Sunteți pe pagina 1din 109

Testul nr.

1
1. Contractul de prestri servicii.
1.1. Dai noiunea contractului de prestari servicii, descriei caracterele juridice ale acestui
contract;
Definitia legala: Prin contract de prestari servicii o parte (prestator) se obliga sa presteze celeilalte parti
(beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obliga sa plateasca retributia convenita.
In literatura juridica de specialitate acesta este definit ca fiind contractul incheiat intre un prestator de
servicii (sau executant)-persoana fizica sau juridica si un benefeciar (sau client), prin care prima se obliga
la indeplinirea unei obligatii de a face in schimb unui pret.
Conform definitiei legale contractul de prestari servicii este unul numit, consensual, sinalagmatic, oneros,
comutativ si cu executare succesiva.
Caracterele juridice:
- Contractul de prestari servicii este un contract consensual, fiind de regula incheiat, prin exprimarea
acordului de vointa de catre ambele parti,el se considera incheiat din momentul cind partile au convenit
asupra clauzelor esentiale.Ca si in majoritatea contractelor civile , unica clauza esentiala legala a
contractului de prestari servicii este cea cu privire la obiectul contractului.
-Partile contractului de prestari servicii se obliga reciproc si corelativ astfel incit contracrul de prestari
servicii este unul sinalagmatic, adica clientul trebuie sa achite retributia convenita pentru serviciul care
este prestat de catre prestator.
-Prin caracterul oneros se intelege ca ambele parti urmaresc obtinere de foloase patrimoniale.benefeciarul
in schimbul prestatiei acordate este obligat sa plateasca retributia convenita.
- o novatie consta in faptul ca executarea poate fi personala doar in cazurile cind aceasta reiese din
contract, din natura prestatiei, din imprejurari.
-Are un caracter de executare succesiva , datorita faptului ca raporturile contractuale pot fi de lunga
durata si prestatia serviciilor convenite de parti are loc dupa incheierea contractului. Prestarea de servicii
implica obligatia de a face care poate fi realizata sub forma unor actiuni, operatiuni sau activitati, ceea ce
presupune executare succesiva.
-Are un caracter comutativ, astfel partile cunoscindu-si drepturile si obligatiile din momentul incheierii
contractului de prestari servicii, nu depinde de un eveniment incert sau viitor.
1.2. Determinai particularitile rezilierii contractului de prestri servicii.
n cazul n care nu s-a convenit asupra duratei raporturilor contractuale sau din natura ori scopul
serviciilor nu rezult un termen, fiecare parte poate s rezilieze contractul.
Raporturile din contractul de prestri servicii pot fi reziliate:
a) zilnic, ncepnd cu sfritul zilei urmtoare, dac plata se face pe zi;
b) cel mai trziu n prima zi lucrtoare din cursul unei sptmni, ncepnd cu sfritul urmtoarei zile de
smbt, dac plata se calculeaz pe sptmn;
c) cel mai trziu pe data de 15 a lunii, ncepnd cu sfritul lunii calendaristice, dac plata se calculeaz
pe lun;
d) cu respectarea termenului de preaviz de 6 sptmni, ncepnd cu sfritul unui trimestru calendaristic,
dac plata se calculeaz pe trimestre sau pe perioade mai mari;
e) oricnd dac plata nu se face n dependen de intervale de timp. n cazul n care relaiile privind
prestarea de servicii ocup tot timpul de lucru al prestatorului, termenul pentru preaviz trebuie s fie de 2
sptmni.
n cazul n care contractul de prestri servicii este ncheiat pentru perioade mai lungi de 5 ani,
prestatorul poate rezilia contractul dup 5 ani. Termenul pentru preaviz este de 6 luni.
Un alt temei de reliziere a contractului se aplica in cazul in care partile dupa expirarea termenului
stabilit in contract, in mod tacit continua raporturile contractuale, contractual se considera prelungit pe un
termen nelimitat in masura in care cealalta parte nu respinge imediat aceasta prelungire.

Beneficiarul poate rezilia contractul oricnd pn la realizarea complet a lucrrii sau a prestaiei, fiind
obligat s plteasc antreprenorului sau prestatorului retribuia pentru lucrrile sau prestaiile efectuate i
s repare prejudiciul cauzat prin reziliere. n cazul n care nu exist un motiv temeinic pentru reziliere,
prestatorul poate rezilia contractul doar n aa mod nct beneficiarul s obin pe o alt cale lucrarea sau
prestaia. Dac exist un motiv temeinic, obligaia de despgubire este exclus.n cazul rezilierii
contractului, prestatorul este inut s restituie avansul primit. Dac reziliaz contractul, prestatorul poate
cere pentru lucrrile sau prestaiile efectuate o parte proporional a retribuiei, n msura n care
beneficiarul are un interes n aceste lucrri sau prestaii.
n cazul n care, dup nceperea relaiilor contractuale, contractul de prestri servicii se reziliaz din
motive ntemeiate, prestatorul este ndreptit s solicite o parte din retribuie pentru serviciile prestate
pn n momentul rezilierii. Dac prestatorul reziliaz contractul de prestri servicii din motive care nu in
de nerespectarea condiiilor contractului de ctre beneficiar sau dac beneficiarul reziliaz contractul din
cauz c prestatorul nu respect prevederile contractului, prestatorul nu are dreptul la retribuie n msura
n care serviciile sale de pn atunci nu prezint interes pentru cealalt parte n urma rezilierii. Dac s-a
efectuat plata serviciilor n avans, prestatorul este obligat s restituie sumele sau, n cazul n care rezilierea
are loc din motive neimputabile prestatorului, conform regulilor privind mbogirea fr just cauz.
Dac rezilierea are loc din cauza nclcrii condiiilor contractului de ctre cealalt parte, aceasta este
obligat s suporte costurile pentru paguba cauzat prin rezilierea contractului.
1.3. Formulai deosebirile i asemnrile contractului de prestri servicii n raport cu contractul
de antrepriz, cu contractul de vnzare-cumprare a unui bun viitor i cu contractul de munc.
In codul civil sunt prezente dispozitii generale cu privire la antrepriza si la prestari servicii: Libertatea
alegerii modului de efectuare a lucrrilor sau de prestare a serviciilor, retributia, pret forfetat, darea de
seama a antreprenorului sau prestatorului, obligatia de informare a benefeciarului, etc. Prin contractul de
antrepriz o parte (antreprenor) se oblig s efectueze pe riscul su o anumit lucrare celeilalte pri
(client), iar aceasta se oblig s recepioneze lucrarea i s plteasc preul convenit. Obiectul contractului
de antrepriz poate fi att producerea sau transformarea unui bun, ct i obinerea unor alte rezultate prin
efectuarea de lucrri. Astfel acestea se deosebesc prin faptul ca obiectul contractului de prestari servicii
sunt serviciile, iar al contractului de antrepriza lucrarea. Comun pentru lucrari si servicii este faptul ca se
realizeaza prin obligatii de a face. Conform implicarii benefeciarului in activitatea
antreprenoului/prestatorului: clientul nu este in drept sa se implice in activitatea antreprenorului, el este
autonom/ independent in organizarea si gestionarea activitatii sale, ci doar poate sa verifice mersul si
calitatea lucrarii realizate. Pe cind benefeciarul de serviciu este importanta insasi operatiunea, adica
activitatea, el se poate implica in activitatea prestatorului, ceea ce nu se intimpla in cazul lucrarilor. Spre
deosebire de contractul de antrepriza care are drept obiect rezultatul materializat al activitatii
antreprenorului ( producerea unui bun, prelucrarea lui), in cadrul prestarilor de serviciu activitatea
prestatorului este indreptata spre satisfacerea doleantelor clientului, indiferent de atingerea de catre acesta
a scopului urmarit. Astfel contractului de prestari servicii este caracteristic obligatiile de diligenta nu de
rezultat ca in contractul de antrepriza. O mare importanta penturu delimitarea lor este interesul
benefeciarului care sta la baza incheierii acestor contracte, daca acets interes este indreptata spre realizarea
actiunii, suntem in prezenta unei obligatii de prestari servicii, iar in cazul cidn se presupune executarea
unor activitati cu transmiterea rrezultatului, este vorba de o lucrare.
Contractual de v-c a bunului viitor se identifica cu boligatai de a da, respectiv vinzatorul se obliga prin
incheirea contractului de a da bunul ce va fi obtinut in vititor exemplu clasic este roada viitoare. E cidn
prestarea serviciilor este o obligatia de a face si consta in prestarea servciului; este o obligatie de diligenta
nu de rezultat precum la vinzare-cumparare.
Serviciile insa, sunt prestate in baza egalitatii contractuale dintre subiectii raportului juridic: prestator si
benefeciar, prestatorul bucurindu-se de libertatea alegerii modului de prestare a serviciilor si in situtia

data nu este necesar protectia speciala a partilor contractante din partea statului. Insa in cazul contractului
individual de munca este un raport de subordonare dintre angajator si salariat, pe cind si protejarea
salariatului caci este privit din pucnt de vedere legal ca parte mai slaba a contractului. Datorita faptului ca
prestarea serviciilor reprezinta o actiune sau o activitate a prestatorului, contractual de prestare servicii se
aseamana mult cu contractual individual de munca. Prestarea unui serviciu sau prestarea unei munci sunt
activitati corelative, dinstinctia o facem prin prisma regimului juridic aplicabil in fiecare caz. Un criteriu
de delimitare este raportul juridic de subordonare sau egalitatea intre parti. In cazul contractului individual
de munca, salariatul are dreptul la achitarea la timp, lunar si integral a salariului, in cazul contractului de
prestari servcii achitarea retributiei convenite de parti se efectueaza dupa prestarea serviciilor.
Raspunderea disciplinara a salariatului, respetarea regulamentului intern a unittaii sau ordinelor
angajatorului, pe cind raspunderea civila si autonomia in cazul prestatorului/benefeciarului.
2. Contractul de comodat.
2.1. Descriei subiecii i obiectul contractului de comodat;
Partile contractului de comodat sunt: -comodantul-persoana care da cu titlul gratuit un bun in folosinta, si
- comodatar-persoana careia i se transmitein folosinta bunul de catre comodant si care se oblige sa
transmite bunul la expirarea termenului pentru care acesta i-a fost dat. In calitate de participanti la
raporturile juridice de comodatpot aparea orice subiecti de drept civil. Acest contract se incheie atit intre
persoane fizice, cit si intre persoane fizice si/sau juridice. Pentru incheierea contractului, ambele parti
trebuie sa aiba capacitate de a incheia acte de adminsitrare. Intrucit contract de comdant este unul
translativ de folosinta, comodantul poate sa nu aiba calitate de proprietar, fiind de exemplu un uzufructuar,
pe cidn comodatarul nu poate imprumuta bunul primit de la comodant, deoarece este un simplu detentor si
detine bunul numai pentru prorpia folosinta.
Obiectul contractului de comodat pot fi bunurile mobile si imobile. Bunuri trebuie sa fi doar nefungibile
( determinate prin individualitatea lor), pentru ca numa in acest caz pot fi restituite in natura in
individualitatea lor. De regula, constituie obiect al contractului bunuri neconsumplitbile folosirea crora
nu implica consumarea substanei printr-un singur act. Uneori caracterul nefungibil al bunurilor poate
rezulta din vointa partilor. Ca exceptie, bunuri fungibile prin natura lor e posibil sa fie considerat de
partica nefungibile,tot astfel bunruri consumptibile pot fi considerate neconsumptibile prin act juridic
(insa in nici un caz invers) in acestea cazuri bunurile contractante sint ntrebuin ate conform unei
destinaii speciale prevzute de pri in contract spre exemplu o cantitate de fructe este ntrebuinata nu
pentru consumare ci pentru a fi expuse la expoziie. Bunurile neconsumptibile sau nefungibile, potrivit
naturii lor, nu pot fi considerate ca bunuri consumptibile sua fungibile, caci in acest caz s-ar schimba
natura contractului.Bunuri imobile de locuit tot pot forma obiectul contractului de comodat in msura in
care se nchiriaz o locuina dar nu se percepe chirie.
2.2. Detereminai drepturile i obligaiile prilor contractului de comodat.
Comodatarul este obligat sa pastreze si sa ingrijeasca bunul primit in folosinta cu deligenta unui bun
proprietar.Este obligat sa ingrijeasca de conservarea bunului imprumutat. Este obligat de a folosi bunul
numai in scopul stability prin acordul partilor sau numai dupa destinatie. Obligatieie de pastrare si ingrijire
i se alatura si obligatia de a sa folosi bunul numai in scopul stabilit de catre parti in contract sau daca nu
este stabilit in contract, conform destinatiei determinate prin natura bunului. Are obligatia de a suporta
chetuielile necesare folosirii bunului in scopul stabilit de catre parti in contract sau daca nu este stabilit in
contract, conform destinatiei determinate prin natura bunului. Asadar, comodatarul nu are dreptul de a cere
restituirea acestor cheltuieli de la comodant, deoarece acestea se prezinta drept un accesoriu de folosinta.
Comodatarul este obligat la expirarea termenului contractului sa restituie bunul primit in folosin gratuit.
In cazul in care nu sa stabilit un termen, comodatarul este obligat sa restituie bunul la sfirsitul valorificarii
lui in scopul menionat in contract. Comodatarul nu poart rspundere pentru modificarea sau nrutirea
strii bunului dac aceasta survine n urma folosirii lui n conformitate cu destinaia stabilit n contract.
Contractul de comodat poate prevedea compensarea de ctre comodatar a uzurii bunului.

Comodatarul are dr. de a cere compensarea cheltuielilor extraordinare, necesare si urgente suportate in
legatura cu conservarea bunului primit, din contul comodantului doar daca au fost necesare pentru
conservarea bunului in cazul in care bunul primit era supus unui pericol iminent care putea sa afecteze
calitatile acestuia. Doar cu acordul comodantului poate transmite bunul altor terti si raspunde pentru
deteriorarea bunului din culpa tertilor, deoarece fapta acestuia nu constituie un caz fortuit, exonerator de
raspundere pentru comodatar; cu atii mai mult poarta raspundere in caz ca a transmis bunul unui tert, fara
ca acesta sa fie pate in contract si fara sa fi avut imputernicire de la comodant. Are dr. de retentie a
bunului in legatura cu cheltuielile extraordinare,necesare si urgente suportate asupra bunului primit in
folosinta pentru conservare, insa in perioada exercitarii dreptului de retentive comodatarul nu mai poate
folosi bunul., deoarece retentia nu-I ofera dreptul de folosinta a bunului. n cazul n care comodantul nu
execut obligaia de a da bunul, comodatarul poate cere doar repararea prejudiciului.
Comodantul este obligat sa restituie comodatarului cheltuielile extraordinare, necesare si urgente,
suportate de comodatar in vederea conservarii bunului. El poarta raspunderea numai pentru intentia sau
culpa grava, el nu este obligat sa repare comodatarului daunele provocate de viciile bunului transmis, cu
exceptia cazului cind a ascuns cu viclenie viciile bunului transmis. Dac a ascuns cu viclenie viciile
bunului transmis n folosin gratuit, comodantul este obligat s repare comodatarului prejudiciul cauzat
astfel. n cazul n care contractul de comodat nu are stabilit un termen, comodatarul este obligat s
restituie bunul la sfritul valorificrii lui n scopul menionat n contract. Comodantul poate cere
restituirea bunului mai devreme dac a trecut o perioad suficient pentru valorificarea lui.Dac termenul
contractului de comodat nu poate fi stabilit n baza scopurilor de utilizare a bunului, comodantul este n
drept s cear restituirea bunului n orice moment.El deasemenea are dr. la restituirea imediata a bunului si
repararea prejudiciului cauzat, daca comodatarul nu-si indpelineste boligatiile de pastrare, ingrijire si
folosire conforma a bunului. Comodantul poate rezilia contractul de comodat dac: a) n virtutea unor
circumstane neprevzute, comodantul nsui are nevoie de bun; b) comodatarul folosete bunul
neconform destinaiei stabilite n contract, d bunul, fr acordul comodantului, n folosin unui ter sau
supune bunul unui pericol mare, ca urmare a nemanifestrii prudenei cuvenite;c) comodatarul a decedat;
d) comodatarul persoan juridic i-a ncetat activitatea.
2.3. Spe: A a chemat n judecat pe B i C, cernd obligarea lor la plata costului autoturismului
proprietatea lui, ce a fost distrus ntr-un accident de circulaie n timp ce era folosit de pri, crora
l-a transmis n folosin. n aciune s-a artat c, fiind rugat de cei doi, reclamantul le-a mprumutat
autoturismul pentru cteva ore, dar acetia, contrar nelegerii, s-au deplasat n alt localitate, iar la
ntoarcere, din neatenia lui B au izbit maina de un copac.
Instana a admis aciunea prin care a obligat prii la plata sumei solicitate, n pri egale. C
a declarat apel, susinnd c nefiind vinovat cu nimic de producerea accidentului, obligarea sa la
repararea prejudiciului apare nejustificat. Soluionai litigiu n esen. Argumentai rspunsul.
Dac mai multe persoane au luat mpreun cu mprumut acelai bun, ele poart rspundere solidar fa de
comodant. Comodatarii poart rspundere pentru deterioararea automobilului produsa din culpa gravaneatentia acestora.
Testul nr. 2
1. Coninutul contractului de antrepriz.
1.1. Descriei drepturile i obligaiile clientului.
Clientul are urmatoarele drepturi:
- sa ceara de la antreprenor executarea unei anumite lucrari fata de care acesta are interes personal

- sa dea antreprenorului indicatii referitor la mopdul de executare a lucrarii care sunt obligatorii pentru
antreprenor,
- poate cere remedierea bunului daca lucrarea este cu vicii, - de a stabili un termen pentru inlaturarea
viciilor depistate. Daca antreprenorul nu efectueaza lucrarile necesare in acest termen, clientul este in
drept sa remedieze el insusi viciul si sa ceara compensarea de catre antreprenr a cheltuielilor effectuate,
dar numai in cazul cind antreprenorul refuza remedierea viciilor din cauza costurilor disproportionale.
- daca lucrarire de remediere a viciilorse efectueaza de catre client, acesta este in drept sa ceara de la
antreprenor un avans pentru cheltuielile de remediere a viicilor.
-are dr. sa ceara rezilierea contractului din cauza viciilor,
- daca clientul nu a remediat viciile sau nu a reziliat contractul atunci acesta are dreptul de a reduce
retributia cu o suma corespunzatoare diminuarii valorii lucrului din cauza viciului.
Obligatiile clientului:
- dupa executarea lucrarii, clientul este obligat sa receptioneze in modul, la locul si in termenul stabilite
de contract sua legislatie. Receptionarea lucrarii este o declaratie prin care clientul accepta lcrarea cu sau
fara rezerve. Declaratia de receptionare poate fi verbal sau scrisa. Daca se receptioneaza o lucrare
complexa, se intocmeste un act de receptionare, ce trbeuie intocmit cind in procezul receptionarii au fost
constatate vicii si abateri de la conditiile contractului si de la indicatiile clientului. Actul de receptionare
trebuie sa fie semnat de parti sau intocmit unilateral, n care se stabilete modul, condiiile i termenele de
nlturare a viciilor i a abaterilor constatate.
-una din principale obligatii ale clientului este achitarea retributiei prevazute de contract. Dupa
receptionarea lucrarii, clientul este obligat sa plateasca retributia convenita de parti, daca legislatia sau
contractul nu prevad plata in rate sau in alt mod, insa daca partile nu au stability cuantumul retributiei, se
considera ca s-a convenit, in cazul existentei unor tarife, asupra retributiei tarifare, in cazul inexistentei
unor tarife, asupra retributiei obinuite.
- clientul este boligat de a plati retributia globala stabilita si in cazul cidn antreprenorul reduce costul
lucrarii in raport cu cel stipulat in contract, fara reducerea calitatii si cantitatii lucrarii.
1.2.

