Sunteți pe pagina 1din 58

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I

MEDICIN VETERINAR BUCURETI


FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMIC N
AGRICULTUR I DEZVOLTARE RURAL
Specializarea: Inginerie Economica in Agricultura
Filiala CLRAI; Filiala SLATINA

Prof dr Draghici Manea, asistent dr Raluca Necula

ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA
(Note de curs)

- 2014/2015 -

CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. ROLUL , FUNCTIILE SI ETAPELE ANALIZEI.
CAPITOLUL 2. INDICATORI SI SISTEMUL ANALIZELOR TEHNICOECONOMIC.
CAPITOLUL 3. METODA SUBSTITUIRII NLNTUITE A
FACTORILOR
CAPITOLUL 4. ANALIZA DIAGNOSTIC.
CAPITOLUL 5. ANALIZA COST-BENEFICIU
CAPITOLUL 6. ANALIZA SWOT
CAPITOLUL 7. ALTE MEDODE DE ANALIZA
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
Preocuprile legate de perfecionarea metodelor i tehnicilor teoretice i practice de
management sunt determinate de creterea complexitii proceselor i fenomenelor la nivel
micro i macroeconomic. Schimbrile rapide, turbulenele crescnde din economie i
societate, schimbrile de atitudine ale consumatorilor precum i existena unei puternice
competiii globale fac ca abordarea organizat a identificrii avantajelor competitive s fie o
necesitate mai presant ca oricnd1. Avantajul competitiv, definit ca fiind ansamblul acelor
activiti pe care ntreprinderea le execut mai bine comparativ cu firme concurente n
condiiile meninerii (respectrii) criteriilor de performan, rezult din integrarea n
funcionare a mai multor domenii funcionale i presune existena unui sistem informaional
complex, menit s asigure o vedere global asupra funcionrii sistemului. n derularea
eficient a ciclurilor informare decizie aciune un rol important l are mecanismul de
control realizat prin intermediul analizei sistemului aflat sub observaie.
Managementul tiinific pune un accent deosebit pe viziunea sistemic asupra
ntreprinderii considernd c aceasta (ntreprinderea), face parte din clasa sistemelor
cibernetice, care au capacitatea de a se autoregla2 prin intermediul unor factori contieni de
natur uman, avnd ncorporat n structura lor un subsistem de decizie sau de reglare.
Proprietatea de autoreglare3 e caracterizat de capacitatea sistemelor de a reaciona la
aciunea factorilor perturbatori interni sau externi i de a-i pstra autocontrolul pe diferite
perioade de timp.
coala sistemic, ca promotoare a managementului modern, ofer instrumente de
investigare i studiu foarte bogate celor a cror meserie este s neleag funcionarea
ntreprinderilor, s identifice pentru a analiza, s analizeze pentru a explica, s explice pentru
a ameliora4.
Noiunea de sistem are un caracter relativ pentru c, fiind definit ca o reuniune de
elemente interdependente care acioneaz mpreun n vederea realizrii unui obiectiv comun
prin utilizarea unui ansamblu de resurse materiale, informaionale, energetice, financiare i
umane, poate fi descompus n subsisteme i poate fi privit la rndul su, ca subsistem al unui
1

Mihaela BRSAN, 2011, Analiza si Diagnosticul Firmei, Universitatea tefan Cel Mare Suceava
Mihai Pun, Analiza sistemelor economice, Ed. ALL, Bucureti, 1997, pg.5;

capacitatea de autoreglare nseamn meninerea capacitii de transformare la nivelul prevzut n ciuda varaiilor
aleatoare ale fluxurilor de intrare i se realizeaz prin intermediul a trei instrumente: juridice , manageriale si
operaionale.
3
Georges Lavalette, Maria Niculescu, Strategii de cretere, Ed. Economic, Bucureti, 1999, pg. 312;
4
Christian Poti, Diagnostic qualit; Mthodes dexpertise et dinvestigation, AFNOR, 1991, trad. Ed Tehnic,
2001, pg. 7;
2

sistem mai complex. Pe acest principiu, de descompunere a sistemului real n subsisteme, se


bazeaz analiza de sistem pentru a studia conexiunile dintre subsisteme n raport cu
obiectivele lor i n funcie de resursele existente, dup care sunt reintegrate ntr-un nou
sistem mai performant, a crui reproiectare constituie obiectivul principal al analizei de
sistem.
Reproiectarea sistemelor n viziune actual presupune abandonarea metodelor
nvechite, greoaie de conducere a afacerilor care nu mai sunt valabile ntr-o lume de
competiie global i schimbare nentrerupt i nlocuite cu noiunea de orientare spre procese,
concentrarea asupra activitilor care creeaz valoare pentru client i regndirea lor de la
nceput pn la sfrit.5
Din perspectiv sistemic a conduce nseamn fie a se da impulsuri pentru ndeplinirea
sarcinilor dintr-un proces de reglare cibernetic, fie a se coordona, a se structura astfel
elementele unui sistem cu funcii diferite, nct s fie acordate cele mai bune premise pentru
ndeplinirea scopului sistemului6.
Analiza de sistem (analiza sistemelor, analiza structural a sistemelor 7) reprezint un
set de metodologii complexe de investigare avnd la baz conceptul de sistem i metoda
abordrii sistemice orientate spre analiza i proiectarea sistemelor complexe n vederea
mbuntirii performanelor acestora. Performana reflect gradul de ndeplinire a
obiectivelor sistemului i servete totodat mecanismului de control prin care acesta aduce
coreciile necesare pentru luarea deciziilor.
Studiul sistemului se face sub aspect tehnic, economic, informaional-decizional, n
scopul identificrii din vreme a tendinelor majore i a factorilor perturbatori ce se manifest
n cadrul mediului de afaceri pentru adaptarea rapid i eficient la schimbrile acestuia.
Monitorizarea mediului devine una din atribuiile de baz ale unui sistem i felul n care
sistemul face fa mediului su depinde de modul n care este organizat i administrat.
Analiza complex a sistemelor se bazeaz pe ideea c performanele sistemului pot fi
permanent mbuntite, c n orice sistem exist n permanen rezerve n ceea ce privete
perfecionarea organizrii i conducerii, a mbuntirii performanelor sale tehnice,
economice, financiare, informaional-decizionale etc.
Esenial pentru succesul n afaceri, n aceast lume n continu micare, nu este, n
primul rnd, disponibilitatea resurselor (financiare, materiale, umane, de informaie etc.), ci o
5

Hammer M., Champy J., Reengineering-ul (reproiectarea) ntreprinderii, Ed. Tehnic, Bucureti, 1996, pg. 58;
Reinhard Blum, Un al treilea drum: noi baze microeconomice pentru economia de pia, Ed. Universitii Al.
I. Cuza, Iai, 1994, pg. 131;
7
Ulric J. Gelinas Jr., Allan E. Oram, William P. Wiggins, Accounting Information Systems, PWS-KENT
Publishing Company, 1990, pg. 636;
6

organizare optim a activitii, acordat prioritilor i rigorilor externe, conectarea


ntreprinderii la fizionomia i cerinele mediului, atitudinea fa de problemele pe care le
ridic piaa, capacitatea de mobilizare a resurselor pentru a fructifica la maxim potenialul
intern i oportunitile pieei.
Orice sistem economic este considerat a fi cu bucl nchis (feedback)8 i din
aceast cauz, funcionarea sa necesit coordonarea diferentei valoare de transformare dorit
i valoarea real (curent), numit abatere, i o politic (strategie) ce exprim aciunile
necesare pentru a asigura o anumit mrime dorit pentru a pune de acord difernta dintre
valoarea dorit i cea real.
Analiza abaterilor este instrumentul controllingului ntreprinderii (de la engl. "a
conduce, a regla", nu "a controla") 9 este un sistem matematic pentru sprijinirea lurii deciziei. ca

proces de conducere a ntreprinderii. Controllingul, d acesteia posibilitatea de a sesiza n


timp util factorii perturbatori i permind reglarea sistemului; pe termen scurt mrete
capacitatea de reacie a ntreprinztorului, iar pe termen lung i ofer o capacitate de adaptare
mai mare (este supranumit seismograful ntreprinderii ). Conducerea strategic i
controllingul reprezint n prezent problemele nodale ale managementului ntreprinderii.

CAPITOLUL 1. ROLUL , FUNCTIILE SI ETAPELE


ANALIZEI.
8

Camelia Raiu-Suciu, Managementul sistemelor dinamice, Ed. Economic, Bucureti, 2000, pg. 25;

***Controlling, ro.wikipedia.org/wiki/Controlling

Analiza tehnico-economic reprezint un ansamblu de procedee cu ajutorul crora se


stabilesc si se cuantific factorii tehnico-economici ce determin rezultatele unei activitti sau
a unei unitti de productie, a legturilor ce se stabilesc intre ei si a abaterilor fat de norme,
sau normative dinainte stabilite.
1.1. ROLUL SI FUNCTIILE ANALIZE
1. Foloseste conducerii n exercitarea functiunilor de previzune - planificare,
organizare, comand, (dispozitie motivatie), analiz si control, n vederea lurii de decizii.
Constituie deci etapa care precede decizia.
Asigur astfel conducerea n luarea unor decizii corecte, stiintifice.
2. Asigur descoperirea de rezerve pentru sporirea productiei, a reducerii costurilor de
productie, a cresterii productivittii muncii.
3. D posibilitatea ntocmirii unor programe operative si de perspectiv, care s
mobilizeze toate resursele unittii la ndeplinirea obiectivelor pe care si le stabileste.
4. Analiza scoate n evident experienta pozitiv si d posibilitatea generalizrii
acesteia.
Efectuarea analizei presupune parcurgerea urmtoarelor etape: ntocmirea planului analizei,
colectarea materialului informational, verificarea informatiei, ordonarea datelor si efectuarea
calculatiilor, interpretarea rezultatelor si formularea concluziilor.
1. Intocmirea planului analizei presupune stabilirea urmtoarelor elemente:
- scopul analizei;
- metodele si tehnicile de lucru;
- sistemul de indicatori;
- sursele de informare;
- nivelurile organizatorice;
- termenele de ncepere, desfsurare si nchiderea analizei;
- persoana sau colectivul de analiz cu precizarea sarcinilor fiecruia.
2. Metode de colectarea materialului informational, precizndu-se cantitatea
informatiilor, sursele de documentare, perioada la care se refer analiz.
Surse de informare intern: sistemul de planuri, evidenta contabil, evidenta
statistic, evidenta tehnico-operativ;
Informatii externe: acte normative din domeniul respectiv, contracte economice,
preturi etc.
Din punct de vedere al preciziei , marimile care caracterizeaza procesele economice se

clasifica in trei mari categorii :


- marimi deterministe(riguros stabilite, cu o valoare unica),
- marimi stochastice / aleatoare(marimi ce au o multime de valori carora li se asociaza
o probabilitate) si
-marimi vagi/fuzzy (nu au o valoare unica, ci o multime de valori carora li se asociaza
un grad de apartenen la o anumita proprietate).
Aceasta clasificare a marimilor care poate caracteriza procesele economice, ne
conduce la o grupare similara a metodelor de prelucrare folosite in vederea adoptarii unor
decizii, si anume: metode deterministe i metode stochastice.
O alta clasificare , bazata de asemenea pe criteriul exactitatii este gruparea in: metode
exacte, metode aproximative si metode euristice . Cele doua moduri de clasificare a metodelor
sunt necesare pentru a pune in evidenta exactitatea in diverse etape ale fundamentarii deciziei:
culegerea datelor si prelucrarea acestora in vederea adoptarii unor decizii.
Metodele exacte permit obtinerea in cadrul unei probleme de decizie economica a
unei solutii S care indeplineste fara nici o eroare (abatere) restrictiie impuse si/sau conditiile
de optim, cerute prin criteriile de eficienta . Daca notam prin S vectorul solutiei efectiv
adoptate, iar prin S* vectorul solutiei adevarate, atunci: S-S*=0.
Metodele aproximative sunt acele metode care permit obtinerea unei solutii S,
diferita de solutia adevrata S* printr-un vector .
Metodele euristice sunt metodele prin care, chiar in cazul unei probleme complexe,
se obtine intr-un timp relativ scurt, comparativ cu alte metode, o solutie S, acceptabila d.p.d.v.
practic, fara a avea garantii asupra rigurozitatii rezolvarii. Metodele euristice pot fi
considerate ca o succesiune de incercari/tatonari a caror alegere este legata de fiecare data de
natura problemei de rezolvat si de personalitatea modelatorului (analistului de sisteme).
3. Verificarea informatiei:
- verificare de fond - dac informatiile colectate vizeaz fenomenele cercetate;
- verificarea corectitudinii datelor, respectiv dac calculatiile sunt efectuate cu
exactitate.
4. Ordonarea datelor si efectuarea calculatiilor de analiz:
- prezentarea datelor: - textual; cifric; tabelar; grafic;
Tabel nr. Principalii indicatori la cultura de grau, din anul 2013
N
r

Indicator

UM

Plan

Realizat

Abatere
Cant

cr
0

1 S=prfata
2 Pmed
3 PT(kg)=S(ha)*Pm(kg/ha)

R-P

(R/P)*100

ha
kg/ha
kg

50
3500
175000

40
4500
180000

-10
1000

80.0
128.6
102.9

5000

Prezentare tabelara

Prezentare grafica(1)

Prezentare grafica(2)
- calcularea indicatorilor prin metode de analiz adecvate;
- analiza de la efect la cauz
5. Interpretarea rezultatelor si formularea concluziilor:
- expunerea corect a fenomenelor analizate;
- formularea concluziilor referitoare la factorii care au generat influente
nefavorabile, respectiv nerealizri sau lipsuri, precum si evidentierea factorilor pozitivi.
- punerea n evident a resurselor interne nefolosite sau neutilizate
corespunztor n obtinerea de rezultate conform sarcinilor :
- Forta de munc (cantitate, calificare, experient, disciplin, cointeresare);
- Terenul agricol pe categorii de folosint;
- Rezerve interne : - Parcul de masini si tractoare;

- Structura culturilor;
- Structura organizrii de productie si conducere.
- Rezerve externe - relatiile economice ce se stabilesc ntre unitti si alte organizatii
(economice, juridice, umane).

1.2. FUNCTIUNILE ANALIZEI


Obiectivele activitatii oricarei firme se circumscriu functiunilor ei (productie, personal,
cercetare-dezvoltare, informationala, financiar-contabila, comerciala si de marketing,
ecologica), iar asupra functiunii sunt exercitate atributele conducerii. n consecinta, analiza
economico-financiara se constituie intr-un instrument al realizarii tuturor obiectivelor, tinzand
chiar sa devina o functie autonoma vast cuprinzatoare.
Realizarea oricarei functii a firmei presupune exercitarea tuturor atributelor conducerii si
fiecare dintre aceste atribute se realizeaza prin intermediul unui anumit tip de analiza. Prin ea
insasi, analiza economico-financiara realizeaza in procesul conducerii o seama de functii:
functia informationala asigura valorificarea datelor furnizate de intregul sistem, in
scopul informarii centrelor de decizie economica privind modul de realizare a performantelor
economico-financiare precum si cauzele care au generat eventualele dereglari comparativ cu
standarde, normative, bugete, nivele ale concurentei pe diferite piete etc;
functia de valorificare a potentialului tehnicoeconomic al firmei, are un caracter
autonom, rolul sau fiind acela de a transpune in practica cerintele functiei informationale.
Aceasta functie se materializeaza prin cele doua laturi ale sale, care se individualizeaza si se
intrepatrund intr-un proces simbolic: diagnostic si respectiv reglare, in acceptiunea de
echilibrare a functionarii sistemului firma.
functia de fundamentare a deciziei pe criterii de eficienta reprezinta o cerinta obiectiva
de desfasurare a activitatii in oricare domeniu al vietii economicosociale. n practica, aceasta
functie isi dovedeste aplicabilitatea atat in faza de estimare a potentialului (capacitatii de
oferta) corelat cu cererea bunurilor si serviciilor, cat si in stadiul executiei (evaluare si decizie
in conditiile functiunii reale);
functia de realizare a cerintelor gestiunii eficiente a patrimoniului si de evaluare
a performantelor managementului se realizeaza cu ajutorul contabilitatii. Analiza are rolul de
a cuantifica aspectele de ordin cantitativ si calitativ privind performantele economicofinanciare realizate, de a ajuta la pastrarea puterii si autonomiei financiare a firmei, ceea ce

conduce la realizarea performantelor dorite. De asemenea analiza semnaleaza deficientele de


ordin financiar privind scaderea rentabilitatii si cresterea riscului, evalueaza calitatea
managementului prin nivelul performantelor obtinute, descopera raporturile dintre fenomenele
productiei, schimbului si consumului si ofera pe aceste baze informatii certe privind modul
de gestionare a patrimoniului, precizand totodata cerintele supravietuirii in viitor a firmei.
functia de realizare a conexiunii cu mediul exterior economicofinanciarpresupune
analiza relatiilor cu: furnizorii de capital (actionarii si consultantii acestora, investitorii in
obligatiuni, bancile si alti investitori, bursa de valori), partenerii de afaceri(furnizorii, clientii
etc.), statul (fiscul, guvernul, autoritatile locale), alti utilizatori(organizatiile profesionale,
analistii si consultantii externi, auditorii, organele de urmarire penala sau instantele de
judecata, publicul). Satisfacerea cerintelor acestei functii este conditionata de furnizarea de
catre firma a informatiilor economico-financiare ca expresie a activitatii desfasurate.
Informatiile in cauza constituie suportul necesar efectuarii analizei financiare externe
orientata spre formularea diagnosticului asupra conditiilor de echilibru financiar, a
solvabilitatii si a structurii financiare a firmei.

