia ce fZcea st6nd sin
intuneric. Avea un picior pus peste altul, chipul inex
in miini o cup[ de gampanie de care nu se atinsese. A
s-a ridicat in picioare gi a mers drept spre el. Ajungdnd
Cristopher, i-a pus o mdni pe umdr qi l-a privit in fa{[.
- Arthur nu este interesat de domnigoara Martin.
- De ce imi spui asta?
John s-a uitat la fiul sdu cel mare cu o privire
Cristopher nu gtia cdtatdl lui o vdzuse venind pe
Martin cu citeva minute inaintea lui; amindoi
acelaqi loc, din seri, gi nu i-a fost greu sd adune doi
130

Am crezut cd te intereseazd s5 gtii.


lii dupl aceste vorbe ciudate, a dispdrut din grddina in
:1ia marelui salon.

L6
Nu-i venea sd creadd cd o avea
lir(rr ochilor pe Marina. Era ca un vis, nu o vIzuse de ani
ri[:. Sosirea cuplului la Whitam Hall fusese o surprizd
r: pl[cut6.
l,)r;ti foarte frumoasi.Aerul Marii Britanii ifi prieqte foarte
, i-a spus. Marina a scrutat-o pe Agatacuwt ochi critic. Era
r;i guralivd dintotdeauna,iar gretfid\ile nu ii schimbaserd
vcseld gi nepdsdtoare. Era cea mai bun[ prietend pe care
tvt'rr. Dar sunt foarte sup[rati pe tine. Md aflu de prea multi
rru la Whitam Hall. Am obosit sd fiu o povar[.
llcproqul sunase trist.
Arn fost foarte ocupatd si-l aduc pe lume pe fiul meu,
rlrcrr McGregor. Aceasta fusese pricina intirzierii ei. La
lu vreme dupl ce Agataa ajuns in portul Dover, Marina
ln\e ut qi nu a putut veni s-o ia. Din fericire, prietenia qi
'nnr care il lega pe soful ei, Brandon de fiica marchizului
Wlritam Hall, Aurora, flcuse ca acesta sd se ingrijeascl de
r rr rlo un oaspete drag. in ce o privea, Agaanu avea de ce
tr' lrlangd. Se sim{ise grozav printre Beresforzi, in afara
rrrrrlLri incident cu lady Ophelia, despre care nu avea de
trl sir-i povesteascd prietenei sale. $i deja imi doresc s[
trrtrrc l6ngi el, i-a m[rturisit cu glas matern.
l)c ce nu l-ai adus cu tine? a intrebat-o curioas[ Agata.
A irnbrdfigat-o cu putere.

131

IwryrotvtA

,4aurlz GnNrw
gi voiam sl
personal sd te iau; de aceea nu am rdmas cu el. I
frd(eascd pe care o simJea Agatapentru Marina a
imbrdfiqeze cu gi mai multd putere. Era cea mai s
femeie din lume iar ea o iubea din tot sufletul. Mdine
pleca la prima ord,va fi o cdlltorie de o zi.
- Nu pot s[ te insofesc la casa ta din Sco{ia, i-a
deodatd. Trebuie s5 mE intorc de indatd la C6rdoba.
s-a uitat la ea de parcdnu ar fi aluzit-o bine. Sd se i
Cordoba? Familia mea se afld intr-o mare incurcltur6.
- Vrei sd-mi povestegti?
- Este o conspirafie pentru rdstumarea regelui F
Exclamafia Marinei era previzibild. Sunt implicati
gi francezi, dar gi spanioli.
- Dumnezeule! a spus ingrozitI. Dar trebuie sd
Coroana.
Agataa negat d6nd din cap de mai multe ori.
- Sunt in joc reputa(ia gi bunul nume al vdrului
Carlos de Lucena, a explicat mihnit5.
Marina a crentt cd nu auzise bine. Carlos de
unul dintre consilierii secretarului de Stat spaniol. Nu
fi amestecat intr-o intrigd politicd. Ea gi-l amintea ca
bdrbat credincios gi cu principii.

inat

- Este incd prea mic ca sd c[litoreasci

- in joc? a izbtfiit sd intrebe fird s[

creadi

dezviluirea Agatei.
O conspira(ie internafionald pentru r[sturnarea
Fernando? I se pdrea nemaipomenit.
- Existd o listd cu mai multe nume, printre
vdrului meu. Coroana englezd o {ine la loc
cerceteazd complotul.
- $i de unde qtii cd il cerceteazd coroana
intrebat-o nedumeritd.
- Sir Cristopher Beresford este agent al Coroanei
t32

si demagte consPiralia

impotriva intereselor

rriole.
(

iura Marinei s-a deschis complet, formdnd un cerc de-

rirqit.

$i tu de unde gtii toate astea?


Pentru cI am furat lista.
l)e ce nu o surprindea aceastd mdrturisire? Agata era
;rort[ in luarea de hot[r6ri flrd sd conteze pe niment. $i
ubicei intra in mai multe belele decdt putea sd evite.
Nu te-ai schimbat deloc, i-a spus zimbindu-i complice.
ta furase lista, lordul Beresford era agent al Coroanei,
ua a gtiut c6 ii scdpa ceva. Ai nevoie de ajutorul lordului
brd.
l\4arina infelesese! Agata a respirat uqurat6.
Tiebuie s6-l conving sI vin[ cu mine in Spania.
Marina s-a gindit cd prietenei ei ii era foarte greu.
era un bdrbat enigmatic, rezewat gi rece. In
nele ocazii in care s-au intilnit, se ar[tase amabil, dar
ant. Era atdt de diferit de fralii lui, Arthur gi Andrew!
$i doregti s[-l convingi cu ajutorul meu?
l\4arina gtia cd nu va fi nevoie. Dacd intr-adevlr era agent
loroanei engleze, datoria lui era s[ urmeze toate pistele,
lege toate capetele. S-a uitat la prietena ei qi i-a vdzut

ii care strdluceau de dor.


Te rog sd md ierfi cd nu vin cu tine. Ai frcut degeaba o
le, fiind incd nerefdcuti dupd naqterea recent5.
Agatal a intrerupt-o indignatd. Trebuie s[-l anunJi pe
ul t6u. inleleg prea bine, nu trebuie sd ceri iertare pentru
. Nodul pe care il sim{ea Agatain gdt s-a desfEcut incetul
rncetul. Spune-mi ce ai de g0nd sd faci, i-a cerut Marina,
toi vedea cu ce te pot ajuta.
Atunci am s5-{i povestesc, dar cel mai important lucru
sd-l convingi pe solul t[u de schimbarea de planuri.
133

,lntnrtz. GrNrw
Marina a fEcut un gest d"

Vreau sd

fii

ir.rriir1uil,

Iwr;re-uil
capul.

sincer cu mine.

Arthur s-a uitat intrigat la fratele slu mai


mare. Ultir
dintre oaspefi plecase acum o ord,. Agatagi
Marina stdteau
vorb[ cu infldcdrare in inclperile destinate
ei la Whi
Hall. Brandon bea un coniac cu John Beresford,
bibliotec[. Laird de Ruthvencastle era intotdeauna
bi
in casI. Andrew o insofea pe lady Isabella
inapoi
Indispozilia mamei ei, cu cdteva ceasuri
inainte de in"epr
balului, o ldsase flrd compania plrinfilor
ei gi ?n grija
John Beresford, care il delegase pe
fiul lui cel mic

responsabilitateade a se ocupa de ea.


Iar fratele lui cel rr
se ihcdpa{Ana sI aibd o discufie cu
el.
- intotdeauna am fost sincer cu tine, i_a rlspuns pe
ton, scdzut.
Noaptea fusese lung5, stdnjenitoare gi
foarte incor,
Marinei gi a lui Brandon stdrnise multi
agi
l_::1*"oaspefii
printre
care incd nu plecaserd
9i c6nd .f ,_, f"i".,
grrdind ciutand-o pe Agataca s-o ducila
Marina McGresr
tdndra disp[ruse. Arthur nu gtia cI
in weme ce el o cE
Agata se l5sa sirutati de Cristopher intr_un
colf al serei.
- Nu este femeia potrivitl pentru tine, i_a spus
fratele lui.
Arthur a gtiut cI se referea la domnigoara
Martin. $i
descopere brusc interesul lui Cristopherpentru
ea, impotri
oricrrei agteptiri, l-a fEcut sa se irite. oare
nu tdgdduise el cu
cdteva zile inurmd atracfia pe care ar
fi putul s_o simtdi
L-a deranjat ugurdtatea lui.
- $i de ce crezi c6 nu este femeia potriviti pentru mine?
imi amintesc de o discufie asemlnltoare, de
acum nigte ani,
i-a rdspuns hotdr6t.
Arthur gtia ci Agata avea sentimentele
foarte profunde

t34

fhntru fratele lui. Dansul gi cdntecul ei avuseserd ca scop


il-i dea o lecfie femeii care ii fEcuse att"/tarfui in trecut, dar
ll rru se va ldsa a$a ugor.
Md sfidezi? a intrebat Cristopher cu o sprAnceand
lltilcatd.

Da,i-a rdspunsArthur cu glas st[pAnit $i hoterat.


()ristopher l-a privit cu atenfie. il vezuse dansdnd cu
Agata, insofind-o vreme de zlle firI o replic[. Devenise
nprirdtorul gi confidentul ei gi regreta enorn cI il supdra prin
vorbele gi il r[nea prin faptele lui dar ceea ce sim(ea pentru
rhrrnnigoara Martin ii hotlrdse atitudinea.
- Nu egti interesat de ea, tata mi-a spus asta intAmpldtor.
A orezut nimerit sd gtiu.
Pupilele lui Arthur au strdlucit auzind mdrturisirea.
Atadar, tatdl lor jucase in favoarea lui Cristopher. Atunci
uvca de vorbit cu el despre manipul5rile lui. Dacd era
rntcresat si incline balanlain favoarea intdiului ndscut, de ce
il desemnase pe el drept escortd gi companion al
tlomniqoarei Martin vreme de zile?
- Ea va alege qi vei fi foarte surprins, a rostit.
- Domniqoara Martin nu este pentru tine.
- incerci sd-mi spui cd iei in calcul posibilitatea de a
ridica la rangul de viitoare marchizd de Whitam o
rnahalagioaicl?
Cristopher a bombinit in sinea lui. El insugi spusese
rrceste vorbe cu cdteva zile in urmi. Cum indriznea Arthur
sa le repete?
- Pur qi simplu doresc sd gtii p[rerea mea in aceastd
privinfd gi ifi a,mintesc, in caz cd ai uitat, ci nu sunt obligat
s[ aleg o femeie de rang nobil ca viitoare marchizd. Tata sr ardtat foarte infelegitor in legdturd cu asta. Lui Arthur ii
venea sd rddd dar gi-a stdpdnit impulsul. in cele din urm6,
fiatele lui igi strdnsese funia in jurul gdtului fIr[ ajutorul s[u,
135

,4nttrtz GpNnry
dar il deranja nestatorniciu tui. O*Ei
cunosc
mogtenitor gi voi ac(iona in consecin{d.
intotdea
folosul familiei, a addugat Cristopher.
- Care a fost pricina unei rdzgindiri at6t de bruqte
o privegte pe domnigoara Martini
cristopher nu i-a rds
doar a zdmbit, chiar dacl gestul lui i
s_a p[rut lui Arthur
ocheadl zeflemitoare decdt o expresie
mlgulitc
9
f."1,
Iti
amintesc cd pleaci m6ine la prima ord
la Ruthve
DacdArthur voia sd-i strice momentul
de sdrbEtoare
lui, nu a izbutit.Iar eu md gdndesc serios
s_o insr
addugat. Sunt multe locuri interesante pe
care si i le
- Domnigoara Martin nu va pleca in Scofia.
$i Cristopher nu i-a mai spus nimic.

L7
ii venea sd blesteme. Ultima altercafie cu Cristopher,
gr5din5, din noapte a aceea, o intrista
gi o indispun
totodat5. in situalia asta, nu avea cum
sd_i cearl aju
Trebuia sd aleagd vorbele potrivite ca
s5_l facd sd inte

cd el avea nevoie de ea gi nu invers.


Cu tot curajul pe ca
izbutit sd-l adune, a mers pe coridor, descullI,
p6,ni a aj
la uga oddii lui. Toli cei de la Whitam

Hall dormeau 9i a
voia si profite de momentul de linigte ca
si_i vorbeascl
intreruperi, inainte de ziua urmitoare.
Se purta pe dos
cum ar fi
rr fost
rvDL Lre
de 4DrrrlJrat
agteptat oe
de la o domntgoard
domnisoard gducatd,
erlt.tcatd
viafa v5rului ei era in primejdie gi asta
a hotir6t_o.
$tia cI el nu dormea dupl lumina p6lp0ind care se ve
pe sub crdpatura de jos a ugii din
lemn. S_a uitat peste
136

IwnSre-uA
c[ nu o
nimeni. Nu a ciocdnit, a fost mult mai indrdzneald,: a
t clanfa qi a impins ugor uga groasd. Cu uqurare, avdzut
3{l cra descuiat[. Cristopher stltea la birou, cu spatele la ea;
lvcir o penifd in mina dreapt[ dar zgomotul caracteristic
ionitei care alunecd pe foaia de hdrtie s-a oprit brusc.
Nu se cuvine sd intri in incdperile mele. Vrei oare sd-fi
Uornpromili definitiv reputaJia?
S-a r6sucit pufin ca s-o priveascd,. Agata era descul16,
Ei apoi peste cel drept ca sd se incredin[eze

rxtl'cl cd materialul fin al capotului roz se titra cigiva


ccrrtimetri pe covorul persan in culori inchise. Avea p6rul
rlcsfEcut qi cam ciufulit, aminunt care lui Cristopehr i-a
plircut foarte mult gi l-a frcut sd simtd un gol in stomac. Nu
vrlzuse niciodatd o femeie atAt de naturald gi de afAfdtoare.
Trebuie neap[rat sd vorbim, i-a spus ea cu o voce
picrit[. Cristopher s-a uitat la acele ceasornicului de pe
rroptierd gi a vdzut cd era trecut de ora doud a diminefii. Ca
;rrieteni, a continuat ea. Ndddjduiesc cd in noaptea asta vom
lirce abstracJie de pdrerea pe care o avem unul despre
eclllalt, ca sd vorbim ca nigte oameni civilizafi.
El nu putea s-o vadd ca pe o prietenS, cu neputin{6, o
vcdea ca pe o seducitoare plind de via(d care il indemna si
pricdtuiascl cu gdndul.
Afost o noapte foarte lungd, a rdsprurs el dar nu a poftit-o
sir plece.
Dacd o vedea cineva iegind din odaia lui in (inuta aceea,
rcputa(ia ei va fi distrusd dar ingrijorarea pe care i-a citit-o in
ochii negri l-a f5cut si se ridice gi si-i vin[ in intAmpinare. A
incuiat uga gi, ludnd-o bhnd de cot, a dus-o pdnd la fotoliul
comod din fafa cdminului, acum stins, dar Agata nu a luat loc.
- i1i oferprilejul sd vorbegti personal cu vdrul meu Carlos
tle Lucena gi cu don Manuel de Gonzilez y Salm6n in casa
nrea din C6rdoba, i-a spus deodatd gi poticnindu-se.
137

.,\autzz GtNnn

Iwrytz-uA

ofertar-aruatprin-@

consilierul secretarului de
stat ,punioi era mult
decdt putea sE nldljduiascd.
-Ai face asta? Agaha confirmat ddnd din cap.
Ca sd
sd cercetez frrd sI trezesc
bdnuieli, don Carlos de
Luc

nu ar trebui sd gtie cd sunt


un agent at coroanei engleze
gi
md aflu in C6rdoba ca
sd_l iscodesc.
Agata a plescdit din limbl
uurirdr_I, vorba ,,a i
nu-i pl5cuse deloc.

Infeleg ci, pentru a.nu alerta


dugmanii, este nevoie
,::::y:,,1n
familiei mele sd fiL justifica
td, de ace,
--13 g0ndit cI:u.u
ag putea sI te prezint
Orept logodnicul n
*:
re interpretez" rs""r"
.ripire a o"rrilol
:
:llll_.yl
Sd-ti
ingeli
familia? Spus ,e",
o*i^.:::^.i::,ir- Ar trebui sa fim roarte convingdtori.;.
Agata a fost de acord.
S_a g,ndit
Sd-lprezinte familiei
rogodnic era fo
primejdios; abia il cunogtea,
chiar"i.urc
daci

frir_r""f.i;;.

ffi?*?i:l:

*
sr#ir;;#;:

l-y,lT:

in
eu"on"voie de ajutorul
;?#:":*,"lli.::rere
fiindcd vdrur ei era intr-o
mare "r.
incurct*tffi

..1
ciudajndgierilo. pe ca.J le
":J:r *1,j
simlea.
Putem sd]1incercdm, i_a
- *.T:'i
spus ." grlr1"'ffiaa..
_- o4
Sd Ire
ne purtam
purtdm ca o
a continuat
con
?_ ^^^r
el qii in
u."i-o-.n,..

gata nu gtia
purtau perechile de
o insofitoare pentru tine
ca si nu iscdm berri.h
ne-am da in vileag.
Cu familia mea nu va fi
nevoie, a rdspuns ea in sfhrgit,
dupd ce s-a g,ndit mai
multe mi.rrie tu dtu.it"t"
variante.
ai nevoie ca sE afli nr.rror*rele
cazurui si

cum

in

se

#;;..;

.?l::iffle

s_a

,orf."rroPner
138

gdndit Ia posibilul rdspuns


inainte de

a_l

l)ou[, trei sdptdmdni cel mult.


I'rea bine! ii voi trimite o scrisoare tat[lui meu in care
ll voi ingtiinJa cd am de gind sI fug din C6rdoba cu
tlcstirraJia Anglia, ca s-o vizitez pe Marina. Va lua primul
vnpor din Le Havre ca sI m[ impiedice. Oricum, crede c[
rtrnt in casa bunicului meu.

)chii lui Cristopher au strdlucit auzind-o.


Vrei sd spui cd tatdl teu nu gtie cd locuiegti la Whitam
llrrll. cu noi?
Agataa confirmat, coplegit6 de rugine.
in Le Havre am schimbat biletul cu altul pentruAnglia
rlrrr nu md ciiesc. Voiam foarte mult s5-mi v[d prietena, dar
n('urn nu pot s[ r[min, s-a pl6ns. Dar in vremea cat ii trebuie
lrrlci s[ soseasc5, va fi de ajuns ca sI poli descoperi intriga.
llrrnicul nu va bdnui nimic iar minciunile mele nu vor fr atdt
tlo grave gi nici intru totul minciuni. ii voi spune cd am plecat
rrraidevreme.
- Este nevoie sd-i scrii tatdlui t[u? Ar fi mai bine s[ nu
(

;itre.

Ea anegat cu un gest ugor.


- Bunicul ii va scrie de indat[ ca s[ imi verifice spusele.
l)acd,tata este in cdl5torie spre Spania nu va putea fi la Paris
c:and va ajunge scrisoarea bunicului. $i cdnd va sosi la
(l6rdoba, tu deja vei fi rezolvat totul iar eu ii voi spune de ce
irrn min(it.
Cristopher s-a g6ndit cd, dacd bunicul credea cu adevdrat
cd el era logodnicul nepoatei lui gi cd aveau binecuvdntarea
ginerelui lui, ar putea sd iasd bine. Ar avea un prilej de aur
sd se miqte printre conspiratori.
- Dar lady McGregor trage nddejde sd o insolegti la
Ruthvencastle.
Zitmbetul ei larg l-a nedumerit.
- Md bucur sd te ingtiinlez cd aceste lucruri sunt deja
t39

,4aurru Gurtpw
yz.o\!e

Agata gi-a

Iunryrz-*tA

cdnt*i@

I-atd McGregor trebuie sd puni fu


frr.t nigte treb
Crimson Hill, casa unchiului
,a". C*ilphe. cunogtel
rui, Justin p",i*ora, sotul r
3jl^" Aurora. Marina
sale
ii va propun. ;;;i;;r; iI;
^.::::rl?rietenului
mai inainte spre Ruthv"rr"i.tt".
Dar vafi o micd schir

de planuri: eu nu voi_me1ge
i" S.otiu,
y,l1,1n^!.ll nu va bdnui nimeni

.i';;o[;.'ffi:

,i#".

voi putea sE iau,

bilet in Dover cu destina( ia


C6diz...
El a intrerupt-o:
- Te vei imbarca pe Diavolul negru;este un mic veli
proprietate a tatllui meu.
De obicei
urr"o.ut in non
Portsmouth in agteptarea poruncilor "rt"
lui.
Agatei ideea nu i se pdrea nebuneascd.
in felul
putea
iSte mai pufine bdnuieli
despre
direcfia plecdrii
_sa

\,bi fi incdntatl dacd tordul Beresford

iSi
incuviin{area.
Cristopher a rdmas gdnditor
un moment.
- Tata nu va refuza iar eu voi fi mult mai Iinigtit
oamenii mei te apdrd,pe drumul
spre Spania.
A1aru a consimlit
anume r
Era frintd dar pAni Ia urmd
uu prt.u A"e"ceva bun
vdrul ei gi pentru Cristopher.

il;;;;l#;,

Velierul cu trei catarge fusese


inclrcat cu tot necesarul,
Y:3:, porunci
lnnu,.cdpitanul Diavolutui negru continua sii
impartd
in vreme ce desfrgu;;T"Beresford harta de navigrfie.
C.irtojfr., il convinsese pe
tat,l lui s5 ii dea vaporur. Fusese
o treaba anevoioasS fiindci
John dorea sd gtie mai int6i
air"ei" ii poruncile dar, dupl
ldmuririle lui Robert qi cu ajutoruf
irla.ifrrr, renun{ase sd se
mai impotriveascl.
De la indlfimea prorei velierului,
Cristopher a privit
140

,;'ffil,::

familial care era opritd in fa(a podelului


tllrr llcr. Agatacobora in acel moment din ea; aindl[atchipul
;l pr-a infipt ochii negri pe el, care o privea cu mare interes.
l,r l dat ordin la doi dintre marinari s-o ajute cu bagajul pe
ltlsrrra cu blazonul

I'nlc lacheul care il insolea pe Simon incepea s5-l coboare.


f,nrii sd stea pe g6nduri nicio clip[, ea a inceput sd parcurgl

l)as sigur pasarela, frrd. sd se uite la apa care lovea


plirrtocele vaporului gi il legdna in ritm cadenfat.
Bine ai venit pe Diavolul negru, i-a spus Cristopher cu
zambet
ce nu se mai sfbrgea.
trrr
Este un vapor superb, a rispuns ea cu glas timiditate.
l..l a insoJit-o p6n[ in[untrul cabinei ce ii fusese destinat5.
lrr ciuda dimesiunilor mici, avea toate comoditdlile,
trrc'luzind o cadd din alamd gi un mic Aemineu, ocupat de un
t'rrllr inchis cu cheia. Agata s-a uitat la fotoliul din catifea
ro;ie dintr-un coll qi a profitat ca sd lase capa gi pdldria pe o
pcrn[ de culoare grena.
- Este cabina pe care a ocupat-o sora mea, Aurora c6nd
rrrn luat-o din Spania ca s-o aducem inAnglia. Tata era foarte
lrolnav pe vremea aceea gi nu a putut si vin[ cu noi. Mai
piistreazd incl unele lucruri de-ale ei pe care nu gi le-a luat,
rradijduiesc sd nu te deranjeze.
,\gata a negat de indatd. Cabina era des[vdrgit6.
- Sunt incdntatd, serios.
Cristopher a rdsuflat ad6nc inainte de a vorbi din nou.
Avea unele indoieli, dar nu voia sI i le impdrt[geasc5, ca sd
rr-o ingrijoreze frrd rost.
- Tiag nadejde c6, la sosirea mea, familia tavafr pregdtitd
sd m[ primeascd. Ea urma sd plece singur[ cu. Diavolul
negru. Cristopher trebuia sd rezolve niqte lucruri in Londra
;i apoi, la Dover, se va imbarca pe Valiant in direc{ia
oragului de coastd Huelva. Agata avea s6-l agtepte la
C6rdoba. Trebuie sd verific anumite chestiuni aici ca sd nu

lu

t4t

,Lnurlz Gexrw
ou@

las niciun firnecercetut qi


familia ta nu va blnui nimic.
Sd nu pierzi adresa pe care

[i_am dat_o. El a fEcut


gest din cap. Casa bunicului
meu, La Alameda se aflI
mun{ii Hornachuelos, foarte aproape
de mogia marchizu
de Z ambr a, tatdl Marinei.
- Nu va fi greu s[ gdsesc locul gi casa.
- \,bi incerca s[ trimit pe doi dintre verii mei p6nd
C6rdoba ca sI te ia.
- Nu va fi nevoie, a rdspuns el.
-AS fi mult mai linigtitd.
Dar Cristopher a stdruit in refuzul
sdu.
putea sI inchiriez un cal cu care
sd md deplasr
.
Imi ^\6i
inchipui cd drumurile nu vor fi potrivite
pentru a
strlbate cu caleagca.
- Bunicul meu are cai la mogie.
El era familiarizatcu cuvdntul,,mogie,,.
Sora lui locuia
una, foafte aproape de oragul Ronda.
Cristopher fu
gdzduit acolo mai demult.
Nu uita, i-a spus pe neagteptate, este de
foafte mare
^nimic cu.ro, de Lucena altfel va
..-e lr^PTriascI
fi cu neputinfd
sd ii aflu pe
va pleca din Madrid spre C6rdoba
ia data pe care ai spus_o?
Agata a confirmat. Vdrul ei, ca un
bun cordobez, se
intorcea mereu in sat in luna mai,
c6nd se celebrau Crucile
din Mai.
- Dacd vdrul meu se afld in C6rdoba, conspiratorii vor fi
pe aproape, a comentat ea.

Iwryrr-uA
Dd-mi voie sd-fi pun asta. Cristopher gi-a scos un inel
rrr pecete de pe degetul mic qi i-a luat m6na ca sd i-l pun5:
crrr sigiliul familiei Beresford. Agatas-a uitat cu gura cdscatd
ln bijuterie. Gestul fusese cu totul neaqteptat. Acum chiar
prrri o fatd logoditd. Dar ea continua sd nu scoatd nicio
vorb[. Ai grijl de tine, s-a despd(it el. Ne vedem curdnd.
El a pdrdsit cabina ca s5-i dea ultimele porunci
tripitanului gi Agata s-a l[sat s[ cad[ pe patul mic prins in
podea.

f::yl"::

adevrrattt;l;;fu.il,"# ;;

$i cristopher crede a ra fer. Fdcuse mai multe cercet'ri


despre Gonzalo p6rez dar individul
nu se mai afla in
Portsmouth, igi inchipuia cI s_o
fi intors in Spania cu
informafie prefioasi inlesniti < e
cltre englezigi ci, posibil,
va agtepta in C6rdoba.
142

t43

4\

m
A
\J

-^r',
lr
A\^
\JV

AU

4\
\-4
JA
\
t-J
LU iri
I-( r-l
i^,, A
,r\\

Fl

-l

,4nurzz GrNnn

IwrSrc-uA
lovit cu putere. Maria Isabel, mama Agatei, se
rlgostise, impotriva oricdror a.gteptiri, de un fran\uz

cc l-a

lnvadator. Oare femeile din familia

Cum putuse si uite de cdldura infernald


din Spania?
nu era dec0t luna mai; nici nu
voia sa_gi inchipuie ce va fi

gi haina groasd

il

ilUiT#::Til

st0njenea intruna. Simfea cum pAnza

fii
a cdmdgii i se lipea de spate dar
chiar gi aga C.i.topi.,
frcut o figurd onorabild in fafa Uuni.rtul

d;;i';;
examenului lui amdnunlit. Gines
de Lucena y Castro sti
in fafa lui privindu-l fioros. prrul sur
ii era amestecat
guvile negre. perciuniilungi
care ii acopereau bdrbia pI
ii dideau chipului matur o expresie
ei
$i
se
leei
::1i111
dar
ceea ce ieqea in eviden(d eru
negrul ochilor, ca gi privi
pdtrunzdto ar e gi tr e azd,.

Gines de Lucena se uita la englez,care


ii sus{inea privir
cu hotdrdre. Striinur era imbrScat
frrd cusur. Haina inchi
la culoare se asorta cu desenele
vestei, des,v,rqit inctreiar
pantalonii erau firI patfl
finuta lui era potrivitd pentru

seratl aristocraticd intr_un palat de


la orag, dar nu ca s
u3b.l: prin munfi. finea in m6ini jobenul

c0nd in cdnd, de parcd ar

fi vrut

Era inalt gi cu o conformafi

de nebunie?

El le iubea dar nu putea sd le inleleagd.


Cei doi bdrbafii stdteau intr-unul dintre saloanele moqiei
ht Alameda. Cristopher incerca sd rdspundd la toate
ftrlrebirile pe care i le adresa pe un ton sclzut don Gin6s.
'Este ceva neobignuit c[ nepoata mea a sosit singurd la
nroqie, neinso(it6 de tatdl ei. Iar aceastd logodn[ atAt de
ffnru blestemate?

18
ryl,:,*etou." i,, ],-i,"'o#l1T;

lui sufereau

gi il risucea di
s5_gi lind degetele ocupate.

e atletircd,, gi_a inchipuit cI

nu

ttotqteptatd md nelinigtegte peste mdsurd.

Acesta era unul dintre obstacolele de care trebuia sI


Itcaci pentru a inlitura bdnuielile.
- Tatel Agatei este ingtiinfat despre vizita noastrd in
('ordoba, ca sI oblinem aprobarea logodnei noastre dar
chestiuni insemnate il refin la Paris deocamdatS; va fi insl aici
cu noi peste c6teva zile, a rdspuns Cristopher cu glas sigur.
Iar lui Gin6s i-a pldcut hotlrdrea pe care o ardta b[rbatul;
rrici nu clipea, in ciuda dezavantajului limpede in care se
tufla.

il

bombardase cu intreb[ri intime,


personale gi el ii ddduse rdspunsuri precise, limpezi qi lipsite

Vreme de ceasuri

de govdire.

Bunicule, nu-l mai speria pe Cristopher. Glasul Agatei


la spatele lui l-a umplut de o imensl ugurare. Vremea
petrecutd departe de ea i se pdruse nesfrrgitd. imi pare rdu
pentru int6rziere. in cdteva secunde ajunsese alituri de
Cristopher gi s-a aplecat indeajuns ca sd-i dea un sdrut
drlglstos pe obraz, nu flri o oarecare pudoare, dar
incercdnd sd intdreascd impostura in faJa ochilor vicleni ai
lui Gin6s. Bine ai venit la La Alameda, nu-i aqa, bunicule?
i-a spus Agata.
Cristopher s-a relaxat un pic sim{ind atingerea ei gi
atzind tutuirea drdgdstoasd a bunicului. Ochii negri ai

147

,4aunz GnNwn
brrbatului au fulgerat auzindo@
Dr,r, .rr
Bine
ai venit,
vsnl[, a spus gr
gi el pe un ton desful
destul de for
forfat,
l-a nelinigtit pe Cristopher. gi md bucur
cd vorbegti
bine limba noastr6, ceva neobignuit
Ia un englez.
- Sora mea, Aurora, este spanioloaicl, a explicat pe,
ton neutru. Nepoatl a unui conte spaniol.
E firesc sd vorh,
limba fluent.
- Remedios i1i va ardta odaiacare va fi a dumitale c0t
aici.
El nu s-a indoit cd aceasta se afla c6t mai
departe
putinfd de apartamentele presupusei
lui logodnice, dar n
a pdsat. Mulqumita ajutorului Agatei,
va putea sd_i v6ne
cu mult mai usor dec6t .r.^r.. i" pil.,
li::::ry"tori
plScea
tot ce vdzuse pAnI in acel moment.
Mogia era sifuati pe un versant insorit gi,
chiar dacE
afard, pdrea foarte austerl, interiorul
era foarte practic
funcflonal. Mogia era in acelagi timp
agricold gi zootehni
de teren de weo treizecid-e pogoane,
dupE cr
iiir:l_lrrr"re
spusese Agata. pe traseul scurt, putuse
sd observe
locuin{a muncitorilor se afla foarte'aproape
de clddi
principal5. Avea doar doul incdpe.i,
una dintre ele
bucdtdria, cu un clmin mare cu
clopot gi rezemdtoa
laterale, inciperea principald
p.rt r'ralahori, iar cealal
".u
era salonul, destinat iatacurilor.oar.r.,
cu un total de
paturi. Toate clddirile de pe mogie
afardde
,in
cea princi
erau de un etaj cu un singur culoar
9i acoperig in doud *
in
jurul cu4ii centrale se aflau .on.iru.gile
pentru uni_ut.,
precum grajduri, cote{e de gdini,
de porci, ca gi hambare. po
drum, Cristopher vdzuse o fierdrie gi
ateliere de tot felul.
Ansamblul de locuinfe era unit printr-o
grddind interioarr,
inchisd pe o laturd de o poarti mare
din lemn ae castai.
flolia se autoaproviziona, nu era nevoie ,a ," _.urg5'i;
c6rdoba pentru arimente. Agatair lrmurise
cu cdteva ri. in

148

IwrStz-uA
bunicului ei numdra un total de trei sute de
$pctc de vite, cele mai multe dintre care le vindea la piaJ[,
dnl lc dddea gi unor mogii vecine. in plus, aveau vitei de tdiat
;l lclurite animale pe care le dddeau pentru reproducere la
tltc rnogii din apropiere. Vreo cincisprezece iepe de rasl purd
;i rnai mul(i armdsari arabi pentru montd completau geptelul.
Vino, am s5-(i ar[t odlile care s-au preg[tit pentru tine.
Gin6s de Lucena i-a urmlrit cu privirea pe cei doi tineri.
-Rona, cina se va servi la gapte, sd nu uifi, a spus.
Agata a aplecat ugor capul spre bunicul ei, fErd sd
Inccteze sd-l conducd pe Cristopher spre incdperile de la etaj.
- Rona? a intrebat-o el curios.
-Am douS nume, Agatadupl bunica matemi gi Rowena
tlupi cea paternd gi cdnd bunicul este supdrat pe mine
rrbignuieqte s[-mi spund Rona, crezdnd c[ m[ deranjeazd,,nu
ptie cE nu-mi pasd defel. Pentru mine este o mAndrie sd port
rrumele bunicelor mele.
Cristopher pdrea surprins.
- imi place mai mult numele tiu spaniol.
Ea a schilat un zdmbet candid.
- $tii cd era numele unei fecioare qi martire italiene. O
tandrd de o mare frumusefe gi caracter virtuos, care arespins
iubirea unui consul roman, Quintiliano. Povestea spune cd,
in fa(a refuzului ei de a-i rdspunde la sentimente, acest
consul a supus-o la chinuri grele.
- Nu gtiam partea asta a povegtii despre numele tdu.
Ea a continuat si-i zdmbeascd pdnd clnd au ajuns la uga
odlii. Remedios a scos o cheie din buzunar gi a deschis
incuietoarea. Dupd aceea,i-a dat cheia Agatei.
- Este singura incSpere care are incuietoare pe dinafar[.
Ydzdnd cI el nu in{elegea, a incercat sd-i explice: in felul
dsta nu se atinge nimeni de lucrurile tale cdte vreme stai la
La Alameda.
ir cd mogia

149

,4aunr

Cristopher s-a supdrat.


- Dar nu era nevoie..., a inceput insd Agata l-a
glas goptit.
- Nu vreau s6-gi bage nimeni nasul printre lucrurile
Casa bunicului meu primegte prea multe vizite ale
persoane strdine gi am glsit de cuviin(d sd iau mdsuri
precaufie; pentru orice eventualitate. Cristopher a rI
uimit de intuifia ei. El nu inl5tura ipoteza nevinovdfiei
Carlos de Lucena, de aceea mdsurile i s-au pdrut potriv
Ndd[jduiesc ci te vei sim(i bine aici.
Dintr-o dat6, lumina a scdldat incdperea gi Cristopher
rdmas frrd grai. Remedios strdnsese draperiile gi deschi
ferestrele. Era o incipere foarte luminoasI, cu o sdli1d
putea fi folositd ca birou. O baie independentl de
incdperilor i-a pldcut cu deosebire datoritd intimitS(ii pe
i-o oferea. Patul cu baldachin era mare gi pdrea comod, i
lenjeria de pat era in culori deschise gi rdcoroasd. A
c61iva pagi pdnd in balconul mare ce d5dea in nigte
interioare; frntdna scotea un sunet caracteristic, care nu

sup[r[tor.
- Nu mi-am inchipuit niciodatd c[ o mogie poate sd
atdt de mare qi de confortabild.
Remedios a rostit pentru prima oard un pomelnic de
vorbe pe care Cristopher nu le-a in(eles.
- Remedios zice cd sd numegti mogie ferma La Alameda
este o insultd gravd care meritd un rdspuns hotdrdt.
El s-a uitat la cheldreasd cu mult respect gi aten{ie.
Femeia, cu pdr sur gi bogat ) avea ochi de vultur gi zimbet de
dihor.
- De ce imi vine greu s-o infeleg c6nd vorbegte?
Acum, Cristopher a auzit cu toati limpezimea vorba
"fartucco".
- Din pricina intona(iei, a rdspuns Agata.
150

Iw4srn-uA

GsNnw
Aintonaliei?

a repetat el cam surprins.

Intona(ia cordobezd' Este accefful propdu unei regiuni.


('ristopher a in(eles. Remedios vorbeqte cu intonatia proprie
('ordobei.
in{eleg. $i in Anglia avem rnai multe accente, dupi

rrlts[ $i zon6.
l+gata a confirmat' Era un bdrbat foarte inteligent,
ltrdgdtor gi seducdtor, o problem[ neconterritd pentru ea 9i
rirnf6minte1e ei.

Hainele tale sunt deja agezate la locul lor, i-a spus


tlcodat[, ca s[-gi indepdrteze gindurile ce deveniserd

primejdioase.
A deschis gifonierul mare cu patru ugi ca sd-i arate, in
vreme ce arunca o privire induntry. A parcurs cu vederea
irnbrdcdmintea p6nd ce s-a oprit 11 nigte 6a1i5te pe care
rlomnii englezile purtau innodate la gdt. Culorile variau de
la o gamd de griuri la alb gi s-a intrebat de cs o avea nevoie
de atitea, cflnd toate erau la fel'
- Mullumesc, atAta eficien{d rn[ surprinde, a rdspuns
Cristopher'
Abia erau doud ore de cind sosise la ferm[ qi toate
hainele lui erau perfect impdturite gi agezate.
- Remedios igi face treaba intr-un ffiod s163ordinar, a
spus ea iar cheldreasa a fEcut o grimasd batjocoritoare pe
care a vdzut-o doar Agata. Cristopher cofltinua si se uite
curios pe fereastri. Nu mai avem nevoie de ajutorul tdu,
Remedios, mullumesc mult pentru 1e1.
Femeia a f6cut o pleclciune inainte sd plece, dar a ldsat
uga deschisS.

O sd fie mai greu decdt credeam.


Prin aceste vorbe, Cristopher a rezumat calvarul care
fusese interogatoriul st[pinului fermei.
Bunicul se simte dezamdgit, i-a explicat ea intr-o

151

,Lntznt GtNnn
goaptd, Dupd pdrerea
mama.

Iwryra-uA
lui, voi face

aceeagi gregeata

El nu i-a observat tonul melancolic.

Bunicul tdu

dugmanul.

uiti

ceva foarte insemnat: eu nu

InimaAgatei a tres,rit auzindu_ldar gi_a dat


seama ctr
n-o spusese ca s_o jigneascl. Nici mdcar nu
era congtient
o flcuse.
- Tata nu a fost niciodatd dugmanul meu, a rdspuns
goaptd. Cristopher a privit_o surprins.
El nu voise; ,;;
ceva at6t de ofensiv sau da? A renunfat Ia
tot pentru manl
A rlmas intr-o lar5 care il ura, pentru mine.
Cristopher gi
dat seama afunci cd o rdnise cu comentariul
lui dar c6nd
vrut sI se scuze, Agata nu i_a ingdduit. Ne vedem
la ci
s-a despi(it pe un ton cam dezamdgit.
Pentru prima dat5, el nu a qtiut ce sI spund.
S_a mdrsi
sd dea din cap. Agata a dispdrut in,put.f.
inchis-o in t5cere.

rg;,;;;?;

L9

:ut. Avea acest obicei din copildrie gi nici verii ei nu


lcirpau de asta. Stomacul lui Cristopher s-a strdns ca gi cum
rr t'i primit un pumn dar a rdmas tlcut privind scena. eins
nrriba era bdrbatul dla?t Dar ce frumoasd egti, mon chiott !
Rdspunsul vesel al Agatei i s-a infipt lui Cristopher ca un
pumnal in inim6. Acum in(elegea ci gestul ei de a-i ciufuli
pirrul cind au iegit din fbntflna de la conacul Grant fusese
ur:va negindit gi nevoit. El il luase ca pe ceva personal gi il
dcranja profund sd afle cd nu era aga.
Gin6s de Lucena a observat cu pl5cere supirarea pe care
nopoata lui i-o stirnea strlinului imbr[tiqindu-l at6t de intim
pc moqtenitorul contelui de Zambra. Mereu dorise ca
lamiliile del Valle gi Lucena sd se uneascd prin cdsdtoria lui
l.orenzo cu Agata. B[iatul era ceamai bunl partidd din toat[
('6rdoba. Poate dacl el dldea o mdnd de ajutor...
Tusea lui Cristopher a oprit zarvaAgatei, care stea pe mai
departe foarte aproape de Lorenzo, privindu-l cu prea multd
lamiliaritate, dar mogtenitorul Zambra gi-a amintit la vreme
oele mai elementare reguli de politele. S-a depdrtat un pas de
lbtI gi i-a intins mdna lui Cristopher, care era incruntat gi cu
gura str0nsd intr-o linie.
- Lorenzo del \rblle y Linares, i-a spus pe un ton
prietenos.

Lorenzo este fratele prietenei mele Marina, l-a l[murit


Agata.
Ochii lui Cristopher s-au indreptat spre ea, infelegdnd. A
primit m0na spaniolului in vreme ce il scruta cu real interes.
- Cristopher George Beresford, i-a rlspuns. Logodnicul
domnigoarei Martin.
Agata s-a uitat la el, surprins6. Tonul lui i se p6ruse prea
sec c0nd i-a adresat lui Lorenzo. Trebuia sd-gi arate

-Loretzo! Strigdtul Agateia atras atenfia lui Cristopher


care, tocfioi in acel moment, trecea pe sub
u..ul
accesul in eleganful salon din frumoasa curte
"u..
a prunilor. ce
bucurie site vid! Nu gtiam cd egti in Hornachuelos.

fe.*

Bunicul tEu m-a anuntat cE vii qi nu gtii c6t


doream sd
au trecut ani de cdnd te_am vdzut
ultima oard.
Lorcnzo del Valle a primit cu pldcere imbrdfigareu
fir.as.j
a Agatei' Ea i-a ciufurit cu drag pdrul, ca
de atdteaori in

te vdd,

I C6felugul meu,

in limba francezd (n.a.)

152

153

i
I

IwrSrn-*rA

,4atnnz GnNnn
intotdeaunapartea nesuferitd? $i pentru prima oard in
amiaza aceea i-a observat {inuta gi l-a privit cu
sup6rare. Era imbrdcat ca pentru o audienfl regald,,
inclpea nicio indoiald. P[ru] era piept[nat spre spate,
niciun fir nelalocul lui. Batista innodatd cu un nod desi
b gil 9i suslinutd de un ac cu rubine. A mijit ochii
nepl[cerea ei sd nu fie observatd de ceilalti bdrbati aflafi
salon. incepea sd urascd at6ta perfec(iune.
Lorenzo continua s6-l priveascd cu interes pe strdinul
nu igi lua ochii de la Agata. Era imbrdcat ca un
dandy englez, dar hainele lui nu erau cele mai potriv
pentru torida cdldurd cordobez[. Spusese ,,logodnic"?
uitat la cea mai bund prietend a surorii lui gi i-a fEcut un
intreb[tor care in ochii lui Cristopher a pdrut protector.
- LogoditS? Nu poate fi adevdrat!
Exclamafia veseld a tdn5rului l-a deranjat profund
Cristopher, chiar dac[ gi-a p[strat umerii incordafi gi
inchisS.
- Credeai oare c[ am s[ te agtept toatdviala,fartucco
l-a intrebat ea cu umor.
Lorenzo continua s-o priveascd cu interes;
crescuse.
Cristopher gi-a tinut rlsuflarea, uimit. Cum putea
admitd o fatd ceva de o asemenea dimensiune? Era
indrdgostiti de Lorenzo del Valle? $i de ce dracu nu ii
spusese? Acum mergea din nou pe orbeclite in privinfa ei!
$i senzafia aceea nu-i pl[cea deloc.
- Nepoata mea nu vorbegte serios, nu-i aga, fetifo?
Glasul unei femei pe care nu o vlzuse pdni atunci l-a
fdcut s[ se intoarci spre ea gi surpriza lui a crescut cdnd a
observat cd era vorba de o cdlugdrild. Aceasta s-a prezentat
cu excesivd corectitudine:
- Eugenia de Lucena y Castro. Cristopher a luat mdna pe
154

Irrsa de

Laray G'oznirn,a

cont

o Politicos' $i PuPila mea'

t:.31t:

.ca1ugaltal:11: insotea'
pentru afaceloc, novicei care o
h,tuo pun spre stdnga
obiqnuieqte s[ cumpere
iir-t.ri .i, ilonro, atl"" a" Alciu;ar
de
meu Gin6s' pentru qcoala lui
lnnlsari cresculi de fratele
ci[ugintape u: ton pragmatic'
cfillrie din Sevilla, a spus
gt"t intrarea in salon ca 9i
Alonso de Lara V i"'"an il-u
i"'o1tu" doi dintre verii Agatei'
uum ar fi fost ut""tffi
arfia a devenit grozav de
Manuel 9i Ram6n' Iar ambi
ochii pe Cristopher 9i l-a
Itanjenitoare. Alonso fi-a infrpt
a f6cut prezent[rile de rigoare
xcrutat cu bund $iin!6"Gin6s
englezesc a mrjit ochii b[nuitor'
tlar cind ducele , u*it
"*"1e
Cristopher nu gtia de
- Ce micd. f,r*"u, fo'd Bere-sford!
i se adresase' Unchiul surorii
co folosise un ton cJic cana
vechi prieteni' a addugat cu
tlumitale 9i cu mine suntem
pe nepregdtite' A in61!at.o
oarecare dispre! care l-a luat
la
gest intrebltor dar nu a rdspuns
sprAnceand blond6 ilt*"
spaniolul' Am incredere cd ne
tonul rdzboinic cum se aqtelpta
perioadd
orag superb in aceastd
vom vedea in Sevilla, este un
el'
sd-gi ia privirea de la
a anului, a spus Alonso f6rd
la
Cristopher frrd sd renun{e
- Md indoiesc, i-u 'a'putt'
Md
sim{urile in alert6'
atitudinea hotdrntd fl pattta"a"-qi
maternd a logodnicei mele'
aflu aici .u .A .""ott iumifiu
Anglia' Nu pot s6-mi rcglljez
dup6 aceea me voi intoarce in
obligafiile Prea mult6 vreme'
zeflemitor care nu a trecut

Alonso a f6cut un gest

nu a putut sd-i rdspundd din


neobservat pentru nimerii, dar

pri.i"u interven[iei oportune a lui Gin6s'


pe
cin[? Aceste vorbe i-au ficut
- De Lata, rdm6i la s6-9i
ia privirea unul de la celdlalt'
Cristopher qi p. nfo";
soseasca'
Nepotul meu, Carlos trebuie sd
cu neputinld' Tiebuie
absolut
-Ar fi o pl[cere Ju' i-i este al dimine{ii' Alonso s-a
ceas
sd fiu in Slvilla 1a primul
155

,4arcnz Goxwr
indreptat citre
din partea mea
rmniei voastre, i_a spus Eug,
ne vom vedea peste cdteva slptdmAni
la Madrid, dac
Femeia a s"ut din cap un
::,::1T,lli"::o*yd.1ut.
de
incuviinfare. Atunci Alonso ,_u
uitutll-.or]l;;
incredere c[ te vei purta cum
este de agteptat din partea
$i, dupd aceste vorbe, gi_a luat r{mas_iun de
la ceilalfi
a capului. Dupd plecarea lui,
urmatE de t
]plege.
verilorAgatei
9i a bunicului, salonu,

i#

y.T

"r_".?""0r##luil

au profitat pentru a incepe

.",rt:::T:11lrislonrrer
studieze
reciproc. Agatas_a

r;;;,;;;;ffi;

si

uitat h
deoparre, in cel mai indepd rtat
cotl
:l::: "11fu;:31:"
salon,
cu infEligarea senind dar m6n-drai-;ffi;
netigdduit a neamului ei ales.
Gin6s s-a intors pufin dupd aceea
gi a primit paharul
vrn ro$u pe care i I_a dat Lorenzo.
Cristopher a profitat
s5-l scruteze gi mai mult. pdrea
foarte famlliarizat cu fen
Agatei si. de aceea a slmtit fafd
de el
respingere brusci. Ce naiba i
se intdmp la? Eligi ascun
sub masca rdcelii de aceea simfimintele
T*1T:,.-"liile
furieSi protecfie pe care le simfea
acum il llsau perplex.
- Dacd nepoful meu intdrzie, vom incepe sd mdncdm f
el, a spus Gin6s, dar fdrd,sd agtepte
weun rdspuns din pa
oaspefilor.

:":i3:ilia

MIIUI

, rdmdimultd vreme la La Alameda? a


Agata gi Eugenia s-a uitat cu
interes la_nepoata ei.

I se pirea nemaipomenit sI unneze


exemplul mamei ei
striin, nlci mlai mult ruwr
nici uror Pulrrl
"',u.:
::::::1"^t-"^q:1"-i
dec6t un engrez, gi nobil.

;;i;il'

Ildeajuns

c6t pupila mea sd se instareze


Ia mrndstirea
Santa Isabel' S-a hotrrdt sd
lase ordinul suror,or augustine

din Sevilla.
Agata nu gtia
156

nimic

despre viafa religioasi a mdtugii

Iwryru-*rA
flugenia. Aceasta se hotdrdse sd-gi dedice via]a lui Dumnezeu

moartea sofului ei in bdtalia de la Bail6n. Cei doi fii ai


li, Manuel gi Ram6n respectau hotdrArea mamei lor, chiar
drrc[ nu o incuviinfau. Gines de Lucena fusese catatdlpe care
ntr l-au avut niciodati gi de aceea locuiau la fermd gi il ajutau
ftr tot ce avea legiturd cu munca qi cu arga(ii.
Bunicul pierduse trei fii in rizboiul Spaniei cu Franfa gi
rlc aceea sd il accepte pe bdrbatul ales de fiica lui a
rcprezentat pentru el o loviturd grea din care nu iqi revenise
irrci iar acum ea, prin logodna ei ii oferea un al doilea pahar
ctr venin. Agata a incercat sd nu se g6ndeascd la asta gi qi-a
concentrat aten{ia pe novice. S-a intrebat de ce o fi voind si
intre intr-un ordin atdt de diferit de cel din Sevila. Degi
crilug[rilele din C6rdoba trebuie sd fi fost foarte
impresionate; s-o aibd ca pupil5 pe sora unui duce atdt de
insemnat presupunea venituri mari in vistieria lor gi influen(e
lbarte pozitive la curtea din Madrid. Alonso deLaraera unul
tlintre oamenii de incredere ai regelui Fernando.
Dar ivirea in salon a lui Carlos de Lucena, urmat de
Itodriguez Lesma, secretarul sdu a f6cut-o sd schifeze un
r.ambet care i se ndqtea din addncul inimii. Nu il v[zuse de
rnulfi ani gi era la fel de impresionant.
Spatele lui Cristopher s-a incordat la sosirea spaniolului.
Carlos de Lucena era un bdrbat impunltor gi nu a scipat
auzului lui oftatul de pldcere pe care l-a scos Agatacind lavdztt. Fir-ar s[ fie! O sI tresardlafrecare oftat al ei?
- Unchiule, este o bucurie s[ fiu din nou la La Alameda.
Gin6s a acceptat bucuros str0ngerea de mind a nepotului lui
preferat. O secundl dupl aceea, Carlos s-a intors cdtre
Eugenia. Mdfuq[, respectele mele. Este o pldcere sd iau masa
cu dumneata in aceast[ seard magnific5. Femeia i-a adresat un
zdmbet sincer. Ca nepotul ei sd fi ajuns sd ocupe un post atit
de insemnat frrd sd aibd sdnge nobil era un adevdrat succes de
dupa

'il

lt

157
i

,4autzz GrNow

Iwryrn-urA

care erau peste mdsurd de mdndri.

Norl u.nit u ,ul,rAt


pe fiecare dintre cei prezenfi
in salon, cu corectifudit
p._--------

bucurie, pdnd cdnd ochii

ii^o

i_au cdzutpe
Dar o avem
pe micufa noastrd fran[uzoaicd porecla
Jregdstoasd
sa lficr
o*vrvsus
r se arunce in brafe frrd sd
se

gAndeascl de doud ori.


cu naturalefe imbrlfigarea.
Nddijduiesc cd tat5l
?:upt"t
bine. Nu l-am mai vdzut de
mult.

Cum a primit vestea atel tdu? a intrebat-o Carlos pe


Agata. To{i gtiau cd se referea la logodna ei cu englezul. imi
hre hipui cd mai bine decdt bunicul, nu-i aga?
Agata a rogit la auzul intrebirii, iar Cristopher s-a sim{it
Iulhurat. in afara lui Ginds de Lucena, logodna lor era
ncccptat[ de cltre tofi cu destulS naturale(e gi o undl de
tcmu$care l-a lovit cu severitate. il deranja profund sd ingele
Irrtr-un fel atdt de neruginat nigte oameni care se purtau atdt
rlc cinstit cu el.
- Recunosc cd la inceput s-a ardtat destul de contrariat,
rlur imi doregte fericirea, ca gi Cristopher. Amdndoi md fac
lirarte

Este o pldcere, lord Beresford.


Strdlucirea de recunogtit

care s-a

ivit in ochii consilerului secretarului d" st,t o^,1


:

nrr ir-a
-:
nu
scdpat gi
^ d^x-^.

i s_a pdrut
moment. Degi gdsesc nemaip
logoditd 9i noi sd nu fi gtiut ni
Agatas-a hotlrdt s-o ia pe calea
de mijloc. gtia cd va
bdnuieli dar trebuia sa le inlature
in chif convingdtor.
- Singurul care are dreprul 9i privilegiul de a gii in
frimul
rdnd este tatil meu.

fericiti.

-Tragnddejde cI nunta vaavea loc la C6rdoba, a addugat


('arlos frcdnd-o pe Agata sd rogeascd pdnd la rlddcina
parului. $i cd vei alege o datd potrivitd.
- Nu am stabilit data inc5. Aqteptdm plrerea lui Jean
Michel in aceastd privin(6.
Ea a oftat uguratd de interven{ia iute a lui Cristopher.
- Si trecem in sufragerie, cina este gata de mult.
Tonul autoritar al Eugeniei nu admitea discutie. To{i au
rmat-o in sufragerie.

tu

20
a p'rut peste mdsur' de rigid,
ii amintea prea murt de fratere I
ei Alonso. p.u
dacd nepot.iuit X
pentru un eveniment familial
lipsit de o etichetd.igr.oura.

i-b.a.rt;;;;;;"r,".i,-

158

Manuel gi Ram6n s-au intors cdnd mesenii incepuser[


deja al doilea fel. S-au agezat la locurile rezervate lor intr-o
tdcere desdvdrgitS. il insoliseri pe ducele de Alcbzar la hanul
Las Ventas. Ducele igi avea acolo trdsura, care il aqtepta ca
s[ se intoarc[ la Sevilla. Alonso refuzase invitalia lui Gin6s
159

,4aurru GpNaw

Iwryrur1r4

de Lucena de a r5m0n"
vor incepe in curdnd. Avea treburi
insemnate de rezo
care nu puteau s[ agtepte.
; Cum merg treburile la Madrid, fiule?
Intrebarea lui Gin6s.l_a frcut
atent fe Cristopher.
Regina Maria Cristina agteaptd
un copit. \6stea
Carlos a fost o adevdrata ,.r.p.La
rfentru toti.
nddljduieqte sI fie un
- Dacd a$a va fi, sd ndddjduim cd va fi altfel decdt
Tonul lui Gin6s l-a frcut pe
Cristopher sa_l priv
atent. Prin acele puline vorbe
arltase ii_ped"
despre politica regelui Fernando.
- Nu putem sd uitdm cd cei qase ani de rdzboi cu F
au foSldevastatori pentru
fard, aspus Lorenzo in contin
guvernului este necontenitd
iar esec
cdnd vine vorba sd se rezolve
cum ,.
la nesffirgite schimbrriministeriar",.*
nu sunt bune pe
popor, a rispuns Ram6n
ftrd s5_gi ridice ochii din fa
. Lui Cristopher i se pdrea nernaipomenit cd se
despre politicd atit de liber
ta
femei de fatal
Anglia in niciun caz nu s_ar face
ugu .ruu.
- Fernando a trebuit s5_gi {in5 fr,gdduialafafl de cei ca

bdiat.

..

;),:rliilTi.i3

.r"i;;;;ffi;

,,;;i;,

in administrafia lui rore norupu.t"i,


"vrtovarle ,
,ii"::::,1rJ:::T
mtervenit
Manuer, aga gi_a atras ura _;;;;
- O lard care nu are presd liber[ se indreptd spre dezastru!
a exclamat Lorenzo.

'd

rietdfile care fuseseri luate


Ias hotdrdt.

cu neputinfl, sd pofi

sd

ebuie fEcute multe reforme

iiil$X*ff l',il*i*1iit"ltt68-t844v.co,tedeSu

regealspanieirf
160

;,ili,n;.,',fl :,';;';'i:'1i"#'"'lT#li::r3filirffi

l.TLT

calaru sd functioneze, a comentat Carlos in werns ss


tlucea la gurd o bucatl de pdine. Dar s[ nu vorbim despre
prliticd. Sunt neribddtor si vizitez C6rdoba.
Strdzile sunt superbe, vere, a spus Agata.Iar mirosul
llrrilor i(i imbatd simfurile.
De ce se numegte Crucile din Mai?
intrebarea lui Cristopher a ficut ca tofi mesenii sd se uils
ln cl.
Dacd vorbim despre esen(a sa religioasd, a incspul
liugenia, igi are originea in crucea pe care a murit Hristos.
- Dar originea sa este romanS, nu-i aga? a intrebat Agata.
Spun asta din pricina povegtii care a ajuns pin[ in zilele
Itoastre despre impdraful Constantin cel Mare.
- Astea sunt legende, i-a rdspuns Lorenzo cu o undi 6s
lilnor.
- Cum a apdrut legenda? a vrut Cristopher sd gtie.
- Povestea spune, cu multe inflorituri, de bund seam[, s5
irnplratul Constantin cel Mare, in al gaselea an al dornniei
lui s-a infruntat cu ogtile barbare pe malurile Dundrii, intr-o
batdlie in care victoria pdrea cu neputin(i din pricina mdrirnii
trmatei duqmane. Dar intr-o noapte, Constantin a avut un
vis in care i-a apIrut crucea domnului nostru Iisus Hristos,
strdlucitoare gi deasupra ei nigte vorbe, "In hoc signo vingls,',

care tradus din latind inseamnl "sub acest semh ysi


invinge". Toli ascultau cu atenfie explica{ia lui Lorenzs 6.1
Valle. impdratul a poruncit sd se facd o cruce gi a pus-s i1
f'runtea armatei sale care, spre surprinderea lui Si a
generalilor lui, a invins flr[ greutate ogtile duqmane. intors
in oraq, a simfit multd curiozitate s[ afle semnifica{ia crucii
gi c6nd a aflat-o, s-a botezat in religia cregtini gi a poruncit
sd se ridice mai multe biserici de-a lungul Imperului.
Privirea lui Lorenzo s-a oprit pe cdlugdri{d, cu o jumdtate de
zdmbet. Am explicat bine, maic6?
161

IwrSru-uA

,4rutnz GrNwn
Un inv6{at nu ar fi povestit mai bine, a rdspuns ea.
nu trebuie s[ uitdm rolul insemnat pe care l-a jucat m
impdratului, Elena, trimisd de cdtre propriul fiu in
sffint, Ierusalim, in cdutarea adevdratei cruci a lui Hri

addugat.
- O poveste frumoasd, a remarcat Cristopher.
Eugenia a confirmat cu o ugoarl inclinare a capulu

- VI rugdm sd ne scuza(i, pupila mea gi cu mi


retragem ca sd ne facem rugdciunile zilnice. Ne in
dragd Agata? Va fi o pldcere sd contim peprezen[ata,
T6nira a refiizat hotdritd. Cristopher a privit-o,
refuzul ei sincer la sugestie. Nu putea sd refuze o in
fEcut[ ati.t de subtil de a-i llsa singuri pe bdrbati s[ di
despre chestiuni care nu le priveau pe femei. in fala
bunicului ei, s-a hot[rit s[ preia el ini{iativa.
- Iertare, logodnica mea a uitat un lucru foarte i
qi pe care voi fi incdntat sd i-l ardt. Spre surpriza
Cristopher a luat-o de cot pe Agata gi a poftit-o
inso{eascd; ea nu a awt incotro gi a trebuit s-o facd.
gi Rosa s-au dus in direcfia oddilor lor, iar Lorenzo del
gi Carlos de Lucena au schimbat o privire foarte grdi
in fafa plecirii grdbite din sufragerie a Agatei
logodnicului ei. Gin6s a schilat un z0mbet viclean.
il judecase gregit pe englez. Cu un gest, ardtase cd nu
dispus si ing[duie ca nepoata lui sd se poarte ca de
Acum cd era o tdndrd logoditd, trebuia si se
maturitate gi inteligenfi. Cristopher practic o tArdse
curtea interioard spre unul dintre saloanele mici care
de loc pentru lecturi sau odihnd. A inchis uga in urma
privirea strdlucitoare. Agata l-a privit frrd si infel
urm[toarele zile te vei purta ca o logodnicd supusd.
Ea gi-a ardtat dezacordul fdcind ochii marr.
supusd? $i asta ce insemna?

t62

('And egti poftit6 cu amabilitate sd pleci de la masd"'


Agata nu i-a ingdduit sd continue.
Nu m-a poftit nimeni cu amabilitate s5 plec de la masd,
ltrr)tostat energic.
lrl a Etiut cI nu abordase bine chestiunea.
('a logodnic, agtept o oarecare cooperare din partea ta'
clc ei s-a incordat. Familia ta aqteapt[ o schimbare a
lArii tale, a ldmurit-o atunci. Acum nu mai poli si te
lbpti ca in trecut. Egti o fatd logoditS.
l)uftarea mea a fost fEri cusur, i-a r[spuns un plc cam

lttl

de comentariul lui.
('hiar nu cunogti regulile pe care trebuie sd le urmeze o
c logoditd?
N-am fost niciodat[ logoditd, s-a apdtat ea.
('ind exist[ un angajament intre doi oameni, lucrurile
rt'lrirnbd pentru amdndoi, dar mai cu seamd pentru femeie,
t' rru trebuie sd aclioneze in mod independent.
Agata l-a privit drept neinfelegdnd intru totul ce incerca
I sglund.