Determinai coninutul obligaiilor informative ale antreprenorului, precum i efectele


nerespectrii acestora.
Pina la incheierea contractului, antreprenorul ca specialist trebuie sa-si indeplineasca obligatia preventiva
de informare. Antreprenorul este inut, nainte de ncheierea contractului, s furnizeze beneficiarului, n
msura n care circumstanele o permit, toate informaiile referitoare la natura lucrrii sau prestaiei la
bunurile i termenul necesare lucrrii sau prestaiei.
Antreprenorul este obligat s-l informeze pe client despre faptul c:
a) materialul prezentat de client este inutilizabil sau necalitativ;
b) viciile materialelor vor face ca produsul final s fie afectat de vicii;
c) respectarea indicaiilor clientului amenin trinicia sau utilitatea lucrrii;
d) exist alte circumstane care nu depind de antreprenor i care amenin trinicia sau utilitatea lucrrii.
n cazul cnd antreprenorul nu execut obligaia de informare, clientul are dreptul s cear repararea
prejudiciului.
n cazul necesitii depirii eseniale a devizului, antreprenorul este obligat s informeze imediat clientul
despre acest fapt. Nerespectarea unei astfel de obligaii acord clientului dreptul de a cere rezilierea
contractului i repararea prejudiciului cauzat sau eliberarea lui de obligaia acoperirii cheltuielilor ce
depesc devizul convenit.
Antreprenorul raspunde pentru neexecutarea obligatiei de informare, daca incalcarea aceasta a prejudiciat
clientul.
Dac clientul, fiind informat de ctre antreprenor la timp i n modul corespunztor, nu nlocuiete n
termenul convenit materialul inutilizabil sau necalitativ, nu schimb indicaiile referitoare la modul de
executare a lucrrii sau nu nltur alte circumstane care amenin trinicia sau utilitatea lucrrii,
antreprenorul este n drept s cear rezilierea contractului i repararea prejudiciului.

1.3. Stabilii corelaia dintre:


a) riscul executrii lucrrii de ctre antreprenor dreptul la remuneraie
Prin contractul de antrepriza , antreprenorul se oblige sa efectueze pe riscul sau o anumita lucrare. Daca
executarea contractului divine imposibila din cause de forta majora, antreprenorul nu are dreptul la plata
pretului (dr la remuneratie), dat fiind faptul ca nu a predat clientului rezultatul muncii sale. Daca
finalizarea lucrarii devine imposibila din motive independente de vointa partilor, antreprenorul nu are
dreptul sa ceara platat redtrigutiei. Antreprenorul are dreptul la retributie numai in cazul cind
imposibilitatea finisarii lucrarii are loc din cauza materialului necalitativ prezentat de client sau a
indicatiilor acestuia cu conditia ca antreprenorul si-a executat obligatiile de informare.
b) executarea lucrrii din materialele antreprenorului dreptul de proprietate asupra lucrrii;
Dac efectueaz lucrarea cu materialul su, antreprenorul trebuie s transfere n favoarea clientului dreptul
de proprietate asupra bunului.
Riscul pieirii sau deteriorrii fortuite a bunurilor necesare executrii contractului l suport cel care le-a
furnizat dac n contract nu este prevzut altfel. In acest caz in ipoteza cind materialele au fost procurate
de catre client el suprta riscul pieirii lor este suportata de client in calitate de rpoprietar. Pe cind in ipoteza
cind materialle au fost procurate de catre antreprenor, in vederea producerii sau transformarii bunului sau
efectuarii lucrarii, antreprenorul ramine proprietarul materialelor pina cind preda lucrarea clientului si
suprota riscul pieirii fortuite in calitate de prorpietar.
O particularitate a contractului de antrepriza este faptul bunul produs de antreprenor apartine acestuia cu
titlu de proprietate pina la preluarea acestuia de catre client. Astfel momentul trecerii dr. de proprietate de
la antreprenor la client este acel al predarii bunului catre client. Aceasta regula se aplica numai in cazul in
care antreprenorul efectueaza lucrarea din materialul sau, acesta trebuie sa transfere in favoarea clientului
dr. de proprietate asupra bunului.
c) riscul peirii fortuite a lucrrii ntrzierea recepionrii lucrrii de ctre client.
Reiesind din prevederile legale si doctrinale sunt difereniate cteva riscuri referiotare la contractul de
antrepriz, i anume:
a)
riscul pieirii bunului (materialelor)
b)
riscul imposibilitii terminrii lucrrii
c)
riscul pieirii sau deteriorii fortuite a obiectului contractului
d)
riscul ntrzieri recepionrii obiectului de ctre client
Riscul contractului este suportat de antreprenor, deoarece el i-a asumat obligai de a efectua o lucrare pe
riscul su. Acest risc s pstreaz pna la transmiterea obiecului contractului clientului. Legea expres
stipuleaz c riscul pieirii sau deteriorrii fortuite a obiectului contractului pn la recepionarea lui l
suport antreprenorul. Aceast regul se aplic i n cazul ntrzierii recepiponrii din culpa
antreprenorului. Riscul pieirii sau deteriorarii fortuite a obiectului contractului il suporta antreprenorul
pina la receptionarea de catre client. Clientul poart riscul pieirii fortuite a obiectului contractului din
momentul recepionrii lui. Clientul poart acest risc i n cazul n care el ntirzie cu recepionarea lucrrii.
n acest caz riscul trece asupra clientului de la data n care el s-a pus n ntrziere, adic de la data cnd
recepionarea urma s aib loc.
2. Contractul de vnzare-cumprare, varietile acestuia.
2.1. Descriei noiunea i caracterele juridice ale contractului de vnzare-cumprare a ntreprinderii
ca complex patrimonial unic.
n baza contractului de vnzare-cumprare a ntreprinderii, vnztorul se oblig s dea n proprietate
cumprtorului ntreprinderea n calitate de complex patrimonial unic, cu excepia drepturilor i
obligaiilor inalienabile. Dreptul la denumirea de firm, la mrcile de producie i la alte mijloace de
individualizare a ntreprinderii i a produciei acesteia, a lucrrilor i serviciilor, precum i dreptul de
folosin asupra acestor mijloace de individualizare care-i aparin n baza licenei se transmit
cumprtorului dac n contract nu este prevzut altfel.

Caracterele juridice: -oneros, ambele parti urmaresc un interes patrimonial, vinzatorul urmareste sa
primeasca pretul iar cumparatorul intreprinderea ca complex patrimonial unic; sinalagmatic, partile se
obliga reciproc, vnztorul se oblig s dea n proprietate cumprtorului ntreprinderea n calitate de
complex patrimonial unic, dar cumparatorul sa preia si sa achite pretul convenit; - translativ de prorpietate,
dac n contract nu este prevzut altfel, dreptul de proprietate asupra ntreprinderii trece la cumprtor la
data predrii ntreprinderii, urmnd s fie nregistrat imediat. comutativ, la momentul incheierii
contractului partile cunosc intinderea drepturilor si obligatiilor sale. consensual; contractul se considera
incheiat prin simplu acord al partilor.
Contractul de vnzare-cumprare a ntreprinderii n calitate de complex patrimonial unic se ncheie n
form autentic i se nregistreaz la Camera nregistrrii de Stat.
2.2. Determinai elementele contractului de vnzare-cumprare cu amnuntul.
Comer cu amnuntul activitate desfurat de comercianii care vnd produse direct consumatorilor
pentru uzul personal al acestora (consumul final).Comerul cu amnuntul se desfoar prin intermediul
unitilor comerciale fixe (magazine), mobile (pavilioane, chiocuri, gherete, aparate comerciale, rulote,
standuri) sau prin alte modaliti prevzute de legislaia n vigoare.
Intreprinderea de comer cu amnuntul se obliga si transmite in proprietate consumatorului, marfurile de
calitate adecvat si ofere informaia autentica si serviciile prevzute de contract, si asigure o deservire
comercial la nivel, iar consumatorul sa obliga sa plteasc o anumit suma de bani. Satisfacerea
necesitatilor populaiei in bunuri pentru consum care pot fi produse alimentare si mrfuri industriale se
efectueaz pe re reeaua comertului cu amnat.principal instrument de realizare a comertului cu amnunt e
contract de vinzare cumparare a bunurilor pentru consum. Acest contract e considerato variatate a
contractului de v-c care presupune anumite particulariti specifice:ca cinteact de V-c bilateral, consensual,
cu titlul oneroase, ins se mai considera ca eu contract de adeziune deoarece numa vinzatorul redacteaz in
ntregime sau apropie in ntregime clauzele contractului fara ca cumparatorul se le poate modifica.
Cumparatorul acceptind acestea clauze adera la contract care a fost preredactat de exemplu contract cu
gaze naturale si energiei electrice. Contract cu amnunt se considera un contract public, deoarece
vinzatorul nu poate refuza fara motive temeinice ncheierea contractului.
Partile: - consumator - orice persoan fizic ce intenioneaz s comande sau s procure ori care comand,
procur sau folosete produse, servicii pentru necesiti nelegate de activitatea de ntreprinztor sau
profesional; - vnztor - orice persoan juridic sau fizic autorizat pentru activitate de ntreprinztor,
care desfoar activitate comercial n relaiile cu consumatorii/ prestator - orice persoan juridic sau
fizic autorizat pentru activitate de ntreprinztor, care presteaz servicii.
Calitatea speciala a consumatorului contribuie ca pe linga drepturile generale ale cumparatorului, are si
drepturi speciale: dr la protectia impotriva riscului de a achizitiona un produs, un serviciu care ar putea sai afecteze viata, sanatatea, securitatea;etc.
Obiect juridic al contractului il constituie prestatiile la care se obliga partile contractante, sau actiunile
vinzatorului indreptate spre transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului cumparat si actiunile
consumatorului in vederea preluarii bunului si achitarii pretului convenit.
Bunul trebuie sa indeplineasca conditiile:Sa fie in circuitul civil; Sa existe in momentul incheierii c sau sa
poata exista pe viitor; Sa fie determinat sau determinabil.
Pretul bunului obiect al contractului de v-c trebuie s fie exprimat n bani.in cazul dat acesta este stabilit
de catre vinzator pentru toti cumparatorii.
Pretul, alte clauze eseniale ale contractului de vnzare-cumprare a bunurilor pentru consum se stabilesc
n mod egal pentru toi cumprtorii.
2.3. Spe: Dumbrav a cumprat de la Ghimpu o garnitur de mobil la preul de 3000 lei, dintre
care 1500 lei s-au pltit imediat, iar restul sumei urma s fie pltit peste 3 zile, la momentul

primirii bunurilor de ctre cumprtor. Prile au convenit c cumprtorul dobndete dreptul de


proprietate asupra bunurilor din momentul ncheierii contractului. Dup expirarea a 3 zile
cumprtorul nu s-a prezentat s primeasc bunurile, din motiv de boal. Dup expirarea a 5 zile,
n rezultatul neglijenei fiului major al vnztorului, n apartamentul acestuia s-a declanat incendiu
i toat mobila s-a deteriorat. Dup 7 zile cumprtorul s-a prezentat i a cerut de la vnztor
restituirea sumei de 1500 lei. Vnztorul a refuzat i a cerut cumprtorului achitarea sumei
restante, deoarece s-au deteriorat bunurile care aparineau cu titlu de proprietate acestuia.
Soluionai litigiu n esen. Argumentai rspunsul.
Moment predarii bunului este si moment transmiterii dreptului de prorpietate, daaca legea sau contractul
nu prevede altfel. Riscul pieirii sau deteriorrii fortuite a bunului este transferat cumprtorului n
momentul n care vnztorul i-a executat obligaiile contractuale privind punerea bunului la dispoziia
cumprtorului dac contractul nu prevede altfel.
In speta data moment incheierii contractului de catre parti a fost stabilit si moment transmiterii dreptului
de proprietate, dar nu moment predarii efectiv a bunului.
Cnd cumprtorul ntrzie s preia bunul predat sau nu pltete preul, n cazul n care plata preului i
predarea trebuie s se fac simultan, vnztorul, dac are bunul n posesiune sau sub control, trebuie s ia
msuri rezonabile, n funcie de mprejurri, pentru a le conserva. Deci vinzatorul era obligat sa conserve
bunul si sa asigura integritatea acestuia actionind cu diligenta.
Testul nr. 3
1. Contractul de vnzare-cumprare.
1.1. Descriei noiunea i caracterele juridice ale contractului de vnzare cumprare cu pact de
rscumprare.
Prin contractul de vnzare-cumprare cu pact de raspumparare, o parte (vnztor) se oblig s predea un
bun n proprietate celeilalte pri (cumprtor), iar aceasta se oblig s preia bunul i s plteasc preul
convenit, insa vnztorul i-a rezervat dreptul de rscumprare, aceasta se face prin declaraia
vnztorului fa de cumprtor c va exercita dreptul de rscumprare. Declaraia nu necesit forma
stabilit pentru contractul de vnzare-cumprare.
Prin vinzarea cu pact de rascumparare se intelege aceea vinzare prin care vinzatorul isi rezerva dreptul
de a relua bunul vindut, restituind pretul. O asemenea vinzare-cumparare este afectata de conditie
expresa.
Caracterele juridice: -oneros, ambele parti urmaresc un interes patrimonial, vinzatorul urmareste sa
primeasca pretul iar cumparatorul bunul; sinalagmatic, partile se obliga reciproc, vnztorul se oblig
s dea n proprietate cumprtorului bunul, dar cumparatorul sa preia bunul si sa achite pretul convenit; translativ de proprietate, dac n contract nu este prevzut altfel, dreptul de proprietate asupra
ntreprinderii trece la cumprtor la data predrii bunului,daca legea sau contractul nu prevede altfel;
-comutativ, la momentul incheierii contractului partile cunosc intinderea drepturilor si obligatiilor sale.
consensual, contractul se considera incheiat prin simplu acord al partilor.
1.2. Determinai drepturile cumprtorului n cazul procurrii unui bun cu vicii.
Vnztorul este obligat s predea bunul fr vicii materiale.
Este fr vicii materiale bunul care, la transferarea riscurilor, are caracteristicile convenite. n cazul n care
nu s-a convenit asupra caracteristicilor, bunul nu are vicii dac:
a) corespunde destinaiei stabilite n contract;
b) corespunde utilizrii obinuite i prezint caracteristici care exist n mod obinuit la bunuri de
acelai fel i pe care cumprtorul le poate atepta innd cont de felul bunului. La aceste caracteristici se
includ i cele pe care cumprtorul le poate atepta conform specificaiilor publice ale vnztorului,

productorului sau ale reprezentanilor acestora, ndeosebi prin reclam, cu excepia cazului n care
specificaiile nu pot influena decizia de cumprare.
Exist vicii materiale i atunci cnd asamblarea convenit contractual a fost realizat defectuos de ctre
vnztor sau de ctre ajutoarele lui, precum i atunci cnd bunul trebuie asamblat de cumprtor i acesta l
asambleaz defectuos din cauza indicaiilor de asamblare eronate.
Exist viciu material i n cazul n care vnztorul pred numai o parte a bunului, un alt bun, bunul ntr-o
cantitate mai mic dect cea convenit sau cnd este viciat numai o parte a bunului, cu excepia cazurilor
cnd viciul nu exercit o influen substanial asupra utilizrii bunului.
Vnztorul este obligat s predea bunul fr vicii de natur juridic (liber de drepturile unui ter asupra
lui), cu excepia cazului cnd cumprtorul a consimit s ncheie contractul cunoscnd drepturile terului
asupra bunului. Se consider viciu de natur juridic i situaia n care n registrul bunurilor imobile este
nscris un drept inexistent.
n cazul n care bunul prezint vicii, cumprtorul poate cere remedierea, solicitnd nlturarea viciului sau
livrarea unui bun fr viciu. n cazul n care n locul remedierii viciilor livreaz un bun fr viciu,
vnztorul poate cere cumprtorului restituirea bunului cu vicii n conformitate cu regulile privind
efectele rezoluiunii contractului.
Drepturile cumprtorului n privina viciilor snt excluse dac, n momentul ncheierii contractului,
cunotea aceste vicii.Cumprtorul poate beneficia numai atunci de drepturile care rezult din viciul pe
care nu l-a cunoscut n urma unei culpe grave cnd vnztorul a trecut sub tcere n mod dolosiv viciul sau
a preluat o garanie pentru existena unei caracteristici.Cumprtorul care este comerciant trebuie s
verifice sau s pun pe cineva s verifice bunul ntr-un termen att de scurt ct permit mprejurrile, iar n
cazul constatrii viciilor, s-l informeze nentrziat pe vnztor. Cumprtorul pierde dreptul de a invoca
viciul dac nu l-a comunicat vnztorului ntr-un termen rezonabil din momentul n care a constatat sau
trebuia s constate viciul i felul lui, exceptie fiind dac vinzatorul a trecut sub tcere n mod dolosiv
viciul.
Cumparatorul are drept de a rezilia contractul daca vnztorul a respins remedierea viciilor sau cnd o
modalitate de remediere nu a reuit sau nu i se poate pretinde cumprtorului. O remediere se consider ca
fiind nereuit, dup a doua ncercare fr succes, dac din felul bunului sau al viciului sau din
comportamentul vnztorului nu rezult altfel.
n locul rezoluiunii contractului sau remedierii viciului de ctre vnztor, cumprtorul poate pretinde
reducerea preului ntr-un volum echivalent cheltuielilor de remediere a viciului. Se are n vedere preul
stabilit la momentul ncheierii contractului.
1.3. Evideniai specificul i particularitile contractului de vnzare cumprare cu amnuntul n
raport cu alte varieti ale contractului de vnzare-cumprare.
Intreprinderea de comer cu amnuntul se obliga si transmite in proprietate consumatorului, marfurile de
calitate adecvat si ofere informaia autentica si serviciile prevzute de contract, si asigure o deservire
comercial la nivel, iar consumatorul sa obliga sa plteasc o anumit suma de bani. Satisfacerea
necesitatilor populaiei in bunuri pentru consum care pot fi produse alimentare si mrfuri industriale se
efectueaz pe re reeaua comertului cu amnat.principal instrument de realizare a comertului cu amnunt e
contract de vinzare cumparare a bunurilor pentru consum. Acest contract e considerato variatate a
contractului de v-c care presupune anumite particulariti specifice:ca cinteact de V-c bilateral, consensual,
cu titlul oneroase, ins se mai considera ca eu contract de adeziune deoarece numa vinzatorul redacteaz in
ntregime sau apropie in ntregime clauzele contractului fara ca cumparatorul se le poate modifica.
Cumparatorul acceptind acestea clauze adera la contract care a fost preredactat de exemplu contract cu
gaze naturale si energiei electrice. Contract cu amnunt se considera un contract public, deoarece
vinzatorul nu poate refuza fara motive temeinice ncheierea contractului.
Specificul este calitatea speciala a consumatorului, ce a determinat si protectia consumatorului fata de
vinzator. Calitatea speciala a consumatorului contribuie ca pe linga drepturile generale ale cumparatorului,
are si drepturi speciale: dr la protectia impotriva riscului de a achizitiona un produs, un serviciu care ar
putea sa-i afecteze viata, sanatatea, securitatea;etc.