1.3. ETAPELE ACTIVITII DE ANALIZ TEHNICO-ECONOMICA


Indiferent dac se realizeaz ca urmare a deciziei de diagnosticare a situaiei
ntreprinderii la un moment dat sau ca aciune intern permanent la nivel de ntreprindere,
activitatea practic de analiz

presupune parcurgerea unor etape, adaptate la condiiile

concrete ale firmei i la cerinele managementului10.

O prim etap const n elaborarea planului de analiz, prin care se stabilesc


obiectivele, perioada de timp analizat, locul de desfurare, nivelul la care se face analiza i
termenul de realizare a analizei. Ca exemplu, planul de analiz a costurilor n cadrul unei
ntreprinderi poate avea ca obiective:
-

identificarea cauzelor care determin o evoluie nefavorabil a costurilor de producie;


stabilirea structurii reale a costurilor i identificarea cauzelor care

determin

modificri structurale ale acestora;


-

determinarea i analiza abaterilor costurilor efective fa de nivelul planificat

(normat);
10

Mihaela BRSAN, 2011, ANALIZA I DIAGNOSTICUL FIRMEI, UNIVERSITATEA TEFAN CEL


MARE SUCEAVA

10

analiza, prin metode adecvate, a costurilor variabile de producie, dac ponderea

acestora n costul complet al produselor este semnificativ;


-

analiza posibilitilor de punere n practic a unor metode de repartizare mai fin a

cheltuielilor indirecte de producie.


Perioada de timp analizat poate fi de o lun, un trimestru, un exerciiu financiar sau o
perioad mai mare de un an.
n ceea ce privete locul de desfurare a analizei, acesta se face, cu precdere, n
cadrul serviciilor de analiz ale ntreprinderii, dar i n cadrul altor compartimente interne i
chiar de ctre organisme externe.
Perioada de realizare trebuie s fie optim din punct de vedere al necesitilor
managementului ntreprinderii. Adesea, analize economico-financiare foarte bune, cu
concluzii fiabile i propuneri bine fundamentate, pot rmne fr aplicabilitate dac
finalizarea lor nu se ncadreaz n termenele de luare a deciziilor manageriale.

A doua etap este cea necesar documentrii n vederea aplicrii planului de


analiz.
n funcie de obiectivele analizei se impune elaborarea unui dosar cu informaiile
necesare cercetrii realitii.
La nivelul ntreprinderilor, sistemul de informaii necesare analizei este format din
dou mari surse, i anume: surse interne si surse externe.
Sursele interne reflect activitile particulare sau cele de ansamblu ale ntreprinderilor
i sunt asigurate, n principal, de evidenele obligatorii sau facultative interne (documente de
eviden contabil primar, documente financiare de sintez, programe de activitate, tablouri
de bord, etc.).
Sursele externe provin din afara ntreprinderii i sunt necesare orientrii activitii
ntreprinderii, n contextul real al mediului economic.
Din punct de vedere al delimitrii categoriilor de informaii, criteriile pot fi
numeroase, reinnd ns, mcar dou dintre acestea:
a) dup natura lor, informaiile pot fi:
- economice i financiare: informaiile oferite de evidenele contabilitii financiare, de
evidenele contabilitii de gestiune intern, de planurile (bugetele) de venituri i cheltuieli, de
documentele financiare de sintez, de tabloul de bord (dac acesta se ntocmete), de planul
de finanare i de investiii, etc.;

11

- comerciale i de marketing: informaiile regsite n cataloagele de vnzare, n


statisticile de vnzare, n planul condiiilor de vnzare, n documente publicitare i
promoionale, n statistici sectoriale anuale realizate;
- tehnice i tehnologice: informaii obinute n urma consultrii programelor de
producie, a fielor tehnologice, a documentaiei tehnice, etc.;
- juridice: informaii oferite de documentele juridice relative la ntreprindere, precum:
statutul societii i anexa modificrilor statutare, drile de seam ale Consiliului de
administraie, procesele verbale ale Adunrii Generale a Acionarilor, etc.;
- politice: informaii extrase din hotrrile de guvern i alte evenimente politice;
- sociale i sociologice: informaii obinute n urma anchetelor sociale sau din
examinarea documentaiei existente cu privire la aspectele sociologice.
b) dup gradul de accesibilitate, informaiile pot fi:
- deschise legale (sunt puse la dispoziie prin mijloacele de informare n mas,
reviste, lucrri de specialitate, brevete, invenii, bnci de date, etc.);
- nchise nelegale (reprezint n mare parte informaii interne ce pot fi obinute prin
vizite, ntlniri, relaii directe cu partenerii sociali i care, n mod normal, nu trebuie s ajung
n exteriorul ntreprinderii).
Indiferent de natura informaiei, n vederea valorificrii optime n procesul de analiz
i

implicit, de orientare a deciziilor manageriale, aceasta

trebuie s satisfac anumite

caracteristici, precum:
- utilitatea, care se verific prin modul n care ea ajut la cunoaterea i reglarea
funciilor sistemului analizat;
- exactitatea, care const n respectarea corectitudinii i a obiectivitii n reflectarea i
prelucrarea datelor;
- profunzimea, care presupune o reflectare complex i complet a componentelor
fenomenului analizat i a legturilor cauzale existente;
- vechimea, care se refer la vrsta informaiei;
- valoarea, atestat prin posibilitatea informaiei de a constitui baza lurii deciziilor
eficiente;
- costul, dat de suma cheltuielilor ocazionate de obinerea informaiei.

A treia etap important o reprezint prelucrarea informaiilor prin aplicarea


metodologiei de analiz. n cadrul aceste etape foarte important este alegerea metodelor
adecvate. Pentru studierea realitii globale, analiza ofer o gam larg de metode i modele

12

proprii sau mprumutate din alte discipline. Se pot distinge mai multe tipuri de metode/modele
utilizate n activitatea de analiz:
- modele ale analizei calitative: modele imitative, modele analogice, modele
simbolice;
- modele ale analizei cantitative: modele de tip determinist, modele de tip stochastic,
modele de tip fuzzy;
- metode ale analizei statistice: indici ai dinamicii, indicii de coordonare, indici de
structur, indici de intensitate, indicatorii tendinei centrale i ai variaiei, comparaia,
gruparea, reprezentrile grafice, etc.;
- metode i tehnici ale analizei structurale: metoda ABC, coeficientul mediu de
sortiment, coeficientul mediu de structur, metoda balanier, etc.;
- modele de analiz factorial;
- modele de analiz strategic: analiza SWOT, modelul B.C.G. modelul A.D.L.,
modelul GENESE, modelul PIMS, modelul Mc Kinsey, modelul Ansoff, etc.;
- alte metode de analiz: metoda ratelor, metoda fluxurilor, metoda calculului
marginal, benchmarking-ul, metoda scorurilor, metoda grilelor de evaluare, tehnica profilelor,
etc.

A patra etap, n care se concretizeaz munca de analiz, este elaborarea raportului


final.
Raportul final de analiz constituie sinteza diferitelor aspecte evocate anterior i trebuie s
evidenieze cel puin urmtoarele aspecte importante:
-

scopul (raiunea) realizrii analizei i obiectivele urmrite;

indicarea responsabililor implicai, a metodelor utilizate, a documentelor folosite, a

procedeelor de tratare a informaiilor;


-

aprecierea situaiei existente: prezentarea aspectelor pozitive i negative ale

ntreprinderii.

Ultima etap, a cincea, o reprezint predarea i discutarea raportului de analiz


ntocmit cu managerii ntreprinderii sau cu beneficiarii activitii de analiz. Aceasta este
etapa n care analistul/grupul de analiti poate veni cu recomandri pentru ameliorarea
situaiei (n cazul n care analiza s-a fcut cu scopul de redresare a activitii) sau pentru
meninerea situaiei favorabile, perceperea practicilor sntoase i reproducerea lor (n cazul
analizrii activitilor performante).

13

CAPITOLUL 2. INDICATORI SI SISTEMUL ANALIZELOR


TEHNICO-ECONOMIC.
2.1. INDICATORI UTILIZATI IN ANALIZA ANALIZ TEHNICOECONOMIC.
Indicatorul reprezint o mrime absolut sau relativ, ce caracterizeaz un fenomen tehnic sau
economic.
Se exprim n unitti fizice (kg/ha; kg/1 kg s.a.), unitti valorice (lei/ha); lei/ton) sau
unitti relative (procente - 120% gradul de ndeplinire a planului).
Indicatorii se grupeaz dup sfera de cuprindere n:
- sintetici: costul (lei/t); beneficiu (lei/ha) etc.
- analitici: nr. de Z.N./ha; consum materiale (litri
motorin/ha) etc.
Cei mai utilizai la nivelul ntreprinderilor sunt indicatorii absolui i relativi, astfel:
2.1.1.Indicatori absolui11
a) Abaterea absolut a fenomenului ( F) reprezint diferena dintre nivelul efectiv i
cel al bazei de comparaie ale aceluiai fenomen sau rezultat economic, exprimate n unitatea
de msur a indicatorului dat. n dinamic sporul absolut reprezint diferena n mrimi
absolute dintre nivelul indicatorului din perioada curent (1) i cea de baz (0). Arat n
mrimi absolute cu cte uniti s-a modificat (a crescut sau redus) indicatorul n perioada
curent fa de cea de baz.
Din punct de vedere statistic abaterea reprezint diferena de ordinul nti dintre dou
valori ale unei serii dinamice:
-

cu baz fix: F= Ft F0

cu baz n lan F= Ft Ft-1

b) Abaterea relativ n mrimi absolute ( r F) reprezint diferena dintre nivelul


efectiv al fenomenului sau rezultatului economic analizat i nivelul bazei de comparaie
recalculat n condiiile volumului efectiv al activitii, respectiv ponderat cu indicele de
cretere (Iq). Se determin cu ajutorul relaiei:
r F = F1- F0 Iq
2.1.2.Indicatori relativi
11

Mihaela BRSAN, 2011, ANALIZA I DIAGNOSTICUL FIRMEI, UNIVERSITATEA TEFAN CEL


MARE SUCEAVA

14

a) Indicele de cretere exprim de cte ori nivelul efectiv al fenomenului sau


rezultatului economic analizat a crescut sau a sczut fa de nivelul considerat ca baz. n
dinamic arat de cte ori indicatorul (baz de comparaie) din perioada de baz se regsete
n indicatorul (comparat) din perioada curent. Se exprim sub form de coeficient sau
procentual.
Dac se calculeaz pentru dou perioade succesive indicele este cu baz n lan.
cu baz fix: I Ft / 0

Ft
(100) ;- indici cu baza fix (anul 2007 ca an de
F0

baz):
Categoria

UM

Struguri vin

to/ha
%

ANII
2007
(7/7)*100
100.0

cu baz n lan: I Ft / t 1

Categoria

UM

Struguri vin

to/ha
%

2008
(8/7)*100
114.3

2009
(7/7)*100
100.0

2010
(9/7)*100
128.6

2011
(8/7)*100
114.3

2012
(9/7)*100
128.6

2011
(8/9)*100
88.9

2012
(9/8)*100
112.5

Ft
(100) ; - indici cu baza n lant:
Ft 1
ANII

2007
(7/7)*100

2008
(8/7)*100
114.3

2009
(7/8)*100
87.5

2010
(9/7)*100
128.6

b) Abaterea relativ (sporul relativ, ritmul de modificare relativ) este rezultatul


comparaiei care exprim n procente abaterea nivelului efectiv de la nivelul de comparare. n
dinamic arat procentual ct reprezint abaterea indicatorului de la o perioad la alta fa de
nivelul indicatorului n perioada de baz (cu ct s-a modificat procentual indicatorul din
perioada curent fa de cea de baz).
-

cu baz fix:

I Ft / 0
-

F F0
F
F
100 t
100 t 100 100 I F 100
F0
F0
F0

cu baz n lan:

I Ft / t 1

F Ft 1
F
F
100 t
100 t 100 100 I F 100
Ft 1
Ft 1
Ft 1

.
Rata medie anuala de cretere12= rc2007-2012=(((p (i) /p( i-1) )^ (1-5)-1 )*100
n care:
r2007-2012 = rata medie anuala de cretere;
12

BUHOCIU Liviu, BUHOCIU Ctlin-Adrian ,Apa i agricultura n perspectiva dezvoltrii


omenirii,http://www.anif.ro/cnrid/contributii/20100322-APA%20SI%20AGRICULTURA..pdf

15

p1/po = indicatorii creterii nlnuite


Categoria

UM
to/ha
%

Struguri
vin

ANII
2007
7

2008
8
1.14

2009
7
0.88

2010
9
1.29

2011
8
0.89

2012
9
1.13

Media/Ritm
5
6.48

Ritmul de crestere ne arata care este cresterea anuala a fenomenului analizat. In cazul
nostrum acesta crestere este de 6,48% anual

2.2. SISTEMUL ANALIZELOR TEHNICO-ECONOMICE


Analiza tehnico-economic se poate realiza n cadrul unittilor agricole n diferite
modalitti.
Tipurile de analiz ce se pot efectua sunt grupate dup anumite criterii si anume:
- dup timpul dintre momentul efecturii analizei si fenomenul analizat; dup spatiul
la care se refer; dup natura fenomenelor; dup numrul factorilor; natura metodelor; dup
sfera de cuprindere.
1. Dup timpul dintre momentul efecturii analizei si fenomenul analizat.
Fenomene petrecute (analiz retrospectiv), se refer la fenomene care au avut loc
Operativ: zi, decad, lun, trimestru, se refer la fenomene care au loc in momentul
analizei;
Fenomene viitoare (analiz previzional) se refer la fenomene ce vor avea loc.
- anual - activitatea unui an de plan, a unui ciclu de productie
- de tendint - se refer la fenomene pe perioade de 3 - 5 sau 10 ani (planuri de
profilare, planuri de investitii).
2. Dup spatiul la care se refer:
- analiza la nivelul unei subunitti;
- analiza la nivelul unittii;
- analiza la nivel de zon - necesitatea de a avea

conditii asemntoare pedo-

climatice (sol, pant, precipitatii) si tehnologice (tip de plantatii, soiuri etc.).


3. Dupa natura fenomenelor:
- tehnice: - analiza sistemului de lucri la cultura...;
- analiza cercetrilor experimentale etc.
- economice: - analiza cheltuielilor de productie;
- analiza rezultatelor financiare etc.
- tehnico-economice: - analiza productivittii muncii;

16

- analiza ndeplinirii planului productiei medii etc.


4. Dup numrul factorilor:
- analiza unui factor sau analize monofactoriale;
- analiza a 2 sau mai multi factori sau analize polifactoriale.
5 Dup natura metodelor:
- metode clasice: - comparatiei, substituirii nlntuite a factorilor; metode grafice, tabele.
- metode moderne:
- analiza corelatiilor - a legturilor dintre un factor sau mai multi factori si fenomenul
rezultativ:
- coeficientul de regresie (r') - legturi liniare
- raportul de corelatie (n) - legturi neliniare
- analiz factorial legturi liniare si neliniare
- analiza experientelor:
- analiza variatiei - (testul Ficher);
- analiza diferentelor limit (testul t);
- testul Duncan.
- analiza functiilor de productie de 1, 2, n factori.
6. Dup sfera de cuprindere:
- analiz general: unitti, sector, ferm, exploatatie agricol etc.;
- analiza pe probleme: - productiei, forta de munc;
- folosirii planului de tractoare si masini etc.
- analiza diagnostic - care tip de analiz consider unitatea agricol ca un sistem dinamic;
fiecare fenomen este analizat ca un subsistem si ca fcnd

parte din sistem sistemul global.