Acum cd sunt logoditd, trebuie sE plec de la masd ca


Irrso{esc niqte cdlugdrile la rug6ciune, chiar dacd eu nu
rt

t'ilugdri(i?

pdreacam invechit, s-a gdndit Cristopher.


in Anglia, cdnd o fat6 este logoditS, faptele $1
rrncrrtariile trebuie s6-i fie intotdeauna aprobate de
Sgrrrs aga,

rtlrricul ei.
I rrr tt0t de uluitd de aceastd ldmurire incit dac[ ar fi fost
s0nge'
llnlr.l c:u un culit toledan nu ar fi vdrsat nicio picltur[ de
N-am spus nimic la masd care sd ceard aprobarea ta,
I rt pliins indureratd.
( ) latl logoditd nu se agald de g6tul unui b[rbat, nici nu
cu neruginare cu altul. Este o regulS elementar[ de
flrrrrrc;ito

flttlttte:.

rc3

Aruntz GpNsn

IwzSrz-uA

Agataafd,
^Imbrd{igase
un

prieten din
- Regula asta mi se pare absurdd, i_a rdspuns cu
g:,, de sndare. Lip;,td;. bun simf.
familia mea,T
Cristopher!
- Spune-mi, Gata, cum o s5_i convingem de a
logodnei noastre dacdteporfi
ca gi currrnu ag exista?
sd acfiondm de comun acord."
,e pureuutenticl.
_ 1\uursre meu
este Agata,
este
Agata, i_a replicat supiratd.
O de
o
T.:logodn up"
", ;y,T..].
cd
ii amintea de
o acceptaserd
responsabilit5tile pe care le ",ur"".anaoi
presupunea dar a recrrnosr
sinea ei cd el avea in parte
dreptaie. pe viitor, trebuia
sd
uite cd dovezile ei de dragoste
se ina..pru, cdtre sinsu
birbat care nu voia sd i" p.i,,.u-r.-a,';;;;;"T.;
schimbltor de atdt? Mai lipsii
a" naa";i" viitorul anroni
imi voi aminti roru"r"
voi indeplini mereu.

fin:::

iur"i;;;", *rl'#ililx.l:;

calamaunui bricea g. Agata


pher i_a spus:
rgerie cu fala asta acrd.
De n-ar fi fost strllucirea
din ochii lui albagtri,
ar fr crezut cd vorbea serios. "irauta

-Fa[a asta acrd este numai meriful tdu,


El se apropia foarte incet de ea gi

i_a rlspuns.

Agata a dat

ir
cdtrivapaqi ca sdpund distanfd
intre ei. C6nd o privea in
acela atdt de hotlrAt o frcea

- Afunci,

sd_i t.emure genunchii.

va trebui sd rezolv asta, de


weme ce eu sunt
aficut ca acegti fiumogi ochi sA
str{luceascd f,rioqi. A;
nu se agtepta sI o prindi de
coate ca s_o impiedice ,a f"gE.
observat cd ochii lui se inchideau
usor Ia
si ocro rXr
expresiei lui o nuanfd de primejdie
".rtt,;
c
faci, i-a spus intr-un fel tainic.
care

Ni"i

Aq- Cristopher
l1-i^+^-t- nu
dar
" coate
a mai finut_o de
ci i_ainconjurat

I'

ijlocul sublire, in vreme ce cu mdna dreaptl ii ridica birbia


lplc buzele lui. Contactul celor doud guri i-aprovocat Agatei
scnza{ie ame{itoare. Cristopher i-a dat capul pe spate ca sI
lnsc vederii bdrbia 9i gitul fin, dar nimic nu il pregltise pentru
lrsura violentd pe care a simlit-o cdnd a sIrutat buzele ei, ce
ls-au pdrut dulci ca mierea. Ca un explorator curajos gi-a
Itrtrodus limba in cavitatea umedd gi satinatl ca s-o exploreze
tlrrpd voie. Deodat6, sdrutuI a devenit posesiv, exigent,
lrrcitind-o sd ii rdspundd. Agata se pierdea in senza{iile pe
crrrc i le trezea el. Sim{ea pe piele reac[iape care i-o provoca
('ristopher cu sdrutul gi, pe datd, un torent de cdldurd i-a
Itrirbdtut prin vene ca o lavd lichida. Pulsul i s-a acceleratpdnd
Irrtr-un punct primejdios. Fierbinleala celor doud trupuri a
croscut pind la un nivel de infarct. Ea a gemut, coplegitd de
crnofiile senzuale care ii trezeautliri necunoscute. Cristopher
ruzea gemetele pdtimaqe iegite din g6tul fetei gi a aprofundat
siirutul gi mai mult, cerAndu-i o capitulare pe care ea i-a oferito bucuroasd. Cind gi-a plimbat limba calddpe gAtul ei arcuit,
Itgatanu a putut sd-gi stdpdneascd o exclamalie de plicere dar
care pentru el a fost ca un ulcior cu apd rece vdrsatd pe capul
lui. Dacd ar fi contintat, ar fi sfbrgit posedAnd o fatd care nu
avea habar de primejdia ce o pdndea in bra{ele lui. incet, a
intrerupt s[rutul qi contactul care ii finea unifi. Agata a
intdrziat c6teva clipe pdnd sd-gi recapete fiea qi judecata.
Acum nu mai falaacrd.
Cum puteau nigte vorbe sd fie atOt de zdrobitoare? Sdrutul
lusese doar un mijloc prin care s-o facd s[ nu mai fie
supdratd gi lumea r-a cdzttt in cap ca un dezastru brusc. A
scuturat-o pind a ldsat-o frrd,voin[d,, dar aizbutit sd-gi revinl
indeajuns ca sd-l priveascd cu ochi ca nigte pumnale.
- intr-o zi,nugtiu c6nd, i(i voi intoarce lec{iile pe care cu
atAta bunSvoinfd mi le ddruiegti prin sSrutdrile tale.
Privirea ei lacomd pdtrunsd de durere l-a inviluit de parci
165

,tnrorru Gettsn
fi fost un nor de furt,nr g."@
*jeajuns
in .,Ir" ,a .urriru si si
:::1:: din parteadelui.
rdspuns
A parasii milJ

IwrStz-ttA

ar

O micd
asteo

.^lT:y * p*ri, una. f,ouuuilil;tJri


birbasii ca
;;,T:*::
interesau
cafea;:,r#;. ffiil.

cu adevirat ueau
dracu cu Cristopher Beresfi
rd!

nepotrivire

italiilor, a rlspuns

in

privinJa rug[ciunilor

ea. Lorenzo

9i

nu gtia la ce se referea.

irnic ingrijordtor, a addugat Agata, degi el nu era de acord


ilpreclerea el.
CAnd ceva te face s[-i ceri un s6rut unui bdrbat mai in
vllrstd decdt tine, crede-m6, este ceva ingrijordtor.
F,ai-a aruncat o privire fioroasd.

Ji l-am cerut ca prieten,


Ircvoind

27
-

Sdrut5-md!

Lorenzo s-a uitat la ea cu toful


uluit. Cererea Agatei
ce o st6rnis.. a a", drumur
mijrocr
ei 9i a facut un pas inapoi,
., pr..ur6;.
cana.ea i_a spus acele vorbe
tulburdtoare.
::::,r:1111,
privit-o
cu chip serios.
., : V:.i cumva sI provoci un duel intre mine gi logodni<
un ton zeflemitor. i;;^s_a
intors brusc
::::_i.,:tr:or,_r.
realitate.
La ce naiba se g0ndea .a;;
i_a cerut aga
fratelui celei mai bune prietene
a ei? Nu putuse sd dc
toati noaptea din pricina lui
cristoprr., gi u lecfi,or rui desl
normele gi regulile englezegti
i, p.ivintu logodnei. SEil;
se tot zvdrcoleascd in pat,
s_a gdndit se iasa Ia
o plimba

*,:f:,:f ::T:li"

ffi;#r;11:::

se hotdrdse sn iie uie*..,


ca
vE sv
de *Lqrv4
atAtea t,,rl
ori rrll
:,1,:.r: 11.,"_rr.
trecut.
Abia era ora sase , .u-.-^.:r-'

*:l*:*,::1,:i1..H:J,lliltli*:,.ni^.1H"#",:

pe un trunchi uscat c,nd


a auzittropotul lui Sultan]
cal al prietenului ei. y_a[i

,r,r:*T:r"l
166

srr*b;;

certat
lui, rostitd intr-un fet nevinovat,
i_a fEcut pdrul

a rdspuns ruqinatd, ins5


sd recunoascd.Dar am ficut-o fird sd md g0ndesc.

Iar eu {i l-am refuzat, nu ca prieten, ci ca un bdrbat care


lc prefuiegte mult. Agata a mijit ochii auzindu-I. in plus,
logodnicul t[u nu pare cineva cu care sd te pofi juca. DacI
rloreqti, poli sI iei asta ca pe o avertizare.
Lorenzo a gov[it dac[ s-o ajute sd suie pe iapl dar
lrrffiligarea ei distrat6 i-a spus mult mai bine dec6t vorbele,
oit mintea ii era concentratd pe ceva ce se petrecuse azirroapte. A luat-o din nou de mijloc Ai a ridicat-o pe crup6,
uproape firI efort.
- trbi obline un sdrut de la tine, Lorenzo, chiar de mi-ar
trebui toatdvia\a.
S-a uitat la el in vreme ce se strdmba zeflemitor.
- $i de ce naiba ai vrea un s6rut de la mine? a intrebat-o
Agatas-a g0ndit la r[spunsul pe care putea sI i-l dea fErd
s[ il alarmeze prea mult.
- Pentru cd egti foarte frumos. Lorenzo a pufnit, supdrat
de rdspunsul ei. $i fiindcd, prin atitudinea mea, te enervez.
Nu gtii c6t imi place sd am aceastl putere asupra ta. indur de
prea multd vreme comentariile tale batjocoritoare gi am o
poftd grozavd sI mI rizbun.
El a pufnit cu o anume bdgcdlie.
- Eu nu-mi propun sI s6rut toate femeile frumoase pe
care le intdlnesc, a ldmurit-o cu glas stdpinit dar glumef. $i
167

Iwryrr-uA

,Lrunrlz GpNwn
gtii cd egti frumoas[ de mI dai pe spate. $i nu, nu
enervezi, mI superi, ceea ce nu este acelagi lucru.
Dumnezeule! il adora. Nu exista pe lume un
firea gi umorul prietenului ei. O invidia cu adevdrat po
care va izbuti s[-i cucereasci inima, fiindcd va fi cea
sd

norocoasd femeie din lume. Lorenzo nu se supdra nici


avea mereu o vorbd bun[ pentru o fatd sau pentru o
Nu conta vdrsta sau statutul, era dintre acei bdrbafi care

urme adinci in sufletul femeilor.


- Este cu neputin{5 si nu te iubesc, i-a spus cu
mleros.
Iar Lorenzo a avut decenfa sd pard supdrat.
acestea le auzise de cAnd avea Agata zece ani gi gtia ctr
spunea ca o sord fratelui ei.
- $i eu te iubesc, mon chiot, dar acum nu se cuvine
spui lucrurile astea. Poate cd logodnicului tdu nu-i pl
a frcut un gest afirmativ din cap, pentru cd.Lorenzo
dreptate. $i dacd mai continui s[ md distragi vorbind
sdrutlri gi laude, nu vom ajunge la schit nici la ciderea
Agatase pregdtea s[ dea bice calului dar el a luat hdfu
s-o impiedice. Amintegte-{i ceva foarte insemnat,
prietend, a adlugat cu glas foarte serios. Un I
nutregte anumite nddejdi despre logodnica lui gi are
prerogative pe care ai face bine sd nu le ui{i.
Agata s-a gAndit la vorbele lui. O deranja ci fusese
nu ea cine iqi d[duse seama de aceste am[nunte dar a
un zimbet complice.
- Cine ajunge ultimul, e.fartucco!
$i fErd sd mai aqtepte, a dat pinteni iepei gi a inc
galop care l-a lSsat pe Lorenzo cu cdliva metri in urmil.

Cristopher igi propusese si aib[ o discu{ie cu A


prima ori a diminefii, dar surpriza lui a fost majorl
168

de Lucena
flnsrt-o in sufragerie la micul dejun' Domnul
ieqise
i,i rrrltiintat, pe un ton oarecum vesel, cd nepoata lui
gelozie
o
r'rrlrrrcascd impreund cu moqtenitorulZambra 9i
Ea
trrziv[ a inceput s5-l tortureze pind la intoarcerea lor'
; r.','it cu p[ru] in dezordine, obrajii imbujorafi 9i o

gtiut s-o descifreze'


Itlllrrcire in ochi pe care Cristopher nu a
de tot'
flrcrr lirarte fericitd gi asta l-a tulburat
( 'lrntr inainte sd treacd pragul sufrageriei, i-a spus cu glas
Fr

r'

A lost o impolitele din partea ta sd nu md aqtepli' mi-ar


I lrlncut s[ te insolesc.
infig[ ochii pe
A lrrta nu s-a mai uitat la Lorenzo, ca s6-9i
Mr.:rita din plin reproqul dar inc6 o usturau buzele de
inainte' Cu
lltrrtrrl condifionat pe care i-l daduse cu o sear[

;l

hrl(' lccste a, a datinapoi din atitudinea defensivd'

lrrrtd-m6, dragule. S-a indreptat spre el 9i i-a dat un s[rut


lrrrrrlr diminea(a. Nu am vrut si te supdr'
I rrstopher a prins-o de incheietura miinii ca s-o sileascd

;l

privit-o cu nerdbdare'
lirrg n[dejde cd aceastd'abatere nu se va mai repeta'
ln cxpresia gurii, ugor strdmbd, nu era nici cel mai mic

gi a
',r' rtPlece

cind a aflat cd trebuia sd plece in Fran{a


,,rr sr lzrcd studiile, s-a pr[buqit chiar dac[ era congtientd

liln',ir

)l

irf viald

dar

r69

,4rutrtz GaNtw

IwrSru-uA

-,Nu

se va mai repeta, l_a incredintat


ea pe Cristophe
Un minut dupd aceea a luat loc
,
alaturi. EI a servit_o
cafea gi cAteva felii de p6ine prdjitd
pe care ea nu a fost
stare sd le mestece. purtarea lui
o tulbura. Dintr_o datl
purta ca un cavaler desdvdrgit,
atentlafiecare nevoie a ei
apoi se ardta a$i de
inc6t ar putea sd_i inghefe s6ngt
1e_ce
in vene insugi diavolului
pe tronui lui fierbintl Ag;;;
dat orice numai sd-l vadd cE_gi pierde
cumpdtul un mon
Mesenii qi-au terminat r6nd pe rAnd
micul a"jrn Sl
plecat din sufragerie, ca sr-gi
vadd fiecare de treburile lor
zi cu zi. Agata era cu desdvdrgire
cdzut;dpe g6nduri.
- Ne vefi insofi la sdrbdtoarea focului purificator din
seard, lord Beresford? intrebarea
lui Lien o a fdcut_o sI
uite la Cristopher. Sunt convins
cd vd va pldcea mult.
- Foc purificator? a repetatel interesat.

- Dar nu va gti niciodatd


_
Lorenzo.

dacd,

nu particip d,

afirmat

Carlos pdrea cI se distreazd, de


minune vdzdndprivirile
ameninfItoare pe care i le arunca
verigoara lui
mogtenitorului Zambra. Logodna
ei cu englezul fusese o
adevdratd, surprizd. Mereu .i.^..
cd familiile del Valle
sl
Lucena se vor uni pdnd_la urmE.
$i privind_o acum pe {guru-,
nu a qtiut sd spund cdt de indrdgostitd
era de str[in. Engl"e-;
era opusul ei: corect, cu bune
maniere, un domn aii cap
170

ri-n picioare, dar putea sd inJeleagl ce v[zuse el la


Uotiloara lui: pasiune pentru viaf6!
Este un obicei vechi printre mogieri, l-a ingtiin(at
l'tttlos.
Se aprinde un foc mare qi se ard haine vechi in sunetul
llrilarelor, care pl6ng ca sd le ofere un demn rdmas bun, a
lrlriugat Lorenzo dedicindu-i Agatei un zdmbet tainic. Unele
l'crrroi danseazdinjurul focului, in weme ce bdrba{ii beau
Itrrpreund o sticld de vin gi le privesc.
lja s-a gindit cd Lorenzo fusese foarte zgdrcit in
lllrnuririle lui. Purificarea focului era cea mai frumoasa
Iroapte din luna mai in acele locuri. Pretutindeni erau focuri
rrrari gi familii strinse in jurul lor. Erau momente pl6cute, de
cornuniune intre vecini.
- Mica noastrl Agatava dansa din nou, sunt incredinfat
t:ii anul dsta ne va desflta cu arta ei incd o dat6.
Vorbele lui Carlos au frcut-o sd rogeascl de tot gi nu
gruteau fi mai nepotrivite. Cristopher s-a uitat la ea intr-un fel
indescifrabil, ceea ce a sfirgit prin a o exaspera. O obosea sd
lot umble cu picioare de plumb de cdte ori se afla lAngd el.
Sa se gindeascd la fiecare vorbd qi la fiecare gest ca sd nu-l
tlcranjeze i se p[rea o muncl de titan.
- Dar pot sI participe doar aceia care doresc sd elimine
ceva din viala lor trecutd iar anul Ssta eu nu am nimic pe
care focul s5-l poatd purifica.
- Eu am citevaperechi de mdnugi vechi pe care nu m-ar
deranja sd le ard.
RAsul lui Lorenzo la aunil comentariului lui Cristopher i
s-a pdrut Agatei ca o inghiliturd de cucut[. Voia si se bucure
de noaptea aceea speciald fEr[ rigiditatea qi intoleranfa
englezului gi dacd el era de fatfi nu avea nici cea mai micd
indoiald cdvafr nevoitd sd le vadd pe alte fete bucurindu-se
de foc. Iar acum, multrumiti maginafiunilor celui mai bun

t7t

IwrSrr-*il

,{atp;roz GBNr:w
,ibilitatea
5Z il insol
gi fllcl ea n

la o sdrbdtoare pe care el nu o va infeloge


putea sd i-o explice.
- \rbi dansa dacd vei fi tu partenerul rneul -'^:i':'"
Valle, l-a provocat afunci pe Lorenzo cufi zayrttS,et,stre
Tusea tri Crirtofrrer i-a amintit cd nu $v defel ds

cu sugestia ei.
- Poate Iordul Beresford doregte sd-tri flepafiener in
meu, a spus Lorenzo pe jumdtate in
Elurttit.
Ea a dorit sI-l pun6 pe prietenut eila 16o*l care i
cuvenea: sd sdrute pimdnful.
- Cristopher a dansat minunat lu Wlritt
partenerul des[vdrgit.

( iura

Agatei s-a crispat jignite. V6rul ei fusese prea brusc.

l(cstul zilei s-a scurs incet gi plictisitor. Bdrba{ii au fost


parte a vremii iar ceasurile la fermd i
llccafi cea mai mare
irrtr p[rut lungi gi monotone, in afard de un amdnunt. Agata
I xchitat un zdmbet larg cAnd gi-a amintit (inuta lui Cristopher
;i privirea uimitd a lui Carlos c6nd a venit s[-i insoJeascd la
llriinsul tduragilor. Era atAt de elegant incdt mai degrabl ai fi
lrczut cI se pregltea pentru un bal gi nu pentru o zi de munc[
glca. Strinsul cirezilor era o treabd anevoioasd dar el nu avea
rlc unde sd gtie. $i deodatd o idee a prins rdd[cini in mintea ei,
fiproape sufocdnd-o. Ar indrdzni? De bund seam5! Ce putea sd

ri;te? Ca el s-o ageze iar[qi pe genunchi 9i sd-i dea lecJia care


i sc cuvenea .Dar ar merita dacl izbutea sI ii smulgd inveligul
nccla demodat cu care igi acoperea personalitatea coplegitoare.
$i Agata a trecut la fapte. Aplecat din curtea cu pruni cu

mari, de parcd ar fi urmdrit-o diavolul. Aurcat la nivelul


dc sus gi a traversat coridorul pAnd a ajuns in fa(a ugii oddii
lLri Cristopher. $i-adus aminte prea tirziu cderaincuiatd dar
nici una nici dou[ gi-a scos un ac din p[r 9i s-a apucat s-o
deschidd. Rezultatul merita efortul.

paqi

dorinfa de a-i face pe plac. pentru cd,in


cinda*ul':
a vrea sd se poarte core;t in orice momaf/t, efi un
binevoitor gi foarte atent.
- V-ar pl5cea sd ne insofili la str6n ]gttl tdutL$ilor,
Beresford?
Dacd invitafia lui carlos l-a luat
oe cri.st1o2:t_llli
cu multd
surprindere, nu a ardtat-o niciun pic.
A primrt-o
politele.

172

22

-\Afiopl[cere.

Strdlucirea din ochii lui Lorenzo i_u urbtut fgatei cd ii


sclpa ceva gi ahotdrlisd nu rdm0nd deooarte.
,
vesel'
dgns
eu
voi
fi
incAntatd
$i
sd vin cu voi, a sprrs
Carlos a fulgerat-o cu ochii lui negri.
- Cdnd vom dori compania ta...
$i a ldsat restul frazeiin aer.

Cristopher era frdnt dar mullumit, chiar dacl nici


antrenamentul cel mai dur ca agent al Coroanei engleze nu
putea sd se asemene cu chinul de a m6na cirezile p6nd la
addpdtoare. Totugi, putuse sd strdngd relafia cu virul Agatei,
princip al a pricin[ a pr ezenlei b,i la L a Al am e d a'
173

,4,nurzz GrNwp
Sim{ea nevoiea enormi ra

IwrSrn-tttA

A.e@

in pat pdnr a doua zi dar in seara


aceea fdg5duise cd va
parte la sdrb5toarea focului. Blestemat5
sa-i fie soarta!
avea putere dec6t s[_gi intindd
oasele in pat dar baia
pregdtitd iar hainele aqezatepe pat.
S-a intrebat ce o fi I
Agata toatd ziua. Dorea foarte mult
s_o vadd, sd se asi
cd era bine gi cd ii fusese dor de
el ca qi lui de ea.
Dupd ce s-a imb5iat gi s_a uscat,
s_a uitat cu o snr6
ridicati la hainere intinse pe pat. A ficut
o socoteari a lor
abdgat de seamd cd lipsea o batisti
din acelea pe care obisnu
sd le poarte la gdt,innodate flrd
cusur, dar nu a dat in
pesemne Remedios nu a putut
s_o aleagd pe cea mai
cu culoarea vestei. S-a indreptat
spre g[ori"*t h;;[;i
a deschis uga dublI, surpriza
tui a fosi majord:
4JUra: ln
in gifoni
$rlonler
se afla nicio batisti. A c5utat
in sertare, pe diversele raft
dar nu erau. Nu gtia ce se intAmplase
cu ele. S_a indreptat
s1

s-o intrebe pe cheldreasd dace vreun


servitor le
i1 aJt loc dar s-a rdzgdndit;avea
vreme doar c6t sd se ir
qi sd ajunga in locul de care
ii spusese carros. c6nd a termi
de incheiat clmaga albl de ir,
,_u hotdrdt sd nu_gi mai pr
vesta qi nici haina. Apoi, s_a incilfat
cu cizmele je cdldrie
ae pantofi. Era pentru prima oard
in via(a lui c6nd nu
lo1

:$e:1

imbrdca aidoma unui adevdrat


domn, dar judecind du
.:a:la(i barba(i de la ferm[, nu va atrage atenfia.
llll :pe coridorul de la etaj gi
ieqit
a luato pe scdri in jos; la urma
urmei, seara putea fi interesanti.
Atmosfera festiv[ i

s_a

p6rut neagteptatd. in fala unui foc

de dimensiuni destul de considerubile,'e.a,


adunafi

b,rbafii
.url,.aceiagi cu care muncise cot la
cot
in
dimineafa
11
acee,a. Intr-un coll indepartat,
Carlos de Lucenu b"u on
burduf de vin gi glumea cu vecinii;
singurii absenli era
bunicul Gin6s gi nepolii acestuia,
Manuel gi Ram6n, care
174

se

hulirraserd sd rdmdnd sd se odihneasci. Lorenzo stdtea pe un

tlrrrrr din stuf, inconjurat de mai multe ghitare ce pdreau ci


ltr, otlilrnesc rezemate unele de altele. Degi a str[bdtut cu
pr rv i rca pe cei prezen\i in jurul focului, nu a zdrit-o nicdieri
;x' Agata; crezuse in mod gregit cdilva agtepta. Deodatd, o
r,llctl trasd de doi mdgari s-a oprit la cd{iva metri de unde se
nlLr cl. Din ea au coborit mai multe femei imbrdcate ciudat.
loirlc purtau rochii asemdndtoare gi pirul l6sat liber pe
urncri. Doud dintre fete s-au apropiat de Carlos, migc6nrhr-sc cu cochetdrie qi aruncindu-i priviri gtrengare.
Unele sunt foarte frumoase.
(ilasul lui Lorenzo l-a fdcut s[ intoarc[ privirea de la fete
;r sir se uite la el. Lui Cristopher i se pdrea nemaipomenit sd
lc vadl imbrdcate atAt de neglijent, chiar daci senzual, gi nu
lrrrtca si nu le mai arunce priviri furiqe.
Cine sunt? a intrebat neincetdnd sd se uite la careta cu
oviltirul
r
din partea din spate ldsat, ca gi cum ar ascunde o
lrrind.

- Fiice de-ale vecinilor fermieri gi mogieri. Cristopher a


rrrrndrit cu privirea o fatl cu p6rul negru gi pielea foarte albd.
obignuiesc sd inveseleascd seara dansind ldngd foc. Este o
;rllcere sd le vezi.
- Un dans pdgln, i-a spus lui Lorenzo, care a schilat un
zrimbet gtrengar, pentru un ritual pdgdn.
- i1i va pl6cea, pot sd te incredinlez. Cristopher se sim{ea
rrn pic nelalocul lui printre oamenii aceia ciudali. Rideau gi
lllumeau unii cu allii cu un firesc care il nedumerea. Pentru
cI in fala focului era cald, s-a hotdr0t sd-gi ridice minecile
cimdgii gi sd le sumeatd in jurul brafelor. Se bucura cd nu
purta vestl gi haini, fiindca s-ar fi simfit cu adevdrat r[u. Ia
o inghifiturd, merifi. A fost o zi foarte grea. Cristopher a bdut
tlin paharul pe care i-l dadea Lorenzo gi arsura i-a pirjolit
gdtul o secundd maitdrziu. Este rachiu fiert, i-a spus celilalt
175

,fl

,4rutrru Goxrw
gi este de preferabil sa-l bei cu inghilituri
mici.
- Nu-mi dddusem seama cd e fierbinte, a spus, incr
sI justifice iu{eala cu care bduse gi a flcut o sfo4are
tugeascd.

Mai mulfi biiefi venitri de la alte ferme s_au al


birba{ilor, cu ghitare pe care au inceput sd le a
umpldnd de note noaptea caldd,. Atmosfera era lin
veseli gi Cristopher s-a intrebat dacl Andrew s_o fi
vreodatd de o asemenea sdrbdtoare in murtele cdldtoriir
care le fdcuse in trecut in Spania.

- Mno cu noi, de acolo imaginea focului este surprir


gi le vei putea vedea mult mai bine pe fete
dansdnd. Cri

i-a urmat frrd sd piardd, nimic din conversafiile pe caro


purtau unii cu al1ii, din rdsetere gi vinur care circula
printre
Una dintre fete i-a atras cu putere atenfia. Tocmai
sdrutase
obraz o femeie mai in vdrstd gi, dup6 migciri, a gtiut
ci
vorba de logodnica lui; de presupusa lui logodnicd,
s_a core

in g6nd CAnd Agata s-a intors spre el, a r6mas stupefiat.


imbrdcatd intr-un fel scandalos, foarte asemdndtor ac
figdnci care igi instalau corturile in imprejurimile Londrei.
vrut sd se ridice qi sd se duci la ea dar braful lui Lorenzo
oprit. Noaptea asta este speciald. Vorbele lui au fost
ca
avertizare gi aqa le-a luat Cristopher. Fetele au ingdduir
rudelor si se bucure de cdntec de dans gi li se da voie
Ai
sI
imbrace cu haine comode gi ugoare.

- Ca logodnic al ei..., a inceput el, dar Lorenzo nu i

ingiduit

sd continue.

Agata a dansat in seara focului purificator de cdnd


a

zece ani. Un obicei at6t de inrdddcinat nu ar trebui


luat
ugurin!5.
Cristopher a ascultat porunca deghizatd, in sugestie po
care i-o f5cea cel mai bun prieten al ei. Dar nu
i-a fEcut deloo
pldcere.

176

t,

[rnllrrrrea

sinilor umflati.

ii

acoperea tocmai partea de unde

inchipuirea unui bdrbat. cristopher s-a gandit cdardta


piele. Bluza find era din satin 9i ingiduia trecerea
frrt.ir rnulti
zvelt.
irrrrrrrrii focului cu toat6 libertatea, desenand trupul ei
l'rrloarea qi migcarea materialului pofteau la un festin de
rr,rrzualitate. Batista roqie care ii acoperea in parte pdrul ldsat
ltlrcr ii cddeapind la brAu, unde se intilnea cu fusta largd'
At.t.rrsta avea un volan intr-o nuant[ mai deschisa 9i ii ajungea
gleznele frumoase, unde se termina cu danteluldalbd.
;rrrrrir la
A[irta purta un briu din piele strdns pe gold 9i legate de el mai
rrrrrlrc batiste din mdtase de diferite culori, dar pe cristopher
alte
I rr surprins c6t de anoste gi stinse erau in comparatie cu
fete'
lrrrliste care impodobeau goldurile celorlalte
Mi se pare scandalos cd fetele se imbracd intr-un fel
hrr,,.lrca

nestdnjenit.
Astdzi se respird libertate in mun(ii Homachuelos'
Lorenzo a luat o ghitard qi a aqezat-o pe genunchiul drept'
Al(i bdieti l-au imitat. Deodatd, notele pe care le scotea cu
jur'
rrrstrumentul puteau sd se audd la mai multe leghe in
( r'istopher s-a pregdtit sd se bucure de spectacol dar cu

llril

cle

Irrrntea incruntatd.

Unul dintre bdrbafii care era l6ngd un grup mai retras a


rrrceput s[ c6nte cu glas puternic ai grav. cdntul avea o not6
trcpidantd, plin6 de dor dar vioaie. Pe parcursul cintecului
clipe, a t[cut'
llhitarele acompaniau glasul care, dupd cdteva
l'cmeile au inceput sd se a$eze in apropierea focului,
lirrmdnd un cerc in jurul lui. in mijlocul unei tdceri
tlcsdvirgite, au stat nemigcate pref de cAteva clipe, dar
rlcodatd au inceput s6 se migte gi ghitarele s-au grdbit sd le
rrcompanieze. Dansul nu semdna cu nimic din ce mai vdzuse
(,ristopher in trecut gi a fost subjugat cu totul. Felul de a se
rnigca al fetelor era pitimag 9i ingenios totodat[' Spre
177

,4ntorta GzNun
surprinderea lui, unele dintre dansatoare au frcut sI
castanietele in aer, de parcd ar fi cerut linigtea, pe
b6rbafii le-o ofereau supuqi.
Dansul era atdt de senzual inc6t Cristopher abia
sd clipeascd, ca sd nu piardd niciun amdnunt din

inil1ate, din rotirile mdinilor gi ale trunchiurilor


unduiau. Ritmul muzicii gi puterea erotici a dan
izbutit sd-l tulbure p6nd intr-un punct de neb[nuit, au ati
fibrd sensibil5 in el, despre care nu gtia cd existd. A p
profilul frumos al Agateigi i-aurmdrit miqcdrile. I s_a
sfida focul cu un zdmbet pe buzele dulci. Cu m0inile
castaniete pdrea cd incearcd sd mAngdie flic[rile dar
nind s-o facI, de parcdle-ar fi provocat, mAndrd, s_o ati
Deodatd a smuls una dintre batistele pe care le
innodate la br6u qi a aruncat-o in foc in vreme ce se inr
celelalte batiste au avut aceeagi soartr dar inainte de
desface pe ultima, strdlucirea plnzei i_a atras atenfia

Cristopher. Avea o culoare neobignuit[ gi era fl


asemdndtoare cu una dintre batistele pe care le avea
cumpdratd dintr-unul dintre cele mai exclusiviste ma
din Londra. Pe datd. a ridicat intrebdtor o sor6
incercdnd s[ socoteascd c6te batiste aruncase ea in foc;
nu se ingela, fuseserd noud, iar ceape care o
{inea in
era a zecea. cristopher a gtiut cd o parte din garderoba
lui
topea in acel moment in jarul aprins al rugului uriag. p
o clipi, furia i-a strdlucit in ochi. Agatanu avea niciun
s5-i scotoceascr printre lucruri gi sd ia hot[r6ri in privir
acestora gi s-a gdndit la cea mai bund formd de a o face
pldteasc[, la momentul potrivit.
Tdndra continua sd se unduiascd in jurul focului
celelalte fete au imitat-o: au inceput sd arunce haine in
una dupd alta, gi cdnd au sfdrqit, au izbucnit apla
puternice in noapte, ca nigte impugcdturi.
r

178

Sunetul palmelor era asurzitor dar fetele dansau mai


rte in jurul focului cu o energie deboranti.
Sunt sigur cd te bucuri de spectacol.
( ilasul lui Lorenzo a ajuns la el ca prin cea(6' Cristopher
fiece
fin in continuare vrdjit de dansatoare 9i urmdrea in
l1orttent miqcdrile Agatei.
Este foarte instructiv gi cu totul altfel decit ce am vdztrt
p0trri ast[zi, a rdspuns, flrd sd-gi ia ochii de la fldcdri'
Aceasta este o parte atalentului nostru, a spus Lorenzo'
gi cdntecul cu glas sffigiat de
f )nrrsul unei femei cordobeze
care Se
Itrrrore, alcituiesc o sumd de expresii intense, emo[ii
nrsc in inimd gi mor in notele unei ghitare.
Trebuie sd mdrturisesc cd m-a surprins in chip foarte
phicut, a recunoscut Cristopheq incetdnd pentru o secundl
priveascd femeile care incd dansau, ca sd-gi a(inteascd
oferea incd un
rx'hii pe bdrbat.
ardea, o rdcise
prrlrar de rachiu;
ln

rr-,ai

Ace
din
rncoarea noplii. Mi s

nuta b[rba(ilor,

imi vine greu s-o calific, a continuat Cristopher'


in acel moment se uita la unul dintre tineri, care se
Irotdrdse sd se aldture unei fete la dans; fata a accept cu o
t'xclamalie de pldcere compania b[iatului'
- Este tinuta cordobezd, i-a explicat Lorenzo'
- Cum se numesc podoabele acelea cu franjuri, care
rrtrrrn[ de vest6? Apropo, n-am vdzrtt niciodatd o vest[ cu
rhrr

nraneci.

Cristopher a vorbit mai mult pentru el insuqi decdt pentru


btrbatul care statea aldturi de el. Lorenzo s-a uitat incotro ii
rrrdta englezul.
- Se numesc ciucuri qi folosesc la prinderea capetelor
hainei.

El l-a privit cu o oarecare

neincredere.
ng

,4aurru GtNpw
-

Veqmdntul acela atdt de,tra^lIorp


gi care nu
de talie nu se poate numi haind
arernarcatpe
,
un ton sc
Lorenzo a r6s de concluzia la
care uirrr.r. Cristc

Am6ndoi impdrfeau bduturi glume. plllriile


9i
nu
foarte deosebite dar imi plac.
Bdrbalii
cu Panglici

'

cu
Este
o
-

asortate

de cdldrie.

sd fie cu des6
aliniati de la sprAnceana stdngd p}ndtlaureche
gi un pic in
parte, dar frrd ca borul sd atingd
umdrul. Un cordobez sti
perfeclie cum. Cri stopher ascJta
ldmuriri I el;; ;;;;

sd inceteze s-o priveascd pe


cea care
Agata. Fata continua si danseze

il

interesa cu adev
neglijent dar cu u.."ugi f,
ca la inceput. Doi dintre birbafii
tur" rd mairetragi

.uLit

ffi #l];1 [LTf;


intre foc qi ei, iar";i;#;;
r6sul fetei l_a nedumerit. plrea
srup au incurajat-o

cunoagte dintotdeauna, degi


vdz}tnd, familiaritatea cu cai

$i"_sprijineau cdnd se .o,.u, cristopher


hotdrdt sd intervind ca s_o scape
oprit' intoarcerea ra Lq Arameiap.
pdrdurui Rab,a
este spectaculoasd. in nopfile
cu lund plind stelele se rds
in ap5 gi par nigte mici sirene din
argintCristopher i-a primit sugestia crLrlta
,q pllcere.
Pr4vgl E
In ce direc{ie trebuie s_o iau? a ?ntrebat
.
cu

l:::-i:^ftl:.

du.-i;;iffi;i}
ill

interes.

Agata se uita^ Lorenzo. ilpe furig ra cristopher, care stdtea cor


l6ngd
vedea cum bea fdrd,'grijd,,urmlrind
_

priviri fetele care o insofeau


a

v?t.-ocu

Ia dans. Nu avusese niciun


toate batistele lui la br6u
si

1.;:.r.."1":cind
a
frcut-o sd se intrebe dacd igi dlduse
celor prezenfi au atins punctul culminant
c6nd toate femei
au sfrrgit de aruncat ultima hainl
in foc. Lucas gi Felipe
hotdrit sd danseze impreuni cu ea
dar nu se invdrtise de

"".";;;;;"il;

180

Iwe;rn-uA
mina puternicd a lui Cristopher a prins-o de cot ca
irrdepdrteze de foc Ai de compania bdrba(ilor. Ea a clipit
fcrlrrrneritd gi Felipe a flcut un pas c[tre Cristopher intr-o
llllrrtline ameninJdto are, dar el le-a susfinut privirea celor doi
eirnd

h0r'br4i cu o avertizare pe care acegtia au infeles-o la perfecJie.

in acel moment,Lorenzo a hotdrdt sd le dea burduful


dc vin lui Lucas gi Felipe, care nu puteau s[-l refuze, pentru
tll rrr fi putut fi considerat un gest de dispreJ gi nimeni nu-l
disprefuia pe fiul unui conte.
f 'hiirr

BeJi cu mine.

lnvitatria limpede nu admitea replicd.

Lucas, Felipe,

a inceput Agata, vi-l prezint pe

logodnicul meu, Cristopher Beresford.

Amdndoi blrbafii au privit-o bdnuitori gi cu sincerd


lt:incredere, dar at primit invitalia fEcut[ de moqtenitorul

I
I

Zrrmbra.

\bm fi cu ochii pe tine, racule. Cristopher a ridicat

r;rranceanS, cu un gest mdndru care a izbutit sd-l sperie pe


l,trcas dar nu gi pe Felipe, care era cel mai agresiv dintre cei

rloi. Dacd ai nevoie de noi, i-a spus acesta Agatei, gtii unde
trc gdseqti.

incuviin{are cu capul dar nu a putut


sri-i rdspundd cdci Cristopher aproape a tArit-o spre grupul
rlcns de copaci, fErd sd-i cearl pdrerea. in urm[ rdm0neau
lircul, muzica gi oamenii care continuau sd bea gi sI c0nte
sub stele, strdini de plecarea celor doi.
- Nu m-ai lSsat sd-mi iau r[mas bun de la prietenii mei.
Cristopher a pufnit sup[rat. Acum cd nu mai trebuia sd
sc st[pdneascd in fa{a lui Lorenzo, sup[rarea ii cregtea cu
plqi de uriag.
- Mi se pare nemaipomenit sd incurajezi blrba{ii sd te
curteze cdnd logodnicul t5u este de fa([.
Agatas-a oprit gi Cristopher a trebuit sd se opreascd gi el.
Ea a fEcut un gest de

181

,4atnrru GonwB
S-a intors cdtre ea ca s-o priveascl gi a flcut-o
intensitate arzdtoar e.
- N-am fEcut dec0t sd dansez, ca gi celelalte
infruntat jignit[ de acuzatia lui. $i i(i amintesc cd
noastri este doar o farsd, de aceea uit de eaatdtde des.
- $tii cd nu, i-a rdspuns, gi a prins-o din nou cu
s-o facd si meargd aldturi de el.
- Nu...? a intrebat curioasd.
- Logodna noastrd nu este o farsd.
Agata a deschis gura dar a inchis-o din nou din
vorbelor lui nepotrivite. Fdrd indoiald, rachiul il
uite anumite lucruri.
- Ne indepdrtdm de drumul care duce cdtre La A
a obiectat ea.
- Doar facem un ocol. Un ocol? Dacd vor continua
meargd in direcfia aceea vor ajunge la pdriul Rabilarga.,
plus, agtept o scuzd din partea ta, a addlgat brusc Cri
cu o blindefe trucat[.
- Purtarea mea a fost fdrd cusur, a spus ea intr-o
Mereu a fost aqa, dar dacd te-am jignit cu dansul meu,
fost cu voie. Mullumit?
El s-a oprit brusc, ceea ce a flcut ca Agata sd
ciocneascd de trupul lui tare gi puternic;parfumul bd

a ficut-o s5-qi mugte buzele. Gidildturile din


incepuserd sI o chinuie. Putea sd deosebeascd lim
mirosul de foc ai de bduturl pe materialul cdmdgii lui de i
De ce asta ii imbdta simfurile? Inima igi iufea bdtdile gi
putea s-o stdpdneasci.
Nu batistele mele erau cele care ardeau in foc?
mustrat-o frri s[-i dea drumul dar pe un ton stdpAnit.
"\A sd zicd, gi-a dat searna". Aga,a nu a gtiut ce scu
s5-i ofere gi care sd pard gi adevirat[, pentru cd nu se
defel. Fird batistd la gdt, Cristopher era grozav de

182

imi pare rdu, a fost o Pomre'


Souza a fost prea iute ca s6 fi fost

spusd din inimd' El era


foarte
cd unele dintre acele batiste erau
lttt pic supdrat pentru
I,lunpe gi unicate.

atuncr'

te ai simlit nevoia sdle arzl? a intrebat-o


pe care le
l:a a govdit' Niciunul di tre rdspunsurile
prcgltise mai inainte nu i se pdteapotrivit'
de scorfos' a r[spuns
Pentru c6 nu-mt place si te vdd aqa
Oe

tttr

sinceritate.

el uimit'
Batistele mI frceau scor[os? a intrebat
Te fEceau de neatins'

(.ristophers.auitatlaeanein(elegind-ogiAgatas-a
in acea noapte?' pe hainele lul
ttrrroentrat, pentru a c|iaoard
d[dea o infEligare neglijentl'.O
Absen[a batistei 9i a hainei ii
pu]in descheiati, cu mdnecile
htcanta sd-l vad[ cu c[maga
antebrale gi fErI arrnura
lullecate in jurul puternicelor lui
treacd degetele
,i.*"*a u uo,.i. Dintr-o pornire' a rmrt s6-9i
i-a l6sat-o
pril p6ru1 lui, dar Cristopher i-a oprit mina 9i
ruspendatd in aer.
56 nu mai faci asta!
dureros' Agata- a
Tonul lui acru i s-a pdrut reaqteptat 9i
sd nu-gi dea seama cit o rdnise
hisat ochii in jos pentru ca el

refuzul sdu.
s6-9i scuze gestul' cu glas
- Nu a fost cu voie, a incercat fac' Cristopher i-a privit
tlcmurdtor. Abia imi dau seama ce
le incrucigase' 9i
chipul mihnit, mAinile mici, pe care 9i
in lumina lunii 9i cu urletul
;i-a blestemat nest[pdnirea'
p[rut cea mai seducltoare
vreunei cucuvele in noapte, i s-a
tlintretoatefemeite.Strdlucireadinochiisestinsesepre(de
moment al zllei dar
rr clipd qi a dorit s-o vad[ in fiecare
intoarcem, i-a spus ea in
roflectandu-l pe el. Trebuie s6 ne
Dacl o {inem pe
ccle din ,r.rne, fEri sd ridice privirea'
Fog6n'
tlrumul 6sta vom ajunge la hanul El

eu

183

,larcnz Gnttwe
Cristopher s-a uitat inspre p0rdu, care se vedea
cd(iva pagi sub ei dar dintr-o datd s-a simlit dezoi
ce igi simfea mintea atdt de incefogatd? Migc[rile
greoaie? De indat[ a izbucnit intr-un ris care a luat
Agata prin surprindere.
- Dumnezeule! Sunt beat. $i-a trecut amdndoud
prin pdr ca sd incerce s6-gi pund ordine in g6nduri.
s-a mai intdmplat de mult.
$i era adevdrat. De c6nd lucra ca agent al coroanei,
alcoolul gi excesele departe de el.
- Rachiul este prea tare pentru ca un str[in s[-l
ugurinf5, i-a explicat ea cu glas stins.
El a privit-o neincrezltor.
- Puteai... Cristopher a gov[it un moment, puteai
spus mai inainte.
- Nu aveam de unde s[ gtiu cd o sd-{i placd atdt de
i-a replicat Agata.
- N-am bdut decdt doud, sau erau trei pahare?
intrebarea gi-o pusese lui insugi dar eatotugi i-a
- $ase, l-a corectat. Era firesc ca mintea lui Cristc
fie ame(itd de rachiu. Ca sd poatd s5-i stdpAneascl e
un bdrbat trebuia sd fie obignuit sa-l bea gi dacd el nu
mai beat asta se datora robustetii lui. Dar o incdnta sl
cum i se incurca limba la unele vorbe. El a inchis
secundl. ,,$ase pahare? Asta e cu neputintS, sau
intrebat. Fusese atdt de absorbit privind-o cind dansa
gi ddduse seama cdt rachiu b[use, imboldit de
Valle. Urmeaz6-m5, i-a poruncit ea, luind situalia in
Simful lui de orientare era destul de confuz.
- Sunt intru totul capabil s[ te duc pAni la
protestat Cristopher cu glas mieros.
Ugoara lui govdire cdnd era vorba s[ se uite in jur a
perat-o gi a pufnit vdzdndt-l cAt de incdpdfdnat se
184

IwnSrn-*tA
Cunoqti
Ai mai fost weodati pe muntele Homachuelos?
cap la
din
tirierile feluritelor poteci? El a negat dAnd
rtlou[ intreblrile, dar frrd sd se miEte din loc' imi
'lripuiam, i-a sPus resemnatS.
frtd'
l)ar sunt in stare sd te de luc inapoi la La Alameda
lui 9i
to problemd, domnigoard gtie-t-t-tot' Siguranfa
Aqa' relaxat de
lrrr irnpleticitd au f6cut-o sd zdmbeascd'
in felul
rl, cra foarte atrdgdtor. Dacd te mai uili la mine
l rrtat de neruginat...
a inceput sd
Nrr ir sf0rgit fraza.A luat-o iar[gi de mdnl9i
gir cu iu{eald sPre Pdr6u('ristopher, a spus ea deodat6' El s-a oprit 9i a privit)chii iui albaqtri aveatl o strdlucire care o seducea'
ill:i-ln6!

23
Nu in mijlocul
Arrziso greqit. Ea nu ii ceruse un sdrut'
peste pietre' Pentru un
Irrr ri li cu zgomotul apei alunecdnd
cd era el cel care aluneca peste

rrt'nt. 5i-a inchipuit


pe care a sim{it-o in
r ro:rsole curbe feminine gi tensiunea
c l-lr zdpdcit pe dat6. O vdzuse dansAnd seducdtor'
priveau cu
rrrrrlu-sc in fafa tufuror bdrbafilor, care o
cd i-l va da!
rrrrtt'. 5i acum ii cerea un sdrut' Pe Dumnezeu'
lui fldmind[ a
A rr1,le:cat ugor capul spre- ea 9i c6nd gura
a simfit o descircare ce
llrr,, lrrrzclc de catifea ale Agatei,
cerul
I ntrrt'(il. A m6ngdiat cu lirnba interiorul obrajilor ei'
flcut
ll, ;rrtrl de dinli. Aproap e frrd s[-gi dea seama' a
Gura
bine'
mult mai
rlrrl e xigcnt, ca sd poatd s- o exploreze
185

Arutrtz GzNwn
ei pdrea cd se hrinegte dintr-a

o dorinfd

lui 9i gestul indr[mef i_a


arzdtoare pe care nu putea gi nici nu voi

stdpdneascd.

Agata a simfit gura lui Cristopher peste a ei


rlspuns pe care ea i-l dldea supusd. Buzele lui erau
st5ruitoare. Se migcau in addnc, silind_o sI le separe
ei; limba lui caldd s-a strecurat induntru infrqurdnd_o
cu blAndefe. O palpitafie ad6nc6 a inceput sd_i cr
pAntec, nigte zvAcniri care nu o ldsau sd rdsufle.
sim{it mdna lui Cristopher pe sub bl:uzaei clutdndu_i
caldd, a gtiut cd el igi pierduse stipdnirea de sine gi
aceea de putere a fost pentru ea un stimulent care a
s6-i rdspundd cu gi mai multl ardoare. Treaz, nu
indrlznit niciodatd sI o atingi in felul in care o flcea; gi
dacd indoiala i-a stribltut mintea, a fost doar o cli
alungat-o in strdfundul sufletului. Dorea sd se
el, s[ se simtl iubitd gi de aceea nu a oprit inaintarea
lui pe trupul ei, nici limba dinIuntrul gurii ei. Dacl

murit in acel moment, nu i-ar fi pdsat. Erau mint


senza{iile pe care le trdia in brafele lui. Nu a fost
cd, a cdzut pe spate sus(inutd de brafele puternicO
bdrbatului gi, deodatd, spatele i-a atins muqchiul mo8
mirosul de p6mdnt reavdn a invdluit_o , dar altesenzafii
addugat la neinfrdnarea pe care Cristopher i_o st6rnea.
A simfit degetele lui calde care ii descheiau
desfEceau nodul bluzei ca s6 alunece pufin dupd ac
pielea expusd a decolteului p6n5 a ajuns la sin. C6nd
lui a inconjurat de tot aureola, s-ajucat cu sfhrcul

intdrit ca o boabd de ndut. Ea a gemut din


profundelor senza{ii pe care m0ngiierile lui i le p
el a sorbit gemetele ei ca un insetat.
Gustul dulce al Agatei, parfumul pielii ei care
m0inile lui, addugat alcoolului , a avutasupra lui efectul
186

Iwr{rr-uA
Nu putea sd nu o mai sdrute gi gi-a fdcut din nou drum

tlrc dinfii ei ca s-o exploreze cu blAndefe, netezind


rrul umed al obrajilor ei. A auzit-o scoJAnd un geamdt
i s-a p6rut foarte erotic gi s-a pierdut iardgi in senza(ii
:trtc. Cristopher simtea cd ia foc, de parcd ar fi fost
:irt intr-un cazan incins. Trebuia sI se opreascd dar igi
hrsc st[pdnirea de sine, stdplnirea pe care o ardtase cu
trlrio b[rbdteascd pdnd in acel moment in care avea
hilul trup feminin cu totul la indemdna lur.
l)codatd gura lui Cristopher nu a mai mAngiiat buzele ei,
r{l irtace unul dintre sini. $i-a plimbat vArful limbii in
I rrrrreolei roz. A supt cu ldcomie sfhrcul, care a devenit
srrlr m0ngiierea lui. Agata a ridicat goldurile in chip
krr dar fEri sI fie congtientd de asta. Simfea ci moare
grcutatea durl a trupului lui qi voia mai mult. $tia cI in
cir aceea putea sd oblin[ ce voia de la el, controlul gi
irca lui, pe care le ura at0ta, disp[ruserd gi aceastd
lltrrline a f6cut-o sd fie mult mai indrdzneatd.
lui Cristopher acdtttatprintre haine pielea goald gi a
'rrl lxralele fustei in vrerne ce iqi plimba virfi.rile degetelor
pnltca interioari a coapselor ei, neincet0nd s-o sdrute.
ln sirnjea cI o sI explodeze, pAntecul i se zbltea cu
ri ce erau pe cAt de dureroase pe atdt de plScute gi a
rrl c:tpul lui ca sI-l impiedice s[ se separe. Erape punctul
rtfrrrrgii intr-un loc in care nu fusese niciodatd gi teama a
m ul-o pre( de o clip[ trecdtoare, dar se simtea incapabild
yllrrrlclscd atunci cdnd limba lui igi f5cea de lucru iniuntrul
ll cr cu mdieshie gi mdinile ii provocau mii de senza(ii care
hrrrt'lrrrneau. Acum o s[ruta pe g6t. Agata a sim{it adierea
rtorrsir intre coapse c6-nd Cristopher s-a depdrtat cdJiva
rcrrlri de ea gi nu gtia cI igi cduta pozilia potrivitl ca
purclrcze. Nu gi-a dat seama cd ii dlduse jos chiloJii, in
ec cu limba gusta gi mugca, intr-un chin dulce, sfhrcul
Mrirrir

187

IunWrz-uA

,4aurrn GnNnvt

t
)

dornic. DeodatI, gi frra veste s-a simlit invadati de


lui, care ii cduta cu ldcomie interiorul trupului dar nu a
durere, doar o micd jend de care nu i-a pdsat. Simlea
lui Cristopherpe tdmpli, pielea lui caldd qi mAna care
loc printre ei ca s-o mAngAie acolo unde nimeni nu a
acest privilegiu. $i-a plimbat degetele prin p6rul ei
atingind punctul feminin care o durea, dar in chip
pl6cut. Nu putea sd gindeascd, se migca sub el din i
dorind mai mult, tAnjind dupl un demoddmint al
care i-o provocau acele degete gi cdnd lumea a
explodeazd in fa(a ochilor ei, Cristopher a impins
al6turdndu-se exploziei ei. Durerea provocati de pi
virginitlJii a fost micgorati de orgasmul puternic
scuturat-o din cap p6nd-n picioare.
Agata ii sim(ea rdsuflarea greoaie qi bdtdile
inimii. Migcdrile incete ale lui Cristopher ii trezeau
gidillturi in pdntec, care cregteau intr-un ritm ame(i
deodatl el a scos un sunet gutural in vreme ce o r
fluidul lui cald. Citeva secunde dupl aceea, a cdzut
peste ea; Agata ar fi putut s[ rdmAnd aqa, infrdnttr,
vegnicia. S[ simt[ trupul lui Cristopher peste al
producea o foame care continua s-o devoreze. O
mirosul lui blrbdtesc, pielea caldd lipitd de a ei
legdturd care depdgea limitele rafionalului.
A oftat cu adeviratd fericire iar el a auzit rdsufl
adOncd gi prelungitS gi nu a gtiut dacd era pricin
tristefe sau de u$urare.
- Dumnezeule! Ce-am ficut?
Tonul lui m0hnit a smuls un geamlt din inima i
a femeii dar Agataarefazats[ se lase invinsd de desc
- Mi-ai implinit cel mai tainic vis, i-a r[spuns ea.
iubitd sub pdtura de stele, pe p[mdntul pe care il ador,
Cristopher gi-a inilfat chipul ca s-o priveascd,
188

ii vorbele. Trupul fetei era ascuns de tot sub al lui,


lrrilc ii fineau capul iar sinii ii strlluceau mdndri in

lunii. Membrul lui s-a miqcat in ea drept rdspuns dar


crrr ltit de neqtiutoare incit nu gi-a dat seama de dorin{a
l)urrea din nou stdPdnire Pe el'
Nurneqti iubire aceastd form[ de desfrdu? a intrebat-o
rrir

rl

;i incercind

sd se stdPineascd.

l)ncii nu iegea din ea, o va face din nou a lui.


Strntem un bhrbat gi o femeie care se doresc ai am dat
lilrr:r pasiunii noastre intr-o noapte caldl de primivard'
Irrrrni asta desfrdu, te rog.
l)rrpii vorbele ei, Cristopher s-a sim{it cu desdv1rqire
Alcoolul ii dispIruse din sdnge, ca 9i dorinla o datd
ei
rie utd, dar el nu era mul1umit. SI iasd din interiorul

fIc0nd
rr viizut un gest de durere la Agata care l-a frcut sI fie
rt:rrt de dimensiunea faPtei lui.
lrriri fecioard pdnd acum un moment, i-a spus, cu
vrrr';irc copleqit de emofii. Nu aveam niciun drept s6-ti

rut l-a costat cea mai mare sforfare din via(a sa 9i

p ccl mai de pre( dar al

t[u'

l,lct'irro vorbd a lui i se infigea drept in inim6' Redevenea


rnlrrl stdpAn pe sine pe care atat il detesta.