O alta particularitate consta in caracterul de adeziune a contractului incheiat cu consumatorii. Clauze


eseniale ale contractului de vnzare-cumprare a bunurilor pentru consum se stabilesc n mod egal pentru
toi cumprtorii, astfel caracterul de adeziune nu presupune acord de vointa al partilor.
O alta particularitate este faptul ca incheierea acestuia are loc in baza ofertei publice a bunurilor, care
consta in expunerea bunului cu etichete n vitrin, punerea la dispoziie a meniului, publicitatea bunului,
descrierea lui n cataloage i alte propuneri adresate unui cerc nedeterminat de persoane se consider
ofert public pentru ncheierea unui contract de vnzare-cumprare de bunuri pentru consum, indiferent
dac se indic preul bunului i alte clauze eseniale pentru ncheierea contractului.
O particularitate este faptul ca cumprtorul are dreptul ca, n decursul a 14 zile din momentul
recepionrii bunului nealimentar, dac vnztorul nu a stabilit un termen mai mare, s preschimbe bunul
la locul cumprrii lui sau n alt loc, stabilit de vnztor, cu un bun similar de o alt mrime, form,
gabarit, model, culoare sau completare etc., cu efectuarea, n cazul diferenei de pre, a recalculrii.
2. Contractul de locaiune.
2.1. Descriei condiiile de form care urmeaz a fi respectate la ncheierea contractului de
locaiune precum si efectele nerespectarii formei acestui contract.
Forma contractului de locatiune este clauza esentiala. In prezent codul civil admite si forma verbala, cu
exceptia contractul de locaiune a unui bun imobil care trebuie s fie ntocmit n scris. Pentru incheierea
unor tipuri specifice de locatiune, cum ar fi locatiunea spatiului locativ, intreprinderii, mijloacelor de
transport legislatia prevede forma scrisa a contractului. Contractul de locaiune a unui bun imobil pe un
termen ce depete 3 ani trebuie nscris n registrul bunurilor imobile. Nerespectarea acestei reguli are ca
efect inopozabilitatea contractului fa de ter.
Efecte ale nerespectarii formei scrise, ele vor fi lipsite de posibilitatea dovedirii faptului incheierii
contractului prin proba cu martori. Insa in cazul in care termenul depaseste 3 ani,contractul trebuie
inregistrat in registrul bunurilor imobile, atunci consecinta nerespectarii este inopozobilitatea fata de terti.
Deci contractul este valabil incheiat, nefiind declarat nul, insa decade propa cu martori sau opozabiliattea
fata de terti.
2.2. Comparai obligaiile locatorului cu obligaiile sublocatarului, stabilii dac este sau nu legtur
ntre obligaiile acestora i care ar fi efectele nclcrii lor de catre una din pri.
Obligatiile locatorului:
sa predea locatarului bunul. Predarea bunului sa fie reala si in natura, urmata de incotmirea actului
de predare-primire.
Sa predea un bun liber de orice viciu material si juridic.
Sa transmita toate documentele, regulile, instructiunile ce autentifica dreptul de prorpietate asupra
bunului inchiriat si stabilsc modul de folosinta a acestuia;
Sa efectueze un control asupra corectidudinei bunului inchiriat
Sa efectueze reparaia capitala bunului, daca legea sau contractual nu prevede altfel
Sa achite costul imbunatatirilor aduse bunului inchiriat, facute cu acordul locatarului si care nu pot
fi separate fara a se deteriora bunul
Sa preia bunul inchiriat la incetarea contractului.
Obligatiile sublocatarului sunt asemanatoare cu obligatiile locatarului:
Sa preia bunul inchiriat;
Sa foloseasca bunul inchiriat in stricta conformitate cu destinatia lui sau cu cea prevazuta in
contract
Sa pastreze bunul inchiriat in stare normala;
Sa asigure integritatea bunului inchiriat
Sa ia toate masurile spre n admite deterioarea bunului;
Sa achite chiria in termen, in mod si in locul prevazut de contract;
Sa restituie bunul inchiriat la incetarea contractului.

Locatarul este n drept s dea bunul nchiriat n sublocaiune numai cu consimmntul locatorului. Pentru
aceasta, el este obligat -s-l informeze pe locator despre intenia sa i s indice numele sau denumirea,
adresa persoanei creia intenioneaz s-i subnchirieze bunul sau s-i cedeze locaiunea. Locatorul nu
poate s nu dea consimmntul la subnchiriere sau la cesiunea locaiunii dac, dup ncheierea
contractului de locaiune, se nate interesul legitim pentru locatar de a da bunul, integral sau parial, unui
ter. Aceast prevedere nu se aplic dac persoana terului constituie un impediment, spaiul nchiriat
devenind astfel suprancrcat sau dac, din alte motive temeinice, nu i se poate impune locatorului s
permit subnchirierea sau cesiunea locaiunii. Dac nu consimte la sublocaiune, locatorul este obligat s
comunice, n termen de 15 zile, locatarului motivele; de altfel se consider c a consimit. Locatorul care
consimte la sublocaiune nu poate cere dect compensarea cheltuielilor rezonabile care pot rezulta din
sublocaiune. n cazul sublocaiunii, locatarul i pstreaz rspunderea fa de locator. Termenul
contractului de sublocaiune nu poate depi termenul contractului de locaiune.
Natura juridical a cotractului de sublocatiune, in principiu, este aceeasi ca si a contractului de locatiune.
Sublocatiunea incheiata in conditii legale este valabila si produce efecteintre locatar si sublocatar, ca orice
contract de locatiune.
n cazul n care locatorul cere locatarului reparaia prejudiciului, sublocatarul este inut fa de locator
numai pn la concurena chiriei pentru sublocaiune datorate locatarului. Sublocatarul nu poate opune
plile fcute cu anticipaie.Plata fcut de sublocatar, fie n temeiul unei prevederi a contractului de
sublocaiune comunicate locatorului, fie n conformitate cu uzanele locale, nu este considerat fcut cu
anticipaie. n cazul n care neexecutarea unei obligaii de ctre sublocatar cauzeaz un prejudiciu esenial
locatorului sau altor locatari, locatorul poate cere rezilierea contractului de sublocaiune. n cazul n care
locatorul nu-i execut obligaiile, sublocatarul poate exercita drepturile locatarului pentru a-l obliga s-i
execute obligaiile
2.3. Spe: A a transmis n locaiune lui B 2 ncperi, contractul de locaiune fiind semnat numai
dup expirarea a 6 luni de la transmiterea efectiv a ncperilor. Invocnd faptul c raporturile
contractuale au aprut numai dup semnarea contractului de locaiune, B a refuzat s achite plata
de chirie pentru perioada anterioar semnrii contractului. n procesul examinrii litigiului n
instana de judecat, B a declarat c contractul nu a fost semnat la timp din motiv c A a predat
ncperile neamenajate potrivit destinaiei specificate n contract ( ncperile urmau a fi utilizate n
calitate de magazin ), asfel nct B a fost nevoit s amenajeze personal ncperile. Totodat, B a
confirmat faptul c a folosit o ncpere pentru depozitarea pieselor de schimb. Soluionai spea.
Argumentai rspunsul.
Contractul de locaiune a unui bun imobil trebuie s fie ntocmit n scris. Nerespectarea formei scrise atrage
imposibilitatea probari cu martori. Contractul fiind incheiat din momentul transmiterii efective in locatiune cu 6 luni
inainte de semnarea contractului. Deoarece nerspectarea formei scrisa a contractului are efect decaderea probei cu
martori, ci nu nulitatea acestuia.
Locatorul este obligat s predea locatarului bunul n starea corespunztoare, conform destinaiei convenite prin
contract, i s menin bunul n aceast stare pe durata locaiunii.
Nici locatorul, nici locatarul nu are dreptul s schimbe forma sau destinaia bunului n timpul locaiunii. Locatarul
este obligat s foloseasc bunul la destinaie i n conformitate cu prevederile contractului- magazin dar nu folosit
ca incapere pentru depozitarea pieselor de schimb.

Testul nr. 4
1. Contractul de concesiune.
1.1.
Expunei noiunea i caracterele juridice ale contractului de concesiune.

Definitie legala: Concesiunea este un contract prin care statul sau unitile administrativ-teritoriale
cesioneaz (transmite) unui investitor (persoan fizic sau juridic,inclusiv strin), n schimbul unei
redevene, dreptul de a desfura activitate de prospectare, explorare, valorificare sau restabilire a
resurselor naturale pe teritoriul Republicii Moldova, de a presta servicii publice, de a exploata bunurile
mobile i imobile proprietate public a statului sau a unitilor administrativ-teritoriale care conform
legislaiei snt scoase integral sau parial din circuitul civil, precum i dreptul de a desfura anumite
genuri de activitate, inclusiv cele care constituie monopolul statului, prelund gestiunea obiectului
concesiunii, riscul prezumtiv i rspunderea patrimonial.
In doctrina se mentioneaza ca prin contractul de concesiune, o parte cedentul transmite altei parti
concesionarului spre adminsitrare rentabila, pe un termen determinat, in schimbul unei redevente, o
activitate economica, un serviciu public, o subunitate productiva sau un teren proprietate de stat. Esenta
concesiunii prezinta adminsitarea, folosirea, explorarea de persoana fizica sau juridica, inclusiv straina, pe
propriul risc sau pe propria raspundere, a unui serviciu public, bun public, sau executare unei lucrari intru
sporirea si eficientizarea economica a cestuua in limitele stabilite de legislatie.
Caracterele juridice:
- Sinalagmatic, partile isi asuma drepturi si obligatii recirpoce ( de ex: concedentul este obligat s
predea concesionarului obiectele concesiunii n starea i termenele prevzute de contractul de
concesiune; concesionarul este boligat sa plateasca redeventa, s restituie concedentului, la
expirarea contractului de concesiune sau n cazul rezilierii lui, bunurile n starea n care le-a
preluat, inndu-se cont de uzura natural a acestora).
- Comutativ, la momentul incheierii contractului, partile is cunosc intinderea prestatiilor la care se
obloga.
- Cu titlul oneros, ambele parti urmaresc obtinerea unui profit, fiind realizat atit interesul public al
statului cit si interesul personal al concesionarului.
- Cu executare succesiva, se datoreaza faptului ca concesionarul isi executa prestatiile prevazute de
contract in mod continuu, pe toata durata concesiunii, iar concedentul ii revine obligatia ca pe
parcursul concesiunii sa nu intervina in activitatea economica a concesionarului
- Consensual, forma scrisa exprmindu-se ad probationem nu ad validitatem.
- Intuitu personae, partea contractanta in calitate de concesionar trebuie sa-si execute personal
obligatiile contractuale.
1.2.

Caracterizai elementele contractului de concesiune. Analizai natura juridic a contractului


de concesiune.
Prile numite concedent si o persoana privat numita concesionar. Calitatea de concedent o are: a)
Guvernul, n cazul concesionrii terenurilor i altor resurse naturale. n acest caz contractul de concesiune
se va ncheia ntre concesionar i organul central de specialitate al administraiei publice autorizat de
Guvern; b) organele centrale de specialitate i autoritile administraiei publice locale, n limitele
competenei lor, n cazul concesionrii bunurilor ntreprinderilor de stat (municipale), a altor obiecte
economice.
Norma in cauza este extrem de nereuit pentru ca motivul atribuie calitate de concedent autorit ilor
neimputernicite sa gestioneze un bun sau o activitate, iar in ce privete servicii nu determina concedent.
Concedent trebuie sa fie autoriti adm publice centrale in cazul concesionarii bunurilor proprietate
publica a statului a activitilor si serviciilor de interes national, si autorit i amd lublice locale. In cazul
concesionarii bunurilor proprietate publica a Unitilor adm teritoriale, activitilor si serviciilor de interes
local.
Concesionari pot fi persoane fizice i juridice (cu orice forma organizatorica juridice cu exceptia
ntreprinderii de stat sau municipale) din Republica Moldova i din alte state.
Concesiunea se admite n toate ramurile economiei i cuprinde toate genurile de activitate, dac aceasta nu
contravine legislaiei. Pot face obiectul concesiunii: a) terenurile i alte resurse naturale, prospectarea,
explorarea i valorificarea acestora; b) bunurile mobile i imobile ale domeniului public ori privat al

statului sau al unitilor administrativ-teritoriale; c) lucrrile i serviciile de interes public naional sau
local. Se admite concesionarea concomitent a mai multor obiecte n scopul exploatrii lor n complex.
Caracteristicile de baz (juridice, ecologice, tehnice i arhitectural-urbanistice) ale obiectelor concesiunii
se aduc la cunotina concesionarilor.
Obiect contractului de concesiune il constituie gestiunea privat a unui serviciu public al unui bun public
sau executare unei activiti publice de catre o persoana fizica sau juridica. In principiu orice serviciu
public poate fi concesionat cu exceptia serviciilor care presupun exerciiul suveranitii de stat, de
exemplu justiia, aprarea nationala, etc. In categoria de servicii pbulice pot fi: transportui publice,
autostrazi, padurile publice, infrastructurile rutiere, feroviare si aeroporturile civile, servcii postale, etc.
Activitati publice sunt cele legat de cursurile de apa naturale si artificiale, lucrari de gospodarie a apelor
aferente, statii si instalatii de masurari hidrologice, meteorologice, etc. In categoria de bunuri care pot
constitui pot fi terenuri de toate categoriile si alte surse naturale, bunuri mobiel si imobile. Terenurile
destinate ocrotirii naturii, terenurile cu patrimoniu arheologic, terenurile de valoare istorico-cultural i
terenurile fondului silvic pot fi concesionate n condiiile legi cu privire la concesiune i cu respectarea
prevederilor legilor speciale care reglementeaz regimul juridic al acestor terenuri.
Termenul contractului poate fi stabilit de catre concedent si de catre ambele parti de comun acord, dar nu
poate depasi perioada de 50 de ani. La expirarea termenului, concesionarul are dreptul preferential de a
prelungi contractul daca au fost respectate clauzele lui.
Redevena reprezinta o suma de bani pltit de catre concesionat concedentului, in schimbul incredintarii
exploatrii unui serviciu public, al unei activiti economice sau a unor bunuri proprietate publica.
Redeventa se stabilete in bani, in natura sau forma mixta, sub forma de plti de o singura data care este
denumita bonus, renta; sau plti pentru extracia resurselor naturale sau fabricarea produciei numite
royalty. Plile bonus sunt sume fixe care se pltesc anticipat pentru concesionarea obiectului respectiv.
Cuantumul rentei este stipulat in contract, concedentul poate stabili renta in cote progresive. Iar royalty
reprezinta plti periodice ce se achita sub forma de defalcari din costul productieisau sub forma de taxe pe
unitate de produs, in moment nceperii extraciei resurselor naturale. Plile royalty nu cad sub incidena
sistemului de faciliti fiscale. Cuantumul i formele plilor menionate, precum i modul i termenele
achitrii lor se stabilesc n contractul de concesiune. Redeventa poate fi stabilita pentru exploatarea tuturor
obiectelor concesiunii in ansamblu sau pentru fiecare obiect aparte.
Forma scrisa a contractului.
Natura juridica a contractului de concesiune este dubla de drept civil si de drept adminsitrativ. Structura
contractului cuprinde o parte formala dictata de autoritate administrativ supusa unui anumit regim juridic
si o parte pur contractuala ce cuprinde clauze ce pot fi negociate de pri si care este guvernata de regulile
de drept civil. Unii autori califica contractul mai intii ca un act adminsitrativ de gestiune si apoi ca un
contract adminsitrativ. Calificarea precum ca este un act sau contract adminsitrativ nu estea cea mai
reusita din urmatoarele considerente: nu presupuen o subordonare adminsitrativa, nu exista control
ierarhic, de sacntionare, de suspendare sau de anulare a acetelor incheiate de concesionar, precum si alte
prerogative specifice dreptului adminsitrativ. Astfel afirmarea ca este un contract adminsitrativ, reiesind
din faptul ca este o parte este statul sau unitile administrativ-teritoriale cesioneaz (transmite) unui
investitor (persoan fizic sau juridic,inclusiv strin), care tranmsit in cesiune terenurile i alte resurse
naturale, prospectarea, explorarea i valorificarea acestora; b) bunurile mobile i imobile ale domeniului
public ori privat al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale;c) lucrrile i serviciile de interes
public naional sau local.clauzele contractuale sunt cele care se stabilesc in urma acordului de vointa
dintre concedent si concesionar, pe pozitie de egalitate.
1.3.

Pronunai-v asupra particularitilor i specificului contractului de concesiune, evideniind


principalele deosebiri i asemnri ale contractului dat cu alte contracte civile asemntoare.

Concesiunea serviciilor publice se deosebeste de alte contracte,motiv pentru care se impun urmatoarele
delimitari.

Contract de achizitii publice- o numita entitate achizitoare dobindeste un anumit bun ori isi procura o
anumita lucrare, operatiuni dupa care contract de achizitie publica inceteaza, in cazul contractului de
concesiune, concesionarul lucrarea avuta in vederea de concedent, acesta ii concesioneaza si exploatarea
activitatii si/sau a serviciului public aferent lucrarii efectuate. Concesionarul este mai intii antrerpenor si
de-abia dupa finalizare lucrarii va deveni si concesionar.
Contract de concesiune se aseamana cu contractul de achizitii prin ceea ca ambele contracte se
incredinteaza unei persoanei private efectuarea de lucrari necesare pentru desfasurarea unui serviciu
public. Spre deosebire de contract de achizitii, prin contract de concesiune, concesionarului i se
incredinteaza atit efectuarea lucrarilor, cit si exploatarea serviciului pentru care lucrarea a fost.
Deasemenea, concesionarul isi recupereaza investitiile din redeventele platite de utilizatorii serviciului
public.
Referitor la concesionarea de bunuri, alaturi de inchiriere, permite unei persoane private sa posede si sa
foloseasca un bun scos din circuitul civil, apartinind statului sau unitatilor adm.teritoriale.
Insa aceasta varietate a concesiunii se deosebeste de gestiunea economica prin aceea ca titularul dreptului
de concesiune este o persoana privata, iar titularul dr.de gestiune economica este intreprinderea de stat sau
ce municipala. In afara de aceasta dr de gestiune economica se constituie prin act administrativ, iar d rde
concesiune apare in baza unui contract. Concesiunea de activitati economice prrmite unei persoane private
posibilitarea de a desfasura anumite activitati de exploatare a resurselor naturale.