- analiza SWOT, la nivelul unor activitati, sau la nivel de unitate, prin evidenirtea punctelor
tari, punctelor slabe, oportunitile si riscurile fenomenului analizat.

17

CAPITOLUL 3.
FACTORILOR

METODA

SUBSTITUIRII

NLNTUITE

Metoda substituirii nlntuite a factorilor - este metoda cea mai utilizat pentru
msurarea influentei factorilor.
Metoda const in parcurgerea urmtoarelor etape:
- identificarea factorilor (x1, x2, x3...xn) care concur la formarea si la modificarea
rezultatului analizat (R1);
- stabilirea mrimii rezultatului si a factorilor de care depinde pentru:
situatia normat (R0 = f(x10 * x20 *...* xn0);

si

situatia realizat (R1 = f(x11 * x21 * x31 *...*Xn1).


- cuantificarea abaterii totale fat de nivelul de raportare
AT = R1 - R0;
- separarea abaterii totale pe factori de influent n care se tine cont de:
``Principiul de baz al metodei substituirilor n lan const n considerarea, n cazul
unui fenomen dependent de n factori, a unui singur factor variabil i n-1 factori invariabili,
apoi a doi factori variabili i n-2 factori invariabili i aa mai departe.13
Aplicarea acestei metode este posibil cu respectarea urmtoarelor principii:
1) aezarea factorilor n relaiile de cauzalitate, exprimate sub form de produs sau
raport, se face n urmtoarea ordine a condiionrii lor economice: factori cantitativi, factori
de structur i factori calitativi;
2) substituirile (nlocuirile, comparaiile) se fac succesiv, ncepnd cu factorii
cantitativi, continund cu factorul de structur i ncheind cu cei calitativi, pornind de la
factorii direci spre cei cu influen indirect; se evideniaz astfel variaia unui factor
considernd c ceilali rmn neschimbai (condiia de caeteris paribus);
Denumirea caeteris paribus asociaz anumite cauze cu anumite efecte. Conform
acestui principiu cauzele unui fenomen sunt analizate pe rnd existnd presupoziia c toi
factorii care influeneaz un proces, dar neluai n considerare n problem, nu acioneaz i
prin urmare se menin la acelai nivel pe orizontul de plan analizat. O teorie este formulat
ntotdeauna cu aceast clauz (adic pstrarea condiiilor iniiale sau, altfel spus, celelalte
condiii ramn neschimbate) iar apelarea la ea reprezint o metod de simplificare a
problemelor complexe.
13

Mihai arc, Tratat de statistic aplicat, E.D.P., Bucureti, 1998, p. 782;


condiia caeteris paribus msoar variaia unui factor n condiiile n care variaia celorlali factori este
presupus constant. O astfel de abordare corespunde analizelor pe termen scurt, unde condiia caeteris paribus
funcioneaz, pentru c, pe termen lung i mediu, toi factorii de producie devin variabili i, ca atare, producia
trebuie abordat n raport cu variaia simultan a tuturor factorilor de producie. Factorul care-i pune amprenta
n mod semnificativ pe termen mediu i lung este progresul tehnic.

18

3) valoarea substituit a unui factor se menine ca atare n operaiunile ulterioare (ceea


ce nseamn c factorul a crui influen nu a fost calculat nc, rmne la valoarea din baza
de comparaie iar cel a crui influen a fost calculat intr n calculele urmtoare la valoarea
curent).
Considernd ordinea de substituire x1, x2, x3,...xn, influenta factorilor se determin astfel:
Ix1 = (x11 * x20 * x30 *...*xn0) - (x10 * x20 * x30 *...*xno)
Ix2 = (x11 * x21 * x30 *...*xn0) - (x11 * x20 * x30 *...*xno)
Ix3 = (x11 * x21 * x31 *...*xn0) - (x11 * x21 * x30 *...*xno)
.
.
Ixn = (x11 * x21 * x31 *...*xn1) - (x11 * x21 * x31 *...*xno)
Se nsumeaz algebric influentele fiecrui factor care sum va fi egal cu abaterea
total (AT), verificndu-se astfel dac calculele au fost efectuate corect:
Ix1 + Ix2 + Ix3 +...+ Ixn = AT
Exemplu 1: Se consider c s-a planificat o productie total de tomate (PTo) de 100
tone (suprafata de 5 ha si productia medie de 20 t/ha) si s-a realizat o productie total (PT1)
de 120 tone (suprafata de 4 ha si productia medie de 30 t/ha).
Se determin abaterea total si influenta factorilor (pm si s) astfel:
PT0 = pm0 * s0 = 20 t/ha * 5 ha = 100 t
PT1 = pm1 * s1 = 30 t/ha * 4 ha = 120 t
1.- abaterea total:
AT = PT1 - PT0 = 120 t - 100 t = + 20 t
- influentele factorilor:
2.Is = pm0 * s1 - pm0 * s0 = 20 t/ha * 4 ha - 20 t/ha * 5 ha =
= 80 t - 100 t = 20 t
3.Ipm = pm1 * s1 - pm0 * s1 = 30 t/ha * 4 ha - 20 t/ha * 4 ha =
= 120 t - 80 t = + 40 t
deci suprafata a influentat negativ cu 20 t si productia medie a influentat pozitiv cu 40 t.
4- verificarea calculelor:
- 20 t + 40 t = + 20 t ceea ce reprezint abaterea total
In acelasi mod se procedeaz si pentru aflarea abaterii totale si a influentei factorilor si
pentru alte fenomene tehnico-economice.
Exemplu 2 . Analiza substituirii inlantuite a factorilor
1. Formula generala

19

Abaterea totala (Kg)= S(ha)R*Pm(kg/ha)R- S(ha)P*Pm(kg/ha)P


175000

K
5000 g

140000
Ab dat Sup (kg)=40*3500-50*3500=
3. Abaterea datorita productiei medii
Ab dat Pmed (Kg)= S(ha)R*Pm(kg/ha)R- S(ha)R*Pm(kg/ha)P

175000

K
-35000 g

Ab tot (kg)=40*4500-40*3500=
4. Verificare
Abat tot= Abat sup + Abat Pmed

180000

140000

K
40000 g

Abat tot=

-35000

40000

5000 g

180000
Ab tot (kg)=40*4500-50*3500=
2. Abaterea datorita suprafetei
Ab dat Sup (Kg)= S(ha)R*Pm(kg/ha)P- S(ha)P*Pm(kg/ha)P

n cazul exprimrii modificrii rezultatului economic sub forma abaterii relative ( IR),
determinarea contribuiei factorilor se poate realiza prin:
a) raportarea influenelor n mrime absolut, la nivelul de referin al rezultatului
economic cercetat:
IR IR 100

R R0
R1
100 100 1
100
R0
R0

n care:

- influena modificrii factorului a: IRa

Ra
100
R0

- influena modificrii factorului b : IRb

Rb
100
R0

- influena modificrii factorului c : IRc

Rc
100
R0

Fiecare relaie exprim creterea sau reducerea, n procente, a abaterii de la baza de


comparaie a rezultatului cercetat, ca urmare a modificrii relative a fiecrui factor.
b) utilizarea indicilor (programai, de dinamic .a.) i principiile metodei substituirilor
n lan:
IR

(i1 i 2 i3 ......... i n )
unde i = indicele factorului respectiv.
100 n 1

n exemplul relaiei cu trei factori:


IR

i a ib ic
100 2

IR

i a ib i c
100
100 2

Cele trei influene rezult pe baza urmtoarelor calcule:

20

- influena factorului a:

IRa = ia - 100

- influena factorului b:

IRb

i a ib
ia
100

- influena factorului c:

IRc

i a ib i c i a i b

100
100 2

- n cazul relaiei de raport ntre factori, modelul economic general de exprimare a


dependeei este corespunztor urmtoarei ecuaii:
R

a
, pentru care:
b

modificarea total:

R = R1 - R0 =

a1 a 0

b1 b0

Avnd n vedere principiile substituirilor n lan i, n mod deosebit, faptul c


substituirea trebuie s nceap cu factorul cantitativ, procedeele de determinare se difereniaz
n funcie de locul pe care l ocup n relaia de raport factorul cantitativ (la numrtor sau la
numitor).
Separarea influenei celor doi factori direci se va face astfel:
dac factorul cantitativ reprezint numrtorul raportului:
- influena factorului a
n mrimi absolute: R (a )

a1 a 0

b0 b0

n mrimi relative: IR (a) i a 100


- influena factorului b
n mrimi absolute: R (b)

a1 a1

b1 b0

n mrimi relative: IR (b)

ia
100 ia
ib

Modificarea total R = R(a) + R(b)


dac factorul cantitativ reprezint numitorul relaiei:
- influena factorului b
n mrimi absolute: R (b)

a0 a0

b1 b0

n mrimi relative: IR(b)

1
100 100
ib

- influena factorului a

21

n mrimi absolute: R (a )

a1 a 0

b1 b1

n mrimi relative: IR (a)

ia
100 i a
ib

Modificarea total R = R(b) + R(a)


- cazul relaiei de tip determinist de natura sumei i/sau diferenei (numit i metoda
balanier).
Modelul analitic de exprimare a acestui tip de relaie determinist (balanier), este
urmtorul:
R = a + b - c.
Influenele modificrii fa de program (pr) sau fa de perioada precedent (0) a
valorilor efective (1), ale elementelor, se stabilesc ca diferen, innd seama de semnul
algebric pe care l au n formula care modeleaz depedena (+ sau -).
R = f(a,b,c)
R=a+bc
Modificarea total R= ( a1+ b1- c1 ) (a0 + b0 c0 )
-

influena modificrii factorului a :

Ra = a1 + b0 c0 a0 b0 + c0 = a1 a0 ;
-

influena modificrii factorului b:

Rb = a1 + b1 c0 a1 b0 + c0 = b1 b0 ;
-

influena modificrii factorului c :

Rc = a1 + b1 c1 a1 b1 + c0 = - ( c1 c0 ) ;
Modificarea total R = Ra + Rb + Rc ;
Astfel determinate, influenele factorilor asupra indicatorului (fenomenului) studiat,
nsumate, trebuie s fie egale. Efectund aceste calcule putem afirma

cu certitudine c

nsemntatea analizei economice, ca tiin economic, decurge din faptul c, studiind relaiile
cauzale i exprimndu-le n cifre, aceasta (analiza economic) devine o aplicare practic a
teoriei economice.

22

CAPITOLUL 4. ANALIZA DIAGNOSTIC.


Analiza diagnostic consider fenomenul analizat ca un sistem; analizeaz fenomenul ca un
organism dinamic.
Semnificatia si importanta analizei diagnostic a firmei Analiza diagnostic reprezinta
un instrument utilizat de manageri pentru examinarea unui organism economic, n vederea
identificarii sirezolvarii problemelor, actuale si potentiale ale acestuia. Activitatea de
diagnosticare economico-financiara este deosebit de complexa, deoarece acelasi efect poate fi
generat de cauze diferite, efecte diferite se pot combina ntr-un mod complex, nsusiri esentiale se pot asocia cu unele neesentiale, se-cundare sau ntmplatoare.
Continut analizei diagnostic:

analiza organizrii si conducerii unittii agricole si

proiectarea unui sistem de organizare si conducere; prevenirea actiunii factorilor perturbatori;


elaborarea mijloacelor si momentelor de mediere a eventualelor perturbri nedorite a unor
neconcordante ce se pot ivi; evidentierea aspectelor pozitive si a rezervelor de dezvoltare a
unittii.
Analiza diagnostic este necesara atunci cnd unitatea este n dificultate, n vederea
identificarii cauzelor si masurilor de remediere a disfunctionalitatilor, dar si atunci cnd
unitatea functioneaza, cel putin aparent n conditii normale14.
n acest din urma caz, analiza diagnostic va viza identificarea posibilita-tilor de
ameliorare a performantelor, precum si atendintelor generatoare de disfunctio-nalitati n viitor.
Se considera ca analiza di-agnostic este indispensabila atunci cnd:-sunt initiate actiuni de
restructurare in-dustriala/privatizare;-se realizeaza asocieri, se constituie so-cietati mixte, se
initiaza colaborari cu par-teneri straini; se constata o situatie de criza n cadrulunitatii;-se
urmareste

mbunatatirea

controluluipreventiv;-se

ncheie

sau

se

rennoiesc

contractemanageriale;-se solicita mprumuturi bancare sau sub-ventii bugetare.


Tipuri si modele de analiza diagnostic
Varietatea

fenomenelor

si

proceselor

econo-mice,

complexitatea

acestora,

diversitateaagentilor economici interesati n diagnosticarea firmei determina existenta mai


multor tipuri simodele de analiza.
Astfel, n raport demomentul n care se desfasoara fenomenul analizat si de cel n care
se realizeaza analiza, exista o analiza post-factum si una previzionala.
14

Constanta BODEA si colab ,1998, Sistem expert pentru analiza diagnostic a firmei, A.S.E. Bucurest, Revista
Informatica Economica, nr. 7/1998

23

Dupa nivelul la care se face investigarea, analiza poate fi microeconomica,


mezoeconomica sau macroeconomica.
Dupa modul de urmarire ntimp a fenomenelor, analiza poate fi statica sau dinamica.
Dup obiectivul analizei: diagnostic de rezultate; diagnostic de perspectiv; diagnostic
de ambiant relatii; diagnostic de evaluare.
n raport de pozitia analistului ncarul unitatii, analiza este interna sau externa. Printre
cele mai importante modele de analiza diagnostic se situeza:-modelul bazat pe indicatori
calitativi (modelul CEMATT);-modelul bazat pe indicatori cantitativi.
Modelul CEMATTModelul este de tip euristic, reprezentnd oprocedura de evaluare a
starii ntreprinderiianalizate, cu ajutorul unui set de 41 de criterii. Sistemul de criterii trebuie
conside-rat ca avnd un caracter deschis. n raport de anumiteparticularitati ale firmei
analizate, se pot utiliza si alte criterii. Pentru mai buna sistematizare ainvestigatiilor, criteriile
mo-delului CEMATTsunt grupate n 6 directii de analiza (DAD):financiar, marketing, thenologie, calitate,management si resurse u-mane. Metoda presupune agregarea pe fiecare dintre cele 6 DAD a calificativelor obtinute pe criteriile aferente. Procednd n continuare la
agregarea celor sase calificative, vom situa ntreprinderea pe una din cele cinci trepte ale
scarii derestructurare industriala (scara celor 5 stele). Fiecare treapta de pe aceasta scara
corespunde unei anumite situatii, careia i se asociaza osugestie de strategie. Aceste sugestii
vor putea servi ca puncte de sprijin pentru elaborareaunor planuri de restructurare de catre
factorii decidenti ai restructurarii industriale. Cele 5trepte sunt: faliment mascat, situatie
critica,echilibru di-ficil, adaptare satisfacatoare siviabilitate n mediul concurential.
Din analizele pe criterii rezulta o serie de praguri de alarma si de directii de analiza
critice, care pot constitui baza pentru ela-borarea unorsugestii si propuneri de stra-tegie
sirestructurare care sa orienteze mana-gementul societatii n stabilirea celor mai
importanteobiective, pe termen scurt si me-diu.
Principiul de baza al metodei este ca algoritmul utilizat implica nti o raportare a
evaluarii exper-tului analist la o scara de masurare cu 5 trep-te. O asemenea raportare
constituie prin con-tinut o masurare subiectiva. Operatia de ra-ortare presupune evaluarea pe
baza ntregu-lui volum de informatii primare disponibile a intensitatiicriteriului n raport cu
unitatea de masuraspecifica adoptata pentru criteriul respectiv. Mecanismul de evaluare este
urmatorul:Pentru fiecare criteriu sunt stabilite cte 5 trepte de evaluare, furniznd
calificativele Ni, n scara 1-5 puncte. Intervalul de masu-rare reprezinta, de regula, diferenta

24

ntre o situatie de inadaptare totala la cerintele unei economii de piata (un punct) si o situatie
de satisfacere a unor cerinte de nivel ridicat international (cinci puncte).
Componentele sistemului expert de a-naliza diagnostic a firmeiSistemul a fost realizat cu
ajutorul gene-ratorului GoldWorks, mediu destinat dez-voltarii desisteme expert de
dimensiuni mari, oferindfacilitati de modelare a incer-titudinii si suport pentru construirea
expli-catiilor privindrationamentul15. Baza de cunostintea unei aplicatii Gold-Works este
constituita din frame-uri, ins-tante, reguli de productie, asertiuni si/sau re-latii. Obiectele de
tip frame si instanta for-meaza un ansamblustructurat, o ierarhie (la-tice), ce poarta numele de
baza de frame-uri a aplicatie. Ansamblul regulilor de produc-tie, denumit baza de regulise
poate structura n seturi. Un set de reguli reprezinta o par-titie a bazei de reguli,constituita din
acele reguli ce prezinta conditii deprelucrare (activare/dezactivare) similare.Mecanismele
inferentiale permit utilizareacunostintelor din cadrul aplicatiei, n scopulrezolvarii unor cereri
de prelucrare. Reali-zarea unei aplicatii GoldWorks nu presu-pune programarea acestor
mecanisme, deoa-rece ele exista preprogramate n cadrul gene-ratorului, oferind o parte din
functionalita-tea implicita a acestuia.Interfata utilizatorreprezinta componentasistemului bazat
pe cunostinte care asiguracomunicarea dintre sistem si utilizatori. Ge-neratorul ofera facilitati
de realizare a unorinterfete cu facilitati grafice si explicative.n continuare sunt prezentate
componentelesistemului expert pentru analiza diagnostic.
Sistemul a fost testat la mai multe firme dinRomnia, cu bune rezultate n ceea ce priveste informatiile oferite managerilor n le-gatura cu identificarea si rezolvarea proble-melor
firmelor.Se au n vedere mai multe directii pentru m-bunatatirea sistemului: includerea altor
cri-terii pentru modelul CEMATT, n functie departicularitatile firmelor; includerea modelului de analiza bazat pe indicatori cantitativi

CAPITOLUL 5. ANALIZA COST-BENEFICIU


15

*** GOLD WORKS III, Reference Ma-nual, Gold Hill, Inc., Cambridge, Massachu-setts, 1993

25

Analiza cost-beneficiu reprezint principalul instrument financiar utilizat pentru formarea


unei

opinii documentate i luarea unor decizii n ceea ce privete co-finanarea proiectelor de

investiiidin resurse financiarede la bugetul UE16.


