Sunteți pe pagina 1din 48

Proiect Sondaje i Anchete

STUDENT: POPA CRISTIAN-TEFNEL


GRUPA: 1046
Profesor : Conf.univ.dr.Ileana Niculescu-Aron

Cuprins
Scopul si obiectivele....................................................................................3
Definirea populatiei......................................................................................3
Metoda de culegere a datelor......................................................................3
Volumul de esantion.....................................................................................3
Redactare chestionar...................................................................................3
Culegerea datelor........................................................................................7
Prelucrarea si analiza pe obiective...............................................................8
Analiza intrebarilor pe obiective...............................................................9
Testarea ipotezelor privind mediile a 2 populatii. Esantioane
independente..........................................................................................42
Testarea ipotezelor privind mediile a 2 populatii. Esantioane dependente
................................................................................................................43
Compararea a 2 sau mai multe medii. Testul ANOVA..............................44
Analiza legaturilor dintre variabile..........................................................45

Scopul si obiectivele
Scopul sondajului realizat este de a analiza orientarea elevilor de clasa a 12-a privind
studiile universitare pe care sunt dispusi sa le urmeze dupa absolvirea liceului.
Obiectivele sondajului sunt:
Masura in care e stabilita traiectoria carierei
Motivatiile in alegerea traiectoriei carierei
Consilierea elevilor
Evaluarea aptitudinilor

Definirea populatiei
Sondajul simplu aleator fara revenire a fost realizat in randul elevilor aflati in clasa a
12-a, la Colegiul National ,,Vlaicu Voda din judetul Arges. Volumul populatiei (N) este de
163 elevi repartizati in sase clase astfel: 3 clase pentru specializarea Matematica-Informatica,
2 clase pentru specializarea Filologie si 1 clasa pentru specializarea Stiinte ale naturii.

Metoda de culegere a datelor


Datelor au fost culese in interiorul liceului printr-o metoda indirecta,si anume
trimiterea pe adresele de mail ale elevilor.

Volumul de esantion
Volumul esantionului (n) este de 40 de elevi, selectati aleator din cele 6 clase
corespunzatoare celor 3 profiluri . Volumul esantionului reprezinta aproximativ 25% din
volumul populatiei totale.

Redactare chestionar
Chestionarul impartit in randul elevilor este urmatorul :

Chestionar- Consilierea educationala a elevilor de clasa a XII-a


Q1: Cat de importanta este alegerea liceului privind traiectoria carierei?
1. Foarte importanta
2. Importanta
3. Neimportanta
4. Nu stiu
Q2: Cat de pregatit crezi ca vei fi la liceul pe care l-ai ales, pentru a studia la facultatea dorita?
1. Putin pregatit
2. Pregatit
3. Foarte pregatit
3

4. Nu stiu
5. Nu m-am hotarat inca la ce facultate voi merge
Q3: Cum apreciezi modul in care liceul te pregateste pentru viitor?
1. Insuficient
2. Suficient
3. Bine
4. Foarte bine
Q4: In ce domeniu ati dori sa urmati o cariera?
1. Economic
2. IT
3. Sanatate
4. Drept
5. Arte
6. Litere, Limbi straine, Filosofie
7. Militar
8. Altul:
Q5: Ce intentionati sa faceti dupa terminarea liceului?
1. Sa urmez o facultate
2. Sa ma angajez
3. Sa urmez o institutie postliceala
4. Nu stiu inca
Q6: Daca raspunsul la intrebarea Q5 este varianta 1, in cadrul carei facultati doriti sa studiati?
Raspuns:
Q7: Daca raspunsul la intrebarea Q5 este varianta 3, ce institutie postliceala doriti sa urmati?
Raspuns:.
Q8: Daca raspunsul la intrebarea Q5 este varianta 1, ce forma de admitere la facultate vreti sa
aveti?
1. Pe baza de dosar
2. Prin examen de admitere
Q9: Daca raspunsul la intrebarea Q5 este varianta 1, cum va pregatiti pentru admiterea la
facultate?
1. Planul de invatamant al liceului ma pregateste suficient
2. Prin meditatii in particular
3. Nu ma pregatesc inca
Q10: Liceul din care faci parte este dotat cu un cabinet de consiliere profesionala ? ( Daca
raspunsul este Da continua interviul, daca este Nu, salt la Q13).
1. Da
2. Nu
Q11: Ai apelat la serviciile consilierului respectiv?
1. Da
2. Nu. Si nu voi apela
4