2.Vnzarea drepturilor litigioase.


2.1. Definii dreptul litigios, descriei caracterele juridice ale contractului de vnzare-cumprare a
drepturilor litigioase.
Un drept este litigios n cazul n care este incert, contestat sau contestabil de debitor sau n cazul n care a
fost intentat o aciune ori se poate prezuma c aciunea va fi necesar.
2.2. Caracterizai modul de realizare a retractului litigios.
Manifestarea unilaterala de vointa prin care debitorul unui drept litigios - transmis de catre (titular sau)
creditor unei alte persoane, printr-un contract de vanzare-cumparare sau printr-o cesiune de creanta cu titlu
oneros - poate sa stinga litigiul si totodata obligatia sa, oferind cesionarului (cumparatorul dreptului) adica noului sau creditor - suma (pretul) cu care aceasta a cumparat efectiv creanta (sau dreptul) de la
cedent, impreuna cu toate cheltuielile cumpararii si cu dobanzile aferente de la data platii cesiunii.
Deci cind se instraineaza un drept litigios, debitorul dreptului litigios poate sa-l inlature din proces pe
cesionar, prin plata sumei cu care a cumparat dreptul litigios, in acets mod se stinge procesul care a fost
intentat impotriva lui. Daca n-ar fi fost retractul litigios, cesionar desi a cumparat creanta la un pret
inferior, il va urmari pe debitor la valoarea nominala a creantei. Nu are importanta daca obiectul vinzarii
este un drept real sau de creanta.
Conditiile exercitarii retractului litigios sint:
- Dreptul cedat sa fie litigios, un drept este litigios n cazul n care este incert, contestat sau
contestabil de debitor sau n cazul n care a fost intentat o aciune ori se poate prezuma c
aciunea va fi necesar. Simpla intentie procesuala nu justifica retractul litigios. Dar retractul va fi
admis in orice faza a procesului, inclusiv in timpul recursului, pina in momentul in care hotarirea
ramine definitiva.
- Sa existe o vinzare, , o cedare onoroasa a dreptului litigios. Daca dreptul litigios a fost donat, lasat
prin testament,in caz de shcimb, retractul litigios nu mai este posbil, deoarece lipseste pretul, si
nici incercare de a spicula din partea cesionarului. Pretul cesiunii trebuie sa fie inferior creantei
nominale, deoarece , in caz contrar, retractul litigios nu se justifica.

Debitor sa-si manifesta intentia de a exercita retractul litigios. Vointa se va manifesta fie in fata
instantei care solutioneaza fondul litigiului, fie printr-o notificare pe care o va comunica
cesionarului.

Legea prevede interdictii pentru relizarea retractului litigios: judectorii, avocaii, notarii, procurorii i
executorii judectoreti nu pot dobndi drepturi litigioase sub sanciunea nulitii absolute. Retractul nu
poate fi exercitat in caz ca vinzarea este facuta fata de un vreditor pentru a i se placti ceea se i se
datoreaza, fa de un coproprietar sau fa de un motenitor al bunului care este obiectul dreptului litigios
i nici n relaiile dintre comerciani. De asemenea, nu poate fi exercitat dreptul dac exist o hotrre
judectoreasc prin care se confirm dreptul litigios sau dac acest drept a fost stabilit i litigiul este
pregtit pentru a fi judecat.
2.3. A i-a vndut lui B (necomerciant) dreptul de crean litigios fa de C, rezultat din contractul de
mprumut, la preul de 200 000 lei (valoarea nominal a creanei cu dobnzi constituia 300 000 lei).
Fiind informat despre vnzare, debitorul C l-a informat pe cumprtor despre dorina sa de a
desfiina vnzarea, prelund dreptul de crean, pltindu-i 200 000 lei i restituindu-i cheltuielile de
vnzare. Cumprtorul a refuzat oferta. Soluionai litigiul. Se va shimba soluia dac vnztorul i
cumprtorul sunt comerciani? Argumentai rspunsul.
Retract litigios consta in faptul ca debitorul cumpara la un pretul care trebuie sa fie inferior creantei
nominale, deoarece , in caz contrar, retractul litigios nu se justifica. Insasi debitorul a inaintata sa cmpere
la pretul nominal al creantei de 200000 lei si plus cheltuielile de vinzare. n cazul n care un drept litigios a
fost vndut, cel de la care se reclam este eliberat dac pltete cumprtorului preul vnzrii, cheltuielile
de vnzare i dobnda pentru pre i pentru cheltuielile de vnzare calculat de la data cnd preul i
cheltuielile au fost pltite.
Rectractul litigios este interzis in relatiile cu comercianti, aceasta este rpevazut expres in cod civil. Astfle
in cazul in care vinzatorul si cumparatorul sunt comercianti, nu este posibil retract litigios.

Testul nr. 5
1. Noiuni generale privind contractul de locaiune.
1.1. Redai noiunea i caracterele contractului de locaiune;
Prin contractul de locaiune, o parte (locator) se oblig s dea celeilalte pri (locatar) un bun determinat
individual n folosin temporar sau n folosin i posesiune temporar, iar aceasta se oblig s plteasc
chirie.
Locatiunea este contractul prin care o parte, numita locator, se obliga sa asigure celeilalte parti, numita
locatar, folosinta unui lucru pentru o anumita perioada, in schimbul unui pret, numit chirie.
Contract de locatiune este unul sinalagmatic intrucit da nastere la drepturi si obligatii pentur ambele pr i.:
astfel locatorul se obliga sa asigure folosin temporara a bunului, iar locatarul se obliga sa plteasca
chirie. Locatiunea este un contract cu titlul oneros, intrucit in schimb folosinei bunului se pltete o chirie
determinata sau cel putin determinabila. In cazul in care folosin bunului ar fi data fara obligaia pltii
unei chirii nu vom mai fi in prezenta contractului de locatiune, ci celui de comodat. La stabilirea
cuantumul chiriei se ia in consideratie un sir de circumstante: termenul, obiectul si componenta lui, uzura
bunului, intensivitatea folosirii bunului si altele. Chiria in contract de locatiune de regula se stabile te in
bani dar legislatia RM nu interzice si achitarea ei in natura sau in alt mod. Daca obiectul locatiuneii este
utilizat pentur fabricarea unui bun sau prestarea unor servicii, chiria poate fi achitata prin transmiterea
unei pri a bunului produs sau prin prestarea unor servicii. Contract de locatiune e unul comutativ in care
existena si ntinderea obligatiilor nu depinde de ntmplare si dei nu exista anse de ctig sau de pierdere
pentru pri. Este unul consensual care se incheie prin acord de vointa a partilor fara careva formalit i. La
fel contract de locatiune cu executare succesiv in timp durata folosirii bunului, presupune executarea prin

mai multe prestatii esalonate in timp; este de esena locatiunii, locatorul asigura folosirea bunului pina la
incetarea contractului, iar chiria este calculata dupa durata folosinei si timpul se are invedere chiar daca
ea sa fixat in mod global. Locatiunea este unul transtiv de folosin , spre deosebire de vinzare cumparare,
locatiunea nu transmite un drept real ci doar unul de creana, constnd in folosin temporara sau in
folosin si posesie temporara.
1.2. Cum credei, nenregistrarea n termen a contractului de locaiune n registrul bunurilor
imobile are ca efect:
nulitatea contractului;
imposibilitatea probrii lui cu martori;
inopozabilitatea fa de teri.
Argumentai poziia.
Contractul de locaiune a unui bun imobil pe un termen ce depete 3 ani trebuie nscris n registrul
bunurilor imobile. Nerespectarea acestei reguli are ca efect inopozabilitatea contractului fa de ter.
Efecte ale nerespectarii formei scrise, partile vor fi lipsite de posibilitatea dovedirii faptului incheierii
contractului prin proba cu martori. Insa in cazul in care termenul depaseste 3 ani,contractul trebuie
inregistrat in registrul bunurilor imobile, atunci consecinta nerespectarii este inopozobilitatea fata de terti.
Deci contractul este valabil incheiat, nefiind declarat nul, insa decade propa cu martori sau opozabiliattea
fata de terti.
1.3. Analizai locul contractului de locaiune n sistemul contractelor civile, delimitndu-l de alte
contracte civile asemntoare.
Locatiunea este un contract distinct ce face paarte din categoria contractelor speciale, reglementate de
Codul civil, care se particularizeaza prin caracterele sale juridice. Dinstinctia locatiunii nu este absoluta,
deoarece prezinta deosebiri si asemanari cu celelalte contracte.
Prin contractul de locaiune, o parte (locator) se oblig s dea celeilalte pri (locatar) un bun determinat
individual n folosin temporar sau n folosin i posesiune temporar, iar aceasta se oblig s plteasc
chirie. Prin contract de comodat o parte (comodant) d cu titlu gratuit un bun n folosin celeilalte pri
(comodatar), iar aceasta se oblig s restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat. Chiria
este elementul ce deosebeste locatiunea de comodat. Termenul maxim al contractului de locatiune este de
99 ani, pe cind in cazul comodatului daca nu se stipuleaza termenul, se restituie la sfirsitul valorificarii
bunului. In cazul restituiri anticipate, comodatarul este obligat sa-l restituie la cererea comadantului, pe
cind in cazul locatiunii, locatorul nu poate cere restituirea bunului inainte de termen stabilit.
Arenda este contractul ncheiat ntre o parte proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri i
de alte bunuri agricole (arendator) i alt parte (arenda) cu privire la exploatarea acestora pe o durat
determinat i la un pre stabilit de pri. Dar locatiunea pentru bunuri mobile si imobile. Ambele sunt
contracte oneroase, sinalagmatice, comutative, translative de folosinta. Arenda reprezinta o varietate a
loctaiunii, fapt confirmat prin: contractului de arend se aplic n modul corespunztor dispoziiilor cu
privire la locaiune n msura n care prezentul capitol nu prevede altfel.
Prin contractul de leasing, o parte (locator) se oblig, la cererea unei alte pri (locatar), s asigure
posesiunea i folosina temporar a unui bun, cumprat sau produs de locator, contra unei pli periodice
(rate de leasing). La baza contractulu de leasing sta contractual de locatiune, fapt confirmat prin:
Contractului de leasing i se aplic, n mod corespunztor, dispoziiile privind contractul de locaiune n
msura n care prezentul capitol sau legea cu privire la leasing nu prevede altfel. Atit in cadrul locatiunii,
cit si in cadrul leasingului, locatorul se oblige sa asigure locatarului posesia si folosinta temporara a
bunului. La operatiunile de leasing sunt trei parti: locatar, locator si furnizorul(vinzatorul). Contractul de
leasing se poate raportat la trasnlativ de proprietate in cazul in care locatarul cumpara bunul. In cazul
leasingului, a expirarea contractului de leasing, locatorul va respecta dreptul de opiune al locatarului de a

cumpra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a nceta raporturile contractuale. Pe cind la
locatiunea, la expirarea locatarul este boligat sa restituie bunul.
2. Contractul de donaie.
2.1.
Descriei condiiile de form pe care trebuie s le ntruneasc contractul de donaie.
Contract de donatie in dependenta de costul obiectului, poate fi incheiat in una din trei forme: verbala,
simpla scrisa, scrisa cu autentificare notariala. In primul rind forma contractului depinde de obiectul si
costul lui. contract de donaie urmeaz sa mbrace forma cerut de lege pentru vinzarea, nstrinare a
bunului care reprezint obiectul contractului. Astfel contract de Donaie a terenurilor, bunurilor imobile
urmeaz a fi ncheiat in forma autentica. Contract de doantie a carui obiect depaseste suma de 1000 de lei
la fel trebuie in forma scrisa. Iar contract de donaie a ntreprinderii ca un complex patrimonial unic
urmeaz a fi ncheiat in forma autentica si nregistrat la camera nregistrrii de stat in registru comercial de
stat. pu contracte de donaie care conin promisiunea de a transmite in viitor un bun se impune respectare
formei autentice. Nerespectare formei autentice nu duce la nulitate daca promisiunea este indeplinita, cu
excepia care au ca obiect bunuri pu ca a cror nstrinare se impune forma autentica. In rest contract de
Donaie urmeaz a fi ncheiat potrivit cerintelor generale referitoare la forma actului juridic civil.
2.2 Determinai condiiile de revocare a contractului de donaie stabilite de legislaia n vigoare.
Analizai fiecare condiie n parte. Stabilii mecanismul de revocare a contractelor de donaie.
Donaia poate fi revocat dac donatarul a atentat la viaa donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia,
dac se face vinovat de o alt fapt ilicit fa de donator sau fa de o rud apropiat a acestuia, situaii
care atest o ingratitudine grav, sau dac refuz fr motive ntemeiate s acorde donatorului ntreinerea
datorat.
Rpin urmare legea stabuileste expres si exhaustiv temeiurile de revocare pentru ingratitudine:
- Atentatul la viata donatorului sau a unei persoane apropiate a acestuia;
- Savirsirea cu vinovatie a unei fapte ilicite fata de aceste persoane care demosntreaza o
ingratitutdine grava;
- Refuzul neintemeiat de a acorda donatorului intretinerea datorata.
Un temei de revocare constituie in cauza cind donatarul se face vinovat de o alta fapta ilicita fata de
donator sau face de o ruda apropiat a acestuia. In acest caz este vorba de acte de cruzime ce vizeaz
integritatea corporal, sntate persoanei injuriile care aduc sau ating onoarea, demnitatea sau Reputaia
donatorului. Ori a rudelor apropiate a acestuia, gravitatea crora se apreciaz de inst de judecat.
Dreptul de a cere revocarea donatiei pentru ingratitudine este un drept strict individual si apartine numai
donatorului si rudei apropiate, impotriva careia au fost savirsite oarecare actini ilicite. Revocarea donatiei
pentru ingratitudine reprezinta o sanctiune personala impotriva donatarului vinovat si nu poate avea
anumite efecte negative pentur terti.
Dac donaia este revocat, se poate cere restituirea bunului donat.
Revocarea donaiei poate fi fcut doar n decursul unui an din momentul n care cel ndreptit s revoce
a luat cunotin de motivul de revocare.
Aciunea de revocare a donaiei nu poate fi naintat contra motenitorilor donatarului, nici de motenitorii
donatorului mpotriva donatarului, cu excepia cazului cnd donatorul a decedat pn la expirarea
termenului de un an.
Un alt temei de revocare este neindeplinirea sarcinei, donatorul poate revoca denotia. Revocarea donatiei
pentru acest temei legal este posibila in aceleasi conditii si produce aceleasi efecte juridice ca rezolutiunea
contractelor sinalagmatice.
2.3. Spe: Bunelul lui Zubco a promis nepotului su, c la atingerea majoratului i va oferi n dar
un automobil de marca Toyota. Automobilul a fost procurat, ns, deoarece nepotul nu dispune de
carnet de ofer, bunelul a decis s pstreze automobilul, druindu-i nepotului de ziua naterii
ntreaga sa bibliotec (de o valoare mult mai mare). Nepotul a refuzat s primeasc crile n dar i
s-a adresat cu aciune n justiie pentru a solicita executarea contractului de donaie n natur;

Oferii soluia legal. Argumentai rspunsul.


Pentru a produce efecte, contractul care conine promisiunea de a transmite n viitor un bun trebuie ncheiat n
form autentic. Nerespectarea formei nu afecteaz valabilitatea donaiei dac promisiunea este ndeplinit, cu
excepia contractelor care au ca obiect bunuri pentru a cror nstrinare se cere form autentic. Donatorul este
ndreptit s refuze ndeplinirea promisiunii de a transmite un bun dac i este imposibil, innd cont de celelalte
obligaii ale sale, s ndeplineasc promisiunea fr ca prin aceasta s-i pericliteze propria ntreinere
corespunztoare sau executarea obligaiilor sale legale de ntreinere a unor alte persoane. Donatarul nu poate cere
despgubiri.
Deci instanta va refuza cererea nepotului, pe motiv ca contractul nu a fost incheiat cu respectarea formei autentice,
deoarece pentru promisuunea de a trasnmite automobilul era necesar forma autentica, astfel nefiind posibil
executarea silita a contractului in natura.doar daca automobilul era transmis atunci nu era afectata valabilitatea
donatiei. La fel este la dispozitia nepotului de a refuza sa primeasca cartile care sunt de o valoare mult mai mare.

Testul nr. 6
1.

Noiunea contractului de administrare fiduciar.