Avantajul major al Analizei cost-beneficiuprovine din metodologia acesteia care aduce
mpreun, ntr-o form monetar, costurile i beneficiile unui proiect, indiferent de tipul de
efectepe care acesta le produce: efecte nemonetare sau efecte macroeconomice semnificative.
Avnd n vedere c rezultatele ateptate ale unei investiii majore are n general efecte
nemonetare, acestea nu pot fi ignorate.Termenul beneficiu este utilizat n prezentul document n
sensul su economic i financiar. n consecin, beneficiul constituie un efect sau un rezultat
dezirabil i msurabil al unei aciuni, investiii, proiect, resurs sau tehnologie. Acesta ar trebui
s includ de asemenea veniturile suplimentare generate, reducerea costurilor i externalitile
sociale pozitive i cele de mediu (Harrison, 2002, p. 159-160).
Beneficiile se bazeaz pe dorina indivizilorde a plti pentru un bun sau serviciu (Brent,
2006, p. 37) i pe externalitile proiectelor implementate. Acestea trebuie rezumate doar dup
monetizare (Sen, 2000, p. 938). Evaluarea beneficiilor este important pentru calcularea
indicatorilor specifici att din cadrul analizei financiare, ct i al analizei economice. Aceste
dou etape sunt strns legate una de cealalt, avnd n vedere c analiza economic se bazeaz pe
analiza financiar. n analiza financiar, beneficiile sunt obinute din activitile de exploatare
ca venituri realizate dup punerea n funciune a investiiei17.
Veniturile constituie o component de baz a analizei financiare care contribuie la generarea i
calcularea:
-Rentabilitii financiare a investiiei -VNAF(C); -Viabilitii financiare; -Rentabilitii financiare
a capitalului VNAF(K). Trebuie subliniat faptul c nu toate proiectele vor genera venituri n
timpul exploatrii investiiei. Veniturile sunt specifice domeniilor n care investiiile vor
genera taxe sau vor fi utilizate pentru producerea de bunuri/servicii destinate consumatorilor.
5.1. BENEFICIILE N ANALIZA FINANCIAR
Beneficiie n analiza finaciar reprezint veniturile generate n primul rnd prin vnzarea
bunurilor

sau serviciilor

produse de proiect, adic venituri din exploatarea infrastructurii.

Valoarea monetar a venitului aferent fiecrei perioade va fi stabilit prin nmulirea cantitii
vndute (C) cu preul mediu al bunurilor sauserviciilor la momentul vnzrii(P). Exemple de
16

Andreea Stoian,2012, Beneficii de cuantificat n analiza cost-beneficiu a proiectelor finanate din FEDR si
FC, Proiect co-finanat din FEDR prin POAT, www.fonduri-ue.ro/res/filepicker...62/.../12_Beneficii_ACB.pdf
17

***Fonduri europene, analiza cost-beneficiu ,


http://www.metodologie.ro/comentariilareglementari.htm (Accesat oct 2014)

26

bunuri i servicii vndute pot fi: ap, servicii medicale, servicii hoteliere etc.Veniturile se
refer exclusiv la sumele de bani ncasabile care vor fi recunoscute drept venituri n registrele
contabilela momentul obinerii efective a acestora. Orice alte tipuri de venituri care nu sunt
precedate de o chitan sau care nu vor fi urmate de o chitan nu sunt luate n considerare.
De exemplu, veniturile din diferenele de curs valutar sau provizioane sunt omise. n plus,
chitanele care nu pot fi nregistrate drept venituri vor fi ignorate. Nivelul veniturilor este obinut
din previziunile realizate n conformitate cu legislaia naional i practica,monetizarea utiliznd
reguli curente stabilite n reglementrile legale. Veniturile vor fi nregistrate separat pe tipuri
prestabilite n legislaie. Prin urmare, veniturile primite n mod direct de la clieni
(beneficiari ai bunurilor i serviciilor vndute) vor fi nregistrate separat de potenialele subvenii,
transferuri sau granturi din bugetul public. Veniturile nu includ taxa pe valoare adugat
(TVA). n cazul n care se percepe pentru bunurile sau serviciile respective, aceste sume nu
vor fi luate n considerare, deoarece vor fi pltite ctre buget dup realizarea deducerilor,
conform prevederilor din Codul Fiscal. n cazul n care, pentru proiectele mari de infrastructur,
activitateade exploatare nu este realizatde ctre proprietarul

infrastructurii,

veniturile

care

trebuie luate n considerare sun cele obinutede ctre proprietarul infrastructurii18


5.2. BENEFICIILE N ANALIZA ECONOMIC
Beneficiile nanaliza economic: venituri din exploatare a infrastructurii, ct i beneficii externe.
Veniturile din exploatare sunt obinute din veniturile calculaten analiza financiar prin
aplicarea unui factor de conversie fiecrui rezultat. Beneficiile externe sunt reprezentate de
valoarea monetara impactului necomercial planificat identificat n strnslegtur cu proiectul.
Factorul de conversie1utilizat pentru determinarea beneficiilor trebuie s se bazeze pe diferite
metode, n funcie de pia. n aceast situaie, cel mai relevant este costul marginal. n
cazul n care factorul de conversie nu poate fi determinat, se recomand utilizarea unui factor de
conversie standard egal cu unu
O atenie special trebuie acordat beneficiilor care trebuie s aib un echivalent monetar. Exist
mai multe abordri pentru aceste beneficii. Metode bazate pe preurile hedonice19 au n vedere
faptul c preurile unor bunuri pe pia sunt de fapt seturi de caracteristici, unele dintre acestea
fiind bunuri intangibile (bads). Prin tranzacionarea acestor bunuri, consumatorii sunt capabili s
i exprime valoarea pentru bunurile intangibile, iar aceste valori pot fi identificate prin
utilizarea tehnicilor statistice. Cu toate acestea, acest proces poate fi mpiedicat de faptul c un
18

Vasile ROBU, Nicolae GEORGESCU , Analiza economico-financiara,


http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb
19
HEDONSM s. n. Concepie care proclam plcerea drept binele suprem, iar dorin a de a o ob ine,
principiu al comportamentului; cultul plceri

27

bun poate avea mai multe caracteristici intangibile i c acestea pot fi colineare. De asemenea,
msurarea caracteristicilor intangibile ntr-un modsemnificativ poate fi dificil (OECD 2006,
p. 19).
5.3 EVITAREA DUBLEI CONTABILIZRI A BENEFICIILOR
n momentul evalurii beneficiilor, metodologia trebuie s stabileasc categoriile de
impact generate de proiect. Exist situaii n care un singur impact poate fi msurat n dou sau
mai multe moduri. n aceste situaii, dubla contabilizare a beneficiilor trebuie evitat pentru a nu
distorsiona rezultatele analizei cost-beneficiu.

Dubla contabilizare devine

general o

problem atunci cnd sunt utilizate mai multe metode pentru evaluarea diferitelor componente alte
unei ntregi suite de schimbri n ceea ce privete serviciile i poate fi minimizat analiznd dac
valorile aceleiai naiuni sau aceeai surs de valoare sunt contabilizaten estimri multiple
(Wainger and Mazzotta, 2011, p. 17).O eroare ntlnit n mod frecvent n ceea ce privete
dubla contabilizare este cea n care beneficiile transferate de ctre operatorii de investiii ctre
utilizatorii finali sunt

raportate

drept

beneficii

ambele cazuri (Mohring, 1993, p.

413).Evitarea dublei contabilizri nu nseamn c o aciune nu poate genera efecte multiple.


Totui, evitarea dublei contabilizri este obligatorie pentru a obine un rezultat corect i robust
5.4.INVESTIII

SISTEME

DE

PRODUCIE

INOVATOARE

ECOLOGICE

(DEZVOLTAREA DURABIL A PRODUCIEI I DEZVOLTAREA NTREPRINDERILOR) 20


n cadrul analizei financiare, beneficiile trebuie acoperite de veniturile colectate din
tarifele

ncasate

din furnizarea

de bunuri sau servicii

produse n ntreprinderile

care

beneficiaz de sprijinul financiar. Piaa acestor ntreprinderi este caracterizat n general de o


concuren puternic, fapt ce genereaz preuri de pia realiste care vor fi luate n considerare n
ACB. n cadrul analizei economice, beneficiile vor cuprinde dou componente majore. n primul
rnd, veniturile identificate n analiza financiar vor fi corectate cu ajutorul factorului de
conversie. n al doilea rnd, beneficiile generate n zona geografic,n care proiectul a fost
implementat,vor fi monetizate. A doua component trebuie s fie mai consecvent datorit
valenelor multiple ale beneficiilor sociale.Sprijinul financiar pentru sisteme de producie
inovatoare i ecologice este foarte variat, adresndu-se unei game

variate

de poteniali

beneficiari. Sprijinul cel mai substanial este oferit ntreprinderilor mari pentru investiii corporale
i necorporale. Obiectivul principal const n dezvoltarea i consolidarea afacerii prin
achiziionarea deechipament nou, tehnologii i know-how pentru a permite adaptarea
produciei la cerinele pieii interne. De asemenea, se dorete ca investiiile noi considerabile s
20

***Guide to COST-BENEFIT ANALYSIS of investment projects, EUROPEAN COMMISSION Directorate


General Regional Policy

28

contribuie la extinderea activitilor i la fabricarea de produse cu valoare adugat ridicat.n


cazul sprijinului financiar pentru consolidarea i actualizarea sectorului de producie prin
investiii corporale i necorporale pentru ntreprinderile mari, beneficiile sociale trebuie s se
axeze pe mbuntirea mediului economic datorit puterii economice i sociale extraordinare
a acestor ntreprinderi mari. Externalitile pozitive minime care pot fi cuantificate monetar n
fiecare proiect sunt legate de:O rat a omajului redus ca urmare a relansrii economiei locale,
avnd n vedere cactivitile ntreprinderilor mari presupun resurse umane substaniale n
interiorulntreprinderii i n exteriorul acesteia, la furnizori i intermediari;O serie de IMM-uri
care i vor desfura activitatea n relaie direct cu ntreprinderea mare ncalitate de client sau
furnizor de materiale prime sau servicii.Beneficiile

financiare se bazeaz n principal pe

comisioanele i taxele colectate n urma implementrii proiectului. Aceste venituri pot proveni din
vnzri de invenii i bunuri produse dectre ntreprinderile care au implementat investiia
Lista Beneficiile minime care trebuie cuantificate n cazul proiectelor referitoare la sisteme
de producie inovatoare i ecologice
Tip de investiie
Analiz financiar Analiz
economic
Reducerea ratei omajului

Beneficii din creterea


numrul de IMM-uri aflate
n strns legtur cu ntreprinderile mari

Venituri din vnzarea de


bunuri i servicii(dac se aplic)

INVESTIII N CERCETARE,DEZVOLTARE TEHNOLOGIC I INOVARE


n cadrul analizei financiare, beneficiile trebuie acoperite de veniturile colectate din tarifele
ncasate din furnizarea de bunuri sau servicii produse n ntreprinderile care beneficiaz de
sprijinul financiar. Piaa acestor ntreprinderi este caracterizat n general de o concuren
puternic, fapt ce genereaz preuri de pia realiste care vor fi luate n considerare n ACB. n
cadrul analizei economice, beneficiile vor cuprinde dou componente majore. n primul rnd,
veniturile identificate n analiza financiar vor fi corectate cu ajutorul factorului de
conversie. n al doilea rnd, beneficiile generate n zona geografic n care proiectul a fost
implementat vor fi monetizate. A doua component trebuie s fie mai consecvent datorit
valenelor multiple ale beneficiilor sociale.Proiectele deinvestiiipentru cercetare, dezvoltare
tehnologic i inovare vizeaz n principal creterea capacitii de cercetare i dezvoltare,

29

stimularea cooperrii ntre instituiile CDI i ntreprinderi i sporirea accesului ntreprinderilor la


CDI. Programele de anvergur care necesit ACB se concentreaz pe dezvoltarea
infrastructurii de CDI.n cazul dezvoltrii infrastructurii de cercetare i dezvoltare existente
i crerii de noi infrastructuri (laboratoare, centre de cercetare), beneficiile sociale
provin din eventualele rezultate noi care pot mbunti calitatea vieii, condiiile de mediu
etc. n aceste condiii, beneficiile minime ale acestor proiecte trebuie s se axeze pe:Beneficii
din implementarea rezultatelor activitilor de cercetare i dezvoltare desfurate i patentate
n instituiile CDI i ntreprinderi;O rat a omajului redus ca urmare a crerii de noi companii
care implementeaz rezultatele activitilor de cercetare i dezvoltare desfurate i patentate n
instituiile CDI i ntreprinderi.Beneficiile financiare se bazeaz n principal pe comisioanele i
taxele colectate n urma implementrii proiectului. Aceste venituri pot proveni din vnzri de
invenii i bunuri produse de ctre ntreprinderile care au implementat investiia
5.5.CALCULAREA BENEFICIILOR
Beneficiile minime descrise n seciunea anterioar trebuie estimate prin monetizarea fiecrui
element relevant care ar putea contribui la obinerea beneficiului respectiv. Indicatorii difer
pentru fiecare tip de beneficiu, iar metodologia poate fi adaptat situaiilor particulare.
Aceast seciune cuprinde cteva aspecte metodologice asupra modului de monetizare a
beneficiilor, nsoite de cteva exemple de algoritmi care pot fi utilizai pentru calcularea
beneficiilor n proiectele finnaate din fonduri ale UE. Aceti algoritmi constituie simple
propuneri de gestionare a beneficiilor sociale, iar orice alte posibiliti nu sunt exclusesau respinse.
Surse de dateEstimarea beneficiilor se face in mod uzual prin combinarea informaiilor din
mai multe surse i prin extrapolarea din contexte in care efecte similare au fost luate in
considerare(Hammitt, 2011, p. 14).
Datele utilizate pentru monetizarea beneficiilor trebuie obinute din diferite surse. Pentru a evita
calcularea eronat a indicatorilor, utilizarea documentelor i a statisticilor credibile este esenial.
Datele trebuie s fie ct mai recente i, preferabil, primare n locul celor secundare i teriare.
Sursele de date trebuie s fie:

Statistici furnizate de organizaiile de statistic naionale i internaionale, instituii


publice,asociaii specializate cu notorietate n domeniu (exemple sunt furnizate mai jos):

Acte normative (legi bugetare anuale, Codul fiscal, Legea pensiilor, Legea privind
asigurrile de sntate etc.);

Documente i strategii guvernamentale;

Articole tiinifice i documente de lucru;

30

Studii Furnizori de date autorizati: Institutul Naional de Statistic din Romnia


EUROSTAT Fondul Monetar InternaionalBanca Naional a RomnieiMinisterele de
resort, instituiile publice subordonate acestora i companiile coordonate (n funcie
de natura investiiei)Ministerul Finanelor PubliceCasa Naional de Pensii Publice,
Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc Asociaii profesionale de utilitate
public (Federaia Autoritilor Publice din Romnia, Asociaia Naional a Ageniilor de
Turism din Romnia etc.)