3. Nu. Dar intentionez sa apelez


Q12: Te simti satisfacut de modul in care ai fost consiliat in cabinetul din liceul tau?
1. Da
2. Nu
3. Puteam fi consiliat mai bine
4. Mai rau m-au bulversat sfaturile lor
Q13: Simti ca ai apela la un astfel de cabinet daca ai avea posibilitatea?
1. Da
2. Nu
Q14: Profesorii se ofera sa va indrume in alegerea traiectoriei potrivite dorintelor si abilitatilor
dumneavoastra?
1. Da
2. Nu
Q15: Ce persoane va influenteaza in alegerea facultatii pe care sunteti dispusi sa o urmati? Pe
o scala de la 1 la 10, acordati note in functie de importanta acestora (1-cea mai mica influenta,
10- cea mai puternica influenta).
1. Parintii
2. Prietenii
3. Cadrele didactice
4. Consilier profesional
Q16: Care sunt principalele motive ce va influenteaza decizia? Pe o scala de la 1 la 10,
acordati note in functie de importanta acestora (1-cel mai putin important,10-cel mai
important).
1.Dorinta de a-mi construi o cariera de succes
2.Dorinta de a avea o stabilitate financiara
3.Urmez alegerea parintilor
4.Am prieteni care si-au ales aceeasi traiectorie
5.Alegerea facuta sa coincida cu hobby-ul meu
Q17: Care afirmatie se potriveste profilului dumneavoastra in ceea ce priveste alegerea
facultatii ?
1. Sunt demult hotarat cu privire la alegerea facultatii
2. Nu sunt convins, am si variante alternative
3. Mai am timp sa ma razgandesc
4. Nu m-am hotarat inca. O sa aleg in functie de nr de locuri si concurenta.
Q18: V-ati inscris la profilul acesta pentru ca v-a placut, v-a pasionat?
1. Da
2. Nu. Pentru acesta am avut media potrivita
3. Nu m-am gandit la acest aspect in momentul admiterii la liceu
Q19: Materia preponderenta profilului este cea care va pasioneaza cel mai mult?
1. Da
2. Nu
5

3. Si aceasta, dar si altele


Q20: In ce context ati mai capatat experienta in domeniul care va place cel mai mult? Pe o
scala de la 1 la 10, acordati note in functie de importanta acestora (1-cel mai putin important,
10- cel mai important).
1.Pregatiri (Meditatii)
2.Concursuri scolare
3.Olimpiade
4.Autodeterminare
Q21: Care este cea mai buna clasare la un concurs/olimpiada la care ati participat?
1. Locul I
2. Locul II
3. Locul III
4. Mentiune
5. Nu am participat
Q22: Considerati ca o participare frecventa la activitatile extra-scolare,nationale sau
internationale, are un impact asupra viitorului vostru ? Acordati o nota de la 1 la 10, unde 1
inseamna foarte slab, iar 10 foarte puternic.Bifati casuta corespunzatoare.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Q23: Aptitudinile si experienta ta au fost influentate pozitiv in cei aproape patru ani de liceu?
1. Da, foarte mult
2. Da, dar nu cat mi-as fi dorit
3. Nu, circumstantele m-au impiedicat sa ma dezvolt profesional in timpul liceului
4. Nu, nu am dat importanta
Q24: Mentionati genul:
1. Masculin
2. Feminin
Q25: Mentionati mediul de provenienta:
1. Bucuresti
2. Provincie-urban
3. Provincie-rural
Q26: Profilul:
1. Matematica-informatica
2. Stiinte ale naturii
3. Filologie
4. Economic
5. Altul:...
Q27: Mentionati media din anul precedent:..

Q28: Mentionati numarul de frati/surori:.


Q29: Bifati nivelul de educatie corespunzator parintilor dumneavoastra.
Pregatitor

Gimnazial

Liceal

Universitar

Mama
Tatal

Va multumesc pentru timpul acordat!!


In redactarea chestionarului au fost incluse diferite tipuri de intrebari:
Intrebari inchise ( Exemplu: Q5, Q17, Q18 )
Intrebari deschise ( Exemplu: Q6, Q7 )
Intrebari filtru ( Exemplu: Q5, Q10 )
Intrebari de opinie sau atitudine ( Exemplu: Q20, Q22 )
Intrebari de identificare plasate la sfarsitul chestionarului ( Exemplu: Q24- Q29 )
In chestionar s-au utilizat si scale pentru a cuantifica atitudinile sau perceptiile
respondentilor: Scala binara, Scala tip scor.

Culegerea datelor
Datele au fost culese de la respondenti in data de 16 decembrie 2014. Acestea au fost
centralizate intr-o baza de date in SPSS. Definirea variabilelor s-a realizat in prealabil, in
SPSS :

Prelucrarea si analiza pe obiective


In continuare vor fi prelucrate si analizate datele din baza de date din SPSS pentru
fiecare obiectiv in parte.

Analiza intrebarilor pe obiective

Obiectiv 1: Masura in care e stabilita traiectoria carierei


In cadrul analizei acestui obiectiv vor fi analizate intrebarile de la Q1 la Q9.
Q1: Cat de importanta este alegerea liceului privind traiectoria carierei?