( rrstopher! a exclamat indureratd. Eu doream sd se


rplc asta. Tdnjeam de mult[ vreme.
l)t' cc'/ a intrebat cu glas acid'
l'I rr litst gata sd recunoascd cd il iubea din toata inima dar
vtrtir lui scepticl a oprit-o. $i l-a privit aidoma cuiva care
nu mai poate si-l recapete'
ftllrrlul ccva de pret 9i pe care
lrlrurr cu tot sufletul dar nu putea sd-i spun6.
I rrrtopher i-a l[sat in jos fusta ca sd-i acopere picioarele,
prrr'ir s-ar fi ruginat de goliciunea ei. Redevenea b[rbatul
mult.
1r rrrctodic care ii displdcea atit de
I lrrr pricina singelui meu fierbinte, i-a rispuns supdratd,
189

l;
I

ii

il

Arutnz GtNwt
fiindcd il simfea iardgi indepartat gi de neatins. Din
pricind ar putea fi? El a ajrfiat-o sd se ridice qi a i
i incheie nasturii bluzei cu migclri precise. Ea l-a lovit
mAn6, furioasl. Momentul magic devenise amar.
singurd.
- N-am nici cea mai micd indoiald, a comentat el
dur.
Cristopher se sim{ea ruginat pind in strdflrnduri.
lui de stlpinire cdnd era vorba de ea il lSsa slab gi li
aparare.
Agateiii venea sd pl6ngd. Cum putea un moment
frumos sd se transforme in ceva urAt qi nepldcut? $i-a
chiloJii in iarb[ 9i i-a pus cu obrajii apringi. El nu ii
nicio clipd de intimitate ca s-o facd.
- SI ne intoarcem, i-a spus ea pe un ton care nu
discufie.
Cristopher s-a uitat la ea cu deosebitd curi
arunja hainele bofite de parcd pe ele ar fi fost
qtia cI suplrarea ei se indrepta doar cdtre el.
- Nu ai de ce sd-[i faci griji, imi voi asuma
faptelor mele. Agata s-a oprit din incheierea ultimului
albluzei, ca sd-l priveascd cu ochi iegi1i din orbite. Voi
cu bunicul tiu dimineafd deweme, aaddtgatCristophen
,,$i asta ce naiba vrea sd insemne?" s-a intrebat
acces de furie.
-Aceastd t5vdleald desfrinati, cum i-ai zis tu,
r[mAn5 intre noi, frrd ca nimeni altcineva sd afle.
- Nu vorbegti serios! a exclamat grdbit dar nu i-a i
sd vorbeascd, din simplul motiv cI nu voia s-o
obignuiesc sd seduc fecioare, dar am fEcut-o gi asta
totul.
Ea detesta aceastd particularitate a firii lui. Era
corect incdt nu putea concepe sd se abatd de lar
190

IwAstz-tutA
rlitc. Din reguli gi etichetd. implrt[giserd un moment
rrrat iar el il strica prin purtarea lui frrd cusur.
liu am fost cea care te-a sedus; md rog, cu ajutorul de
ptr:(uit al rachiului, a ad[ugat intr-o goaptd abia auzitd' $i
.1t v,,i cere socoteal[ niciodatS. in plus, nu avem vreme de
rhrt dacd vrem sd spalSm numele v[rului meu'
l,rrr ('ristopher i s-a p[rut atAt de adorabil[ incAt i-a venit
ItrrbrirliEeze cu toat[ puterea. Chiar credea cd el nu fusese
r pc faptele lui? Era adevdrat cd rachiul ajutase, ca 9i
ririlc ei in timpul dansului dar nu flcuse nimic din ce nu
' sir fac6. O dorea de multd vreme 9i vraja nopfii
hrhczc frcuse restul. Nu avusese in plan s-o faci a lui
trrr l'cl atAt de grdbit dar nu mai era cale de intoarcere'
( 'cca ce tocmai am frcut impreund poate sd aibl urmlri'
trr l-a privit fErd si in(eleag6. Ai putea sd rdmli grea'
At't'rrst[ posibilitate a umplut-o de nesiguranfd dar gi-a
rt rlc indat6. $i-a infipt pupilele pe Cristopher, care nu
nrf('ase nici cu un pas de pe loc. I-a privit chipul
lcsc, hot[rit, {inuta ferm[, atentdqi a gtiut cd niciodat6
vl ptrtca sd-i restringd libertatea, independenla pentru o
llrrlil:rtc trecdtoare. Un b[rbat ca el nu merita sd fie prins
t,rrrsl tlin pricina unui moment de sldbiciune ca acela prin
rr

lrt'cuserd in noaptea aceea.

lrxrstd solu{ii pentru rezolvatea acestui gen de


'nrc. Nu trebuie sI te ingrijorezi.

lrrlrrrl bdrbatului a oglindit toatdgtoazape care i-o trezea


i rr li rma{ie f5cutd flrd si gAndeascd. A strins pumnll pe

s[ inceteze s-o priveascdpdtrurudtor, arzdtor'


rrrr irct impulsiv, a luat-o de bdrbie qi a prins-o intre el 9i
Irrrrl unui castan. Asprimea scoadei cenuqii i-a zgdriat
'h', rrcoperit doar de materialul fin al bluzei. Era pentru
rrr oirrii cind Agata il vedea pierzAndu-qi de tot stdp0nirea
nnlttrrtlu-i o furie indreptatd numai spre ea. Degetele lui
il lrrr;r

lir[

191

rl

ri

rl

Aaunz GtNsw

nigt"ffi

au finut-o de brrbie
"u
migcare. Gurile lor erau
atdt de aproape inc6t puteau
si,
schimb de rdsufldri fierbintri.
- Dacd trii vreun pic la via\a ta,gi_o sd mai
a$a ceva.

gi-a inghifit cu greu saliva.


Acea izbucni
^A.gata
mdnie
o luase cu desdvArgire prin surprindere.
Ea nu rr
vorbele ca sI-l supere, ci ca sa_l
linigteascd, de aceea
infelegea furia.

$i-a. trecut la fapte.

A s5rutat_o profund gi complet. C


trunchiul o impiedic a pe Agata
si se miqte, a putut
addnceasc[ sdrutul aproape p6nI
a ldsat_o firI risuflare.

ea ainvdlat sd-i deosebeascd


sdruturile. Cel pe care i_l dI,
acum era de pedeapsd, furios, plin
de arogantd

virilitate.
dai
nu
i-a
pdsat.
L-a
prins
f."d"pr.uscd,
1i.i3.,.1=:-l
gulerul
cdmlqii gi s-a agdlat de el ca
u1;;_;"-#;,

depins via{a ei. Sarutul lung qi_a


schimbat intensitatea, acu
era mai mult o mdngAiere decdt
o pedeapsd. Cristopher

::1.,i::::.,:if

de trunchiur copacului, a.urrp.u


tup,

ffi;;;,

indbugit I-a fEcut sE se ,.pur"


ceti.va centimetri.
privirea ei era fierbinte, a lui
ardea.

Tiebuie sd ne intoarcem.
Agataa frcut un semn de incuviinfare.
Du, a rdspuns aproape frrI glas.
_
Cristopher continua s_o pflveascl
intens.
- gtii cd ddruirea ta schimbd totul. Agata

192

a sfhrgit prin

Iunryn-uA
afirmativ cu capul. Eqti a mea, nu maipoti sd
rrnbi asta. Iar logodna noastrd nu mai este o farsa. Egti
tun gest

rrcord?

lrt trebuia sd-l mullumeasc5, se aflau in munJi ca sd


:opere un complot. Si se dSruiascd lui Cristopher nu
llnesc in planurile ei,

nici

sd se indrdgosteascd nebuneqte de

llrrgurul bdrbat care ii era interzis; era un nobil la care nu


lilrlca sd aspire, dar nu i-a spus.
Prinde-i pe conspiratori gi vom mai vorbi despre asta.
('a Ei cum vorbele ei ar fi fost cele pe care le agtepta
('ristopher, expresia lui s-a schimbat. Ochii albagtri i-au
rle vcrrit inqezdtori, zdmbetul candid iar Agata a sfdrgit
Itrlrcb6ndu-se daci frcea bine dar gi-a pierdut insugirea de a
grindi cdnd gura lui a cerut-o iardgi pe-a ei.
Intoarcerea la La Alameda s-a frcut cu rdsete qi glume.
l)in cAnd in cAnd, se opreau ca sd se sdrute cu patimd, sub un
cirstan sau un stejar. CAnd au ajuns la ferm6, casa era tdcutd
rlrrr ldsaserl poarta mare deschisd pentru ei. Unii dintre cei
rlin casd dormeau linigtili, alfii continuau petrecerea cu
ecilalli vecini. Au strdbitut cu paqi ugori curtea centralS, dar
('ristopher a oprit-o sub un prun ca sd-i dea un ultim sdrut.
l'rrrea c[ nu se putea sdtura de ea. Cdnd buzele lui aproape
lc-au atins pe ale ei, a sim(it mirosul de pImdnt rogu rdv6git
srrb cizme, ugoara aromi acidd de frunze verzi pe care le
llscoliseri cu migcdrile 1or. A aplecat capul gi mai rnult spre
irrtAlnirea cu gura fetei dar Agata avea alte gdnduri: qi-a pus
irrtre buzele roqii un fruct rotund, strdlucitor gi a mugcat din
cl ldrd sd inceteze s5-l priveascd. Zeama fructului i-a alunecat
pc birbie gi in momentul in care ridica mAna si gi-o gteargd,
('ristopher i-a lins pielea gi a inghifit picdturile gustoase. Ea
i-a dat fructul, pe care el l-a primit de parcd ar fi fost mdrul
din gradina Edenului. A mugcat din el frrd sd ia ochii de la
gura pe care ea gi-o lingea qi o clip[ dupd aceea a sirutat-o
193

,4nurlv GzNpw
lung gi addnc. Contrastul dintre gustul dulce al prunei
al ei era un nectar divin. Cea mai delicioasi m6ncare
putea s-o guste un bdrbat. Agata ii rdspundea
senzualitate indrdznea|d, dar Cristopher a intrerupt
pentru cd, altmintei, ar face iardgi dragoste cu ea sub
din livadd.
Cu goapte gi atingeri au ajuns la casa mare. A
intr-o ticere des[vdrgitd p6na la uqa oddii ei gi s-a
de ea cu o frgiduialS in ochi gi o hotdrdre pe buze. Tr
schimbase pentru ei in noaptea aceea.
- Aminteqte-(i, i-a goptit cu ochi strdlucitori, egti a
nlddjduiesc
sd nu uili niciodatd.
$i

i
rc cind se apleca spre dreapta 9i, deodati, respiralia
rrccelerat.

DacI pici in fund am sd rdd de tine toatd zitra' ai

irrrtul meu.

Lorenzo! a exclamat ea, cu atAta pl6cere inc6t pieptul


blestematd nu se 1as6'
Itti s-a umflat de mindrie. Cutia aia
l-a fEcut sd se
Vtno, apropie-te, i-a cerut cu glas dulce care
Iupund fdrd o rePlic6'
Oare infumurata domnigoard Martin are nevoie de
ncprcfuitul meu ajutor?
Zcflemeaua nu a deranjat-o defel' Dintotdeauna se
s5 facS totul la fel sau
Irrflndrise in fa(a lui Lorenzo cd putea
ultiar mai bine ca el.

Dacdimidaivoiesdmdrezemdeumdrultdu,voiputea

ri

21

aiung.
Dacd

imi dai voie, am sd !i-o dau eu'

ere

Lorenzo del Valle se uita la prietena sa, care incercai


ajungd la o cutie de pe raftul de sus al bibliotecii. Suiti
scard din lemn, abia putea sI o ating[. Aprivit cu un
eforturile eizadamice, p6nd cAnd a vdntt-o ridicindu-gi
ca s[ pund un picior pe un raft plin cu c6(i gi astfel sd obfi
obiectul dorit. A observat curba ugoarl a pulpelor
ciorapi gi inima i s-a oprit o clipd. Agata fusese
prietena intim[ a surorii lui, Marina gi nu o vdzuse nici
ca pe o fatd adorabil6 gi seducitoare, ci ca pe o
veseld, vioaie 9i plind de via([ dar in momentul acela
plrea o feti{[ poznag6. I-a observat pdrul l6sat liber, care
ajungea pAnI mai jos de talie; nu gtia de ce avea
desfEcut. A urmirit cu privirea migcarea umerilor, care
arcuiau in incercarea de a ajunge la cutie jocul mijlocului
194

te avattajeazd.
mica
Dar Lorenzo a frcut ce ii cerea ea' S-a apropiat de
rcar6 din lemn, cu doar trei trepte 9i Agata gi-a sprijinit
gcnunchiul drept de umdrul lui' Ca sd nu alunece' el a tinutnu tocmai
o cu bratrele de sub fund, un gest prea intim 9i
liifesc, dar fErd rea credint5.
De bund seam6, mon chiot,mereu caufi sd faci lucrurile

cirre

rnai anevoioase.

Degetele ei au atins preliosul lemn'


-E a mea!

gi-a
Lorenzoi-a dat drumul qi s-a intors spre u96' Agata
a rlmas
rczemat din nou amAndoud picioarele de scard dar
s[ se
a
frcut-o
cu spatele la el pAnd cind, deodatd, o agita[ie
uite in jos. Prietenul'ei era trdntit la pdmAnt 9i ii singera
195

,Aatprzz GzNwz
collul st6ng al buzei de jos. Cristopher il prrvea cu
asasini gi a gtiut ce se petrecuse. Cum indrdznea
loveasc[?
- Cristopher, cere-fi scuze!
A cobordt cele trei trepte cu o iufeald primejdioas[,
fi
in mdini cutia din lemn dar cAnd a ajuns ldngl Loie
acesta deja se ridica gtergdndu_gi cu o batistd
buzardni
Agatanu putea sI infeleagl accesul de furie al ensle:
gi reacfia lui viscerald.L-ainfruntat suplratl
pentru jign
prietenului ei, care nu merita aga ceva.
- Cum te-ai scuzat tu c6nd ai pdlmuit_o pe lady O
a intrebat-o trufag.
Ruginea pentru ce se petrecuse la Whitam Hall a
culoarea macilor obrajii ei.
- Lorenzo nu m-a jignit nici cu gdndul, lady
poate sd spund acelagi lucru? Cristopher a privit_o
incerci
sI ghiceascl ce gtia despre rela(ia pe care o avusese el
doamna in trecut qi strllucirea din ochii ei i_a dat
Cere-fi scuze! a repetat Agatacu glas hotdr6t. Lorenzo
un prieten foarte drag gi nu voi ingldui sI il jignegti
atitudinea ta retrogradd.
Cristopher s-a uitat la celdlalt bdrbat.
- Spune-mi locul qi ora.
Ea gi-a reprimat un geamdt de groazd in{elegdnd
ctr
provoca la duel.
- Cristopher! a exclamat speriatd. O secundd dupd ar

s-a intors spre prietenul ei, cu fa{a schimonositl


ingrijorare. Lorenzo,logodnicul meu nu vorbegte
serios,
9tii.
El a privit-o candid dar nu putea sd lase frrI rdspuns

ofensd.

Muntele Miresei, inzori, i-a rdspuns calm


Agata a crezut ci o sd legine in fafa acelor eveni

196

Iunryrn-*tA
ochii ei flrd s[ poatl sd le opreasc[.
cu spatele drept, cu toati
a
iegit
din
bibliotecd
[,orcnzo
lloganta neamului sdu gi atunci ea s-a intors inspre
: se desfEgurau sub

('ristopher.

Nu poJi sd vorbeqti serios, i-a spus tulburatl. Nu po{i si


lc hafi cu Lorenzo.
Niciun b[rbat nu se atinge de ce este al meu gi trdiegte
povesteasc5.
tll
lla a inchis ochii auzind acele vorbe care i se pdreau
plilrunse de o irealitate surprinzdtoare.

Pur gi simplu md ajuta sI iau o cutie, l-a infruntat


lirrioas6.

- Un domn nu te-ar
li dat el insugi cutia.

fi finut in felul acela neruginat. Ji-ar

Agata gi-a mugcat buza, cdci Cristopher avea toati


tlrcptatea gi era singura vinovatl pentru ce se intimplase.
l,orenzo voise tocmai asta dar ea ac(ionase frr[ sl
gindeasc6, la fel ca intotdeauna.
- El nu este vinovat de greqelile mele, a spus cu un fir de
glas. Te rog, sunt singura vinovatd qi nu pot sd ingldui s[-i
lirci rdu, nu meritd, Cristopher, te rog, i-a spus sincerl. Prin
ruceste vorbe recuno$tea superioritatea pe care o avea el
nsupra spaniolului, dar asta nu a micgorat cdtugi de pufin
tkrrinfa uriagd de a o sIruta gi pedepsi pe care o sim(ea.
Noaptea care trecuse ea se dIruise cu o candoare
coplegitoare iar in dimineala aceasta se ldsa mAng0iati de
rrltul. Credea cd putea sd se joace cu el? 56-l facl sd tdnjeascd
tlupd ceva ce credea ingropat pentru totdeauna? Cristopher,
lc rog, a stdruit cu glas chinuit. Daci intr-adevdr fi-a plsat de
uc am impdrtdgit azi-noapte,renunld. Lorenzo este un prieten
lirarte iubit qi respectat in familia mea; este fratele pe care
nrereu mi l-am dorit dar nu am avut norocul sd-l am. in plus,
logodna noastrl nu este adevdratd, cum bine gtii, nu a comis

197

Aaurzz Gnttwo
niciojignire care sd trebuiascd spllatl cu s0nge.
Ochii lui ardeau c6nd o privea.

-Md

crezi prost? Logodna noastrl aici este c6t se


imi ap6r onoarea de
Este reputa{ia mea in joc.
de reald gi de aceea nu pot s[ nu

Agata slmtea cd se sufocd auzindu_i judecata.


int0mplase absolut nimic intre Lorenzo gi ea! L_a pri
durere in pupilele negre gi a gtiut c[ nu avea cum sd_l
f
se rlzgdndeasc5.
- Blestemat sd fii, tu gi regulile tale absurde!
Nu a aqteptat un rdspuns din partea lui. A iegit
bibliotecr aidoma unui suflet urmdrit de diavol ca sd-i c
pe vdrul Carlos de Lucena. Trebuia sd impiedice
un
Apoi, ii va sparge capul englezului.
Cu cdt avea mai mare nevoie de bunicul gi de v5rul
ei,
atdt erau mai departe de ea. Niciunul dintre ei nu se
afla

La Alameda. Verii ei, Manuel gi Ram6n i_au spus,

plecaseri la c6rdoba la cdderea serii gi cd se vor intoarcr


doua zi seara. De aceea nu o agteptase nimeni acasd
noa
trecutd, cdnd s-a intors de la pdr6u cu Cristopher. Cona
intunecat gi tdcut i se pdruse o binecuvdntare pentru
am0ndoi erau ciufulifi $i pdtati de iarb[ gi pdm6nt.
bunicul sau Carlos ar fi fost acolo, ar fi avut o
problemi sd se explice.
Agata a urcat cele trei trepte ale casei gi a trecut
hotdr6ti. Interiorul de la Los Encinares erala fel de
e
gi de maiestuos ca gi fafada. A clipit de mai
multe ori ca
se obignuiascd cu intunericul din vestibul in vreme
mergea cu pas hotdr6t spre birou. Majordomul i_a luat
de cildtorie. Lorenzo st[tea in spatele birourui; deschi
nigte scrisori. Auzind pagii, a ridicat chipul gi a privit_o.
- Rdspunsul meu este nu.
r98

IwzSre-uA
Acest ref'tz a fintuit-o in mijlocul incdpenr.
incd nu gtii ce am venit sd-Ji ceq i-a spus pe un ton
pctlant.

lji-a plimbat privirea peste frumoasa bibliotecd din


thtnos, plinl de volume legate in piele, intr-o incercare de
; sc linigti. Culorile felurite qi pale ale cdrfilor cregteau
lrrirctia colecfiilor. Mereu adorase Los Encinares, ca gi
priotena Marina. Ce dor ii era de ea, de sfaturile ei in{elepte,
dc tcnacitatea cu care infrunta greutdlile.
- Ai venit pe jos de la La Alameda?
Agata a negat dAnd din cap. Frumoasa ei iapd, dar de la
hunicul, pdgtea linigtiti in grajdul fermei. Juan, vdtaful gi
ornul de incredere al lui Lorenzo se ardta intotdeauna atent
1i binevoitor cu musafirii neagtepta{i.
- Cum pot sd te conving? l-a intrebat in goapt5.
MoqtenitorulZambrei a privit-o cu o strllucire intensd in
rrchi, care a frcut-o sI se infioare pref de o clipd.
- Cineva trebuie s[-i scoatl fumurile din cap racului [luia
lrrg6mfat.

Tonul lui disprefuitor cind a vorbit despre Cristopher a


rlcranjat-o foarte tare.
-- incearcd sI-gi apere onoarea. O fapta bund qi eroicd.
- Credeam c-o apIr6 pe-ata, i-a rlspuns el cu un anume
rlispre(. Mi-a aruncat o provocare pe care nu pot s-o
nosocotesc, nu egti in stare sd infelegi?
Ei ii venea sd blesteme de neputinfd. Amdndoi barbafii
crau incdpdlAnafi gi meritau toate gi fiecare dintre blestemele
l)c care le rostea in gdnd.
- Unul dintre voi trebuie s[ renunfe la atitudinea
razboinicS, a spus ea neluindu-gi ochii de pe chipul lui.
Se apropia foarte incet de prietenul siu gi el s-a ridicat in
sfhrgit de la biroul uriag, ca sd vind in fafa ei.
- Ei bine, acesta nu va fi Lorenzo del \rblle. Onoarea md
t99

,4rutrlz GrNrvn

IunWz-uA

impiedicS. Nu gtia ce vorbe sI foloseascd


convinge. Nici englezului nu ii inglduia onoarea sd
inapoi din provocarea aruncatd. Du-te acasd, se face
a sfrtuit-o pe un ton afecfuos. Juan te va insoJi la in
la La Alameda.

- Nu pot sI te conving? l-a intrebat plinl de n[dejde

refuzul lui a frcut-o sd bombdne o injurdturd care


scandalizat pe orice bdrbat mai pufin obignuit cu fi
ndvalnicd. Lorenzo a vnrt sd se intoarci la birou, convi
Agata va pleca frrd nicio replicI in plus dar a fost o

greqeal5 s-o subestimeze.Eaa murmurat o rugdciune inai

de a-i sparge in cap o vazd, de o valoare neprefuit[, pe

o luase de pe o misu{5, foarte aproape de unde


Lorenzo s-a intors rm pic si se uite la ea, cu desivdrgire
O secundi dupd aceea, a cdzut pe covor, in nesim
Iart5-md, prietene, dar nu puteam ingddui sd te omoare.
Agatas-a aplecat asupra lui 9i i-a luat pulsul la gltt; o
dupd aceea, a controlat locul unde il lovise qi avdzut
fEcuse o t5ietur5 micd in pielea capului. Durerea lui de
va fi considerabild cdnd se vatrezi, dar s-a convins pe
insdgi cd nu conta un cucui cdnd era vorba de salvarea
vie(i.

25
Durerea era de nesuportat. Lorenzo abia a deschis
gi a observat cd intunericul nu il deranja atdt cdt crezuse
inceput. Simfea in gurl un gust amar gi a inghilit de
multe ori ca sd-gi atenueze uscdciunea din g6t dar pentru
200

izbutit, a hotdrit sI se dea jos din pat ca si se ducd dup[


pahar cu ap6. Lumina zorilor se strecura prin perdelele
tlanteld gi cAnd a vrut sd se ridice, ochii i-au dat de silueta
i, care dormea pe un fotoliu, l6ngd focul stins. finea
ioarele pe fotoliu gi capul tezemat de mdnd. Pe dat[ gi-a
intit totul. il lovise in cap! Cu o afurisitd de vazd. Cind a
rcat sd se ridice, a gemut de durerea sfAqietoare care i-a
icnit in timple. lt'gata a deschis iute ochii auzindu-I.
Cum te sim(i? l-a intrebat foarte ingrijoratd'
Tu mi-ai fEcut asta? Mi-ai spart o vazdin cap? Mi se
'c de necreztt, a murmurat nevenindu-i sI cread[ ce
n

lui.
Nu aveam incotro, a rdspuns mdhnita'
lar eu pesemne sunt prost de dau in gropi.
lla a oftat grozav de intristat[ de tonul lui jignit. Lorenzo
tt va ierta foarte greu.
incercam sd evit un dezastru, a spus intr-o incercare de
n';i justifica fapta nechibzuitd.
$i de-asta m-ai lovit pe mine gi nu pe intepatul tdu de
cnglez? Foarte frumos, dtagd, foarte frumos, a spus
hut.iocoritor gi jignit p0nd in mlduva oaselor.
'Nu voiam s[-1i fac[ rdu, i-a mlrturisit pe un ton spigit'
AtAfia incredere in iscusinJa mea md copleqeqte, a
lie use prietena

rcplicat el dezamdgit.
- Te-ar fi omor6t, Lotenzo, gi eu nu a9 fi putut trli cu vina
eri am ingdduit asta.
- Spre qtiin{a ta, daca ag fi avut prilejul, nu md gdndeam
si trag in inima lui englezeascd, ci doar in trufia lui.
- El !i-ar fi fdcut mult rdu, i-a spus in goaptS. Nu-l cunogti
lir fel de bine ca mine.
- in privinJa asta suntem de acord, a spus cu glas mdndru'
('Lrm ai ajuns in odaia mea? a vrut sd afle, deqi b[nuia

riisPunsul'
2or

t11

il
I

,Arutrlz GBttow

Iwn;rr-*tA

- M-a ajutat Juan. L-am cdutat gi i_am spus c[ ai a


accident. Din fericire , tatdl tdu nu se afld la Los Encit
- I-ai spus cI feasta mea a cdutat dinadins vaza?
astfel pdrea absurd gi de necrezut, s-agindit ea
dar
pusese nicio intrebare. Se mdrginise sd_gi
ducl ge
inc[perile personale gi sd porunceascI unor slujince
sE
cioburile vazei. Dacd, tata ar fi la fermd, ai avea o
problemd.
Lorenzo se referea la faptul cd petrecuse o parte
noapte in odaia lui dar Agata a in{eles cu totul altcel
qenfi cd domnul conte deZambranu i_ar fi
ingdduit o
reprobabild impotriva intAiului lui nlscut.
- Oricum fi-ag fi sparl.vazain cap, a rdspuns hotdr0tr
Lorcnzo a izbucnit in rAs gi fEcdnd asta, o durere
strlbdtut craniul. A ridicat m6na ca sd o ducd la
dureroasl gi afunci a observat tdietura pe care o avea
in
- Mi se pare de neinchipuit c6 m_ai rdnit.
- E cusutd deja, abiadacd ifi va rdmAne o cicatrice
-A$a ai fructificat gederea ta la paris; md bucur.
-Tata zice cd, neavdnd s6nge nobil, trebuie sd dau
tumurd viefii mele, iar studiile erau cea mai bund
al
trebuie sd-i mulgumesc lui Bonaparte pentru egalitatea
$anse. Cu zeci de ani in urmd, o femeie nu ar fi izbutjt.
aceea md simt norocoasd.
Era adevdrat, sub conducerea lui Napoleon, F
cdqtigase multe lucruri pe care alte
fari nu le aveau.
titlu, draga mea, ci simfdmi
din i
e din bund credin(d.
t.

- De aceea mi-a spart o vazd,in cap.


- Tiebuie s[-1i mdrturisesc un lucru de care md
foarte mult.
- $i care presimt cd nu-mi vapld,ceadefel.
202

(lristopher nu este logodnicul meu. Este un agent al


ei engleze insircinat cu o misiune in Spanra.
N-avea sd uite toatdvia[a expresia comicd de pe chipul
tlar s-a strlduit si nu r0dd, din considerafie pentru el.
:nzo nu gtia dac[ s-o creadd sau nu. Din atitudinea
czului ardta limpede c[ vorbele spuse de ea in acel
nont nu erau intemeiate.

Eu am primit o loviturd in cap, dar tu Ji-ai pierdut


;ata. A, nu, ce prost sunt, femeile nu au judecat5, a
rrgat ca s-o supere, dar ea nu a dat atenfie in(epdturii.
Este antrenat si ucidd, de aceea nu puteam ingddui s6
tltrelezi cu el. Lorenzo a oftat cu ochii inchiqi. Stdtea in
, ling[ prietena lui, care era agezatd pe fotoliul din
l;rrrrpiere, dar distan(a care ii desp[r{ea i se plrea tot mai
llrrrpcde. S-a ridicat gi a suferit o uqoar[ ame(eal6. Din
fclicire, era incl imbricat cu hainele de cdl6rie, fiindcd avea
Itcvoie sd ia aer curat de indatd. Nu mI asculli. Lorenzo!
lixclamafia ei i-a rdsunat in urechi ca un fiuit.
Sunt prea furios ca s[ mai r[mdn in aceeagi incipere cu
lirrc flrd sd-ti sucesc g6tul. A fEcut doi pagi pAnI la gifonier
crr sir ia o cdmagd curatS. Agatal-a privit surprinsd. Agteaptlni in bibliotec[. Voi veni de indatd ce voi cdpdta o infi(igare
rlcccnti.
Eal-aprivit cu tristete. ii spusese cea mai mare taind din
vrafa ei gi el se purta de parcd tocmai s-ar fi trezit dupd un
rornn odihnitor.
- imi pare r6u cI l-am impiedicat pe Cristopher s51i dea
lccfia de care frrd indoiald ai nevoie, i-a spus cu o
strdmb5turd copildroasd care nu l-a tulburat cAtugi de pufin.
Dar urm[toarele lui vorbe au pus-o intr-o mare
rrrcurcdturd emoJionall, pe care nu o anticipase.
- Ai impiedicat un duel azi, mon chiot, dar vei putea sd o
laci gi m6ine?
203

il
I

IwWn-uA

Arutrru GnNnn
Ritmul pagilor ei in biblioteca inchisd o amefea gi,
era adevirat cd impiedicase duelul din dimineafa aceea,
va putea s[ facd acelagi lucru in zilele urm[toare? T
sd-l conving[ pe Lorenzo si renunfe la atitudi
rdzbundtoare. Agata s-a mustrat; cel care flutura
ca pe un stindard era chiar vinovatul pentru lipsa ei de

Cristopher Beresford.
Pagii prietenului ei in vestibulul amplu au rdsun
putere in tdcerea diminefii de parcd ar fi fost o ndlucS.
intors spre el.
- Vrei un pahar de coniac? a intrebat Lorenzo.
Ea a refiyat cu un gest al capului.
- Este prea devreme pentru alcool, chiar qi pentru
unui conte, a comentat.
- Este o mlsurd de protecfie. Cred cd nu-mi va pl6c
voi auzi, sau mI ingel? Agatal-avdzutindreptindu-se
masa pe care se aflau paharele qi bluturile. Aprivit in
cum igi punea un pahar de vin gi migbarile incete cu ca
finea gi se apropia drept de ea. Te rog, ia loc, a spus
Seriozitatea lui i-a provocat un fior pe qira spinirii, dar
supus cu iuJeald gi a luat loc chiar in fala lui, cu spatele
divanul din piele maron. Acum, incepe cu inceputul,
cerut cu glas ingdduitor.
Agata gi-a inceput povestirea cu poticniri dar neocoli
niciun am[nunt. Lorenzo o asculta cu mare atenfie, fErd
intrerup5. C6nd ea gi-a sfdrgit povestea, s-a l[sat o
stdnjenitoare intre ei, gi inci uitase sd ii vorbeascd des
intdlnirea amoroasi cu englezul, din noaptea trecutd.
- De aceea am nevoie de ajutorul tdu, i-a spus in final.
Lorenzo gi-a bdut dintr-o inghilitura vinul qi a inc
ochii; durerea de cap persista.
- Cum ai fost in stare sd-l ingeli pe bunicul t[u? Mi
204

t'tlc necrezut c[ te-ai pretat la farsa asta'


cu o umbrd
Scopul scuzd mijloacele; i-a rdspuns' dar
dr,ttrtloial[.

(.arlosdeLucenanuesteuntrddItor,aSpuSdelValle.
l.a t'el cred 9i eu.
Atunci, poate cf,

l-aibdgatin casa ta chiar pe lup'


aceast[
Agata nu se sim{ea in stare sd ia in calcul
totul'
p,rrhilitate, era foafte speriatd 9i nesiguri de
Md tem pentru viala bunicului 9i vdrului meu'
qi cred in el' Se
|'trstopher gi-a dat cuvintul c L m[ va ajuta
llLi rrici ca sd descopere o conspiralie'
Atunci, dragdprietend, nu ai nevoie de mine'
pentru
Slptamina viitoare vom merge la C6rdoba
I trrr:ilc ain Vtui qi tu ai putea fi de mare ajutor'
('red ci qtiu unde bati qi nu-mi place incotro incerci sd
tlttci.
unor clne
Zambraeste locul potrivit pentru organrzatea
c6{iva englezi recomanda{i de
Irr t'rrre ar urrna sa fie invitafi
Lorenzo
I rrstopher. Astfel, am putea sd str6ngem cercul'
bunicul nu
r rr gandit cd ideea Agaiei putea fi bun6' $tii ca
dar tat[l tdu da'
nrt' trecere printre *Ulfi cordobezi'
r\lrrtit-m[, Lorenzo! l-a rugat cu glas intretiiat'
N-ag vrea s[-l imPlic Pe tata'
De bund seam6, s-a grdbit ea sd afirme'
Cum il vom convinge Pe Carlos?
Agata s-a gindit pre! de citeva clipe'
Cordoba qi
V6rul meu urAqie protocolul cAnd se afl6 in
nu va refuza sd
rlt' obicei fuge de dineuri qi reuniuni dar
itri prefuieqte 9i admird prea
;rrrrticipe p. rrrru delaZambra'
rrrrrlt familia ca sd o supere'
s6-l
l'll s-a gdndit c[ nu trebuia s[ se mai str[duiascd

ttrri

Molidre'
,',,nving[."in minte i-a venit imaginea lui Andr6
Escrocase mai mulli oameni
r echiul secretar la tatSlui siu'

205

IwWe-*tA

Aarurru Gnttew
de afaceri cordobezi qi sedusese fete de miritatr
principalul fir pe care trebuia s[-l urmlreascd. Dupd
lui cunogtinfe, se intorsese in C6rdoba.
- \bm face un plan de ac{iune credibil.
Agata a oftat recuno sc dto are.

- Numele care trebuie incluse pe lista oaspe(ilor


urmltoarele: Claude Benoit, Adolphe Basile 9i Ri
Moore, dacl este in Cordoba. Ultima oarl cdnd l-am
era in Anglia, dar inclin si cred c[ acum se afld in
- \A trebui sd fac unele cercetlri in privinfa asta.
Lorenzo a re(inut numele. Va cduta o modalitate
include printre oaspefi, dacd va da de ei.

nU* a*e putuse sd fac[ cercetdri prin

casd 9i printre

sau
rurile lui Carlos ca sd afle de presupusa lui vinovd(ie
ii
ita nevinovdfie. PtezenTi seducdtoare a Agatei
ga judecata. Nuputea s-o indepdrt:': q" eanlri]e fli
ei' O avea in sdnge'
iuur. fup,.fe ii erau dedicate persoanei

O cau{i Pe nePoata mea?


ajungea la bolta
intrebarea lui Gin6s l-a oprit cdnd tocmai
nspre bibliotecd-

N-am v6zut-o de

ieri

dupd-amiazd'

i'a

spus ca o

plicalie la graba sa.


Ilarbatul l-a scrutat cu atenfie'
Los Encino'"t',Dl
$i-a petrecut ultimele ore la
!
pe deplin'
nicul ii daduse vestea ca sd-l supere, a izbutit
lui Cristopher s-au
ilu, ," va intoarce diseardla cin6' Ndrile
lui'
u*irrarr-t. Agatanu putea sd fie in casa rivalului
qi s-a indreptat
iti ia", oare joc ae etf A flcut drumul inapoi
nu este pentru dumneata'
cntre incdperile lui' Nepoata mea
in dalele
ntcule!Vlrbele lui Gin6s de Lucena l-au lintuit
in inim6'
cu(ii 9i le-a simlit ca pe nigte lovituri date drept
care ii susfinea privirea cu
S-a uitat pdtrunzdtor la bdrbatul
ingAmfali care credeau
trrindrie. Aga erau spaniolii' Nobili
decit restul muritorilor'
cri sunt fdcu(i dintr-un lut mai bun
da, qi emana
( iin6s nu eraun barbat atr[gdtor dar impundtor
toate sforfdrile
ecva atit de sdlbatic ai elementar ce
ai nevoie de
civiliza(iei nu izbutiserd sI gteargd' Dumneata
o domniqoard de rangul dumitale'

;lii;

26
Cristopher clocotea de furie. Fusese ldsat baltd pe
de onoare de citre un bdrbat nedemn gi fErd cuv6nt.
caute un martor care s[-l asiste la duel fusese o
anevoioasl dar, slavd Domnului, unul dintre ziliei
in cele din urmi in schimbul unei insemnate sume de
lar acum igi cduta logodnica gi n-o glsea nici in casd, ni
imprejurimi. Din dupd-amiaza de dinainte n-o mai
pe Agata gi credea cd era inc[ supdratd pe el fiindcd
anulase duelul cu mogtenitorul Zambra. Dar, fir-ar sd
incl plstra in minte imaginea lui Lorenzo imbrd(i
mdncdnd-o din ochi. Iar el nu putea sd lase un
afront nepedepsit. A continuat sd strdbat[ curfile
comunicau intre ele, incercind sd dea de ea.
206

albaqtri ca sd-gi ascundd


pref de o clip['
str6lucirea de furie care l-a ndpddit
Cristopher

a mi]it ochii

nepoata
$i de ce fel de bdrbat ate nevoie
Lorenzo
De don

rece'
rlumneavoastrd? l-a intrebat cu glas

tlolValle, Poate?

ochii spaniolului
scanteie de nedumerire a strdlucit in
bunic visa la
gi a gtiut cd nu greqise (inta' Aqadar, ambiliosul

207

Iunrsre-uA

,Lrutnz GzNsw
un conte pentru nepoata lui.
- De bun[ seamd, baiatul acela ar face-o foarte fe
Cristopher a scrdgnit din din{i.
- Titlul meu de marchiz vi se pare prea pufin?
infruntat, incercdnd s[-gi stdp6neascd tonul, dar nei
Risul lui Gin6s l-a scos de tot din minfi.
- Chiar ai crenfi cd vorbeam despre titluri?Ah,
multe de invlJat.
- O iubesc pe nepoata dumneavoastr[, i-a mirturisit
anume tulburare, gi am de gind s-o fac sofia mea.
Bdrbatul l-a fulgerat cu ochii lui negri intr-un fel
infiorat.
- \h veni momentul in care vei dovedi acest lucru gi
vedea atunci cdt de mult o iubegti.
Amdndoi au rdmas t[cufi, privindu-se unul pe
Cristopher nu cunogtea semnificatia declaraliei mis
a spaniolului.

Unchiule! Glasul puternic al lui Carlos l-a frcut


expulzeze aerului pe care il refinuse. Abia dacd iqi
seama de antipatia pe care o reflectau ochii bdtrdnului
Gin6s nu clipea, nici nu gi-a schimbat pozilia.
provocare pe care a luat-o ca atare. Te cdutam, a ap5
probleml la grajduri. Cristopher $i-a destins
indeajuns ca s[-gi intoarcd fala cdtre vdrul logodnicei
Carlos era imbrdcat informal qi acest lucru l-a frcut sI
pret de o secundl duelul verbal gi vizual avut cu Gin6s
Lucena. Spre surprinderea lui, bltrdnul a pdr[sit curtea
s5-i rdspundd nepotului, care a ridicat o sprdncean5,

mirat de atitudinea lui. Iertafi-I, i-a spus deodatl. Nu i-a pi


prea bine logodna singurei nepoate cu un strlin.
Cristopher nu ?l asculta; l-a privit cu chipul senin. Carlos
un bdrbat destul de inalt, cu o conformafie zveltS gi
inchis la culoare, precum cdrbunele stins. Profilul
208

La*to.ilor lui o duritate deloc previzibil[. Venili

cu

rc sd bem un Pahar, i-a sPus.


('ristopher s-a gindit pre! de o secundd dar nu a scdpat
de Stat
lc'iul dL a sta de vorbd cu consilierul secretarului
chip
unui
,,iiol. S" afla in Spania cu o misiune, in pofida
diavol' L-a urmat in t[cere cu pa$l
dc ing.t qi a unor ochi de
a umplut
ior,i,'itl il *ari. Carlos l-a condus in bibliotec['
pahare cu lichidul auriu 9i l-a poftit sd ia loc intr-unul
tl,rrir

tlitrtre confortabilele

fotolii'

Mulfumesc.
V6bucuralidegedereadumneavoastrdaici?l-aintrebat
polrticos.
inv[f lucruri interesante, i-a rdspuns pe acelaqi ton
tlctaqat.

C6rdobaestefoartefrumoas[,curindveJiputeas-o

Crucile din
vctlc[i. Vom merge acolo sdptlmina viitoare'
mult in orag.
Miri este momentul care imi place cel mai
care ii
intreb[rile
Cristopher a inceput s6-9i formuleze
arlos de Lucena'
Ilcceau prin
sc, don Carlos?
Pdrin{ii
Pe gdt, flrd s6-i rdsPund[
Acesta a
trrrcdiat. Dupd o tdcere indelungatd, i-a spus:

de
Tata a murit in bdtdlia de la Bail6n, lupta aldturi
cind l-am
gcneralul Castaflos. Aveam doar treisprezece ani

piordut.

- imi pare rdu. Trebuie sd fi

fost foarte greu pentru

rlumneavoastrd.

Mama a murit la scurt timp dupi aceea 9i dintr-odatd


mei' Gin6s 9i
irrn r6mas orfan 9i in grija celor doi unchi ai
liugenia. Le datorez tot ceea ce sunt'
bitilie 9i acolo a
- futat meu, John a fost rdnit in aceeaqi
surorii mele
cunoscut-o pe In6s de Velasco y Duero, mama

vitrege,

Aurora.

209

rzz GpNzw
Qarlos
l..u

Iwn;rn-uA

bdut dintr-o inghilitura confinutuI


incd nu

lirut p. o m[suf5 din col1. Cristopher

drntr-al lui.
-Aq fi luptat alaturi de el, dacd
a sP\s deodatd
Carlos, care luase

a9

fi awt v0rsta

o expresie me

Unele dintre ideile lui Bonaparte nu s-au dovedit


nechibzuite. dupd cum
afirmd cei care se pricep, a
utlstoph", dinadins.
- Felul in care le-a pus in practicd a fost gregit, nu
s tdtbtrm celdlalt
tintuindu-l cu privirea.
,,\cmai mi-a slrvit pe o tavd de argint motivul
s-a SQndit el.

irtca de conqtiinti, pentru a alege

conform

vingerilor lor.

li adevdrat cd atitudinea monarhiei spaniole impiedicd


rcsul rapid, a subliniat Cristopher gAnditor.
Nici regele Fernando, nici fratele lui, Carlos, nu sunt
i(i pentru schimbarea grabnicd de care are nevoie
rriir, a fost de acord de Lucena cu glas goptit. Sunt prea
;ti ca sd le pese de popor.
('rrrlos de Lucena tocmai recunoscuse, prin afirmafiile
cii trddase coroana spaniold. Cristopher l-a privit intens
spaniolul avea ochii alintiti intr-un coll al inciperii,
irtclu-se la lucruri pe care nu le impdrfea cu nimeni.
l\ji ('ristopher a regretat rlspunsurile ob{inute. Agata il
uso cu dinlii pe virul ei. Dar acum trebuia sd caute
zi

1l

;i nu doar cdteva vorbe.


I

TUJ:"a qi va marca un moment de cotitura in


tstons, chiar dacd nu rrii rrecunoagtem
vv urrv4g
(It(Jal g(1.

_\^'\,
Dut

viitii

valoarea.
v

tvtu

inteleg prea bine la ce vd referifi.


Crirtophlr gtia, numai cd nu voia se recu
r _ - Revolulia francezd a insemnat progresul
'lu"-:=i, fie ei de neam nobil sau nu, a continuat C
glas titbtit. S-a abolit monarhia absolutistd, putr
care c\iruia
poporul. S-a pus frAu privilegiilor ari
iristopher asculta in tlcere. proprietdfi

i."^'"!,ri.

'?l1.Tlfu, 9i s-a introdus principiul


Pl5{ii iqpozitelor.
.-

P*.

feluri,
glas.

t1t,
^^.
210

impi4irii echit

nu era nevoie de o revolufie ca sd se atingtr


rispuns el in cele din urmd cu o und[ de indc

or a schilat un zdmbet precaut.

P.\ncipiile iibertdlii

de expresie

ii

duc pe

27
Apirta a inchis uga

li;

odlii

qi s-a rezemat de lemnul masiv.


Itrt'his ochii 9i a inghifit nodul pe care il simlea in gdt.
trnrbra din incdpere a fEcut-o s[ meargd spre lampa de
('ir s-o aprind6. FlcAnd asta, o fAgie de lumind galbeni a
I odaia umplind-o de cdldur[ gi a indemnat-o si-gi dea

lrrpa de cilItorie gi s-o lase la picioarele patului. Nu


lrsc de fdcut asta c0nd o tuse bdrblteascd a fEcut-o sd
e.

('r'istopher! Logodnicul ei stdtea pe Bisellium, un scaun


lc irralt, drept gi cu loc pentru doud persoane; originea sa
tornand gi era cea mai valoroasd piesd pe care o avea.

2tt

,Arutrtu Grxtw

IunnSru-tttA

cu.@

Fusese un dar de ra vdrur


pentru ea. in odaia Agatei era decorata
cu mobila in
roman. incdperea avea gi o curte proprie
cu fdntdnd gi
multe sculpturi, intre ele Saturn, irpit..
qi Ianus, ca gi
dafin, mai mulfi chiparoqi gi tufe de
iasomie gi tran
,,un:u era intr-adevdr spectaculoasd. Si afle
gusturile
ale Agatei in materie de istorie ?l
nedumerise pe Crist
Logodnica lui era o cutie cu surprize.
M_ai speriat de n
l-a mustrat.
- Un decor foarte neobignuit pentru o fermd span
Cristopher se referea la diversele tablouri
qi obiecte
apartamentul ei. Este surprinzdtor
sd descopar cd
colec{ionar5.

l.: indoiai cumva de iscusinfa mea in duel?


lllestemate sa-!i fie egoul masculin qi arogan{a!

lui Cristopher la comentariul ei

i_a

$ltt'rrcc.

stomacul. Dacd o mai privea aga, o


si cadd in fund.
- uunicul tdu gi v[ru] Carlos au plecat Ia C6rdoba. gi
g.rdhit cdldtoria ca sd aranj
pentru sosirea noas
"r" "urueia
Agata gi-a muqcat buza, fiindcd
foarte ciudat.
Lucena era mereu pregltitl pentru
familie, dar n_a zis ni
Iar verii Manuel qi Ram6n nu se vor
intoarce p6nd la noa
- \,brbele tale sund ca o amenin{are, i_a spus ea.
- Ai putea sd le iei ca pe o intimidare dacd, aifEcut ce,
care sd merite represalii.
Agata nu se sim(ea in stare sd faca
un pas intr_o direcJ
sau alta.
r

sd md pedepsegti pentru ci
{i_am salvat via\a?
^Vrei
Cristopher nu se indoise niciun moment.
$tia cd Agutu ,o
afla in spatele absenlei lui Lorenzo
del Valle la duel]dar
infuria s-o aud[ de pe buzele ei.
I

212

bombdnit

Irrllrin(at cu un soi de mdndrie. Precizia lui este extraordinar de

- Ador cultura romand, tot ce ne_au lisat rnogtenire


binele pe care l-au fEcut omenirii, i_a
rdspuns cu un zdmt
care nu l-a pacalit defel. Nu poli
sd stai in incdperile
particulare.
Privirea

prnlrc din(i. Sa se lupte cu doi bdrbali care se credeau


Itrtrrrclriparea iscusinleiin mAnuirea armelor o sleia de puteri.
lh'l Valle este cel mai bun trdgdtor din toatd Cordoba, l-a

lriccare vorbi a ei il ldcea s[ simt[ o furie care nu micgora


llrr,ozitatea pe care o vedea in adorabilul ei trup. Purta aceeaqi
trrclric ca in dup[-amiaza de dinainte, cind s-au certat aprig gi
rlorirrfa a pus stdpdnire pe el l[sAndu-l fErd puterea sd
rcrrc(ioneze. Membrul i s-a umtlat cu o dorinfi pe oare nu o
rlirpinea.
Agata a licut gov[itoare doi parsi inspre curte, dar s-a
oprit chiar in prag; uqile erau deschise larg gi mirosul de
rusomie incepea sd umple odaia cu o aroma dulceagd.
( rrstopher era imbrdcat foarte neglijent, flra hain[ gi batista;
irvcir vesta descheiat[ gi minecile camdgii de in sumese pe
nrlcbra{ele puternice. Nu purta pantofi, ci cizme de calarie
lrrrrrii la genunchi gi, pentru prirna oari, pe incdl{dmintea lui
rc vcdeau urme de praf. Dar aparenta lui senindtate o agita
,,r rnai mult. Agata prefera s5-i infrunte mai degrabd
,,rrprirarea decit acea rdceald lipsit[ de pasiune.
Cum ai izbutit?
Nu a fost nevoie sd fie mai l5muritor cu intrebarea. Ea
,,lra cd se referea la felul cum il impiedicase pe prietenul ei
.,ir se prezinte la duel. Agata a qov6it dacd sd-i spunf,
rrrlcvdrul sau o minciund miloasi dar au cAgtigat remuqcirile
l)c care le sim(ea.
I-am spart o vazd in cap gi l-am l[sat in nesim]ire.
Ncdumerirea a fEcut ca sprdncenele lui Cristopher s[ se
r idice gi gura i s-a str0mbat cu neincredere. Lorenzo md va
rcrta foarte greu, a adiugat rrihniti. Este cel mai bun prieten
213

,4nterru Gnrrw
pe care poate sd_l aibd cineva.
O femeie nu poate si aiba drept cel mai
bun
-

.bdrbat.

- Uita-te in jurul tIu, Cristopher! \,bzi multe femei


Alameda'l Ferma e departe de totul, in
afarl de
Encinrtres gi de moqia yilchez. S[ am prietene

este aprot
cu neputinf[. Iar prietenia este pentru
spanioli ceva la fel
lmporrant gi de trebuincios ca gi familia.

Plingerea sunase sincerd gi emolionatd


dar el abia pr
sd dea atenfie vorbelor ei; era pe deolin
consrienr
migcarea inceatd a mdinilor,
parfumul trupului ei, care il in
s5-gi recapete st6p0nirea de sin
- Nu-l vei revedea pe del \Alle.
Dacd ar fi pdlmuit-o, Agatanu ar fi
fost mai
- Hm! Nu vorbeqti serios, a rdspuns cu ochii ca
pumnale. Nu ai cdderea si_mi interzicia$a
ceva.
- Crede-md, Geta, vorbesc foarte serios.
- Cu ce drept te crezi judecdtorul vie{ii mele? l_a i
pe un ton sec, neobignuit la ea.
$i mI numesc Agata,
rostegti bine numele.
- Ca logodnic al tdu..., a inceput dar ea l_a intrerupt:
- Ca presupzs logodnic, poate vrei sd spui.
A_intlrit vorba presupus cu un ton pedant care
ai
_
sd-l deranjeze.
- Iaragi te ingeli, domniqoard Martin. Din chiar mo.
in care m-ai prezentat drept logodnicul tdu,
ai fEcut
adevdratd, aceastd legaturd. Iar
consumarea ei tru
mdreqte dreptul meu asupra ta. Nu
se sim{ea in stare sd
inleleagd atitudinea. Ea fusese de acord
cu farsa cu un sc(
f_oarte limpede: sd-qi salveze
vdrul de o posibild conspiral
Se ddruise lui fiindc5 il iubea, chiar
daca gtia cd ru prt"u
agtepte nimic in schimb. gi_apoi,
nu poJi sa udi ca,

214

Iuazgre-uA
htrrrntc de orice, sunt un domn care nu fuge de
6,rponsabilit[{ile sale.
I'iird indoiali c[ el gdndea in altd limb6, cdci nu era in
rlrrrc sd-l in{eleag[ sau sd-i aprecieze vorbele. ,,Domn? Mai
rh'Hrabd un dobitoc ai un g[gau(d", gi-a spus plind de furie.
f ,t. liccare dat[ cind vorbea despre responsabiliteti, ii zgirria
xrrztrl. Era foarte congtientd de prdpastia sociald care ii
th'spar(ea. El era un nobil!
Dacd vrei sI m[ faci sd md simt prost, izbutegti, l-a
Irrr rst rat imbufnat5. MulEumesc mult!
M6 repet, nu-l vei revedea pe del \Alle sau va trebui sd
ru

rpo

rte consecinf ele.


$i care ar fi acestea? l-a intrebat indrdzneald.
Vrei o dovad6? i-a rdspuns el cu altd intrebare. Agata a

|lcut precautd un pas inapoi. Cristopher a izbucnit intr-un


Irohot de rds lipsit de veselie, care i-a frcut pdrul mdciuc[ gi
r rr ridicat in toatd indlfimea lui ca s-o intimideze. Afrcut
rrrr singur pas, rdmindnd la cAliva centimetri de ea. Mirogi a
cl! a infruntat-o cu ochi de gheafa. Iar 6sta este un afront pe
liu'c nu pot sd-l uit. ,,De bund seamd cI miros caLorenzo!",
)r rl spus Agataintristatd; mirosea a parfumul prietenului ei
pe rrtru c[ ii linuse capul in poal[ cit i-a cusut rana pe care
r o fEcuse chiar ea. Deodatd, Cristopher i-a sfAgiat cu un
rirrgur gest pieptarul rochiei gi a mototolit in mdini
rnrrterialul fin, inainte si-l arunce la picioarele patului cu un
rlczgust adAnc. Partea de jos a rochiei, in lipsa susfinerii pe
,'rrrc i-o dddea pieptarul, i-a cdzut la picioare. A rdmas doar
rrr camizolul transparent gi in jupon dar nu qi-a acoperit
lloliciunea, era prea uluitd ca sd poatd reacliona in fafa
rrlacului brutal asupra hainelor ei. Suntem chit, i-a spus el
l;rrl ca zdmbetul sd i se gteargd de pe buzele fine gi bine
tlcsenate. O rochie pentru zece batiste este un pre( cinstit.
Dar s-a cdit de gestul lui nechibzuit fiindcd nu se gindise
215

IwrSre-*rA

,4rutrlz GeNrvr
la urmirile acestuia. SAnii ei se vedeau limpede sub
find de in, urcau gi coborau in ritm grabit. Aureolele
b[teau joc de el, care a sim(it o dorintl atdt de puternic[
ii ardea m[runtaiele.
- Blestemat sd fii! l-a insultat ea furioasd.
- Blestematl sa fii tu gi frumusetrea ta provoca
infruntat-o el inainte s-o prindi de bra{e qi s-o s5rute
patimd care ii sfredelea p0ntecul cu nigte sdgefi ce 16sau
rdsuflare. Dar Agata nu s-a opus, cum se aqteptase. El
incredea in refuzul ei, care s5-i opreascd dorinfa lascivl
care i-o trezea doar privindu-l dar ea ii intorcea sdrutul
ardoare care il paraliza. Agata simfea ci plutegte pe un
de suplrare care contribuise la impingerea desfriului
pdnd la limite nebinuite. incordarea gi teama din ulti
ceasuri lucrau impotriva ei, ca s6-i creascd dorinJa
imbr[(iqdrile lui Cristopher. I-a intors s[rutul cu nevinov
gi candoare desdvdrgitd. Deodat[, el a t0rit-o gi a trdntit-o
spate pe perna moale din pene gi i-a ridicat m6inile
capului, tinindu-i-le cu bl6nde{e. $i a privit-o cum un
de foame priveqte vitrina unei cofetdrii plin[ cu dulci
delicioase, neput6nd s[ se sature. $tia cd trebuia sd
opreascd ori o va face iardgi a lui gi voise doar sd
pedepseascd puJin pentru neobrdzare qi indrdzneald. Nu
trebuie s[ se petreacd lucrurile, a spus, cu glas plin de dori
pe care nu s-a deranjat s-o ascundd. Dar cind sunt cu tine
pot sd mI gAndesc la altceva decit s[ te posed. M
innebunit!
A vrut s[ se ridice din pat. Agata qtia cd el voia sd p
dar era aqa de orbiti de sim{dmintele pe care i le trezeai
nu putea nici mdcar sd se g0ndeascl la posibilitatea s
pdrlseascd frrd s-o ducd din nou la cer.
- Iubegte-m[, canalie! $i nu mai vorbi.
I-a cdutat buzele care s-au deschis in int0mpinarea sa
216

a sdrutat-o dulce
t'otttoar[ lungd rr.rn*""s6' Cristopher
t
extaziatde gustul-ei' A trebuit tU *T:"i:
1r ,,nt"turgut ,
descheia c[maga' Dacd ea
trrrrilrile la stdruinfa ei de a-i
s-o ia dintr-o datd' 9i nu voia
lorrtinua acel joc frenetic avea
i-a l6sat de ales' igi
r0 lic gr[bit, ci tandrir. iu' Xgatanu
seducdtor qi se unduia in
rttlica loldurile intr-un fel foarte
ln(rr Iui incit murea s-o penetreze'
cand i-a simfit
Sirutul o l[sa ldrd rdsuflare, o devora. $i
involuntar de pe bluze'
y,ul'r pe g6t, un geamdt i-a scipat
cu
i ,, otap', cu limba in ureche ca s-o sdrute din nou

Ir

cerul gurii'

lrrtcrrsitate; il voia in gura ei, mingAindu-i


a infeles nevoia ei 9i i-a
trrlirrfuindu-qi limba de a ei iar el
cd se topea' cd atdea
ir',l.plinit supus dorin{a' Agata sim{ea
mdngflie'
irrprt lui"ar" gtia exacice locuri s[ sdrute 9i sd
',,,t',
fierbinte'
ei
pe trupul
Mirra lui Cristopher se plimba in voie
cirrc ii rdspundea cu o adevdrat[ descdtuqare'
Sunt nebun duP[ tine!
mangiie stomacul
Ila continua s[-i sdrute barbia 9i s6-i
mdna ca s[-gi ingroape
rrclcd. O secund[ dupd aceea a suit

lui 9i l-a tras ugor


tlcgetele in p[ru] cref de pe pieptul
liicindu-l s[-gi piardl judecata'
i-a rdspuns printre
- $i nu gtii cit mi bucurd lucrul dsta'migcare chilofii fini
gilAituri. Cristopher i-a dat jos dintr-o
elibereze membrul
ii r;-u descheiai la pantaloni caqi-os[-qi
implinise inc[' Dintr-o
rrntflat de o dorinld pe care lu
rdmas nemigcat' Avea
singurd migcare s-a afu"dat in ea 9i a
plindtatea ei catifelat['
ncvoie s-o simt6, sd fie conqtient de
il ardea 9i il impingea sd se
$tia ci ii fZcea rdu dar dorinla
atunci cAnd era un
grabeascd in gesturile lui amoroase' ca
englez arogant' i-a
rrrlolescent f6rd experienld' Te iubesc'
-fo, a.oaut a Agata, cu glas intretSiat de emo(ia care o
stdpinea simfindu-l iardqi in ea'
Cristopher deasupra
Legdnareauqoard pe care c incepuse
217

,Lrutrru Getuw

Iunegro-uA

ei a impiedicat-o sI aud6 posibilul lui rdspuns la


dec
ei de iubire dar nu i-a pdsat. S-a cufundat complet
in v
pe care Cristopher il dezlln(uia asupra
gi

ei s_a rotit
rotegte roata unei mori, p6nd a ametit. Cdnd
credea c6
poate sI indure mai mult, a explodat in
mii de bucifi care
rdmas risipite pref de cdtevasecunde inainte
de a se ret
jurul ei. El a urmat-o in explozie o secundd
mai firziu,
s-a prabugit istovit peste ea.

2B
M[re{ia C6rdobei l-a l6sat fdrd graigi, pentru un mom
fdri rdsuflare. Explozia de lumind gi culoare era o desft
pentru suflet. Umplea inima de simfdminte
de bucurie
incredere. Luna mai in C6rdoba era fdrl indoir
spectaculoasd gi diferitl de toate celelalte pe
care
cunoscuse. Oragul se imbrlca de sdrbdtoare.
cu crucile
tlori agezate in piafete gi trandafirii care igi etalau culorile
numeroasele parcuri, ca gi ghivecele pline
de garoafe rogii
mugcate albe care impodobeau m0ndre curfile
cordobezil
deschise oaspe(ilor gi indrdgostifilor. Larma
mullimii e
molipsitoare, iar el nu putea si nu mai zambeascd
in fa
privirilor gigalnice pe care i le arunca Agata. intAmpldri
din slptimdna de dinainte schimbaserd totul pentru
el. E;
un birbat fericit gi implinit, dorea o femeie
vie, vesela qi

presupunea mai multd durere de cap dec0t


merita.
Sunt
mindrd
cd
i{i
place
oragul meu.

Agata l-a sdrutat pe bdrbie


9i a izbutit sd_l scoatd
gdndurile lui.
218

si fac pentru antropologi o descriere gi


Ir lczumat al bucuriei unui popor, f6r[ indoiald ar fi acest
ltl)(:r'b ora$, cu oamenii gi obiceiurile lui, i-a rdspuns el
hrrhlttrigAnd-o cu infldcdrare, incdlcind toate normele gi
Dacd ar trebui

te6rlile inv[fate din copildrie.


Cdtd vreme tine luna mai gi cAtd vreme mirosul de
purtocal umple de prospefime oragul, C6rdoba va fi regina
Arrtltluziei, i-a spus ea zdmbind.
('ristopher a slrutat-o pe ceafE, cu o afecJiune sincerd
Irisc:utd din strdfundul inimii lui. Simfea pentru fetigcana
l('('ca ceva cu totul aparte. Era o nebunie tot ce il frcea si
rrrrtii, dar il flcuse sd inleleaga gi sd respecte ceva ce el
rlrsprcluia de cdnd era copil. Acum intelegea mai bine
rrrrrr(irmintele tatdlui sdu fa{d de spanioli gi frumoasele lor
lrr;c pline de istorie. A apreciat sim{Smintul surorii lui, pe
lrrrg demonstrat pentru el.
Ndddjduiesc sd te po(i cum se cuvine rangului tdu, i-a
r,prrs deodatd foarte serios.
l:a a izbucnit in ris.
Agata de Lucena va fi pe mai departe aceeagi ferneie
rlrrrtotdeauna, i-a rdspuns cu o strimbdturd de cochetdrie.
Cea mai fermecdtoare mahalagioaici pe care am avut
grrivilegiul sd o cunosc. Glumele lui Cristopher erau mereu
o sirrbdtoare pentru ea. $i daca il privegti pe del Valle o
rccundd mai mult decAt este ingiduit, te voi tortura toatd
viir[d. Ji-am spus.

Tortura asta

mi se pare o amenin{are delicioasd,

rirspuns ea glumeafa.