Algoritm de calcul Monetizarea beneficiilor reprezint o estimare n moned a tuturor


rezultatelor generate de proiectul de investiii. Procesul de monetizare este deseori criticat,
deoarece unele lucruri sunt considerate de mare valoare, iar estimarea unei valori economice
conduce la devalorizarea acestora (Kotchen, 2010, p.
Clarificarea unor aspecte de baz cu privire la monetizarea beneficiilor este esenial (adaptat din
JJEC, 2002, p. 7-8):
-Beneficii pentru cine? Este important s se evalueze cel puin dou categorii de beneficiari:
beneficiari direci (beneficii pentru cetenii care viziteaz muzeele, conductorii auto care
utilizeaz noile autostrzi, locuinele care beneficiaz de alimentare cu ap, pensionarii care
beneficiaz de servicii sociale i medicale; avantaje pe termen lung datorit unor servicii sociale
mai bune, nvmnt mai bun, rat redus a criminalitii etc.) i societate (reducerea ratei
omajului, reducerea cheltuielilor judiciare, grad sporit de colectare a impozitelor pentru
buget etc.). Reducerea costurilor poate fi analizat n termeni de costuri marginale,
reprezentnd valoarea beneficiilor pentru contribuabili ca urmare a reducerii costurilor.
-Care este valoarea monetizat a beneficiilor? Monetizarea este etapa cea mai complexi
reprezint n principal o procedur statistic de cuantificare. Rezultatele obinute nu sunt
niciodat valori exacte i reprezint aproximri obinuteprin utilizarea unor tipuri variate de
metode cu un grad diferit de complexitate.Evaluarea beneficiilor nu este un aspect simplu
deoarece numeroase articole pot fi convertite n termeni monetari prin utilizarea de aproximri
care distorsioneaz rezultatul exact. Literatura de specialitate menioneaz cteva abordri, fiecare
dintre acestea avnd avantaje i dezavantaje
Metoda opiunilor de pia este utilizat atunci cnd beneficiarii fac achiziii la preurile
pieei care indic faptul c bunurile cumprate sunt cel puin la fel de benefice ca i banii pe care i
cheltuiesc. Consumatorii i vor spori consumul pn la punctul n care beneficiul unei uniti
suplimentare (beneficiu marginal) este egal cu costul marginal al unitii respective, preul de
pia.

31

Prin urmare, pentru orice consumator care cumpr un anumit bun, beneficiul
marginaleste egal cu preul de pia. Beneficiul marginal va scdea odat cu suma consumat,
astfel cum preul de pia trebuie s scad pentru a determina consumatorii s consume o
cantitate mai mare din bunul respectiv.
Relaia dintre preul de pia i cantitatea consumat se numete curba cererii. n
consecin, curba cererii furnizeaz informaii asupra beneficiului marginal necesar pentru
atribuireaunei valori monetareunei creteri a consumului (Watkins et al., p.1).
Disponibilitatea de plat(willingness to pay -WTP) msoar beneficiile directe i
indirecte i furnizeaz o metod de evaluare a preferinelor indivizilor prin ntrebarea acestora ct
sunt dispui s plteasc pentru un anumit rezultat.Unii expericontest eficiena acestei metode.
Richardson et al. (2010, p. 1122) afirm, n cazul sistemului medical, c legtura dintre
beneficiarii i finanatorii serviciilor medicale invalideaz conexiunea logic dintre obiectivele
sociale i disponibilitatea de plat individual, fcnd problematic interpretarea datelor WTP.
Abordarea capitalului uman se bazeaz pe calcularea valorii vieii ca valoare actual a
veniturilor primite n cursul carierei. n cadrul abordrii capitalului uman, beneficiile
reprezint ctigurile de productivitate din prelungirea duratei de via.Abordarea capitalului
uman a fost utilizat o perioad ndelungat, n special pentru estimarea costurilor totale
asociate cu o anumit boal (Olsen et al., 1999, p. 4).
Prin utilizarea abordrii capitalului uman se observ c persoanele cu un venit mai sczut
au o valoare mai sczut a vieii n comparaie cu persoanele cu venituri mai ridicate.Monetizarea
beneficiilor trebuie s furnizeze o valoare pentru fiecare categorie de beneficiari prezentat
mai sus. Valoarea total monetizat este obinut prin nsumarea valorilor individuale ale
beneficiilor.Care sunt beneficiile pe termen lung? O analiz cost-beneficiucorespunztoare
vizeaz determinarea beneficiilor pe termen lung ale diferitelor alternative de programe politici.
Investiiile evaluate sunt destinate generrii de beneficii pe parcursul unor perioade mari de
timp (de obicei decade) i, n consecin, monetizarea beneficiilor trebuie s in cont de acest
interval de timp.Validarea calculrii beneficiilor trebuie s se realizeze, n cazul n care sunt
disponibile studii, prin comparaie cu valorile obinute n cazuri similare. Valorile nu trebuie s
fie identice, ns trebuie s fie corelate. Aceast corelare trebuiesin cont de diferenele de
indicatori macroeconomici, regiune, condiii naturale, cultur etc.
De exemplu, beneficiile prevenirii accidentelor rutiere n Romnia i Norvegia (astfel
cum au fost calculate de Statens p. 115) trebuie corelate

32

5.6. EXEMPLE PRIVIND CALCULAREA ALTOR BENEFICII


Exemplul 1: Beneficii din reducerea ratei omajului
Dac investiia genereaz locuri de munc permanente noi, beneficiile vor genera o
reducere a ratei omajului. Efectele monetizate ale acestor beneficii sunt:
-Venituri mai ridicate la bugetele asigurrilor sociale:
Beneficii = nr. de locuri de munc noi x salariu mediu x nr. de luni x ratele contribuiei pentru
asigurrile sociale
-Venituri mai ridicate la bugetul de stat: Beneficii = nr. de locuri de munc noi x salariu mediu
x nr. de luni x (1-rata contribuiei pentru asigurrile sociale ale angajatului) x 16%
Exemplu 2: Beneficii din mbuntirea calitii vieii
mbuntirea calitii vieii este posibil prin creterea speranei de via sntoas.
Autoritile din domeniul statisticii i Organizaia Mondial a Sntii furnizeaz
informaii detaliate asupra speranei medii de via, respectiv sperana de via sntoas,
pentru diferite categorii de vrst i sex.
Studiile sociale pot identifica avantajele oferite de fiecare proiect de investiii pentru
mbuntirea calitii vieii beneficiarilor.
Monetizarea beneficiilor necesit stabilirea valorii financiare a anilor de via sntoas
ctigai de ctre beneficiari.
Un indicator util l constituie Valoarea statistic a vieii care utilizeaz informaiile
obinute de la companiile de asigurri de via.
Aceast metodologie permite calcularea beneficiilor:Beneficii = numrul de ani de via
sntoas ctigai x Valoarea statistic a vieii
Exemplul 3: Beneficii rezultate din prevenirea accidentelor
Beneficiile rezultate din prevenirea accidentelor evaluate n conformitate cu abordarea
capitalului uman, prin care se estimeaz o valoare pentru prevenirea fatalitilor sau
a unor vtmri corporale direct proporional cu valoarea produciei pierdute. Rezultatele
acestei abordri presupun c salvarea vieilorde exemplu acopiilor i pensionarilor, nu are o
valoare monetar deoarece aceste persoane nu au produs nimic cu valoare de pia (Safetynet,
2009, p. 7).Beneficii = numrul de zile de via sntoas ctigate x Valoarea unei zile
lucrtoare
Exemplul 3: Beneficii rezultate din reducerea timpului petrecut n zbor pentru ateptarea
aterizrii

33

Beneficiile rezultate din reducerea timpului petrecut n zbor pentru ateptarea aterizriipot fi
calculate prin folosirea costurilor operaionale marginale n funcie de avion, presupunnd o
anumit capacitate (de exemplu, 65%) i utiliznd preurile de pia.
Prin eliminarea acestei ntrzieri, proiectul va avea drept rezultat salvarea resurselor precum
combustibil, ntreinere i for de munc pentru alte utilizri (Barrett and Applegate, 2011, p. 11)
Beneficii =Cost operaional marginal pe or la o anumit capacitate pentru un minut de
zborxnumr de ore salvate n timpul zborului
Exemplul 5: Beneficii din compensarea emisiilor de dioxid de carbon
nlocuirea generatoarelor de electricitate poluante cu generatoare ecologice va conduce la o
reducere a substanelor periculoase eliberate n atmosfer.
Beneficiile monetizate ale unui turbine eoliene pot fi determinate prin estimarea cantitii
de CO2 compensate i daunele cauzate de centralele electrice nlocuite.
Daunele pot fi estimate prin utilizarea rezultatelor cercetrilor realizate pentru diferite zone i
combustibili (Johnson i Solomon, 2010, p. 954).
Beneficii = cantitatea de CO2 compensat x valoarea unitar a daunei
Exemplu 4.
ANALIZA FINANCIARA
Obiectivul analizei financiare este de a calcula performana financiar a proiectului
propus pe parcursul perioadei de referin, cu scopul de a stabili cel mai potrivit sistem de
finanare pentru acesta. Aceast analiz se refer la susinerea financiari sustenabilitatea pe
termen lung, indicatorii de performan financiar, precum i justificarea pentru volumul
asistenei UE necesare21.
Mai precis, analiza financiar trebuie s parcurg urmtoarele etape:
1.) estimarea veniturilor i costurilor proiectului i implicaiile lor din punct de vedere al
fluxului de numerar: Proiectele genereaz propriile lor venituri din vnzarea de bunuri i
servicii; de exemplu, tarife pentru alimentarea cu ap, taxa pentru lucrri publice sau acces pe
autostrad. Aceste venituri se vor determina prin previzionarea cantitilor de produse/ servicii
furnizate i a preurilor lor (analiza cererii). n general, transferurile sau subveniile, TVA sau
alte taxe indirecte percepute de la consumator nu sunt incluse n determinarea veniturilor
viitoare. Costurile de operare cuprind toate plile prevzute pentru achiziionarea de bunuri i
servicii care nu sunt de naturinvestiional, ntruct acestea sunt realizate n fiecare exerciiu
financiar. Aceste costuri pot s includ: cheltuielile directe de producie (consumul de
21

PDF]ghid naional pentru analiza cost - beneficiu - metodologie.ro

34

materiale i servicii, personal, ntreinere, costuri generale de producie), cheltuieli


administrative i generale, cheltuieli de vnzare i distribuie. n calculul costurilor de operare,
vor fi excluse toate elementele care nu genereazo cheltuial monetar efectiv, chiar dac
acestea sunt elemente incluse n mod normal n contabilitate (amortizarea, orice rezerve
pentru costurile de nlocuire viitoare, fonduri de rulment).
2. determinarea diferenei de finanat pentru opiunea selectati calcularea n consecin a
cheltuielilor eligibile ce pot fi cofinanate din Fonduri: acest lucru este realizat n conformitate
cu metodologia descris;
3. definirea sistemului de finanare a proiectului i profitabilitatea sa financiar: acest lucru
este realizat prin luarea n considerare a nivelului de finanare care poate fi obinut din
FC/FEDR, precum i din orice alte surse de finanare (surse naionale, obligaiuni,
mprumuturi);
Tabel 5.1. Costuri de investitie
An
Teren
Cladiri
Echipament
Intretinere extraordinara
Valoare reziduala
Imobilizari ( 1 la 5)
Licente
Patente
Alte cheltuieli pre-productie
Total costuri initiale (startup)(7+8+9)
Active circulante
Datorii de termen scurt
Fond de rulment net
Modif fondului de rulment
net
Costuri de investitie totale
(6+10+14)

Nr
1
2
3
4
5
6
7
8
9

1
-40
-70
-43

10

-153
-1
-4
-2

-25

-3

-26

12
12

10
11
12
13

-7
7
2
-5

0
11
2
-9

0
16
3
-13

0
16
4
-12

0
16
4
-12

0
16
4
-12

0
16
4
-12

0
16
4
-12

0
16
4
-12

0
16
4
-12

14

-5

-4

-4

15

-165

-4

-4

-24

-3

-26

12

-25

-26
-3

4. verificarea capacitii fluxului de numerar previzionat pentru a se asigura funcionarea


adecvat a proiectului i ndeplinirea obligaiilor investiiei i serviciului datoriei: un proiect
este considerat sustenabil din punct de vedere financiar, atunci cnd acesta nu prezint riscul
de a rmne fr numerar n viitor. Un element important l reprezintplanificarea intrrilor i
ieirilor de numerar. Analiza trebuie s demonstreze capacitatea de a acoperi plile an de an
prin sursele de finanare (inclusiv veniturile, precum i orice fel de transferuri de numerar),
pentru ntreaga perioad de referin a proiectului. Sustenabilitatea are loc n cazul n care
fluxul de numerar net cumulat este pozitiv pentru toi anii de analiz.

35

Tabel 5.2, Costuri operationale


An
Materii prime si materiale
Forta de munca
Electricitate, apa,
consumabile
Intretinere
Alte costuri administrative
Total costuri operationale
(16 la 20)

16
17

1
0
0

2
-23
-23

3
-23
-23

4
-37
-32

5
-37
-32

6
-37
-32

7
-37
-32

8
-37
-32

9
-47
-38

10
-47
-38

18
19
20

0
0
0

-2
-3
-5

-2
-6
-21

-2
-6
-21

-4
-6
-22

-4
-6
-22

-4
-6
-22

-4
-6
-22

-4
-6
-22

-4
-6
-22

21

-56

-75

-98

-101

-101

-101

-101

-117

-117

Tabel 5.3. Venituri


An
Venit X
Venit Y
Total venituri operationale
(22+23)
Venit operational net

22
23

1
0
0

2
27
15

3
60
55

4
64
55

5
64
62

6
64
62

7
64
62

8
64
62

9
64
62

10
64
62

24
25

0
0

42
-14

115
40

119
21

126
25

126
25

126
25

126
25

126
9

126
9

Tabel 5.4 Randamentul financiar al capitalului


An
Total venituri din exploatare
Total venituri (=26)

26
27

1
0
0

Total costuri operationale


Total costuri de investitie (cash
flow)

28

29

-165

Total costuri (28+29)


Fluxuri financiare nete
(27+30)

30

-165

31

-165

RAF sau FDR

2
42
42
56

3
115
115

4
119
119

5
126
126

6
126
126

7
126
126

8
126
126

9
126
126

10
126
126

-75

-98

-101

-101

-101

-101

-117

-117

-4
60
18

-4

-24

-3

-26

-79

-122

-104

-101

-127

-101

-117

12
105

36

-3

22

25

-1

25

21

RIRF(C) sau FRR(C)

5.0%
5.66%

(<5%)

VANF(C) sau FNPV(C)

(74.04)

(<0)

Analiza economic

Obiectivul analizei economice este de a demonstra c proiectul are o contribuie pozitiv net
pentru societate i, n consecin, merit s fie cofinanat din fonduri ale UE22. Pentru
alternativa selectat beneficiile proiectului trebuie s depeasccosturile proiectului i, mai
specific, valoarea actualizat a beneficiilor economice ale proiectului trebuie s
depeascvaloarea actualizat a costurilor economice ale proiectului. n practic, acesta se
exprim ca VNAE pozitiv, un raport Beneficii/Costuri (B/C) mai mare ca 1 i o RRE a
proiectului care depeasc rata de actualizare utilizat pentru calcularea VNAE. n scopul
22

Guide to Cost-Benefit Analysis of investment projects, astfel cum a fost publicat pe internet la adresa
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/guide2008_en.pdf

36

prezentului Ghid, se recomand utilizarea unei rate de actualizare social de 5.5%, aa cum
este propus de Comisia European n Documentul de Lucru nr. 4.
Tabel

Nr
crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13

5.5. Analiza economica

Specificare
Corectie fiscala
Monetizare efect
non-monetar
pozitiv
Beneficii externe
Venit X
Venit Y
Total venituri
operationale
Monetizare efect
non-monetar
negativ
Costuri externe
Forta de munca
Alte costuri
operationale
Total costuri
operationale
Total costuri
investitie (29*0.9)
Total numerar net

RAS sau SDR


RIRE sau ERR
VANE sau ENPV

Factor
conversie

1.2
1.1

0
0
0
0

11
11
32.4
16.5

11
11
72
60.5

11
11
76.8
60.5

48.9

133

0.8

0
0
0

-12
-12
-18.4

1.1

0.9

Anul
5

10

11
11
76.8
68.2

11
11
76.8
68.2

11
11
76.8
68.2

11
11
76.8
68.2

11
11
76.8
68.2

11
11
76.8
68.2

137

145

145

145

145

145

145

-12
-12
-18.4

-12
-12
-26

-12
-12
-25.6

-12
-12
-25.6

-12
-12
-25.6

-12
-12
-25.6

-12
-12
-30.4

-12
-12
-30.4

-36.3

-57.2

-73

-75.9

-75.9

-75.9

-75.9

-86.9

-86.9

-54.7

-75.6

-98

-101.5

-102

-102

-102

-117

-117

-149
-149

-3.6
-10.4

-3.6
52.3

-22
16.5

-2.7
39.8

0
42.5

-23.4
19.1

0
42.5

0
26.7

10.8
37.5

5.50%
11.74%

48.3

(>5.5%)
(>0)

Costurile proiectului economic (fa de cel financiar) sunt msurate din punct de vedere al
costurilor lor de resurs sau oportunitate; acesta reprezint beneficiul care poate fi
predeterminat (pierderea de oportunitate) de societate prin utilizarea n proiect a resurselor
economice limitate comparativ cu o utilizare alternativ a fondurilor n alte scopuri. n mod
similar, beneficiile economice ale proiectului pot fi msurate din punct de vedere al costurilor
evitate ca rezultat al implementrii proiectului, sau din punct de vedere al beneficiilorexterne
care rezult din implementarea proiectului i care nu sunt incluse n analiza financiar.
Punctul de start n analiza economic este fluxul de numerar calculat pentru
analiza financiar la care, sunt introduse doutipuri de corecii. Aceste corecii se reflect n
fluxurile economice de numerar: 1. corecia fiscali conversia preurilor ; 2. monetizarea
externalitilor.
Corecii fiscale i conversia preurilor Coreciile fiscale sunt necesare pentru acele elemente
ale preurilor financiare care nu sunt legate de coninutul costurilor de oportunitate a

37

resurselor implicate. Din acest punct de vedere, coreciile vor include deducerea taxelor
indirecte (de exemplu TVA), a subveniilor i transferurilor simple (de ex. plata la contribuiei
la asigurrile sociale). n particular, costurile investiiei pentru beneficiarii care nu sunt
nregistrai ca pltitori de TVA (i pentru care TVA-ul nu este recuperabil) trebuie s
includTVA-ul n analiza financiar. Aceasta, oricum, va fi exclus din analiza economic.