Din rezultatele obtinute, observam ca 50% dintre respondenti considera ca alegerea


liceului este importanta in traiectoria carierei in timp ce 15% dintre ei considera ca alegerea
liceului este foarte importanta. In procente egale ( 17,5 %) sunt cei care considera ca alegerea
liceului este neimportanta in traiectoria carierei si cei care au raspuns cu Nu stiu.
Din prelucrarile realizate in Excel, se observa ca daca am extrage un numar mare de
esantioane din populatia tinta, exista 95% sanse ca procentul celor care cred ca alegerea
liceului este importanta in traiectoria carierei, sa se incadreze in intervalul ( 34,5% ; 65,5% ),
in timp ce al celor care cred ca alegerea este neimportanta se incadreaza in intervalul (5,7% ;
29,3%).
Q2: Cat de pregatit crezi ca vei fi la liceul pe care l-ai ales, pentru a studia la
facultatea dorita?

10

Din grafic se observa ca cei mai multi dintre respondentii chestionarului (13) au ales
varianta Nu stiu, nestiind in ce masura liceului ii va pregati a studia la facultatea dorita. De
asemenea, 5 dintre respondenti nu sunt hotarati inca ce facultate vor alege. Decat 10% dintre
elevi considera ca vor fi foarte pregatiti.
Din calculele efectuate, rezulta ca daca am extrage un numar mare de esantioane din
populatia tinta, sunt sanse de 95% ca procentul celor care cred ca vor fi foarte pregatiti la
liceu sa se afle in intervalul (0,7% ; 19,3%), in timp ce procentul celor care considera ca vor fi
putin pregatiti, se va incadra in intervalul (7,6% ; 32,4% ).
Q3: Cum apreciezi modul in care liceul te pregateste pentru viitor?

11

Din analiza acestei intrebari, se observa ca sunt destul de putini elevi care cred ca liceul
ii pregateste foarte bine pentru viitor ( 5%). Cei mai multi dintre elevi ( 35%) sunt de parere
ca liceul ii pregateste bine pentru viitor. Restul de 60%, au ales fie varianta Suficient fie
varianta Insuficient.
Daca s-ar extrage un numar de esantioane din populatia tinta, exista sanse de 95% ca
procentul elevilor care cred ca liceul ii va pregati foarte bine pentru viitor se incadreaza in
intervalul (0% ; 10,9%). La polul opus, se afla cei care cred ca liceul ii pregateste insuficient
pentru viitor, intervalul de incredere fiind ( 17,6% ; 42,4% ).
Q4: In ce domeniu ati dori sa urmati o cariera?

12

Cei mai multi dintre elevi doresc sa urmeze o cariera in domeniul Economic (20%) .
Urmeaza cei care opteaza pentru o cariera Litere, Limbi straine, Filosofie (17,5%) si cei care
13

doresc o cariera in domeniul IT ( 15%). In procente mai reduse sunt elevii care vor un o
cariera in domeniile: Drept, Arte si Militar. Exista si o parte din respondenti care au ales o alta
varianta (20%).
Daca s-ar extrage un numar de esantioane din populatia tinta, exista 95% sanse ca
proportia celor care prefera o cariera in domeniul Economic sa se afle in intervalul (9,2% ;
30,8%), a celor care vor o cariera in domeniul IT in intervalul ( 5,4% ; 24,6%).

Din graficul anterior observam si alte domenii preferate de elevii care au completat
chestionatul: Afaceri, Chimie, Energetica, Fizica, Inginerie Mecanica, Psihologie,
Transporturi.
Q5: Ce intentionati sa faceti dupa terminarea liceului?

14

Analiza acestei intrebari ne indica faptul ca majoritatea elevilor(87,5% ) doresc sa


urmeze o facultate dupa terminarea liceului. Restul celor care au completat chestionarul, sunt
nehotarati ce vor face in continuare. Niciun respondent nu doreste sa urmeze o institutie
postliceala sa sa se angajeze. In urma extragerii unui numar mare de esantioane din populatia
tinta, sunt sanse de 95%, ca proportia celor care vor sa urmeze o facultate sa depaseasca
78,6% in timp ce proportia celor nedecisi inca sa se situeze in intervalul (3,6% ; 21,4% ).
Q6: Daca raspunsul la intrebarea Q5 este varianta 1, in cadrul carei facultati
doriti sa studiati?

15

Observam din datele din tabelul anterior, precum si din graficul ce urmeaza ca optiunile
pentru facultate in randul respondentilor sunt foarte variate. Cele mai alese facultati sunt
Facultatea de Drept, CSIE, Matematica-Informatica si Medicina. In topul preferintelor
elevilor urmeaza Facultatea de Arhitectura, Facultatea de Finante banci, Facultatea de Litere,
Facultatea de Limbi Straine.

16

Q7: Daca raspunsul la intrebarea Q5 este varianta 3, ce institutie postliceala doriti


sa urmati?
Pentru aceasta intrebare nu exista raspunsuri in baza de date deoarece nimeni nu a ales
varianta 3 la intrebarea Q5.
Q8: Daca raspunsul la intrebarea Q5 este varianta 1, ce forma de admitere la
facultate vreti sa aveti?