1.1. Relatai noiunea contractului de administrare fiduciar.

Prin contractul de administrare fiduciar, o parte (fondator al administrrii, fiduciant) pred bunuri n
administrare fiduciar celeilalte pri (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se oblig s
administreze patrimoniul n interesul fondatorului administrrii.
1.2. Determinai caracterele juridice i particularitile contractului de administrare fuduciar;

Contractul de administrare fiduciar este un contract real, cu titlu gratuit sau oneros, i n funcie de acesta
- unilateral sau sinalagmatic. Fiind un contract real, fapt ce rezult din definiia legal a acestuia
(art. 1053, alin. 1 CC), contractul de administrare fiduciar se consider ncheiat n momentul predrii
ctre fiduciar a bunurilor n administrare fiduciar. Contractul de administrare fiduciar poate fi att cu
titlu gratuit, ct i cu titlu oneros, fapt ce rezult din prevederile art. 1057, alin. 1 CC, potrivit cruia
administratorul fiduciar nu este remunerat pentru activitatea sa dac prile nu au convenit altfel sau dac
aceasta nu rezult dinlege. Astfel, caracterul oneros al contractului de administrare fiduciar poate fi
determinat att d econtract, ct i rezulta din lege. Contractul de administrare fiduciar cu titlu oneros este
un contract sinalagmatic, deoarece fiecare dintre pri se oblig reciproc i obligaiile prilor sunt
corelative. Astfel, administratorul fiduciar se oblig s administreze patrimoniul primit n interesul
fondatorului administrrii, iar acesta din urm se oblig s-1 remunereze pentru serviciile de administrare.
De altfel, contractul deadministrare fiduciar cu titlu gratuit, de regul, este de asemenea sinalagmatic,
deoarece potrivit art. 1057, alin. 3 CC cheltuielile de administrare fiduciar le suport fondatorul
administrrii dac legea sau contractul nu prevede altfel. n cazul n care ns legea sau contractul prevd
faptul c cheltuielile de administrare fiduciar le suport administratorul fiduciar, putem vorbi despre
caracterul unilateral al contractului de administrare fiduciar. n acest caz fiduciantul se bucur de drepturi
i nu se oblig fa de fiduciar, cum ar fi n cazul contractului de administrare fiduciar cu titlu oneros.
Aadar, contractul de administrare fiduciar cu titlu gratuit poate fi att sinalagmatic,ct i unilateral dac
legea sau contractul l determin ca atare. Contractul de administrare fiduciar este cu executare succesiv,
fiduciarul svrind acte juridice i materiale pe ntreg parcursul perioadei de aciune a contractului.
Administrarea fiduciar reprezint un institut relativ nou pentru legislaia civil a Republicii Moldova.
Contractul de administrare fiduciar reglementeaz raporturile juridice de administrare a patrimoniului
strin n interesul proprietarului acestuia sau a terului indicat de el.Deseori proprietarul unui patrimoniu

sau persoana determinat de ctre acesta "nu dispun de timp,calificare, ba chiar i competen n ceea ce
privete administrarea proprietii. Anume din acesteconsiderente este raional de a recurge la institutul
administrrii fiduciare, deoarece acesta permite proprie-tarului de a obine foloase nefiind implicat n
procesul de administrare a patrimoniului su.Institutul administrrii fiduciare este foarte util n ceea ce
privete administrarea i ngrijirea patrimoniului proprietarului, fapt ce ne determin s credem, fr
ndoial, n succesul acesteinovaii a legislaiei civile naionale.Administrarea fiduciar a patrimoniului
fiduciantului presupune nfptuirea de ctreadministratorul fiduciar att a actelor juridice, ct i a celor
materiale.
Esena contractului de administrare fiduciar const i n faptul transmiterii spre administrare a
patrimoniului proprietarului ctre administratorul fuduciar, ceea ce presupune nfptuirea de ctre acesta a
unui ir de acte juridice i mateiale n raport cu patrimoniul respectiv, n acest scop proprietarul transmite
fiduciarului bunurile sale, mputernicindu-l cu anumite atribuii n limitele crora trebuie efectuate actele
juridice i faptice menionate mai sus. n aceste condiii contractul de administrare fiduciar nu este totui
un contract translativ de proprietate, actul de transmitere n aces caz fiind doar o premis ce-i ofer
fiduciarului posibilitatea de a-i executa obligaiile i exercita drepturile nscute din acest contract.
1.3. Evideniai principalele deosebiri i asemnri a contractului de administrare fiduciar cu alte

instituii de drept civil (mandat, comision etc.).


n sistemul contractelor de prestri servicii contractul de administrare fiduciar conform doctrinei este
unul de sine stttor, specificul cruia const n faptul c comparativ cu celelalte contracte similare:
mandatul, comisionul s.a, acesta prezint particulariti i a contractelor reale astfel nct, ar putea fi
stabilitla hotarul dintre aceste categorii de raporturi reale i obligaionale. Comparativ cu contractul
decomision i mandat administrarea presupune ntotdeauna executarea att a unor acte materiale, ct
i juridice. De asemenea, comparativ cu mandatul fiduciarul particip n cadrul raporturilor contractuale
cu terii n nume propriu, iar spre deosebire i de comision acesta este obligat s-iinformeze pe acetia de
statutul su.
Prin contractul de mandat o parte (mandant) mputernicete cealalt parte (mandatar) de a o reprezenta la
ncheierea de acte juridice, iar aceasta, prin acceptarea mandatului, se oblig s acioneze n numele i pe
contul mandantului. Contract de mandat si adminsitrare fiduciara, deosebirea esentiala consta in faptul ca
mandatarul incheie actele juridice in nume si pe contul mandantului, pe cind la administrare fiduciara in
nume propriu. la adminsitare fiduciara, adminstratorul fiduciar infaptuieste si asigura conservarea,
pastrarea patrimoniului transmis si obtinerea beneficiului, infaptuind deci acte juridice si materiale.
Ambele contracte sunt cu titlul gratuit, insa pot fi si oneros doar in cazul prevazut de lege sau de contract;
legea admite caracterul gratuit i oneros al contractului, prile urmnd s aleag felul acestuia.
Prin contractul de comision, o parte (comisionar) se oblig s ncheie acte juridice n nume propriu, dar pe
contul celeilalte pri (comitent), iar aceasta s plteasc o remuneraie (comision). n al doilea rnd,
comisionarul i fiduciarul svresc aciunile din nume propriu, personal dobindind drepturi si asumindusi obligatii. Aceasta se explic prin faptul c n procesul de ncheiere a diferitor contracte cu persoane ce
iau parte la raporturile juridice, drepturile i obligaiile care apar se rsfrng asupra comisionarului i
fiduciarului. Principalul criteriu de delimitare dintre expediie i comision const n scopul i obiectul
contractelor. n cazul contractului de comision, obiectul l constituie ncheierea de ctre comisionar a
actelor juridice n nume propriu i pe cheltuiala comitentului, iar scopul contractului se reduce la
protejarea intereselor comitentului n toate aceste aciuni.
Cu alte cuvinte, scopul i obiectul contractului de comision se rezum la acte juridice, indiferent din ce
domeniu acestea fac parte, locaiune, leasing, transport, servicii turistice, comerul cu amnuntul etc., pe
cnd scopul i obiectul n contractul de administrare fiduciara consta in actiunea de gestiunea a bunurilor
sua universalitatii de bunuri. Comisionul este cu titlul oneros, comitentul este obligat s acorde
comisionarului remuneraia stabilit de contract sau de uzane; comisionarul poate pretinde plata
comisionului chiar i n cazul n care executarea actului juridic ncheiat de el nu a avut loc, dar faptul

acesta se datoreaz vinoviei comitentului sau se afl n legtur cu personalitatea lui. Administrarea
fiduciara este cu titlul gratuit, remuneratia urmind a fi platita fiduciarului numai daca aceasta este prevazut
de lege sau de contract.
Deosebirea contractului de administrare fiduciar fa de alte contracte ce fac parte din familia
contractelor de prestri servicii comport unele trsturi juridice specifice care-1 individualizeaz dup
cum urmeaz: 1) contractul de administrare fiduciar presupune svrirea de ctre administratorul
fiduciar atit a actelor juridice, cit i actelor materiale n ceea ce privete bunurile transmise n administrare
fiduciar;2) actele ntreprinse de ctre fiduciar n ordinea administrrii bunurilor fiduciantului sunt
svirite n numele administratorului fiduciar, ns pe riscul i n interesul fondatorului administrrii
fiduciare; 3) contractul de administrare fiduciar poate fi executat atit n interesul fondatorului
administrrii fiduciare, cit i n interesul unei tere persoane desemnate de ctre acesta; 4) transmiterea
bunurilor n administrare fiduciar este o form de realizare a mputernicirilor proprietarului acestor
bunuri, acesta determinnd scopul constituirii administrrii fiduciare i volumul mputernicirilor transmise
administratorului fiduciar; 5) transmiterea bunurilor n administrare fiduciar nu comport trecerea
dreptului de proprietate asupra acestor bunuri de la fiduciant la fiduciar, deoarece nsi actul de
transmitere constituie doar o premis care-i ofer fiduciarului posibilitatea de a-i executa obligaiile i ai exercita drepturile nscute din contractul de administrare fiduciar. Respectiva trstur a contractului
de administrare fiduciar l deosebete pe acesta de contractele translative de bunuri (de proprietate sau de
posesie i folosin), n care transmiterea bunului este echivalent executrii obligaiilor contractuale de
ctre o parte contractant. Cu toate acestea, proprietarul bunurilor transmise n administrare fiduciar
(fiduciantul) nu-i poate exercitadrepturile ce constituie desmembrmintele dreptului de proprietate atita
timp cit este n vigoare contractul de administrare fiduciar.
2. Contractul de vnzare-cumprare.
2.1. Identificai subiecii crora legislaia nu le permite (s fie -vnztor sau cumprtor) s fie
parte la contractul de vnzare-cumprare (incapaciti speciale).
Pentru c de v/c legea prevede anumite incapacitati speciale . Aceste incapacitati sunt niste interdictii de a
vinde sau de a cumpara.
Astfel:
- Conform Codului civil, Tutorele i curatorul, soul i rudele acestora de pn la gradul al patrulea
inclusiv nu au dreptul s ncheie convenii cu persoana pus sub tutel sau curatel, cu excepia
transmiterii ctre aceasta a averii prin donaie sau n folosin gratuit.
- Mandatarul nu poate ncheia acte juridice n numele mandantului cu sine nsui, chiar i prin
reprezentant, cu excepia cazului cnd este autorizat expres sau cnd mandantul cunoate faptul i
nu obiecteaz mpotriva lui.
Mandatarii insarcinati sa vinda un bun nu il pot cumpara. Aici este vorba atit de reprezentantii
legali cit si de cei conventionali. Ratiunea acestei interventii este de a evita conflictul de interese
intre calitate de vinzator si cea de cumparator.
- Judecatorii,avocatii,notarii, procurorii si executorii judecatoresti, la fel nu pot procura drepturi
litigioase sub sanctiunea nulitatii absolute.
- Cumpararea terenurilor agricole si forestiere.legea cu privire la pretul normativ si modul de
vinzare-cumparare a pamintului prevede dreptul de vnzare-cumprare a terenurilor cu destinaie
agricol aparine statului, persoanelor fizice ceteni ai Republicii Moldova, precum i persoanelor
juridice al cror capital social nu conine investiii strine.o ipoteza similara este si la terenurile cu
destinatie agricola si ale fondului silvic care se vidn numai persoanelor fizice si persoanelor
juridice ale RM.
2.2 Determinai dac vnztorul este obligat sau nu s transmit cumprtorului bunul n termen i
fr vicii. Caracterizai prevederile codului civil la acest subiect.

Vnztorul trebuie s predea bunul: a) la data stabilit n contract sau la data care poate fi dedus din
contract; b) n orice moment n cursul perioadei stabilite n contract sau determinate prin referire la
contract, cu excepia cazului n care din mprejurri rezult c alegerea datei revine cumprtorului; c)
ntr-un termen rezonabil calculat de la data ncheierii contractului, n celelalte cazuri.
Contractul de vnzare-cumprare se consider ncheiat cu clauze de executare strict la data stabilit dac
din contract rezult clar c, la nclcarea acestui termen, cumprtorul pierde interesul fa de executarea
contractului. Vnztorul poate executa contractul cu clauze de executare strict la data stabilit, nainte de
acest termen sau dup el numai cu consimmntul cumprtorului.
Obligatia de a preda bunul in termen. Daca in c nu e stabilit altfel, vinzatorul se obliga sa remita
concomitent cu predarea bunului documentele referitoare la bun prevazute de lege sau contract) . Lista
documentele referitoare la bun, de cele mai dese ori se specifica in c, insa putem evidentia 2 categorii: *
Documente necesare pentru plata bunului,documentele de trasnport(scrisoare de trasura,
conasamentul,certificat de calitate,polita de asigurare) *Documentatia tehnica
sub forma de
scheme,instuctiuni necesare pentru folosirea bunului potrivit destinatiei. Daca in c v/c nu s- a stabilit
termenul predarii,vinzatorul trebuie sa predea bunul la data care poate fi dedusa din c. Data predarii
bunului se deduce din c atunci cind acesta contine clauze de tipul-vinzatorul va preda bunul
cumparatorului,in termen de 10 zile din momentul deschiderii a creditivului sau obtinerii unei garantii
bancare . Deseori termenul de predare a bunului se stabileste sub forma unei anumite perioade de timp. In
acest caz vinzatorul trebuie sa predea bunul in orice moment in cursul perioadei stabile.ex prima decada a
lunei,cu exceptia cazului in care din imprejurari rezulta ca alegerea datei revine cumparatorului Daca
partile nu au convenit in c,asupra termenului de predare a bunului si daca acesta nu se deduce din
c,vinzatorul trebuie sa predea bunul intr-un termen rezonabil calculat de la data incheierii c. C de v/c poate
fi incheiat cu clauze de executare strict la data stabilita. C se considera incheiat cu clauze de executare
strict la data stabilita daca din c rezulta clar ca la incalcarea acestui termen cumparatorul pierde interesul
fata de excutarea c. In acest caz,vinzatorul nu poate executa c inainte de termen sau dupa fara acordul
cumparatorului ,chiar daca acesta nu a exercitat dreptul de a renunta la executarea c.
Vnztorul este obligat s predea bunul fr vicii materiale. Este fr vicii materiale bunul care, la
transferarea riscurilor, are caracteristicile convenite. n cazul n care nu s-a convenit asupra
caracteristicilor, bunul nu are vicii dac: a) corespunde destinaiei stabilite n contract; b) corespunde
utilizrii obinuite i prezint caracteristici care exist n mod obinuit la bunuri de acelai fel i pe care
cumprtorul le poate atepta innd cont de felul bunului. La aceste caracteristici se includ i cele pe care
cumprtorul le poate atepta conform specificaiilor publice ale vnztorului, productorului sau ale
reprezentanilor acestora, ndeosebi prin reclam, cu excepia cazului n care specificaiile nu pot influena
decizia de cumprare.
Exist vicii materiale i atunci cnd asamblarea convenit contractual a fost realizat defectuos de ctre
vnztor sau de ctre ajutoarele lui, precum i atunci cnd bunul trebuie asamblat de cumprtor i acesta l
asambleaz defectuos din cauza indicaiilor de asamblare eronate. Exist viciu material i n cazul n care
vnztorul pred numai o parte a bunului, un alt bun, bunul ntr-o cantitate mai mic dect cea convenit
sau cnd este viciat numai o parte a bunului, cu excepia cazurilor cnd viciul nu exercit o influen
substanial asupra utilizrii bunului.
Vnztorul este obligat s predea bunul fr vicii de natur juridic (liber de drepturile unui ter asupra
lui), cu excepia cazului cnd cumprtorul a consimit s ncheie contractul cunoscnd drepturile terului
asupra bunului. Se consider viciu de natur juridic i situaia n care n registrul bunurilor imobile este
nscris un drept inexistent.
Obligatia de garantie impotriva evictiunii. Dac un ter, n temeiul dreptului su asupra unui bun aprut
nainte de ncheierea contractului de vnzare-cumprare, intenteaz o aciune de eviciune mpotriva
cumprtorului, acesta din urm este obligat s atrag n calitate de coprt pe vnztor i poate opune
terului toate excepiile care le-ar fi putut opune vnztorul.

2.3. Spe: Postu i-a vndut lui Efros un televizor color de fabricaie moldoveneasc la preul de 700
lei. Televizorul era n stare bun de funcionare, ns nu era nou, avnd o vechime de 4 ani. Peste
jumtate de an, soia lui Postu s-a adresat n judecat solicitnd anularea contractului de vnzarecumprare, invocnd pe de o parte neseriozitatea preului, iar pe de alt parte faptul c televizorul
reprezenta proprietatea sa exclusiv nc pn la cstoriei. Efros a obiectat, susinnd c nu avea de
unde cunoate acest fapt la momentul ncheierii contractului. Care sunt cerinele legale referitor la
preul contractului de vnzare-cumprare? Poate oare servi drept temei de declarare a nulitii
contractului motivul invocat de reclamant referitor la neseriozitatea preului? Oferii soluia
legal. Argumentai rspunsul.
Pretul se determina prin acordul partilor. Prile contractante pot ncheia n mod liber, n limitele normelor
imperative de drept, contracte i pot stabili coninutul lor.
Cerintele legale cu privire la pret sunt: Preul bunului trebuie s fie exprimat n bani. Dac n contractul de vnzarecumprare ncheiat ntre comerciani preul bunului nu este determinat n mod expres sau implicit printr-o dispoziie
care permite s fie determinat, se va considera, n lipsa unor prevederi contrare, c prile s-au referit tacit la preul
practicat n mod obinuit n momentul ncheierii contractului n ramura comercial respectiv pentru aceleai bunuri
vndute n mprejurri comparabile. n cazul n care nu exist contracte similare, se va considera, n lipsa unor
prevederi contrare, c prile s-au referit n mod tacit la un pre practicat la data predrii bunurilor.
Pretul trebuie sa fie real si serios, reiesind din aceasta ar putea fi declarat nulitatea contractului doar analizind
circumstantele reale la mometn stabilirii pretului de parti, si existenta a ducerii in eroare de catre cumparator a
vinzatorului.
Convenia ncheiat de unul dintre soi poate fi declarat nul de ctre instana judectoreasc, la cererea celuilalt
so, dac se va stabili c cealalt parte a conveniei a tiut sau trebuia s fi tiut c al doilea so este mpotriva
ncheierii conveniei respective. Cererea privind declararea nulitii conveniei poate fi depus n termen de 3 ani
din momentul cnd cellalt so a aflat sau trebuia s fi aflat despre ncheierea acesteia.