CAPITOLUL 6. ANALIZA SWOT


Analiza SWOT a fost gandita (1960-1970) ca un instrument managerial ce colecteaza si
organizeaza aceasta informatie critica, permitand managerilor decidenti sa actioneze proactiv, sa
apere si sa promoveze interesele/obiectivele organizatiei cu succese mai bune.
Denumirea SWOT nsasi este un acronim provenind de la initialele unui numar de patru cuvinte in
limba engleza : Strengths -punctele forte ale organizatiei; Weaknesses - ceea ce inseamna
punctele de slabiciune ale organizatiei; Opportunities -oportunitatile ori caile pe care pot fi
avansate interesele organizatiei respective, cai pe care pot fi exploatate liniile sale de forta, si
eliminat balastul punctelor vulnerabile; Threats -adica amenintarile la adresa intereselor cresterii

38

organizatiei respective, aspecte negative ce apar din supraexploatarea resurselor sale, ori limitarile
care se impun organizatiei din partea unui mediu extern aflat in schimbare, adica riscurile.
Astfel analiza SWOT constituie cea mai importanta tehnica manageriala utilizata pentru
intelegerea pozitiei strategice a unei intreprinderi/organizatii.
Analiza SWOT incepe cu scrierea unei liste cu puncte curente : puncte de fora dar i puncte de
slabiciune, privind starea unei intreprinderi/organizatii.
6.1. - CUM SE FACE O ANALIZA SWOT
Un pas important in analiza situatiei dvs este stabilirea calitatilor firmei dvs, defectele,
oportunitatile de piata si amenintari(riscuri), printr-o analiza SWOT. Acesta este un proces foarte
simplu care poate oferi intelegere foarte profunda a problemelor potentiale si critice care pot
afecta o afacere.
Analiza SWOT incepe prin efectuarea unui inventar a calitatilor si slabiciunilor interne in
organizatia dvs. Apoi veti nota oportunitatile si amenintarile externe care pot afecta organizatia
dvs., bazandu-va pe piata dvs si pe mediul inconjurator.
Nu va preocupati s elaborati pe aceste subiecte in acest stadiu, cel mai bine ar fi sa incepeti
schematic.
Notati factorii care vi se par relevanti in fiecare din cele patru zone. Veti dori sa revedeti ce ati
scris pe masura ce va elaborati planul de marketing.
Principalul scop al analizei SWOT este de a identifica si de a atribui fiecare factor, pozitiv sau
negativ, uneia din cele patru categorii, permitandu-va sa va priviti afacerea dintr-un punct de
vedere obiectiv.
Analiza SWOT va fi un instrument foarte util in dezvoltarea si confirmarea telurilor dvs si a
strategiei dvs de marketing.
Anumiti experti sugereaza sa subliniati mai intai oportunitatile si amenintarile externe inaintea
calitatilor si defectelor. In orice caz, va trebui sa revizuiti in detaliu toate cele patru zone.
Puncte forte. Punctele forte descriu atributele pozitive, tangibile si intangibile, interne, ale
organizatiei dvs. Acestea sunt sub controlul dvs. Ce faceti bine? Ce resurese aveti? Ce avantaje
aveti fata de concurenta?
Poate doriti sa va evaluati punctele forte in functie de zona, ca merketing, finante, manufactura si
structura organizationala. Punctele forte includ atributele pozitive ale oamenilor implicati in
afacere, incluzand cunostintele lor, trecutul lor, educatie, referinte, contacte, reputatie sau
capacitate, pe care acestia le aduc in afacere. Punctele forte includ bunurile tangibile ca de
exemplu capital disponibil, echipament, credit, clienti stabili, canale de distribuite existente,

39

materiale cu drepturi de autor, patente, sisteme de informare si procesare, si alte bunuri de valoare
din afacerea dvs. Punctele forte capteaza aspectele interne pozitive ale afacerii dvs si adauga
valoare sau va ofera un avantaj in fata concurentei. Aceasta este o oportunitatea pt dvs de a va
reaminti valoarea afacerii dvs.
Puncte slabe. Tineti cont de punctele slabe ale afacerii dvs. Punctele slabe sunt factori care sunt
sub controlul dvs si care va impiedica sa obtineti sau sa mentineti o calitate competitiva.
Ce zone trebuie imbunatatite? Punctele slabe ar putea include lipsa de experienta, resurse limitate,
lipsa de acces la tehnologie sau capaciatate, oferta de servicii inferioara sau o localizare slaba a
afacerii dvs. Acestia sunt factori care sunt sub controlul dvs, dar dintr-o varietate de motive, au
nevoie de imbunatatire pentru a va putea atinge efectiv obiectivele dvs de marketing. Punctele
slabe capteaza aspectele negative interne ale afacerii dvs care scad din valoarea pe care o oferiti
sau va plaseaza intr-un dezavantaj concurential. Aceste sunt zone pe care trebuie sa le imbunatatiti
pentru a putea concura cu cel mai puternic competitor al dvs. Cu cat va identificati punctele slabe
cu mai multa acuratee, cu atat mai valoroasa va fi aceasta analiza pentru dvs.
Oportunitati. Oportunitatile evalueaza factorii atractivi externi care reprezinta motivul existentei
si prosperitatii afacerii dvs. Acesti sunt factorii externi ai afacerii dvs. Ce oportunitati exista in
sectorul dvs de piata sau in jurul dvs din care puteti spera sa beneficiati?
Aceste oportunitati reflecta potentialul pe care-l puteti realiza prin implementarea strategiilor dvs
de marketing. Oportunitatile pot fi rezultatul cresterii pietei, schimbului in stilul de viata,
rezolvarea problemelor asociate cu situatii curente, o perceptie pozitiva asupra afacerii dvs din
partea pietei sau capacitatea de a oferi o valoare mai mare ceea ce va crea o cerere crescuta pentru
serviciile dvs. Daca este relevant, plasati perioade de timp in jurul oportunitatilor. Reprezinta o
oportunitate constanta sau este ceva de moment? Cat de importanta este sincronizarea dvs.?
Oportunitatile sunt externe afacerii dvs. Daca ati identificat "oportunitati" care sunt interne
organizatiei si sunt sub controlul dvs, va trebui sa le clasificati ca si puncte forte.
Amenintari. Ce factori externi reprezint poteniale ameninari pentru dvs? Amenintarile includ
factori in afara controlului dvs. care ar putea s v pun strategia de marketing i chiar si afacerea
ntr-o pozitie de risc. Asupra acestor factori externi - nu aveti nici un control , dar pe care-i puteti
anticipa daca aveti un plan de urgenta care sa se ocupe prevenirea si rezolvarea acestor probleme.
O amenintare este o provocare creata de un trend nefavorabil care ar putea conduce la scderea
castigurilor sau profitului. Concurenta existenta sau potentiala este mereu o amenintare. Alte
amenintari ar putea include cresterea intolerabila a preturilor de catre furnizori, reglementari
guvernamentale, caderi economice, o schimbare in comportamentul consumatorilor care sa va
reduca vanzarile sau introducerea unei tehnologii mult mai avansate care sa faca produsele,

40

serviciile sau echipamenele demodate. Ce situatii ar putea s ameninte eforturile dvs de


marketing? Puneti pe hartie cele mai mari temeri ale dvs. O parte din aceasta lista ar putea fi de
natura speculativa, dar va adauga valoare analizei dvs SWOT. S-ar putea sa v ajute s v
clasificati amenintarile in functie de seriozitatea lor si de probabilitatea de a se intampla. Cu ct
identificati mai bine amenintarile potentiale, cu atat mai mult puteti sa va pozitionati si sa
planificati proactiv pentru a le raspunde.
6.2. LA CE TREBUIE SA RAPUNDA ANALIZA SWOT
Se ntocmete tabelul cu inventarierea conditionarilor si valorilor a caror cunoastere determina
cadrul pentru stabilirea strategiei unei organizatii.
Conditionari\ Valori

Valori pozitive

Valori negative

Conditionari interne

I. Puncte forte

II. Puncte slabe

Conditionari externe

III. Oportunitati

IV. Amenintari

Astfel, enumerarea dupa stabilirea prioritatii factorilor prezenti pe listele de inventare


produce :
I. Un profil al punctelor forte ale organizatiei :
Care sunt punctele interne de avantaj ale firmei pe piata ?
Care sunt capabilitile cele mai bine dezvoltate in interiorul firmei ?
Punctele forte includ de asemenea valori tangibile precum capitalul disponibil,
echipamentul, creditul, clientii reprezentand o portiune semnificativa a pietei, accesul
favorizat la retelele de distributie care adauga valoare produsului, patentele de invenii si
inovatii, sisteme de procesare, si alte resurse fizice si naturale ce adauga valoare pentru
functionarea organizatiei/intreprinderii.
II. Un profil al punctelor de slabiciune ale organizatiei :
Ce anume trebuie evitat in aceasta organizatie ?
Ce se face rau in aceasta organizatie ?
Ce se poate ameliora in aceasta organizatie ?
Alte ntrebari, la fel de importante, sunt urmatoarele :
Ce fel de obstacole din cadrul organizatiei se opun progresului organizatiei catre
atingerea obiectivului sau (lucrativ ori non-lucrativ) ?
Daca functionarea organizatiei catre atingerea obiectivului este vazuta ca un lan de
operatiuni, care sunt verigile cele mai fragile in acest lant ?
Punct de slabiciune este orice cauza interna care blocheaza obtinerea unui avantaj al
organizatiei prin exploatarea unei oportunitati externe, precum si orice element intern care

41

induce vulnerabilitatea organizatiei la un risc extern.


Primul punct de slabiciune este chiar absenta deschiderii organizatiei catre mediul exterior.
Daca aceasta este o companie economica, ea trebuie sa ofere produse si/ori servicii pe piata.
Iar daca este organizatie non-profit, care sunt actiunile ei sociale, relevante n contextul
dezvoltarii durabile ?
III. Un profil al oportunitatilor pe care mediul extern le ofera organizatiei :
Descoperirea oportunitatilor inseamna evaluarea factorilor atractivi ce reprezinta
ratiunea functionarii organizatiei. Identificarea oportunitatilor noi pentru organizatie
constituie marca de competent profesionala a unui autentic analist strategic
Priviti pe lista inventarului cu punctele de slabiciune, si observati dac eliminarea efectiva
a unuia dintre punctele slabe nu deschide fereastra unei oportunitati externe pentru
organizatie.
Oportunitati noi pot apare din schimbarile n structura pietelor, atat la scal redusa, cat si la
scala mare.
Oferta de servicii complementare produselor, in timp ce competitorii ofera pe piata doar
cutii cu produse, nu si servicii asociate acestor produse.
Oportunitati pot rezulta dintr-o capacitate interna de a oferi mai multa valoare, ceea ce va
crea o cerere pentru produsele ori serviciile care incorporeaza respectiva valoare.
Miscarea intreprinderii economice intr-un nou segment al pietei ce ofera profituri
ameliorate.
Oportunitati pot rezulta din largirea pietelor de desfacere.
Oportunitati pot rezulta din perceptii pozitive ale pietei despre oferta organizatiei.
Oportunitati pot rezulta din schimbarea stilului de viata.
IV. Un profil al amenintarilor sau al riscurilor care stau in fata organizatiei
Unii dintre expertii in realizarea analizelor
strategice SWOT sugereaza ca ar fi mai potrivit sa fie considerate intai oportunitatile
externe, precum si riscurile si amenintarile externe, pentru a construi niste repere ce vor
permite compilarea ulterioara a inventarelor de puncte forte si de puncte de slabiciune. Atunci
cand mediul extern organizatiei incepe sa introduca prohibitii si obstacole asupra capacitatii
reale a organizatiei/firmei de a furniza valoare catre exterior, chiar functionarea eficienta a
organizatiei/firmei este blocata, indiferent de capabilitatile si valorile existente in cadrul
organizatiei.
Amenintarile si riscurile includ elemente externe ce se afla mereu dincolo de controlul propriuzis pe care poate sa il exercite personalul managerial, de orice nivel, al organizatiei

42

Pentru a facilita generarea unor strategii potrivite pe o anumita perioada, analiza SWOT
trebuie sa revizuiasca inventarele de origine pentru a le gsi pe acelea unde sunt reflectate cu o
suficienta acuratete ceea ce se anticipeaza a fi punctele forte si punctele slabe ale unei companii,
oportunitatile si amenintarile la adresa activitatilor sale pentru perioada respectiva. Neglijarea
acestui aspect conduce la generarea unor strategii bazate pe situatii din trecut, nu pe conditiile
existente intr-o situatie din viitor pentru care se face proiectia SWOT.
Se conchide despre o analiza SWOT particularizata a fost efectuata cu succes, numai
daca, la terminarea ei, furnizeaz o indicatie care va asista organizaia n atingerea obiectivelor
sale, ori descopera un obstacol care trebuie depasit sau micsorat. Probabil ca mesajul cel mai
puternic al unei analize SWOT este acela c luarea deciziilor trebuie sa contina urmatoarele
elemente : sa se bazeze pe punctele forte, sa reduca la un minimum punctele de slabiciune, s
exploateze oportunitatile externe, si
sa contracareze amenintarile externe prin planuri de urgen.
6.4. EXEMPLE DE ANALIZA SWOT DI JUDETUL OLT
6.4.1. ANALIZA SWOT A RESURSELOR UMANE ALE JUDETULUI OLT23
PUNCTE TARI
1.Dinamica creterii numrului de omerii n jude este inferioar nivelului regiunii n anul 2009
raportat la 2005; aceeai situaie se ntlnete i n cazul omerilor de sex feminin, cea mai vulnerabil
categorie la disponibilizri.
PUNCTE SLABE
1. n perioada 2000 2009 populaia activcivil din jude a sczut dramatic cu 37,6 mii de persoane,
cea mai puternic scdere fiind nregistrat n rndul populaiei active feminine.
2. Evoluia ratei de activitatea resurselor de munc n perioada 2000 2009 a fost descresctoare,
aceasta reducndu - se de la nceputul deceniului cu 10%.
3. Ocuparea, n perioada 2000 -2009, a avut un trend descresctor (cu 16,13% n 2009 fade 2000),
care a urmrit tendinele din economie i procesele demografice.
4.Ocuparea n activiti durabile (sectoarele II i III), este cea mai redus 23,8% i respectiv 28,8%; o
mare parte a activilor (47,4%) fiind ocupat n agricultur, care n mare parte este de subzisten sau
de semisubzisten.
5.Concentrare a forei de munci a activitilor la nivelul oraelor i a municipiilor; 97 din cele 112
U.A.T au pnn 100 de salariai.
OPORTUNITATI
1.Cel mai afectat sector economic a fost industria, care s-a redus cu 6 mii de persoane i construciile,
care s-a redus cu cca. 3 mii de persoane.
23

Consiliul Judeean Olt, 2011,TITLUL:Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt VOLUMUL III:
DIAGNOSTIC, PRIORITTI, www.cjolt.ro/cjolt/gallery/urbanism/faza-3-diagnostic-prioritati.pdf

43

RISCURI
Cele mai stabile activiti n ceea ce privete ocuparea resurselor de munc au fost comerul,
agricultura, transporturile i serviciile. Stagnarea investiiilor i scderea intensitii activitilor din
sectorul secundar poate afecta puternic i pe termen lung ocuparea unei pri importante din resursele
de muncale judeului.