Caleaqca pe care o conducea Cristopher se indrepta fdri


rrrtArziere spre palatul Zambra. Fuseseri poftifi de insuqi

t'ontele. La cinl vor participa nobili englezi, negustori


li'uncezi gi Carlos de Lucena. Cristopher a incetat s[ mai
priveasc[ pentru un moment inainte, ca sd-gi a[inteascd ochii
219

,Aruntz GrNpw
pe femeia care stdtea lflng5 el. Era imbrdcatd intr-un
foarte original.
Fusta din atlaz rogu contrasta cu negrul jachetei
catifea. Brdul, tot negru, avea cusu{i niqte ciucuri
rogii care ii atr[geau neincetat aten{ia. Camaga albi
dintr-un material atAt de transparent gi delicat incAt a
i se putea vedea culoarea pielii pe sub lesdtura find.

din atlaz rogu qi cu pasmanterii negre se asortau cu j


gi cu brdul qi ii dadeau o infEtriqare desdvirqitd. in
frumoase purta nigte cercei din perle care atrdgeau
privirile de citre ori miqca din cap intr-o direclie sau
Fileul care ii finea p[ru] nu izbutise sd prindd cAteva
rebele ce ii cddeau libere pe umeri.
- Eqti foarte frumoasd.
Ei i-a pldcut complimentul, spus cu oarecare timidi
Cum reugea Cristopher s-o facd sd pluteascd doar cu
vorb[? s-a intrebat Agata. Aldturi de el se simlea cea
fericitd femeie din lume.
- Dar astdzi nu pot s[ spun acelagi lucru despre tine.
finuta asta, pari un desdvirgit domn englez. Cristopher
privit-o fermecat. Spunefi-mi, domnia voastr6, de ce I
ascuns pe logodnicul meu sub acest strat de elega
exageratd?
El a r0s de vorbele ei, dar nu a apucat s[-i rdspundd
cd ajunseseri deja la grajdurile de la Zambra.
Palatul era situat intr-o zond selectd a oraqului, f
aproape de catedrald gi de moschee. Arhitectura arabd
vizibila in structurd, cu nenumdrate detalii decorative in
musulman. La pere(i se folosise din belqug culoarea
foarte intilnitd in orag Ei care scotea in relief moti
arhitectonice, precum cadre de ferestre qi uqi, pe tradifional
fond v5ruit al perefilor gi fafadelor.
Palatul, cu doud niveluri, avea doud intrdri principale.
220

Iunryrn-uA
folosea drept
rlc.ios avea un vestibul amplu care uneori
qi citeva saloane pentru oaspeJi'
irx' .lc''primire a vizitelor
de dormit cu bdile
ll nivelul de sus erau situate camereleprecum
saloane 9i o
tt,,,"rpunz[toare 9i diferite inciperi,
jos' avea o curte
rrrrl,la zond de jocuri. La nivelul de
iar la c
;rtrrrcipali cu coloane,
itrrrltc cu4i secundare, cu colo
lrr rrrnplu sPafiu cu grddini in
I rste intr-adevdr maiestuo
pe chipul lui la
rrrtc privea amtzatd surpriza ntgrdvttd
vr'rlcrea palatului.
sd crezi
Cind am s6-{i ardt numeroasele lui saloane' ai
r rl rc afli in Palatul lui Abur'

1r,l

Cite inc[Peri are?


Agata s-a gdndit o cliPd'
Mozaicurilor
De insemndtate, trei, a rdspuns' Galeria
este cea mai
lslc cu adev[rat spectaculoas[' Pardoseala ei
desivdrqitd' Mai este
vt'che din orag 9i se pdstreazi in stare
picturi murale ce reprezinte bdtdlii
r1L Srrlonul Moz'arab2',cu
Salonul in
p,lorioase ale almoavizilor3 impotriva creqtinilor 9i
de gdnd si fi-o dezvdlui'
r rscte, o minune pe care nu am
palatului'
Ajunseserd la uqa care fdcea accesul induntrul
t lisiopher refuzase sugestia ei tle a intra prin spate' fiindc[
UEile
roia sd admire fiecare dintre amdnuntele fa(adei'
latin[
in
giruri de inscripJii
rrriaqe din lemn erau decorate cu
,,r arab[, pentru rcahzarea cdrora se str[duiserd timplari
lor: anul
,',r.,r..1-uni care ldsaserd mdrturie data muncii
Niciodatd nu mai
I 100. Cristopher a fluierat cind a citit-o'

,\u
l\lt
rcr

if

no
l;l

dc Isbiliya in !195

(l

?l:..,^ ^ispano-romani' care locula pe

tirnpul dominalie arabe' 9i tot ce

le uat cu ea (n.t.).
ibn lasin; a stdpdnit nordul Africii
' tlinastie berberd, intemeiatd de Abdattah
srrdul Spaniei (n.t.)

gi

,Larcrru Gnttnw
fusese intr-un loc atdt de

zidurile sale.

Iwryrn-uA
cu atita istorie

Ciocanul de la uqd era fin lucrat gi cizelat qi avea

contelui

de Zambra, pictatd in

culorile
corespunzAtoare. Dar inainte de a putea bate la ug[,
majordom imbracat in livrea verde a deschis uga groastr
- Bine a1i venit la Zambra.
Servitorul slab gi eficient s-a dat la o parte ca sd le
voie sd intre. in intdmpinarea lor a venit Lorenzo del \
cu un inceput de zdmbet gi o sprdnceand ridicat[. A
privire precautd in ochii de felind, care lui Cristopher nu

placut defel.
- Vd spun din nou bun venit. A1i ajuns de mult in
Agata a trecut pragul cu dezinvolturd. Cristopher qi_a
seama cd asta ardta de c0te ori fusese in palat.
- Doar de c0teva ore. Apropo, unde este contele?
intrebat ea pe Lorenzo.
in trecut, nobilul nu vizuse cu ochi buni cd fiica

Marina gi Agata aveau legdturi frafegti de prietenie


camaraderie. Don Alvaro del Valle continua s_o vad[ ca
progenitura nedoritl a unui invadator.
- Tata a plecat Ia Ruthvencastle. Sora mea tocmai
devenit mama unui bdiat. ,,Cum de am putut sd uit?,,,
gAndit ea m6hnit[ Dar in salonul mare se afld oaspe{i
c
sunt incredin{at, vor face pldcutd gederea voastrd la
Venili cu mine.

Cristopher l-a privit cu

o strdlucire tainicd in

albagtri. I s-a pdrut cd aude un ton batjocoritor in vorbele


I
dar cotul Agatei l-a f6cut s[ inchida gura gi sa_gi inghi
replca. L-au urmat pe Lorenzo prin vestibulul amplu p
in salonul pe care i-l descrisese ea gi Cristopher a putut
qi dea seama cd descrierea ei fusese siracd. Salonul
era grandios dar nu a putut sa-l admire cum i_ar fi p
222

\.

Arthur qi Andrew

[r,rrtrrr cd fratii lui,


ilrrtlrrr lEceau in Cordoba?

au

venit spre el. Ce

frafii lui
Zambra? $i-a linut r[suflarea. Prezenla
llr, r cs lbrzilor insemna necantri pentru amindoi. Profi tind
rh, schimbul de saluturi dintre ei, a fugit cum a putut spre
r,urtcu cu portocali, incredin{ati cd Lorenzo o va unna.
Irt,huia s6-i dea cAteva explicalii. Dar odatd ajunsd in
yrnrlind, a dat nas in nas cu v[ru] Carlos; preatdrziupentru
l rt'llagere demn[.
Fugi de mine, miculd franfuoarcd?
l'rczen{a lui nu putea fi mai nepotrivita.
Agteptam explica(ia unui ingrat.
('arlos bdnuia cd veriqoara lui se referea la moqtenitorul
/rrnt['rra, c[ci continua s[ se uite peste urnlr ca gi cum l-ar fi
n5lr:ptat sa vind. Pdrea foarte supdrat[.
Lorenzo mi-a sPus tot.
lnima Agatei a luat-o la galop. Privirea vdrului ei era
rlestul de grlitoare.
imi inchipui de ce a frcut-o.
Eqti intr-o mare incurclturd.
Ira gtia deja, dar si recunoascd nu ugura vina pe care o
,,rrrrfea gi nu ajuta la nimic.
Egti un tr[ddtor al regelui? l-a intrebat pe negdndite.
Carlos a strins din din(i auzind insulta rostitd de cineva
lrr care {inea atit de mult.
Pdrerile mele politice nu te privesc, i-a rdspuns cu glas
Agata a scos o exclamafie de surpriza. De ce erau

I rrsltrpher la

lt

tr.

Ea s-a incovoiat ca qi cum ar fi prirnito lovituri fizicd,.


M[ ingrijoreazdurmdrile pe care faptele tale ar putea s[

lc aibd pentru bunicul.


$i asta ifi dd dreptul sd aduci in casa noastr[ un spion
t.rrglez? ltgata s-a uitat la Carlos, care iisus{inea privirea cu
223

Aaurru GnNotn

Iuaz;rn-uA

o rlceald pe care p6n5 afunci nu


i_o cr.noscuse. Sunt pro

dezamdgit, a addugat.

29
lline ai venit in familie. \,brbele lui Andrew Beresford

vere.

Nu eu sunt cea care conspird impotriva


regelui

Carlos s-a uitat la ea cu privirea durd precum


granitul,
- Un spion englez nu se va bucura de ospitalitatea cas
mele, i-a rdspuns cu glas sec.
Pre{ de cdteva minute. tdcerea a
atdrnat intre ei ca
qi Agata a gtiut cd trebuia sd
fie
cu
desdvdrgire sinc
ry1af
fald de vdrul ei.
- Cristopher este agent al coroane i engleze,cum gtii...
Nu a putut sd sfhrgeascd fraza. pivirea
vdrului r
deasupra umarului ei i-a ardtatcd
nu erau singuri in curte.
a rdsucit un pic Ai a vdzut cu groazd
cum Cristopher
intorcea deja in salon. chip I lui-era
o mascd indescifrabi
- Mor de neribdare sd aflu cum vei iegi din asta.
Fraza cinicd a lui Carlos a fEcut_o
sd_gi blestr
ghinionul. Cristopher ajunsese tocmai
in mijlocul unei fi
care putea fi interpretati in cel mai
rdu fel cu putinf[.
verii s-au intors in marele salon intr_o
mu{en
,^3::T:i
desdvdrgitd.

224

puteau sd vinS intr-un moment mai riu. Cdnd Cristopher


lr(' ir scris ca sd ne spund vestea, am fost foarte fericit pentru
lrruirrdoi, de aceea am hotirit si facem o oprire la C6rdoba
r rr sri vd vedem. Multrumitd spuselor Marinei gi lui Brandon
lrrr putut s[ gdsim casa bunicului t[u dar a fost o surprizd sd
r t'tlcrn ci nu ajunseserdfi incd in orag.
Irrr

('ristopher se afla in capdtul celdlalt al salonului, bind


;rirlrare de vin intr-un ritm ingrijorltor. Lorenzo ii arunca
;rrrviri furige. Cum putea sd aranjeze lucrurile? Ea ii
lrrgilduise cd nu va spune nimdnui adevdrata pricind a
plczen(ei lui in C6rdoba gi acum totul se dusese de r6p5.
Arrtlrew o (inea de cot ca s-o conduc5 intr-un coll mai retras.
Srrla era plind de oaspefi. Pe cei mai mulli nu-i cunoqtea dar
rrsla nu o ingrijora. Trebuia si se ocupe de treburi mult mai
rrrscmnate, ca de pilda s6-i vorbeascl unui englez introvertit

ii arunca priviri rdzbundtoare.


Ce surprizd sd vd vdd laZambrat aizbtfiit s6-i rdspund[
lrri Andrew cu glas qovditor.
Don Lorenzo del \6lle ne-a frcut invita(ia cind a aflat
t'rr stdteam la hanul Candelariei. intr-o seard ne-am intilnit
rlirr intAmplare, am bdut un pahar de vin qi acum suntem aici.
,'irrc

Agata gtia c[ nici intr-un caz nu era vorba de vreo


rrrtimplare. Lorenzo erala curent cu tot ce se petrecea in
('tirdoba iar sosirea a doi englezi nu trecea neobservatd de
225

Arutru

GrNew

r".ir"@

nimeni. Dar nu gtia cd l"


vorbise despre falsa rela(ie pe care
o ur.uu. $i nici cd ac
inten{ionau sd vind la c6rdoba gi
cd Marina le ddduse
ei. Totul s-a rezolvat destul de bine,
nu fi se pare?
placea sd-1i salut familia, am infeles
cdla cind,va partic
vdrul t[u, carlos, a spus Andrew mirat
de tacerea
indelungatd. gi bunicul tdu.
- Bunicul Gin6s nu obignuiegte sd participe la astfel
evenrmente. Glasul ii sunase nerdbd[tor
gi nervos. Urd
reuniunile formale.
- De aceea sunt eu insircinat cu grija fali de veri
mea. Sosirea lui Carlos nu putea a""-at
.a inrdutdt
lucnrrile. Carlos de Lucena, s_a prezentat.
Andrew i-a intins mdna cu ur ra.b.t
sincet cum ii
in fire.
- Andrew Robert Beresford. imi pare bine.
Lui Carlos i-a pldcut cd nu pomenise
titlul lui engle
- Pl5cerea este de parteamea, lord Beresford. fe spa
Agatei alunecau picdturi de sudoare.
Regreta prof
.
prdpastia de neinfelegeri. care
o despdrfea de Cristopht
L-a cdutat din nou cu privirea dar nu l_a gasit.
Arthur se ui
la ea intr-un fel foarte'";;;,,
bogat bancher englez,prieten al contelui
de Zambra. Cir
a dat cu ochii de Richard Moore,
a rdsuflat ad6nc. Lor"rro
igi ldcuse foarte bine treaba. cum
luase legitura cu er? Nu

il ffil'i#.i:.iffi:Jl

Intrebarea lui Carlos i_a scrignit


Andrew ii va da un rdspuns nesigur
226

in

auz. Nldajduia cd
sau cd ii va spune cd vor

Iwryre-*rA
tlrr

('l rnult cdteva zile.

N'll tem cd pu{ind vreme. Tiebuie sd luim nigte armdsari


rlrrr l(onda. Soful surorii noastre, Aurora ii obtrine la un pre(
yr, t'p(ional iar in Londra ajung la pre(uri scandaloase.
('rcdeam c[ sora voastr[ sti in locuinfa ei din Granada,
11 r r rrrrcntat Agatamiratd.
,,\ndrew i-a zdmbit.
I)csemne sunt pe drum cdtre M6laga. Arthur qi cu mine
rrrrr soc<rtit cd vom avea cdteva zile ca s[ vd vizit[m inainte
rri pornim intr-acolo.

( ir q;i cum Lorenzo ar fi qtiut cd trecea printr-un moment


pr('u. s-a apropiat cu o privire gugubeafd care a inrdutdfit
rrtirrca ei de spirit.
Nadajduiesc sd vi bucuraJi de gederea la Zambra, i-a
,,grrrs lui Andrew, striin de vdrtejul de emo{ii care biciuia
rrrrrrra

Agatei.

A fost un gest deosebit, domnule del

\Alle,

sd deschidefi

rr;ilc cdminului dumneavoastrd unor necunoscu(i, a rdspuns


lra a qtiut cd Lorenzo punea ceva la cale, dar ce?
Mitoarele rude ale bunei mele prietene Agata nu sunt
rri;tc strdini pentru mine. ,,De ce se arati at6t de incdntdtor?"
.r rr intrebat nedumeriti. Vino cu mine, dragd,, vreau s[ te

prczint cuiva, i-a cerut Lorenzo.


F.a l-a urmat in t[cere in vreme ce el iegea din salon cu
pir;i inceli, mdsurali. L-a cdutat din priviri pe Cristopher dar
rrccsta dispdruse ca prin minune. Cind au fost destul de
rloparte de oaspe{i, mai precis in grddina din spatele
;xrlatului, l-a infruntat cu furia unei sultane.
Ai idee de r[ul pe care l-ai flcut? Lorenzo i-a rdspuns
cu tdcere. De ce i-ai spus vdrului meu? intrebarea fusese
rostitd pe un ton care nu admitea govdiri. Ai incurcat totul.
- Sunt pricini pe care nu pot sa 1i le l[muresc, i-a spus
227

Anurzz Gtxrw
lErd convingere. gi chiar dac[ ag face-o,
nu ai
infelegi.
- Md, crezi proastd?

- Ce crezi cd, va face presupusul tdu logodnic


informafia pe care ovaaflain C6rdoba?
Vorba,,pi"rrp,r,
fusese rostitd cu un sarcasm care a
durut_o pintr
strdfunduri. Tu ai complicat totul, a mustrat_o,
cu o duril

excesivd.

- $tiu, i-a rdspuns mdhnitl. Dar n_am glsit o cale


-bund
ca si-mi

ajut familia. Nu puteam sd vin in


bunicului gi sd-i spun: ,,Uite, avem ui.i un
agent al
engleze ca sd-l spiondm.,,
- Fir-ar sd fie, Agata! Tiebuia sd ceri ajutor unui
nu unul necunoscut.
- Lordul Beresford era deja implicat. M_am mdrginit
primesc ajutorulpe care mi_l dddea.
,,Md rog, s-a intdmplat pe dos, d,arLorenzo n_are de
ce
gtie", gi-a spus.
- Carlos este foarte ingrijorat pentru tine. Ea a fost
punctul si izbucneasci intr_un hohot
de rAs impertinent,
s-a ablinut. Ai de gdnd sI le spui adevdrul
sau vei t
pentru totdeauna?
Fdrd indoiald, se refere ala fralii lui
Cristopher. Trebuia
le spund cd logodna era fictivd, cd min{iserd
ca sd facl
bine,^chiar dacd totul se dusese de rapd.
. - incd nu, a rdspuns ruginatd dar giia cd prietenul ei av
dreptate. Nu putea sd amdne momentul
nepldcut pentru
vreme fErd sfrrgit. Apropo, de unde qtiai
unde locuiau?
-Au strlbdtut toatd C6rdoba cdutdndu_vd qi c6nd am
peste ei din intdmplare i_am poftit
si stea la Zambra gi i.
ingtiinfat cd vefi fi aici in scurtd vreme.
in plus,
Andrew m5.cunoqte a d,ejade cdnd am fost
la Ruthvet
la Marina. Agataa r[mas tdcutd, cu g6ndul
la llmuririle

228

IwrSru-tvtA
f,rlcrrzo. Asemdnarea fizicd, dintre ei este spectaculoasS, a
lprrs ol deodatd. Nu rni-a venit greu s5-i recunosc. Era
]lcvirrat, cei trei frali aveau aceeagi indllime, conforma(ie
;l lr':isaturi frzice, precum p5rul blond qi ochii azurii. S[ ne
lllorrrcem in salon, cina este gata sd fie servitd qi am intdrziat
fttt'rr rnult.
lnglduie-mi un minut,Lorenzo. \,bi veni indatd. Am
ntvoic sd iau un pic de aer inainte si-i infrunt pe fra(ii
Irr;iorlrricului meu.
l'rietenul ei s-a gindit un moment dar in cele din urmd a
Irrt'rrviin{at cu un ugor gest al capului. Agata a presupus cd
Irrlrr lLri ingrijoratd era unnare aprezen\ei familiei englezului
Itr srrloanele de la Zambra.

Spune-mi

cd vei limuri cur0nd toati

aceastd

trrciturd.
O voi face. O sd le spun adevdrul, ai cuvintul meu.
l,orenzo a pdrdsit frumoasa curte gi ea l-a privit plecdnd,
t'rr ochii intredeschigi.
Sc afla intr-o belea de toatd frumuse{ea dar nu era doar
vrnu ei! Iar Cristopher o ldsa singurd sd infrunte cea mai
uirrc provocare din viala ei: sd recunoascd o minciuni de
;rroporfii colosale tocmai in fafa familiei lui. A mers
rre liniqtitd prin curte, spre una dintre b[ncile ascunse din
rrrrca livad6. Portocalii umbrogi o ascundeau aproape de tot
rLrr Agata ii cunogtea foarte bine locul. Ldsase nenumdrate
nrersaje sub recile picioare din piatri pentru prietena Marina,
r':irrd erau copile. CAnd a zdritbancain lumina slab6, gi-a dat
\cuna cd stdtea cineva pe ea, gi acest cineva era Cristopher
l[:resford. De ce se afla in grddin[, departe de tot? Avrut si
sc intoarc[ dar s-a gindit mai bine, ea nu avea de ce si se
rrr;ineze. Md rog, doar un pic. Era dreptul ei sd fie supdratd
pc cl pentru cd rispdndise vestea despre o relafie intemeiatd
pc rninciuni. Cristopher nu avea niciun drept s[ scrie familiei
Itre

229

,4rutrtz GnNnw
lui gi sa vorbeasci despre presupusa relafie pe care o a
- Cum ai ajuns aici? El gi-a pus un picior peste
neincetdnd s-o priveascd. Agata a strdbdtut distanla
despirfea. Voiai s[ vorbegti cu mine? l-a intrebat,
prea bine ce rdspuns avea sd primeascd.
Cristopher aintdrziat o vegnicie pAna sd rdspundd.
- in ce privegte prima ta intrebare, sunt aici la invi

prietenului t6u del Valle, care a fEgdduit s6 te caute ca


putem vorbi c0teva minute singuri. Iar in ce privegte a
vreau si fac din tine o femeie decent6.
A luat vorbele ca pe o palmd, gi-a incordat spatele
strdns fElcile.
- Decenfa nu !i-o dd o logodnd, fie ea falsd sau

a r[spuns cu impertinen{d. Te rugasem sd nu dezv


familiei tale fapta mea gi procedind astfel, m-ai I
descoperitd. Avea dreptate dar gi el era responsabil in
de dezastrul care se abdtea asupra lor. Vdrul meu nu te
trdda,l-a asigurat pe un ton govdielnic. Sunt incredinfatl
poate fi un aliat bun.

Cristopher s-a ridicat cu gesturi ceremonioase Ei gi-a 1i


mAinile incruciqate la spate. Era cel mai bine, in fa(a dori
pe care o simfea s-o ating[.
- intrebarea nu este dacd el md va trdda, ci mai degra
cum trebuie si acfionez eu gtiind ci este un conspirator
atenteazd, impotriva intereselor (drii mele, un aliat care
ani in urmd a luptat pentru ca pe tronul vostru s6 urce un
rege spaniol gi nu unul francez.
Agatanu a gtiut ce sd-i r[spundd. Cristopher a pomit spro
palat dar ea a incercat sd-l opreascd {indndu-l de braf,
Atingerea mdinii ei l-a fEcut s[ lase ochii in jos ca sI se uite
la ea.
- Avem obligalia s[-i scoatem pe fralii tai din eroare in
privinta logodnei noastre. Dacd mergem inainte cu minciuna
230

Iunnsrn-uA
lrr lr tttult mai rdu.
( ilrrsul ei era imPlorator.
I'rafii mei nu se afl6 in nicio eroare. domnigoard Martin.
( 'c insemnau aceste vorbe? s-a intrebat Agata dar fEr[ sd
lrpt'lc un rdspuns mulqumitor. Uneori el ii vorbea in taine
r rr rrcputinfd de descifrat.
('ristopher, nu-(i dai seama cd nu vom face decdt sd

Illrrrcdm lucrurile qi mai mult?


Acum este prea tdrzi:uca s[ dim inapoi'Am ajuns foarte
rlt'prtrte.

Dar dacd mergem inainte nu ne va rim0ne decit o cale'

qtiut cum s[ interpreteze str[lucirea din ochii lui'


intocmai.
lnima Agatei a tresdrit. cdsatoria lor iegea cu totul din
rlrscu(ie qi acesta era capatul dnrmului dac[ stdruiau irl
NLr a

rrrrrtciun[.
Te rog, incd nu este

sd repardm, a continuat sd
pentru purtarea binevoitoare pe

tirziu

Am remugc[ri
cu care
r iu'c am prirnit-o din partea familiei tale 9i trldarea
,,trrr.uie ea.

It' voi

pliti.
I

Deocamclatd nu putem sd facem nimic'

()ristopher s-a eliberat din str6nsoarea ei, iute dar frrI


lrrrrsche{e. $i a mers inspre palat fEr6 sd intoarc[ privirea'
i\gata a rdmas cu gustul amar al infiAngerii in git, neqtiind
t rrnr sd-l digere.
Ce trebuia s[ facd? in urmd cu pufind vreme rideau 9i se
,;rirutau ca doi indr[gosti{i; acum, Cristopher pdrea
rntruchiparea rdcelii 9i nep[sdrii.

231

I
I

rl

,Aarcrtz GrNrw

Iunnsrn-uA

30
N-am vdzut nicicdnd o logodnica mai trist6.
Cunogtea ironiile lui Lorenzo, le auzise de copili, de
s-a mdrginit sd priveascd pe fereastrd spre curtea ex
fErd s6-i rispundd. Petrecuse o sdptdmflnd lungd, inchi
casi. Din fericire, prezen[a prietenului ei in Casa L
alina sr-rpdrarea. Din seara aceea fatidici de la Zambra,
mai ,u,6zuse pe Cristopher. Arthur plecase Ia Ronda ca
amrdsarii pe care ii cumpf,rase solul strorii lor. Andrew,
il va urma peste c6teva zlle, era incd in C6rdoba, p
strdin dc tot, de bucuria festivd a oraqului.
- Poate pentru ci nu sunt o logodnicd obignuitd.
- i1i faci prea multe griji, totul are o rezolvare.
Prin aceste vorbe. Lorenzo se asemdna mai m
niciodatd cu sora lui, Marina, mereu at6t de practi

senlna.

Ai grijd curn imi vorbeqti! I-a

spus in cele din

tbarte supdrata. Nu sunt o fetitra.


- In privinfa asta suntem de acord, dar, dac[ te simli
cdnd o spui, dd-i inainte!
- Am sd-i scriu Marinei gi arn s[-i spun cdt de uriit
puftat cu mlne.
- Toate faptele mele au avut ca singur (el sd ifi
familia, dar nu eqti in stare s[ vezi asta.
Nu ma trata ca pe o proastd.,Lorenzo, fiindcd nu
- Nu, nu eEti proast6, a fost el de acord, ci
232

fttllrrrr';tc.
l,orrtc dai prea mult6 insemn[tate^unor

lucruri marunte'

plildd, .a-iooa'f Beresford -d,9i:p::lll.?tl:


la
,,,i,,',ir."J";;;il,;;t l-a intrebat sarcasticd. Se uit6

rr. cle

rr' urlr'-Lrn

fel care md descurujeazd'

Nrr tc tlispretuieqtJ
lr .,r lircir bine treaba.
prrtlrtrca.

a,'t ut"* are mintea mai limpedesd


i., "tui copacul care il impiedica

| ',li lbarte filosofic

in

dimineafa asta' domnule del

de tine incdt uita


I rrrtlttl Beresford era a'tdtde obsedat
r r ',t' rrl'lzt in C6rdoba.
l\l:r rlltcgti cu aceste prfesupunerl'
gtvea dreptate'
I r,rlrtirr cd prietenul si
frr[ sd se
',rrttl singurut in stare s6-!i spun[ adevlrul
fuie'
nrrr rlt' izbuonirile tale de
qtii' eu nu am lzbucnlrl
| '.,tr lrrca aspru qi, daed vrei sd

;h llr
l\

r,'

l;r rrrltginesc

si-ji ardtpricinile

pentru care logodnicul

[rr ,, lrrrr'tlcparte de tine.

l),rr crr nu sunt dugma-nul lui'


il poate avea un
l ',tr ccl ,-t ui r.ru." dt-r$man pe care
[iltl,,rl r;r cl.
ori cu nedumerire'
\1',rl;t rt clipit de mai m--trlte
r , rrccrci s6-mi spuil?
via(a lui are un pre[' tar o
I .rrlrtl Ueresford este= agent'

233

Iunrsrn-*tA

,\rutrtn GsNnw
femeie ca tine inseamn[ o mare lipsa de aten]ie care
s6-i scadl puterea de apdrare. Il transformi intr-o Jintd
pentru dugmanii lui. Agata era congtientd cd toate gi
dintre vorbele rostite de Lorenzo erau adev[rate. Dar
atdt de frumos sd se lase iubita de Cristopher incit ui
adevdrata pricind a falsei lor rela{ii amoroase. T
spuni de ce minliseri dar, incdpdtAnatul, voia sd meargi
departe cu logodna fals[, fatd de to{i, pini cdnd va i
pund mina pe creierul conspirafiei. Ea nu era de acord
invoise. Trebuie sd il lagi sI plece, i-a spus deodatd
Agata gtia, dar cum s-o facd frrdsd-l rlneascd?
- Este un domn, nu imi va ingddui s6-l dezleg de obli
pe care crede cd gi-a luat-o fafd de mine.
Prietenul ei a bdnuit cd se referealacevamult mai
oare chiar era indrdgostitl de englez? Felul in care-l pri
care-i zdmbea, erau cdt se poate de grditoare, dar a
sd-i dea tot ajutorul. O iubea pe fata asta de cdnd era o
qi o admira pentru idealurile ei de egalitate.
- Te voi ajuta cAnd va veni momentul dar trebuie
trgdduieqti cd, dacd o fac, nu vei pune la indoiali faptele
- Md sperii cAnd vorbegti aga.
- Fdgdduiegte-mi! a st[ruit cu glas hotirit.
- Ai cuv0ntul meu cd nu-(i voi pune la indoiald
Mulgumit?
- incd ceva. Ea l-a privit fdrd sd clipeasc5. Vreau sE vii
rnine la tavema Montilla.
Taverna Montilla era {inutd de o cordobezd mdritatd
un ofi(er francez; o poveste de iubire foarte
celei trlite de pirintii ei. ,,Ce-o fi cdutdnd Lorenzo acolo
s-a intrebat intrigatd.
- De ce ai nevoie sd vin cu tine? a intrebat peste
de curioas[.
- Cred cd acolo se vor intdlni unii dintre bdrbatii de
234

I'

;1ur*"* rlele trecute'

Adolphe Basile 9i Claude Benoit?


l,orenzo a dat aProbator din caP'
('um e ftancezata?
patrzian fErd cusur'
l'cuJaitt,i-a rdspuns cu un accent
nepre{uit'
$tiam eu. Vei f,r de un ajutor

de dinainte de

inceputul
in trecut avusese legdturi
tnzhoiului impotriva lui Napoleon 9i

l'averna Montilla exista

Mulpmitd situ[rii
lu viala toreadorilo' lo' lobezi' locul
preferat pentru

evreiesc' era
ferul. intre perelii ei se
rrrrir,iri de afaceri gi altele de tot
cordobeze' Se ajungea pdn[
hrtilniser[ toate clasele societilii
cu
> sttdziinguste 9i gerpuitoare'
Irr crr
jurul unor
te in alb' construite in
pnlc
care in perioada aceea a anului

i,,,r,i.gi"" in Cartierul

rrr'(r

magnific.
odinioard numitd
in jurul meselor din tavema Montilla'
oameni
I'tiltul,luaserl loc artigti 9i toreadori; intelectuali 9i

rurrl:tu

dup[ moartea
r;tiin1a, muncitori 9i samsari' dar
un bogat ofi1er
grroprietarului, care n''' lesas" moqtenitori'

,f

pe o suma modica de bani' Solia


Iurttcez hotdrise s-o cumpere

o conducea cu destul
o cordobezdpenume Esperanza'
vind acolo f,rindc[ se
\ucces. Mulli francezi obignuiau sd
Vtrrbeafdrdteamdinfrancezdqiputeauslschimbepdrerigisd
francezi'induntru mirosea
lircir afaceri cu bdcani 9i comercianfi
a sl[nind rincedi 9i a
ir vin gi a tradi{ie. A iemn de butoaie'
din ghips care aveau nevoie
lrrinzS de oaie' Avar de pe pere(ii
Irrt.

nou[ sPoire.
a clutat un loc mai
Lorenzo a intrat inaintea Agatei 9i
Localul era infesat de
irl)roape de una dintre ferestie'

rlc o

l'ort'ecti, in francezd(n'a )'

23s

ir

ur

,4attrro GtNBw
vizitatorii oraqului gi de cdl[tori englezi care se
luna de sdrbdtoare prin excelenfd a C6rdobei. Acerut
amdndoi un ulcior cu vinul casei gi o po(ie de
gunci. Fiul cel mare al circiumdresei a luat coma
rufealI. Bdiatul, cu pdr ardmiu gi chipul plin de pistrui
portretul viu al tatdlui sdu francez gi chiar dacd spani
priveau de obicei cu neincredere pe francezli care conti
sd locuiascd in Spania dupi rdzboi, se ardtau ingddui
- Ascute-{i aluz:ul dar, te rog, si nu se vad6.
vorbise atdt de incet incit cu chiu cu vai il auzise. A
str[bdtut cu privirea curioasi incdperea. S-a uitat pe rd
toate mesele ocupate de oameni care beau, rAdeau qi iqi

m6rturisiri. Un bdrbat mai in vArstd, imbricat foarte neobi


i-a atras cu deslvArgire aten{ia. Barba lui deasl gi surd
potrivea cu tenul rogiatic; pdrea cd soarele cordobez il
Purta nigte ochelari cu lentile inchise la culoare gi o
neagr5 in care hebuie sa-i fi fost cald qi se uita ink-un
oarecare in dreapta sa. La masa din spatele Agatei gi
Lorenzo era un grup de trei bdrbafi care pesemne erau
vorbeau cu accentul tipic din sud, poate din Marsilia sauA
dar ea nu a putut sd dea aten(ie la ce spuneau pentru ca bdi
pistruiat tocmai ldsase vinul gi m0ncarea pe masi cu un
brusc. Lorenzo a luat o atitudine nepdsitoare cind i-a
vinul de culoarea paiului intr-un pahar ce cunoscuse gi v
mai bune. Mirosul sec al vinului i-a invadat ndrile dar nu i
p6rut nepl[cut. Au inceput o discufie oarecare gi
care ii ingdduia Agatei si dea atenfie conversafiilor de la
de alaturi. Cineva acorda o ghitara intr-un coll dar nu
mugteriii. A baut o inghitriturd mic[ din pahar gi a ciu
urechile. Pe misurd ce traducea in minte vorbele, devenea
mai palida. Lorenzo avdzut cd ii pierea culoarea din obraji
a Jinut-o de bra( ca s[-i transmiti o parte din fo(a lui. $tia
asculta ceva foarte insemnat gi dupa c6teva clipe care i

236

confirmare dar a bdut restul


lur a fZcut cu capul un gest de

iritatd'
ilu p.iui.ea intrebdtoare,
h'1irrct. bbr.*ur. imbrdiiqare
acestea au
;t lc ldcuserd 9i toate

lrgrrrd

lntrano $r
rile pe care
ca o otravd

pe el luind loc'
diavol. Cind ochii Agatei s-au oprit
sub deghizare'
r lr ularmat, dar ea nu il recunoscuse
purtatd de bSrbatul
( iandul lui fusese s5 asculte disculia
instigator al complotului' Dar
p(' cilre il urm6rea: creierul
foarte neplicutd pentru care
lrit'irnd asta, avusese o surpriz[
Acum cd pusese lucrurile cap la
vir trcbui sd ceard socoteald'
s6-qi incunoqtinleze
rrr1r, trebuia sd treacd la fapte 9i
,,rrpcriorii despre ceea ce aflase'

Irrrrrritd de

31
adevirat[
intoarcerea la Zambraa fost o
-u$urarerpe1ltrua
dar Agata
Montilla'
la
auzise
ce
intrebase
t'rr. Lorenzo o
intr-un loc
rr.tlrit s6 pastreze tdcerea pind ce vor ajunge
qi cu un pahar
r'*ur. A.r*, stflnd in biroul spalios al contelui
23',|

Iunrsrn-uA

,Lrunrrc GnNBw
cu apd rece in mdn6, s-a pregltit si povesteascd tot ce
- Unul dintre barba(ii din tavern[ eraAdolphe Basi
- Adolphe Basile? a repetat Lorenzo foarte interes

I)a, Ei din
lutrstlicr

i*redere

fa16 de cel

mai bun

9i
'"'p-"t
t't"':'.t-t^::t"::1
ul sdrr, Carlos de Lucena' d.oreste

celor amestecali, dar


;i,,:_1,;J';;u' ru l"r"uluie numele

Un proprietar de nave francez din Marsilia. Celui


spuneau Andr6 Molidre, dar nu am auzit niciodatd
du-se de el. Lorenzo il cunoqtea pe franfuzul respectiv
observase surpriza din ochii bdrbatului c6nd l-a vdzut i
in tavern[; dar ulterior, acesta s-a linigtit fiindcd aflase

nu vorbeqte franceza. Numai cd Moliere nu

ttia

insofitoarea lui era priceputd la limba francezd, nu


era fiici de francez gi trlise in ultimii ani la Paris. Al
bdrbat era spaniol, Gonzalo P6rez, acelagi pe care l-am
in Anglia vorbind pe furiq qi punAnd la cale conspirafia,
voia s-o intrerupd dar Agata nu i-a ing[duit. Lorenzo,
v[rul meu este instigatorul complotului impotriva
Prietenul ei a privit-o cu o strilucire foarte grditoare in
intunecati. Sunt bunicul meu, Gin6s de Lucena gi tatdl
Alvaro del Valle, a incheiat.
Lorenzo a inchis ochii cu durere neprefrcuti.
- $tiam deja, a recunoscut in cele din urmd.
Surpriza de pe chipul Agatei a fost palpabila dar a [i
doar o clipd; o furie de nestdp0nit a inlocuit-o.
-Aveai dovezi despre asta? l-a intrebat cu glas t[ios.
ai ticut? Fir-ar sd fie!
- fi-am spus cd pricinile mele erau mult mai compli
decdt puteai sa-ti inchipui.
- Tiebuie sd vorbesc cu Carlos.
- V6rul tdu gtie dar este legat de mAini qi de picioare,
poate sd-l trddeze pe bunicul tdu, nu in{elegi? De aceea

ingdduit ca numele si-i fie vehiculat printre cele a


posibililor conspiratori. Manuel de Gonz6lez y Salmon gtio
tot ce se petrece gi ii sprijind hot[rdrea.
- Secretarul de Stat?
238

agenlii sdi.
Ce putea si cdqtige Anglia
Agata tot nu inlelegea nimic'

rlrrrtrc

cutate.

cd existd vreo cale pe


\,bi vorbi cu Cristopher' Poate
pin6 acum sau care ne scapa'
( iu-e nu am luat-o in seamd
de

1'r

Uneori, *a-

*'p'ina"

naivitatea

ta 5i lipsa

239

,Lrutrrc GnNrw
perspectivd, a rdspuns el. Ai pr"rne integritatea unui
intre ciocan gi nicovalS'?
intrebarea lui, plind de venin, a lZcut-o sd se aplece
masd pdnl a rdmas la ciliva centimetri de chipul
Lorenzo.
- Aq pune-o pe a mea fErd si stau pe g6nduri. N-ag trl
niciodatd persoana pe care o iubesc pentru un blestemat
rapoft gi sunt convinsd c[ Ei Cristopher gdndegte la fel.
Prietenul ei a ridicat neinqezdtor o spr0ncean6.
- in locul tiu, eu nu l-ag pune la incercare, fii
adevdrul, oric6t de dureros, este ci bunicul tdu qi tatll
sunt vinovali de conspirafie impotriva regelui Spaniei.
Agata l-a tulgerat cu ochi plini de supdrare. Chiar
t-i fost aga, nu avea de g6nd sd intoarcd spatele familiei
Bunicul sdu trebuia sd aib[ o motivaJie puternicd
acliona in f'elul acesta.
- Du-te dracului! i-a zis. pe c6t de obosita pe atit
speriatd.
A p[rdsit biroul qi l-a ciutat pe Cristopher prin tot
Avea multe mgaminfi si-i faca qi prea multe scuze s5-i
dar o va face, orice ar fi dupa aceea. Cu toate acestea, nu
gasit in niciuna dintre dependin{e. In cele din urm[, s-a
in odaia pe care Lorenzo i-o destinase lui Cristopher.
Igi sirnfea inima ?mpartita intre doua sim{Sminte li
cleosebite: iubirea adAncd pe care o nutrea pentru el
fldelitatea fa(5 de familie.
$i-a plimbat m6na in chip incongtient pe gravurile fi
de pe stAlpul patului. CAteva clipe dupd aceea Ei-a i
pagii spre f'erestrele mari, deschise inspre noaptea cald[.
privit cu desfEtare frumosul orag. Era mdre{, impozant qi
adora. in tdcerea ad6ncd doar vdntul cuteza si se joace
giruetele caselor qi sd legene ca o marnd iubitoare bdrci
legatc in :;ir de stAlpii infipli pe malurile Guadalquivirului,
240

Iunr;rn-uA
pe
t'itoarc, odre1un cordon de argint
llr,' ltttra ii infrumusefa cu drag' Soarelt..t: ltt*:1l1:
de clldura zilei incepei
i11:
l,,,tr li cea{a uqoard produs[
loc peste seara obositd ca 9t
ldcea
iqi
Noaptea
tlrr;rcusc6.
tras peste oraqul care
un vdl albastru palid ar fi fost

i,,,,r.

.r..

t,mn

care

ddn
Irrrhrrgostifi
Un o
htotic.
"'
lr,rrcvca,

ii Poftea Pe

gice 9i Pline de
dul sufletului ei'
la problemele care se
i',i,r,f r.ie Agatei s-au intors iardqi
it agteptase pe Cristopher
rtlrirvau intr-un ritm amefitor'
in van' ii pierduse urma qi fratelui lui'
r r',rsttt'i intregi dar
ce frcea in ceasurile cele
Arrtlt'cw gi nu qtia unde stdtea 9i
Iurr rtrzdtoare ale zllet'

in mAini o
A oftat din nou, adinc supiratS' Avea
ei sd

9i
nefaste pentru farnilia
Irrlorttrafie teribild, cu urmdri
in
o exaspera' ii provoca o neliniEte
rrrr ltic ce sI fac[ cu ea
un
ftz\cd,dar a
;rrcpt qi o sufocare
se
rlt'zrrodimint neprevdzut' Va trece

hotdr
la

trrlourc6la Casa Lucena ca s6-i vorb

aproape de
('asa Lucena era situatd in afara oraqului'
pe malul drept al riului
urr)ara Albolafia. Fusese construitd
de vechiul pod roman' Chiar
t irrutlalquivir, foarte aproape
de mici fafd de La Alumeda'.
rlrrcri dimensiunile ei erau destul
ca sd addposteasc[ mai
rrrlcriorul era indeajuns de inc[pdtor
a
se aflau in vizitd in ora;' Nu
,,',,11i membri ai familiei c0nd
era mereu deschisd pentru
lrrrlut la ugf,, nu era nevole, u$a
p'ugui, parfumul putemic a[ muqcatelor
, rrrspe[i. Cind a trecut
incdntare; era mirosul care ii
,r liicut-o sd inchid[ ochii cu
insorite cind se juca
rrrnintea de copildrie, de dupd-amiezile
prindd vreo g[in6 riticitd'
l:rrrgd flntAnA 9i incerca s[
in dou6' o parte
Z;rrtea vastd 9i vesel[ era impdrlitd
era umbritd de
,,,,f.rita iar cealalta in aer liber dar care vara
24r

,\

,Aauruu Gmuw
fnrnzele unei galerii
plina de dor pe fierul
Ji'^ partea
r
din
-^--- - de
sus a caser. pere{ii grogi pistrau
multe amir
ceasuri fericite. incd se intreba
Je ce tatdl ei o smulseso
singurul camin pe care il cunoscuse
ca s-o ducd intr
strdin gi rece, unde lumea o privea
de parcd ar fi f
ciuddlen ie,
ur"nsi'Ji':T
Iicut. Uga din lemn, vopsitd intr_un
verde intens,

a*

;i.#

ff,,:"J::"Li

era a

dupd o perdeluJd din pdnzd in


tonuri pdmdntii,
caracteristici pentru casele din sud.
Ferestrele erau d
iar cdminul din bucdt[rie fumega,
semn de net6gdduit
bunicul ei se afla acolo.
A suit singura treaptd care frcea accesul indu
-locuin{ei
gi penumbra a invdluit-o cu totur.
ugile

desparfeau restul dependin{elor


erau inchise
se migte prin casd cu ochii
inchigi. O cunogtea pe dinafai
- Bunicule! Unde egti? Deschidea pe r6nd ugile inchi

Jar.**;

ir gdseascd. carmen! Federico! pe unr


umbla(i?
Carmen, bucitdreasa, lucra d,e zeci
de ani pentru Gin
era om-ul.de incredere, care avea
gi,
casd qi de imprejurimi cdnd bunicrl
!1
Alameda pentru anotimpul semlnatului
gi al recoltei. Ae
a strdbdtut vestibulul l5s6nd in
urmd scara ingustd care d
la camerele de dormit de la primul
etaj.
- De ce faci atdta zawd?
incercand sd

j: 3._.:::f:f.t.:

.";fl;^;il;

Iuan;rn-uA
intors privirea de la chipul bunicului la portretul
Inrrrrrci ei, care continua sd atirne in perete, in spatele mesei
ln,rrrc stdtea de obicei Gin6s cind se uita pe facturi 9i
Irrrsori. Tatdl ei, Jean Michel il rugase stdruitor si ii dea
;rrrtrclul sofiei lui, Maria Isabel ca sd-l ducd drept amintire
lrr l'rrris. dar b[trinul refuzase cu hotdrire. Camera era
ltrlrrt'rnai cum gi-o amintea Agata. Perdelele, de un galben
prrl, lirsau lumina sd pitrund[ prin singura fereastrd, care
r[]rlcl intr-o curte interioard, iar biblioteca micuf[ nu
rrrlrrpostea cdrfi, ci mici picturi ale fiilor gi rudelor care
Irrrrriscrd in rdzboiul impotriva Franfei. Bunicul ei pierduse

)r

rr

nlrrlclr...

Arn fost la taverna Montilla cu niqte francezi de seam5.


l)rrcri aqtepta vreo recunoagtere din partea lui, s-a ingelat.
f rrrcs S-& uitat [a ea de parcl i-ar fi spus ci fusese lapra\d.
Nrr rnd intrebi nimic?
lliirbatul a luat loc in fafa ei, cu tabloul singurei fiice in
',llrtc. Pentru cineva atAt de familist ca el, sd piarda trei fii in
rrrzlxri qi fiica din pricina bolii fusese o lovitura prea grea.
Irrt'ri cra supdrat pe viaJd qi pe soarta care ii acoperise casa cu
r ;rlrrl negru al nefericirii.
ili voi spune acelagi lucru pe care i l-am spus gi mamei
tirlL:, acum atit de multri ani incdt abia pot sd-mi amintesc
rnlocmai vorbele. Agatavoia sd protesteze dar Gin6s a fbcuI o cu un gest s[-gi Jind gura inchis6. B[rbatul ila nu e pentru
lillc.
tra qi-a rezemat spatele de scaun ca si il vadd mai bine pe
lrrrnicul ei. in niciuflcazn\voia sd vorbeasci despre rela{ia
t'r cu Cristopher, avea o chestiune mult mai insemnatd de
rliscutat gi de care putea depinde via{a lui.
\,bm ajunge la lordul Beresford maitirziu, dacd doregti,
rlrrr mai int6i trebuie sd rdspunzila o intrebare.
- Egti obraznici.
243

Arurna GtNpw

IwrSrn-*tA

- Sunr foarrc ingrijorata p.nffi


.
srguran{a

durnitale.
- La v6rsta mea, un bdrbat nu mai are de ce sd se
- S-a pus la cale o conspirafie pentru risturnarea
Fernando, platita cu bani franfuzegti
gi englezeqti. Am
cd gi contele de Zambra este
am.rt..ut.r. \_rlrtgs
Gin6s a ln
incr
umerii, ca gi cum s_ar fi pregdtit
dar nu a tdgdduit, c
a$tepta ea. Bunicule, de ce?
- O femeie n_ar trebui sd vorbeascd niciodatd
politica.
Agata a strdns din buze supdratd.
Bunicul ei era un
nemalpomenit dar in privin(a
femeilor se dovedea in
qi retrograd.
- Coroana englezd, a aflatgi vrea sa_l inqtiin{ eze pe
nostru.
Asta explicd,prezenlaenglezului
in casa mea.
Cristopher nu este vinovat cd a
iegit la iveald
chestiune, Anglia a luaturna
unomoUiti englezi care
foarte interesafi sd-l deajos p"
regele Fernando gi sd_l
pe tron pe fratele lui, Carlos gi
cdutirile au dus paie
dumneata gi la contel e de Zambra.
Agata a auzit limpede oftatul lui.
- Atingi un subiect care e prea mare pentru tine.
- Bunicule, vreau sd te ajut!
- Me mlrginesc sI urmez glasul congtiinlei mele,
rdspuns Gin6s dupi o lungi paiza.Iar
o femei. r, poui.
mi-o pund la indoiali, cu at?rimai
mult dacd este din fami
;

mea.

[u rrr-rru ascultat qi a trebuit s6-i ingrop pe to{i trei.


('unogti pedeapsa regelui pentru trdddtori, i-a amintit
lr $i rnd tem pentru dumneata.
('c trebuie sd fie va fi dar ocoleqti chestiunea logodnei
lrt

h'

Agata a dat de mai multe ori din cap in semn de tdgadir


thr t'irnd voia sd deschid[ gura ca si-i rdspundd, a auzit un
ylrrs in spatele ei care a frcut-o sd inchidd ochii neliniqtitd.
Sunt foarte dezamdgit, fata mea.

33
(ilasul tatdlui ei a {intuit-o in scaun, frrd putinJ6 sd
rcrrc(ioneze. Jean Michel Martin se oprise in pragul ugii
r['schise, cu umdrul drept rezemat de cadrul din lemn, qi se
rrrll la ea stdpdnindu-gi supdrarea. De multe luni nu o mai
\,zuse pe fiica lui gi era atdt de schimbatd.
Tat6l a exclamat uimit[ de prezen\a in casd a pdrintelui
lr .lcan Michel s-a apropiat qi s-a aplecat asupra ei dar ea
nu cra in stare sd se ridice gi si-l intAmpine cum se cuvenea.
Sru'utul pe care i l-a dat pe cregtetul capului a frcut ca ochii
,,rr i se umple de lacrimi. ii fusese foarte dor de el dar
lrrtlccdnd dupd expresia lui nu va face sd-i fie ugor. Jean a
lrurl unul dintre scaunele care se aflau lAngi biblioteci qi
I rr pus in fata biroului dar inainte si se ageze s-a uitat la
;rorlretul Mariei Isabel. Privirea iubitoare pe care i-a adresat,, rnamei ei a fEcut-o s[ i se strdngd inima. Cind ai sosit?
I rr intrebat qovditoare.
in zori. $i a fost o adev[ratd surprizd s[ aflu cd nu ai
245

Iunn$rP-uA

,Lrutrtp GrNnw
urmat niciunul dintre sfaturile mele gi cd ai nesocotit
altele.
- Am multe s6-ti povestesc, a incercat sd se
- Sunt incredin[at de asta.
- Dar mai inainte trebuie si previn...
Cu un gest din deget, Jean Michel a frcut-o sI tacd.
incepea sd oboseascd de cdt de pu{ine prilejuri ii d
spund ce o ingrijora cu adev[rat.
- imi vine greu sd cred cd ai fost in stare sd il i
bunicul tdu cu o logodn6 pe care eu nu am incuviintat
nici nu am de gdnd s-o fac. $i cu un afurisit de englez!
Ea a ridicat bdrbia cu mindrie. Erau chestiuni mult
insemnate de care sd vorbeasc[ decAt rela]ia ei cu Cri
- Este un b[rbat minunat, chiar daci este englez,
rispuns cu o obrdznicie prost ascunsd. Gines a rds
zgomotos auzindu-i obrdznicia. Ei i se pdrea de neindurat
tatdl ei sd-l judece greqit pe Cristopher frrd s6-l cun
"\,br si vorbesc despre el? Prea bine!" qi-a spus.
devreme sau mai tdrziu trebuia sd treacd prin asta gi cu
mai devreme cu atAt mai bine. $i il iubesc din tot sufle
,,Am spus-o", s-a gdndit plind de m0ndrie. Jean Michel
privit-o intr-un fel care o infiora. Cu o strilucire intensd
precaufie amestecatd cu hotdrire.
- Ai fost foarte indrdzneald sd mE pacalegti i
du-te spre Anglia in loc de Spania gi intrind intr-o rel
inegald cu un necunoscut.
- \biam s-o vdd pe Marina, s-a justificat ea. Iubirea
pentru Cristopher nu a fost ceva premeditat, pur qi simplu

te limPede Pe cine iubea'


in jurul gAtului mdrturisind
doud ori' 9i in plus frr6 sh
sr' rladuse lui, nu o datd ci de
lltttlri remuqcan.
ca un domn' a
l.orclul Beresfbrd s-a purtat intotdeauna
in privire'
dar c' o uqoard nervozitate
rn',1,,,,.r, .u glas liniEtit
un semn care s6-i arate
,lcun s-a uitat drept la ea, ciulind
cu
dar fiica lui ii suslinea privirea
rl'r,rr il minlea din nou
rlnecritate Ei fEr[ s[ cliPeascd
la care te-ai expus pnn
IlEti conqtientd de primejdiile
Ilt'ltst6 aventuri?
care il priveqte pe
Tht6, am aflat de un posibil complot
de o conspirafie impotnva
rrirtrl Carlos 9i care il leag[

ea cu glas stdpinit'
;;,,.i..,i Fernando,..a cotra-atacat
A vrut sd md ajute sd
I rrstopher *-u ,p"1i"it de la inceput'

iubirea a ap[rut fdr6 s6-mi


rpirl bunul renume al familiei 9i
tlrrtt seama.

care dai dovad[ dacd


Nu eqti conqtientd de ambilia de
eqti de rangul' nici de neamul
It' lrotdr[qti ,a-t u.ttpii? Nu
Ittt.

apirut ca urnare a intilnirii gi imprejurdrilor.


- Cind bunicul tiu mi-a scris ca sd-mi spun6 de lo
ta cu un englez, nu-mi venea sd cred. Jean gi-a intrerupt
moment discursul ca s-o intrebe: Te-ai logodit?
Lucrurile puteau sd se complice mult dacd recunogtea

246
t

('aintotdeauna,tatdleindruiacuargumentefiecarecastel
s-au inecat in
s6-l clldeasc[' Ochii Agatei
lx' care ea incerca
nici insu;irile lui ca
lrrcrimi. El nu-l cunoqtea pe Cristopher'
uitase. cu desivirqire cd era
onr, dar avea dreptatl in parte;
moqteni cdndva' Ea era o fatd
rrobil, cu un titlu pe care il va
unui moqier tr6ddtor al
srrnpl6, fiica unui invins 9i nepoata
('oroanei.
c[ nu existl om
Dumneata m-ai crescut in credin(a
sttperior altuia. Ca
nttgul. Vorbele i-au
lcl cu Putin{d, ca qi

;i egecul dePind de ProPria


fata mea' ci de o
- Nu vorbim de atribute omeneqti'
24'7

Iunzsrn-*tA

,4aurrn GtNpw
minciund wzitd, in folosul propriu. $tii ce pirere am
prietenia care te leagd de dofra Marina del Valle. in
m-a durut sd te vdd in dezavantal.
- Marina crede gi se poartd fdrd sd se gdnd
mogtenirea sAngelui ce ii curge prin vene.
- Dar tatdl ei, contele? GAndeqte la fel ca fiica I
Agata a strAns din buze ca sd-gi stdpdneascS
nechibzuin(a a fost mai putemicl.
-Acum parcl aud un francez umilit de infr6ngere
se arat[ rdzbundtor, nu un om liber care se buc
drepturile pentru care a luptat.
- Rona! a tunat glasul bunicului
indati!
$tia ca mersese foarte departe gi ruginea i-a colorat
intr-un rogu aprins. Tatdl ei nu era vinovat de neferi
gi de simlimintele care ii intunecau judecata: iubirea
Cristopher, loialitatea fald de familie.
- Imi pare rdu., tatd,. Rdzvr[tirea mea nu are justi
Jean i-a luat mdinile intr-ale lui gi i le-a strdns
Chiar dacd era grozav de supdrat pentru minciunile
lumina ochilor lui qi gtia cd acJiona urmAndu-gi
Agatamereu dovedise o tenacitate de necrezut.
- Te-am prevenit c[ felul in care o cregteai o s[-[i
multe necazuri, l-a infruntat Gin6s pe ginerele
infiliqare foafte serioasd. Cine educ[ o femeie de
egala bdrbatului? O trimite sd studieze!
Pupilele tatdlui ei s-au infipt intr-ale ei cu o
care migcat-o qi a nesocotit critica bunicului, care nu
niciodatd cu ochi buni faptul cd plecaser5 in FranJa
Agatas[ poatd sd studieze. Gin6s credea sincer cd f
erau pregdtite pentru asta, nici nu trebuiau si-gi
vremea printre cdrfi.
- Englezul te va duce departe, intr-un loc in
248

prrlca

si ajung.

lrhirrgcrea lui a indurerat-o qi i-a frcut inima s[ batl mai


I lrrncezii nu erau bine primili pe meleagurile englezegti
prczcrr(a tatllui ei va fi intotdeauna nedoritd. Ea nu uitase

indurat ca fiicd a unui francez,la diferitele cine la


pirrticipase ca oaspete al Beresforzilor dar fusese atdt
llrrnros s[ viseze cd totul putea fi altfel.
Nrrrncle lui este Cristopher, i-a spus intr-o goaptS.
I rrrrlul Beresford, tatil ei stdruia cu incdpif6nare sI nu
rrt'rrscd numele rnic al englezului, te va duce departe de
lr rrrhcqti gi cunoqti.
$lrrr, a recunoscut mdhnitd.
lrrr cnglezii se pricep de minune sd ne fac[ si ne simfim
;rrt'jos decdt ei. Agata l-a privit drept. Vorbele mele nu
urnlrre a infr6ngerii in fafa lor de acum zeci de ani, ci
rrr t'rr sti in firea lor s[ se arate dispretruitori cu restul
t'f rrl

| 'r rstopher nu e aga, l-a apdrat.

incredinfat de asta. Fiica mea nu ar alege un bdrbat


lird pdreri limpezi gi o personalitate hot6r6t6
rrlokr, pimAntul englezesc va sfdrgi prin a te dobori.
l)rrr dumneata te-ai insurat cu o spanioloaicd, i-a
u,rrl cr.r glas tndurerat, chiar dacd resemnat.
f r rr litst o gregeal[ pe care am pldtit-o foarte scump, a
rscut. Vreme de ani, mama ta a trebuit s[ indure
r'1rrl propriei familii, al prietenilor ei. SE trdiascd
r;rrlrlr-r de priviri ranchiunoase i-a minat firea veseld,
/ril()ure iar asta este ceva ce nu doresc pentru singura
lttr'lt.
lr,rrrr irr(clegea qi igi amintea prea multe lucruri. Tristelea
t lrri rlc cdte ori trebuia sI meargd lapia[d, qugotelile
'lor cAnd trecea pe lAngd ele. Unele bdtrdne, de cAte
rr rrrliilneau, iqi fEceau cruce, de parci l-ar fi vdzut pe
Srrrrl

rrlt'rrluri,

249

Iwn;rn-uA

Arunrry GrNtw

rrrrca urm[toare din portul Chdiz, cu destina(ia Dover.


r rnetropolitan[ din Londra, cunoscutd drept Scotland
t'r'rr inqtiinlatd de sosirea nobilului gi era pregdtitd sd-l
rrglrcze qi, eventual, s6-1 aresteze. A doud zi, seara,
rrril clc Poli{ia Generald a Regatului Spaniei ii va v0na pe

diavol in carne qi oase. Da,Maria Isabel suferise


din iubire. Iar el va face imposibilul pentru ca fiica lui

aibl

aceeaqi soartd.

- Ai face-o din nou soJia dumitale? l-a in


indrdzneald pe tatdl ei.
Tdcerea aatdmat intre ei ca o spadl ascufit[.
- intrebarea este, dragamea Agata. m-ar accepta
mama ta, gtiind tot ce i se va intdmpla pentru cd md i
in urmdtoarele ceasuri, Jean s-a dedicat ndruirii
unul a argumentelor ei in favoarea lordului Beresford.
a fdcut front comun cu ginerele lui gi am8ndoi au
minunea: Agata s-a invoit s[ nu-l mai vad[ pe Cri
sd rupI orice legiturd sentimental[ cu el; in schimb,
ei trebuia s[ stea de vorbd cu englezul gi s[-i spund
luase parte la complotul impotriva regelui. Ea avea i
cd Cristopher va putea sd spele numele Lucena
impiedice pe regele Spaniei sd afle de conspiralie.

Irei liancezi amestecafi in complot: Adolphe Basile,


lc Ilcnoit 9i Andr6 Moliere. Izbutise sd impiedice fuga
Irr lrranla dar acum r[mAnea partea cel mai grea: ce si
t'rr infbrmalia despre contele spaniol gi bunicul femeii
Itilt('o iubea.