Testul nr. 7
1. Contractul de concesiune.
1.1.
Definii contractul de concesiune i descriei caracterele juridice ale acestuia.
Definitie legala: Concesiunea este un contract prin care statul sau unitile administrativ-teritoriale
cesioneaz (transmite) unui investitor (persoan fizic sau juridic,inclusiv strin), n schimbul unei
redevene, dreptul de a desfura activitate de prospectare, explorare, valorificare sau restabilire a
resurselor naturale pe teritoriul Republicii Moldova, de a presta servicii publice, de a exploata bunurile
mobile i imobile proprietate public a statului sau a unitilor administrativ-teritoriale care conform
legislaiei snt scoase integral sau parial din circuitul civil, precum i dreptul de a desfura anumite
genuri de activitate, inclusiv cele care constituie monopolul statului, prelund gestiunea obiectului
concesiunii, riscul prezumtiv i rspunderea patrimonial.
In doctrina se mentioneaza ca prin contractul de concesiune, o parte cedentul transmite altei parti
concesionarului spre adminsitrare rentabila, pe un termen determinat, in schimbul unei redevente, o
activitate economica, un serviciu public, o subunitate productiva sau un teren proprietate de stat. Esenta
concesiunii prezinta adminsitarea, folosirea, explorarea de persoana fizica sau juridica, inclusiv straina, pe
propriul risc sau pe propria raspundere, a unui serviciu public, bun public, sau executare unei lucrari intru
sporirea si eficientizarea economica a cestuua in limitele stabilite de legislatie.
Caracterele juridice:

Sinalagmatic, partile isi asuma drepturi si obligatii recirpoce ( de ex: concedentul este obligat s
predea concesionarului obiectele concesiunii n starea i termenele prevzute de contractul de concesiune;
concesionarul este obligat sa plateasca redeventa, s restituie concedentului, la expirarea contractului de
concesiune sau n cazul rezilierii lui, bunurile n starea n care le-a preluat, inndu-se cont de uzura
natural a acestora).
Comutativ, la momentul incheierii contractului, partile is cunosc intinderea prestatiilor la care se
obligate.
Cu titlul oneros, ambele parti urmaresc obtinerea unui profit, fiind realizat atit interesul public al
statului cit si interesul personal al concesionarului.
Cu executare succesiva, se datoreaza faptului ca concesionarul isi executa prestatiile prevazute de
contract in mod continuu, pe toata durata concesiunii, iar concedentul ii revine obligatia ca pe parcursul
concesiunii sa nu intervina in activitatea economica a concesionarului
Consensual, forma scrisa exprmindu-se ad probationem nu ad validitatem.
Intuitu personae, partea contractanta in calitate de concesionar trebuie sa-si execute personal
obligatiile contractuale.
1.2. Caracterizai elementele contractului de concesiune. Analizai natura juridic a contractului de
concesiune.
Prile statul sau unit adm.-teritoriale numite concedent si o persoana privat numita concesionar.
Calitatea de concedent o are: a) Guvernul, n cazul concesionrii terenurilor i altor resurse naturale. n
acest caz contractul de concesiune se va ncheia ntre concesionar i organul central de specialitate al
administraiei publice autorizat de Guvern; b) organele centrale de specialitate i autoritile administraiei
publice locale, n limitele competenei lor, n cazul concesionrii bunurilor ntreprinderilor de stat
(municipale), a altor obiecte economice.
Norma in cauza este extrem de nereuit pentru ca motivul atribuie calitate de concedent autorit ilor
neimputernicite sa gestioneze un bun sau o activitate, iar in ce privete servicii nu determina concedent.
Concedent trebuie sa fie autoriti adm publice centrale in cazul concesionarii bunurilor proprietate
publica a statului a activitilor si serviciilor de interes national, si autoriti adm publice locale. In cazul
concesionarii bunurilor proprietate publica a unitilor adm teritoriale, activitilor si serviciilor de interes
local.
Concesionari pot fi persoane fizice i juridice (cu orice forma organizatorica juridica cu exceptia
ntreprinderilor de stat sau municipale) din Republica Moldova i din alte state.
Concesiunea se admite n toate ramurile economiei i cuprinde toate genurile de activitate, dac aceasta nu
contravine legislaiei. Pot face obiectul concesiunii: a) terenurile i alte resurse naturale, prospectarea,
explorarea i valorificarea acestora; b) bunurile mobile i imobile ale domeniului public ori privat al
statului sau al unitilor administrativ-teritoriale; c) lucrrile i serviciile de interes public naional sau
local. Se admite concesionarea concomitent a mai multor obiecte n scopul exploatrii lor n complex.
Caracteristicile de baz (juridice, ecologice, tehnice i arhitectural-urbanistice) ale obiectelor concesiunii
se aduc la cunotina concesionarilor.
Obiect contractului de concesiune il constituie gestiunea privat a unui serviciu public, al unui bun public
sau executare unei activiti publice de catre o persoana fizica sau juridica. In principiu orice serviciu
public poate fi concesionat cu exceptia serviciilor care presupun exerciiul suveranitii de stat, de
exemplu justiia, aprarea nationala, etc. In categoria de servicii pbulice pot fi: transporturi publice,
autostrazi, padurile publice, infrastructurile rutiere, feroviare si aeroporturile civile, servicii postale, etc.
Activitati publice sunt cele legat de cursurile de apa naturale si artificiale, lucrari de gospodarie a apelor
aferente, statii si instalatii de masurari hidrologice, meteorologice, etc. In categoria de bunuri care pot
constitui pot fi terenuri de toate categoriile si alte surse naturale, bunuri mobile si imobile. Terenurile
destinate ocrotirii naturii, terenurile cu patrimoniu arheologic, terenurile de valoare istorico-cultural i
terenurile fondului silvic pot fi concesionate n condiiile legi cu privire la concesiune i cu respectarea
prevederilor legilor speciale care reglementeaz regimul juridic al acestor terenuri.

Termenul contractului poate fi stabilit de catre concedent si de catre ambele parti de comun acord, dar nu
poate depasi perioada de 50 de ani. La expirarea termenului, concesionarul are dreptul preferential de a
prelungi contractul daca au fost respectate clauzele lui.
Redevena reprezinta o suma de bani pltit de catre concesionat concedentului, in schimbul incredintarii
exploatrii unui serviciu public, al unei activiti economice sau a unor bunuri proprietate publica.
Redeventa se stabilete in bani, in natura sau forma mixta, sub forma de plti de o singura data care este
denumita bonus, renta; sau plti pentru extracia resurselor naturale sau fabricarea produciei numite
royalty. Plile bonus sunt sume fixe care se pltesc anticipat pentru concesionarea obiectului respectiv.
Cuantumul rentei este stipulat in contract, concedentul poate stabili renta in cote progresive. Iar royalty
reprezinta plti periodice ce se achita sub forma de defalcari din costul productiei sau sub forma de taxe pe
unitate de produs, in moment nceperii extraciei resurselor naturale. Plile royalty nu cad sub incidena
sistemului de faciliti fiscale. Cuantumul i formele plilor menionate, precum i modul i termenele
achitrii lor se stabilesc n contractul de concesiune. Redeventa poate fi stabilita pentru exploatarea tuturor
obiectelor concesiunii in ansamblu sau pentru fiecare obiect aparte.
Forma scrisa a contractului.
Natura juridica a contractului de concesiune este dubla de drept civil si de drept adminsitrativ. Structura
contractului cuprinde o parte formala dictata de autoritate administrativ supusa unui anumit regim juridic
si o parte pur contractuala ce cuprinde clauze ce pot fi negociate de pri si care este guvernata de regulile
de drept civil. Unii autori califica contractul mai intii ca un act adminsitrativ de gestiune si apoi ca un
contract adminsitrativ. Calificarea precum ca este un act sau contract adminsitrativ nu estea cea mai
reusita din urmatoarele considerente: nu presupuen o subordonare adminsitrativa, nu exista control
ierarhic, de sacntionare, de suspendare sau de anulare a acetelor incheiate de concesionar, precum si alte
prerogative specifice dreptului adminsitrativ. Astfel afirmarea ca este un contract adminsitrativ, reiesind
din faptul ca o parte este statul sau unitile administrativ-teritoriale cesioneaz (transmite) unui investitor
(persoan fizic sau juridic,inclusiv strin), care tranmsit in cesiune terenurile i alte resurse naturale,
prospectarea, explorarea i valorificarea acestora; b) bunurile mobile i imobile ale domeniului public ori
privat al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale;c) lucrrile i serviciile de interes public naional
sau local. clauzele contractuale sunt cele care se stabilesc in urma acordului de vointa dintre concedent si
concesionar, pe pozitie de egalitate.
1.3. Pronunai-v asupra particularitilor i specificului contractului de concesiune, evideniind
principalele deosebiri i asemnri ale contractului dat cu alte contracte civile asemntoare.
Concesiunea serviciilor publice se deosebeste de alte contracte,motiv pentru care se impun urmatoarele
delimitari.
Contract de achizitii publice- o anumita entitate achizitoare dobindeste un anumit bun ori isi procura o
anumita lucrare, operatiuni dupa care contract de achizitie publica inceteaza, in cazul contractului de
concesiune, concesionarul lucrarea avuta in vederea de concedent, acesta ii concesioneaza si exploatarea
activitatii si/sau a serviciului public aferent lucrarii efectuate. Concesionarul este mai intii antreprenor si
de-abia dupa finalizare lucrarii va deveni si concesionar.
Contract de concesiune se aseamana cu contractul de achizitii prin ceea ca ambele contracte se
incredinteaza unei persoanei private efectuarea de lucrari necesare pentru desfasurarea unui serviciu
public. Spre deosebire de contract de achizitii, prin contract de concesiune, concesionarului i se
incredinteaza atit efectuarea lucrarilor, cit si exploatarea serviciului pentru care lucrarea a fost.
Deasemenea, concesionarul isi recupereaza investitiile din redeventele platite de utilizatorii serviciului
public.
Referitor la concesionarea de bunuri, alaturi de inchiriere, permite unei persoane private sa posede si sa
foloseasca un bun scos din circuitul civil, apartinind statului sau unitatilor adm.teritoriale.
Insa aceasta varietate a concesiunii se deosebeste de gestiunea economica prin aceea ca titularul dreptului
de concesiune este o persoana privata, iar titularul dr.de gestiune economica este intreprinderea de stat sau
ce municipala. In afara de aceasta dr de gestiune economica se constituie prin act administrativ, iar drept

de concesiune apare in baza unui contract. Concesiunea de activitati economice prrmite unei persoane
private posibilitarea de a desfasura anumite activitati de exploatare a resurselor naturale.
2. Contractul de schimb.
2.1. Definii contractul de schimb i descriei caracterele juridice ale acestuia.
Prile contractului de schimb au obligaia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui
bun.Fiecare parte a contractului de schimb este considerat vnztor al bunului pe care l nstrineaz i
cumprtor al bunului pe care l primete n schimb.
schimbul este un contract prin care prile numite copermutanti au obligaia de a transmite reciproc dreptul
de proprietare asupra unui bun. In baza acestui contract prile is transmit reciproc proprietatea unui bun
sau alt drept real sau de creana. Bunurile pe care copermutanti le schimba intre ei pot fi de acelasi fel, de
ex. o casa pentru alta, dar de regula ele sunt diferite. De regula bunurile care se schimba intre ele sunt
numai cele care pot forma si obiectul contractului de vinzare-cumparare.
Schimbul ca si contractul de V-c e un contract sinalagmatic, cu titlul oneros, comutativ, consensual,
translativ de proprietate. Dar ca si vinzarea poate mijloci si transmiterea altor drepturi reale sau de creana.
Daca echivalentul e o obligatie de a face, da e nu face ceva, contractul nu mai este de schimb dar un
instrument de reglementare a circuitului bunurilor. in ordinea cronologica acesta a fost primul contract
prin intermediul cruia se realiza dobndirea proprietatii asupra unui bun in schimbul proprietatii asupra
altui bun. Cu toate asemnarile si reglementarile comune, in perioada codificri dr civil contractul de
schimba is pastreaza intr-o anumit msura autencitatea confirmndu-si caracterul distinct. Spre deosebire
de schimbul reglementat de cod civil abrogat din 1964 care presupunea in baza contractului de schimb
intre pri se face schimbul unui bun pe alt bun. Noul cod civil prevede ca pr ile contractului de schimb
au obligaia de a transmite repicroc dreptul de prioritate asupra unui bun.
Contract de schimb poate avea un caracter civil in cazul ncheierii pentru satisfacerea necesitatilor
personale ale participantilor la circuitul civil de bunuri si valori, cit si un caracter comercial ncheiat cu
scopul lucrativ intre participani la circuitul civil. De ex. societi, schimb de mrfuri. Contractul de
schimb perfectat intre ageni economici este confundat cu alte contracte, ceea ce nu e corect din punct de
vedere juridic. Contractul de schimb asemena celui de V-c se prezinta ca si instrument juridic prin
intermediul cruia se asigura circuit de bunuri materiale.
Caracterele juridice:
-titlul oneros, deoarece este contract prin care se procura unei parti un folos patrimonial pentru obtinerea
in schimb a unui alt folos patrimonial. Caracterul oneros se manifeste prin faptul ca fiecare parte are un
scop de ordin patrimnoial, si anumie de a dobindi in proprietate un bun in schimbul altui bun, fie
echivalent sau neechivalent dupa cost, aplicindu-se si sulta.
- consensual. Se incheie prin simplu acord de vointa a partilor, fara a fi nevoie de vreo forma speciala de
manifestare a vointei lor.
- sinalagmatic, daca fiecare dintre parti se oblig reciproc, astfle incit obligatii fiecare din ele sa fie
corelative obligatiei celelalte, ceea ce corespunde deoarece partile se obliga sa tarnsmita reciproc un bun
in proprietate.
- comutativ. Existenta si intinderea prestatiilor, drepturilor si obligatiilor partilor sunt certe si cunoscute la
momentul incheierii contractului.
2.2.
Descriei elementele contractului de schimb.
Contract de schimb comporta un caracter universal, in sensul ca in calitate de pri copermutanti pot
aprea orice subiect de dr civil atit persoanel fizice, juridice, statul cit si uniti adm-teritoriale. Tranziia
la economia de piata nsoita de reformele economice si de drept, a determinat extinderea categoriilor de
participani la raporturile juridice civile, incluznd si raporturile ce reiese din contract de schimb. Pe linga
subiecii tipice de drept civil, la raporturile juridice de schimb participa si subieci atipici de ex.
Comercianii, pers fizice care practica activitatea de antreprenoriat, societi comerciale. Legea nu
prevede anumite incapacitati speciale in privinta subiectilor contractului. In prezent, legislatia nu
stabileste anumite restrictii fata de persoanele juridice in ceeea ce priveste incheierea contractului de

schimb. Fiecare parte contractuala activeaza in doua calitati- ca vinzator al bunului pe care il transmite si
ca comparator al bunului pe care il primeste in schimb.
Obiectul material -bunuri aflate in circuitul civil. In prezent sunt excluse careva restrictii la savirsirea
operatiunilor de schimb. Fata de obiectul contractului de schimb se aplica reguli generale cu privire la
valabilitatea actului juridic civil. Adica obiectul trebuie sa fie licit, sa se afle in circuitul civil, si sa fie
determinat sau determinabil in specia sa. Obiect pot fi lucrurile susceptibile apropierii individuale sau
colective, cit si dr patrimoniale. Se impune concluzia ca inafara de lucruri obiect al contractului de schimb
pot fi si dr patrimoniale. Contract de schimb poate fi ncheiat si in privinta bunurilor viitoare, bunuri care
nu exista la momentul ncheierii contractului.
Pretul si termenul contractului de schimb ca elemente ale contractului nu au o importanta esentiala, cu
anumite exceptii.
Pretul contractului de schimb reprezint valoare bunurilor-obiecte materiale ale contractului. Insa pretul ca
element al contractului de schimb prezinta interes in msura in care o asemenea condiie de formare si
validitate ex forma acesteia , sufer dupa cum vom mentiona in continuare impactul valorii bunurilor
schimbate. In cazul cind are loc schimbul bunurilor neechivalate ca valoare si in contract e prevzut
sulta, fata de acesta se aplica reglementarile vinzarii-cumprrii cu privire la pret. Potrivit art824, asupra
contract de schimb se aplica regulile vinzarii-cumprrii. Potrivit art825, in caz cind bunurile schimbate
nu au aceeai valoare, diferena de valoare poate fi compensata printr-o suma de bani numita sulta, daca
aceasta e prevzut de contract. Sulta este aceea suma de bani pe care o achita persoana al carei buni are
valoare mai mica. Alin2art825, Sulta nu poate depi valoarea bunului, deoarece atunci cind Sulta
depete valoarea bunului are loc contract de vinzare-cumparare ci nu unul de schimb, dar pr ile la
ncheierea contractului urmeaz sa stabileasc direct in contract conditiile cu privire la Sulta, in caz
contrar se presupune ca bunurile au aceeai valoare.
Forma. daca pu varietate contractului legea stabilete o anumit forma sau daca pr ile au prevazut o
anumit forma, contract se considera ncheiat in momentul ndeplinirii conditii de forma. Stabilind reguli
speciale de reglementare a schimbului care de altfel determina si particularitile acestui contract legiuitor
nu a prevazut regulei specifice in privinta condiiilor de forma ale contractului de schimb. Avind in vedere
ca asupra schimbului se aplica regulile contractului de vinzare-cumparare, cerintele inaintate fata de forma
schimbului sint ca si in caz vinzarii-cumprrii, care prevede conditii speciale de forma, doar in caz
vinzarii ntreprinderii ca complex patrimonial unic, care prevede forma autentica si inregistrarea la
Camera Inregsitrarii de Stat. iar in celelalte cazuri aplicandu-se prevederi generale in ceea ce prive te
conditii de forma ale actului juridic civil. Contractul se considera valabil ncheiat odata cu respectare
condiiilor generale cu privire la forma act juridic. Poate fi ncheiat in urma din cele trei forme: verbale,
scrise, prin aciuni concludente, iar forma autentica fiind o derivata a formei scrise, care presupune
autentificarea notariala ulterioar a contractului.
Termenul executrii obligatiilor copermutantilor in vederea transmiterii dreptului de proprietate asupra
bunurilor nu poate fi analizat drept element de important determinat pu contract de schimb, deoarece
acest se stabilete prin acordul partilor contractante. El are importanta doar in ceea ce priveste perioada de
executare a obligatiilor contractuale. In caz cind contract de schimb nu permite determinate acestui
termen, se aplica reguli generale cu privire la termenul executrii obligatiei si regulile speciale ale
vinzarii-cumprrii cu privire la termenul predrii bunului.
2.3. Spe: Oficiul Cadastral Teritorial a refuzat nregistrarea contractului de schimb a 2
apartamente, motivnd refuzul su prin faptul c n contract nu este indicat preul apartamentelor
schimbate, acesta fiind o condiie esenial. Prile s-au adresat avocatului pentru consultaii. Ce
consultaie trebuie s oferii prilor? Argumentai rspunsul.
Refuzul Oficiuui Cadastral Teritorial este ilegal si neintemeiat, deoarece pretul nu este o conditie esentiala
in cazul schimbului. Doar in cazul n care bunurile schimbate nu au aceeai valoare, diferena de valoare
poate fi compensat printr-o sum de bani, numit sult, dac aceasta este prevzut de contract.