17

Analiza acestei intrebari indica faptul ca 57,1% dintre respondenti vor ca admiterea la
facultate sa aiba loc pe baza de dosar in timp ce 42,9% doresc ca admiterea sa sa desfasoare
prin examen de admitere.
Daca se vor extrage un numar de esantioane din populatia tinta, frecventa celor care
prefera admiterea pe baza de dosar se va incadra cu o probabilitate de 95%, in intervalul
(42,5% ; 71,7%), in timp ce frecventa celor care cor examen de admitere in intervalul
( 28,3%; 57,5%).

Q9: Daca raspunsul la intrebarea Q5 este varianta 1, cum va pregatiti pentru


admiterea la facultate?

18

Analizand rezultatele obtinute, observam ca cei mai multi dintre respondenti nu se


pregatesc inca pentru admiterea la facultate (45,7%). Avand procente apropiate sunt cei care
considera ca planul de invatamant al liceului ii pregateste suficient ( 25,7%) si cei care
apeleaza la meditatii in particular (28,6%).
Extragand un numar mare de esantioane din populatia tinta, putem garanta cu o
probabilitate de 95%, ca procentul celor care nu se pregatesc inca pentru admiterea la
facultate se va situa in intervalul (31% ; 60,4%), in timp ce a celor care cred ca planul liceului
ii pregateste suficient se va incadra in intervalul (12,8% ; 38,6% ).

Obiectiv 2: Consilierea elevilor


In cadrul acestui modul vor fi analizate intrebarile de la Q10 la Q13.
Q10: Liceul din care faci parte este dotat cu un cabinet de consiliere
profesionala ?

19

Toti cei care au completatat chestionarul au raspuns cu Da la aceasta intrebare, stiind


de existenta cabinetului de consiliere profesionala din liceul lor.
Q11: Ai apelat la serviciile consilierului respectiv?

20

Observam din graficul anterior, ca doar 9 din cei 40 de elevi respondeti au apelat la
serviciile consilierului profesional. Majoritatea (42,5%) au afirmat ca nu au apelat inca, dar in
viitor intentioneaza sa apeleze. Restul de 35% au marturisit ca nu au apelat la aceste servicii si
nici nu intentioneaza sa apeleze.
Daca am extrage un numar de esantioane din populatia tinta, exista probabilitate de
95%, ca procentul celor care au apelat la consilierul profesional sa fie cuprins in intervalul
(11,2% ; 33,8% ) si a celor intentioneaza sa apeleze in viitor la serviciile consilierului in
intervalul (29,2% ; 55,8% ).
Q12: Te simti satisfacut de modul in care ai fost consiliat in cabinetul din liceul
tau?

21

Din cei 9 elevi care au apelat la cabinetul de consiliere profesionala din liceu, 7 sunt
satisfacuti de modul in care au fost ajutati. Un elev crede ca putea sa fie consiliat mai bine de
atat iar altul este de parere ca sfaturile consilierului l-au bulversat mai mult. Niciun
respondent nu a ales varianta Nu.
In urma selectarii unui numar de esantioane din populatia tinta, sunt sanse 95% ca
procentul celor care sunt multumiti de ajutorul adus de consilierul profesional, sa se situeze in
intervalul (51,3% ; 100%).
Q13: Simti ca ai apela la un astfel de cabinet daca ai avea posibilitatea?
La aceasta intrebare nu exista raspunsuri in baza de date deoarece este conditionata
de rapunsurile la intrebarea Q10 (intrebare filtru).

Obiectiv 3: Motivatiile in alegerea traiectoriei carierei


In analiza acestui modul vor fi analizate intrebarile de la Q14 la Q19.

Q14: Profesorii se ofera sa va indrume in alegerea traiectoriei potrivite


dorintelor si abilitatilor dumneavoastra?

22

Majoritatea elevilor (80%) au raspuns cu Da la aceasta intrebare, fiind de parere ca


profesorii ii indruma spre alegerea unei traiectorii potrivite conform cu dorintele dar si cu
abilitatile lor. Daca se extrag mai multe esantioane din populatia tinta, putem garanta cu o
probabilitate de 95% ca procentul celor care sunt de parere ca profesorii ii indruma spre
alegerea traiectoriei potrivite, se va situa in intervalul (69,2% ; 90,8%).

Q15: Ce persoane va influenteaza in alegerea facultatii pe care sunteti dispusi sa o


urmati? Pe o scala de la 1 la 10, acordati note in functie de importanta acestora (1-cea
mai mica influenta, 10- cea mai puternica influenta).
Vom analiza pe rand notele acordate pentru fiecare persoana:

23

Observam ca media notelor acordate de respondenti parintilor, ca factor de influenta


este 6,43. Nota minima acordata a fost 2 si nota maxima acordata a fost 9. Cea mai acordata
nota este nota 7. Daca extragem un numar de esantioane din populatia tinta, putem garanta cu
o probabilitate de 95%, ca media notelor va fi situata in intervalul (5,90 ; 6,95).