31
I

Era frAnt de oboseald. dar izbutise

conspiratorilor, p0nd

in

s[ ]e inchidd

punctul de a-i impi

reacfioneze la vreme, degi sd descopere numele lui G


Lucena gi al lui Alvaro del Valle presupusese o
il stdnjenea gi il frcea sd gov[ie u$or cu privire la

pe care trebuia sd le ia. Cristopher se ingelase in


consilerului secretarului de Stat spaniol qi trebuia s[
vorbd cu Carlos de Lucena. De fapt, chiar in acel
ducea la o intdlnire cu el. $i Lorenzo del Valle
vorbeascd lui Cristopher inainte ca acesta s[ com
sd incheie raportul pe care el insugi il va duce la
curAnd.

Trimisese degrabd ordinul asupra arest[rii lui


Moore de indatd ce va cdlca pe pdrndnt englezesc. A
qi cumpdrase bilet pe un vapor spaniol care
250

rrslophcr primise invitalia lui Lorenzo del Valle pentru


Irrilc cu Carlos de Lucena la palatul Zambra. Aqtepta
trrrrrl

tlintre frumoasele saloane ca majordomul

s5-1

dat[ acolo, s-a pregdtit sd aqtepte cu


c sosirea celor doi bdrba(i, in vreme ce privea
rnst'lc picturi de pe pereJi. Picturile murale din palatul
ur rr':rlr cu adev[rat spectaculoase qi ar fi putut sd le
lrl t'crrsuri intregi dar intrarea lui Carlos de Lucena,
rlc nrogtenitorul contelui, l-a fdcut si indepdrteze
Irlrr tlc pc fresce ca sd se uite la ei.
I lrtlrrrl irrtunecat al lui Carlos i-a ardtat ci avea si facd
lrr rr,'llocieri dure.
I or r I lloresford, lua[i loc, vd rog, l-a salutat spaniolul cu
n irr bibliotecd. O

Irlrr
I

tr

llrl.

rrr

( 'trrlos, a rdspuns cu aceeagi rdceald, gi s-a agezat pe

rrl grt'care

i-l

ardtase.

2st

,Arutrru GnNnw
- Dorili un coniac? l-a intrebat Carlos dar Cri
refuzat politicos. Voia sd sf6rqeascd cdt mai
intdlnirea. imi inchipui c[ acum gti(i totul despre c

care v-a adus la C6rdoba. Cristopher a confirmat cu


al capului. Vreau sd v[ propun un t6rg. Numele meu

cel al unchiului meu in raportul pe care

il

ve1i

orilor dumneavoastri.
Putea sb se agtepte la orice dar nu la ace
nechibzuitd, chiar dacd de un eroism care l-a
mijeasci ochii ca s6-l priveascd mai bine pe spaniol.
- Este munca mea, nu obiqnuiesc sd ascund
superi

oricAt de nepldcut ar fi el.


Carlos a oftat obosit vdzdnd obstacolul ce i se
fald.
- Unchiul meu qi-a pierdut cei trei fii in rdzboi;
este un pic tulbure 9i ideile greqite.
- M-am gAndit mult la acest lucru.
- Conspira{ia a fost inl[turat6. Nu existl pricind
care si fie trimigi la spOnzurdtoare dor oameni
acfionat impingi de idealurile lor de progres.
- Nu-mi revine mie sd judec asta.
- N-a(i frcut niciodatd vreo greqeald, lord Beres
- Nu mi-am trddat niciodatd lara, dacd,la asta vd
Lorenzo continua sd tacd, privind ca un simplu
discu{ia dintre prietenul lui gi englez.
- Suntefi conqtient cd moartea unchiului meu va
congtiin{a mea gi a verigoarei mele?
El era pregdtit pentru aceastd loviturd sigur[
durut.
Sd n-o amestec[m pe domnigoara Martin in
discufie, a subliniat pe un ton echilibrat.
Lorenzo a hot[r6t s5 intervind pentru prima oar5..
- Agatanu v[ va ierta ci a]i ingdduit moartea

252

Iunnsrz-*tA
fi putut s-o evitali.
l stc femeie, imi asum atitudinea

dtr';r :rtri

gi reacfia ei

in aceasti

In(i.

liliu cd mai multi membri ai

parlamentului
rrvoastri dezaprob[ politica regelui nostru, induntrul
ht nlrrra granilelor.
('rind se conspir[ cu bonapartiqtii pentru inl[turarea
rt'gc, situafia capdtd alte proporfii; rezultatele pot avea
rkiundtoare pentru Anglia qi asta e ceva ce nu putem
Ittgnrhrim; nu, c0nd atdlia compatrio{i de-ai mei au murit
v()1.

ginditor barba incipient[. Englezul


un os greu de ros gi cu idei foarte limpezi. Rostise

l'rtr lrrs qi-a m6ngdiat

,lt' vorbe ca pe un repro$ dar el putea sd-i inleleagd qi


nprce icze pdrerea;propriul tatd fusese gata sd-qi piardd
trr bltllia de la Bail6n.
I rclrrric sd fie o cale prin care sd ajungem la o inlelegere
tnrloirre, fdrd ca pe(ile amestecate sd se resimtS, a
I I orcrtzo.
Srrlonul Mozarab s-au scurs cdteva minute lungi 9i
rlrrtt' inainte sd vorbeascd iardgi Cristopher.
Slrrtrri(i-l pe contele de Zambra sd nu se intoarcS de la
r'trr':rsl le.

'nrr(area, deghizatd,in sugestie, l-a f6cut pe Lorenzo


rr pumnii qi sd scrAgneascd din dinfi.
Ar cstrr pare un ultimatum, lord Beresford, a spus

l'rrtr'lr s-t'r luaJi cum vre(i, dar un om inteligent ar


Ilrrr rr crr pe o avertizare.
f t rrrrt'lriLrl meu trebuie sd pdrdseascd singurul cdmin pe
I r t'rrrroscut? a intrebat Carlos incruntat.
llnrr ( irncs de Lucena va fi bine venit la Whitam Hall;
llr orrspctc prefuit in casa mea. Carlos a rdmas cu gura
253

,Arunrtr GeNovz

IwB$rn-ruA

cdscati. Englezul erapreacinstit ca sd accepte


un gat
dovedise cd era fEcut dintr-un aluat cu mult peste

muritorilor gi l-a admirat pentru corectitudinea lui.

infruntase adversari mult mai puternici dar


nu cu idei

de bine definite, ceea ce il ficea foarte primejdios


c6nd
vorba si treacd la fapte gi receptiv la situaliile grele.
Vois

facd un schimb dar lordul Beresford

ii

oferea un prilej
chiar dacdi
convingd pe unchiul lui si pirlseascd Spania pentru
o vr
avea si fie o alti poveste. pute(i fi incredin(a{i
c[ nu
trimite raportul pdnd ce nu se va celebra cdsltoria
mea
domnigoara Martin. Nunta noastrd de la Whitam
Hall vr
scuza deslvargitd pentru o cildtorie in Angria
a familiei
materne. Lorenzo a oftat adAnc auzindu_I. Astfel,
interegt
dumneavoastrd vor fi apirate aici in C6rdoba
iar don Gi
de Lucena sc[pat de m6nia regelui spaniol.
"Fir-ar sd fie, englezul are dreptate!,, s_a gdndit
Ca
dar acum dddeau peste o piedica gi mai mare: refi
bunicului qi tatdlui Agatei in privinta nun{ii.
- Mi-ar pldcea sd am cuvinful dumneavoastrd.
Cristopher a zdmbitpentru prima oard de c6nd
i
int6lnirea.
- Un adevdrat domn nu are nevoie sd gi_l dea.
Lorenzo voia sd spund ceva despre asta dar
un ciocdnit
ugd al majordomului gi intrarea sa brusc
d i_afrcutpe cei
birba(i sd se intoarcd spre el gi sd rdmind tacu{i.
- I)omnul Martin cere ingdduin(a sd vorbeascd intre
ochi cu lordul Beresford.
O strdlucire de interes a fulgerat in pupilele lui
Cristopl
care a frcut cu capul un gest de incuviinlare.
Fusese
surprizd sd afle cd,tatdl Agatei se afla deja in
C6rdoba.
Jean Michel a rdmas in prag, nehotlrdndu_se
sd intre,
de cAteva clipe. Nu se agtepta sd_l giseascl in pa
aur pe care nu avea de g6nd sd-l iroseascd.

254

/lrrrlrra pe vdrul fiicei sale, Carlos de Lucena.


l)omnule del Valle, l-a salutat rnai intdi pe intdiul
rrl,
cu glas bine modulat, intr-o spaniol6 desdvArgitd, fdrd
lll,,t
lr r ('nt. Clarlos, ce surprizd sd te g[sesc aici. Acesta s-a ridicat
tlr' ;re scaun ,si i-a intins mina. Nu gtiam c[ egti in C6rdoba,
I rt sl)us dar neardt0ndu-se surprins, ca gi cum prezenfa lui
)rrr ('cva aqteptat. Cristopher l-a privit cu ochi critic pe tatdl
llrrrcii carc il innebunea. Jean Michel Martin era un birbat
r hpc;, cu privirea dreapti. Avea aceeaqi culoare de pdr ca gi
ltrt;r lLri, dar abunden(a de fire albe il frcea s[ par[ qi mai
rlr',,e lris. Bdrbia, pdtratd Ei puternicd, era o dovadd limpede a
ltrr salc hot[r0te. Singura tr[sdturd nepotrivitd cu chipul
r,rrrrr ochii mari gi migdalati, de o nuanfi albastru inchis. De
rlr';rrrte pdreau ta fel de negri ca ai Agatei gi aveau o
rtrrltrcire de inteligen{i care l-a alertat. Lord Beresford,
I ;r rr)tins mdna fEra s[-gi indep[rteze privirea intimidantd de
lrr t'1. Cristopher i-a rdspuns la salut cu toatd eleganla gi
r nrcctitudinea inv[late din leagdn. Voi fi foarte scurt. Iertalr rrri indrizneala de a veni sd discut cu dumneavoastrd la
/,rnrbra dar md gribeam...
l.orenzo l-a intrerupt cu unul din zAmbetele lui, in stare sd
l rlrcascd inimile femeilor.
.lean, te rog, dumneata egti mereu bine venit.
Multrumesc, Lorenzo.
Cum a fost cdl6toria'? N5ddjduiesc cd s-a petrecut fEri
proltIeme.
Un pic obositoare. Sd trec granila pe la Bielsa in loc de
lrrrrr rr fost o prostie din partea mea. Aga trdgeam nddejde cd
rrlrnrr mult mai grabnic dar o furtuni in Pirinei mi-a oprit
trrsura vreme de doud zile.
Bun, te las cu oaspetele meu, vom bea ceva mai tdrziu
rhrcir vei gasi de cuviinfd.
Dar Jean nu i-a rispuns. Se uita drept la englezul care
255

IunWn-uA

,Lrutrrz GnNew
avusese indrlzneala sd pund in prime-jdie via(a fiicei
l6sdnd-o sd cdldtoreascd fdrd prezcn(a unui apf,rdtor.
nu gtia cd Agataa\usese intregul echipaj de pe vapor ca
nicio femeie nu ar fi putut sd fle mai bine pdzitd, ca
cdtre oamenii lui Cristopher Beresford.
Carlos gi Lorenzo au ieqit degraba din salon. Fr
englezul s-au mdsurat ca nigte adversari dar cu
care il dd experienfa de a nu gregi dintr-o pornire voitd.
- Doresc sd v[ cer sd renunfa{i la preten}iile asupra fi
mele.
Cristopher qi-a zis cd omul nu umbla cu ocoliquri,

fintl qi la inimd cu precizia demnd de cel mai


rival. $tia cI va fi un combatant de temut dar nu-i

drept la

urcase pe creste mai abrupte gi mai grele.

Onoarea mea de bdrbat mI impiedicd sd-mi


cuvintul inapoi, a rdspuns pe un ton linigtit care nu
incordarea ce il stdp0nea.
Jean a mijit ochii cu o bdnuiald grozavd. Ce ii ascu
fiica lui? Ce minciun[ pusese la cale ca sd apere
englezului?
_- Alegeli-v6 cu mare grifl vorbele, lord Beres
fiindcd vorbili cu un tatd furios gi cu dreptul divin sa-gi

ceea ce iubegte.

Cristopher a qtiut cd gregise cu rdspunsul sdu.


- VA cer formal mdna fiicei dumneavoastrd, A
Rowena.
Furia de pe chipul francezului nu scdzuse cdtugi de
de cdnd incepuserd discu{ia.
- Cererea dumneavoastri este categoric respinsi,
rdspuns sec. Nedumerirea lui Cristopher a fost mai
dec6t limpede. Pre! de c6teva secunde nesfirgite, protestul
a r[mas in git. Bund seara, lord Beresford, a spus Jean
chip de desp[(ire qi deja se preg[tea sd plece cAnd el
256

rtrt s6 reacfioneze.

itgataare ceva de spus despre asta'


care s-a intors inainte
Vrrbele luilu oprit p'aqii bdrbatului'
hainei 9i a-l ldsa pe mdsula
{r. rr scoate un plic dintuzunarul
cel mai indepdrtat al
i,, t,l'-rga fotoliile din piele din col{ul
purtarea lui' Pleca
[i,,,,,tIi. Cristopher.nu putea sI cread[
cererea intr-un fel atit de
fr,,, pu. gi simplu? ii respingea
mai multe ori dupd ce a auzit
it,'1,.rronul 9i rece? A clipit de
produs de miqcarea brusc6
iit,, i,r.t Zandu-se. Curentul ugor
sd se infioare'
i,,ril i s-a pdrut aer inghelat care l-a fbcut
lungd doar ca
de
Asta era tot? Fdcu'se o cdldtorie atAt
Nu putea sd cread[' Dar
rll r spun[ "nu,, frrd alte ldmuriri?
cd spusese
inqela amarxlc dacd igi inchipuia

imi inchipui

cdt

hrrrrcczul se
Irltrnrul ouv6nt.

pe lemnul fin'
l)in doi paqi. a aiuns la plicul cate zilcea
pe hirtie' Un
I rr rlcsfEcut cu bruschele 9i a citit ce scria
Agata fusese scurtd dar
trrr,rut mai tdtziu,injura violent'
suceasci gitul din pricina
IrrrtrirAtd iar el era gata s6-i
qi a aruncat-o la cog'
lrrk'rului neaEteptat.,I mototolit hirtia
fi fost urmdrit de diavol'
A1,,,i u iegit din salon de parcdar
qi a luat scrisoarea' Nu vdzuse
1,,'*,i. dupl o clipd s-a intors

bun agent nu nesocotea nicio


rrrciodatd scrisul Agatei, iar un
sau nu'
posibilitate sau indiciu, fie ele false

35
perfect discu(ia din salon dintre tat6l 9i
si rdmin[ in odaia sa
lrrrrricul sdu. Ea avea porunci strictd
smulsa de tatdl ei o ap6sa ca o
lrrr-ir s6 intervin[. ragaduiala

Agata

arrzea

257

,Lrunrru GnNrw
zbituse vreme de ceasuri intre ceea
dorea inirna qi ceea ce ii dicta rnintea. Se afla la o
grea, care o chinuia gi consirnlise ca Jean Michel sd
chestiunile cu Cristopher dar acum indoiala mugca di
Spunea foarte pu(in in fovoarea ei cd nu se infruntase fi
fa{d cu bdrbatul care mereu fusese cinstit cu ea, dar i
invechite ale bunicului Gin6s ii l6sau foarte pufin I
acfioneze de una singurS. Acesta chiar incuiase u$a
de citeva ori, ceva cu totul netrebuincios, cdci Agataa
gAnd sd-gi {ind cuvdntul.
$tia prea bine cd prdpastia care ii despirtea era
netrecut dar de ce tatdl ei nu ii dadea un ultim prilej
vorbeascS'/ Ca sd nu dea dovadd de slSbiciune. Dar
femeie indrdgostitd nu dovedegte slibiciune pentru omul
care il iubegte din toatd inima? A ascultat cu sufletul la
intrebdrile pe care tatdl ei i le punea bunicului gi
hotdrdte ale acestuia dar nu ajungeau la nicio inte
Agata s-a gAndit cd dacd,pdrin{ii ei au putut sd aleagi, de
nu i se ingdduia qi ei acelagi lucru?
S-a uitat trist6 prin odaie gi pentru prima oard a infeles
ce i se ddduse cdnd a implinit paisprezece ani. Odaia nu
ferestre spre in afard, singura cale de acces era u$a
dddea in micul vestibul iar curtea cu ziduri inalte
inexpugnabild.
CAtd vrerne va trebui sd stea acolo induntru, fdrd sd
nirnic? in ciuda a ceea ce-i spunea inima, Agata primi
fiecare poruncd nestrdmutatd, fiecare hotlrAre deghizatd
sugestie. $i-a asculit auzul dar nu mai putea sd audd g
bunicului qi a Etiut c[ plecase de acas[. Era foarte greu sd
intoarci p6nd ce nu ii trecea supdrarea pricinuitd de discu{i
cu tatSl ei. A oftat adAnc ca sd incerce si scape de nodul
piept care o impiedica sd rdsufle cum trebuie. Mereu fu
o fiici ,si o nepoata ascultdtoare dar in acel mom
piatrd, de moar5. Se

2s8

I'

Iunrsrn-uA
un stigmat al diavolului' Mama ei
tatdl 9i un popor intreg
hrptrsc pentru ce iubea. gi-a infruntat
resemna? Ce o oprea?
,,, r,,-5i'apere iubirea. Ea de ce se
era prea mare ca sd
llloscbirea rJintre tat[l ei 9i Cristopher

,,,g,,r1.ri*i i

se perea

cont de ea.
lui in ciuda
tcm Michel hotdrase s6 rimln[ in fara so[iei
s[ le infrunte' dar
Irrlrrr0r greut[filor pe care a trebuit
nu putea s6 le
I rrslopher era un nobil cu obligalii pe care
el oriunde' dac[
,,,,,l",tsc[. $i chiar dacd ea ar fi fericiti cu
pricina
y m tn.rra pornirile, tatdl qi bunicul ei ar suferi din
prea mult ca sd le
Irot;rritrii sale toatd via(a iar ea ii iubea
trebuia
o asemenea durere' S-a tot gandit ia ce
lrrre irtuiascS
Agata'ingrozava
l,t lrrcri pentru a-i vedea pe tofi fericili' Dar
cd voia si se despartd de
r,r ncliniEte personald, hotdrise
sd facd despdrfirea
Irrlrrrca vie1i1 ei; dorea s[-l consoleze'
j,r,.tcrteasc[ 9i mai pulin dureroasd pentru amindoi' Avea
privind-o
,,,.,,,i" sa qi-l aminteasci cu chipul zdmbitor,
a ochilor lui' $i
p('ntnr ultima oarl cu strdlucirea inteligentd
fEgiduiala
tr,'l,uia sd-gi mul(umeascd f; milia linindu-gi
care
inimii'
a
,,rrruls[ dintr-o pornire a minfii dar nu 9i
hot[rarile creierului'
rrlirtua sd se arate incdpS(inatd fa![ de
'o
cu Cristopher qi pentru asta'
I r(..huia s[ aib[ o ultim[ disculie
care putea si i-l dea:
Irt'buia sd ceard ajutorul singurului om
zile' pentru ca tatdl qi
I orcrtzo del Valle. O s[ aqtepte citeva
fac[ qi spera s[
lrrrrricul ei sd nu bdnuiascd ce voia sa

Itu (rrttr

rzlrrrtcasci.
('Lt aceastd

hot[rire, s-a apropiat de micul birou ca sd

',tllCOSCfISOafe.

ce ii cerea
l-orenzo 9i-a privit ingrijorat prietena' Ceea
solicitarea ei'
r'rr de neconceput. Venise la Casa Lucena la
era sigur de ce il
llrlctLrl ei il ingrijorase foafte mult dar nu
de
, ,.r,r^". ii tZlaarrit. lui Carlos ci va incerca s-o apere

2s9

,4n;"trru GpNrw
propriile ei porniri. in mod gregit, prietenul
lui credea
putea sd facl asta. De ce credea cI
el era singurul in
s-o stdpdneasci pe veriqoara lui? Era limpede
cd r
mereu ascultase de sfaturile Iui dar c6nd
o femeie
indrdgostitd cum era ea, asta era o treabd
fbarte serioas
- f iam spus c-am si te ajut, dar nu aga.
Agata gi-a pus mdinile in golduri. Sd_l
convin

Lorenzo se dovedea gi mai greu dec6t sd incerce


cu te
Ea nu voia decdt sd o apere in caz cd
eradescoperitd.
- Cristopher meritd o ldmurire din partea mea. $i
tdcerea asta absurdi datd de tata gi de
bunicul.
- Ldmurirea de rigoare i-a dat_o tatdl tdu la Zambra.
-Am tot dreptul sE incerc sd-mi rezorv treburile cum,
mai bine de cuviin{d gi sunt incredin{atd cd fEcdnd
cum
el gre$esc.

- Nu vreau sI devin dugmanul familiei tale pentru


moft. ochii Agatei au strdrucit cu o durere care
a rEcut
stomacul lui Lorenzo si se strAngd. pupilele
ii

ard

limpede chinul pe care il indura. Daca faciasta,


totul o sd
qi mai greu. Ar trebui sd lagi lucrurile
a$a cum sunt.
- Prietenii buni se ajutd,l_a infruntat ea cu repro$.
- Prietenii ne ?mpiedici sd facem gregeli ireparabile.
- Ce rdu poate sd-mi facd sd stau de vorb[ cu un
care in curdnd va pleca inAnglia? Va dispdrea
din viafa r
ca qi cum niciodatd nu l-ag fi intdlnit. gi
nu po(i sd_fi inchi
cat mA doare lucrul 6sta.
Expresia govditoare de pe chipul lui Lorenzo
i_a
rlspuns la multe necunoscute. Nu putea sd
creadl. inc
sd-i apere virtutea evitdnd o int0lnire intre
ea qi Cristoph
- Tat5l tdu se teme cI te va compromrte, a recunoscut

cele din urm5. Fiindcd astfel nu ar mai putea


sd e
c[sitoria voastr[.
ii venea sd rddd ca o nebun6. La asta se reducea totur

260
I

Iwr;rn-*tA
privit hotdr0t[ pe prietenul ei inainte s[-i mirturiseascd:
'[ata nu are de ce sd se ingrijoreze. Nu existd primejdia
dc rr rnd da lui Cristopher pentru ci deja am fEcut-o qi nu md
eitcsc. Ndrile lui Lorenzo s-au dilatat gi ochii i s-au redus la
It lirric primejdioasd. Ceea ce tocmai spusese ea schimba
folrrl. $tiu foarte bine care imi este locul, a continuat Agata
;l tloresc sd ac(ionez cu maturitate gi inteligen(6. De aceea,
('r'rstopher merit[ sd aud[ de pe buzele mele un rdmas-bun
n

l,orenzo a intrerupt-o:
$tii ce ai recunoscut? a intrebat-o deodat[.
lia a rdsuflat cu putere.
intotdeauna am fost congtientd de pozitria pe care o
rrcrrp5 lordul Beresford gi de cea pe care o ocup eu. I-a
;rrrrrenit titltul ca sd nu mai rdm0nd nicio indoiald cd
nclionase pe deplin congtientd de faptele ei, dar expresia lui
l,orcnzo continua sd fie hotdrdtS. $tiu cd o rela(ie serioasi
Irrlrc noi este cu neputin{d dar nu pot sd-mi indrept inima pe
llt clrum, chiar dacd incerc s-o fac cu capul.
'lbrbegti intr-un fel nechibzuit.
Nu ai incerca sd faci la fel dacd te-ai afla intr-o situalie
nscm[ndtoare? Dacd ai iubi din tot sufletul, chiar dacd ai gti
t'rr acele simt[minte nu au cum sd se implineasci? Agata
locmai ii aruncase o provocare. Ce rdu poate s6-mi facd
sir-rni iau rimas-bun de la Cristopher?
Lorenzo a privit-o atit de intens inc0t ea a rogit. Pre{ de
critcva momente au rlmas t[cu(i.
Englezul t[u st[ la hanul Elvira. Agata s-a rlsucit cu
ptrtcre ca s[ se uite la v5ru1 ei, care tocmai intrase pe u$a
hibliotecii. Chiar eu te voi duce acolo dup[ ce vom vorbi, a
rrtliiugat Carlos.
- Cdnd ai venit? l-a intrebat miatd.
- Las6-ne un moment singuri, Lotenzo, este grabnic sd

26t

,4arcnn GoNBw
am o disculie cu verigoara mca inainte
sd md
Madrid.
Acesta a fEcut un gest de incuviinlare gi
a oftat
fiindcd ldsase responsabilitatea pe umerii
lui Carlos.
- Ne mai vedem, Agata; bund, ziua, Carlos.

Dupd ce del Valle a plecat, virul ei qi_a infipt


ochii
- Staijos. porunca fusese categoric[ 9i Aiata s_a
fir[ sd crdcneasci. Am nevoie Je ajutorul tiu, i_a
dintr-o datd.

- $tii doar cd poli sI te bizui pe mine, a rdspuns


-ingrijoratd.
Ochii intuneca{i ai vdrului ei pdreau obositri.
- Mai inainte trebuie sd afli despre ce e vorba. A
rdmas trcutd qi carlos a rdsuflat ad6nc.
Trebuie sa-l duci
bunicul tiu departe de aici, in Franfa gi te
rog sd ai grijtr
el. Ea a clipit de mai multe ori incercdnd sI p5t
infelesul vorbelor ei. Lordul Beresford
este dispus sI a
cdt va fi nevoie inainte si trimitd raportul
la Londra.
- Bunicul nu va pleca, i_a spus Agatacu convingere.
- $tiu, dar am aranjattotul ca s_o fac5.

- Cum? l-a intrebat nedumeritd.


- Am inchiriat o cdsufi in sud, pe l6ngd Bordeaux.

tiu m-a

ajutat cu demersurile.

Atunci

ea a inleles absenfa
Tata este de acord?

virului ei din ultimele zile.

- Da. gtie ce primejdie il papte pe Gines dacd rdmine

C6rdoba.
- infeleg, a rlspuns.

Iuansrn-tuA
lL' vor insoJi Lucas gi Felipe gi vor rim6ne cu voi ca sd
t0 polrte de grij6. Manuel gi Ram6n se vor ocupa de fermd

Illn;r sc intoarce unchiul.


l'oate cd nu va mai putea s[ se intoarcI, a spus intristatd.
M-am gindit la asta dar alti chestiune trebuie s-o

hrrrrrrinr. Eal-a privit drept in fa{d. Lordul Beresford nu


Irulrrric si qtie unde te afli. De ce ii cerea v[ru] ei aga ceva?
I rlis;lus sd ne dea cAt timp avem nevoie dar este rnai bine
rn nu $tie locul unde se ascunde Gin6s. Aga nu va fi nevoit
rl lirci fa{d unei probleme gi mai mari in cazul in care
r ()r()rura spanioli se hotdrdqte si cerceteze rolul lui.
Ce incerci sd-mi spui? l-a intrebat cu glasul un pic
f)oate

fi

acuzat de complicitate, sd rdmAnd dezonorat ca

al Coroanei pentru cd a ascuns informafii. Dar dacd


rrrr ;lic unde vd ascundeli, cu greu ar putea si-l acuze. Agata
Irrlclcgea prea bine. Vrea s[ v6 ducd la casa lui din
l'orlsrnouth dar asta nu este cu putin(i. Rela(iile bune dintre
Sprrnia qi Anglia ar face ca Gines de Lucena sd trebuiascd
rrlit'rrt

,,,r

sc intoarcd la C6rdoba. Coroana spaniold s-ar agtepta la o

;r.'rlcapsi exemplard din partea Angliei pentru complicele


rrrrrri trdddtor al Spaniei; inJelegi?
Da, gi imi pare rdu cE nu m-am gdndit la asta.
S-a gdndit pre{ de un moment. Dacd Beresforzii ajutau
rrrr traddtor, bunul lor nume ar fi pdtat pentru totdeauna cu o
or'irril greu de qters. Cristopher nu merita a$a ceva pentru cd
r oisc sd se poarte ca un domrr. Ea se ddduse lui pentru cd il
rrrbca qi nu putea sd se cdiasc6. nu avea de gdnd s-o facd. Va
;rrstra o amintire frumoasi despre iubirea imposibild pe care
r o purta.
Agata a inchis ochii cu adAncd durere. in niciun caz nn
loia sd-i facd rdu lui Cristopher gi gtia ca vdrul ei avea
263

IwrSrn-uA

,lrutrru GBNtw
dreptate sd aclioneze cu atdta b[gare de seam6.
- CAnd totul se va fi sffirgit, vei putea s[ iei leg[tura
qi s[-i l[muregti pricina tdcerii tale. Agataa gtiut ci aqa
nu ar fi cu putin{d. Cristopher trebuia si-gi ocupe
ea pe-al ei. Te voi inso{i pdn[ la han ca se-ti iei re
de la lordul Beresford, cum doregti. ii voi spun e tatd
ci ai petrecut dup5-amiaza cu mine. Am sd te ag
taverna Montilla. Agata voia sd spund ceva, dar Car
i-a inglduit. Lordul Beresford nu trebuie sI bdnuiascd
Daci il iubegti cu adevdrat, trebuie si pdstrezi tdcerea,
integritatea gi bunul lui nume.
Ea s-a intrebat dacdva fi in stare sd-gi ia rdmas-bun
Cristopher frrd, ca el s5-gi dea seama de adevdrate
gdnduri, dar trebuia s-o fac6.
- Sd mergem, atunci, i-a spus.

36
Era aga de furios cd,, dacd, va mai merge cu paqi atdt
hotdrAji prin inclpere va llsa urme pe podea. De trei
incercase s-o vadd pe Agata dar tatdl gi bunicul ei
impiedicaser5. De c6te ori mersese la Casa Lucena in zi
la ore diferite, ca sI ii ia pe nepregdtite, ea era inchisl
odaia ei, nedorind s[-l primeascd, sau absent6. I se
prea suspectl ticerea ei, consimfdmdntul voit de a nu
o int6lnire fa(5 in fafd cu el ca sd discute limpede gi
apdsarea celor doi spanioli, ca s[ hotdrascd una sau alta.
in mijlocul acelei descurajdri, Cristopher era cu ade
ingrijorat pentru tatdl lui; s-a uitat la scrisoarea pe
264

in mdni gi a recitit-o? cum frcuse in ultimele dou6


i. John suferise un alt infarct, trebuia sI se intoarc[ de
tri in Angli a dar mat inainte trebuia s[ vorbeascd cu
a qi sd nu poatd s-o facd degrabl ii pricinuia o durere de
nrao de neindurat. De o sdptdmdnd, Andrew 9i cu el
u in Casa Elvira. un han mic chiar in inima oragului.
0rgoliul il impiedica si mai primeascd ospitalitatea lui
:ir

,olcnzo del Valle gi sd r[mdnd in casa Agatei era cu totul de


ftcgrindit. Agadar, inchiriase singurele camere din pensiune
f

situate la nivelul de sus avea deplinl intimitate.


Itteripcrile comunicau intre ele prin salonul mic la care se
{rrrrgea drept de pe coridor qi in fund erau uqile care
Ittr:lrideau cele doui camere de dormit pe care le foloseau
Arrrlrcw qi el. Dar fratele lui nu prea st[tea la pensiune. Se
hut'ura, pdnl la primele ore ale dimine{ii de feluritele
tlllhirtori care aveau loc pe strdzile C6rdobei; pdrea cd voia
l0 profite pdni la ultimul minut. Cristopher gi-a trecut
dt'gctcle prin pdrul rivdgit. Se gAndise ca ultimd solufie
rfl-i cear6 ajutorul lui Carlos de Lucena ca sd incerce s[-l
Ittrlrrplece pe Jean Michel. Se gdndise chiar sd se catere pe
,trlrrl care ducea in odaia ei dar a renuntat iute pentru cd
Ircbr-ria sd faci lucrurile bine qi un bun inceput era sI incerce
rn I convingd pe tatSl ei de bunele lui inten{ii dar, fir-ar si
lir'1, nu izbutea. Nigte ciocinituri u$oare in ugd l-au fEcut si
rc trczeascd brusc din gdndurile sale 9i sd se indrepte
Intr-acolo ftrd s[ stea pe g6nduri. Cdnd a deschis, inima i-a
rnlir din piept. Opritd in prag, era chiar Agata Martin. il
pnvoa in t[cere, fr0ngindu-gi mdinile 9i deodatd o furtuni
I rr scuturat din cap pAn[-n picioare.
N iciunul dintre ei nu a gtiut cum s-a intirnpl at, dat dintr-o
rlrrtri ea era in bralele lui, primind un sdrut lung qi addnc.
('r'istopher a dus-o induntrul incdperii mici in vreme ce
rrrchidea uga. Agata s-a ldsat sSrutatd cu dorin(6 9i disperare,

;l liind

265
t

IunWn-uA

,4runrrz Gtt'tBw
ii

fusese atdt de dor de el!


-Am creztt c-o sd-nnebunesc. Nu mi l6sau sd te
- $i mie mi-a fost tare dor de tine.
-Ai un tatd,foarte incdpd{6nat, acum gtiu cu cine
Suntem pu{in ingrijora{i pentru bunicul.
$tiu, de cdteva zile intorc problema pe toate fe{ele
am ajuns la o in{elegere destul de multrurnitoare cu vdrul
Cred ci totul poate sd iasi brne.
- Dar n-am venit sd vorbesc despre bunicul, i-a spus
pe un ton seducitor.

- Nici eu nu vreau asta, a rdspuns Cristopher

cu glas
poatd
fir[ si
sd-gi ia ochii de la ea. Vino,
sd facem planuri gi avem foarte pu(ina vreme. Agata a si
un fior in stomac auzindu-I. Trebuie s[ md intorc de i
Portsmouth, tata s-a imbolndvit grav. Inima ei aproape
oprit. $i-a infipt pupilele negre intr-ale lui. Putea s6-i
de erno{ie qi

ingrijorarea de pe chip. Odatd acolo, voi face de


necesare ca s[ oblin o licenfi speciald pentru cdsdtoria
care va trebui s[ aib[ loc grabnic. Cind vom fi cds[tori(i,
trimite Coroanei raporh:I. Tdcerea ei nu a fost observat6
Cristopher, care nu gi-a dat seama nici de nelinigtea
frumoqii ei ochi. Vei putea sd te imbarci sdptdmAna vii
impreun[ cu bunicul tiu. Eu vd voi a$tepta la Dover ca sI
duc la Whitam Hall. Carlos de Lucena mi-a f6gdduit cd
vorbi cu tatdl tdu ca sd aprobe cdsitoria noastrS. Agata
in continuare buzele pecetluite, in vreme ce asculta vo
lui. il privea cu duiogie nesffirqitl 9i ad6ncd tristeJe. El
planuri pentru o viafd ?mpreund dar era foarte departe de
izbuti. il iubea atit de mult inc6t trebuia s[-l protejeze. Tr
nddejde cdtata igi va reveni curAnd, degi sunt recu
pentru acest noroc neaqteptat. Coroana nu va pretinde
trimit raporlul cdtd vreme el este convalescent. Vor a
rdbdare pdni la insin[toqirea lui deplind, ceea ce ne di v
266

fi

rrcfiondm

de tdcerea et' a
l)codatd, ca qi cum gi-ar fi dat seama
din ochi' curba ugoard
pnvit-o lung, scrutindu-i strdlucirea
igi doreqte orice
I hrrzelor roqii, care ii zimbeau a$a cum
hrrrbat indrdgostit.
E gravd starea lui John? l-a intrebat' cu adevdrat
Itrgli.iorat[.

acum cdtriva
Aavut o rec[dere; a suferit un atac de cord
de delicatd'
nrri r;i sdndtatea lui este destul
El i-a zitmbtt
Atunci, trebuie s[ te intorci frrdintdtziere'
extraordinard 9i foarte
vnzandu-i ingrijorarea' Agata era
i-a mdrturisit ea
Itrland va fi solia lui. Te iubesc, Cristopher'
rlcodatd. Te iubesc din tot sufletul'
o
I-ar fi pl[cut sd audi de pe buzele lui Cristopher
puterea'
cu toat[
rlcclaralie Je iubire la fel ca a ei, o dorea
care trebuia sd se
Itttrica dupd ea. Dar despd(irea tdcutd
fost mult mai dureroas[
grctreac[ peste citeva momente ar fi
Ar fi dou[ inimi
rl.cnt igiinchipuia dac[ el i-ar fi f6cut-o'
infelegea prea bine
rrrtlrdgostite siiite sa se despartd ' itgata
inAnglia' nu' cind ambele
,',, buiicul ei nu ar fi in siguranld
aga de bune
('oroane, cea englezd 9i cea spaniolI, aveau relafii
sd-l
trebuia
Dacd voia s[-1 salveze'
1r interese .e"iproce'
Anglia qi dac6 il
st.oat[ din Spania dar spre Fran(a nu spre
trebuia s6-1 lase liber pentru
rrrbca cu adevdratpe Cristopher,
capului slu, asupra
r.rr nicio bdnuiald s6 nu atdrne deasupra
marchiz de
pozi(iei sociale pe care o va avea ca viitor
Whitam.

.'#:
;*x*,rx:,T,J:I'i*xx'::11ff#,f
fi
oamenii ei' idealurile 9i

cl cu dulceald. Am in(eles 9i apreciez


de frumoasd ca 9i tine'
1or. Cordoba este aproape la fel

lclurile

-Atunci,las6odatdvorbagiiubegte-opeaceast6
la fel de frumoasd ca qi C6rdoba'

t'ordobezd aproape

267

Iwn7rP-uA

,4rutrrn GnNBw
lnvita(ia ci l-a luat cu totul pe nepregdtite. Vreau
amintesc sdrutdrile tale, sd-mi amintesc gustul tdu c6
,
fi departe de mine. Iubegte-mir. l-a a\AlaL
- Ca o canalie'? a intrebat-o cu ochi arzdnd de dori
- Singurul meu amant canalie. Cristopher nu a mai
nevoie de altd invitatrie. A luat-o in bra(e, a sdrutat-o
inceput si se indrepte cu ea spre dormitor. I se pdrea a
ugoard incAt ar putea s-o duc[ pind la capdtul lumii. A
s-a prins de gitul lui gi cu limba i-a smuls un geamdt
care a multrumit-o in tain[. Sub acel strat aristocratic
ascundea un bdrbat foarte pitimaq, cu singele la fel
fierbinte ca al ei. Cristopher s-a rezemat cu spatele de
dormitorului ca s-o inchidd, dar fdrd. sd-i dea ei d
Gurile lor s-au devorat una pe alta cerdnd mai mult de
celdlalt. $i-a pus picioarele Agatei in jurul taliei, 1i
practic agd\atd de el. imi place la nebunie gitul t[u gol,
spus ea ca sd-l af6(e. Trag nadejde sd nu te mai vdd nici
cu vreuna dintre batistele alea scorfoase, dar dacd o faci,
sd ti le ard din nou pe toate.
El a rds amintindu-si de indrdzneala ei dar hohotul
rdmas in gura care i-a cerut iardqi lirnba cu indrdzn
incerc6nd sd-gi aminteasci locurile ei ascunse, c
dinlilor, cerul gurii tare.
Agata adora gura lui Cristopher, gustul ei imbdtdtor
aroma b[rb[teasca a pielii. L-a simlit luptdndu-se
jupoanele ei voluminoase gi nu s-a dat bdtut pind nu a
pielea calda gi mdtdsoas[ a coapselor, pe care a mAngAi
cu vArful degetelor cdldufe. Mdngiierea i-a iulit batdi
inimii in chip necontrolat gi a fdcut sd-i palpite o dori
nestdpAnitd in mdruntaie, care a luat-o prin surprindere.
el abia dacd ii inglduia un rdgaz, continua s-o devoreze
sdrutul lung qi adinc, care o istovea dar o fEcea f
fericita. Era tulburatd dar dornicl de gi mai mult.
268

!'

ir*"1*r[-md iar[gi cu picioarele' i-a cerut' Ea a

cd ii indepirta ruf6ria
trt('ultat supusd 9i atunci 9i-a dat seama
simfit
in.los cdtrebit.ioittria lui tare 9i pregatit[' L-a
f r ,, lirsa
ce i-a smuls un geamdt
rrlrrrrccind in ea cu o singurd migcare
incruntat ca qt cum
trlrctiliat. Cristopher a inchis ochii 9i s-a
Aq nutea s6 stau
rrr l'i irrdurat o durere grozavd.Dumnezeule!
mai apoi' Pozi{ia aceea I
l,,rr toatd viafa, u ,prt o secundl

minunat s[ se simti
iror", Agatei iacatoasa dar era
totodata finut[ de bralele lui puternice'
1,r'trunsd ae et 9i
Ea nu i-a in{eles
i',,,,,luuro, e rindul tdu si stai pe uqd'
ca s-o rezerne de u9[
r,rrl'rcle dar cind Cristopher s-a intors
atai. Agataa in(eles' El avea nevoie de
1r rr inceput primul
,.',,

putere' fdcdnd penetrarea


,,,' 1run., de sprijin ca sd atace cu
intens[' Nu a gtiut in ce moment a incetat
,',-tui adAncd
,,,,,1t

9i

r[sufle dar jocul de seducfie al gurii bdrbatului.era


Cristopher i-a tinut
,r,,.'lagi pe care il simfea in[untrul ei'
cu cealaltd incerca
grrlrnele cu una din miini, in vreme ce
Data
,,,'
pieptarul strAns, neizbutind' Fir-ar s[ fie!

,,,r ntzri

i descheie
vriluare am de gdnd sd te las goald de tot'

llai-acerutcdutatgurainvremecesetopeain
rrrrbriliqarea lui.

('ristopher s-atrezitcind a auzitzgomotul uqii care d[dea


inainte ca el s-o
rrr rnicul salon. Agata plecase, dar nu
istovitoare' Prima oard
rrrhcascd din nou Jo o intentitate
mai tandru 9i dulce'
Irrscse intens, pletoric iar a doua mult
coll qi curb[ a trupului de femeie'
| 'r rtuse si exploreze fiecare
zeile care i se dddea
rl itlololatrizase de parcd ar fi fost al unei
enorm' Cristopher o
r ir $i culn i-ar acorda un privilegiu
in momentul in care
l:rcuse sd frgiduiasci c[ se va imbarca
era gata'Eaii fdg[duise cu
r rr primi confirmarea lui c[ totul
inima s[ sar[ in piept cu
rrrr zimbet frumos care i-a frcut
acum mult mai pulin
rrrultd bucurie. Desp[(irea i se pirea
269

,Arumta GtNow
dureroasi, degi s-o

Iwryrz-uA

irU@

adancr pe care i_oi","umereu;


l:',nru
temea cd doar
cu ea putea sd atingd o desfEtare
ca
acum cdteva ceasuri.
-S-a ridicat din pat gi qi_a pus pantalonii
gi cdmaga, pe
,
a l6sat-o descheiatl, apoi
q:_)^
a ieqit Aescuii.ti,.,
^.r.;m-at auzea zgomot gi s_a
intreb at daci
plecase, cum igi inchipuia.
Our.arO u
desnhi"
)^t --deschis rro^
^ dat
uga, a
nas in nas cu Andrew, care
nu i
aprinda llmpa cu gazdin
salonag
El a fEcut-o cu o migcare iuie gi
c6nd lumina cal
a vdzut strdru;i.;; jucdusd
din r
:1.:f:.:,Ei
",O"uJ:,": lltelui lui, a stiut .a
rdu ca
- ImI pare rau
-,ru
cd te_am
te-am trezit,
qoacta )^trezit- s_a scrrTrr
scuzat acesta,
dar
gtiam cd dormi. abia e
noud.
- Nu m-ai trezit, dar md bucur cd te_ai intors. Aga

::::?::':

:f]:::

grror"-iJffi:.*,

:i
.

il:i-:1, j,nulld v:eme sd pregdtim totul inainte


imbarcare.

Nu uita cd pe lauur" n."uur"f


G, Carter. At
,_u i,t,.uui ce anume g
::::1y?:::i
:1-."stopher
dacd
si-i dea vestea
despre tutaf fo. ruu
port. gtia crArthur..u d.j;;;
drum qi intr_o c
a hotdrdt cd nu-i va spune
nimic f ri arir"*
s5-l ingrijoreze. Bagajul tdu
u fort A.;u trimis pe Dia
negru. Fratele lui I_a privit
o sp.ar-ceand ridicatl.
fi
"u
lSsat un schimb de haine
pe pat.
- Ne intoarcem inAngli a? aintrebat surprins. Credeam
mergem Ia Ronda, la Aurora
gi Justin.
- Arthur a trimis un mesaj, Aurora gi Justin sunt
in d
spre Portsmouth.
- Bun, mai am cdteva ceasuri de distrac{ie.
Cristopher s_a uitat la el nedumerit.
- Nu gtiu pe unde ai fost toatd slptdmAna, nu ai
dormit
paful tdu nicio noapte intreagd...,
t_a must at.

,il#H;

:rff.l1

il:""

Andrew nu l-a lSsat sd termine.


Am fost poftit la o int0lnire foarte speciald. La dansul
lircului purificator, pe o mogie apropiati.
Apropiatd de ce? l-a intrebat el pe un ton sec.
- De orag, dar nu trebuie s6-1i faci griji, md voi intoarce
Irr vreme pentru imbarcare.
Cristopher a hot[rit cd fratele lui putea sd se bucure de
trltima noapte in orag.
- Este de mare insemn5tate sd te intorci la vreme. Avem
rh'um lung pdnd in portul Palos, in Huelva; acolo ne agteaptd
l)iuvolul negru.
- Bine, nu voi intdrzia mult dar trebuie sI asist la ritual.
M-a poftit unul dintre nepofii Eulaliei, Manuel, i]i aminteqti
tlc el? E in C6rdoba pentru Crucile din Mai.
- La gase, nu uita, gi ai mare grijd.
\,bi avea, nu face fafa asta de gheatd. C6rdoba nu a
rrrlncat pe nimeni incl gi n-am sd fiu eu primul. $i-apoi, am
eunoscut cea mai fascinantd femeie din lume. O cheamd
Itosa, ca pe floare, gi este atdt de delicatd inc0t abia pot
srr-mi iau ochii de la ea. Cred ci sunt indrlgostit.
- Ai grijd cu rachiul fierbinte, este foarte d[undtor gi
poate sd te lase in nesimfire.
Rachiu f,rerbinte? arepetat fratele lui. \'bi {ine seam6.
Dar ceea ce niciunul dintre ei nu gtia era urrna atit de
rrtlAncd pe care avea s-o lase in inimile lor oragul gi oamenii
rlin C6rdoba.

270

271

Iunnsre-uA

,4runrtz GpNaw

r'rrlnerabil['
a stat nemiScat' cdci
,\ ntcrs cu paqi ince(i pini la el' care
Voia sd fie pe mai departe
t,rlrrlrri Iui nu-i pldcea sd fie ajutat'
fiii lui' A dat la o partc o
Irrrlt'pcndent 9i nu o povar[ pentru
se afla chiar intr-un coll al
i,,,,,'i a. pe fotoliul care
multl grija' Apoi a scos un oftat
r rrrrrinultti qi s-a aqezat cu
rh' rrtlinci oboseald.
starea durnitale? Eqti
I')5ti sigur c[ vrei sa c[litoreqti in

trrtr o pozi(ie

37
Whitatn

Hall, martie

1833

Cristopher a dat majordomului minu;ile, pdlaria qi

VAntul ingheJat

al Atlanticului biciuia zilele ac

comitatul Portsmouth cu o fo4d neobiqnuit5. Nu-gi ami


un inceput de primdvard mai rece. $i-a frecat mAinile ca
gi le incilzeascd, in vreme ce se indrepta iniuntrul casei.
- \,bi bea un ceai cu lapte in bibliotecS, i-a
majordomului inainte sd deschidd uga gi sd intre in incE
incdlzitd.
Cirninul aprins l-a lIcut sd se hotdrascd incotro s-o ia
si incerce s6-gi ?ncilzeascd putin picioarele cit aqtepta tavl
cu ceai. S-a descllfat gi a ldcut un gest de u$urare cAnd a
simlit cildura la tdlpile picioarelor. De cAnd il afecta atit d0
mult frigul?
- Dacd mi s-ar fi spus acurr ci{iva ani cd te voi vedea
aqa, desculj in fafa focului, nu a;; fi crezut.
Cristopher a intors fafa spre u$a care fEcea legdtura intre
birou qi bibliotecS. Tatal lui stdtea acolo in picioare,
privindu-1.
- E al dracului de frig, i-a rispuns. Un acces de tuse al
marchizului i-a confirmat vorbele. Ar trebui si stai in pat,
r-a reprogat pe un ton prea autontar.
- Patul md sleiegte de pu{inele puteri care imi mai rdmin.
John vorbea ca un invins gi Cristopher a strdns buzele
vdzdndu-i atitudinea pasivd. Prefer sd mor in picioare decAt
272

,,,,,r,,,lescentinc6,i-aspusCristopherprivindu-l'
lui n[scut' l-a vdzttt
.lohn s-a uitat cu atenlie la intAiul
regretat cd lunga lui boal6 ii
rrr1,r'i.lorarea pentru el 9i a
altfel dac6 n-ar
,,',,.iupr... planurile' Totul ar fi putut sd fie
care s-a intors din Spania
lr srrl'crit recdderea aceea' B[rbatul
cel6lalt' rece'
qi de veselie nu sem[na defel cu
lrlrrr de iluzii
lumea cu nesfirqit dispre!'
,,,r1,,r'itar gi despotic. care privea
marchizul' chiar
Am nevoie de un pic de soare' a spus
de cel mai bun' acolo
,lrrcri ;tiu ci nu voi putea sa m6 bucur
rnrtlc-mi doresc.

John
('ristopher ;i-a infipt pupilele in cele ale tat[lui sdu'
va face doar trecind
r,riir si meargd in Spania, dar asta o
mai vorbea cu fratele ei de luni
grt'sLc cadav*t t.ri. Au'o'u nu
lui neclintite 9i hotdrise sd nu
,1..' zrle, din pricina atitudinii
vreme era el acolo'
',r' n1&i intoarcd la Whitam Hall cita
dar cristopher nu
Irrstin, curnnatul lui incerca sd ii impace
nici ea'
rrr ca de gdnd sd cedeze 9i
prim[vara' l-a raspuns'
Saint Tropez este un loc frumos
pic Aovditor'
.lohn a schilat un zimbet un
Mediterana'
Adevdrul este c[ doresc sd rev[d
niciun abuz'
- Trag n[dejde cd nu vei face
care nu-mi va ingddui aEa
- \tri avea cu mine o zureoaie
ecva.

sora lui sd-l insoleascb


Cristopher nu era defel de acord ca
mal
ior in cdlatorie' El ar fi preferat pe clneva

pc tatdl

rl

rl
il

IwWaail

Arutrrn GnNnry
calificat dar Arthur gi Andrew fdcuserd front
izbutiserd sd-l fac[ sd cedeze.

- Carter te va ldsa in Le Havre

gi se va intoarce sd te

data stabilit[. Michael Carter, cdpitanul Diavolului


va duce pe tatdl lui p0n[ in portul francez, apoi se va in

dupd cdteva sdptdmdni ca s[-l aducd iar[gi in


Marchizul avea intdlnire cu unul dintre cei mai vestili
din Paris, Pierre Fidele Bretoneau, care fdcuse progrese
in gtiinta medicald despre febra tifoidi 9i difterie.Tatdl
avea multd incredere in el. in Londra avem nigte
foarte buni, a spus Cristopher intr-o incercare ca tatdl
s6-i vadd opozilia la aceastd cdldtorie pl6nuit[ dar John
p[rerea lui despre asta.
- Aici sunt prea multe prejudecd{i iar eu am
incredere in judecata lui Pierre.
Intrarea lui Arthur gi Devlin l-a impiedicat si-i dea
rdspuns.
- Ard{i la fel de rdtt ca intotdeauna.
Salutul lui Devlin Penword, duce de Arun l-a fEcut
John sd-i rdspundd cu o strAmb[turd.
- \,brbegti aqa pentru ci nu te uitri in oglindd, i-a rdspr
cu umor, ridicdndu-se cu mari precaufii. C0t egti dispus
pierzi astdzi? Cei doi frafi Beresford au fEcut un schimb
priviri. Prezenla ducelui la Whitam Hall il amnza foarte
pe tat61 lor. Dacd mai continui s[ pierzi aga, Justin
mogteni o avere in ruind, i-a spus John, gi atunci ce se
alege de viitorul nepo{ilor mei?

Cei doi bdrbafi au pornit spre gridinile


conacului, neintrerupAndu-gi discu{ia.
- Totul epregdtit, i-a spusArthur lui Cristopher, cu chipul
sever. Acesta l-a privit dar nu a putut s[ spund nimic pentru
cd a intrat Marcus cu tava de ceai. A ldsat-o pe o m[sufd, po
care a apropiat-o de cdmin gi dupa aceea, a inclinat din cap
274

profitat cd

cristopher
u ,csi, tu r"t a. tdcut cum venise'
f,-r
dy
ceaqcd de ceai ca.sd se incalle
Arrhur igi punea o

Ti::

A luat
de la picioare i se incdlziser['
Degetele
nnrrtofii.
t"-gest de
fratele lui' cu politele qi un
r,crr$ca pe care t-o oadea
pe Cristopher' ca de atAtea ori
ttttrltrumire. Arthur l-a scrutat
liniile
continua s6-i fie foarte sever'
Itr rrltimeie luni. Chiful
totul de
se accentuaserd' dar era cu
l'irrc din collul ochilor
inmdnase Coroanei nu mulfumise
Irrlclcs. Raportul pe care il
misiunii' Impecabila carte
nptcptdrile generate la inceputul
lui se vdzuse p[tatd de
rlc vizit[ profesional[ a fiatelui
unul dintre conspiratori'
irrrplicarea emolionald fald .de
l{cputafia ii rdm[sese serl

serd zadarnice, o sumi de


neputincios' Agata
rlczamdgiri care il ldsaserd tulburat 9i
din viala lui Cristopher'
Martin dispdruse din Cordoba 9i
transformare
('and el a inleles c[ il pdrdsise' a suferit o
fusese dupd
care
cinic ai rece
brLrtald. Redevenise blrbatul

experi
un
Pc

Jffif,ltT
a

tat[lui

1or

l)ar C
de afacerile
il impiedicase sd se depdttez
de parc[ viala i-ar fi depins
lirrniliei gi s-a cufunai i' muncd
Beresforzilor cregtea cu o
tlc asta. Patrimoniul 9i bog[(ia
lui scddea ziiltpit
iuieald amelitoare Ja' optimismuf f{.etui
lui l-a ficut pe cristopher
zi. Ai nevoie de odihnd. Sugestia
mergi cu tata la Paris' nu
si-l priveascd atent' Tu ar trebui s[
Arrora.
obligaJiile' i-a rdspuns p-t
l:
- N, pot s6-mi nesocotesc
sd-l oboseascd aceeaqi
ton ridicat, fiindcd incepea deja
t.lircrrti" in acele din urmd sdptdmini'

275
^n<

,Lrunrru Gnttrw
- Dar nu e drept ca sora noastrd sd stea departe de
ei at6Ja vreme.
- Atunci, du-te tu cu el.
- Nu am puterea ta sd-l stdpdnesc, dac6 ag merge
am ajunge pe coasta spaniold, gtii doar.
- Nu pot s[ cdldtoresc acum.
- Gindegte-te mdcar o dat[ la favorul pe care i l-ai
surorii noastre qi ai vedea ce bine te face sd te simfi.
- M[ gdndesc la voi toti, dar nu pot sd nesocotesc
afaceri care depind de mine.
- $tii cd eu srurt foarte bun cdnd e vorba de lucrat cu
Faptul acela era de netlgdduit. Aurora ar trebui sd rd
acasd, cu familia ei.
- M-am gAndit sdangajez o persoand calificatd, un
sau o infirmierd, ca sd meargi cu tata dar a refiizat
Andrew gi cu tine a[i rzbfiit sI md facefi si renun(.
- Du-te cu el, a st5ruit fratele lui. Cu tine va fi mult
in siguran{[ qi v[ ve(i intoarce mai repede decit e prevd
Stdruintra lui Arthur l-a fEcut sd mijeascd ochii.
- Vrei sd scapi de mine?
intrebarea fusese rostitd pe un ton iritat.
- Da, i-a rdspuns tindrul cu hotdr6re. Ai devenit atdt
nesuferit incdt personalul tremurd cdnd intri pe ug6. A
gi cu mine ne-am gdndit serios sd plecdm de la Whitam
gi s[ nu ne mai intoarcem niciodati, dar n-o facem
respect pentru tata.
Cristopher s-a uitat la el cu o sprinceana ridi
auzindu-i mirturisirea deschis6. Degi, daci era srncer cu
insuqi, trebuia sI admiti cd atitudinea pe care o luase
vremea din urmd se putea considera autoritard. Dar dupd
se intorsese de la C6rdoba, se infruntase cu o haita de
dornici s6-l desfiin\eze, gi nu doar oameni politici care
gudurau pe lingd regele spaniol, ci gi omul pe care
276

IwrSte-*rA
Jenkinson. Cristopher nu era
Lucena 9i de trddar"i Og1l-tl
vurovat de tuga lui Gines de
primului ministru logodna
Murtin dar ajunsese la urechile
Jenkinson a adunat unu cu unu'
ii,i .u n.poutu trdddtorului 9i
alte ldmuriri'
Nrr prea mai era nevoie de
blesteme' De
Si se gflndeascd din nou la eal-a fEcut sd
dacd
de o schimbare de aer gi poate
Itrrrrir seamd )aveanevoie
nou
din
lui' Aurora va vorbi
iui ir*t." tatdf in locul surorii
.t gl uo, avea iardqi pace qi liniqte in familie'

@bert

c,,

imi voi Pregati bagajul'

38
Cimitirul P dre- Lachais e' P aris
Chipurile intunecate
Cortegiul funerar ajunsese la caplt'
acopereau cerul oraqului'
sc asortau cu norii cenuqii c tre
grea la locul ei'
Srcriul fusese depus in ni95 iar lespedea
eveniment ca s6-9i ia un
Numai cinci persoane asistaserdla
care murise frrd sd
rrltim r[mas-bun de la Gines de Lucena'
R[mdqi(ele lui
rnai poatd vedea Cordoba lui draga'

odihni
Aguta qi-a amintit cAt
lrunicul ei s-o inso(eas
l;crnando; trebuise s6-l sileas

parnAnteqti se vor

ez'
Pe

ele
are

qi nesigurd' inceputul
il ducea cdtre o destina-tie necunoscutd
pind cind Gin6s nu a
la Bordeaux fusese foarte greu dar
la C6rdoba' nu s-a
infeles cd nu putea s[ se mai intoarcd
nesuferit 9i iqi vdrsase pe
lasat. Atunci, a devenit brutal'
tat6lui ei a
,r.p""" lui toatd furia care il st[pinea' Sprijinul
277

,Lntnrru

GBNevz,

consolat-o in parte.
Agata igi sacrificase trei ani din via{d pentru buni
acum cd nu mai era, a pufut sE ofteze cu o ad6ncd
Se arltase atlfi de nedrept fa{5 de renun(area ei la
meritatd incdt nu gtia c0te rugiciuni ar putea si spund
inimi pentru odihna vegnicl a sufletului lui.
- Bunicul tdu se odihnegte in sffirqit in pace, i-a spus
ei cu glas grav.
Agata a ridicat ochii gi l-a privit. Fusese alSturi de
bine gi la rdu, dar incd nu ii iertase intransigenfa, felul in
o dusese in locul in care il voia el gi nu ea.
Carlos, Felipe gi Lucas s-au aldturat ca s-o consoleze.
- O sa vd intoarce(i la C6rdoba? i-a intrebat pe un ton
oarecare invidie care nu l-a surprins pe niciunul.
Lucas gi Felipe fuseserd de mare ajutor in
grele. Gin6s era un birbat dur, incapa{0nat gi niciodat[,
acei trei ani, nu-gi recunoscuse gregeala de a se fi impotri

regelui. $i-a menJinut pozi(ia ferm[ pAni la ulti


consecin{e.

- $i tu vei putea sd te intorci cdnd vei dori, micufo,


spus tatdl ei cu glas qoptit. Eu sunt gata sd vin cu tine.
"Dar asta este aproape cu neputin{d" s-a gdndit
lzbutise sd deschidd un mic cabinet in cel mai umil carti
din Paris, la care veneau slracii gi bolnavii care nu puteau
pliteascd serviciile unui medic bdrbat gi de aceea
multumeau cu ingrijirile ei. I se plreau incredibi
prejudecd(ile oamenilor in aceastS privintd. Erau femei
seam[ care striluciser[ in trecut gi in prezent in domeni
medicinii, ca Maria Catalina Biheronr sau Maria Gil
Boivin2, qi care se evidenfiau prin munca lor, dar era li
I

Maria Catalina Biheron. Medic specializatin fabricarea modetelor an

Maria Gillain Boivin. Absolventi de universitate. 1773-1841(n.a.)

1719-1786 (n.a.)