6.4.2. ANALIZA SWOT A AGRICULTURII JUDETULUI OLT24


PUNCTE TARI
Resursele funciare favorabile dezvoltrii preponderente a agriculturii, datoritponderii ridicate
a terenurilor agricole, care la sfritul anului 2009, nsumau 79,08% din suprafaa total a
judeului.
PUNCTE SLABE
1.Specializarea i productivitatea agriculturii nu pot fi realizate datorit fragmentarii mari a
exploataiilor agricole i a lipsa asocierii ntre productorii agricoli, rezultnd o subutilizare a
resurselor funciare. 2.Sectorul de cretere a animalelor este recomandabil s capete o
importan mai mare, avnd n vedere suprafeele poteniale cu puni i fnee i culturile de
plante furajere.
3.Necesitatea modernizrii reelelor de irigaii i adaptarea acestora la nevoile actuale ale
agriculturii, nelenirea terenurilor afectate de eroziunea solului ori de alunecri de teren.
4.Necesitatea creterii rolului pomiculturii i viticulturii n economia agricol a judeului
pentru diversificarea culturilor i utilizarea unor terenuri cu slab pretabilitate la arabil.
5.Piscicultura i acvacultura, care beneficiazde importante resurse hidrografice, se menine la
un nivel sczut de rezultate; investitori din domeniu vizeaz profitul imediat i cu investiii
minime.
6.Subdezvoltarea activitilor conexe, utilizatoare de produse agricole ale judeului (industria
uoar, depozitare/condiionare, turism, s.a.) care pot oferi alternative de ocupare populaiei
rurale.
OPORTUNITATI
Accesarea fondurilor nerambursabilepost-aderare de la Uniunea European prin diverse
programe (FEADR) ori a programelor naionale (PNDR Programul Naional pentru
Dezvoltare Rural, Fondul Naional de Mediu, Programul de Reducere a Polurii cu Nutrieni,
care pot reduce decalajul agrotehnic existent.
RISCURI

24

Consiliul Judeean Olt, 2011,TITLUL:Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean Olt VOLUMUL III:
DIAGNOSTIC, PRIORITTI, www.cjolt.ro/cjolt/gallery/urbanism/faza-3-diagnostic-prioritati.pdf

44

1.n lipsa msurilor adecvate suprafeele agricole pot suferi de pe urma riscurilor naturale
(inundaii, alunecri de teren) a cror intensitate se va amplifica de la an la an.
2.Lipsa unui cadru organizat pentru preluarea sau desfacerea produselor agricole, pieele fiind
monopolizate de cele mai multe ori de intermediari dect productorii agricoli
3.Lipsa monitorizrii utilizrii adecvate a terenurilor agricole i neluarea n considerare a
sfaturilor specialitilor; slaba informare n legtur cu posibilitatea practicrii unei agriculturi
ecologice, mai eficiente i valorizate
6.5. EXEMPLE DE ANALIZA SWOT DIN A REGIUNEA SUD-MUNTENIA
6.5.1. ANALIZA SWOT A RESURSELOR UMANE , STRUCTURA SOCIO DEMOGRAFIC A POPULAIEI A REGIUNII SUD-MUNTENIA25
PUNCTE TARI
I. EVOLUTIA POPULAIEI I POTENIALUL DEMOGRAFIC
1.Populaie numeroas (loc 2 la nivel naional), cea mai mare parte concentrat n mediul
rural; 2.Distribuia echilibrat a populaiei regiunii pe sexe;
3.Nivelul sczut al ratei dependenei demografice n mediul urban;
4.Omogenitatea relativ a populaiei din punct de vedere al componenei etnice;
5.Densitatea ridicat a populaiei (loc 3 la nivel naional).
II. RESURSELE UMANE
1.Nivel ridical al volumului de resurse de munc (locul 2 la nivel naional);
2.Nivel ridicat al veniturilor populaiei n judeele din nordul regiunii;
3.Nivelul de trai ridicat n judeele mai dezvoltate din nordul regiunii Sud Muntenia.
PUNCTE SLABE
I.EVOLUIA POPULAIEI I POTENIALUL DEMOGRAFIC
1.Ponderea ridicat a populaiei n mediul rural;
2.Nivelul ridicat al ratei dependenei demografice n mediul rural;
3.Ponderea ridicat a populaiei de etnie rrom(4,5% din totalul populaiei regiunii);
4.Rata mortalitii infantile mai crescut n mediul rural.
II. RESURSELE UMANE
1.Ponderea n scdere a populaiei colare, la nivelul fiecrei trepte de colarizare;
2.Nivelul educaional sczut n mediul rural;
25

***PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONAL 2014 2020 AL REGIUNII SUD MUNTENIA 31 IULIE


2013, www.fonduri-structurale.ro/.../hj6kd_pdr20142020regiuneasudmuntenia...

45

3.Ponderea sczut a populaiei cu educaie teriar (locul 8 la nivel naional);


4.Nivel ridicat al ratei abandonului colar n mediul rural;
5.Nivel sczut de participare a adulilor la nvarea pe tot parcursul vieii;
6.Nivel sczut al ratelor de ocupare i de activitate a resurselor de munc;
7.Nivel ridicat al ratei omajului, ndeosebi n rndul populaiei tinere 15-24 de ani;
8.Nivel redus al veniturilor populaiei n judeele din sudul regiunii;
9.Nivelul de trai sczut n judeele srace din sudul regiunii Sud Muntenia.
OPORTUNITATI
1. Programarea i alocarea de fonduri europene i naionale pentru soluionarea problemelor
importante privind asigurarea accesului la educaie pentru populaie;
2. Strategia UE 2020;
3. Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunrii (Pilonul 3 Creterea prosperitii
regiunii Dunrii - dezvoltarea capacitii de cercetare, educaiei i tehnologiilor
informaionale, sprijinirea investiiilor n dezvoltarea competenelor populaiei);
4. intele asumate de Romnia prin Planul
RISCURI
1. mbtrnirea demografic;
2. Migraia extern;
3. Aproprierea fa de Bucureti;
4. Criza economic.
6.5.2. ANALIZA SWOT A AGRICULTURA I DEZVOLTARE RURAL A REGIUNII SUDMUNTENIA26
PUNCTE TARI
1. Cea mai mare suprafa arabil la nivel naional;
2. Calitate bun a solurilor nu necesit msuri agro-ameliorative;
3. Potenial agricol ridicat (vegetal, piscicol i zootehnic);
4. Tradiie n cercetarea aplicat n agricultur(sectorul semincer i piscicol);
5. Potenial forestier ridicat n partea de nord a regiunii;
6. Nivel ridicat al produciei agricole;
7. Proximitatea fa de Bucureti n vederea desfacerii produselor agricole;
8. Accesul la Dunre, port la Dunre i frontiera cu Bulgaria. PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
26

***PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONAL 2014 2020 AL REGIUNII SUD MUNTENIA 31 IULIE


2013, www.fonduri-structurale.ro/.../hj6kd_pdr20142020regiuneasudmuntenia...

46

1. Caracterul predominant rural al regiunii;


2. Populaie mbtrniti accentuarea acestui fenomen (loc 1 la nivel naional n ceea ce
privete ponderea populaiei vrstnice - 65 de ani i peste, n totalul populaiei);
3. Slaba calificare i pregtire a populaiei din mediul rural n domeniul agricol;
4. Dinamica negativ a productivitii muncii n agricultur, n intervalul analizat 2004
2011;
5. Practicarea unei agriculturi slab performante datorat frmirii excesive a terenului
agricol;
6. Slaba mecanizare i gradul ridicat de uzur a parcului de maini agricole;
7. Ponderea sczut a aplicrii tehnologiilor moderne n agricultur;
8. Gradul redus de asociere al productorilor agricoli;
9. Nivelul sczut al capitalului investiional n agricultur;
10. Nivel sczut al complementaritii i diversificrii economiei rurale;
11. Infrastructura de sprijin a agriculturii, deficitar;
12. Capacitatea limitat de producie, procesare i depozitare a produselor agricole i
zootehnice.
OPORTUNITATI
1. Reforma n domeniul Politicii Agricole Comune;
2. Considerarea domeniului agricol ca prioritate strategic la nivel european i naional n
2014 2020;
3. Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunrii;
4. Existena condiionalitilor ex-ante (elaborarea Strategiei pentru dezvoltarea agriculturii
pe termen mediu i lung 2020 - 2030);
5. Importana sporit acordat cooperrii transfrontaliere n perioada 2014 2020.
RISCURI
1.Schimbrile climatice;
2. Schimbrile demografice;
3. Cadrul legislativ instabil;
4. Globalizarea produciei agricole;
5. Vulnerabilitate crescut la riscurile naturale i tehnologice;
6. Diminuarea terenului agricol ca urmare a expansiunii urbane necontrolat;
7. Criza economic.

47

6.5. ANALIZA SWOT UTILIZAT IN ANALIZA AUTOCUNOASTEREA SI


DEZVOLTAREA PERSONAL
Din articolele publicate de-a lungul timpului se poate observa ct de important este autocunoaterea n dezvoltarea personal, n procesul de a deveni mai bun.27
Cum te cunoti mai bine? Te analizezi. Ai toate datele la dispoziie, iar acestea trebuie doar puse la
un loc i interpretate.
Analiza SWOT este un instrument folosit n principal n management pentru evaluarea unei firme,
a unei strategii, a unei idei, a unui produs
Aa te poi evalua i tu, construindu-i propria analiz SWOT.
ncepe acum, iar n timp cu siguran o vei completa.
Strenghts

Ce tii s faci foarte bine? Ce poi face mai bine dect oricine altcineva?

Care sunt avantajele tale?

Care sunt aptitudinile i competenele tale?

Care sunt calificrile tale (studii, certificri, acreditri)?

Ce experien relevant ai n contextul acestei opiuni?

Care au fost pn acum cele mai importante realizri ale tale?

Ce apreciaz cunoscuii ti la tine?

Care sunt calitile tale?

La ce resurse ai acces (reea de contacte care te pot ajuta, resurse financiare etc.)?

ncearc s fii ct mai obiectiv atunci cnd rspunzi la aceste ntrebri, notnd punctele tari
pe care le ai cu adevrat i nu pe cele pe care i-ai dori s le ai.

Weaknesses punctele tale slabe

La ce nu te pricepi deloc?

Care sunt lacunele tale profesionale?

Ce ai putea mbunti la tine (cunotine, abiliti)?

Care sunt activitile pe care le evii pentru c nu ai ncredere n abilitatea ta de a le


realiza?

Ai trsturi de personalitate care te-ar putea dezavantaja? De exemplu, dac va trebui s


lucrezi cu copiii, faptul c nu eti o persoan rbdtoare, ar fi un dezavantaj important.

Gndete-te la insuccesele tale de la studii sau de la locul de munc. Ce anume le-a cauzat?

27

***Creeaz-i profilul profesional n 3 pai simpli, http://www.pentrucariera.ro/instrumente-pentrucariera/luarea-deciziilor/analiza-swot/

48

Care sunt defectele tale?

Ce puncte slabe spun cunoscuii ti c ai?

Care sunt obiceiurile tale negative? (de exemplu: nu eti punctual(), eti dezorganizat(),
impulsiv()).

Rspunde la aceste ntrebri att din perspectiva ta, ct i din cea a cunoscuilor ti.
ncearc s fii ct mai obiectiv() i mai sincer(), chiar dac este dificil. Este de preferat
s te confruni cu punctele tale slabe ct mai devreme posibil.

Oportunities acestea sunt elemente din exterior care te pot influena ntr-un mod pozitiv.

Care sunt oportunitile pe care le ai (dac alegi aceast opiune)?

Care sunt tendinele economice, sociale, guvernamentale legate de opiunea pe care o


analizezi i care te avantajeaz?

Care sunt tendinele din piaa muncii care te pot ajuta?

Exist perspective promitoare pentru tine n domeniul ales?

Ce resurse poi accesa pentru a beneficia de noi oportuniti (evenimente, cursuri, burse,
organizaii etc.)?

Ce oportuniti i ofer zona geografic?

Ct de repede ai putea s avansezi?

Cine te-ar putea ajuta s ai succes n domeniul ales?


Threats acestea sunt ameninrile. Ce anume din exterior te poate influena negativ, te
poate mpiedica s i atingi visele, viziunea?

Cu ce obstacole te confruni?

Care sunt avantajele competitorilor ti i pe care tu nu le ai?

Care sunt tendinele economice, sociale, guvernamentale, din piaa muncii legate de
opiunea pe care o analizezi i care te dezavantajeaz?

Schimbrile tehnologice i-ar putea afecta poziia profesional?

La ce te ajut o analiz SWOT personal?


n primul rnd, faptul c pui pe hrtie punctele tale tari te face s ai mai mult ncredere
n tine. De fiecare dat cnd vei reciti lista, i vei aminti ct de tare eti i vei vrea s adaugi noi i
noi elemente! Astfel poi sa valorifici mai bine calitile, s tii s te prezini i poate, astfel, s
descoperi lucrurile cele mai importante pentru tine, pentru visul pe care l ai.
Notnd i delimitnd clar punctele tale slabe, vei tii unde anume mai este de lucrat.
Poate sunt elemente de personalitate pe care le consideri puncte slabe, sau lipsa anumitor

49

cunotine. Iar toate acestea sunt lucruri care se pot schimba, iar rezultatul nu este nimic altceva
dect persoana care vrei s devii.
Astefel o anumit trstur poate fi considerat att punct tare, ct i punct slab, n funcie
de context. De exemplu o persoan entuziast se entuziasmeaz i devine rapid implicat, ceea
ce e bine. Dar n acelai timp, din cauza entuziasmului i poi pierde obiectivitatea i astfel s vezi
doar prile bune ale unei idei.
Oportunitile i ameninrile sunt elemente care te oblig s te uii la elemente externe,
elemente care au influen asupra ta. Aciunile tale viitoare trebuie s in cont de aceste elemente.
Cum te poate ajuta consilierul n carier s iei decizii cu ajutorul analizei SWOT?
Te poate ajuta s completezi cele 4 cadrane, punndu-i la dispoziie teste, chestionare, exerciii
i alte metode prin care i vei cunoate punctele tari i punctele slabe. De asemenea, te poate ajuta
s descoperi oportunitile i ameninrile cu impact asupra deciziei tale, furnizndu-i informaii
de actualitate din piaa muncii sau nvndu-te cum s gseti tu aceste informaii,
i poate oferi asisten pe parcursul realizrii analizei SWOT, pentru a te asigura c ai realizat-o
n mod corect.
i poate prezenta i alte tehnici de luare a deciziei, n funcie de alegerea pe care o ai de fcut.