24

Media notelor acordate influentei prietenilor in alegerea facultatii este 5,48. Jumatate
din notele acordate au fost sub 6 si jumatate peste nota 6. Nota minima acordata este 1 si nota
maxima acordata este 8. Notele, se abat in medie de la nivelul mediu cu aproximativ 1,301.
In cazul selectarii unui numar mare de esantioane din populatia tinta, garantam cu o
probabilitate de 95%, ca media notelor primite se va situa in intervalul (5,06 ; 5,89 ).

25

Media notelor acordate influentei cadrelor didactice in alegerea facultatii este 6,38.
Nota minima este 2 si nota maxima este 8. Jumatate dintre note sunt mai mici decat 7 si
cealalta jumatate sunt mai mari decat 7. Coeficientul de asimetrie Skewness este negativ, ceea
ce indica faptul ca distributia este asimetrica la stanga. Coeficientul de boltire Kurtosis este
pozitiv, sugerand faptul ca avem o distributie leptocurtica.
In urma selectarii unui numar de esantioane din populatia tinta, putem garanta cu o
probabilitate de 95%, ca media punctajelor obtinute de cadrele didactice se va situa in
intervalul (5,92 ; 6,83).

26

Observam ca media notelor acordate influentei consilierului profesional in alegerea


facultatii, este destul de mica (2,38). Cea mai acordata nota este cea minima, nota 1.
Putem garanta cu o probabilitate de 95%, ca in urma extragerii unui numar de esantioane
din populatia tinta, media notelor se incadreaza in intervalul (1,69 ; 3,06).
Dupa analiza acestei intrebari, putem concluziona ca cea mai pternica influenta o au
parintii, urmati apoi de cadrele didactice si prieteni. Consilierul profesional are cea mai mica
influenta in alegerea facultatii de catre elevi.

27

Q16: Care sunt principalele motive ce va influenteaza decizia? Pe o scala de la 1


la 10, acordati note in functie de importanta acestora (1-cel mai putin important,10-cel
mai important).
Pentru aceasta intrebare vom analiza situatia notelor primite de fiecare motivatie in
parte:

Se observa din rezultatele obtinute, ca dorinta de a avea o cariera de succes reprezinta


o motivatie foarte importanta pentru elevi, avand o medie a notelor de 8,73. Notele primite
sunt cuprinse intre 7 si 10. Jumate dintre note sunt mai mari ca 9 iar cealalta jumatate sunt mai
mici. Cea mai acordata nota pentru aceasta motivatie este nota 8. In urma extragerii unor
esantioane din populatia tinta, garantam cu o probabilitate de 95%, ca media se va situa in
intervalul (8,43 ; 9,02).
28

Dorinta de a avea o stabilitate financiara in viitor este o motivatie foarte puternica in


alegerea traiectoriei carierei, avand o medie a notelor de 8,95. Jumatate dintre elevi au acordat
note de peste 9. Notele se abat in medie cu 0,959 fata de nivelul mediu.
Putem garanta cu o probabilitate de 95%, ca in urma unor extrageri de esantioane dein
populatia tinta, media notelor primite se va situa in intervalul (8,64 ; 9,26).

29

Dorinta de a urma ceea ce aleg parintii nu pare sa fie un factor determinant in luarea
deciziei privind traiectoria carierei. Media notelor primite este de 4,48, mult sub mediile
motivatiilor precedente. Jumatate dintre notele aacordate de elevi sunt sub 4 si jumatate peste
4. Nota maxima acordata este 7 si nota minima este 2.
Putem sa garantam cu un nivel de incredere de 5%, ca daca se extrag mai multe
esantioane din populatia tinta, media notelor primite se va incadra in intervalul (4,02 ; 4,93).

30

Faptul ca au prieteni care si-au ales aceeasi traiectorie, nu reprezinta un factor


determinant in decizia elevilor, acest motiv avand o medie a notelor de 5,1. S-au acordat note
intre 2 si 8. Jumatate dintre notele acordate de elevi sunt mai mici decat 5.
Garantam cu o probabilitate de 95%, ca daca vom extrage un numar de esantioane din
populatia tinta, media se va situa in intervalul (4,65 ; 5,55).

31

Din rezultatele obtinute, se observa ca pentru respondentii la chestionar este important


ca alegerea carierei pe care o vor urma sa coincida cu hobby-ul lor. Media notelor acordate
este de 8,53. Notele acordate se incadreaza intre 5 si 10. Intervalul de incredere pentru medie
este (8,11 ; 8,94).
Din analiza efectuata asupra acestei intrebari, concluzionam ca pentru elevii de clasa a
12-a, cele mai importante motive care influenteaza deciziile sunt: dorinta de avea o stabilitate
financiara, dorinta de a-si construi o cariera de succes, alegerea facuta sa coincida intr-om
oarecare masura cu hobby-urile lor. Respondentii nu dau mare importanta alegerii parintilor si
faptului ca au prieteni care si-au ales aceeasi traiectorie.