Testul nr. 8
1. Coninutul contractului de rent.
1.1. Descriei obligaiile debirentierului.
Obligatiile de baza a debirentierului in contractul cu titlul oneros se manifesta prin receptionarea
obiectului contractului si a documentelor respectve, achitarea periodica a redeventei fie in natura, fie in
bani ( dupa cum s-a convenit in contract). Aceasta obligatie se refera la respectarea periodicitatii
redeventei, convenite de parti si la volumul ei. Periodicitatea i momentul de plat a rentei se stabilesc prin
acordul prilor, lundu-se n considerare forma rentei. Renta viager se pltete n avans. Renta n bani se
pltete n avans pentru 3 luni dac n contract nu este prevzut altfel. Pentru alte forme de rent, termenul
de plat n avans se stabilete n dependen de caracterul i de scopul rentei. Dac la nceputul perioadei
pentru care se pltete renta credirentierul este n via, lui trebuie s i se dea integral renta pentru aceast
perioad. n cazul decesului unuia dintre credirentieri, renta se pltete integral supravieuitorilor dac n
contract nu este prevzut altfel.
In contractul cu titlul gratuit, dispune de obligatii doar debirentierul, volumul carora este analogic
obligatiilor din contract cu titlul oneros.
n timpul vieii credirentierului, debirentierul nu poate, fr acordul credirentierului, nstrina, ipoteca sau
greva n alt fel bunurile transmise de persoana care a constituit renta. Nu se admite executarea silit asupra
acestor bunuri pentru alte obligaii ale debirentierului, cu excepia executrii ipotecii constituite cu acordul
credirentierului.Dac debirentierului a fost transmis un bun imobil, interdiciile se nscriu n registrul
bunurilor imobile.
1.2. Determinai care este modalitatea de asigurare a executrii obligaiilor debirentierului n cadrul
contractului de rent. Ce poate ntreprinde credirentierul n cazul neexecutrii contractului de
ctre debirentier? Argumentai rspunsul.
O modalitate de asigurare a executarii obligatiilor debirentierului in cadrul contractului este interdicia
nstrinrii bunurilor primite de debirentier. n timpul vieii credirentierului, debirentierul nu poate, fr
acordul credirentierului, nstrina, ipoteca sau greva n alt fel bunurile transmise de persoana care a
constituit renta. Nu se admite executarea silit asupra acestor bunuri pentru alte obligaii ale
debirentierului, cu excepia executrii ipotecii constituite cu acordul credirentierului.O alta modalitate de
asigurare a executarii obligatiilor debirentierului este faptul ca obligaia debirentierului nu se stinge prin
pieirea ori deteriorarea fortuit a bunului care i-a fost transmis n legtur cu constituirea rentei. Precum si
faptul ca debirentierul nu poate pretinde credirentierului ntoarcerea ratelor pltite.O alta modalitate de
asigurare a executarii este in cazul platii rentei viager se pltete n avans pentru 3 luni dac n contract
nu este prevzut altfel. O alta modalitate de asigurare ar putea fi si faptul ca in cazul pluralitatii de
credirentieri, in cazul decesului unuia dintre credirentieri, renta se pltete integral supravieuitorilor dac
n contract nu este prevzut altfel.
Att debirentierul, ct i credirentierul are dreptul de a cere rezilierea contractului de rent dac, n urma
neexecutrii obligaiilor sau din alte motive temeinice, continuarea acestor raporturi nu mai este posibil.
n urma rezilierii contractului de rent, bunul transmis n legtur cu constituirea rentei este restituit.
Prestaia efectuat de debirentier nu este restituit dac n contract nu este prevzut altfel. In cazul
incapacitatii de munca a debirentierului, lipsa mijloacelor de achitare a rentei, credirientierul poate cere
rezilierea contractului. Cit tine de executare silita a obligatiei debirentierului, s-a sustinut ideea ca in
principiu, credirentierul nu este boligat sa ceara rezolutiunea contractului, putind opta pentur executare
silita a platii ratelor de renta. In cazul in care credirentierul opteaza pentru executare silita a obligatiei

debirentierului, el va putea solicita sechestrul si vinzarea bunurilor debirentierului, pina la concurenta unei
sume suficiente spre a asigura plata rentei pentur viitor.
1.3. Decidei dac este oare dator credirentierul s garanteze debirentierul de eviciune i de viciile
bunului transmis? Care sunt opiunile debirentierului n cazul eveciunii sau a viciilor n raport
cu credirentierul. Stabilii efectele situaiilor redate mai sus asupra contractului de rent.
Argumentai rspunsul.
Credientierul este obligat sa garanteze impotriva evictiunii si viciilor ascunse a bunului.desi contractul de
renta nu orevede expres obligatia credirentierului de a transmite bunul fara vicii ascunse, aceasta se
subintelege, fiind analogica obligtiei vinzatoruli sa predea bunul fara vicii materiale, de natura juridica.
Conclusiv, lipsa unor prevederi legale a acestor obligatii, defel nu semnifica faptul ca acestea nu-i revin
acestuia in baza calitatii generale de instrainator bazat oe analogia legii, in conformiatte cu care
nereglementarea prin lege ori prin acordul al partilor si lipsei de uzante, raporturile dintre parti, daca
acestea nu contravine esentei lor, li se aplica norma legislatiei civile care reglementeaza raportuir similare.
Optinunile ar fi remedierea viciilor materiale, inlocuirea bunului sau rezilierea contractului.
2. Contactul de depozit.
2.1. Descriei obiectul contractului de depozit.
Obiectul juridic al contractului de depozit sunt serviciile depozitarului de asigurare pastrarii bunului, iar
obiect material-bunurile trasnmise spre pastrare. Din notiunea legala a contractului reiese ca spre pastrare
pot fi trasnmise doar bunuri mobile. Bunurile care pot fi obiect al contractului de depozit trebuie sa fie
individual determinate, eoarece la expirarea termenului contractului depozitarul este obligat sa restituie
acelasi bun. Depozitul neregulat are ca obiect bunuri determinate generic. In calitate de obiect material al
contractului de depozit pot fi si banii sau documenteleconstatatoare de drepturi (titluri de valoare,
testamente, contracte, etc).
2.2 Stabilii particularitile depozitrii bunurilor determinate generic.

Depozitul neregulat este distinct de depozitul obisnuit prin natura bunurilor care reprezinta obiectul
contractului si prin efectele produse prin transmiterea lor. Obiect al contractului de depozit neregulat sunt
bunurile determinate generic. Dac n depozit au fost predate bunuri determinate generic, bunurile trec, n
lipsa unei nelegeri contrare, n proprietatea depozitarului. n astfel de caz, depozitarul se oblig s
restituie deponentului o cantitate de bunuri egal sau stipulat de pri, de acelai gen i de aceeai calitate.
In cazul depozitul neregulat bunurilor determinate generic, in lipsa unor prevederi contractuale contrare,
trec in proprietatea depozitarului, astfel la scadenta de pozitarul este dator sa restituie bunuri de aceeasi
cantiatte, caliatte si gen. Transferul de prorpietate genereaza consecintele juridice in privinta pieirii fortuite
a bunurilor, fiinnd suportate de depozitar.
2.3. Spe: A a ncheiat cu B contract de depozit, prin care ultimul se obliga s pstreze 20 tone de
cartofi. Cartofii au fost depozitai ntr-o ncpere special.
n legtur cu ridicarea apei din ru, ca urmare a ploilor toreniale, cartofii au fost inundai i s-au
alterat. A a solicitat de la B restituirea a 20 tone de cartofi din alt depozit. B, n cadrul instanei de
judecat, a declarat c cartofii sunt bunuri individual-determinate, deoarece se pstrau ntr-o
ncpere separat i, drept urmare, riscul peirii fortuite urmeaz a fi suportat de A. n edin a fost
prezentat un certificat care confirma c au avut loc inundaii, dar ridicarea apei nu a depit
limitele obinuite pentru aceast perioad. Soluionai spea. Cum are loc individualizarea
bunurilor n contractul de depozit? Argumentai rspunsul.

Cartofii sunt bunuri generice, astfel depozitarul se oblig s restituie deponentului o cantitate de bunuri
egal sau stipulat de pri, de acelai gen i de aceeai calitate. Bunurile generice se individualizeaza prin
numirea calitatilor speciei sale, de exemplu in contract sa se numeasca sortul, etc. n cazul n care
depozitul are titlu gratuit, depozitarul este obligat s se ngrijeasc de integritatea bunului ca de propriul
bun, ceea ce nu a fost realizat,deoarece a avut loc inundaie, si ridicarea apei nu a depit limitele
obinuite pentru aceast perioad, incit reiesind concluzia ca depozitarul nu a realizat acte materiale pentru
ingrijirea integritatii bunurilor. Astfel depozitarul trebuie sa asigura pastrare bunurilor prin intreprinderea
tuturor masurilor.
In cazul bunurilor individuale, riscul pieirii sau deteriorrii fortuite rmne n sarcina deponentului. Insa in
cazul bunurilor generice trec in prorpietate depozitarului, riscul pieirii suportindu-l depozitarul. Astfel
depozitarul va fi boligat sa restituie 20 de tone de cartofi, caci el nu a actionat cu diligenta la pastrarea lor
si suporta riscul pieirii.

Testul nr. 9
1. Contractul de leasing.
1.1. Definii contractul de leasing i descriei caracterele juridice ale acestuia.
Cod civil: Prin contractul de leasing, o parte (locator) se oblig, la cererea unei alte pri (locatar), s
asigure posesiunea i folosina temporar a unui bun, cumprat sau produs de locator, contra unei pli
periodice (rate de leasing).
Legea cu privire la leasing: contract de leasing -contract n a crui baz o parte (locator) se oblig, la
cererea unei alte pri (locatar), s i asigure posesiunea i folosina temporar a unui bun, contra unei pli
periodice (rat de leasing), achiziionat sau produs de locator, iar la expirarea contractului s respecte
dreptul de opiune al locatarului de a cumpra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a face s
nceteze raporturile contractuale.
Prin urmare din definitiile legale rezulta ca contractul de leasing este unul cu titlu oneros, consensual,
sinalagmatic si cu executare succesiva.
Caracterele juridice ale acestui contract indica asupra faptului ca pentru incheierea acestuia este necesar
doar acordul de vointa a partilor in privinta clauzelor exentiale ale contractului. Fiecare din partile
contractului se obliga reciproc, astfle incit obligatia fecareia din ei este corelativa obligatiei celeilalte parti.
Contractul de leasing prevede plata in rate a unei redevente in calitate de remuneratie pentru executarea
obligatiilor locatorului. Executarea contractului este continua, fiind determinata de intinderea acestuia in
timp.
In literatura de specialitate nu exista unanimitate de preri cu privire la caracterul bilateral sau tripartid al
contractului de leasing. Unii autori considera ca leasing e un contractt tripartid, deoarece participa
vinzatorul, locatorul si locatarul. Potrivitt unei alte opinii contract de leasing un act bilateral care se
ncheie intre locator si locatar, chiar daca admitem tripartid consideram ca acestea este unul vremelnic
deoarece el se epuizeaza prin furnizarea bunului de catre vinzator.
1.2 Caracterizai elementele contractului de leasing.

Potrivit legii cu privire la leasing, subiecte ale raporturilor de leasing snt:


a) locatorul, persoan fizic sau juridic ce practic activitate de ntreprinztor i transmite, n condiiile
contractului de leasing, locatarului, la solicitarea acestuia, pentru o anumit perioad, dreptul de posesiune
i de folosin asupra unui bun al crui proprietar este, cu sau fr transmiterea dreptului de proprietate
asupra bunului la expirarea contractului;
b) locatarul, persoan fizic sau juridic ce primete, n condiiile contractului de leasing, n posesiune i
folosin bunul specificat n contract pentru o anumit perioad n schimbul achitrii ratelor de leasing. n
cazul n care locatarul este persoan fizic ce nu practic activitate de ntreprinztor, operaiunea de

leasing cade sub incidena actelor legislative i actelor normative ale Guvernului cu privire la protecia
consumatorului;
c) vnztorul (furnizorul), persoan fizic sau juridic ce vinde locatorului, n condiiile contractului de
vnzare-cumprare ncheiat cu locatorul sau ale contractului complex ncheiat cu locatorul i cu locatarul,
bunul solicitat de locatar.
Obiect al leasingului pot fi orice bunuri mobile sau imobile, cu excepia:
a) bunurilor scoase din circuitul civil sau a cror circulaie este limitat prin lege;
b) terenurilor agricole;
c) bunurilor consumptibile;
d) obiectelor proprietii intelectuale care nu pot fi cesionate.
Bunul mobil care face obiectul contractului de leasing conserv natura mobiliar pe durata contractului,
chiar dac este anexat sau ncorporat ntr-un imobil, n msura n care nu-i pierde individualitatea.
In prezent in RM, prin contract de leasing sa procura tehnica agricola, unitati de transport, echipament,
etc.
Contractul de leasing trebuie s conin ndeosebi:
a) preul bunului;
b) suma total, numrul i scadena ratelor;
c) plata final i metodele calculrii ei n cazul rezilierii contractului.
Pretul se numeste rat de leasing - plat periodic, efectuat de locatar ctre locator, care reprezint:
a) cota-parte din valoarea de intrare a bunului i dobnda de leasing, n cazul leasingului financiar;
b) cota de amortizare calculat n conformitate cu actele normative n vigoare i un beneficiu stabilit de
prile contractante, n cazul leasingului operaional.
Rata de leasing poate fi stabilit de catre prile contractante in expresie baneasca cit si in forma natura
sau mixt. Aceasta se achita periodic in cot, astfel termenii si marimea crora se stabilesc prin acord
comun. In scop crerii unui mecanism eficient de executare a contractului acesta trebuie sa contine
periodicitatea achitrii ratei lunar simestrial sau anual ca si datele concrete de plata a ratei.
Potrivit Codului civil si Legii cu privire la leasing, contractul de leasing se ncheie n scris. Contractul de
leasing intr n vigoare la data semnrii sau la o alt dat stabilit n el.
Termenul contractului se stabilete prin acord partilor contractante insa potrivit legii, contract de leasing
nu se poate ncheia pe un termen mai mic de un an de la data intrrii in vigoare a acestuia. La stabilirea
termenului contractului de leasing se ia in consideratie termenul de amortizare a bunului, prile
contractante trebuie sa ia in consideratie si perioada fiscal de amortizare (aceasta comstituie perioada de
timp fixat de lege in care proprietarul poate deduce la cheltuieli o cota de amortizare neimpozabil).
1.3. Stabilii particularitile juridico-civile ale (natura lui juridic) contractului de leasing,
evideniind principalele deosebiri i asemnri ale contractului dat cu alte contracte civile
asemntoare.
La prima vedere contractul de leasing se aseamana foarte mult cu contract de locatiune si poate fi usor
confundat. Prin contractul de leasing, o parte (locator) se oblig, la cererea unei alte pri (locatar), s
asigure posesiunea i folosina temporar a unui bun, cumprat sau produs de locator, contra unei pli
periodice (rate de leasing). Prin contractul de locaiune, o parte (locator) se oblig s dea celeilalte pri
(locatar) un bun determinat individual n folosin temporar sau n folosin i posesiune temporar, iar
aceasta se oblig s plteasc chirie.
La baza contractului de leasing sta contractul de locatiune, fapt confirmat prin: Contractului de leasing i se
aplic, n mod corespunztor, dispoziiile privind contractul de locaiune n msura n care condul civil sau
legea cu privire la leasing nu prevede altfel. Atit in cadrul locatiunii, cit si in cadrul leasingului, locatorul
se oblige sa asigure locatarului posesia si folosinta temporara a bunului. La operatiunile de leasing sunt
trei parti: locatar, locator si furnizorul(vinzatorul). Se deosebesc prin faptul ca leasign ar putea fi privit ca

o operatie juridica triunghiulara prin care o persoana cumpara un bun spre a-l inchiria ulterior altei
persoane care la finele contractului de locatie poate sa opteze fie sa continue raportul juridic de locatiune,
fie sa rezilieze contractul respectiv, fie sa cumpere bunul ce-i fusese inchiriat, platind pretul convenit,
astfle incit sa se tina seama, cel putin in parte, de varsamintele efectuate cu titlul de chirie, adica de
amortizarea bunului pe o atare cale, cu alte cuvinte- de valoare lui reziduala.
Contractul de leasing se poate raporta la trasnlativ de proprietate in cazul in care locatarul cumpara bunul.
In cazul leasingului, la expirarea contractului de leasing, locatorul va respecta dreptul de opiune al
locatarului de a cumpra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a nceta raporturile contractuale.
Pe cind la locatiunea, la expirarea locatarul este obligat sa restituie bunul.
Diferentele esentiale dinctre locatiune si leasing sunt:
-numarul perosanelor ce iau parte la incheierea contractului;
- in contract de locatiune poate participa orice persoana fizica si juridica, in schimb la leasing compania va
trebui sa dispuna de autorizatie speciala de activitate;
-cit priveste chiria, benefeciarul plateste pina la data prevazuta in contract, chiar daca nu mai are nevoie de
bunul respectiv, in ipoteza locatiunii in schimb, locatarul poate folosi bunul doar atit timp cit este necesar;
-in cazul contractului de elasing are drept de optiune asupra bunului, pe cidn locatarul nu va avea
niciodata aceasta posibilitate.
- in cazul contractului de locatiune ratele se stabilesc in functie de conditiile existente pe piata si reprezinta
contravaloare dreptului de folosinta, in cazul contractului de leasing ratele se stabilesc in functei de pretul
de achizitie al bunului cuprinzind cote parti din acestea si de unele elemente cum ar fi dobinda, profit.
Element preponderent al distinctiei dintre acestea doua contracte si anume existenta dreptului de optiune
este principalul avantaj al leasingului fata de o simpla locatiune.
2. Revocarea, rezoluiunea i nulitatea contractului de donaie.
2.1. Descriei modul de revocare a donaiei pentru ingratitudine.
Donaia poate fi revocat dac donatarul a atentat la viaa donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia,
dac se face vinovat de o alt fapt ilicit fa de donator sau fa de o rud apropiat a acestuia, situaii
care atest o ingratitudine grav, sau dac refuz fr motive ntemeiate s acorde donatorului ntreinerea
datorat.
Rpin urmare legea stabuileste expres si exhaustiv temeiurile de revocare pentru ingratitudine:
Atentatul la viata donatorului sau a unei persoane apropiate a acestuia;
Savirsirea cu vinovatie a unei fapte ilicite fata de aceste persoane care demosntreaza o
ingratitutdine grava;
Refuzul neintemeiat de a acorda donatorului intretinerea datorata.
Un temei de revocare constituie in cauza cind donatarul se face vinovat de o alta fapta ilicita Fta de
donator sau face de o ruda apropiat a acestuia. In acest caz este vorba de acte de cruzime ce vizeaz
integritatea corporal, sntate persoanei injuriile care aduc sau ating onoarea, demnitatea sau Reputaia
donatorului. Ori a rudelor apropiate a acestuia, gravitatea crora se apreciaz de inst de judecat.
Dreptul de a cere revocarea donatiei pentru ingratitudine este un drept strict individual si apartine numai
donatorului si rudei apropiate, impotriva careia au fost savirsite oarecare actini ilicite. Revocarea donatiei
pentru ingratitudine reprezinta o sanctiune personala impotriva donatarului vinovat si nu poate avea
anumite efecte negative pentur terti.
Dac donaia este revocat, se poate cere restituirea bunului donat.
Revocarea donaiei poate fi fcut doar n decursul unui an din momentul n care cel ndreptit s revoce
a luat cunotin de motivul de revocare.
Aciunea de revocare a donaiei nu poate fi naintat contra motenitorilor donatarului, nici de motenitorii
donatorului mpotriva donatarului, cu excepia cazului cnd donatorul a decedat pn la expirarea
termenului de un an.