CAPITOLUL 7. ALTE MEDODE DE ANALIZA


7.1. METODE DE ANALIZA CU AJUTORUL CORELATIILOR SI CERCETARILOR
OPERATIONALE .
Metoda corelatiilor sau metoda analizei regresionale se utilizeaza atunci cand intre
fenomenul studiat si factorii de influenta exista relatii de tip stocastic. Cu ajutorul acestei
metode se masoara intensitatea legaturii dintre fenomenul analizat si factorii sai de influenta,
precum si influenta acestora.
Adaptarea metodei la necesitatile analizei economico-financiare se face parcurgand
urmatoarele etape:

50

- analiza calitativa presupune stabilirea continutului economic al fenomenului analizat Y


si al factorilor sai de influenta

- determinarea existentei legaturilor de cauzalitate si a formei lor matematice,


respectiv stabilirea ecuatiei de regresie, care poate fi:
de tip liniar:
; exemplu: legatura dintre volumul desfacerilor de marfuri si
veniturile banesti ale populatiei;
de tip hiperbolic:
volumul veniturilor;

; exemplu: legatura dintre nivelul cheltuielilor fixe si

de tip parabolic:
; exemplu: legatura dintre structura mijloacelor fixe si
cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe;
de tip exponential:
; exemplu: legatura dintre cheltuielile cu amortizarea
mijloacelor fixe si volumul productiei;
unde: a,b,cparametrii de regresie (coeficientii);
Fcaracteristica rezultativa; xcaracteristica factoriala.
Determinarea valorilor parametrilor ecuatiei de regresie, cea mai utilizata metoda in
acest scop fiind metoda celor mai mici patrate;
In cazul

in care legtura dintre fenomenul analizat (Y ) si factorul sau factorii

analizati (x1...xn) nu se cunoaste legtura cauzal, se recurge la calcularea coeficientului de


regresie (ry1x1) in cazul cnd se apreciaz c legtura este de tip liniar si a raportului de
corelatie (n) dac se apreciaz c legtura este neliniar.
Astfel dac se consider c rezultatul (Y ) depinde dect de un singur factor (x1), ry 1x1
poate fi calculate dupa rtelatia ;

ry1x1=
unde:

( x i x 1 ) ( y y)
( x i x 1 ) 2 ( y y) 2

- coeficientul de corelatie dintre variabila z si variabila x;


xivalorile observate pentru variabila x;

yivalorile observate pentru variabila y;


nnumarul observarilor (perechilor (xi,yi)).

51

Corelatie liniara ( ecuatia de regresie, caeficientul de corelatie si semnificatia acestuia)


Semnificatia raportului de corelatie este data de numrul de perechi de date si de gradul de
semnificatie ( risc) pe care dorim sa- l apreciem.
Semnificatia raportului de corelatie pentru probabilitatea de transgresiune (risc) de
5% si 1%.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------Nr. de
perechi de date
3
4
5 6
7
8
9
10 20 40
50
----------------------------------------------------------------------------------------------------------1% (**)
0,999 0,99 0,96 0,92 0,88 0,83 0,80 0,76 0,56 0,40 0,36
-------------------------------------------------------------------------------------------5% (*)
0,996 0,95 0,80 0,81 0,75 0,75 0,71 0,63 0,44 0,31 0,28
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------In cazul n care observatiile experimentale sau statistice ne ofer serii de date in care
fenomenul tehnic sau economic este dependent de un numr mai mare de 2 factori se
calculeaz coeficientii de corelatie multipl (ryx1x2...xn) si rapoartele de corelatie multipl
(nyx1x2x3...xn).
Calcularea unor asemenea indicatori se face cu ajutorul analizei factoriale.
Metoda const n calcularea influentei multiple a tuturor factorilor si a separrii
influentei pe factorii ce determin fenomenul analizat.
Calcularea influentei unui numr mai mare de 2 factori solicit metode de calcul foarte
complexe, din care cauz s-a practicat foarte putin pn

in prezent. Introducerea

calculatorului de tip P.C. a creat ins posibilitti foarte mari in acest domeniu. In acest sens
in cadrul catedrei de Management exist programul FACTNN care ofer posibilitatea
calculrii influentei factorilor asupra fenomenului analizat pentru un numr nelimitat de
factori si pentru diferite forme ale ecuatiei.

52

Desigur c

in acest caz greuttile cele mai mari se ivesc la culegerea datelor, la

autenticitatea lor, la volumul datelor culese.


Metoda se afl ins la inceput in cadrul studiilor de la noi din tar dar in viitor va
oferi mari posibilitti de analiz si cercetare pentru cei interesati. In cuprinsul pct. 4 din cadrul
prezentului material este exemplificat aceast metod de stabilire a corelatiei multiple.
Elementele principale care caracterizeaza aplicarea cercetarilor operationale in analiza
economico-financiara sunt:
cercetarea unor sisteme organizate, multivariabile si cu traiectorii relativ stabile;
aplicarea unor metode stiintifice pentru evidentierea si masurarea intensitatii
legaturilor factoriale, exprimarea lor matematizata si atribuirea de ponderi diferitelor legaturi;
rationalizarea deciziilor pe baza informatiilor si a unor metode stiintifice de analiza
post operatorie si previzionala.
Metodele utilizate in cercetarile operationale pot fi grupate astfel:
1.
metode deterministe: programare liniara, programarea dinamica, teoria
jocurilor, metoda drumului critic etc.
2.

metode probabilistice: lanturile Marcov, teoria firelor de asteptare, metoda

Pert;
3.
metode simulative: metoda Monte Carlo, modelul dinamic al simularii
gestionare etc.
Modelele cercetarii operationale se bazeaza pe o mare diversitate de .

7.2.METODA BALANTEI
Metoda balanteise foloseste n cazul n care ntre elementele fenomenului analizat exist
relatii de sum si diferent.

Metoda balanier se utilizeaz atunci cnd ntre elementele fenomenului


studiat exist relaii de tip determinist de forma sumei i/sau diferenei.
Se consider urmtorul model al fenomenului28:
F abc
Determinarea variaiei fenomenului F in perioada analizata (1) fata de perioada considerata
drept baza de referin (0):
F F1 F0
Determinarea influentelor modificrilor factorilor asupra variaiei fenomenului F:
Influenta modificrii factorului a asupra fenomenului F:
F a a1 a 0
Influenta modificrii factorului b asupra fenomenului F:
28

Vasile Robu si colectiv, Analiza economico-financiara, Biblioteca digitala ASE

53

F b b1 b0
Influenta modificrii factorului c asupra fenomenului F:
F c c1 c0
Astfel suprafata de teren agricol (Ta) la nceput de an se compune din suma
categoriilor de folosint: arabil (A0), vie (V0), pomi (P0), psuni (S0) si fnete (F0). In timpul
anului pot avea loc modificri in cadrul categoriilor de folosint (+/- Arab, +/- Vii, +/-
Pomi, +/- Pas, +/- Fan), astfel c suprafata agricol de la sfrsitul anului (TA1), va rezulta
din suprafata initial (TAo) la care se vor aduga modificrile pe categorii de folosint astfel:
Ta1 = Tao (+/-) ( Arab, Vii, Pomi, Pas, Fan)

7.3. ANALIZA CALITATII PRODUCTIEI PRODUSELOR ALIMENTARE

Calitatea a fost si a ramas un scop major al celor ce produc, distribuie si consuma bunuri
si servicii. Cu ajutorul expresiei calitatii se prezinta cererea si oferta in relatiile ie piata, tot
prin raportare la aceasta se stabileste valoarea marfurilor in relatiile de ichimb si se
directioneaza eforturile de dezvoltare. Calitatea este un factor eterminant al reusitei in
toate planurile.
Definitia calitatii, conform ISO 8402, este: "ansamblul de proprietati si caracteristici lie unui
produs sau serviciu care ii confera acestuia aptitudinea de a satisface ecesitatile
exprimate sau implicite. Termenul calitate nu se foloseste pentru un is cantitativ".
Calitatea nu este niciodata un accident, ea este rezultatul unui efort iteligent, determinat
de dorinta de a produce un produs superior.
Expresia calitatii este in continua schimbare, fiind determinata si marcand evolutia
Societatii, a culturii si civilizatiei omului, in expresia ei de productie, de cerere a pietei
beneficiarilor si a furnizorilor, inclusiv reflectarea celor de mai sus in norme diverse alte
reglementari. Aspiratiile privind dinamica cererii fata de calitate indica nevoia vitala a
epocii, si grupului social si a nivelului de cunoastere a trebuintelor, toate acestea fund
expresii
ale specificului standardului de viata al unei comunitati. Acestea, prin schimbari
induse, sunt "motorul" devenirii care se manifests pregnant in lumea de azi. Prin ele se
concretizeaza deplasarea continua a nevoilor, pretentiilor, a cererii/folosintei si a
consumului: de la imperfecfiune tolerata la satisfacerea nevoilor clienfilor.

54

Clientul este orice persoana fizica sau juridica servita sau afectata - pozitiv sau
negativ - de produsul sau procesul respectiv. Clientii pot fi externi, cei situati ia afara
procesului si intend, de exemplu fazele urmatoare ale procesului.
Satisfacfia clientului indica acoperirea oferita de un produs comparativ cu nevoilel
objective sau dorite. Insatisfacfiile sunt nemultumirile generate in comparatie cu]
asteptarea diferitilor beneficiari. Satisfactiile si insatisfactiile nu se afla intotdeaun in
contradictie, ele se completeaza si pot coexista - alimentele genereaza satisfactiJ! dar
provoaca si noi asteptari, idei de schimbare.
Pentru client, valoarea calitatii produselor este datorata:
- corespondentei bunurilor respective cu nevoile exprimate sau/si satisfacute. ele
indica capacitatea de a servi nevoi definite, precum si puterea de a provoca noij trebuinte;
- cele de mai sus sunt regasite in efectele pe care produsele respective le indue"
asupra utilizatorilor;
- calitatea reprezinta si lipsa deficientelor, a neajunsurilor pentru clienti, precum si
prevenirea riscurilor la folosire ai in alte procese in legatura cu ele; in acest ultim plan,
calitatea se apreciaza mai ales prin frecventa insatisfactiilor, deficientelor, a ocaziilor de
aparitie, a formelor de manifestare a nemultumirilor.
Factorul calitate s-a impus ca efect cautat si folosit in conditiile amplificarii
competitiei de pe piata, al responsabilitatii crescute a producatorilor si distribuitorilor, j
urmare a fricii accentuate de efectele grave, necunoscute, imediate sau viitoare etc. ale
unor bunuri.
Calitatea reprezinta astazi cel mai important criteriu al deciziilor pe care le iau
partenerii firesti ai produselor si serviciilor. Respectivii actori determina existenta, viata,
aparitia, afirmarea, maturarea manifestarii, descresterea si eliminarea nevoii fata de
marfurile de toate felurile. Odata cu evolutiile societatii (+/-) exigentele pentru calitate
se modifica sistematic.
Complexitatea problemelor si a solutiilor care se impun pentru rezolvarea calitatii a
generat o stiinta a masurarii calitatii - calimetria, de care se serveste ingineria calitatii
si, indeosebi, managementul calitafii.
Planificarea calitatii este activitatea de dezvoltare a produselor si a
procedurilor necesare satisfacerii nevoilor consumatorilor, respectiv:

55

1. determinarea consumatorilor vizati

2. determinarea nevoilor consumatorilor


3. dezvoltarea caracteristicilor produselor care raspund nevoilor consumatorilor
4. dezvoltarea proceselor prin care se pot obtine acele caracteristici ale produselor
5. transformarea planurilor, informatiilor si a rezultatelor personalului implicat
Controlul calitafii este procesul ce cuprinde:
1. evaluarea randamentului real al calitatii
2. compararea randamentelor reale cu obiectivele privind calitatea
3. aplicarea de masuri pentru a diferentia aspectele calitatii
Imbunatatirea calitatii este atitudinea, interesul pentru progresul calitatii in raport
cu evolutia si posibilitatea de influentare a valorilor alimentelor, prin
perfectionarea funcfiondrii proceselor
Rezulta ca imbunatdfirea calitafii produselor, corelata cu ameliorarea proceselor
impune urmatoarele actiuni:
1. stabilirea infrastructurii pentru a asigura tmbunatatirea calitatii;
2. identificarea nevoilor specifice de imbunatatire - planuri, cererea de proiecte;
3. stabilirea, pentru fiecare aspect identificat, a echipelor care vor opera ibunatatirile,
cu responsabilitati bine definite;
4. asigurarea mijloacelor, motivatiilor si pregatirii necesare echipelor pentru:
- a descoperi cauzele problemelor;
- a stimula gasirea de remedii;
- a institui controale in scopul mentinerii navantajelor.
Nevoia de management al calitatii in economia de piata, sursa de reusita smerciala, decurge
din capacitatea de adaptare la necesitatile efective ale clientilor, aevoi care se afla in continua
evolutie. Fiecare organizatie are obligatia de a-ai jori competitivitatea. Organizatia nu mai
poate functiona, daca nu respecta per-lanent regula de a opera sistematic actiuni de
imbunatatire, respectiv:

Investitiile in imbunatatirea calitatii aduc avantaje rapide, care sunt mai usor masurabile
decat celelalte etape;

proiectele de imbunatatire a calitatii stimuleaza colaborarea, entuziasmeaza echipele


mai mult decat planificarea ai controlul calitatii;

contributi la proiectele de imbunatatire sunt esentiale pentru planificarea calitatii.

56

Analiza calitatii productiei reprezinta un obiectiv esential in vederea cresterii


eficientei activitatii economico-financiare.
Calitatea productiei este o notiune complexa fiind definita ca masura,gradul in
care un produs prin totalitatea caracteristicilor tehnice,economice,sociale si de
exploatare satisface nevoia pentru a fost creat.
Influenta calitatii pe produs presupune un efort sporit din partea firmei pe linia
aprovizionarii cu materii prime de calitate superioara, folosirea unei forte de munca
cu calificare ridicata si utilizarea unor mijloace fixe cu un randament superior si o
stare functionala corespunzatoare.
Principalele cai de imbunatatire a calitatii productiei trebuie sa vizeze:
asimilarea de noi produse cu nivel tehnic-calitativ superior celor existente si
solicitate pe piata.
reproiectarea si modernizare prin introducerea progresului tehnic
aprovizionarea cu materii prime de calitate superioara
executarea reparatiilor capitale de calitate.
ridicarea calificarii fortei de munca.

BIBLIOGRAFIE
1. Georges Lavalette, Maria Niculescu, Strategii de cretere, Ed. Economic, Bucureti,
1999, pg. 312;
2. Christian Poti, Diagnostic qualit; Mthodes dexpertise et dinvestigation, AFNOR,
1991, trad. Ed Tehnic, 2001, pg. 7;
3. Hammer M., Champy J., Reengineering-ul (reproiectarea) ntreprinderii, Ed. Tehnic,
Bucureti, 1996, pg. 58;
4. Reinhard Blum, Un al treilea drum: noi baze microeconomice pentru economia de
pia, Ed. Universitii Al. I. Cuza, Iai, 1994, pg. 131;
5. Ulric J. Gelinas Jr., Allan E. Oram, William P. Wiggins, Accounting Information
Systems, PWS-KENT Publishing Company, 1990, pg. 636;

57

6. Camelia Raiu-Suciu, Managementul sistemelor dinamice, Ed. Economic, Bucureti,


2000, pg. 25;
7. Mihai arc, Tratat de statistic aplicat, E.D.P., Bucureti, 1998, p. 782;
8. Mihaela BRSAN, 2011, ANALIZA I DIAGNOSTICUL FIRMEI,
UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE SUCEAVA
9. Mihai Pun, Analiza sistemelor economice, Ed. ALL, Bucureti, 1997, pg.5;
10. Constanta BODEA si colab ,1998, Sistem expert pentru analiza diagnostic a firmei,
A.S.E. Bucurest, Revista Informatica Economica, nr. 7/1998
11. *** GOLD WORKS III, Reference Ma-nual, Gold Hill, Inc., Cambridge, Massachusetts, 1993
12. Andreea Stoian,2012, Beneficii de cuantificat n analiza cost-beneficiu a proiectelor
finanate din FEDR si FC, Proiect co-finanat din FEDR prin POAT, www.fonduriue.ro/res/filepicker...62/.../12_Beneficii_ACB.pdf
13. Vasile ROBU, Nicolae GEORGESCU , Analiza economico-financiara,
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb
14. ***Consiliul Judeean Olt, 2011,TITLUL:Planul de Amenajare a Teritoriului Judeean
Olt VOLUMUL III: DIAGNOSTIC, PRIORITTI,
www.cjolt.ro/cjolt/gallery/urbanism/faza-3-diagnostic-prioritati.pdf
15. ***PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONAL 2014 2020 AL REGIUNII SUD
MUNTENIA 31 IULIE 2013, www.fonduristructurale.ro/.../hj6kd_pdr20142020regiuneasudmuntenia...
16. ***PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONAL 2014 2020 AL REGIUNII SUD
MUNTENIA 31 IULIE 2013, www.fonduristructurale.ro/.../hj6kd_pdr20142020regiuneasudmuntenia...
17. ***Creeaz-i profilul profesional n 3 pai simpli,
http://www.pentrucariera.ro/instrumente-pentru-cariera/luarea-deciziilor/analiza-swot/
18. ***Controlling, ro.wikipedia.org/wiki/Controlling
19. ***Guide to Cost-Benefit Analysis of investment projects, astfel cum a fost publicat
pe internet la adresa
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/guide2008_en.pdf

58