32

Q17: Care afirmatie se potriveste profilului dumneavoastra in ceea ce priveste


alegerea facultatii ?

Se observa din rezultatele obtinute ca 32,5% dintre elevi sunt demult hotarati cu
privire la alegerea facultatii. In procent de 30% sunt cei care nu sunt convinsi de alegerea
33

facuta si considera ca mai au timp sa se razgandeasca. Cinci dintre respondeti nu s-au hotarat
inca si vor alege in functie de numarul de locuri si de concurenta.
Putem garanta cu o probabilitate de 95%, ca in urma extragerii unui numar de
esantioane din populatia tinta, proportia celor care sunt demult hotarati cu privire la alegerea
facultatii se va situa in intervalul (19,9% ; 45,1%) si a celor care nu sunt convinsi de alegerea
facuta gandindu-se la variante alternative, se va incadra in intervalul ( 13,3% ; 36,7%).
Q18: V-ati inscris la profilul acesta pentru ca v-a placut, v-a pasionat?

34

La aceasta intrebare, jumatate dintre elevi au raspuns cu Da, inscriindu-se la acest


profil pentru ca le-a placut si i-a pasionat. 20% dintre respondenti au ales profilul pentru care
au avut media potrivita. Restul de 30% nu s-au gandit la acest aspect in momentul admiterii la
liceu.
In conditiile extragerii unui numar de esantioane din populatia tinta, putem garanta cu
o probabilitate de 95%, ca procentul celor care s-au inscris la acest profil din placere se va
situa in intervalul (36,5% ; 63,5%).
Q19: Materia preponderenta profilului este cea care va pasioneaza cel mai mult?

Din rezultatele obtinute observam ca doar pentru 12,5% dintre elevi, materia
preponderenta profilului este si cea care ii pasioneaza cel mai mult. In procent de 47,5% sunt
elevii care pe langa materia preponderenta profilului, mai au si alte materii care ii pasioneaza.
Ceilalti elevi (40%) nu sunt pasionati de materia preponderenta profilului.
35

Daca se extrage un numar mare de esantioane din populatia tinta, garantam cu o


probabilitate de 95%, ca proportia celor care sunt pasionati de materia preponderenta
profilului se va situa in intervalul in intervalul (3,6% ; 21,4%) pe cand a celor care nu sunt
pasionati de materia preponderenta profilului se va incadra in intervalul (26,8% ; 53,2%).

Obiectiv 4: Evaluarea aptitudinilor


In cadrul acestui modul vor fi analizate intrebarile de la Q20 la Q23.

Q20: In ce context ati mai capatat experienta in domeniul care va place cel mai
mult? Pe o scala de la 1 la 10, acordati note in functie de importanta acestora (1-cel mai
putin important, 10- cel mai important).
Pentru aceasta intrebare vom analiza situatia notelor primite de fiecare varianta in parte:

Media notelor primite pentru Meditatii, ca modalitate de imbogotire a experientei in


domeniul preferat, este de 4,78. Se observa din grafic, ca cele mai acordate note sunt 2 si 6.
Jumatate dintre notele acordate de elevi sunt peste 5 si jumatate sub 5. Daca s-ar extrage un
numar mare de esantioane din populatia tinta,garantam cu o probabilitate de 95% ca media
notelor acordate se va incadra in intervalul ( 4,09 ; 5,46).
36

Media notelor acordate de elevi pentru Concursuri scolare ca metoda de crestere a


experientei in domeniul preferat, este 5,95. Jumatate din notele acordate sunt peste 6 si
jumatate sunt sub 6. Cea mai des acordata nota este 5.
Daca se extrage un numar mare de esantioane din populatia tinta, garantam cu un
nivel de incredere de 5% ca media notelor acordate pentru Concursuri scolare o sa se
incadreze in intervalul (5,45 ; 6,45).

37

Media notelor obtinute de Olimpiade drept un mod de a castiga experienta in domeniul


preferat, este 5,98. Cea mai acordata nota de elevi, este nota 5. Jumatate dintre note sunt sub 6
si jumatate peste 6. Nota minima acordata este nota 2 si nota maxima este nota 9.
Daca se extrage un numar mare de esantioane din populatia tinta, garantam cu o
probabilitate de 95%, ca media notelor pentru Olimpiade se va situa in intervalul (5,39 ; 6,56).