278

Iwefrr-uA
>.--__

undrum intr-o profesie


utut'
s6 munctY,lnd^ol.:: tU
i.rr,r, UatUa(i trebuiau etaupe jumdtate de bune'
1,,,,',r'*t,iiir giiinlifice cd
qi asta ar fr ca 9i cum m-aq
Ar trebui sd incep de la zero
urm6; in schimb aici' am viata
Itrtoarce cu ciliva uni i"
igi simfea inima strdpuns[ de
lrtrt.iatd, a rdspuns t"', fiit'dtd
r0

l'cr,eile.ur.

ro'utld-$it'oiuscd

rhrrcre gi afectatd de dor'

lz,butise

profesionale'
s[ dea o direclie corectd viefii ei

prea ridicat'
vrrtorului ei dar preful fusese
spus tatdl ei' Agata ii
Nu asta u. ,l,ui pentru iine' i-u
cu felul in
pe dinafard' Jean nu era de acord
trtr,, ptingerea
in domeniul gtiin{ei dar
unro ea iEi cigtiga o reputafie
*ult' $tii doar' a stdruit el'
hrviilase sd nu-i pt" p"u
voi izbuti s6-mi fac un
Parisul este un oraq foarte mare'

l(lst'

'
ldsat moqtentr e casa Lucena' a
urrnase alaiul in tdcere pAn[
mtcrvenit deodati Carlos, care
care
sd te dedici ajutoririi sdracilor
,,, ,,..f moment. Ai putea
Bunicul

t[u !i-a

ttntplu Cordoba.
drept in inimd' Era ceea
Vorbele vdrului ei i s-au infipt
in ftotnosul ei oraE' $i i se
t't' rlorea mai mult: sd se intoar"A
grirca absurd c[ bunicu
I clipe. Moqia La Alam
Manuel, Carlos fusese
( iirr6s fusese cea dreaPt6,
proprietate'
Iuftasera toatd viaJa pentru frumoasa
: E posibil s-o fac intr-o zi' a rdspuns ea' Dar nu acum'
merg aqade bine pe citar trebui'
-Treburile in Spania nu
grav' dJpar cd ar fr crezutc[ refuzul
rr rrf-trmat Felipe tJ;l;t
Agatei se datora acestui lucru'
inainte s-o ajute sd se urce
carlos s-a uitat la verigoara lui
iEi
Att"t inapoi in Marais' zona in care
rrt trisura care ii
irvca ea

'u

cdminul'

zig

,4arcrtz GrNBw
- Regele este foarte bolnav, a comentat Carlos c0nd
s-au instalat comod in trdsur[. Md tem cd se apropie vrer
grele pentru {ara noastr6. ingrijorat, Jean s-a uitat in
la Carlos. Fernando a semnat un document care a
Pragmatica gi md tem ci, dacd moare, ne vom confiunta
un rdzboi civil intre sus(indtorii lui Carlos de Bourbor
mogtenitoarea lui Fernando.
- Carlos este in Portugalia, nu-i aga? a intrebat Jean.
- Regen{a Mariei Cristina pare cd a izbutit o
apropiere de politicienii mai liberali dar nu este de ajuns.
intr-atdt ca sd potoleascd spiritele.
- Atunci, a intervenit Agata, nu este o idee bund sd
intoarcefi in Spania. S-a uitat la Lucas gi o secundd
aceea la Felipe. Niciunul dintre ei nu se adaptase frigului
Paris dar ea avea incredere cI nu vor pleca inc[. S-ar si
foarte singurd frrd ei. Tdcerea care a urmat i-a cufundat
tofi in gAnduri triste. Cind au ajuns acas6, Agata gi-a
rdmas-bun de la Carlos, Felipe gi Lucas, care se intorceau
casa lor, aflatd in celSlalt capdt al oragului. Am sd vd
miine? i-a intrebat cu un zitmbet dar niciunul nu a
n1mlc.
AmAndoi cordobezii aveau bagajele pregitite,
intorceau in Spania.
- Ai griid de tine, franfuzoaico, i-a spus Carlos cu dr
Odihneqte-te. Hotlrdgte-te in noaptea asta dacl te intorci
mine la C6rdoba. $tii ca ifi voi respecta hotdrirea, oricare

fi.

- $tiu, a rdspuns ea.


- i1i sunt dator, sI nu uili asta niciodatd.

Jean a coborit ultima treapt[ gi Agata a ridicat mdna in

semn de despd(ire, in vreme ce roJile trisurii incepeau sil


se migte gi vehiculul s[ se indepdrteze.
- Eqti obositd?
280

IunWP-uA

'

oftat. In
l**b"t* tat[lui ei a fdcut-o si scoatdin un
fa15 care ii

niulte proiecte
tlrrlitate, era frdntd dar cu
mai iute'
lllt'ciru inima s6-i bat[ mult
de cot pe fiica lui ca
.lcan a deschis ponilu 9i a {inut-o
jin fup' dar inainte sd intre in
, ,, .i,t" sd strdbatd gradin4u
strada
a intors capul ca s6 priveasca
rrrre trl vestibul, eg#

aceea'La inceputurile
inc6nta in mod deosebit zorra
;rrrslic. O
drept ar riului
rrrre

mare pe marul
, Marais fusese o mraqtina

locuitS de calugari' in secolul:'*"'-lii-,?ll


noblilimea parrzlana
i,, ,,r*u construirii pielei Vosges'
au
trezitintr-atlta interesul incit
Itrt'cpuse s-o vizitezeqi t"-u
care acum se
s[ construiascd palate frulo-ase de
;;,.. ffi
a
CAnd Ludovic al XIV-Iea
Irrrcurau unii negustori btgatri'
rlmas
clddiri fastuoase au
rrrrrtat curtea la Versailles,Lulte
t'''"t'olu!ia' nobili care incd locuiau
i,,,rn.i" Ul apoi, o dutd
locuite de
sd plece' Clddirile erau
Irt Marais, au fost
"uo'ti
chiar.dacd in acel moment
r'rrtrc burghezi 9i meqttquguti 9i
Agatei ii pl[cea foarte mult'
/ona nu mai era utaiit tittta'
din Paris'
i s. par.u cel mai bun 9i mai frumos.coltr
din cas a a<lus-o cu picioare':

St'rra Ei fusese

Mirosul

ft,n6*Ult:-l

desfdc^ea lnurul
:*".ltl;
1t 1"
tlccut pragul in vreme ce igi
de la intrare qt
cuierul
pus-o.iu
a
care
pe
i.,, ,*, ii p6l6ria,
niEte pantofi mult
,,r a schimbut.izntit groase din piele cu
s[ se incall e' a aluzit rAsul tatilui
rrrrri uEori. Cind a t"t*inut
in inc6pere' qt-a
,'r in salon' A ajuns la uqa care dSdea
lemn qi a privit cu un zAmbet
rczcmat un um6r Oe cadrul din
tatdl ei qi micul Cris' fiul
Irrrmosul tablou pt tutt il alcdtuiau
ani'
Agatei, care aveapu{in peste doi
des souliersl'
Tu ne peux po''ma)ch"r sans
caPului' iscdnd un hohot
.lean il arunca pe micuf deasupra
o miqca ad6nc'
rlc ris din partea copilului' care
'

Nrr po.ti

si umbli fhra pantoti' in fl'ancezl(n'a')

, -purlz GtNnry
Si vadi zi de zi chipul nrtri

iil-ilIlE

care trecerea vremii nu o micgora. "i


Eracel mai frumos
care il primise de la Cristopher gi cel
mai mare chin: <

era leit el.

Multa vreme, se simtise ingrozitoare gi


mdrgavd
dar siatul tatdlui ei gi atit
ram i r iei o h otaros#' r;
;:'Jr];. J
inslrcinatS, la pufind vreme dupl ce
ajunsese la Border
presupusese o mare surprizl pentru
ea gi respingerea
care au inceput s-o trateze cu multd
rdceald.Tatdl ei
foarte dezamdgit afldnd vestea dar timpul
ajutase
impdcarea spiritelor gi rezolvarea
neinfelegerilor dintre
Acum, Jean era incdntat de nepotul lui giasta
se vedea in
ceea ce frcea.
- Tu est le plus bel enfont du mondel
Ochii micufului au vdzut_o in vreme ce
era suspendat
aer.deasupra capului bunicului sdu gi
zdmbetuli_a devenit
mai larg.
- Mami! a exclamat printre rAsete. Zbol sus!
veux tu voler prus haut encore2? r-aintrebat
bunicul
.l-a -aruncat
din nou mult mai sus.
Cind micu(ul a fost din nou cu picioarele pe
pdm6nt,
alergatla mama lui, care a deschis tratrele
ca sd-l cunrinr
gi sa-l ridice in sus.
- Ai fost cuminte? l-a intrebat la ureche cu glas $optit.
Copilul a dat din cap, in semn de afirmatie.
- Vleau biscuitri, i-a cerut cu limba irnpleticitd.
- Cred ci ai m6ncat d,eja o multrime. Micuful s_a ui
complice la Rosa, care in spatele mamei
lui ii fEcea semn
degetul sI taci. $i nu mai ai nevoie
de niciunul.

cI il trinea in negtiinfd,

Cine este gata.

I Eyti cel rnai


frumos
r Vrei si zbori

conil din liulne. in francezd.(n.a.)

5i mai sui?.

282

;il;;:'

in francezd(n.a.)

i :fi:':;

IwrSro-uA
Agata s-a intors cu fiul ei in brafe ca sd se uite la femeia
urc avusese grijS de el cdt finuse inmormintarea. Rosa o
nlutilse la nagterea lui Cris. Era o moag6 foarte prefuiti in
Mrrrais gi devenise cea mai bunl prieteni pe care o putea
ll a clneva.
Mi rdcoresc un pic ai dupS aceeapun masa, i-a rdspuns.
Nu este nevoie, Rowena, am pus-o eu adineauri.
l;cmeia vorbea in spaniold, la cererea ei, fiindci dorea ca
trricuful sd se obignuiasc[ cu limba qi accentul pimintului
rrirr dar nu izbutise sd-i spunl pe numele ei spaniol. Mereu i
xt' udresa cu numele bunicii paterne.
l{osa l-a luat pe Cris gi l-a dus spre bucdtlrie cintAndu-i
rr haladd francezdcam deocheatd. Agatas-a intors cdtre tatdl
ct.

intr-o clipl sunt cu voi. Mi duc sd-mi schimb rochia.


Te agteptdm, sd nu intdrzii.
l-a luat pulind vreme sd se schimbe. Cdnd a cobordt din
otliric, tatil ei qi Rosa se a$ezaserl deja la masd. Cris avea
lirrluria plin[ de mazdre gi piure de cartofi, pe care le
rrrrrcsteca alcdtuind o mas[ cam neobignuitd. S-a aqezat l?ngit
liul ei gi l-a ajutat s5-9i bage in guri prima lingurd de piure,
t'rr buclfele foarte mici de pui. A rupt o felie de pdine caldi
l)c care a uns-o cu unt gi i-a dat-o. Micuful a lisat-o pe tava
rlc pe scaunul s[u inalt, in vreme ce continua sd prindd boabe
rlc mazire cu dege(elele.
- Trebuie sd merg laAvon ca si duc un colet.
Agata s-a uitat cu interes latatdl ei. Jean Michel lucra
lrcntru un bogat negustor de artd. Se ocupa de ducerea
tirblourilor gi a feluritelor obiecte de valoare pe care le
e urnpdrau. Munca nu era prea bine pl[tiffi dar tatdlui ei ii
plircea pentru c5 astfel cdldtorea mult prin [ard.
- CAnd qezi cd te intorci? l-a intrebat interesat5.
- Nu voi lipsi mai mult de trei sau patru zlle, a rdspuns el
283

IunnSrc-uA

,4nurrp GnNnw
scurt. Agata s-a scufundat din nou in tdcere. Jean a
t-o cu aten{ie. De la moarlea lui Gin6s de Lucena, fiica lui
mai pdrea aceeagi. $i uneori il durea tristetea pe care o
in ochii ei. O cunogtea prea bine gi in{elegea ce-i trecea
minte in acel moment. Nu cumva te gAndeqti sd faci

prostie, nu? Agata a ridicat brusc ochii din farfurie gi


infipt in cei ai tatdlui ei, cu deosebit interes. Trupul buni
tdu nu s-a rdcit in mormint, a addugat Jcan.
Ea a rdsuflat addnc Ai a dat drumul aerului pulin
pulin.
-Am fIg[duit sd pdstrez tdcerea cdt timp trdiegte buni
Dar el nu mai este printre noi gi mi se pare absurd sdaminteqti o promisiune pe care deja mi-am finut-o.
Jean Michel a l6sat furcr-rli1a pe masd qi Ei-a gters bu
cu gervetul de in. Se grdbise vorbind, dar nu a dat inapoi.
- MA tem ci dupd plecarea mea vei comite o fi
necugetatd.
Agata continua sd infepe boabele de mazdre cu furculi
pAna itl

fiului ei ca gi cum vorbele tatllui ei nu o jigniseri

pragul revoltei.
- Ca un tatd si qtie c[ are un fiu, este un act nechibzuit?
l-a infruntat pe un ton aspru la care Jean nu se agtepta. Mal
degrabd ag zice o faptd de bund credinfd.
- Dacd o faci, vei ardta cd te cdl[uzegte mindria gi nu
buna credin([.
Aceste vorbe au durut-o foarte mult. Vreme de trei ani
lungi nu se gAndise la ea insdqi nici mdcar o datd. Cum
indrdznea s[-i pund la indoiali purtarea?
- Micul Cris meritd si-gi cunoascd tatil, i-a spus cu glas
chinuit de remugcare gi indoiald.
Te-ai gAndit cd lordul Beresford poate are o familie a
lui? Ai fi muljumitd si rupi aceast[ legdturd de familie in
care nu ai loc?
284

I'

la aceastd Posibilitate 9i

rrr
lll

ee.1,s.i

durel:

:::..",*::

iar ea nu avea nlclun


fie insurat, tatd al altui copil
1,,,t.n sa
dar in str[fundul
rhcpt s6-i strice u''-tu-u*"'tecAn<1u-s:
bine' Tdcuse din respect pentru
rrrllctului simfea cd nu fhcea
mai era' lar tdcerea l[sa o urmd
lrrrrticul ei dat Cine't nu
o chinuia in fiecare minut ce
ntlirtcd in sufletul ei, care
lr('cca.

zi' de trei ani' a addugat


Md gindesc la asta in fiecare
la discu{ie' MAnca din
rrrr-o $oapta. nosa nu participa
Dar a venit Vremea sd trec
intr_o tdcere des6varqit6.

lrrrturie
lrr lapte. a incheiat Asata'
sd 1a5i totul aqa cum este?
Te-ai gAndit Si fa"posiUilitatea
amar'
Ea i-a adresat un zimbet
acum voi proceda dup[ cum
Mi-am finut cuvAntul' tat6'
chiar dac6 vol. gre$l'
rrrri dicteazi conqtiinla,
nou furculila Ei a infipt-o intr-o
.lean Michel a tuat din
a dus-o la gur['
Irrrcat6 de carne, dar nu
vei a$tepta pAnd ce mi intorc'
F[gaduieEte-mi mf,car cd

ani de t[cere' citeva zile in


Agata;i-a zis ta, Jupa trei
,lLts nu mai contau
' *, a$tepta PAnd la intoarcerea drrmitale' i-a fdgaduit
et'
rrcluindu-$i ochii de la tat6l

39
partz\an de la fereastra trdsurii
John a admirat peisajul
gindea la discu{ia purtat[ cu
irrchiriate, in vreme ce se
care se dovedist
..i,r"i"trf Pierre Fiddle Bretonneau'

Til

,tatnrtz GoNrw
.u@

descurajatoare. vorbel.
l-ui yu va mai putea suporta
incd o recidere gi nu era
de frcut. Pierre ii recomandase
o via{I departe de af;
frig gi de tensiunil e de zi cu zi, ceea..
i..ur" o ceartd
cu Cristopher, care se rlstise la
medic spundnd cd gi el
putut sd pund un diagnostic
asemdndtor, fdrd sd se lauc
un titlu academic in gtiin{e. considera
vizita la docr
Bretonneau o pierdere de vreme,
dar John avea nevoi
compare mai multe pdreri.
Pe de altd, pafte, trecuserd mulli
ani de c6nd ldsase

tot ce
::H glmllui
patrimoniul
^s6u..niscut
Beresforzilor
gi

avea legiturd

vedea cum Cristopher

treabd nemaipomenitd.
A tras in piept mirosul umed gi rdnced
al pavajului
.

ude,.al lemnului copacilor, mucegdit


de aburii Senei,
domina oragul ca un cordon q..prlto..
Trisura ?nchiriatd il ducea inapoi
la Hotelul
in centrul oragului, I6ngd palaiul Operei, Achille, sit
Montmartre
biserica Madeleine, ar putea spune
cd in centrur financiar
Parisului. Fusese singura alegere
luata in seaml
Cristopher, care voia sa
c{t mai pu{in cu putinfd
frumosul orag de pe Sena. ltea
J rhn se ,il;.; obosit dar cu cr
sd, viziteze frumoasa metropoll
care se intindea in
ochilor lui gi care te poftea si te pierzi
pe strddu(ele inp
pline de istorie.
Deodatd, a simlit nevoia sd se plimbe
pe malul straluit
copaci. A lovit de mai multe oii
.u bastonul
lDrurrut in
ln pIaI(
plafon
trdsurii, ca sI se opreascd. Cdnd
rofile au rlmas
desavirgire nemigcate, a deschis
ugitra gi i_a dat cAfiva nun.i
'zAmbet.
vizitiului, de care s-a despdrfrt cu
un
Dacd ar afla
Cristopher cd se hotdrA." .a ," ptimbe
Oe unul singur, firi
s-ar infuria darel nu era un copil
r

3rr-*i::l]:::tl.t
286

,;;;,*,;'#

IwnSra-uA
ft

sc

intoarci.

A traversat strada proaspdtl gi i-a admirat pe artigtii care

Grldina Tuileries, aflatd in capdtul bulevardului,


Irlr-un cadru perfect, chiar dac6, din nefericire, vremea
Ilnoratd nu prea ajuta la captarca luminii care le pldcea atita
lolccfionarilor de arti. Dar pictorii izbuteau sd ob(ini o
tlt'scnau

nrnronie de griuri in tablourile lor cu adevdrat spectaculoasd.


lir-rr spus lui insuqi cd trebuia sd facd rost de unul dintre acele
Irrrrnoase tablouri ca s5-l ducd in Anglia.

$i-a continuat drumul, Idri o fintd anume. A admirat


collLrrile Marais-ului, care era sufletul artistic al Parisului.
A traversat strada Saint-Antoine, cu frumoasele sale
rrurgazine deschise spre stradd. Pia[a Vosges era pur gi
srnrplu magnific[. impodobitd cu tei, era inconiuratd de zeci
rlc pavilioane cu arcade construite din cirdmidd., dar la arcuri

;r la cadrele ferestrelor se folosise piatrd. A observat cu un


oclri de artist numeroasele palate care igi ar[tau toatd
splcndoarea in fa{a ochilor intrebltori ai trecdtorilor. S-a
ollrit in dreptul unui blrbat care scria complet addncit in
pinduri; pana ii l5sase nigte pete negre pe degete dar el iqi
vcdea mai departe de treabd, strlin la tot. Cu un zAmbet de
nrLrl(umire, John gi-a continuat plimbarea sprijinindu-se in
lxrstonul tare. A descoperit o grddind mici, plind de copii
cirre se jucau, gi atunci gi-a adus aminte de nepo{ii lui gi
inima a inceput sd-i batd mai tare. Ce dor ii era de ei, de r6sul
Ior, de jocurile lor, de sdrutdrile lor gi de discu{iile lor
copilSregti. Erau motorul care miqca lumea lui gi la care
rkrrea sd se intoarcd. S-a hot[rdt sd se ageze un moment pe
una dintre b[ncile libere, ca s[ se bucure de sunete gi de
lasete. Era bolnav dar ?ncd putea sd se bucure de un moment

tlc singurdtate.

Viafa continua in Marais, in ciuda absenfelor. Ca gi cum


287

Iuansrn-uA

,Arunrru GnNzw
moartea nu l-ar fi luat pe Gin6s de Lucena, nici iluziile
de a-qi revedea patria liberd, cum o visase el. Agata
singur6. tn cele din urmd, verii ei se hotdrAserl sd se
la C6rdoba, impreund cu Carlos, care trebuia sd fie de
in Madrid, ceea ce o indurera nespus, dar o gi ugura fii

astfel nu mai trebuia si le vadd fefele care ii


rdm[sese in Franfa. in sinea ei, sim(ea o descurajare a
intunecatl ca ziua care incepuse, atdt de tristd incdt i
s-o mdhneascd gi ii zdruncina increderea in ea insdgi.
Micul dispensar de pe strada Saint-Antoine, unde
era inlesat de pacientii care-gi agteptau rdndul printre
gi strdnuturi. Iarna aceea frcuse ravagii printre paizieni,
ales printre cei care nu putuserd sd se incdlzeasci cu cd
Lunile reci fuseserdprea lungi gi grele iar alifiile cu
qi ceaiurile de rozmarin nu alinau durerile de piept, nici
convulsiv6.
Agata s-a spilat pe miini cu multi grijd inainte si r
ocupe de urmdtorul pacient, care avea nigte b[gici destul t
ingrijor[toare pe tot corpul. Uneori, micul Cris se ju
impreund cu copiii care agteptau in sala amenajatd in
scop, dar in dupd-amiazaaceeaRosa il dusese intr-o grddi
foarte aproape de acolo. CAnd vdzuse cu ochii ei cdt
aglomerat era cabinetul, se hotdr6se sd plece cu micu
astfel Agata va putea sd-gi faci mai bine treaba iar copilul
ar mai fr atdt de obosit.
$i-a legat din nou qorful alb gi a deschis u$a ca
primeasc[ urmdtorul pacient.
O agitalie urmatl de un glas care o chema a frcut-o
iasd afard, ingrijoratd de zarvd. Pacienfii se inghesuiau
urma ei ca sd vad[ ce se petrecuse qi cdrui fapt se
agitalia care se vedea in stradd. Doi b[rba{i il duceau pe
al treilea, mai in v6rstS, leginat iar Rosa alerga pe l6ngd
in brafe cu micul Cris, care privea totul cu chipul copi
288

plrn dc nedumerire.

Ce s-a intd'mplat?
induntru, repede! a poruncit hotdrit['
alerg[turii
pricina
te"und6 din
Iusa!Femeia nu putea 'd-i
a intrebat
o stdpinea' A fost un accident?
;t rr tulburdrii care
pribitd. S-a lovit?
le
('oi doi bdrba{i il puseserS deja pe patul din sal[' Agata
precise despre unde sd-l
dcschisese uqile 9i diduse indicatii
vea ochii alintili pe
ulcze dar ea nu s-a uitat la
informa{ie inainte sd
l(osa, incercdnd si scoatd de
speriatd' s-a uitat la
cdt et
fr,,.iu .a r consulte..Vdzdnd
extremitdlile ca sd vad6 dacd
lrrirbatul leqinat, qr r-a palpat

privirea pe chipul lui


lrrc vreun os rupt' Punin u-gi
piept' Era lordul John
itrcongtient, inima i-a sdrit din
nu a putut sd reac(toneze'
llcresford! Pre[ de cAteva secunde

de team6'
rirrndsese patahzatdde surpnzd 9i
Cind a simlit in
Ce i se intAmplase? Ce fdcea in Paris?
ii circula
virtul degetelor furnic[tura care ardta cdsingele

ii

a rdsuflat

adinc'

pas inainte 9i
rlirt nou prin vene, a IEcut un
de pe capul
('Lr miini pricepute, a atins punctele.delicate

grijd dar nu a observat


hrirbatului, migcAndu-se cu multd
luat pulsul 9i a vdzut cdera
rrrcio loviturd mai insemnat[' I-a
ce se int6mplase' nu
proa iute. F[rd amdnunte despre
doar ceea ce era evident: cd
inclrSznea s[ dea un diagnostic'
nu avea niciun os ruPt'

pe Rosa' care nu
Agata a ascultat-o cu multd atenlie
plccase din sala unde avea

cind deodata a
Stdtea Pe o banc[ 9i
ainte sd cadd in
n'rmas nemigcat qi a scos un
s-o ldmureascd ea'
rrcsimlire la pdmdnt, a izbutit in sfArqit
ceva foarte
cu antecedentele marchizului, un legin era
pricinuise leqinul' Dacd i
ingrijordtor. $i a crezut c6 qtia ce
toatd vina' Trebuia dus la
sc va intdmpla ceva. ea va purta
un pic ca s[ cheme
spitalul Salp0triere. Cind i-a r6sucit

289

,4runrru GnNow
trlsura de urgen(6, mdna lui John a apucat-o pe a ei
fdcut-o sd se opreasc[. A ldsat ochii injos spre chipul
avdzut c[ el o privea fix, frrd sd clipeascd qi foarte tul
Atugit de cAteva ori, incercdnd sa-gi dreagd glasul.
-A(i leginat,l-a ingtiinfat Agata intr-o incercare de

ldmuri ce se intimplase. VI doare ceva anume?John i-a


drumul la mdnl qi gi-a dus-o pe a lui la piept, cu un gest
durere. Agata gi-a mugcat buzele, grozay de ingrijo
Trebuie sI vd ducem la spital, infelegefi?
John a dat aprobator din cap.
- De ee? a intrebat-o atunci, cu privirea de o!el. De
arepetat ludndu-i iarSgi m0na.
Ea a sim(it ci vina o ineca.
- Lord Beresford, vi voi explica de indatd ce vd vefi
recuperat pu(in. V[ rog, acum nu spune{i nimic, vd rog.
gi-a infipt ochii albagtri pe chipul ei pdmdntiu. Este de
insemndtate sd vd pdstrafi calmul dar vi voi povesti
stdruit Agata.
- Acum cuvintul dumitale?
A durut-o profund cd se indoia de ea, dar o merita.
- il ave1i, i-a rdspuns cu un fir de glas. Aveli cuv
meu.

- Hotel Achille..., i-a spus sfo46ndu-se. Anunfa(i-I...


dar nu a mai putut sd incheie fraza gi a leqinat din nou.
Agata a qtiut cd trebuia sI se grdbeascd. A inceput
impartd porunci tdnirului care se ingrijea de pacienti in li
ei. Rosei i-a cerut sd se intoarci acasd cu copilul qi a tri
pe unul dintre b[iefii care obignuia s[ ducd mesaje, la
Achille si anunfe incidentul gi s[ spunS la ce spital il
pe lordul Beresford. Trdsura de urgen(d tocmai se oprise
ug6. Cei doi b[rba(i care il aduseserd pe John din parc I
urcat gi in vehicul, lucru pe care l-au fEcut cu grijd.
290

Iunryre-uA

prima dintre
Agata qi-a frcut cruce inainte sd inceapd
gata sd cadd de istovire' dar
trrrrltelle rug[ciuni. Era obosit[,
Fuseser[ nigte ceasuri lungi 9i
Iplrrr cra inafar[ de primejdie'
y,'lc. insa medicii erau conving
it,,..' r.1" cord, chiar daci trebuia

,,.'r,,ti.;r

Ag'ataa dat toate

datel

se vorba de un nou

cdteva zile sub obgtia despre pacient

qi evolu{ia lui'
continuat sd aqtepte veqti despre starea
ascultAnd
lrra cu spatele la uqa de la intrarea in spital
cdnd a simtrit o prezenfa care venea

rr

lnrrruririle medicului,
pentru a 9ti cd
,l,.pt rpre ea. Nu a fost nevoie s[ se intoarcd
tocmai trecuse
,,,'' ro.bu de Cristopher Beresford' care
se afla internat
prlgul Ei se in<lrepta hotarAt spre locul unde
lui apdsali pe podeaua
r,,rrl trl. Aauzitfiecare dintre paqii
din pricina ingrijor[rii 9i a
rlrrr nrarmur[ 9i rdsuflarea grea
sd se opreascd sau s[
rrrt'rci dar a trecut pe lAngd eafdra
i-a atins ugor mina'
rtoarcd fa!a. Marginea capei lui negre
nu o fi observat'
lrrrc ii cdztsepe lingd trup' Era firesc sd
peste pirul strins' pdrea
lrillrrdcatd in halat alb 9i cu boneti
la un medic'
u irrflrmier[ care pnmea porunci de
pagii lui pe
I)ar ea a fost congtientd de fiecare dintre
la dreapta 9i
coridorul lung, pdnd ce l-a vdzlt ludnd-o
a inchis ochii peste
rlispdrAnd din cdmpul vederii ei' Agata
se intoarcd acasd
de recunoscdtoare' Acum putea sd
rnrrsurd
lrr ca

ca sd se roage mai deParte'

40
in fiecare zi Agata
John evolua in mod foarte multrurnitor.
sindtatea lui dar cu
vcnea la Salp6tridre sd se intereseze de
291

,ArumruGmtrw
multd bdgare de seamd ra nu
negdndit o intdlnire cu el, ii era foarte
teamd gi remr
o chinuiau zi gi noapte. Nddajduia cd
,; ;r;;;;
discu{ie cu lordul Beresford inainte
ca el s_o descr
Trebuia sd se gAndeascd la o explicafie
buni, care
dovedeascl logicd gi credibild, da,
cum putea sd_i e
tlcerea voite? $i-a intors privirea
spre bebeluqul pe
examina cu m6ini pricepute. Oe
mai multe luni se
sI se dedice mogitului, sd ajute femeile
,a_$i;;;.;-p";
copiii; dar incd nu indrdznea sd fac6 pasul.
Moagele c6sti
de obicei foarre pu{ini bani qi, in
plus,;;
experienfd ca sI ocupe un post
de asistent al rrnrria rtinflg
mai faimogi chirurgi din paris. Acest
inceput, dar acum nu mai era at0t
de s
r[cit, oar
dar nu ave{t
- nE raL;rt,
ave{i de ce sd vd
mamei cu un zdmbet,. Este un bebelug
puternic gi sI
Dacd ii dafi ceaiul pe care vi l_am
recomandat, curAnd
mai tuqi.
- lram foarte ingrijoratd din pricina febrei,
^
femeia cu glas nelinigtit.
- Dacd se mai intdmpld, ii vom da ceva mai putemic,
fiind aga de mic, e mai bine sd folosim
ceaiuri qi compr
recl.
Tdnira mamd l-a imbrdcat pe micuf
gi cdnd l_a lua
bra[e i-a mulgumit din tot sufletul.

Iwn;re-uA

;.;;;,#;;

.Agata finea uqa ca sd_i facd loc si iasd, cdnd ochii ei


privit spre sald. Un bdrbat i-a atras
cu totur atenfia. std
pnntre oamenii sdrmani, ceea
ce flcea ca tinuta gi vifa
fie gi mai evidente. in fala ei se afla
protagonistul celor
fierbinfi visuri qi al ceror mai adevdrate
cogmaruri

ale
Cristopher Beresford.
. Cristopher nu gtia prea bine ce flcea in locul acela tir
de bolnavi dar trebuia s5_i mul{um"ur.e
personal medicu

292

il ingrijise pe tatil

si
fl incuviin{at nicic0nd cdlitoria aia blestematd. Frigul gi
Urrrczeala din Paris erau la fel de puternice ca gi in
Portsmouth qi nu ii flceau bine deloc. in clipa c6nd se va
lr('upera, se vor intoarce acas5, unde va fi bine ingrijit de un
Itttlc

sdu, salvindu-i via{a. Nu trebuia

ryccialist. Scaunul pe care stdtea era destul de incomod, dar


I tirbdat frrd sd se migte atdt cX a fost nevoie. Cdnd uga care
Irrpirr{ea zona de agteptare de incdperea unde erau ingrijitri
plcicnfii s-a deschis, a scos un oftat de ugurare; chinul lui se
rliir;ea. ii va multrumi medicului gi va pleca, dar cAnd ochi i
r.rru afintit pe persoana care stdtea in prag, a rdmas paralizat.
lirrrd gi mut la tot ce nu era ea.
'limpul s-a oprit in acel coll din Marais. Am0ndoi stdteau
trcrnigcali, fbrd sd poatd sd-qi ia ochii unul de la celdlalt.
I']rivindu-i fala uluitd, Agata a gtiut cI nu se agtepta s-o
vrrdi. John nu o trddase qi asta a ingrijorat-o gi mai mult.
('r'istopher s-a ridicat in sfhrgit qi a mers spre ea. Din numai
rloi pagi, a intrat in cabinet, dar Agata nu l-a urmat. $i-a
plirnbat privirea peste cele $ase persoane care agteptau s6 fie
prirnite. DacI primea si aibd o discu{ie cu el in acel moment,
rrl putea sd-i ia toatd via\a. $i nu era pregatitd pentru asta.

Nu, cdnd avea mintea atdt de orbitd de simliminte


ontradictorii.
Andr6, ocup6-te de restul bolnavilor. Agatas-a adresat
h l'rancezd tAndrului ei asistent, care s-a ardtat inc0ntat. Sd
linir locul gefei presupunea un risc mai mare dar qi cAgtiguri
rrrai mari. Ne vedem mdine la prima ord a dupd-amiezii.
$i-a desfrcut halatul gi qi-a scos boneta, pe care le-a pus intrrrrr mic dul[pior cu sertare. Apoi gi-a pus capa gi mdnugile
irrainte sd se uite din nou la Cristopher. Vino cu mine, i-a
ecrut cu glas scdzut. El nu a rdspuns. S-a mdrginit s-o
urneze intr-o tdcere care a agitat-o gi mai mult decit era. Sd
nrcrgem sd bem o cafea la Gwenhuifar; este un loc linigtit
e

293

Ii

, nurtz GsNrw
unde putem sd stdm de vorb[ gi
iegit pe strada rece fdra s6_gi adreseze
cuvAntul gi
_=

l"

"@

sd se priveascd, de parcdar

fi fost umbrele a doi strdini


merg impreun[ pe pavajul gri.
Odatd aqeza[i comod in vechea cafenea gi
cu cegt
masd, Agata a hotdrdt sI rupd tdcerea stdnjenitoare
cr
ldsase intre ei dar nu a fost nevoie,
cdci Cristopher i_a
o inainte.

Mulpmesc, a inceput cu glas hotdrAt. Ai fost


amablld, sd te ocupi de tata c6nd a leginat.
Ceea ce ai

s1

medicilor a fost foarte insemnat qi de trebuinld. gtii


cd eri
md descurc prea bine in limba tatdlui
tdu.
Ea s-a gdndit cd glasul lui era la fel
de ascufit ca
unui brici, dar nu putea sd_l priveascd in
fafd gtiind r
taind pe care i-o ascundea gi pe care
nu putea s6
dezvlluie. Era atdtde schimbat! R5m0nea
la fel de atrisi
d3r pe umeri ii ap[sa tdcerea ei in legdturd
cu ascu
gi pricinile pentru care il pdrdsise.
- Iart5-m6, i-a spus simplu. Tiebuie sd_fi ldmuresc...
Dar nu a putut si continue. igi simlea
saliva groasd
amard in gurd.
Strilucirea din ochii lui Cristopher o ardea.
ti provoca
g6dil5turd in pIrul de pe trup gi il irtAr.u
p6ni il frcea r
niqte ace ascufite de gheafl.
- N-am nevoie de nicio ldmurire! s_a rlstit pe un toc
care a fEcut-o sd tresard. Singura ldmurire
valabill rr
dat-o acum trei ani, mai gtii? f,iinaca
eu nu am putut sd
Agata aindrdznit sd-r prrveascd in ochii,
care in du
amiazaaceea nu erau la fel de albagtri
.u rn.o d;;";,;;
ca o furhrn5 de iarnd. I_a vdzut privirea
agresivd, chi
disprefuitor gi in coltrul buzelor i se oglindea
un cinism
a flcut-o sd se infioare. Era imbr[ cat frrd, cusur,
intotdeauna, cu redingotd inchisd la culoare
gi batistn
r

294

Iwryrn-uA
itrloirre deschisd innodati la gdt cu un nod foarte elaborat.
llrrgura deosebire insemnati erau citeva fire albe care ii
tltrrrtoiau argintii la timple dar pentru cd avea pdrul blond,
llrrir se observau.
Nu cunogti toate faptele, i-a spus in cele din urmd cu un
rlc
lI glas. Dar infeleg cd nu vrei sd md ascul1i, pentru cd,
tllcri ar fi fost invers, nici eu nu ag face-o.
Alt[ tdcere gi mai stAnjenitoare dec6t cea de dinainte a
ttrirnat intre ei, care nu dddeau inapoi din atitudinea
;r ccautd.

Trag nddejde cd bunicul

t[u

se bucurd de frumusefea

lit irtr(ei.

Vorbele lui erau inclrcate de ironie, dar ea nu le-a luat in


rcirn.ri. Cristopher se purta ca un adevdrat domn. Nu ridica
lorrul, nici nu insulta, in ciuda faptelor urdte pe care le frcuse
Irnpotriva lui. A inqeldtoriei gi a minciunii care ii chinuiau

rrrllctul gi ii (ineau buzele pecetluite.


A fost inmormdntat de curind

in cimitirul

Pdre-

l,rrchaise.

Sclipirea de surprizd din ochii lui Cristopher a (inut doar


o clip6.
imi pare rdu pentru pierderea ta. $i-a prezentat
uondolean(ele intr-un chip atit de corect incAt a ldsat-o plind
rlc indoieli. Nu qtiam cd practici medicina. Ea ii tratase rana
rlc glon{ cind au fost atacafi de banditri in Anglia gi ii spusese
r';i cra medic. Uitase? i1i place sd trdiegti la Paris? a continuat
t'1. Credeam cd oragul visurilor tale este Cordoba qi ci te vei
u)toarce acolo repede.
Agata s-a g6ndit la absurdul situaliei. Stdteau am0ndoi intr-o cafenea, vorbind despre nimicuri, cdnd singurul lucru pe
eirre il dorea in acel moment era sd o ia la fug[ gi sd dispard.
Trebuie s[ plec.
Spusese tocmai ceea ce gindea dar era atdt de agitatd' cit
295

,Lpterrc GeNrw
nu gtia cum sd se poarte in fatra lui.
- Te inso{esc, s-a oferit binevoitor.

- Nu! Exclamatia i_a iegit din gurd frrI si

Cristopher a ridicat intrebdtor o spranceand.


Este mai I
ne despd(im aici.
- \,bi veni miine cu tine la Salpdtrie re, tataeste congti
gi vrea sd-fi mulfumeascd. A tdcut
un moment. E curios ctr
a spus ca fusesegi tu cea care l_a ajutat.
S_a mdrginit si
spund cd doregfe sI mulqumeascd persoanei
care i_a sa
viafa. Ce surpriza a fost sd dau pesie tine.
Ce putea sd-i spun[? igi srm{ea vorbele
oprite in g6t.
- Nu este o idee bun6 sd vii cu mine la spital. Aguiu
un mod potrivit sd i-o spund ca sd nu-i
"d
trezeascdbdnui
dar ultimul lucru pe care il dorea era
o intdlnire cu Jol
fiind el intr-o stare de sdndtate at6t de dericatd.
Este inc6
convalescen{d gi nu e bine sd se grdbeascd.
Mr voi duce
I vdd intr-un moment mai potrivit.

Tiebuie sd fie m0ine, pentru cd ne intoarcem

Portsmouth. Plecam in cAteva zile.


Ugurarea pe care a sim
o auzind cdpleacd, din Franta a ame{it_o.
$tia c6 va trebui
vorbeascd cu John, dar nu credea cd
va hebui si fie a doua

Nu era pregdtitd sd se infrunte cu el. Avea


atdtea pentru
s5-l roage gi sd-l implore, cd nu ar putea
sE gdseascd vor
potrivite chiar daci le-ar cluta toatd
noaptea. A oftat foa
mdhnita gi negtiind ce s[ facd pentru a iesi
din incurcdtura
care se afla. Cristopher o vedea zb[t6ndu_se
nelinigtitl gi
inlrebat care si fie pricina. Clipea agitatd,$i
i$i musca bu:
pini s-a rdnit. Nu

;;;'.;

;;#;iltH:':#;:::;:;

in{elegdnd cd ea fusese cea care il ajutase


pe tatdl lui. a sim
o u$urare la t'er de mare pe c6t ii era
de adancd furia. cafear
Agateiera neatinsd in ceagci gi o vedea
frdngAndu_ql

maini
Idrd incetare in poald. Erafoarte schimbatd,
nu mai pdr
aceeaqi fatd veseld qi nepdsdtoare pe
care el o cunoscuse

296

Iuaqrn-*tA
Trec sd te iau la prima or5 a dupd-amtez:n.
l.rr I-a privit ldri sa in{eleagd, fusese foarte limpede.
MAine este cu neputin{d, serios.
( ilasul ii tremura at0t de tare incAt Cristopher a mijit ochii
pnrri i-a redus la o linie. De ce pdrea atit de stanjenite? Ce i
rl rrllirnpla? Ba mai mult, de ce chipul ei oglindea o teamd
rtlirl tle real[ qi de palpabilS?
De asta nu po(i sd scapi. \,brbele ii sunaserd ca o
gi aga le-a luat ea. Acum trei ani, ai fugit ca o laqd,
nin{are
rrrrre
rlrrr rle data asta, nu, domnigoard Martin. Mi voi ocupa
Irrlrrsc.

lrt.ls()nal.

Atunci, ingdduie-mi sd-mi iau rdgazul de care am


ll('\/()le.

,,[)e ce are nevoie de timp?" s-a intrebat uimit. Atat


ltrtLrrlinea tatdlui lui, cit gi a ei i se pdreau peste mdsurd de

ci n-o vei face.


A.gata gAndea cu iu(eald. in citeva zlle ar putea
Ca sd dispari din nou? Nu, cred

sd

lorrsulte un avocat gi sd se informeze. Ar cduta o infelegere


lr'lrilibrati pe care si i-o propunl lui John Beresford ca s-o
rr;ulc s[ domoleasc[ furia nesfirEitd pe care o va sim]i
( r istopher c6nd va descoperi totul. Fir-ar s[ fie! De ce tatdl
,'r lipsea atita vreme? Parcd totul se unea impotriva ei:
l,'sinul lui John gi acea intAlnire agonicd cu Cristopher;
;r1'onicd, pentru cd murea s6-l imbrdtigeze, si-i spunl
rrrlcvirrul o datd pentru totdeauna. Dar trebuia sd tacd rnai
rlt'parte plnd ce va veni cel mai bun moment ca s6-i
,lt'zvdluie cd era tatdl unui copil superb de doi ani. ii apdsa
1r,.' inimd fdgdduiala pe care i-o frcuse tatdlui ei inainte de
grlccarea acestuia la Avon.
Irra congtientd cd vremea ei se sfirqise. Nu mai putea
',,r-l ascundd, nu cdnd John ii aflase taina, dar s[-l infrunte pe
( 'r istopher ii trezea o adevdratd teamd.
291

Iunrsrn-uA

,Lrutrrp GeNpw
- Trebuie sd plec, a spus iardgi dar de data asta frrtr
priveasci.
- Trec m6ine sd te iau, a stdruit el.
Nervii au frcut-o sd izbucneascd mai inainte
previzuse.
- Ascultd-md bine, lord Beresford! S-a cdit de i
tonul pe care il folosise dar nu mai putea s[ dea i
incordat spatele qi gi-a infipt ochii intunecali intr-ai lui,
o privea intr-un fel ce i se plrea indescifrabil. Ma voi
s5-l vdd pe tatdl tdu cAnd voi crede de cuviin16, niciun
mai ?nainte. Ticerea lui Cristopher a fost foarte grdi
Bund ziua, s-a despdrfit Agata.
El nu s-a ridicat cAnd ea a fEcut-o, ardtdndu-i
atitudinea lui ce gAndea despre vorbele ei. A privit-o
cu paqi iufi 9i fErI sI intoarci privirea inapoi, dar dactr
inchipuia cd are ultimul cuvdnt, cdt se inqela! Sd o
presupusese sd simtd din nou golul acela in piept
chinuia, care il frcea s5 regrete toate lucrurile pe care
pierduse din vina ei: bucuria, fericirea de a se gti iubit
femeie plin[ de via15. ii ldsase o rand mult mai adAncd
igi putea inchipui cineva. Iar acum soarta o adusese in
lui.
Agata a trecut de collul strdzii opus cafenelei Gwenhui
qi a izbucnit in plins; a frcut-o cu o nelinigte grozavd, cu
durere sfigietoare. A pl6ns amarnic qi fEra sd poatl
conteneascd r6ul de lacrimi fierbinti care ii curgeau
obraji. Apoi a luat-o la fuga qi nu s-a mai oprit pdnd nu
ajuns pe strada Saint-Antoine, la ad[postul casei ei.
inainte sd bage cheia in broasc6, a incercat sd se lini
gi gi-a trecut poalele capei peste fatd ca s[ gteargd
plinsului.
Via{a avea felul ei de a-gi lua plata pentru p[catele
jignirile comise. Pentru ea venise ceasul.
298

4L

299

,Launu GnNrw
sI

deschidd gura ca sd le ceard femeilor


stdpdneascd odraslele, cAnd uga dinspre stradi s-a
ca sd-l lase sd intre pe Cristopher. Cdnd l-a vdzut a
a$a pe neagteptate a simlit un tiuit in urechi care a
surdd cdteva clipe gi inima i-a inceput o goand nebuni
fEcut-o sd r5sufle anevoie. Privirea i se plimba dd
Cristopher la f,rul ei, care stltea cu fa{a la ea gi cu
el. Simfea nevoia sd inchidd ochii 9i sd nu-i deschidd in
dezastrului care putea surveni dintr-un moment in altul.
Cristopher s-a intors ca sd inchidd uga dupi el gi
devenit congtient de glldgia copiilor in mica sald. A
ochii in jos ca sd se uite la disputa copildreascd gi l-a
pe unul dintre bdie(eii care voia o juc[rie din lemn,
dar de o culoare foarte {ipdtoare.
Agata simfea cd std atdrnatd in gol; nu putea sd se pri
de nimic. $i, in vremea asta, inima repeta aceeagi litani
"Nu te intoarce, micufule, nu te uita la el". Pret de c6tr
minute care i s-au p6rut veqnice, nimeni nu s-a migcat
atunci Cristopher a fEcut primul pas, in vreme ce fiul
fEcea altul inapoi; izbutise sd punl mdna pe jucdria pe
unul dintre ceitalli copii o ldsase dintr-odatd. incd un pas
s-ar lovi de el. $i-a dus mina la gAt intr-o incercare de
indbugi un (ipdt cu care sI atragi atenfia micufului iar
era ultimul lucru pe care il dorea.
Cristopher a continuat sd inainteze gi, in mers, a
m0na dreaptd pe care a adus-o la indl(imea capului lui
Cu incd un pas ar fi ldngd, el. Degetele lui au atins
bucelele blonde dar nu s-a oprit, cum se temuse ea.
privit gestul lui drdgdstos, chiar dacd incongtient. Ati
uqoard a m6inii lui a f5cut ca fiul lor sd ridice chipul
interesat de bdrbatul care il m6ngiiase, dar Cristopher nu
putut sd se vadd oglindit pe fatra copilului, fiindci igi [i
ochii afinti{i in cei ar mamer.

Voia

300

Iwn$rE-M
o u$urare ca
CristoPher a schilat un
tcroarele aproape i s-au inmuiat.

('ind a fost in fala et, Agata a sim(it

a$a

ifirrrbet sarcastic.
Parcd l-ai fr vdzutPe diavol'.
"$i aqa este" s-a gAndit ea, cu inima inc[ strdns6'
('opiii s-au intors la jocurile lor' odatd pierdut interesul'

nu cdpdtase atnAnarea
Agata s-a gdndit cd,p?ndla urmS'
dupi-amiaza de dinainte'
,.ru,i
'- in cafenea, invizitita,
asta-i tot' i-a spus cu glas foarte
rtr-u surprins
c[ vrei sd vin cu tine' Am
t('arzut, abia avzit. imi inchipui
care tocmai intra in
tri-i dau instrucliuni lui Andre'Rosa'
qi ea i-a rdspuns cu un gest al
Ircrpere, a salutat-o cu mina
un pacient' i-a pus
,l,,putri. Ctez|nd cd ll'gata vorbea cu
qi cdciula' l-a luat in brafe qi lrrrrcufului paltonul, mariuqile
protestat nici mdcar o dat[; gtia c[
u scos in stradd' Cris nu a
s[ se intoarcd acasd' Oftatul
unrlau sd meargd in parc inainte
Cristopher ar fi
,t*"i"i a fost o,a, at lung 9i de adinc incflt
cu desdvirqire
uiut.a tocmai sfArqise J "'rsA de.rezistenfd
asudate' Avea un micuf
rslovita. Ea qi-a gterspe halat miinile
tu Andr6' nigte mame strdine de tot
i,. putul de tonsultafit,
cd nu pdreau
discufia lor Ei trei copii atit de vioi
,'. nu
".u
un moment' Cristopher a
Irolnavi. Andr6, trebuie s[ lipsesc
la un moment se gindise el'
rrtlicat sceptic o sprinceand' Nu
( )oup6-te de tot in lipsa mea, te rog'
Tnnarul a dat din cap in semn de afirma(ie'
T[6sura aqteaptl afatd,i-a spus Cristopher'
gi-a scos halatul
Ne vedem miine, aadiltgat l+gata'care
.. . i-a
;i boneta 9i gi-a pus capa'
: - cerut
^^-,+ r.,.
lur
copii
dintre
9i
unul
brale
in
Apoi, a luat
care p6rea bolnavd
( 'ristopher s-o rrmeze' A vorbit cu mama
va consulta de indat6' A linigtit
;i a incredinfat-o cdAndre o
ele'
cclelalte mame 9i s-a desp[4it de
Cristopher i-a
Cind au ieqit in dupa-amiazardcoroas['
f

301

Iunawn-ru,4

,Lrunrrn GtNzw
luat-o inainte ca s-o conduc[ pdnd la trdsur6. F[cdnd
capa lui neagrd a atins ugor dosul palmei ei qi ati
fEcut ca inima Agatei sd-i tresard in piept. Nu putea s[
dacd fusese de emofie ori de team6 dar dac[ in loc de
ar fi lost rndna lui. ar fi leginat de incordatd gi nelini
se sim{ea.

Trdsura aqtepta la urmltorul coll de stradd. Cris


i-a deschis ugila ca si se ageze, in vreme ce ii d[dea i
vizitiului despre adresa la care trebuia sd-i ducd.
St6nd fa(6 in fa(6, timpul s-a oprit qi atmosfera a
fierbinte gi incordatd, dar amdndoi au pistrat tdcerea
privirile indepdrtate . Agata era concentratd, incercind
giseasci o explicafie logici pe care sd i-o dea I
Beresford, dar cum se explic[ inqeldciunea voitl? T
consimfitS? Nu gtia. $i daca se ingela?
- imi vine greu s6-mi inchipui un om precum Gines
Lucena intr-un orag atdt de rece ca Parisul.
Agata s-a intors din locul in care se afla: gindurile ei
mai intime.
-_ La inceput locuiam in sud, la Bordeaux dar buni
izbutit de doud ori sd treacd grani\a pe la Irun, cu g6ndul
se intoarcd la C6rdoba; a fost nevoie sI ne gindim la o

mutare. Solufia a fost Paris. Tata l-a ajutat mult sl


adapteze.

Din vorbele ei, Cristopher a putut s6 in{eleagd refuzul


Gin6s de Lucena de a p[rdsi Spania ca sd se stabileascl
Franfa.

- Itri place si practici medicina? Mi-e greu sd te vdd ca


o profesionistd a Etiinfei. Agata nu a rdspuns, prefera
pistreze distanfa gi nu si se addnceasci intr-o discu(ie
putea s6-i apropie. Avea nevoie ca el sd rdmAnd in
lui de rdcealS 9i indiferen\d, dar nu qtia c6t de ad6nc a
era Cristopher pentru cd o intdlnise intr-un fel atdt
302

dupd ce igi petrecuse luni cdutAnd-o, frrd


nr('ccs. Ai de gAnd sd vorbeqti"'?
lia l-a intrerupt cu o mAnd ridicat['
Nu doresc sd fac conversa(ie cu tine' Te rog, respectd

ii-rr,rmp1ator,

IrotilrArea mea de a pdstra tdcerea'

l,rivirea lui Cristopher s-a indsprit intr-atita inc0tpupilele


garguilor care
Ir ;rirreau ca de ptatrd, asemenea ochilor
mai inalte $i rnai vechi
hrrpodobeau acoperigurile celor
rlrrdiri din orag.
Pur gi simplu sunt curios sd gtiu ce ai de vorbil cu tata.
l)ar Agata a continuat sd priveascd pe fereastrd din
tr[surii procesiunea de copaci gi clddiri' fbtdre-i d.u
Irrcrsul
rrrr rdspuns.

Marchizul de Whitam st[tea intr-un fotoliu cornod l6ngd


de culoare bordo dinle.r'castr[. Era imbrdcat intr-un halat
moale. Pe mdsula din apropierea
11 un material englezesc,
l,toliului, erau mai multe ce4i de autori engleziPe care ea
mai multe batiste
rr cunoqtea, ca qi un pahar cu apd 9i
i-o dlduser5 era o
rrrrpdturite. incdperea spalioasd pe care
tkrvadi limpede a bogdfiei ocupantului ei' John li'aplimbat
rncct ochii pAnI a ajuns la ei, care stdteau in picioare in
parcd nu s-ar fi hotdrAt si intre' Qllttopher
1r'agul ugii, de
privea temdtotre.
,',,, .* un pas inaintea Agatei, care il
domni$oaraMartin.
nou,
Este o pldcere sd te vdd din
al lui John a flcut-o s[IrrtrS, te rog. Tonul corect 9r educat
btna. Aascultat dar paqii ei pdreax ai unui
1r rnuqte fErd mi16
sd ne [a$isinguri,
srrflet chinuit care mergea spre infern' Pofi
dar priviren tatllui
lltrle. Cristopher voia s[ se impotriveascd
mine trebuiesivorbim
Irri I-a oprit. Domnigoara Martin 9i cu
rntre patru ochi.

El a strins buzele, dar s-a supus poruncii deghizate in


lung[ 1a Agata,
srrgestie a pdrintelui sdu' S-a uitat o clipS
303

,4nunz

Iunnsrt-uA

GzNnvz

care a l6sat ochii in

jos, cu des[vArgire coplegitd.

- \6i fi afard... dacd ai nevoie de mine.


Avertizarea fusese foarte limpede.
- inchide uqa, te rog.
Ochii lui John au urmdrit cu multd atenJie migcdrile
s[u. C0nd a vdzlt cd uga era inchis6, s-a uitat la
Agatei gi a poftit-o sd ia loc in fa(a lui.
- Ardta[i mult mai bine, a spus ea.Afost primul lucru
i-a venit in minte ca sd incerce sE spargd ghea{a. Md b
cu adevSrat.
John o privea intens, aproape frrd s[ clipeasc5.
stltea la picioarele patului ingust, cu mAinile incruci
poal6 qi privirea a\intitd asupra lui. Sub cap6, pe care
gi-o d[duse jos, se putea vedea culoarea inchisd a
lipsiti de podoabe sau elegan(5; era imbrdc[mintea
lemei simple qi umile, dar asta reprezenta una di
calitilile ei cele mai notabile, pe care el o admirase in
- Doregti pulind apd?
Agata s-a gdndit cd va innebuni din catza formali
lui. A vdzut cum John umplea paharul de pe m[su[5
lichidul dintr-un ulcior de cristal acoperit cu un gervet.
- Niciodat[ n-am vrut s[-i fac r[u lui Cristopher, a
brusc. Marchizul a oprit paharul la jum[tatea drumului
gurd gi, fErd si bea, l-a pus din nou pe masd. Am pl

pentru cd trebuia s-o fac. John admira latura asta


spaniolilor, sinceritatea gi felul lor direct de a in
lucrurile, dar in acel moment, nu era prea sigur cd era
potrivit de a-i vorbi. Nu existd scuz[ pentru purtarea
dar era o via{[ in joc Ai nu am al.ut de ales.
- Nu doresc si-mi vorbegti despre fuga in F
impreund cu bunicul dumitale. Ceea ce md intereseazi
un copil de doi ani qi t[cerea pe care ai p[strat-o in pri
lui. Agata gi-a muqcat din nou blza, cu desdvdrqire
304

pentru mrne sa

a insemnat
f,-a.*1i r*i o idee despre cemarchizul'
Ea a oftat sfhrqitd'
,n,t totru'u""lui copil? a intrebat

j,,t',,

g.r.rfora igl Oaause searna de asem[nare' Am creztt

o s6-mi iasd inima din PiePt'


gura' inima i-ar ieqi pe
fii Agata sim{ea cd, dacddeschidea

ttt.

cu glas gov[itor'
Ce... ce frcea\tin Marais? l-a intrebat
.lohn a deschis ochii senini'
pur 9i simplu flceam
Chiar daci fi se pare de necrezut'
ne rezerva

Utl

lrlimbare Printr-un
nciden{5!"'
nu-i aqa, domn
Parisului'
*-,,'*U"al, Lu .r., ironie' Din
fiul ei
unde
loc
i,.r',Iir. sd se plimbe tocmai prin singurul
ce ea se ocupa de nigte
lc.iuca impreund cu Rosa, in vreme
m-a dus in grddina aceea'1 a
h,,lnuvi. Starta a fost cea care
sd se mai uite la stofa
rp,'s deodat[ John. Agata a incetat
privirea pe ef in trasull
tuchiei ca s6-qi pund din nou
respir pulin aer' qt
*i,lrt.u* cd md .,rfo., aveam nevoie s6

rr

viir[a,

rlcaceeaamceruts6seopreascd,s[m6plimbunpic.
Nucredinsoart[,ciinintAmplare,i-ardspunseacu
nefericit['
A fost o intdmplare neprevdzut[ 9i
govditor.
glirs
ir incheiat Pe un ton mai hot6tit'
Via{a are felul 1du.de-a
- Nefericitl nu, a contrazis-o el'
este acoperit de minciuna'
rrc ar[ta adevdrul cind acesta
ele din trecut'
j
Agata nu se simlea in stare s[-qi
Martin' ador
rlc aceea a pdstrat t6cerea' $tii'
ei' am simfit
t'trpiii. $i cflnd am vdzrtt grddin

ncvoia grabnicd sd m[ aqez


continue dar exPresia ei l-a
liumogi ar[tau toatd suferint
tlc ce. El se agtePtase sd va
rugine, deasemena de remuqc
nod in gdt care o impiedica
rrrAhnire addnc6. Agatasimlea un

305

Aaurtz GoNtw
sd rdsufle. Voia sd-o ia la fugd gi
sd nu se opreasca p6
nu va fi departe gi Ia addpost de tot.
Trebuie sd_i spui

voi face eu, i-a zis el deodatd.


Chiar dacl amenrn{area nu o intimidase,
din p
tonului blAnd, acesta fusese scopul Iui.
- Nu pot! a exclamat, cu teama mugcdndu-i din ini
Nu. PdnI cdnd tata nu va putea sd md apere,
nu pot s6
infrunt cu asta singurd.
John a fulgerat-o cu o privtre rece.
Ea a simtit un

ii strdbltea gira spinirii.

fior

Atunci, nu-mi lagi de dec6t..., a inceput


d.ar Agata

intrerupt.

