BAZELE MECANICE ALE MISCARII

Corpul aflat in miscare descrie o linie numita traiectorie. Ea poate fi in linie dreapta, si
atunci miscarea este rectilinie, dar poate fi si curba, deci miscarea este curbilinie. Pentru a
caracteriza o miscare este nevoie atat de spatiu cat si de timp si viteza.
Viteza cu care se deplaseaza un corp poate fi uniforma (atunci cand corpul parcurge spatii
egale in timpi egali si poate fi variata (atunci cand se parcurg spatii diferite in timpi egali). Cand
in miscare corpul isi schimba viteza el strabate spatii diferite in timpi egali, deci vorbim de viteza
variata si variatia vitezei in unitate de timp poarta numele de ACCELERATIE.
Problema fundamentala a mecanicii este de a explica modul cum se produce variatia
miscarilor corpurilor si de a stabili raporturile dintre corpurile aflate in miscare.
PRIMA LEGE A MECANICII Legea inertiei: Orice corp isi mentine starea de repaus
sau de miscare daca nu este obligat de forte aplicate asupra lui sa si-o modifice.
A DOUA LEGE A MECANICII Legea acceleratiei: Marimea fortei care actionand
asupra unui corp ii imprima o anumita acceleratie unde forta este egala cu produsul dintre masa
corpului si marimea acceleratiei.
A TREIA LEGE A MECANICII Legea interactiunii: Actiunile reciproce a 2 corpuri
sunt totdeauna egale ca marime si de sens contrar.
LUCRUL MECANIC:
Intreaga activitate a omului desfasurata in procesul muncii este un lucru mecanic.
Ex: ridicarea unei greutati sau urcarea unei pante.
Conditia indispensabila pentru efectuarea unui lucru mecanic consta in existenta unei
forte si deplasarea corpului sub actiunea ei.
PARTICULARITATILE BIOMECANICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR
Aparatul locomotor = principala formatiune structural functionala implicata de miscare.
Este alcatuit in asa fel incat se realizeaza o imbinare armonioasa intre principiul economiei de
forta si cel al economiei de deplasare. Aparatul locomotor este format din oase, articulatii si
muschi.
Oasele sunt considerate parghii dure si rezistente in:
-mentinerea pozitiei corpului
-mentinerea formei corpului

-executarea miscarilor
Oasele sunt alcatuite din tesut conjunctiv impregnat cu saruri de calciu. Tesutul osos are
structura adecvata functiilor: de a rezista solicitarilor de presiune, incovoiere, intindere si chiar
rasucire. Aceste proprietati mecanice ale oaselor depind de varsta, compozitie chimica,
alunecatie si chiar de natura efortului fizic. Sub actiunea exercitiilor fizice, structura oaselor se
modifica concomitent cu cresterea rezistentei la factorii mecanici: ex: modificarile aparute la
oasele piciorului de bataie la saritor si la fotbalist.
Oasele sunt structuri dure, rezistente si elastice, calitati datorate compozitiei chimice si
arhitecturii tesutului osos. Ele sunt alcatuite din substanta osoasa, maduva osoasa, periost, vase
sanguine care hranesc osul si nervi care le asigura sensibilitatea.
Dupa forma oaselor:
-oase lungi care formeaza scheletul extremitatilor, prezinta un corp (diafiza) bogat in tesut osos
compact si doua extremitati (epifize) formate din tesut osos spongios,
-oase late: la cutia craniana, la bazin, omplat cu tesut spongios compact
-oase scurte intalnite la coloana vertebrala, mana, picior (carpiene si tarsiene)
Oasele se caracterizeaza prin fete, margini si extremitati.
Oasele pot fi netede, acoperite cu cartilaj hialin. Aceste suprafete netede servesc la
alcatuirea articulatiei. Oasele insa pot avea pe suprafata lor proeminente care se detaseaza de
restul osului numite apofize. Alte proeminente pot fi: tuberozitati sau tuberculi. Oasele mai pot
avea ridicaturi ascutite.
GENERALITATI ALE ARTICULATIILOR
Articulatia e un ansamblu de parti moi si dure prin care se unesc 2 sau mai multe oase
vecine.
Dupa gradul de mobilitate articulatiile sunt:
-sinartroze (articulatii fixe) prin care nu se poate efectua nici o miscare sau miscari foarte
reduse; le intalnim la articulatiile oaselor craniene si la articulatiile cutiei toracice;
a.sincondroza legatura dintre oase se face prin tesut cartilaginos
b.sindesmoza legatura dintre oase se face prin tesut conjunctiv fibros
c.sinostoza legatura dintre oase se face prin tesut osos

-amfiartroze (articulatii semi-mobile) se gasesc la coloana vertebrala unde legatura dintre

corpurile vertebrale se face prin discul fibro-cartilaginos; miscarile sunt de mica amplitudine dar
insumate pe toata coloana ii ofera acesteia o flexibilitate destul de accentuata
-diartroze (articulatii mobile) cele mai raspandite in organism; caracteristica lor generala este
prezenta unei cavitati articulare in care se gaseste o cantitate mic de lichid sinovial; ele au o
capsula articulara captusita in interior cu membrana sinoviala si cu cartilaj hialin
VASCULATIZATIA ARTICULATIILOR se face prin trunchiurile arteriale ale membrelor
sau din colateralele lor de unde pornesc ramuri arteriale ce realizeaza retele vasculare, una
pericapsulara si alta intracapsulara. De aici sangele se colecteaza in vene si intra in circulatia
venoasa.
INERVETIA ARTICULATIILOR provine din nervii care inerveaza oasele, muschii si
tegumentul regiunii respective. Articulatiile sunt bogat inervate in special in zonele capsulare in
zona capsulei articulare acolo unde solicitarile mecanice sunt mari.