38

Media notelor acordate de elevii clasei a 12-a pentru Autodeterminare drept o metoda
de a capata experienta in plus in domeniul preferat, este 6,95. Nota cea mai des acordata este
7. Pentru aceasta metoda s-au acordat note intre 1 si 10.
Daca se extrage un numar mare de esantioane din populatia tinta, garantam cu un nivel
de incredere de 5%, ca media notelor va fi situata in intervalul (6,26 ; 7,64).
Putem concluziona dupa analiza acestei intrebari, ca cea mai buna metoda prin care
elevii isi imbogatesc cunostintele in domeniul care ii pasioneaza este autodeterminarea.
Meditatiile, precum si concursurile si olimpiadele scolare, au o importanta mai redusa.
Q21: Care este cea mai buna clasare la un concurs/olimpiada la care ati
participat?

39

Din graficul obtinut, observam ca cei mai multi dintre elevi( 35% ) nu au participat
niciodata la unconcurs sao olimpiada. Cei care au obtinut Locul I la un concurs sau olimpiada
sunt in procent de 17,5%.
Daca se extrage un numar mare de esantioane din populatia tinta, garantam cu o
probabilitate de 95% ca ponderea celor care nu au participat niciodata la un concurs/olimpiada
se va situa in intervalul (22,1% ; 47,9%).
Q22: Considerati ca o participare frecventa la activitatile extra-scolare,nationale
sau internationale, are un impact asupra viitorului vostru ? Acordati o nota de la 1 la 10,
unde 1 inseamna foarte slab, iar 10 foarte puternic.Bifati casuta corespunzatoare.

Media notelor acordate de elevi este 6,15. Ei considera ca participarea la activitatile


extra-scolare nu are un impact foarte puternic asupra viitorului lor. Cea mai des acordata nota
este 8. Jumatate dintre note sunt sub 7 si jumatate peste 7.
40

Daca se extrage un numar esantioane din populatia tinta, garantam cu un nivel de


incredere de 5% ca media notelor se va situa in intervalul (5,43 ; 6,87).
Q23: Aptitudinile si experienta ta au fost influentate pozitiv in cei aproape patru
ani de liceu?

Observam ca majoritatea elevilor (42,5%) sunt de parere ca aptitudinile si experienta


lor au fost influenate poztiv in anii de liceu dar nu in masura in care si-ar fi dorit. 30% dintre
acestia cred ca aptitudinile si experienta lor au fost influentate foarte mult. Aproximativ un
sfert din respondentii la chestionar nu cred ca ca aptitudinile si experienta le-au fost
influentate pentru ca nu au acordat importanta acestui lucru.

41

Testarea ipotezelor privind mediile a 2 populatii.


Esantioane independente
1. Pentru Q16 verificam daca exista diferente pe sexe privind aprecierea dorintei de a
avea o stabilitate financiara drept un factor determinant in luarea deciziilor.

Persoanele de sex feminin care au completat chestionarul au acordat acestui factor


nota 8,73, in timp ce persoanele de sex masculin au acordat 9,22.
Deoarece in urma efectuarii testului Levene s-a obtinut F=0,426 si Sig =0,518, se
X1 X 2
accepta ipoteza egalitatii dispersiilor si se testeaza H 0:
=
interpretand rezultatele de pe
prima linie.
Deoarece Sig. (2-tailed) este 0,105> 0,05 garantam cu 95% ca nu exista diferente
semnificative intre medii, acceptand ipoteza egalitatii mediilor.
2.Pentru Q20 verificam daca exista diferente pe sexe privind aprecierea
autodeterminarii drept drept o modalitate de a capata experienta in domeniul preferat.

Persoanele de sex feminin care au completat chestionarul au acordat acestui factor o


nota medie de 7,09, in timp ce persoanele de sex masculin au acordat 6,78.
42

Deoarece in urma efectuarii testului Levene s-a obtinut F=0,001 si Sig =0,973>0,05
X1 X 2
se accepta ipoteza egalitatii dispersiilor si se testeaza H 0:
=
interpretand rezultatele de
pe prima linie.
Deoarece Sig. (2-tailed) este 0,652 > 0,05 garantam cu o probabilitate de 95% ca nu
exista diferente semnificative intre medii, acceptand ipoteza egalitatii mediilor.

Testarea ipotezelor privind mediile a 2 populatii.


Esantioane dependente
1. Testam diferentele privind importanta Pregatirilor ( Meditatiilor) si a Autodeterminarii
pentru respondentii la chestionar.

Deoarece Sig (2-tailed) < 0,05 respingem ipoteza diferentei nule intre mediile
variabilelor si acceptam alternativa, conform careia exista diferente semnificative intre
mediile celor doua variabile.

Compararea a 2 sau mai multe medii. Testul ANOVA.


1. Se testeaz daca exista diferente semnificative pe profiluri in nota acordata pentru
importanta Olimpiadelor in imbogatirea experientei in domeniul preferat (Q20).

Observam ca in urma aplicarii testului Levene am obtinut Sig.= 0,723> 0,05.In acest
caz acceptam ipoteza egalitatii variantelor. Fiind respectata conditia de homoscedasticitate,
putem sa aplicam Testul Anova.