-Aqtepta{i, v6 rog. John a vdzut_o inghi}indu_gi ar


saliva. O voi face, fr,gdduiesc, dar trebuie
utr Ja-rfll
sa_mi 0aIl
dafi
timp ca s[ mi pregdtesc. Ma tem de reactia
lui Crisl
c0nd va afla.
"$i chiar ai de ce sd te temi,,, gi_a spus
John. Deqi simf
o dorinfd neinfrintd sd-i vorbeascd
fiului sdu despre ceea
descoperise, s-a gdndit cd ar fi
mult mai bine sd fie ea ci
care sd-i spund adevdrul. Cristopher
ar putea s_o ia ca pe
bund dispozilie dinpartea sa.
- Am cuvdntul dumitale cd o vei face fErd int|rzie
Drept.rdspuns, Agata a izbucnit in pl6ns,
in vreme
incuviinfa dAnd din cap. Acum spune_mi
totul de la

12
Totul era pregdtit. Tatdl sdu dddea ultimele
_
Diavolul
306

dispozi{ii
negru inainte de plecare. Stdruise mult
sd r

Iwn;rn-uA
llrulnd cdteva zile la Paris dar el fusese de neclintit iar
lrt'rlicul il ajutase sd-l conving[. A doua zi diminea(a velierul
lrr lrlcca din apele franceze in direcfia Angliei, dar inainte
I rrslopher mai avea ceva de rezolvat qi avea de gind sI se
de asta de indat6. John voia sd vorbeascl fbarte serios
rrr rkrrnnigoara Martin dar el nu se gAndea s-o facd. Totul se
rlnrsose cu ani in urm6 gi nu voia sd reaprindi focul m6niei.
lpr, pc neagteptate, tatdl lui ii ceruse si se ducd intr-un parc,
Irrrrrlc aproape de locul in care Agataingrijea de bolnavi. l-o
t'r'r'uso cu glas hotirit gi privire indureratd. Atitudinea tainici
n lrrr John i-atrezit o impresie addncd. Ce ii ascundea? De
Itrrrlc interesul acesta de a-l face s[ piarda o vreme pre(ioasi
nrt'rgAnd intr-un loc necunoscut gi f5rd insemndtate pentru el?
l)rrr tatdl lui l-a asigurat cd acolo va afla ceva foarte insemnat,
lrrrc ii va aduce multe date despre domnigoara Martin gi fuga
lr prcoipitatd. in cele din urm6, la stdruinfa lui, a fost de acord
rri ccdeze, in schimbul dispoziliei sale de a pregdti totul pentru
tr

rrgrc

lor de a doua zi.Dacd el se ducea in locul de care ii


hl)usese, John nu se va impotrivi sd plece din Franfa.
('ristopher nu-gi putea stdpdni neliniqtea gi furia. Si fie
lirsrrl. in afara discufiei pe care o avuseserd tatdl lui gi Agata
lrr citeva zlleinurmd il scotea din minfi pind la un punct de
rrt'birnuit. De ce fEcuserd asta? Ce avea ea de spus ce nu
Irt'huia sd audd el? I se pirea cd John lucreazd impotriva
rrrlcreselor lui ca s-o protejeze pe Agata dar atunci, de ce se
llri['rea sd-l facd si se ducd intr-un anume loc Ai la un anume
r t'rrs'l Ce putea sd fie atAt de insemnat de nu putea sa agtepte?
\ licut acelagi drum pe care il fdcuse tatdl s[u. Aurmat toate
',r liccare dintre indica(iile pe care acesta i le d[duse. Trebuie
,rr lr aflat ceva vital daci suferise o loviturd atdt de puternicd
',,r tricerea lui incapafinata in fa(a interogatoriului la care il
,,upunea de atunci il fEcea s[ scrAgneascd din dinti de
rre putinfd. Cristopher putea s[-gi inchipuie prea bine despre
grlccarea

307

IwWrn-PtA

,Lrutrrn GpNnw
ce era vorba. Tatdl lui descoperise un

blestemat
indrdgostit! Dar de ce voia sd se ducd el sd-l vad[? Ca
apere pe viitor, cum fEcuse in trecut in leg[turd cu
De mai multe luni Cristopher se hotdrase sd uite tot
frgdduise tatilui sdu.
A strlbitut strada Saint-Antoine p0nd a ajuns in
Vosges gi a continuat drumul pini la grldinila in
leginase. Cdnd a ajuns in parc, ceea ce avdnfi nu i s-a
insemnat: cijiva copii de virstd frageda se jucau unii cu
flcdnd destul[ zarvd, sub privirile atente ale mamelor
Cristopher s-a rlsucit ca sd se uita la casele cu doud ni
care dddeau in parc, intrebindu-se care dintre ele ar fi
sd atragd aten(ia tatdlui sdu; s-a mai intrebat cine putea
iegit dintr-una dintre ele ca s6-i stArneascd o asem
emo(ie. S-a uitat la bdncile din lemn gi s-a hotir0t s[ se
pe singura care era libera. Pre[ de mai multe minute, ochii
nu s-au dezlipitde pe faladele gi ferestrele caselor.
ca din vreuna dintre ele sd apard cheia la intrebdrile pe
gi le punea.
Un striglt de copil urmat de o loviturd a flcut ca ochii
i se dezlipeascd pentru cAteva clipe de case gi sI se ageze
micufi. Unul dintre copii i-a atras puternic atenfia; era atdt
blond cd pdrul ii pdrea aproape alb qi se evidenfia pri
ceilalli copii, brunefi. Nu trebuie sd fi ar,ut mai mult de
sau trei ani qi de la depdrtarea aceea era bucd{ica rupta
flratele lui, Andrew. Acela,si par ciufulit la nivelul
oasele lungi qi mersul impleticit. Cristopher a zA
seminau pAnd gi la felul cum fugeau! $i privindu-l
inchipuit cum ar putea ardta un fiu al [ui. I se pdrea
necrezut asemdnarea uriaqd gi, aproape fErS sd-gi dea sea
a inceput si se incrunte. Nu-qi putea lua ochii de la copi
care sejuca, strlin de interesul pe care i-l trezea. ii
fascinat alergdtura. L-a vdzut urmirind un porumbel
308

;tt,
fhtr

se 9i deodata micu{ul a rdmas in

pic ridicatd se uita intr-un punct


zburase peste um6ru1 s[u
,,,,,,,,. in spatele lui; porumbelul
Pllnit

pe creanga unui copac frunzos'

ca s[-qi
o
inchis
A
I rrrrlrrir(iga trupul micuf'
a qtiut c[tocmai aflase
ll rrltima fibr6 a flinJei lui' [nstinctiv'
tat6l lui cu citeva zilein
Ilt'lrr$i Iucru pe care il descoperise
de l+gata i s-a infipt
rrr,',,i. 5i certitudinea triddriiinflptuite
fiecare simlimAnt
Ir inima ca un pumnal incins' PArjolea
neagr[' El insuqi eru gata
lrrrrtttrs transformAndu-l in cenuqd
o zguduire visceral[ care
rri sul-ere o cddere emofional[' Era
le l[sa la vedere dup[ ce
Ir rirviqea sim(dmintele bdrb6teqti 9i
inqeldtorii' Cum putuse
hrtlurase cea mai mirqav[ dintre
omoare!
rui r ascundd aqa ceva? Avea s-o
A cleschis ochii Ei l-a privit pe micuJ' care rdminea
aplecat in fa{[ ca s6-i
rrt'rnigcat in fa{a lui. Cristopher s-a
mai uitat peste um6ru1
ntrrga atentia 9i a mers. Copilul nu s-a
bdrbatului' Fireqte cd
hri ca sa-gi pund privirea pe chipul
1or! Dar nu era atdt
rt'rrtitna cu Andrew! $i cu toatd familia
a bdnuielii lui'
rh' ;rrost incit sd nu caute o confirmare
Bun[, cum te cheam6? l-a intrebat intr-o spaniold
presimfire' Numele
pt'r'lbct6. A licut-o ca s1-9i uffneze o

I sllins pumnii pe genunchi

rrrcrt cste CristoPher.

('opilul ,-u ,ltut la el cu ochii cit farfuriile 9i i-a zimbit'


mai avea nevoie de
lr rnlelesese vorbele! Blestem[lie! Oare
rrltc dovezi?

qi s-a indreptat
O femeie s-a ridicat din locul in care stdtea
a gtiut cI i se oferea
',1rrc ei cu chipul ingrijorat' Cristopher

ldngd el iar
',,,,rra sd capete raspunsuri' Micu(ul era tot
dat
t.,rr.iu pdreaagitata qi cam nervoasd cind il privea' $i-a
,,('iuna ca ii studia hainele scumpe qi purtarea distinsd' ceea
ieqea in eviden(6
ce i-a linigtit in parte temerile' Cristopher
309

Aaunu GpNaw
in zona aceea umird ca o muscd p. o

Iwqrr-utA

ruffi

pentru prima oard a fbst recunoscdtor


pentru pr.ivilegiil
care i Ie dddeau neamul gi boga{ia, pentnr
ca fbmeia sd
incredere.

Trebuia si caute rdspunsuri gi avea


cle gAnd
neintdrziat.

s_o

Chipul speriat al Rosei a fdcut sd apari


alarma in capul
Venise g6ffiind, cu pdrul rdvdqit obiaji
imbujorafi
9i
de eft
De ce nu era Cris cu ea? Uncle il lasase?
Fafa chinui
prietenei sale a fEcut sd i se strdngd
stomacul p6nd_ntr_a
cd i-a produs o durere fizic:a.
- Ce s-a intdmplat'/ a intrebat_o plina de nelinigte.
- L-a luat! Agata gi-a astupat gura cu o m6ni ca
opreasca un fipdt. L-a luat tatil luil
Mi-a pus rnulte intr
despre tine, despre copil... Nu nt_am
gAndit... Nu pu
sa-mi inchipui... Rosa a tdcut ca sa_giiecapete
rdsufl
Alergase ca o nebund cele patru grupuri
de locuinfe
despa(eau gr[dina de casa in carelocuiau.
L_a luat in br
gi a plecat cu el. in acel lroment, fcmeia
a izbucnit
lacrimi. Iartd-m5, Rowena! Nu am
$tiut sa reac\ionez
vreme q;i a fost cu neputinfd sd i_l iau.
O tearnd inghe{atd i_a pdtruns in oase gi a ldsat
.insensibild
la tot ce o inconjura pre{ de cAteva
momente lunr
-_ Cine a luat copilul?
S-a mirat de linigtea cu care pusese
intrebarea,
tremura ca o frunzd.
Rosa a oftat de cAteva ori inainte sI poatd
s[_i dea

rdspuns:

Lordul Beresford.
$i Agata a alergatca niciodatd in viala ei. Fard sd_gi pur
capa sau sI-qi ia mdnugile, a cdutat pe
o stradd principald
trdsurl care s-o ducd pAna la hotelul Achille.
dar o
310

Ilrlrrrrtru, migcarea inceatd a rofilor i-a provocat o agonie


tltt;ictoare. igi spunea ei ins6gi cd niciodatd Cristopher nu iIr lrrcc rdu micufului, dar adevirul era cd pentru fiul ei era
ln nccunoscut qi l-a inchipuit grozay de speriat. $i atunci
hrrrnir a inceput sd-i bati intr-un ritm primejdios. Erau Ei alte
;rlsibilitdfi pe care nu voia sa le ia in seamd, dar trebuia s-o
ln, rr. $i dacd o impiedica sd-l vadi? Ar putea chiar sd-l duci
rlt'prrrte de ea. Dar nu, Cristopher nu era atAt de meschin,
r rr rnustrat sever6. Oare ea nu frcuse ceva la fel de ur6t sau
llurrt'mai riu?

('and a ajuns la receplia hotelului, avea hainele in


rrt'oranduiald, ochii sticlogi gi igi sim(ea glasul trernurdnd dar

;rutut s[-i spuni recep{ionerului pe un ton autoritar


lrrrliscutabil cd trebuia sd-l vadd neintdrziat pe lordul
llt'rcsford, pentru o chestiune de viali qi de moarle. A fost o
mrrune, sau cel pu{in aga i s-a pirut ei, cd bdrbatul i-a dat
rrurrirrul apartamentului. Agata nu pdrea defel o doamn[ sau
rr lrcrsoand distins5, dar teama din ochii ei era prea adevdratd
r r s-o nesocoteascd. O femeie in starea aceea de nervi nu
;rrrlca sd mintd.
Apartamentele erau situate la primul etaj gi ea a urcat
lr('care treaptd de parci s-ar fi dus la eqafod. CAnd a fost in
lrr(ir ugii duble vopsite in alb, a clipit ca sa-gi limpezeascd
;rrivirea, care ii era tulbure. Se afla intr-o stare de nervozitate
rrrrlr62i1621e gi in acel moment s-a cdit din tot sufletul cd
lrrrcituise prin t[cere. A bdtut cu degetele in lemnul fin dar
rru ir auzit migcare in spatele uqii. A rdsuflat addnc qi a bdtut
rlin nou mai tare, dar nu era nimeni acolo. S-a aqezat pe
potleaua de pe coridor gi a aqteptat sd vini Cristopher.
\;tcptare ce avea sd insemne ceasuri grele. Cind trecuse o
lrrrnd bucatd de vreme, uneia dintre cameristele care fEcea
r rrrat in alte camere i s-a fdcut mild de ea, crezdnd-o o clientd
,;rrc pierduse cheia qi i-a deschis uga apaftamentului. Agata
311

\,.

,Larcna Gpttzw
i-a mulfumit gi s-a hotdrdt ra_t ugt.pt" p"
Cristopher
salonag. Mai int6i s-a plimbat agilatitprin
inclpere
la o scuzd, alegdnd vorbele p" .u."
i
le
va spun-e,
!u-se
istovitl de nesiguran\d,, a izbutitsi alipeascd
un pic rezr
de birou, l6ng5 fereastrl. C0nd a crezutcd
nu mai
indure, a auzit pagi gi o cheie pe care
cineva o
broasc6. S-a ridicat de pe scaun gi
a rdmas in pici
mijlocul salonagului, privind u$a care se
deschidea; 1
care ii despd(ea a rdmas deodatd
deschis. Cristopher a
surprins s-o vadd gi cdnd gi_a revenit
a privit_o ca gi cur
fi fost cel mai aprig duqman al lui. Dai Agata;;;,;;
aceastS reacfie; era aceeaqi pe care
o a\.usese ea cdnd a
ca il luase pe micuful ei.

Strdlucirea din ochii lui Cristopher i_a


ardtat c
emofiilor sale. Cruzimea sdlbaticd, vd,zdndu_se
inge
bucurie imensl pentru ceea ce aflase qi
o addncd

pentru ceea ce ii ascunsese ea.

Cristopher a str0ns din fElci auzind_o.


-Pe Diavolul negru, in drum spre Whitam Hall.
Cel mai mare cogmar al ei tocmai se
adeverea . igata
l5sat s[ cadd,laplmAnt gi qi_a acoperit
chipul .u urr-a,
mAinile, dar nu a pldns; avea sufleful
uscat de teama pe
t-o trezea aceastd intAmplare. Cum
fusese de acord lc
John Beresford si-i ia copilul? pentru
cd il convin
312

IwrSrr-tuA
'ltslopher. Ea ii ceruse timp ca sd-i spuni gi, vdzdndu-i
't'rca, alesese s[ ia el fr0iele in mAnd. Dar John nu gtia c[
rr Michel nu se intorsese inci de la Avon gi cd ea aqtepta
)ilrcerea lui ca sd-i mirturiseascd totul lui Cristopher.
Acum venise vremea adev5rului. Se sf6rqiserd scuzele gi
'tcxtele.
Nu ca si te rdnesc am tdcut, jur! a spus cu glas chinuit.
Arrr aflat c[ eram ins[rcinat[ la cAteva s[ptdmAni dupd ce
Ir'-arn instalat in Bordeaux. $i teama pentru ceea ce am
tlcsccrperit m-a paralizat; o vreme n-am qtiut ce s[ fac.
('trrroqteam urmdrile pe care levaat,eain familie starea mea
tlltrrl se va afla, dar n-am avut incotro. $i am pl[tit foarte
tcunrp, pot s[ te asigur. Cristopher rimAnea tdcut, nelu6ndu1t ochii de pe chipul ei. Bunicul gi-a ar[tat dispreful sdu
It('ntru c6, prin faptele mele, dezonorasem numele familiei,
Inl tata nu mi-a vorbit multe sdpt[mdni. A fost ingrozitor, un
fofrnar. Mi-era foarte team[, cred cd incd imi este dar
trrciodatd n-am vrut sd-ji fac rdu. Agatanu se agtepta la milS
rlrn partea lui dar tdcerea lui grea creqtea disperarea pe care
o simJea. Ea linea ochii in plm0nt, intr-o atitudine supus[. in
rlrrpd-amiaza in care ne-am desp[rfit, eram gata s[-[i spun
rlc ce nu puteam si plec cu tine degi te iubeam din tot
rrrllctul, dar cu c0teva ceasuri mai inainte m-au fEcut sd
trr(oleg primejdia la care te expuneam daci primeam
Ir opunerea ta sd pleclm, aga cum plSnuisegi tu. Mi-am finut
lrrgiduiala sd tac dar in mijlocul unei lupte cu mine insdmi.
Cristopher a gtiut cine se afla in spatele discufiei care o
t'orrvinsese de asta, v5rul ei Carlos de Lucena, dar nu i-a mai
;r:isat. Trecuse prea multi vreme iar el era grozav de furios.
Cdrei primejdii se presupune cd mi expuneai
rrcceptindu-md?
Glasul ii era atAt de aspru c[ fdcea fiecare silabd un
trrciune care o ardea. A ridicat ochii ca sd se uite la el qi ce a
313

h,

Aatenv GpNow
vdzut intr-ai lui a frcut_o si se
Indiferentra
inlocuitd cu o mdnie violentd.
- Puteai sE fii acuzat cI ascunzi dovezi gi chiar
arestat pentru cd,l-ai ajutat pe unul
dintre conr
aceea a trebuit si m[ indepdrtez de
tine gi l_am
bunicul in Franta ca sd-l apdr de furia regelui.

Ei'.,

a"ru

neincrez[tor.
- Tiebuia sd plec Ai trebuia sI tac, a rdspuns tulbur
- !i nu fi-a trecut prin minte cd aveam dreptul sd gtiu
atdt de insemnat ca faptul cd aveam
un copil? a int.iUat:
s6 se migte din loc. Strtea cu spatere la
fereasllfl,
picioarele ugor depdrtate.
Jinea o m6nd in gold, in vrr
cu cealaltd igi masa g6tul sub ceafd ca pentru
a_qi
incordarea str6nsd. Ea continua sd
stea pe covorul gros
pe jos, ca o invinsd. cd hotrrArea
asta nu ifi revenea dr
(ie? Este carne din carnea mea,fr_ars[
fie! Cum ai

s5...?

Era atdt de furios


exploda.

ci

gi_a impus sd tacd pentru


a

- Am luat-o pe drumul pe care r-am considerat notri


in acel moment, a spus ea. Cristopher
a bombdnit ostenr
Incercam sd te apdr gi sd-l apar
bunicul,
a stdruit ea,
[e
Gdsegti scuze pentru ticiloqia asta? pentru
trcerea
..
jignitoare?
Glasul lui dezvdluia o supdrare autentica gi
profundd.
- incerc sd-{i spun...
Dar el nu i-a ingdduit sd continue.
- Ticere! s-a rdstit mAnios. Dac[ incerci sI_mi st6r
mila, i1i pierzi vremea. Ai fdcut un lucru
ingrozitor. Ea
dar asta nu a frcut ca vorbele lui s_o
doard mai pufin.
sd nu-l mai veziniciodatd.
Aceastd posibilitate a umplut_o de
o teamd atroce.
314

Iwr;"rn-uA
Nu po(i sd-l despa(i de mine, a spus cu glas mai hotlrdt
at ceea ce credea. Era gata sd se prdbuqeascd. Sunt mama
Iui! Clristopher a izbucnit intr-un ris sarcastic. Sd ajungem la
0 in(clegere, te rog, l-a implorat ea dar fErd sd capete nimic.
Se ridicase

in sfArgit din pozi{ia de invinsd gi mergea

dtcpt spre el, care nu s-a migcat de unde era.


Acum vrei sd te tirguiegti? a intrebat-o cu o batjocurl
uc rr izbutit s-o rlneascd. Dar Agataa finut capul sus. Ai idee
re rri Idcut?
Spune-mi ce vrei gi ifi jur cd dacd std in puterile mele

voi da.
Dreptate, domnigoarl Martin! Agata a avut ugoara
hrr;lresie cd el gtia prea bine ce gAndea ea chiar in acel
nrornent, strdlucirea din ochii lui crescuse considerabil.
Acum gtii cum este, a incheiat Cristopher.
lia qi-a inghi{it neputinfa pe care i-o trezea atitudinea lui
Ircindur[toare.
Neqtiinla nu cere dreptate, a rdspuns cu glas neutru.
Te ingeli foarte mult, domnigoar[ Martin. Acum qtii ce
irrscamn[ sa fii dat la o parte din ceva ce intr-adevdr
t'onteazd. foarte mult pentru tine.
Te voi purta prin tribunale. \,bi lupta din toate puterile
rrrole, l-a infruntat in cel mai amar chip cu putinfS. il voi
11r

Iccupera.

El i-a susfinut privirea care, cu fiecare clip6, devenea tot


arzdtoarc.
inAnglia? intrebarea, plind de ironie, a fintuit-o locului.
('r'istopher acliona premeditat ca s6-i facd, cel mai mare rdu
ctr putinfd qi chiar dac[ igi propusese sd incerce sd-i trezeascd
nrila, nu a mai fost in stare sd-gi p[streze atitudinea supus5.
Vci putea sd strdngi destule lire ca sd incerci? a continuat el.
l'r'ivirea lui de oJel a strdbdtut-o din cap pind-n picioare, cu
rrcruqinare. Nu, firegte cd nu! in momentul in care copilul

nri

315

,4rutrtz GtNrw
va cdlca pe pdmAnt englez, va fi cetdle-an
britanicfr
mai putea si-l scofi niciodatr de acoio.
chiar eu voi

grry5 de asta.

IwrSrr-uA
Prea tdrzfit. Cristopher deja apisa pe clanla ugii.
lia a incercat s-o inchidd'la loc cu piciorul; gtia cd, dacd o
rtca afarl din incdpere, niciodatd nu va mai putea sd urce

zidul care era inhe ei. Dreptatea mea tocmai te-a gdsit
invinuirile. El avea toate qansele de partea
hri. Agata se informase bine la unul dintre cei mai buni avocali
dtrr Paris. Niciun tribunal, francez sau englez, nu va lua
drcpturile tatdlui gi de aceea gtia cd trebuia sE lupte din toate
ptrlcrile, dar nu in fafa legii. Era mam[ singurS, la marginea
ilr'riciei, gi avea nevoie de ajutor zllnic ca si aibd grija de
nricul; un tribunal ar Jine cont de toate amdnuntele. Cristopher
Itt schimb, putea s5-i dea copilului luna de pe cer, dac[
l-rr cerea. A gtiut cd trebuia s5-i infrdngd apdrarea. Nu mersese
rlrrrlogul, nici ameninf5rile, nici umilinfa; ii mai rdmdhea un
rlrrrrrr doar. Cristopher trebuia s-o find cu o singurd mdni cdci
tvca nevoie de cealalt[ ca sd deschidd uga, pe care Agata se
lrrcirpdf6na s-o inchidd. $i deodatl a simfit-o agd\atd de gAtul
lrri ;i clut0ndu-i gura, lacare a ajuns fdrd efort. Limba ei gi-a
lhcut drum printre dinJii lui gi a simfit-o pe cerul gurii; pe loc
n sirnfit o biciuire de dorin{[ in m[runtaie care l-a ldsat firI
rrrllare. Blestemata! De ce avea incd puterea s6-l ispiteascd?
lrlir furios pe ea, dorea s-o pedepseascd pentru c6-1 min(ise
rlrrr gura ei izbutea sd-l facd sd uite totul, in afard, de dorinla
rrrlarrcd pe care i-o trezea. A simtit cu de-sdvArgit[ limpezime
ruinii ei catifelati care se striveau de torsul lui tare. Miinile ei,
orlatd eliberate din str6nsoare, s-au afundat in pdrul lui ca s61r lipeascd gi mai mult capul de al lui. Era un sdrut dur,
sri lbatic, dar plin de o senzualitate pe care Cristopher nu o mai
uunoscuse niciodatd, decdt cu ea. Agata l-a mugcat debtza
rrrlcrioarl pAnd in punctul in care s-a temut cI va sAngera gi igi
rrrrtluia qoldurile lipindu-le de pelvisul lui, izbutind ca
rnornbrul sdu sd rispundd cu o ferocitate coplegitoare. Inima
prirca gata s6-i iasd din piept in gura ei ca s-o mestece cu
rrou

Vlttovatd de toate

-Am sd te omor! l-a amenrn{at cu ochii ca nigte


Nu voi ingldui sd-l iei. Nu ai milil
- Tu ai avut c6nd ai tdcut? Fir_ar sd fie, sunt tatdl
Aveam dreptul sd gtiu!
- Crezi cd md vei infrdnge? Ticdlos nenorocit! Nu
reugi sd-l sco(i din Fran(a.
- Crezi cd vreau sd te infrin g? Habar n_ai ce doresc.
- Este copilul meu, Cristopher! Nu pofi s5_l iei.
- Este carne din carnea mea gi pot sa_l iau oriunde

eu!

Agata s-a gdndit cI nu era chip sd_l


convinga qi cI
rdmdnea un singur drum, cel al umilintei.
- Cristopher, te rog sd nu_l despa(i de mine. Ai sd
gmori il implora, dar totodata se ,batea incercdnd sd sc
din mdinile lui. El nu se indoia cd, daci
izbutea, ar
sd-i scoatd ochii. Te implor, hai sd ajungem
la o intel
imi dau seama cI eqti supdrat, au.
pe cuvAnt! Cristopher o tdraspre
u$a
ey4 uw
de r4
la rulllE,
iegire, d
1[nesc,
Agata a luat-o inaintea inten{iilor tui
ae a o ldsa afard;
avea de g6nd sd ing[duie asta. Urmitoarele
momente vo
hotlr0toare gi ea gria cum sd capete unrdgaz.i;il;r"i
in care puteau si-l capete doi oameni
care in acel moment
urau din tot sufletul. Voi face ce vrei,
dar te rog,
inapoi.

ni.ioilia;:;ffi;:;

316

317

llil,
l,

I
I

lil

,4rutnv

pl5cere, atdt de pdtruns era. Agataizbuteasd deschidi o


in armura lui gi Cristopher simlea cI se dddea bdtut in

complet qi absolut, chiar dacd incerca sI reziste


asupra simfurilor lui ca un adev[rat titan. Dar gustul
parfumul ei imbdtdtor ii amefea simfurile, ii incefoqa mi
gi toate aceste emofii contradictorii se uniser[ intr-o
putemicd pe care putea sd gi-o satisfaci doar frcdnd-o a
Dorea s-o indepdrteze de trupul lui, care rdspundea
trdddtor, voia s-o indep[rteze din via]a lui pentru
fiindca durerea pe care r-o trezea cind o privea i se
nesuportat, dar Agatacontinuajocul de seducere, ati
cum nicio altd femeie nu o mai flcuse inainte. Egaldndu.
el insugi in pasiune gi descdtuqare. Cristopher a capitulat,
a fEcut-o lu6nd iniliativa. A fEcut sdrutul posesiv, exi
ridicat-o de jos cu intenlia s-o ducd spre dormitor dar
profitat de moment ca sd-i inconjoare talia cu picioarele,
ultima datd. Era pierdut. I-a ridicat fustele largi qi i-a
nerdbddtor chilo{ii. $i-a descheiat nasturii de la pantaloni gi
o singurd migcare a intrat in ea. Agata il linea strdns de
de talie, abia ingiduindu-i sd rdsufle, dar nevoia grabnici
a se migca in ea, l-a flcut s-o ducd in dormitor qi s-o tr6n
pe spate in pat. A inceput o serie de migcdri incete care qi
crescut ritmul pe mdsurd ce ea ii cerea tot mai mult, cu
cu mdinile, cu trupul ei care ardea sub al lui.
puternic pe care l-a avut o clipd mai tArziu l-a l[sa fird
infr6nt, dar a fost conqtient cd Agata nu se bucurase ca
celelalte d6(i. Se purtase ca un adolescent, nerlbddtor gi i
S-a f5cut tdcere peste trupurile lor agitate.
- Asta nu a insemnat nimic, a spus Cristopher, din
imbrdcat in arogan{5 gi indiferen{[.
S-a ridicat de pe ea gi a inceput s[-gi aranjeze hainele
parcdnu abia o iubise ca un nebun. Dar Agataera pregl
Pentru micu{ul ei, ar cddea la inlelegere gi cu dracul.
318

IwrSrn-uA

GeNBw
f,Olui tu
It

f.t

de mult ca 9i mine, i-a rdspuns

frri

nicio

lI I lle.

('ristopher nu putea sd n-o mai priveascd' Era intinsd pe


s-o doreascd
prrt, intr-o atitudinl de ab
ia lui' Cu ea
gi a inleles cd fe
,1,,,
'.,o,
l-a fdcut sd
Iu avea voinfd 9i sa-qi desco
rostcascd o insult6.
ton care nu
Pleac[ dracului odat6! i-a poruncit pe un
nrhnitea nicio discuiie.
Cfriprf Agatei a devenit cenuqiu, dar era in strdfundul
rrt'lriloi ei un licdr de hot6rire carel-a alarmat'
glas refinut'
- Am sd plec cu tine, i-a rdspuns cu
- Nu vreau s[ te mai vdd'
l-a
Dar ea mai avea un cartug pe care s6-l foloseascd 9i
mai mult' A mijit
lirlosit, conqtientd ci el avea s-o urascd 9i
rrchii gi, foarte liniqtitd, l-a intrebat:
- $i dacd am rdmas insdrcinatd?
calculatl
El a privit-o stupefiat 9i v[zindu-i strdlucirea
cd se ddduse lui cu
.lrn ochi a gtiut cd fapta ei fusese voitd'
a crescut p6nd-ntr-un punct
rur scop gi furia care fierbea in el
pat 9i' cu o mdnd'
li,trte primejdios. Din doi paqi a ajuns la
a tardt-o p6nd la u95'
ir luat-o de braf silind-o sd se ridice 9i
- Egti o stricati! Crezi cdo sI ai acelaqi noroc?
i-au ieqit
Agataa explodat in sfArqit' Teama 9i sup6rarea
pc
' gurd ca un 9uvoi. sd fiu batjocoritd? Lipsitd de onoare 9t
- Nu..qti noroc
bdiatul
lcspectabilit ate? Catoatd lumea s6-mi disprefuiasci
increzut
pcntru cd este bastard? Habar n-ai ce este norocuf
hlcstemat!

Cristopher sim{ea cd e gata s6 facd o nebunie'


cu glas de tunet' Nu
- E bastard din vina ta! a mustrat-o exist[' fir-ar sd fie!
l-ag fi neglijat niciodatd, dar nu gtiam cd
v[d'
;i acum, pieacd, fiindc[ nu suport nici sd te

319

IwrSrn-*rA

,Launz GBNrw
-Dacd m-ai lSsat din nou insdrcinatd, ilijur ci nu ve
niciodat[! l-a ameninfat. Cristopher i-a dus mdna la gAt
finut-o acolo, intr-o ameninfare limpede care nu a i
s-o sperie. Agata l-a privit sfiddtoare. Spune-mi,
Beresford, vei putea si trdiegti cu asta?
Lui ii venea s-o pllmuiascl gi a strdns m6na pe
pdnd, a simfit cd rdsufla anevoie; dar ochii femeii nu
indepdrtau de ai lui, nici nu-qi pierdeau cheful de luptd,
dacd nu era pe m[sura lui. I-a infipt degetele ca nigte
in pdr qi a impins-o spre spate. Era ati.l" de furios cd
nu-gi controla faptele dar nu lovise niciodatd o femei
Agatanu avea sd fie prima. A privit-o cu o ur[ visceral5,
un sentiment de respingere absolutd. Tocmai igi pusese
singur de buni voie sfoara de gdt dar, al dracului sd fie
nu o va face sd pldteascd foarte scump!

sd reinceapd pentru ei' O


lzbuti sd accepte, tolulva putea
dl supdrat incAt nu-gi *."t1l1i:'.t]
tn,trre pana in Anglia atnt
loc cu micuful ei qi ar fi in
vrrrbele nici faptele , dat erala un
ca s6-1 apere 9i sd
rtare s6-gi vflndi sufletul diavolului
s-a iscat dupd
n.gfr.r" asupra siguranlei lui' Agitalia-cate
de neabordat i-a
*,,iir.u ei cu copilul, John 9i un Cristopher
qi pe Andrew' chiar dacd se ardtaserl
l,rrnt a.opurt" p" A,th"'
hrcintali de nePotul lor'
sd-i scrie
U; .ingrr.lucru ii ldsa un gust amar: nu putuse
Rosa va
dar
neaqteptatd'
lntirlui ei ca s[-gi justifice plecarea
in seama lui Andr6
putea s[-1l6mureasc6' Ldsase cabinetul
Strddania de ani putea sd se
,i .u.u in mdinile prietenei ei'
f,rul ei 9i de nimic altceva
,lr,,.a pe apa sAmbetei dar era cu

nu-i pdsa.

pace era prea abrupt


Agata s-a g6ndit c[ drumul pind la
gansa de a inclina balan(a
rlar in Anglia putea sd dispund de
ei. Chiar in acel moment' avea drept fel

in favoarea

lui Cris in familia Beresford' c


ca sd i
tlc tlli gi avea sd facd imposibilul
lrotdr0t sd tacdafrcut-o cu toate urmdrile
pentru sufletul ei'
ci fusese descoperitd, a fost o eliberare
urmdri de a acfiona
care fusese robul fricii 9i al posibilelor
s6 inleleagd cd
intr-un fel sau altul' Tat[l ei va trebui
cd ea nu-gi incdlcase
cvenimentele igi urmaserd cursul 9i
cu tat[l ei 9i cu
lirgdduiala. Va putea sd ajung
na pe niciunul
('ristopher, frtd s[-i piardd
tlintre ei?
irrtegrarea

43
Whitqm Hall, Anglia

Vremea era cu adevirat ingrozitoare. Aproape la fel


rea ca aceea din Paris. Ploile din ultimele sdptdmdni
d[duserd o dispozi(ie care putea sd, rivalizeze cu cea a
Cristopher. Abia dacd il vedea pe blrbatul care ii prilej
nigte coqmarafi groaznice dar care hrdnea cu privirile
de reprog dorinfele ei cele mai ascunse. Ea nu-i
indiferentS, neincetatele lui priviri ranchiunoase erau
dovadl limpede. Dacd ar privi-o cu indiferenfd sau c
rdceald, Agata ar ceda, dar nu era aga; mai rdmAneau i
nidejdi pentru amindoi gi era fericitd pentru asta. Cdnd
320

-}/rami! Vlei?
Agata a
Miculul ii oferea un bisc rit din care mu$case'
de ploaie care rimineau
irrcetat ,e mai priveascd pic[turile
Luna iunie era
prinse de fereastrd din pricina umezelii'
Drumurile
tlestul de neobignuita in comitatul Portsmouth'
c[ erau
iar lipsa musafirilor didea impresia
crau noroioase

321

,4rutrrz GzNrw
cu totul izola\i de restul lumii; dar in frumosul c
simfea apdratd. Tinjea dupd o parte din independen(a de
se bucurase in Paris, dar izbutise multe in schimb: sd
mai teamd nop{ile, sd nu mai pdstreze o taind care ii
sufletul zi de zi, ceas de ceas gi s5-l vadd pe Crist
zilnic. Chiar dacd ochii lui o injunghiau cu fiecare pri
pe care i-o adresa, o frcea sd simt[ o addnc[ u$urare
imensd nadejde. Avea nevoie doar de timp ca sd dd
barierele care ii despdrfeau qi avea deplinl incredere ci
izbuti. A continuat s[ se uite la micutul ei, care stdtea
covor, ldngd focul aprins; (inea in poal[ o cutie mereu
cu biscuifi pentru el.
- M[ninci prea mulfi.
Copilul i-a rlspuns cu o strdmbdturd care i-a topit ini
parcd
de
i-ar fi pus-o pe foc. Era regele casei, cdpdta
tuturor cu un singur zdmbet gi ce mamd nu visa la aga
pentru copilul ei? Ea de bunl seamd cd da. Cris purta
atit de scumpe cd ea, gi de-ar fi adunat leafa pe un an i
tot nu i le-ar fi putut cumplra; nici mdcar un pantof din
cu care se incll{a. Dar preful pentru toate astea ar putea
fie prea mare. Avea in fa(d niqte piedici greu de
animozitatea lui Cristopher qi dezamdgirea tatilui ei, care
va sim{i ingelat de hotlrdrea ei de fi aldturi de ca
celei mai mari bucurii gi celei mai ad6nci nefericiri ale
Dar luase o hotirdre de una singurd pentru prima oari
trei ani gi a considerat asta un lucru bun. Sd se indeplrteze
Cristopher fusese o hotirdre izvordtd din nevoia familiei
a-l apdra pe bunicul qi de a plstra tdcerea asupra copilului
care il concepuser[ - fusese o averlizare deghizatd in sfat
partea lui Jean Michel - dar sd se afle in Anglia in
moment era o hotlrdre de care nu avea de g6nd si se c6i
- M-am gindit cd aivrea un ceai.
Vorbele lui John au fost pentru spiritul ei govditor ca
322

IwrSrn-uA

-U_--nr."
hotarase
a" ,,'"1. pe la sosirea inAnglia' marchizul se

simlea mult mai


r o tutuiasc[ 9i prin acest gest ltgata se
parte din familie'
npxrpiatd de el, ca 9i cum ar fi considerat-o
de ceai cald
intotdeauna este bine venit sd bei o ceaqci

lt

lr
I

ltl

,4aurru Gnxrw
rdspuns ea, chiar daci cu ochii uqor
inlacrimali. Unde
sd fiu acum trei ani.
John a servit-o cu o ceaqci de ceai
cu doud lingurifo
zahdr gi o picltur[ de lam6ie. Cdnd
i_a dat_o, eu a iuat_o

un z6mbet sincer. Era intr_adevdr frumoasd


imbrdc
hainele fiicei lui, Aurora. Din fericire, pe
velier era un
cu haine de-ale ei gi Agata a putut
sa igi ururl eze cA
rochii pe durata cdldtoriei.
- Te aqteapti o intdlnire grea, i_a spus ca
o

amrnte.

$i a izbutit ceea ce nu puteau privirile m0nioase ale


Cristopher: s-o descurajeze.
- Tata va fi grozav de dezam5git de acest deznoddm
dar nu voi fi nevoitl se_l mint in Lgatura
cu asta pentru
nu am avut nimic de_a face cu ce s_a intdmplat.
Nincdlcat cuvintul pe care i l_am dat,
n_am luat legdtura
Cnstopher in absen{a lui, ca si_i spun
ceva. Nu putefi sd
inchipuitri ce u$urare addncd inseamnd
asta pentru mir
Agata a rdcut pref de cdteva clipe.
Cu vremea, fdgdduieli
fdcute din loialitate fafd de famitie apasd
greu pe suflet.
Lui John i se pdrea cd era prea optimistd
dar a pdshat tdcer
asupra concluziilor lui. De c6te ori
Cristopher giea
aceeapi incdpere, incordarea se putea
taia

se aflau

tu cu(itul. Nici

nu vdzuse doi oameni atAt de egali gi


de inclpaf6na(i.
Cris a hotdrAt cI nu mai voia sd fie ignorat
gi a llsat cutir
cu biscuifi ca sd se indrepte cu pagi
hotlr0li spre masa undo
erau prijiturile cu cremd.

- Hmmm,

fost singurul lui comentariu.

IwrSrr-*tA
De cdte ori il iau, mi se pare cd il am din nou pe
('ristopher in bra{e, este o senzafie minunatd, a comentat fErd
rir-;i ia ochii de la nepotul lui, care se intindea deja dupi a

prijiturd.
Vrei sd spui cd nu seamdni cu mama lui? a intrebat
Agata cu un zirmbet gtrenglresc dar fErd nicio supirare.
Chiar dac6 te doare, cordobezo, a r[spuns Andrew in
hrcul lui John, - tocmai intrase gi se apropia de locul unde
rlritcau ei - nepotul meu cel frumos este buc6(ica rupt[ din
rrrinc. T0ndrul a dat la o parte un scaun 9i a luat loc in fala
Agatei qi a tatdlui lui. Cite ai dat gata, campionule? Cris a
rhrrra

t'lipit de cdteva ori inainte sd-i arate trei dege{ele mdnjite de


zrrhir. Vino cu mine, mogtenitorule! Cris n-a stat pe gAnduri
rricio clipd. A intins brafele micu(e spreAndrew, care l-a luat
rtr indeminare, de parcd ar fi fost obignuit sd poarte
lrup$oare de copii. O sd ne indopim impreunS.
Auzind porecla drig[stoasd cu care Andrew se adresase
crrpilului, Agata a tresdrit. Cris luase alta prajiturd de pe
;rlrrtou dar unchiul lui a izbutit sd i-o ia inainte ca b[iefelul
sii mugte din ea gi i-a lZcut cu ochiul. Micuful a rlmas cu
tlcgetele pline de zahdr in aer. Dupa ce Andrew a inghitit
rrltima bucatS, a luat mina nepotului s[u qi i-a lins unul cdte
rrnul degeJelele, pAnd nu a mai rimas niciun fir de zahdr.
Agata a urmdrit cu privirea fiecare gest dintre ei doi gi
s-a intrebat cum putea Cristopher sd fie atdt de indiferent gi
irrdepirtat acum cind il avea pe fiul lui cu el. Deqi nu dddea
kr o parte faptul cd se purta aga tocmai pentru cd era ea in
casd. Cris pdrea mai mult fiul lui Andrew decdt al lui qi
lriste(ea i-a acoperit ochii cu o mantie neagr6.
John a privit fiecare emotie care se oglindea pe chipul ei:
l'cricire, refinere, supdrare gi duiogie. A gtiut ce simfea in
rrcele momente vdzdnd chimia dintre nepot gi unchi dar
Agata nu gtia cd Andrew avea un magnet special pentru
32s

I
I

,4rutnz Gmttw
copii, ii atrd,gea cu zdmbete gi gestuii O.agd.to;;i

preferatul copiilor Aurorei gi ai lui Justin.


intotdeaunai
juca cu ei, le dedica un timp pe care cei
mai multi dir
adul{i li-l refuzau gi de aceea sim}ea triste(ea ei
ca pe a
proprie, fiindcd i-ar fi pldcut si_gi vadd fiul
cel mare d6
i atenliape care i-o dddea fiul cel mic. John avea proasp
in minte mlrturisirea sincerl gi emofion atdt a Agatei
spitalul din Paris. Niciodatd o femeie nu_gi dezgolise
s
gi sentimentele fald de Cristopher intr_un
fel at6t de si
de dureros. AgataMartin il iubea pe fiul lui qi
el trebuia
facd ceva in privinfa asta.
- Ierta{i-md, am o treabd care nu poate sI agtepte.

$i a iegit din salon in c[utarea fiului

s6u cel
Anumite lucruri trebuiau sd se schimbe IErd intdrziere.

41
Cristopher continua sd semneze acte sub privirea
ater
a lui Arthur. De c6nd tatdl lui ii diduse imputernicirea
s6

ocupe de mogtenirea familiei, abia dacd mai


ovezl vrerrlo,
ceva dar nu se plingea. Intrarea brusci a lui
John in birou
a fdcut sI ridice privirea din hdrtii. Marchizul
mergea
qi s-a agezat pe scaunul liber din fa{a
lui.

-Gata,eraultimul, a spusArthurgi apus actele int_un dosat


din piele. imi pare rdu cd v6 ras singuri dar trebuie
s6 sfhrgeso
pregdtirea unor documente. Voi face asta
in camera mea.

au
eli
av

326

lul
in

Iw6rz-uA
Un coniac, te rog. Cererea tatdlui s[u l-a surprins pe
('r'istopher. Era neobiqnuit si bea alcool dupd atdta vreme.
l'rrnc-fi qi tu unul, o sd ai nevoie.
Avertizarea fusese limpede gi precis6.
Cristopher a fEcut ce ii ceruse John; nu, nu-i ceruse, ii
poruncise. S-a ridicat din fotoliu gi s-a indreptat spre tava
e rr bduturi. A umplut doud pahare gi s-a intors la masd ca sd
i-l dea pe-al lui tatilui lui. Acesta l-a blut dintr-o inghi{itur5.
- Vrei sd te imbe{i? l-a intrebat pe un ton cam disprefuitor.
- Vreau s[-[i sparg capul. ,,Gata, am spus-o", gi-a zis
,hrhn. Paharul pe care il finea Cristopher in minl a sfdrgit
uitat intr-un coll al biroului amplu. De ce naiba i-ai adus aici
rlirod te po(i ca gi cum nu ar exista? Nu te-ai apropiat de zile
intregi de copil. Purtarea ta mi se pare de neinchipuit.
Ncpotul meu nu este vinovat de nimic, fir-ar sd fie!
Critica l-a deranjat profund pe Cristopher qi nu era dispus
s-o tolereze.
- Ai terminat?
Glasul ii era ascufit ca un cutit $i rece ca ofelul. Stdtea
tlrept in fotoliu, frra sa-gi piardl aplombul nici tinuta.
- Mogtenitorul tbu legitim nu poate fi un bastard! s-a r[stit
tatil lui, sec Ai autoritar. DacI mai continui cu atitudinea asta
pasiv6, vei pune asupra lui un stigmat greu de gters in viitor.
gi daca nu iei friiele in mdnd, va trebui s-o fac eu.
Ameninfarea a rdmas suspendatd in aer gi a atdmat intre
ci ca un pendul.
- Dumneata vei sta deoparte, i-a rdspuns scurt.
Cristopher gi-a rezemat spatele de spdtarul fotoliului gi
;i-a infipt privirea pe John cu un gest de avertizare, care nu
ir avut niciun efect asupra marchizului.
-Ai avut grijd sd afli pricinile pentru care mama a plstrat
tircerea? Crezi cd a fost ugor pentru ea? Trezegte-te odatd!
l-a mustrat.
327

,4p.rcrrB GrNpw
- Nu md intereseazd

Iuanyr-*tA
pricinele ei, in prezent este in
si fac nimic ca

mea dintr-un accident gi nu am de g6nd

schimb aceastd situalie.


John a risuflat adAnc.
- il numeqti pe nepotul meu accident? incerci s6-mi s
ci este rodul unei tdvdleli flrd insemndtate? Din partea
Andrew ag fi crezut, dar nu dintr-a ta. Ajuns in acest
Cristopher a avut bund cuviinJa si se arate tulburat. $ti
a exclamat John pe un ton victorios. Atunci fE dovadi
onoarea cu care mereu te-ai fElit gi nu te mai purta ca
b[iat ranchiunos.
-Ai terminat? arepetat intrebarea. Fiindci am treburi
care sd m[ ocup.
- Nu m5 trata ca pe un prost, a rispuns tatdl lui, tot
supdrat. Voise sd aibd o discufie cu el in termeni amicali
trufia gi riceala lui il deranjau din ce in ce mai mult. Fii
nu sunt.
- Niciodat[ n-aq crede a$a ceva despre dumneata,
rdspuns cu glas linigtit.
John a vdzut cd fiul lui strAngea din {dlci atdt de tare cd
putea sd-qi rupd dinlii.
- Fiul tdu are nevoie de tine, pentru Dumnezeu! A
nevoie de tatll lui 9i nu de inlocuirea acestuia cu unchii
bunicul.
Cristopher rdmAnea nepdsdtor dar freamdtul ugor al
ndrilor i-a ardtat lui John cd nu era atit de indiferent la
vorbele lui cum incerca sd pari.
- Uiti dupi cum i(i convine cd am aflat din intdmplare ctr
aveam un fiu. Pretinzi sd uit aga ceva? Trebuie sd fii nebunl
John a scrutat chipul fiului siu qi a sirntit o mild adinc6;
incd nu trecuse peste tdcerea Agatei Martin.
- De ce te risipegti gindindu-te la ce ai pierdut gi nu la ce
ai cdqtigat? Cristopher a mrjit ochii pdn[ i-a redus la o linie.
328

-Dacd,stauladistan(6fa!6decelmic'potsd-rnip1strez

ugurare. In
Ldmurirea lui i-a smuls lui John un oftat de
se
intiiul
s[undscut
sfirgit frcuse o sp[rturd in zidul cu care
lui de a se izola
inconjura din proprie voinld. Ura capacitatea
siml6rnintele de
de tot, arrnura de protec(ie care ii acoperea

cite ori suferea cite o dezamdgrre'

rneu nu meritd PedeaPsa ta'

Tatal lui ii infigea cutitul chiar in beregata'


pe micut'este prea
- Nu este inten(ia mea s6-l pedepsesc nu pot s-0 iert' Md
insemnat pentru mine, dar pe ea"' pe ea

Aaurru GrNtw
creadd cd putea sd uite incidentul care il marcase intr_un
atat de addnc? s-a intrebat. Te-a (inut departe de mine,
familia ta qi nu po{i sa-!i inchipui ce a insemnat pentru

Iwryrz-uA
I

dispretul tdu. Nu-l meritam, Cristopher, gi nici fralil tai.


- A fost foafte greu sd aflu cd propriul tati fusese ama;
femeii cu care voiam sd md cdsdtoresc, i_a reprogat
atitudine moroclnoasd.
- Dar nu o iubeai. Te-ai simfit rdnit in virilitatea ta, lo
in orgoliul bdrbitesc ai ai uitat ceva foarte insemnat:
m-am culcat cu ea cu mult inaintea ta gi am fEcut_o
nevoie, nu din iubire. M-am impotrivit relatriei voa
fiindci gtiam cd lady O'sullivan nu era femeia notri
pentru tine.

- Ne intoarcem la aceleagi

reproguri? l_a in
Cristopher destul de deranjat. Fiindca nu md i
- Ai prea multi dragoste de d5ruit gi de aceea ai
sd gdsegti o inimd mai mare care s_o primeasci.
- $i crezi cd am gisit_o in domniqoara Martin,l
intrebat simplu. De mai bine de treisprezece ani nu
fusese sincer cu tatdl rui. il tratase cu ripsd de respect
fiir
se simlea rdnit. Agata mi-a d,at preamulte bitdi
de cap,
- Nu poJi s-o ie(i pentru cd biografia ifi este patattr
incercarea ei de a-gi salva bunicur? a intreb at fdrd,ocorisr
Vorbim despre o via![, fiule.
- Chiar crezi cd imi pasa atit de mult de profesia
agent al Coroanei? Ag fi infruntat un consiliu de

pentru ea! a recunoscut cu glas intretdiat.


- $i atunci de ce dracu ai adus-o la Whitam Halll
voie sd se intoarcd latatdl ei qi totul se va sffirsi.
Cristopher gi-a zis cd alternativa asta era de negAndit,
pufin pentru moment.
- Nu pot sd ingddui sd plece.
- De ce? a intrebat iaraqi John, tot mai uimit.

Nu a qtiut cum sd interpreteze tulburarea fiului sdu.


('ristopher l-a privit drept in ochi.
Pentru c[ poate fi din nou insdrcinat[.
Uimirea pe care a citit-o pe chipul tatdlui lui l-ar fi tEcut
rri radd dacd subiectul nu ar fi fost atAt de serios.
Ai silit-o? l-a intrebat cu o oarecare spaimi. Privirea lui
('r'istopher a fost mai mult dec6t grditoare. il jignise cu
lccastd presupunere. El n-ar sili niciodatd o femeie. Cum
;rrrloa s[-l intrebe aga ceva'? lartd,-md, fiule, dar sunt
trctlrrmerit de purtarea ta. Vorbele aratdcd.o urdqti iar faptele

lot'rnai contrariul.
Mi-e rugine de cdt de pufind stdp0nire am cdnd sunt cu
l'll.

'l'rebuia s-o spun[, si-qi elibereze sufletul din lan{urile


lrrrc il inrobeau. Care ii infrinau simtlmintele qi il
Irrrobllizau, Vreme de mai mult de doi ani fusese pierdut gi
nltrrn cd o gdsise, nu era in stare s[-gi st[pineascd
rrrnf rimintele pe care ile trezea; de aceea st[tea deoparte.
Uneori si-fi pierzi controlul se dovedeqte a fi o
r,lrlrcrare, i-a spus tatdl sdu.
('ristopher a infipt nigte ochi plini de neincredere pe
pr.tnntcle lui, din pricina rispunsului acesfuia.
Vrci s[ gtii adevdrul? l-a intrebat cu glas r[guqit. C6nd
trrrrl cu ea, uit de toate. imi topegte voinJa cum topegte focul
rrrrtul. MI lasd fErd puteri, fEr[ putin]a sd gindesc limpede.
Irr tirnpul mdrturisirii sfhgietoare, degetele lui Cristopher se
rrllrrscn-l de cit de tare strAngeau masa. Vreau doar s-o strAng
Irr lrrr(c gi sI uit de tot. De lume, de responsabilitAf. Simt cd
r",lt' rrn t'ar care md lumineazd in noaptea neagri ca sa ajung
lnlr un port sigur. Po{i sd infelegi? Fiindcd eu nu!
lolrn il privea atent gi frri sd clipeasc[ dar pe mdsurd ce
ll ,r.,('ulta un zimbet a inceput sd i se deseneze pe buze.
l'oc(iiii spun iubire, i-azis, filosofii, nebunie gi este cel
331

Iwqrr-tvtA

,Lrutrtz GrNnw

Trebuie sd vorbesc cu Devlin despre

mai frumos sim([m0nt din cAte existd. A tdcut un m


inainte s[ continue. Mulli oameni se strdduiesc s-o
gi sunt foarte pufini norocoqii care izbutesc.
Cristopher a strdns buzele.
- Dar Agata md face si simt qi o furie imensS. Sd
pierd stdpflnirea de sine. imi arde batistele, ii a(0{5 pe
barba{i prin simplul fapt cd existS, md face s-o doresc
dacd sunt furios din pricina faptelor ei. E manipulatoare,
femeia care m[ innebunegte, a incheiat addnc resemnat.
aceastd lips[ de st[p6nire de sine md scoate din minli.
John a hotdr0t s[ vind in apdrarea femeii care i
s6-l salveze pe fiul lui din mutismul gi indiferenfa in
stituse de atAlia ani.
- Este mama nepotului meu. Cea care a indurat dis
alor sdi ca sd-l aducd pe lume pe fiul tdu. A sfidat
regulile 9i normele pentru c[ te iubeqte. Doamne, Cri
Era de datoria ta s-o aperi! Sd-i respecfi inocen]a!... John
hot[rAt s[ tac[ vdzdnd chipul ruqinat al fiului sdu. $i
inchipuit c6t de greu trebuie sd-i f,r fost pentru cd incd
cea mai elementard reguld dintre toate: sd respecte o
virgini qi inocentd. Vorbegte cu era, l-a sfEtuit. Ascultd co
are de spus gi apoi hotdrigti ce vrei sd faci in aceast[ privin(il.
Am6ndoi barba{ii s-au privit fafa in fa!d,, cu sinceritate 9i
respect.
- Dacd fac asta, o voi ucide, i-a spus Cristopher intr-o
goaptd rdguqita.
Dar tatdl lui se indoia, se indoia serios.
- Fd din nepotul meu un mogtenitor legitim sau dacd nu,
te voi ucide eu pe tine.
John s-a ridicat iute in vreme ce termina coniacul de care
Cristopher nu se atinsese.
- Unde te duci? l-a intrebat acesta oarecum surprins,
vdz1nd iufeala cu care bea alcoolul din pahar.
352

o chestiune

matur[, mai limPede'


vorbeasc[
S-a ridicat pulin dupd aceea, trebuia sd-i
Agatei gi nu Putea sd mai amdne'

rnai

45
cop
ciufulit drigdsto
tat[l lui este des
-

Este un

]i

act
a$

cu adul1ii.

-Estecelmaifrumosbdrbatdinlume,ardspunseacuun
ing[dui sd-l insulli'

zdmbet. $i nu voi

DarAndre*rr.rumaipututs6-ir6spundd'pentrucda
intrat majordomul.

-ponLorenzodelValledoregtes[fieprimit,milady.
adinc;

ea
Apelativul folosit de Marcus a impresionat-o
indatd la numele
nu merita acel titlu, dar gAndul i-a zbwat
prietenului ei.

333

,4rutnz GnNrw
Lorenzo del \rhlle e aici? l-a intrebat pe majordom,
a confirmat dAnd din cap. $i doregte sd mI vadd?
Agata s-a uitat la Andrew, care era la fel de uimit ca

ea.

-A$a

a spus, milady. Doregte sd vd vorbeascd intre

ochi.

Mai devreme sau mai tdrzit trebuia sd se int0mple,

spus Andrew.

- Unde pot sd-l primesc? l-a intrebat pe Marcus.


Dar t0ndrul a fost cel care i-a rdspuns.
- Chiar aici in salon. Cris gi cu mine te vom ldsa sd
de vorbi liniqtitd 9i flri intreruperi.
Marcus, Andrew gi cel mic au iegit in tdcere din i
Agata trebuia s[ se pregiteasci sd-l primeascd pe
ei, dar era uluitd. in sdptdminile de cdnd era in Angli
aqteptase sosirea tatdlui ei qi chiar a v[rului Carlos dar vizi
lui Lorenzo o luase cu totul prin surprindere.
Uga s-a deschis gi pe ea a intrat cel mai bun prieten
familiei sale. L-a vdzut govdind un moment dar Agata
ridicat de pe scaun gi a mers drept spre el, cu mAna inti
Era la fel de frumos ca intotdeauna!
- Bund, ce faci?
Lorenzo a mijit ochii vdzAndu-i gestul atdt de distant.
agteptase in vestibul putuse sd admire bog6{ia gi opulen
familiei Beresford gi, nu a gtiut de ce, si vadd asta l-a
si se zburleascd.
-Acum citeva luni, ai fi sdrit de gdtul meu ca si mi salufl
qi si mi coplegeqti cu intrebdri . Agataa rogit, pentru cd, intradevdr, nu se purtase cum ii stdtea in obicei. Pesemne frigul
englezesc fi-a inghefat umorul pe care il risipeai altddatd.
A hotlrAt sd nu-i rispundd la remarc[. Fird indoiali,
prietenul ei era un pic supdrat.
- De multd vreme nu mai qtiu de tine.
334

IwWn+,tA
7R* *rri' in Mu."u gri anie ca sd-l v6d petata' $tii ca
tlc cAliva ani locuieqte

in Sco{ia' la Marina'

Ui

i"*?t:1",1:
de la Jean

mesaj
iar mai inainte trebuie s6-{i transmit un
tdu Carlos'
Michel. I-am fdg[duit, ca 9i v6ru1ui
Lgata s-a Preg[tit'
spus emo{ionatd 'Lorenzo
- il{a brr.r, mult sd te vdd, i-a
in aceste
s-a indoit serios. Chiar dacd se intAmpld

,1,,r,

irnprejur[ri.
lucru dar nu pot' Tatdl tdu
- Mi-ar pldcea sd spun acelaqi spus deodat6' $i doreqte
i-a
cste foarte ingrjiorat plntru tine,
sir te intorci.
clipe'
Ea a pdstrat tdcerea pre! de cdlev,a
mi le va spune el per-sonal'
- Am crezttca acesie vorbe
vind in Anglia 9i nici Carlos'
- Tatel tdu nu poate sd sub
supraveghere' A pierdut
Itegele Fernando il (ine
pe Gin6s de Lucena'
l,,voarea lui pentru cdl-aajutat
p" ctt se aqtepta' dar bunicul
Vegtile nu erau atit de
'"1t
Fusese ingropat pe
ci nu mai era o pflmejdie pentru rege.
p6mdnt ftancez.
inAnglia' sup[rarea sau
- Ce il impiedic dpetatasd vin[
,Jezamdgirea?

- Nu-i se ingdduie s[ treac[

grani\a' a ldmurit-o el'

Agataa r[mas cu gura cdscatd'


cu oarecare indoiali in glas'
- Nu-i adevdrat, i-a spus dar
atdtde serios? Ofilerii care
- Crezicd te-aq minlicu ceva restr6ns[ in Anglia' Sunt
au luptat cu Bonaparte au intrarea
Lordul Beresford nu te-a
consideraii vinovali aldturi de el'

inqtiinlat desPre asta?


FecioarS! $i ea
Acum inlelegea tdceteatatdlui ei' SfAntd
de aceea p[stra distanla'
oare credea cd eta dezamdgitqi
de ingrijoratS'
- Ce pot s[ fac? a intrebat destul Lorenzo' Am totul
- intoarce-te cu mine, a rdspuns
pregdtit.

33s

Arunrru GpNury
- Nu pot sd fac aga ceva! u
- Ce te impiedicd? Agatase "*.ru.-ffiF
afla la o rdspdntie

grea.
pleca impreunl cu Lorenzo ca sd_l
intAlneascd pe tatdl ei
sd aibl o discufie cu el, Cristopher
nu ii va ingddui sl
copilul gi sd se intoarcd dupd ce va limuri
totul; iar da
rim6nea, nu mai era cale de intoarcere
in privinfa tatdlui
gi a distanfei care s-ar crea intre
ei. Lorenzo avdzi emol
oglindite pe chipul ei gi a gtiut cI nu
o va convinge atdt
u$or cum crezuse. Tatel t6u nu meritd
sd te po(i aga cu el.
fEcut ce era mai bine pentru tine.
- Nu qtii nimic, Lorenzo! i_a spus ridicAnd glasul.
ochii intunecafi gi pdtrunzdton pe chiput
11:.,,--"SOrl
nelinigtit.
Dar Agatanu putea sd_gi inchipuie durerea
pe ca
o sim(ea tatdl ei gtiind-o atdt dedeparte.'Jean
Michel veni
la palatul Zambraca si ceard ajutoi
singurului om care
sd i-l dea. Carlos nu putea sd plece
din Uaaria. iar el
nu putea sd cdldtoreascd in Angli a.
Lorcnzo consimfise s
ducd mesajul. Tatdl Agatei ii va
agtepta in Le Hav.e, pe
srngurd sau cu lordul Beresford.
- Ce se presupune cI trebuie sd gtiu? Cd trliegti ca
stricatd in casa unui blrbat care rru
t. ..rp.cta? Cd nu,
spald ruginea ddndu-{i numele lui?
Aceste lucruri sunt
domeniul public, aici gi in C6rdoba.
Lovifura lui Lorenzo o nimerise drept in
inimd, negregi
nici un milimetru.
- Dovedegte pufind chibzuin{d din partea ta sd vorbegti
astfel despre un om pe care nu_l cunogti
defel, a incercat
sd-l apere dar prietenur ei a plescrit
din limbr, gi mai hotdr6t,
- Nu vld un inel respectabil pe degetul tdu. Aceea fusese
o loviturd marqavd sub centurd. Neagt-"ptatd,
venind de la er,
Egti tot mami singurd. Spune_mi
.. uit..ru trebuie sd mai
gtiu?