43

Deoarece Sig.= 0,748> 0,05 , vom accepta ipoteza nula conform careia nu exista
diferente semnificative intre medii. Profilul la care sunt elevii nu influenteaaza parerea lor
despre importanta Olimpiadelor in imbogatirea experientei in domeniul preferat.
2. Se testeaza daca exista diferente semnificative in functie de nivelul de educatie al
mamei, privind notele acordate pentru Parinti (Q15) .

Observam ca in urma aplicarii testului Levene am obtinut Sig.= 0,653> 0,05.In acest caz
acceptam ipoteza egalitatii dispersiilor. Fiind respectata conditia de homoscedasticitate, putem
sa aplicam Testul Anova.

Deoarece Sig.= 0,736> 0,05 , vom accepta ipoteza nula conform careia nu exista
diferente semnificative intre medii. Nivelul de educatie al mamei nu influenteaza parerea lor
despre importanta Parintilor in influentarea deciziilor.

Analiza legaturilor dintre variabile


1. Verificam care este intensitatea legaturii dintre variabila numerica Medie si variabila
numerica Importanta participarii frecvente la activitatile extrascolare asupra viitorului
elevilor.
Intensitatea legaturii dintre cele 2 variabile se masoara cu ajutorul coeficientului de
coreletie parametrica Pearson.

44

Coeficientul de corelatie este 0,453 si are semnificatie statistica pentru o probabilitate


apropiata de 1. Ne indica o legatura directa de intensitate medie. Elevii cu o medie a anului
precedent mai mare au acordat punctaj mai mare importantei participarii frecvente la
activitatile extrascolare asupra viitorului elevilor.
2. Verificam daca exista o legatura intre variabila numerica numarul de frati/surori
(Q28) si ce intentioneaza elevii sa faca dupa terminarea liceului ( Q5)(variabila nominala).
Am utilizat testul 2.

45

Valoarea calculata a testului indica existenta unei legaturi intre cele doua variabile.
Observam ca cei care sunt singuri la parinti isi cunosc bine intentiile si in procent de 100%
vor sa urmeze o facultate. Pe masura ce numarul de frati/surori creste, gradul de nehotarare
creste. Astfel 11,1% dintre cei care au un frate si 50% dintre cei care au doi frati, nu stiu inca
ce vor face dupa terminarea liceului .
Pentru a msura intensitatea acestei legturi dispunem de urmtorii coeficieni:

M voi opri cu interpretarea asupra coeficientului V al lui Cramer deoarece ia


valori n intervalul [0,1]. n cazul de fa valoarea obinut pentru acest coeficient de 0,501
indic o legtur de intensitate moderata ntre cele doua variabile. Coeficientul este
semnificativ pentru un nivel de siguran =0,007 ce corespunde unei probabiliti de 99,3%.
3. Verificam daca exista o legatura intre variabila ordinala Q1: importanta alegerii
liceului privind traiectoria carierei si Q3: aprecierea modului in care liceul pregateste elevii
pentru viitor.
Vom utiliza coeficientii lui Kendall si Spearman.

Valorile celor doi coeficienti, -0,2 si -0,24 indica faptul ca intre cele doua variabile exista o

46

legatura inversa de slaba intensitate. Cei care cred ca alegerea liceului este neimportanta, tind
sa creada ca liceul ii pregateste insuficient pentru viitor.
4. Verificam daca exista o legatura intre variabila nominala Q8 : Forma preferata pentru
admiterea la facultate si variabila nominala Q9: Pregatirea pentru admiterea la facultate.
Se utilizeaza testul 2.

Observam ca Sig. (2-sided)= 0,352 > 0,05. In acest caz coeficientul Chi-square este
nesemnificativ. Nu exista o legatura semnificativa din punct de vedere statistic intre cele doua
variabile.
5. Verificam daca exista o corelatie intre variabila nominala Mediul de provenienta (Q25)
si variabila nominala Q5: Ce intentionati sa faceti dupa terminarea liceului?
Vom utiliza testul 2.

47

Observam ca cei care nu stiu inca ce vor face dupa terminarea liceului sunt din
mediul rural.Dintre cei care vor sa urmeze o facultate 77,1% sunt din mediul urban, in timp ce
22,9% sunt din mediul rural. Probabilitatea coeficientului Chi-Square este mai mica de pragul
=0,05, ceea ce inseamna ca acest coeficient este semnificativ. Exista astfel o legatura
semnificativa din punct de vedere statistic intre cele doua variabile.
Pentru a msura intensitatea acestei legturi dispunem de urmtorii coeficieni:

M voi opri cu interpretarea asupra coeficientului V al lui Cramer . n cazul de fa


valoarea obinut pentru acest coeficient de 0,545 indic o legtur de intensitate moderata
ntre cele doua variabile. Coeficientul este semnificativ pentru un nivel de siguran =0,001
ce corespunde unei probabiliti de 99,9%.

48