- CI m-am purtat foarte ur6t cu el qi cd are nevoie de timp,

336

Iwryrt-u,l
sI md ierte.
- Te-a cerut in cdsdtorie? Ea n-a avut incotro dec6t sd
rroge dAnd din cap. Crezi cd o va face? Egti naiv[!
- \brbegti la fel ca tata,l-a mustrat indureratd.
- Te iubesc la fel de mult ca Jean Michel gi nu pot sd indur
ca

cc i1i face.

Am fost foarte nedreapt[ cu el. L-am min{it, l-am

ingelat...

Tu ai fost nedreaptl cu el? i-a repetat vorbele prostit.


l"cmeia pe care o cunosc eu nu s-ar injosi in felul 5sta.
l)eschide ochii odatd!
Lorerzo era necru{dtor in atacul asupra emotiilor ei celor

rnai ad6nci.

- Iubirea are aceast[ putere, prietene, nu o subestima.


'foate faptele mele sunt rodul iubirii pe care i-o port.
- Tatel tdu a incercat de mai multe ori sI vorbeascd cu...,
a qovdit un moment..., trebuie

sI spun logodnicul sau

clraguful tdu? Agataa strdns buzele in semn de avertizare gi


Lorenzo s-a scuzat cu o aplecare a capului. Dar lordul
Beresford arefuzat sd aibd o discuJie sau o intAlnire cu el, a
incheiat.
- Chiar tu ai zis c6 nu poate sd calce pe pdm6nt englez,
i-amintit acrd.
- Jean i-a propus sI se intAlneascl in Le Havre.
Lorenzo se ingela peseflrne. Cristopher nu ar refuza din
ranchiund sd vorbeascd cu tatil ei; era un domn din cap
pdn5-n picioare gi ea nu avea de gAnd sI se indoiasc[ de
onoarea lui. Oare in Cordoba nu o dovedise de mai multe
ori?
- Nu te cred, i-a spus cu glas rece. incerci sd mI faci si
cedez.

Lorenzo a oftat adinc. Agataera foarte schimbat6; plrea


o leoaicd apdrdndu-qi teritoriul, dar el gtia prea bine cd
337

,4rutnz Grnnw
arlrudrnea asta

Iwr;rn-uA

ii va aduce multe necazuri. ii

impotmolitd in ele.
"" "a*.f
Ai sd renunfi la tot, Agata? privirea ei i_a
.ardtat cd,
gtia unde voia sd ajungi cu intrebare
alui. Crezicd merir
- Iubirea intotdeauna meritd. intr_o zi vei iubi atit de
incit imi vei infelege vorbele.
- Cum spui tu, iubirea meritd, dar c6nd este i

dragd prietend.

- Cristopher md iubegte. Cum pofi sd te indoieqti

de

asr

Lorenzo nu gtia ce vorbe sd foloseascd


pentru a
convinge. o vedea retrrgdndu-se intr-o
atitudine de
care nu o avantaja defel. Jean Michel
era supirat pe ea
peste mdsurd de ingrijorat.
El gtia prea bine

ci

dacd,

Agai

dldea inapoi, va rlmdne ingropatd pe


viafd pe pdm
englez.

indoiala ivindu-se in ochii ei. $i a gtiut de care fir sd tragd ca


s-o aducd in favoarea tatilui ei. Nu-l iubegte, Agata,se simte
tloar rdspunzdtor pentru el qi asta e o slabd consolare pentru
run copil care meritl sd aiba un tatd in adev[ratul sens al
cLrvAntului.

Vrei sd-mi faci rdu?


Oare nu vezi ca (i-l faci singurS? Spune-mi, de cite ori

(i-a spus cd te iubegte?


"Niciodatd", s-a gdndit ea. Dar mai contau vorbele cind
ochii lui erau atdt de grditori?
- Lordul Beresford face parte din soiul acela aparte de
b[rbafi care nu au nevoie sd rosteascl anumite vorbe pentru
ca o femeie sE qtie ce simte. O aratd prin fiecare gest, prin
llecare faptd.

Prin apirarea lui incerca sd-l faci pe prietenul ei

sd

in{eleag[.

-Asculti-te! \,brbeqti ca sd te convingi pe tine insd{i.


-Lorenzo, te rog! a exclamat, cu desivirgire coplegitl
cle emo(iile contradictorii pe care vorbele lui i le trezea, atdt
de pdtrunse cum erau de adevdruri otrdvitoare.

- Tatal tdu zice cd a fost pentru o cauzddreapti.


- Taci, Lorenzo!
Glasul ei a sunat chinuit.
- Poate tatdr teu s-a ingerat sirindu-te sd p5strezi tdcerea,
dar a fEcut-o pentru binele tdu gi pentru
micu(ul acela caro
meritd mult mai mult decAt sa poarte
stigmatul de bastard.
Chiar dacd nu cunosc toate amdnuntele,
.La .a l.*;;;i
nu a reac{ionat cu rea credinfl ca
sI te rdneascd . lzbutea
s-o supere. Brandon, cumnatul
meu m-a ajutat s5 aflu ca fiui
tdu nu poartd numele de Beresford.
-Asta nu inseamnl nimic.
- cum po(i sd fii atdtde oarbd? Lorenzo avdzutin sfhrgit

338

Avea nevoie sI respire un pic de aer. Lorenzo era


distrugitor cu argumentele lui. O fEcea sd govdie gi sd se
intrebe dacd nu cumva se inqela in privin(a lui Cristopher gi
a simf6mintelor lui. inainte de sosirea lui, era sigurd de
iubirea pe care o simtea pentru el, credea cd era de ajuns dar
acum se gdndea la micu(ul ei gi la ceea ce avea nevoie cu
adevdrat gi asta nu era tocmai un tati absent.
- Am adus cu mine o licenJd specialS de c[sdtorie. Dacd
vrei, putem si ne cdsitorim la cdderea serii intr-un sat,
Gretna Green, foarte aproape de granila scofiand. Sora mea
ne-ar gdzdui la Ruthvencastle pini cdnd am putea sd ne
intoarcem cu vaporul in portul San Sebasti6n din Spania.
Agata s-a uitat la Lorenzo cu totul zdpdcitd.Incapabild sd

rl

339

l'.

liilii

,4aurtz Grt{sw
urtu.@

rcac[ioneze intr-un fel sau


mea $r am putea sd_l scoatem din
Anglia frrd problen
Acesta este cel mai mare interes al
tatdliri tdu.
Ea a rdsuflat atdt de addnc cd aproape
a amefit.
- Cristopher nu va ingddui, u ,pm aproape intr_o goap
Bastard sau nu, tatll lui nu r/a ingiaui
,a iura din Anglia.

- gi ce spune contele de Zambri despre gestul tiu

cavaleresc? l-a intrebat ea la rdndur


s[u cu o anume antipatiol
Nu suporta ca prietenul ei din copilirie
sd fie atdt
receptiv gi binevoitor c6nd cristopher
era de neabordat.
Thta imi va respecta hotlrArea,
Agata. Este un bdrbat
drept gi doregte ce e mai bun pentru.miire.
.- Te-ai lega pe via(i cu o sfoard atdt de lungd numai din

prietenie? Merifi mult mai mult,


Lorenzo. Eu nu sunt
vrednicd de un asemenea sacrificiu.

- Mi
340

se pare atdt de

Iwryrr-*tA
irrcd surprins[.

Uitri cdtata nu poate sd se intoarcd in Spania o vreme,


pand cdnd regele Fernando hotdrdqte contrariul. Aga cd va
trebui sI vin pe aceast[ insul6 mai des dec6t mi-ar pldcea. Se
;tregdtea sd plece dar Agata gi-a dat seama cd nu-gi luase
rirmas-bun. Pdreau doi strdini, nu doi prieteni care se
prefuiau. DeodatS, el s-a intors gi a privit-o cu intensitate.
Voi agtepta rdspunsul tiu.
- Lorenzo! El a privit-o pdtrunzdtor. Te urdsc pentru
vorbele tale.
Prietenul ei a schitrat un zdmbet grditor, fiindcd gtia cd
vorbele lui o vor face sd se hotlrasci intr-un fel sau altul.
- $tiu, gi md bucur cd aga este.
Tdcerea care a urmat plecdrii lui i-a folosit ca sd se
gdndeascd. Vreme de zile se sim(ise atdt de fericitd pentru cd
cra din nou aldturi de Cristopher incAt uitase totul dar vizita
prietenului ei o adusese iardqi cu picioarele pe pdm6nt,
fEcdnd-o sd caute inci o datd direc(ia in care trebuia si
rnearg6. Trebuia s5-i vorbeasci lui Cristopher gi si-l intrebe
fErd ocoliguri cum rdmdne cu micul Cris, dacd avea de gdnd
sd-l recunoasci ori va fi pur gi simplu un bastard in existenfa
lui rigidi gi bine rAnduitd. Lorenzo era dispus sI se insoare
cu ea! Fdri s-o iubeasc[! F[rd sd urmdreascd nimic decdt sd
o salveze pe fata care se lSsase orbitd de o himerd,. Agata
s-a mustrat, pe ea nu o atrdgeau bog[[ia, nici titlurile dar
iubirea unui birbat care deocamdatd o dispre(uia, da. Totugi,
dorea atit de mult qansa sI aleagd de una singurd cd poate
greqise calea de urmat, totul era descurajator. Trebuia sd-gi
inghitd supdrarea gi s-o digere, numai atunci va putea avea
o discufie rodnicd gi maturd cu cauzatorul nedormirii ei.

ciudat sd te v5d inAnglia! a exclamat


341

,4atarru GtNaw

IwrSrp-*tA

16
Cristopher a ficut ceva cu totul de
neingdduit, pentru
joua oa11 in viafa lui: a ascultat o discufie personald int
Agata qi Lorenzo del Valle. N,

tu.;;;;;,ffi:'#::#;
*

iTl,li.at..rnstrur"u ru asent includea


si
l:11.X:,o,,1-l
ascultarea
discu{iilor altora gi in acel ;;;;;;^;;;

recunoscdtor pentru aceastd abilitate


invd{atd gi neuitatd, caro
ii ingdduia priv,egiur.de a asista la permanenta
rui aprrare

de cdtre ea. Explicatriile pe care


i ie ddduse Iui Lorenzo
pentru purtarea lui ira{ionald
ddrimaserd una c0te un4
barierele pe c_are el le ridicase ca
sI se apere de influen{a eir
Agata era o femeie cu idei foarte
limpezi gi definite Ae
ii
doud ori il aplrase fir[ sd merite;
i, s#a c6nd a pdlmuit_o
pe lady Ophelia gi chiar in dupd_am
iaza aceea,in vreme ce
ii scuza faptele urdte in fatra unui
ajute. Tocmai descoperise ci atdma
care o simfea pentru ea dec6t
ndoiel
in punctul in care il frceau sr pistreze
distanfa. Fusese at6t
de orbit de tdcerea ei cd uitase
de ce tdcus ii"^,"i^,**
figrduielii licute ratilui ei qi din iubire pentru
" bunicur
ei.
Cum putuse sd fie atdt de prost?
$i acum, ce naiba putea face
ca sd repare lucrurile? Lorenzo del
Valle avea irt"rlia
limpede sd o ia qi nu doar pe ea, gi
ci pe fiul lui, copilul acela
sd-l iubeascd pentru id
parre ;r, A;;;;.
R.":"::]1":pea
Dar
"ruo
dacd Lorenzo voia sa_ji
trebui sd treacd peste cadavrur rui.Alotdr,t
sd se imbarce din

aingd,,il;,;;^r#;

342

nou pe Diavolul negru. Trebuia sd stea de vorbd cu Jean


Michel inainte s[ poat[ avea o discu(ie cu fiica lui gi s-o lege
definitiv de viafa sa.
Iegirea in curte a luiAndrew, urmat de Cris i-a ficut inima
sd batd mai iute. Unchi gi nepot purtau o discu{ie despre lei,
oare l-a fbcut sd se cdiascd de atitudindea neindurdtoare care
pusese stdpdnire pe el in zilele din urm[. I-a urmat in tdcere
pe cei doi, domic s[ recdgtige vremea pe care o pierduse cu
dispre( gi mustr[ri. Asculta intreblrile pe care i le punea
micufului fratele lui qi rdspunsurile cu limbd impleticitl pe
care i le dddea copilul. Unele dintre ele ii smulgeau un
zltmbet sincer gi il l5sau frrd aer din pricina emo(iei care il
cuprindea. Andrew il ducea pe Cris drept c[tre labirint qi
Cristopher qi-a amintit momentele de neuitat pe care le
petrecuse in gr6dina din spatele casei, cdnd nici el, nici fra(ii
lui nu erau mai mari decit chiparogii tdia(i geometric care
duceau la ffintAna din piatrd. Se jucaserd de-a v-a!i ascunselea
gi el fusese cel mai bun. $i-a amintit cum intr-o iltpd.-amiazd
a agteptat mai multe ceasuri sd-l gdseascd dar Andrew gi
Arthur obosiserd s6-l caute qi se hotdrAserd sd plece acasd ca
sd bea ceva rlcoritor. Cristopher ii agteptase pdnd cdnd tatdl
lui l-a clutat in locul in care ii pldcea cel mai mult s[ se
ascundd. Mustrarea a fost asprd dar el gi fralii lui
continuaseri jocurile pdni aproape in adolescenfi. Acum,
gardul abia ii ajungea p0nd la piept.
L-a auzit pe Andrew numdrAnd pdn[ la zece ca s[-i dea
rdgaz lui Cris sd poat6 sd se ascund6 dar copilul era prea mic
ca sd gdseascl iute o ascunzltoare bun[. Cristopher l-a prins
cdnd incerca sd se trdnteascd cu fafa la pdmdnt, ca sd nu
poatdAndrew s[-l vadd.L-a apucat de bra{ qi i-a fEcut semn
sd taci. Cris a deschis ochii cdt farfuriile dar dornic sd se
joace a hotdrAt s6-l urmeze pe tatdl sdu, cu un zdmbet pe
bluze343

,4ruenn GrNary
- $i zece... Am sd te gdsesc!

IwzSrn-uA

ca si-qi indbuge rasur. Stdtea in poara


lui cristor

am,ndoi v6rd(i intre doud tufe care ii


ascundeau destur
bine, chiar dacd in mod precar, cdci
statura gi corpolen{a
Cristopher erau mult diferite de cele
pe care le avea ulti

oard cdnd se ascunsese acolo.


- Aici nu poate sd ne gdseascd, e locul meu de
C1i1 a intors capul ca sd se uite la
bdrbatul care

tainl
ii

,,l

adresc

o privire complice gi i-a zdmbit.


$i_a rezemat spatele do
torsul tare cdnd Andrew a trecut chiar
pe ldngd ei, rostind
"Am sd te gisesc,,.

- Dar tot ne

indoitpicioarere ;3H,2;ffiffi.Tff_T.ffiil:

burta lui pdnd sde piept, ca gi


ar fi fost un
cd1elu9. Unchiul Andrew este foarte
"rrm
incdpd{ina t, a addugat.
- Unchiul Andru, Andru...
Nu putea si spund corect inenglezdnumele
gi gi_a increfit
.buzele ginditor.

i-l facd. Fusese atdt de orb!


in
Andr6s,
i-a
spus
spaniold, intr-o incercare
Unchiul
de a face mai uqoard rostirea numelui.
Cris i-a repetat vorbele cu mult mai multd hot[rire.
- Andis... Andes nu ete.
-Atunci putem sd ieqim.
Cris a frcut un gest foarte griitor cu cipgorul gi amdndoi,
tati gi fiu, au iegit din ascunzltoare rdzdnd dar Andrew ii
agtepta rezemat de tufe, cu bralele incrucigate pe piept.
- Ai trigat, i-a spus micufului, cu un zimbet care
dezminfea tonul sever.
Cristopher a luat copilul in bra{e gi l-a strdns cu putere.
Cris i-a rispuns lu0ndu-l de gdt qi punAndu-qi, obrazul pe al
lui.
- Unchiul tdu nu gtie sd piardd, a comentat Cristopher
zeflemitor.
-Yd atzeali de la o distan![ de o jumdtate de mil6, le-a
spus Andrew glume{.
Tofi trei au inceput sd meargd spre casd gi trecind prin
livada de meri, Cristopher a luat unul copt, l-a gters pe
cimag[ gi a mugca din el frcind coaja sd trosneascd foarte
apetisant. O secundd mar tdrzlt i l-a dat micufului care a
rnugcat o bucatd aproape la fel de mare ca gi el.
- E bun, nu-i aqa?
Cris nu putea s5-i rdspund5, era prea ocupat sd mestece
pulpa frrd ca sucul s[-i scape din gur6.
- Frumos il inveti si se poarte pe nepotul meu, l-a
mustrat Andrew, cdruia i se pdrea nemaipomenit cd fratele
lui mAnca un fruct frrd s6-l curete mai intii. Era de
nerecunoscut. Avea mAnecile suflecate pind,la cot, vesta
descheiati gi cizmele cu carimbi inalli murdare de praf. Era
contrariul deslvdrgitului domn de acum cdteva luni. itri sta
bine, i-a spus deodat[. Cristopher nu gtia la ce se refera.
nrare dar pe care Agataputea sd

Vorbele lui Andrew l_au fEcut pe


micuf sd_qi acopere

345

Iwnfrp-uA

,Arutrru GBNnw
Vortesc de infl(igareata,l-a ldmurit. Hainele ifi vin
bine aga. Nu mai pari scorfosul gi egocentricul vii
mogtenitor de la Whitam Hall. Acum pari... Andrew a
cdut6nd cel mai nimerit adjectiv, ... un frate mai
obignuit gi oarecare.
- MI bucur sd gtiu cd am trecut de la scorfos gi egocen
la obignuit qi oarecare.
Andrew i-azltmbit; spus aga, pdrea o ocard gi nu o la
Cind au ajuns la treptele din spate ale terasei care
spre ugile cu geam ale bibliotecii qi ale salonului, Cris a
sI il lase jos. Cristopher i-a fEcut pe plac Ai micuful a u
scara cu salturi mici. Energia lui era nesffirgitd.
- Me gindesc sd-i ddruiesc un c6ine, i-a spus Andrew,
aqteptdndu-se la refuzul grabnic al fratelui lui mai mare.
Orice copil trebuie s[ aibd un cdine, unul uriag, cu o limbil
mare cu care sd-i gteargl mucii.
Cristopher a tzbtcntt in ris.
-Andrew, a inceput, neludndu-gi ochii de la fiul lui, care
a strib[tut terasa gi a intrat in biblioteci, unde igi zdrise
bunicul st6nd pe un fotoliu lAngd foc, ai obliga(ia morald gi
socialS sd te inmul(egti. Celdlaltl-a privit cu gura cdscat[.
Sd se inmulleascd? Ai sa fii un tatd grozav. Ai asta in sdnge
gi mor de nerdbdare sI te vdd inconjurat de mucogi qi de
ciini uriagi cu limba mare.
- Eu mereu am vrut s[ am un c0ine, a m[rturisitAndrew
cu privirea. Copiii trebuie sd creascd allturi de c0ini.
- Atunci, nepotul tdu va avea unul uriag. Amdndoi frafii
au sfArgit de strdbdtut terasa gi au ajuns in casd din doi pagi.
John s-a uitat la fiii lui, care zdmbeau amuza(i de ceva ce el
nu auzise. Tatd, ai nevoie de Diavolul negru?
John a negat ddnd din cap.
- Vrei sd faci vreo cdldtorie? l-a intrebat surprins.
Dar Cristopher l-a privit tainic fdrd sd-i dea un rdspuns.
346

47
casei'
whitam Hall era la fel de t[cut ca 9i imprejurimile
unul cite unul
Clristopher era foarte obosit dar urmase
cd nu se inqela in
sfaturile tatdlui s6u 9i avea incredere

rriciunul.

bibliotec[' Marcus vi va inso(i' Eu md


-Agtepta{i-md in
Restul familiei va
voi intoarce in citeva momente cu Agata'
sosi din moment in moment'
gest cu capul 9i a
Bdrbatul cu p6r blond a f6cut un u$or
Cristopher s-a intors
Lrrmat indica(iile 9i paqii majordomului'
Marcus ii ddduse
spre grddind ca s-o caute pe Agata;
dou6 zile 9i
exacte despre ce frcuse ea in ultimele

infonialii

unde era chiar in acel moment'


iaz 9i de tufele de
Balansoarul se afla foarte aproape de
in vreme ce se
qi Agata s-a hotdrit s[ se aqeze in el

trandafiri
pe Cristopher'
gindea la vorbele cu care trebuia s6-l abordeze
rdspuns din partea ei de
Lorenzo nu va agtepta la nesfbrqit un
stimea o supdrare pe
aceea vizitalui de acum cdtevazlleii
s[-gi ia inima-n din]i
care nu izbutea s-o depdqeascd' Trebuia
chiar dacd vorbele pe care ar
9i s6-l infrunte pe Cristopheq
fi cele pe care le
prtea si le audd de pe buzele lui nu vor
granile gdndurilor' ii legase
agtepta ea. Prietenul Li ii pusese
Tdcerea din jur ii
uripit" 9i ii luase v[lul ce ii utop"'"u ochii'
chiar dacd era gata sd lupte
ardta limpede ce lipsea vielii ei 9i
sau greqitd' acum
nu putea's-o facd di'tt-o pozilie nedreaptd
in Anglia fusese o
qtia. Sa-t sileasci pe Cristopher s-o ia
347

,4p;"trtr GzNow
gregeali, pe care era gatas_o rep
binele fiului lor. S-a sfhrgit cu incerclrile
de a_l infuria ca
obfina rezultate.Tiebuia sd acfioneze
cu maturitate, chibzui
gi pruden{[. Dacd ea nu i-ar
fi impus prezen[asa, poate
micul Cris nu ar fi indurat efecteleii
urmdrile mdniei lui.
cu linigte se puteau obtrine rezaltate
optime qi mulfumitor
Agata qi-a luat un mic av6nt gi balansoarul
a inceput sI
migte intr-un ritm cadenfat. Vedea iazul,
pegtii qi nuferii tdcr
Putea si aud6 susurul izvorului,
ciripituir"". pa.*i i" A
amiaza care se stingea incet.
a vdzut_o rezematd de balanso ar, cdzutd
pO
iJEcut doi pagi dar cagi cum ea ar fi presim{it,
a:ii-.rrs u,rpul spre el, care apufut
sd_i
ochi, Iinigtea din coltrul buzeior, ce i_au
d6ruit un z0mbet.
Stomacul i s-a str^ns inexplicabi l.
De zile i"t."gi;;;j
fusese_atdt de aproape de trupul
ei, nici de mirosuipielii ei.,
- \{no, l-a poftit Agatacu privirea limpede, ma U.rcu, Oo
tdcere gi de miresmele grddinii.
cristopher a govdit serios
daca sd se ageze l6ng5 ea. Ea s_a
dat spre stdnga pernei mari
sd se aqeze comod. Ador casa
astal
ite. Senzafia de siguranfd care se
i dai seama c0t egti de norocos? El
nu se gandise niciodatd ra whitam
Hail in aceqti termeni dar
vorbele ei i-au ardtatmulte rucruri
despre er insuqi. Nu sunt
insdrcinatd, i-a spus deodatd gi mdrturisirea
ei l_a fEcut str
tresard ugor' A infipt ochii albag..i
inh-ai ei, care r-au invdluit
i-ntr-o privire linigtitd, frrd intrebdri
qi cristopher s-a intrebat
dacd ugurarea pe care o vdzuse in
strdfundurile ei se datora
acestei vegti. Trebuie si vorbim despre
viitorul lui cris dar
trebuie sd o facem din perspectiva
unui armisti(iu.
- Nu sunt in rdzboi cu tine.
Rdspunsul lui sunase dur, ca toate
vorbele pe care i Ie

r"dtr;il;,;;;

adresa.
348

Iunryrn-uA
$i nu ptii cdt md bucuri asta, i-a rispuns. Agatagi-a suit
picioarele descultre pe balansoar gi gi-a inconjurat genunchii
cLr brafele. $i-a rezemat blrbia de genunohi, in vreme ce
continua sd priveascd. apa transparentd a iazului. Trebuia
sir-i pund intrebarea care ii ardea g0tul de cdteva ceasuri qi a
socotit cd venise momentul nimerit. Te gindegti sd faci din
rnine o femeie respectabild?
A putut sd audd limpede ugorul oftat al lui Cristopher dar
nu a presupus nimic. A continuat si agtepte un rdspuns care
ifidrzia sd vinI, dar asta nu a descuralat-o.
- Nu am nici cea mai micd intentie sd fac asta, a rdspuns
Cristopher in sf6rEit, scurt dar fErd bruschefe.
Agataa inghi{it nodul mic pe care il avea in gdt, fiindcd
se agteptase la alt rispuns qi a recunoscut in sinea ei cd
Lorenzo avea dreptate, la urma urmei.
- inleleg.
- Serios? Fiindc[ eu sunt convins ci nu.
- Egti tot supdrat gi nu te invinova(esc dar a sosit
momentul si ludm hotdriri, dintr-o perspectivd obiectivd.
- Eu le-am luat deja pe ale mele.
Pe ea a ingrijorat-o tonul lui sec. Pdrea cd inadins cduta
sd fie moroc[nos gi nesuferit.
- Nu putem si stlm de vorb[ cu sinceritate? Fdrd
ranchiund? Ne unegte o viafd micd qi trebuie sa ne aldturim
sfo(drile ca sd incercdm si fie cel mai fericit copil din lume;
i-o datordm, Cristopher. Eu sunt dispusd sd fac ce depinde de
rnine pentru ca asta sd fie un fapt.
- Ce incerci sd-mi spui? a intrebat-o el.
- C[ nu mai sunt pricini care sd justifice prezenfa mea in
casd, aga ci este cel mai bine si plec. Nu pot si te vdd aga,
atdt de suplrat. Md afecteazd gi imi stirnegte o imensi
nelinigte gi mi-arn dat seama cd nu doresc sd fiu pricina
nefericirii tale.

349

.,Larcrru GtNpw

Iwz;rn-ntA
Vorbe goale care sd-l consoleze? Te avertizez

Agataa clipit fulburati. ,,Acum vlne partea


cea mai grea,1

s-a gdndit, fEcdndu-qi curaj.

Cristopher..., a inceput, vreau sd

fii sincer cu mine

din sim{SmAntul pur pe care l_am impdrtagit


in C6rdr
cAnd l-am zdmislit pe fiul nostru.
dchii lui o full
ascultdnd-o; amintirea ddruirii ei de
pe _,
Hornachuelos il chinuia zi gi noapte.
Ai de gAni sd_l f".i;;
fiul nostru mogtenitorultdu? Agataa goviit
inainte sa_i punI
i
pu
va fi pentnr,tino
it
lagio
tophei a clipit do
o
sd_i
intrebdrile, caro
nteze. Trebuie sd gtiu fiindcd, in functie
lua o hotdrdre sau alta. il ameninfa?
De
. Dacd rdspunsul t6u la prima intrebare

este afirmativ, Cris va rdm0ne aici


cu tine dar dacd ests
negativ, il voi lua inapoi in Spania cu
mine. te avertizez,
a addugat, cd nu existl lege englezd care $i
sd poatd sd mtr
impiedice.

-Ai face aga ceva? a vrut el sd gtie.


- SA-l iau in Spania? Firegte, i_a rispuns.
- Vreau sd spun sd_l lagi cu mine in Anglia,
.
tine.

departe de

Agatas-a gAndit in linigte la vorbele pe


care urma sd i le
spund gi i-a rdspuns in singurul fel pe
care il qtia: cu
sinceritate.

cd.

frul nostru

fi foarte inteligent.
Pe el il incdnta de cite ori ea rostea vorba ,,nostru"; si se
simtd inclus in viafa ei era o senzafie minunati. $i cdt se
va

amuza cu discursul ei, care incurca totul cu atitudinea aceea

pragmatic[ a sa.
- \brbeqti prea mult, Gata, i-a rdspuns cu glas neutru.
Oftatul ei lung qi addnc i-a smuls un zdmbet. Cristopher
s-a incruntat d0ndu-qi seama de asta; in ultima vreme
z.dmbeaprea mult.
- Numele meu este Agah, a spus deodat6. Trebuie sl
rosteqti "a"-ul ca si-l spui corect, a incercat s[-i explice dar
zAmbetul lui a dat-o cu totul peste cap.
C0nd zdmbea aga, atit de degajat, fEcea ca inima ei
sd-gi ia zborul. $i pentru prima oar[ de mai multe zile gi-a
dat seama cd nu era imbrdcat formal; eraatdt de neglijent cd
nu plrea el. Ca in zilele acelea in muntele Hornachuelos,
c0nd a frcut-o cea mai fericita din lume. Cind a iubit-o cum
orice femeie doregte sd fie iubita de cdtre prinful visurilor
ei. Deodatd qi frrd sd gindeasc5, i-a ciufulit bretonul perfect
piept6nat pe spate. Cristopher adora acel gest spontan al ei,
o vdzuse fdcAndu-i-l fiului lor de nenumdrate ori.
- intotdeauna pentru mine vei fr o Gata. Ochii ei, mari gi
expresivi, au ardtat nedumerirea pe care i-autrezit-o vorbele
lui. O Gata sdlbaticd gi mahalagioaicd.
Acum l-a privit uimitS. Va sd zic[ intotdeauna rostise
gregit dinadins numele ei.
- Nu e amuzant a replicat cam supdratd, incerc sd
vorbesc serios, sd gdndesc Ai si construiesc alternative care
si fie valabile pentru am0ndoi.
Cristopher s-a rezemat de spdtarul balansoarului in vreme
ce scotea un oftat gi inchidea ochii pre{ de o clip[. Era aqa de
pldcut sd nu mai g0ndeqti.
351

,4ru-ertz GtNsw
Asta e marea ta problema, uo.b"ffia
mult, i_a
scurt.
Puftarea lui o scotea din min{i. Vorbele
ii erau seci
atitudinea glumea{i. Firea lui i se pdrea
de neinteles. in
moment, nu gtia la ce sd se aqtepte.
- incerc sd fac ce este drept, a rlspuns, neludndu_
privirea de la trupul birbatului, destins
al[turi de ea.
Cristopher a deschis ochii qi i_a pironit
intr_ai ei.

revi
aizbuti
-Cap?
spuni el. Chipul
-Asta imi

tate de cap alacestei relafii,


d sd gtie prea bine ce voia str

er era o hartd indescifrabiltr.


Egti inc[ supdrat, a spus neincrezdtoare.
- gi am sd fiu toatd, via[a, cel pu(in pe tine.
Agata simfea cd i se face rdu'fiindca
nu izbutea st
gdseascd un punct comun.
- A$a nu vom ajunge nicdieri, i_a reprogat.
-Am sd-!i ardt unde {i se cuvine sa fii gi unde vreau si fii.
Bra{ele lui cristopher au inconjurat-o
cu totul gi au finu,
t-o cu putere pdnd ar[mas in poala lui.
A ldsat buzele in jos
in intdmpinarea alor ei care s_au deschis
frr[ ,rol.. Ugou.u
atingere a bdrbatului i-a provocat o
ame(eald puternicd.
Adora sdrutdrile lui, gustul dulce_acrigor.
Felul lui de a o
duce pdnd la lund gi a o aduce inapoi
frrd sd se miqte din loc.
- Cristopher! Nu! Dac6 md sdru{i, nu voi putea sd plec,
i-a spus ea cu o durere surdl in inimd.

Tdnjea de multd vreme dupd m0ngdierile


lui dar
ndddjduia sd i le dea fErI condilii.
- Daci te sdrut, e ca. sd nu pleci. $i cdnd limba lui a
m6ngAiat cerul gurii ei, Agata a uitat
cu des6v6rqire de tot.
I-a simfit dinfii tragind ugor de buza ei inferioarr
ca s_o
sileascd si deschidd gura spre dorinla
lui. Aproape fErd
sd_

dea seama, degetele ei s-au prins ia


nlqt. gfr.u.e in pdrul
.Si
b[rbatului ca sI-l (ind cu mai multd putere gi
sd_l trage spre
352

Iuaryrn-uA
l-a rdspuns in acelagi fel in care el o a\Aga: ii mdngdia
buza superioard, qirul dinfilor. Nu era nimic pe lume mai
r:rotic decit gustul lui Cristopher, mirosul lui viril gi
atingerea miinilor lui moi qi fierbin(i pe trupul ei. Dacd nu
te opregti, voi sf6rqi luindu-te chiar aici, in grddin6, a
avertizat-o el dar buzele lui au pus din nou st[pdnire pe ale
ca.

ei, cu tandrefe nesf6rgitd. Capul Agatei se odihnea pe braful

lui gi in felul acesta ii impiedica orice retragere sau


indepirtare de atingerea lui. Cu mina stingd a finut curba
suavi a bdrbiei ei in cdutarea unui rdspuns mai intens. $i-a
afundat cu adorafie limba iniuntrul gurii ei, pipaind qi
strdbdt6nd fiecare linie sau ungher, acum expus dorin{ei lui.
Geamdtul ad0nc al Agatei l-a flcut s[ opreasci sdrutul gi s[
inchida ochii. Trebuia sd-qi recapete stdpdnirea de sine.
Suntem aqteptati in casi, i-azis deodatd.
Ea nu a gtiut la cine se referea.
- Ag sta aici cu tine o vegnicie, i-a rispuns cu glas
drdgdstos.

Nu cred cd tatdl tdu e dispus s[ aqtepte atdta vreme.


Agatas-a ridicat atAt de iute cd s-a lovit cu fruntea de bdrbia
lui. N-ai sd md dai jos cu o palmd dar cu o loviturd in birbie,

se prea poate.

in casd? l-a intrebat cu ochii larg deschigi.


- Ce crezi cd am flcut zilele astea?Am fost cu Diavolul
negru dupd el. Am stat de vorb[ pe indelete gi cu rdbdare. El
mi-a spus toate indoielile lui iar eu i-am spus cum m-au ficut
sd md simt manipuldrile lui. Cred cd suntem pe punctul sd
semndm un armisti(iu.
Ei nu-i venea sd creadd. Tatdl ei era la Whitam Hall!
Cristopher se dusese dupi el. Simfea cd legind de fericire.
O, Dumnezeule! Te iubesc! L-a imbrdligat cu
neobignuitd putere gi dupd citeva secunde i-a dat drumul.
M-ai ficut foarte fericit[. Mullumesc.
-Tata

353

,4aurzz GpNew
El a

mdncat-o din

p.iriri@

cu ochi strllucitori si gtas .eguiit


::.::": putea
l_o$":
emofie,
si-l impingd pe un UarUai i; ffi";

necreztlt, ca de pilda sd migtg munfii


din loc.
- O si ai multd vreme ca si_fi dovedegti vorbele dar
avertizez cI voi fi un adversar foarte
greu de convins.
- Ar[t ingrozitor, s_a plAns, lds6nJ ochii in jos ca sd
priveascd rochia mototolitd.
- Ag zice, o mahalagioaic[ superbd. Cea mai fru
dintre toate.
Amdndoi s-au indreptat spre casd,
findndu_se de m6nd.

18
in biblioteca de la Whitam Hall erau
adunafi toti, tatdl ei
familia Beresford in intregime, plus prietenul
f,rl^y,1.1.1ti
lui
John, ducele Devlin penword gi
fiul acestuia Justin, sofu[
Aurorei' Micul cris s-a eliberat din imbrdfiqarea
lui Jean ca
sd alerge la ea. Agu,ta l_a luat
in bra{e 9i l_a strdns ;;.r&
Aurora, sora lui Cristopher, p"
o mai vdzuse pAni
atunci, s-a apropiat de ea gi i_dat "u."'ru
un buchet de flori p.ou.pei
tiiate din grddind. Ea a mijit ochii fiindcI
nu pricepea nimic.
Ce fEceau tofi aduna(i la conae?

IwrSrz-*tA
cd in realitate nu-i p[sa. Privirea ei apoasd s-a infipt pe
Cristopher, care a frcut spro ea un gest afirmativ din cap gi
atunci ochii i-au cdzut pe magistratul care agtepta aqezat
discret intr-un colf indep[rtat al inciperii.
Se va cisdtori! A privit unul c6te unul chipurile celor
adunali gi nu a gtiut ce s[ facd mai departe: si r6dd, si pldngd
sau s[ legine.
- Dacd te consoleazd cu ceva. i-a spus Justin Penword,
primul niscut al ducelui de Arun, eu m-am insurat in cdmaqd
de noapte qi fErd cunogtinll. Jamie, fratele meu a trebuit sd
rosteasci jurimintele in numele meu.
Agata l-a privit surprinsd. Sinceritatea lui i-a pl[cut pe
loc.
- Chiar cd n-am vdzut niciodatd un mire mai supus, a
addugat Aurora cu privire seducdtoare.
Tusea lui John a frcut ca cei doi sd nu-gi mai arunce
priviri care creqteau temperafura din incdpere.
Tatdl ei a venit hngdea qi i-a oferit braful dar Agata nu a
putut s6-l ia. Avea un nod in g6t gi, f6rd sd stea pe g6nduri,
s-a aruncat spre el qi a rdmas agd[atd de gitul lui.
- TatFLl a exclamat, peste m[surd de emotionatd. E
minunat s[-i vdd la un loc pe cei pe care ii iubesc.
- Sd-ti celebrdm nunta qi apoi vom vorbi, i-a frgiduit cu
un inceput de zltmbet care a dezarmat-o. Ai multe s5-mi
1[muregti.
- Am crezrtt cI n-am sd te mai vdd, cI nu po{i sE intri in
Anglia.
- $i este adevdrat, dar lordul Beresford a venit dupd mine
la Paris. Era minunat, cea mai bund veste din lume. Dar nu
voi putea s[ rdmAn mult[ vreme. Doar cdt sd dau mireasa.
Trebuie sd plec in cdteva ceasuri.
- O, Dumnezeule! Nu pot sd mI mdrit imbricati aqa!
Jean a privit-o incurajator gi ea i-a fost nespus de
355

Arutrtz GpNrw

Iwr;ro-*tA

recunoscdtoare.

Vei avea cea mai frumoas[ nunti in oraqul tdu,


c6rdoba. i1i ftgrduiesc, vei fr ceamai frumoas[
mirer

dintre toate, i-a spus deodatd Cristopher gi


ea l_a crezut.
Ce mai conta cd se mdrita intr_o rochie de
dupd_ami:
cdnd totul in jurul ei era fericire?
nu
i_a
mal pdsat
$i
nimic. Avea s5-gi implineascd visul, sI fie cu
cei r
insemnafi bdrbaJi din viafa ei.

Petrecerea continua in gridinile de la


Whitam Ha
personalul pregitise un mic banchet de
care se bucurau tofij
dar tatdl, fiica gi Cristopher se aflau inci

in bibliotecl.

- Nu Agata a fost cea care a hotdr6t sI te pdrdseascd, eu


insimi am contribuit prin sfaturile mele gi am impins-o sd ia
o hotdrdre pe care nu o voia. in apirarea mea, voi spune cd
am fost educat in convingerea ferm[ cd fiecare clasd socialS
trebuie s[-gi pdstreze locul. Chiar dacd am luptat aldturi de
Napoleon ca s[ schimb aceste idei invechite gi retrograde,
timpul aardtatc5, in multe locuri, nobilii vor continua si fie
la un nivel superior fafi de ceilal{i muritori.
- Cristopher nu este ca gi ceilalfi nobili! l-a apdrat ea cu
insuflefire. Cineva foarte special mi-a spus nu de mult cd
noble{ea se poartd in inimd iar Cristopher a dovedit aceste
vorbe.

El qi Jean au privit-o cu o anume tulburare. Agata

se

in apdrarea sofului ei. Jean s-a uitat din


nou la ginerele sdu pentru ca dupl aceea sd-gi continue
dovedea pltimaqd

Cristopher stltea pe unul dintre fotoliile din


fala
c[minului, bucur^ndu-se de imbr[{igdrile dintre .o"rut
gi
sofia sa. Ceilalfi participan{i la ceremonie aqteptau
momentul sd inchine pentru miri dar mai inainte
trebuia sd

aibd o discufie pe care nu o puteau am6na.


- M-am ingelat, a recunoscut Jean cu glas trist. Mereu am
dorit ce era mai bun pentru tine chiar dacd uneori
mi_am

pierdut obiectivitatea incercdnd sd ob{in


asta.
Agatai-a luat mAinile gi i le-a mangaiat cu obrajii.
- Gindurile mele au fost intotdeauna onorabile, a
intervenit Cristopher cu glas potolit. m_a
durut grozav cd,
$i
fusesem p[r[sit frrd nicio ldmurire. Aveam
totul pregdtit ca
s-o fac sofia mea.
- A trebuit sd fac asta, cristopher. Famil ia aveanevoie de
mine gi in plus trebuia sd te protej ez, aincercat
ea sd explice
dar tatdl ei a luat cuvdntul.
356

explicafiile.
- Md intrista sd gtiu cd, fEcdnd-o sofia ta, o vei desp6(i de
mine, o vei duce foarte departe gi nu puteam sd indur asta.
Scumpa mea fiicd va trdi tocmai in locul unde normele
despre implrfirea in clase sociale sunt mai inrdddcinate.lara
dugman[ a idealurilor pentru care am luptat o via{5!
Cristopher putea sd infeleagi indoielile care motivaserl
hotdrArile socrului sdu. A rispuns:
- Tata a dorit mereu fericirea fiilor lui gi de aceea ne-a
invdJat sd prefuim oamenii pentru ceea ce sunt... A t[cut un
moment ca s6 asimileze vorbele pe care tocmai le rostise.
Pentru prima oari infelegea atitudinea lui John in fiecare
moment al viefii sale. Hotdririle, luptele pe care le avusese
cu el cu singurul scop de a-i impiedica nefericirea. ii datora
atiteat. Fusese atdt de nedrept! Niciodatd nu voi ingSdui
cuiva s-o dispre(uiascd pe so{ia mea pentru acest nimic.
- Lordul Beresford este un bdrbat extraordinar, i-a spus
Agatatatilui ei.
357

Aatnrru Gnrzw
- N-am nici cea mai micd i

mea, a rdspuns acesta fErd s[ inceteze


s_o priveascd. in
aceste ceasuri am pufut sr vad cu
ochii mei ce fel de om esto
soqul tdu qi sunt cer mai fericit tatd
din lume. Dar trebuio
sd-i mulpmesc lui John Beresford, un
om fErd pereche.
Datoritd lui mr aflu aici st6nd de vorbd
cu ginerere meu ftrtr
sE ne omordm unul pe celilalt.
Cristopher era foarte mdndru
de pdrerea pe care o aveau ceilalli
despre tatdr rui. John era
un bdrbat admirat gi respectat in toate
cercurile sociale gi a9a
ceva se dobAndea doar fiind excepfional.
Oare insistenlei;
lui cu privire la domnigoara Martin nu erau
dovada a cAt de
minunat era? intotdeauna ii ddduse sfaturi
infelepte, tdcuse
cind era rindul lui sd vorbeascl Carlos de
Lucena nu este
un om rau. cristopher s-a trezit din gandurile
lui auzindu-r
in
lui
voi
spune cd era prea;
-apdrarea
ingrijorat-Michel.
pentru unchiul
sdu, Gin6s de Lucena, ca sd mai
gindeascS logic sau chibzuit. A ac(ionat
dintr-o pornire dar
nu cu rea credinfd.
- Cdnd ne vom intoarce la C6rdoba, vdrul meu igi va cere
scuze, i-a spus Agata frrd nicio umbrl
de indoialdin glas-Nu
va
fi
nevoie,
a
rdspuns Cristopher cu o privirJ care
l5sa foarte pufin loc inchipuirii.
O iubea gi prea pu{in conta vremea cdt
fuseserd despdrtifi
de imprejuriri cu neputinfi de st5pdnit.
- Bine ai venit in familie, fiule!
Jean Michel i-a intins mdna lui Cristopher,
care l_a privit
pref de o secundd negtiind prea bine
ce sd facd. Da. govdirea
lui. a finut foarte pufin, a luat mdna
socrului sru intr_ale lui
gi i-a str,ns-o cu sinceritate, chiar
dac[ un pic tulburat de
dovada infldcdr atd, de afecf iune.
- incd un lucru, a spus deodatl Agatagi Jean l_au privit
cu neobignuitd cunozitate. Din acest
moment chiar, fiuimeu
se va numi cristopher, catatdl lui,
nici vorbd de crist6bal.

l^j:T

358

Iunrsrn-ntA
Sprdncenele Agatei s-au ridicat cu surprindere. Ei i se
pdrea cd numele bdiatului suna foarte bine in spaniold dar
s-a supus poruncii sofului ei, fdrd nicio replici.
- Cristopher, atunci, a fost de acord gi bunicul. Mergem
la ceilalti invitali ca sd inchindm pentru fericirea voastr[?
intrebarea lui Jean Michel a r[mas suspendat[ in aer, fiindcd
nici Cristopher nici Agata nu ii dddeau aten{ie. Se priveau
intim, de parcd ar fi fost ei doi singuri intr-un univers diferit.

Voi spune familiei cd vefi

fi

aldturi de noi

in

citeva

momente. Jean s-a uitat pe rdnd la unul gi la celdlalt fdrd sd


piardd acele aminunte care l-au fEcut sI se simtd liniEtit qi
impdcat. Doi oameni care se priveau aga... Ave{i doudzeci
de minute, nu cred ci pot s6-i stdpdnesc mai multd vreme.
Nici Cristopher, nici Agatanu au fost conqtien(i de iegirea
lui din incdpere. Rdmiseserd singuri de tot, imbdtali unul de
celSlalt. Nu intorceau privirea, nici nu spuneau nimic. Se
priveau cum se privesc cei care se iubesc mai presus de
orice, care hotdrdsc s6-qi petreacl restul vie(ii impreunS.
- Sunt foarte fericitd, a spus ea deodat6.
- Nu mai mult decdt mine, Gata, i-a rdspuns Cristopher,
care murea de nerdbdare s-o tr0nteasci pe spate qi sd se
piardd induntrul ei.
Str[bdtuseri un drum lung, plin de spini, dar rezultatul
meritase osteneala.
- Mi-aduc aminte cd mi-ai spus cd n-aveai de gdnd si faci
din mine o femeie respectabild.
- Chiar nu-[i dai seama ci nicicdnd n-aq putea sd fac asta
pentru cd fiecare fir de p[r de-al tdu este aqa? Eqti cea mai

minunatd femeie din lume, din universul meu unic gi


personal. Chiar dac[ uneori imi vine s[ te bat din pricina
provocdrilor tale.
Agata s-a gdndit

cI vorbele

acelea erau delicioase.


Cind a murit bunicul, am sim{it o mare eliberare. \6nise
359

,Lrutrlz

Iw4sru-uA

GoNzvz

momentul sd rup tdcerea. Aveam de g6nd sd-[i scriu gi


spun totul. Cristopher a privit-o foarte serios. Dar lucruri
s-au precipitat. Ai apdrut din nou in via(a mea ca o furtunn
qi nu mi-ai l[sat vreme s[ reac{ionez.
- Nu vei putea niciodatl s5-{i inchipui ce am sim{it irl
grldinila aceea din Marais, i-a spus Cristopher cu glas plin,
de emofie. Nesfhrgitd bucurie. Dezamdgire adAncd gi un chef
nebun sd te string de git.
- L-ai fi luat pe micuful nostru frrd sI-mi spui? l-a
intrebat ea cu un fir de glas.
- M-a$ fi intors sd te iau cdci frrd tine imi lipseqte o
jumdtate din intreg.
- Iartd-mi ci te-am sedus din nou in hotelul Achille, i-a
cerut ea cu toat6 candoarea din lume.
Cristopher a ridicat o spr6nceand blondl auzindu-i scuza.
De cdte ori igi amintea de descdtugarea pdtimagd care l-a
stdp0nit la hotelul din Paris, sim{ea o oarecare rugine.
- imi place la nebunie sd md seduci. Ba mai mult, am
incredere cd noaptea asta va fi memorabild pentru amAndoi.
- Ar fi foarte nepoliticos sd dispdrem pentru cdteva
ceasuri? a intrebat cu glasul pdtruns de o emofie pe care nu
putea s-o stdpAneasci.
- Foarte nepoliticos, a aftmat Cristopher pe un ton care
nu admitea discu(ie.
- Te iubesc! a rostit ea brusc cu ochii str6lucind de
fericire.
- \Ai de tine, fran{uzoaico, dacd vreodatd vei spune
altceva! a exclamat el frrd sd inceteze s[ se uite la gura ei.
I se pdrea cd are un nectar divin pe care era nerdbd[tor

privinfa
a.ortn igi dddea seama cd, prin pretenlia lui in
s-o
rrumelui copilului, ii d[duse arma perfecti pe care
fbloseascd imPotriva lui.
care nu au nevoie
- Sunt din soiul acela aparte de b6rbaJi

qtie ce simt
rosteascl anumite vorbe pentru ca o femeie sd
Agata l-a privit cu def""t* ea. O atdtprin fiecare faptd'
ea lui
,avarqire surprinsS. Tocmai acele vorbe i le spusese
ii zAmbea!
Lorenzo cuzilein urm6. Ascultase! $i, canalia'
simt pentru
Vino, frumoasa mea, ca sd-{i ardt cu o faptl ce

sd

tine.

sd-l bea.

Mulgumesc, Crist6bal, i-a spus ea deodatd. Este pldcut


sI aud de pe buzele tale cd simfi acelagi lucru pentru mine.
ii spusese numele in spaniold? s-a intrebat cu un zdmbet.

360

361

,4rutrru GtNpw

Iuaryrn-*rA
-

Ceea ce md aduce aici este o chestiune personali despre

care trebuie sd vorbesc doar cu domnia sa.

Epnoc
John Beresford a rdmas un moment
in pragul ugii de la
biblioteca. Femeia stdtea cu spatele
ta fereastra]pr.tu o .upe
frdngea
un

a..u

ie

o.

i:jl]:::

vorbe, t
A fdcut ultimii paqi care ii mai
rdmdneau ca sd intre in incdpere
gi sd se apropie de ea.
- Dorili sd md vedefi, doamnd?
Femeia a indlfat brusc c
John a putut atunci sd vad
rotundd gi paloarea obrajilor
pentru cI i s-a pdrut cu neput
susfinea privirea cu supunerea proprie
servitorilor, dar cu
destuld maturitate ca sd_gi stdpdneasca
teama.
- il caut pe domnulAndrew Beresford, i_a spus pe un ton
foarte bldnd.
,o.n, fost.surprins cI intreba de fiul
lui cel mai mic.
l
- In{eleg din vorbele dumneavoastrd cd il cunoagtefi pe
fiul meu. pupilele ei au strdlucit cu stdnjeneald.
C" d;d;;;
la el?

-Se

uqor din cap, fErd sd_gi

musc

J:'#:He

ia ochii
iqi

- Spunefi-mi

de ce

362

mjnle

si

il cdutafi 9i eu ii roi trarsirite mesajul

de indatd ce se intoarce la Whi:am


Hall.
Ea a clipit de mai multe ori.

ii

crescuse in volum. John era tot mai intrigat.


-V-am spus cd fiul meu nu este acasd. \brbele lui au f5cut
ca umerii ei si cadi invingi. Oftatul de tristete a fost auzit cu
limpezime de el. Avea chipul ingrijorat gi John s-a uitat la
mAna pe care gi-a dus-o la stomac ca pentru a-gi stdp0ni un

Tonul

icnet. Cearcinele vinefii de sub frumogii ochi ciprui erau


dovada unei ad6nci ingrijordri. A govdit, ca gi cum nu ar fi
qtiut ce sd facl mai departe. Aveli nevoie de ajutor?
intrebarea lui John fusese sincerd gi ea a fEcut ochii mici
ca gi cum s-ar fi g0ndit la alegerea pe care i-o dddea.
- Nu pot sd mai pierd vremea! Tiebuie sd m[ intorc la
stipdna mea! a exclamat cu un fir de glas gi gi-a frdnt iardgi
mdinile intr-o incercare de a gi le (ine ocupate. Pute(i sd
trimitetri un lacheu ca s[-l gdseascd? Trebuie sd vorbesc cu
lordul Andrew ca sd-i dau ceva foarte insemnat. John ficea
o mulfime de presupuneri in legdturd cu fata. Nu era nobil[,
fusese de ajuns o privire ca sd-gi dea seama. Dar se migca gi
se exprima cu o corectitudine invd\atdpoate din adolescenfd,
felul in care vorbea dovedea cd fusese educatd de o doamnd
binevoitoare. Accentul p[rea din sudul Spaniei, poate Sevilla
sauCidiz, dar nu putea s[ fie intru totul sigur. O migcare pe
fotoliul din piele l-a frcut sd-qi indrepte privirea de la ea la
o fetifd care tocmai sirise in picioare. Nu bdgase de seamd
cd t0n[ra nu era singur6. Rosa, drdgu(o, te-ai trezit? Fetifa a
dat din cap gi pe mdsurd ce mergea spre locul unde se aflau
cei doi adulli, surpriza lui John era tot mai mare. Micu(a
mergea foarte bine pentru vdrsta ei fragedd. O capd din
catifea roqie ii acoperea trupuqorul. Gluga de pe cap ii
acoperea chipul aproape de tot. Pentru cd nu vedea bine sd
meargd, s-a hot[rAt sd qi-o dea pe spate gi c6nd a fEcut-o a
ldsat la vedere niqte bucle negre ati-/. de frumoase cd John a
363

,Aaurru GrNrw

Iuarsrn-uA

fost gata sd fluiere de


excepfional[, migcdtoar

flica lui Andrew?


- Cine este mama ei?
intrebarea lui John nu admitea ocoliguri.
- Rosa Maria Sofia de Laray Guzm6n, a rdspuns fatafrrd
s6 govdie.

- Bund, md numesc John; dar tu? Eaa clipit de mai multe

ori inainte sd ia mdna pe care i-o


intindea el. vrei
cu lapte?

; il;.

Tindra s-a hotarAt sd intervind.


- Dali-mi voie sd fac prezentiirile, lord Beresford. Dar el
stdtea tot pe vine, privind cu
mare interes fetiJa. R";
Catahna Blanca de Lara.
John o asculta nelu6ndu_9i ochii
de la copild.
- Ai un nume prea lung pentru o fiinfa uiat a. mic5, i_a
spus John fetitei, care ii acceptase
m6na.

E nepoata dumneavoastrd, lord


Beresford.
John s-a ridicat brusc s_a uitar
la fatd cu ochii ieqifi din
Ai
orbite. Cltteva secunde dupd aceea,
i_a infipt din nou pe
fetifa. Spusese nepoata lui?
- E o glum[?

Tdndra a scos un plic sigilat


din buzunarul capei sale
negre qi i l-a dat.
- Este o scrisoare de la stdpdna mea pentru sir Andrew
Beresford. Trebuie sd i_o dau personal
gi sa i_o las pe micufi
in gn15.
John nu-gi revenea din uimire.
Fiinfa aceeaminunatd era

364

John a clipit uluit. Ducele de Alcdzar, Alonso de Laray


Guzmbn era cel mai aprig duqman al lui Rodrigo de Velasco
y Duero, unchiul fiicei luiAurora.
- Familia de Lara din Sevilla? Unchiul ei estc ducele de
Llchzar? a intrebat, de;i qtia r[spunsul. Fata a aplecat capul
in semn de afirma{ie. Maicd a lui Dumnezeu! Ce naiba
fEcuse Andrew? Furia incepea sd ia locul surprizei care il
coplegise. Ydzand asta. fetila a fEcut un pas inapoi. John Eia blestemat neglijen{a, cu niciun chip nu dorea s-o sperie.
Nu cd n-a$ avca incredere in cuvdntul dumneavoastrd,
domnigoard...
A poftit-o sd sc prczinte.
- Gloria de Herndndcz y Romero; lucrez de mul1i ani
pentru doamna de Lara.
- VeJi in{elege cI an.r nevoie de confirmarea fiului meu in
privinla acestei chcstirrni.
Dar inima ii spunoa lui John ci micufa era o Beresford.
Zdmislitd intr-una dintrc nenum5ratele cdldtori in Spania ale
fiului sdu cel mai rnic.
- Am la mine ccrtiflcatul ei de nagtere. LordulAndrcw
Beresford este tatil fiicei stapdnei mele.
- Unde este mama ci'/ intrebarea era destul dc logic6. De
ce nu este aici cu cal
Copila nu spunea nimic, stitea lipiti de fustele Gloriei,
neluindu-Ei ochii de pe chipul lui John.
- Trebuie s-o ajute, nu poate s-o rcfuzc! Dunrnezeule!
Stdpdna mea nu gtie ce sd facd sau la cinc sti ccard ajutor!
El privit-o cu hotdrire. NeliniEtca f-ctci erzr adevdratd. O
36s

,Lrutnz GrNtw
vedea zbltAndu-se intr_o mare de

indo[li

- Spune-mi cum poate s_o ajute fiul meu.

Gloria a goviit pre{ de un minut lung gi


greu dar in celc
din urml s-a hotdr6t; la urnra urmei, lordul
John Beresford
era bunicul micu(ei Rosa.
- Stdpdna mea a fost arestatd gi decrar atd trdddtoare a
regelui Spaniei. Va fi executatd in scurta
vreme.
John a cdutat un scaun gi s_a aqezat
brusc. $ocul il ldsasc
liri puterea sd reac{io neze. A incercat sd se g,ndeascd
Ia
toate necunoscutere situa{iei. Andrew
zamisrise o fati, cu
una dintre cele mai influente gi
mai primejdioase t-arnilii din
Spania. Mama micu{ei era acuzatdde
trddare iar la whitam
Hall se afla cea mai frumoasa feti;a din lume,
t, o fu.iti. f"
care nu o cunoqtea. Avea ceva sens?
Ce dracu se intdmpla?
$i de ce el nu gtia absolut nimic?

- Vd rog, incepeli cu inceputul, a poftit_o cu o

strambdturd de uimire. Gloria a govdit


o clipa dar pAnd la
urmd a lbst de acord. John contrnua
sI se gdndeascd la fiul
sdu, Andrew, Ia urmarea a ceea
ce lZcuse. Mai rnult chiar,
cdnd/ Cum? $i unde o cunoscuse pe sora
ducelui de
Alcizar? Alonso de Lara era cel mai rdzbunritor
bdrbat din
cdfi cunoscuse. S-au auzit nigte rdsete
in vestibur gi John a
recunoscut lirnpede glasul lui Andrew.
S_a uitat la fatd
$i l;
micu{d, care era tot in bra}ele ei. S_a
ridicat iute ;;i u i"git i,,
intAmpinarea fiului s6u. VI rog, aqtepta{i
aici.
Gloria a fEcut un u$or gest de incuviinfare
gi a luat loc pe
unul dintre fotoliile din piele, cu Rosa
in poal5.
John a inchis ochii in fala dezastrului
care se apropia.
Dacd era adevirat ce spunea tdndra,
daca fiul lui era tatal
fetilei, in noaptea aceea va cddea un cap gi
acela avea un
nume: Andrew Beresford.
4

.-.rt
I

366

BteuoGRAF'IE
SCHIEBINGER, LONDA. F'emeile ln ot'igineu ;tiin[ei
t'n

otle rne, C6tedra, 2A04.

LINDEMAN, MARY Medicind ;i societate itr liuruptt


ntorlernci 1500- /800, Siglo veintiuno de Espafra editores, s.zr
MOLINER, ANTONIO, Rdzboiul dc indcpendenlti ul
.Spttnici( 1808- 1 B I 4). Navla ediciones.

MORENO ALONSC), MANUEL, Nupolcon: Avenhtru


din Spttnia, Silcx cdicionos.
GONZALEZ DURO, ENRIQUE, F'ernando ul VII-lcu;
Rcgele traddtor'. Editura Oberon.

Anrcrrc GrNr,vr a cucerit initnile


citit o ril o r sp ani o li qi nu nurm ai.
Romanele ei se afld pe primele locuri
in topurile de odnzdri, iar in 2011 a
cdEtigat concursul Terciopelo pcntru
r omane

ist orice romantice.

deschide o noud trilogie a celebrei


scriitoare spaniole Arlette Geneve. De aceastd datd,
eroii sunt birba\Ii din familia Beresford, frafii englezi
ai Aurorei de Velasco, protagonista primei cdrli a
acestei autoare, publicate in RomAnia

Volumul de fa{d se concentteazd asuPra fratelui


mai mare - Christopher Beresford, reprezentantul
Coroanei britanice. El este un bdrbat rece qi
morocdnos, care nu crede in dragoste pAnd cAnd o
intAlneqte pe frumoasa Agata Martin. incd din prima
clipd, cei doi se iubesc qi se urXsc in acelaqi timp, dar
imprejurdrile ii vor forla sd colaboteze- CAt de mult le
va complica via[a aceastd dragoste?
ISBN 978-973- 629 -342-9

Editura LIDER
OP 5 CP 15 Sector 4, Bucuregti
02 1.3 16.32.55
E-m ail : I ider(i)e-xtreme.ro

Tcl/Fax:

Site: www.editu ralider.ro

tilltilllt[ll[il|l[illi