2.2. Caracterizai revocarea donaiei pentru nendeplinirea sarcinii precum i consecinele juridice
ale revocrii; Expuni prevederile codului civil vis-a vis de situaiile n care a aprut temei de
revocare a contractului de donaie ns donatorul nu i-a exercitat aceste drept.
Prile pot conveni ca efectele donaiei s fie condiionate de ndeplinirea unei sarcini sau de realizarea
unui scop. Scopul poate fi i de utilitate public. Va constitui donaie numai partea excedentar
cheltuielilor de executare a sarcinii sau de atingere a scopului. Dac donatarul nu ndeplinete sarcina,
donatorul poate revoca donaia.Un alt temei de revocare este neindeplinirea sarcinei, donatorul poate
revoca denotia. Revocarea donatiei pentru acest temei legal este posibila in aceleasi conditii si produce
aceleasi efecte juridice ca rezolutiunea contractelor sinalagmatice.
2.3. Analizai posibilitatea rezoluiunii contractului n cazul strii de nevoie i argumentai
necesitatea acesteia. Expunei-v prerea referitor la posibilitatea legal de a declara nul contractul
de donaie ncheiat n cazul maladiilor prezumate a fi letale. Argumentai rspunsul.
Rezolutiune. Dac donatorul, dup executarea donaiei, nu mai este n stare s-i asigure o ntreinere
corespunztoare i s-i ndeplineasc obligaiile legale de ntreinere fa de teri, poate cere de la donatar
restituirea bunurilor donate pe care acesta le mai posed. Astfel rezulta doua aspecte esentiale care pot influenta
restituirea bunului donat. Primul se refera la starea de nevoie a donatarului care a aparut dupa executarea
contractului, iar a doua se refera la posibilitatea restituirii doar a bunurilor donate care la moment sun in posesia
donatarului. Prin urmare daca bunurile nu mai exista in natra sua au fost instrainate de catre donatar, rezolutiunea nu
poate avea loc. Legislatia nu prevedere in acest caz dreptul donatorului de a cere despagubiri. In cazul in care bunul
este in posesia donatarului, insa este grevat de drepturi ale teritilor, donayotul va accepta restituirea bunului grevat
de drpeturi, fara a putea cere despagubiri. Starea de nevoie in care a ajuns donatorul dupa executarea contractului
trebuie sa nu fie conditionata de comportamentul vinovat al lui. Cererea de restituire este inadmisibil cnd
donatorul i-a provocat intenionat sau prin culp grav starea de nevoie.
Contract de donaie ncheiat in timpul unei maladii prezumate a fi letale pentur donator urmat de nsnto irea
acestuia poate fi declarat nul la cererea donatorului. In acest caz legiuitorul fixeaz prezumtia ca ncheierea
contractului este dictata de constientizarea de catre donator a inevitabilitatii decesului sau, sa rezume a fi letale
procesele patologice (boala) indiferent de natura acestora care afecteaz organismul uman si duc in mod inevitabil
la decesul celui bolnav. Prezumtia letalitatii maladiei trebuie sa fie fundamentata din punct de vedere medical si nu
doar banuita de donator sau de alte persoane.prezumtia maladiei se ia in consideratie in perioada de curgere a
acestei maladii si imposibilitatea de a o trata in acea perioada cu metodele si mecicamentele disponibile. Pentru a
putea cere nulitatea ocntractului de Donaie in timul unei maladii prezumate letale, nsnto irea donatorului trebuie
sa fie de aceea natura incit sa nlture pericolul decesului care a fost eminent. nsnto irea partiala care doar
ndeprteaz survenirea decesului pe o perioada scurta de timp nu-i ofer dreptul donatorului de a cere nulitatea
ocntractului. Donatorul va putea cere nulitatea dona iei in decursul termenului general de prescriptie.

Testul nr. 10
1. Coninutul contractului de mprumut.
1.1. Descriei drepturile i obligaiile prilor n cadrul contractului de mprumut.
Drepturile si obligatiile imprumutatoruluui:
Obligatia de baza a imprumutatorului consta in trasnmiterea unei sume de bani sa a unui bun fungibil
convenit de parti catre imprumutat. Evident ca imprumutatorul are si obligatia de a receptiona bunul sau
banii restituiti de catre imprumutat la expirarea contractului. Imprumutatorul are drept sa renunte la
indeplinirea obligatiilor in care situatia materiala a imprumutatului se inrautaseste esential, fapt ce-ar
periclita restituirea imprumutului, chiar daca inrautatirea s-a produc inainte de incheierea contractului si a
devenit cunoscuta imprumutatorului ulterior-acest drept poarte denumirea de revocare a promisiunii de
imprumut. Imprumutatorul nu poate fi obligat sa execute obligatai sa de baza in mod real, daca el refuza

executarea. In cazul in care refuza sa dea imprumutul, el poate fi obligat doar la repararea prejudiciului
cauzat imprumutatului. La incheiera contractului de imprumut, imprumutatorul are drept de a cere de la
imprumutat un document care confirma incheierea contractului si transmiterea recipisa, chitanta sau alt
document. Evident dupa executarea contractului, imprumutatorul are obligatia sa restituie documentul
respectiv. Imprumutatorul poarte raspundere pentru viciile bunului in cazul in care obiectul contractului
sunt bunuri fungibile si acesta a procedat cu rea-credinta la incheierea contractului, fiind cunoscut cu
viciile obiectului imprumutat. n cazul n care mprumutatul nu pltete dobnda n termen,
mprumuttorul poate cere restituirea imediat a mprumutului i a dobnzii aferente. Dac n contract este
prevzut restituirea mprumutului n rate i mprumutatul nu restituie n modul stabilit nici cel puin o
rat, mprumuttorul poate cere restituirea imediat a ntregului mprumut i a dobnzii aferente. n cazul
n care mprumutatul nu-i respect obligaiile privind garantarea restituirii bunului, mprumuttorul poate
cere restituirea lui imediat i a dobnzii aferente.
Drepturile si obligatiile imprumutatului:
Obligatia de baza a imprumutatului consta in restituirea obiectului cu respectarea prevederilor contractuale
in ceea ce priveste locul, termenul si modul de executare. In contractul de imprumut cu titlul gratuit,
imprumutatul are drept sa restituie imprumutl si pina la expirarea termenului. In contractul u titlul oneros,
imprumutatul are obligatai sa achite si dobinda stabilita in contract. Se pltete dobnd la expirarea
fiecrui an pentru perioada dintre momentul ncheierii contractului i cel al restituirii mprumutului dac
n contract nu este prevzut altfel. mprumutatul trebuie s restituie bunuri de calitatea i n cantitatea
bunurilor primite i nimic mai mult, chiar dac preurile au crescut ori au sczut. n cazul n care a
mprumutat o sum de bani, mprumutatul are obligaia de a restitui suma nominal primit fr a ine cont
de variaiile valorii banilor. Dac n contractul de mprumut nu este stabilit nici termenul de restituire, nici
termenul de preaviz, mprumutul trebuie restituit n decursul a 30 de zile de la data la care mprumutatul a
primit cererea de restituire. n cazul n care nu poate restitui bunul, mprumutatul trebuie s plteasc
valoarea acestuia calculat n funcie de locul i timpul executrii obligaiei.
1.2. Determinai particularitile mprumutului oferit de lombard i de asociaiile de economii i
mprumuturi.
Lombardurile snt instituii creditare, care ofer populaiei posibilitatea de a-i pstra obiectele de uz
personal i casnic, precum i de a primi mprumuturi cu amanetarea acestor obiecte. Lombardurile i
desfoar activitatea numai dup primirea licenei pentru activitate, eliberat conform legislaiei n
vigoare. Lombardul este obligat s asigure obiectele primite n pstrare i cele lombardate n suma valorii
bunurilor conform evalurii efectuate la amanetarea sau primirea lor n pstrare prin nelegerea prilor.
Clieni ai lombardului pot fi att cetenii Republicii Moldova, ct i cetenii strini. Lombardul nu are
dreptul s primeasc ca amanet urmtoarele: valut strin; hrtii de valoare; obiecte care nu aparin
persoanelor fizice cu drept de proprietate privat; bunuri imobiliare; obiecte de anticariat sau alte obiecte
vechi; monede din metale preioase; metale i pietre preioase, care constituie materie prim, deeuri sau
obiecte cu destinaie tehnic i de producie; mijloace de transport (exceptnd bicicletele i motoretele);
resturi i deeuri ce conin metale preioase, extrase din utilaj la casarea acestuia. Mrimea mprumutului
eliberat cu amanet nu trebuie s fie mai mic de 75 la sut din suma evalurii obiectelor de uz personal i
casnic amanetate. La manetarea obiectelor din metale i pietre preioase, inclusiv cu mrgritare, i a
ceasurilor n corp de aur mprumutul trebuie s constituie cel puin 90 la sut din suma evalurii.
Lombardul este n drept s stabileasc un nivel mai nalt al mprumutului, eliberat pe un bilet de amanet.
Numrul mprumuturilor, acordate unei persoane pe bilete de amanet separate, nu se limiteaz. Obiectele
evaluate n sum sub 10 lei nu se primesc n pstrare sau ca amanet. Amanetarea bunurilor la lombard are
loc cu emiterea chitantei care confirma incheierea contrcatului de amanet. Lombardul nu are dreptul s
foloseasc obiectele depuse ca amanet i nici s le dea n folosin altor persoane fizice i juridice.
Obiectele recepionate ca amanet trebuie s fie depozitate n ncperile lombardului n condiii care s
asigure integritatea lor calitativ. Lombardul poart rspundere material i judiciar pentru integritatea

obiectelor luate ca amanet. Dup expirarea termenului prevzut n contract, lombardul este n drept s-i
satisfac creanele din valoarea bunurilor depuse ca amanet n modul stabilit n contract.
De dreptul de a se imprumuta de la asociatiile de economie si imprumut dispun doar membrii acestor
asociatii: a) persoanele fizice snt ceteni ai Republicii Moldova sau apatrizi; persoanele juridice snt
nregistrate n Republica Moldova conform legislaiei i mpotriva acestora nu este intentat un proces de
insolvabilitate; b) au fost aprobate de ctre consiliul asociaiei; c) au depus cota de membru n
conformitate cu statutul asociaiei. Asociaie de economii i mprumut organizaie necomercial cu statut
juridic special, constituit benevol de persoane fizice i juridice, asociate pe principii comune, care
accept de la membrii si depuneri de economii, le acord acestora mprumuturi, precum i alte servicii
financiare, n conformitate cu categoria licenei pe care o deine. Asociaia nu este n drept s acorde
servicii persoanelor care nu snt membri ai asociaiei. Asociaia rspunde pentru obligaiile sale cu ntreg
patrimoniul deinut cu titlu de proprietate. Membrii asociaiei nu rspund pentru obligaiile asociaiei, iar
aceasta nu rspunde pentru obligaiile membrilor si.
1.3. Analizai care sunt eventualele dificulti ce pot aprea la aplicarea normei legale care stabilete
relaia dintre mrimea dobnzii n contractul de mprumut i rata de refinanare a BNM. Propunei
varianta optim a normei care reglementeaz mrimea dobnzii i argumentai.
n baza contractului de mprumut, prile pot prevedea i plata unei dobnzi, care trebuie s se afle ntr-o
relaie rezonabil cu rata de baz a Bncii Naionale a Moldovei. Prin rata de refinanare se subnelege
rata de baz a Bncii Naionale a Moldovei, adic acea rat, care este aplicat la principalele operaiuni de
politic monetar pe termen scurt. Caracterul rezonabil se determin n fiecare caz aparte, inclusiv este
necesar s se in cont de clauzele contractuale, de tipul contractului, de faptul dac a fost stipulat vreo
garanie a debitorului, de termenul contractului, de condiiile de creditare ale bncii. Este rezonabil, de
asemenea, acea dobnd, care este mai aproape de mrimea ratei de refinanare a Bncii Naionale a
Republicii Moldova. Dac prile au prevzut plata dobnzilor fr s stipuleze cuantumul lor, n acest caz,
potrivit art.585 Cod civil, mprumutatul este obligat s plteasc o dobnd egal cu rata de refinanare a
Bncii Naionale a Moldovei. Se specific faptul c, prin contract, se poate prevedea i o alt rat. ns,
dac prin contract s-a stabilit o dobnd nerezonabil fa de rata de refinanare a Bncii Naionale a
Republicii Moldova, atunci, potrivit art.869 alin.(2) Cod civil, obligaia de a plti aceast dobnd este
nul de drept n partea n care depete rata de refinanare a Bncii Naionale a Moldovei. Deci efectul
nerespectarii conditiei de rezonabilitate a ratei dobinzii duce la aceea ca obligatia de a plati aceasta
dobinda este nula in partea in care se depaseste rata de refinantare a BNM.
2. Contractul de vnzare-cumprare.
2.1. Descriei exigenele legale referitor la forma contractului de vnzare-cumprare i a nelegerii
cu privire la arvun.
Forma contractului de vinzare-cumparare: verbala, scrisa, autentica. Forma contractului depinde de
boiectul material al acestuia. Daca legea cere pentru anumite bunuri,o anumita forma a actului juridic,
atunci contract de v-c se ca incheia in forma data.
Forma autentic a actului juridic este obligatorie:
a) dac actul juridic are ca obiect nstrinarea bunurilor imobile, cu excepia cazurilor prevzute expres
de lege;
b) n cazurile prevzute prin acordul prilor, chiar dac legea nu cere form autentic;
c) n alte cazuri stabilite de lege.
Trebuie s fie ncheiate n scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice i
persoanele fizice i dintre persoanele fizice dac valoarea obiectului actului juridic depete 1000 de lei,
iar n cazurile prevzute de lege, indiferent de valoarea obiectului. n cazul n care, conform legii sau
nvoielii ntre pri, actul juridic trebuie ncheiat n scris, el poate fi ncheiat att prin ntocmirea unui

singur nscris, semnat de pri, ct i printr-un schimb de scrisori, telegrame, telefonograme, altele
asemenea, semnate de partea care le-a expediat
Cod civil prevede ca contractul de vnzare-cumprare a ntreprinderii n calitate de complex
patrimonial unic se ncheie n form autentic i se nregistreaz la Camera nregistrrii de Stat.
Arvuna este o suma de bani sau un alt bun pe care o parte contractant o d celeilalte pri pentru a
confirma ncheierea contractului i a-i garanta executarea. n caz de dubii, suma pltit este considerat
avans. nelegerea cu privire la arvun trebuie s fie ntocmit n scris.
Caracterizai obligaiile cumprtorului.
Obligatia de a preda bunul in termen. Daca in c nu e stabilit altfel, vinzatorul se obliga sa remita
concomitent cu predarea bunului documentele referitoare la bun prevazute de lege sau contract) . Lista
documentele referitoare la bun, de cele mai dese ori se specifica in c, insa putem evidentia 2 categorii: *
Documente necesare pentru plata bunului,documentele de trasnport(scrisoare de trasura,
conasamentul,certificat de calitate,polita de asigurare) *Documentatia tehnica
sub forma de
scheme,instuctiuni necesare pentru folosirea bunului potrivit destinatiei. Daca in c v/c nu s- a stabilit
termenul predarii,vinzatorul trebuie sa predea bunul la data care poate fi dedusa din c. Data predarii
bunului se deduce din c atunci cind acesta contine clauze de tipul-vinzatorul va preda bunul
cumparatorului,in termen de 10 zile din momentul deschiderii a creditivului sau obtinerii unei garantii
bancare . Deseori termenul de predare a bunului se stabileste sub forma unei anumite perioade de timp. In
acest caz vinzatorul trebuie sa predea bunul in orice moment in cursul perioadei stabile.ex prima decada a
lunei,cu exceptia cazului in care din imprejurari rezulta ca alegerea datei revine cumparatorului Daca
partile nu au convenit in c,asupra termenului de predare a bunului si daca acesta nu se deduce din
c,vinzatorul trebuie sa predea bunul intr-un termen rezonabil calculat de la data incheierii c. C de v/c poate
fi incheiat cu clauze de executare strict la data stabilita. C se considera incheiat cu clauze de executare
strict la data stabilita daca din c rezulta clar ca la incalcarea acestui termen cumparatorul pierde interesul
fata de excutarea c. In acest caz,vinzatorul nu poate executa c inainte de termen sau dupa fara acordul
cumparatorului ,chiar daca acesta nu a exercitat dreptul de a renunta la executarea c.
-Obligatia de expediere a bunului daca in conformitate cu c ,vinzatorul preda bunul catre un caraus si daca
bunul nu e clar individualizat, potrivit c. prin aplicarea unui semn distinctiv pe el, prin documentele de
transport, vinzatorul trebuie sa transmita cumparatorului un aviz de expeditie care specifica bunul. Astfel,
vinzatorul e obligat sa transmita cumparatorului aviz de expeditie,atunci cind bunul nu e clar
individualizat. Individualizarea e posibila pe calea marcarii bunului, potrivit unei clauze contractuale care
include datele:Denumirea vinzatorului si a cumparatorului; Numarul contractului; Greutatea bruta si neta.
in cazul in care e obligat sa i-a masuri pentu transportarea bunului,vinzatorului trebuie sa incheie
contractele necesare ,pntru ca transportul sa fie efectuat pina la locul prevazut cu vehicole adecvate
circumstantelor si in conditiile obisnuite pentru un astfel de transport(art758) . In asemenea situatii
vinzatorul trebuie sa aleaga mijlocul de transport adcvat tinind cond de imprejurarile foncrete,sa incheie c
de transport in conditii obisnuite pt astfel de transportare. Adica,el trebuie sa tina cont nu numai de
conjunctura preturilor existente pe piata ci si de practica inchierii unor c de transport.
-Obligatia vinzatorului de a transmite bunul fara vicii de natura juridica. Vnztorul este obligat s predea
bunul fr vicii de natur juridic (liber de drepturile unui ter asupra lui), cu excepia cazului cnd
cumprtorul a consimit s ncheie contractul cunoscnd drepturile terului asupra bunului. Se consider
viciu de natur juridic i situaia n care n registrul bunurilor imobile este nscris un drept inexistent.
-Obligatia de a-l garanta pe cumparator impotriva evictiunii. Conform ar 766 care prevede ca daca un tert,
in temeiul dreptului sau asupra unui bun aparut inainte de incheierea c. de v/c intententeaza o actiune de
evictiune impotriva cumparatorului ,acesta din urma e obligat sa atraga in calitate de copirit pe vinzator si
poate opune tertului toate exceptiile pe care le-ar fi putut opune vinzatorul. Neatragerea vinzatorului in
calitate de copirit ,il elibereaza pe acesta de raspundere fata de cumparator,daca va dovedi ca atragerea
sa ,ar fi prevenit evictiunea cumparatorului. Evictiunea-pierderea proprietatii bunului in tot sau in parte
sau tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor de proprietar ca urmare a valorificarii de catre
o terta persoana a unui drept asupra bunului vindut.
2.2

Obligatia de garantie a vinzatorului ,aceasta exista daca sunt indeplinite conditiile: -Sa fie vorba despre o
tulburare de drept ; -Cauza evictiunii sa fie anterioara vinzarii; -Cauza evictiunii sa nu fi fost cunoscuta de
cumparator la momentul incheierii c. Vinzatorul e obligat sa garanteze cumparatorul impotriva
evictiunii,numai daca tulburarea din partea tertului este o tulburare de drept si el nu raspunde pentru
simpla tulburare de fapt,care nu are temei juridic. Dreptul invocat de terta persoana poate sa fie un drept
real : dreptul de proprietate,de servitute sau uzufruct. Vinzatorul este garantat numai daca tulburarea din
partea tertului are o cauza anterioara vinzarii. Vinzatorul nu poate fi obligat la garantia pentru evictiune
pentru drepturile nascute in favoarea tertului evingator dupa vinzare ,intrucit dupa vinzare cumparatorul
este proprietar si suporta riscurile bunului cumparat. Raspunderea vinzatorului pentru evictiune nu se
aplica daca cumparatorul a consimtit cumpararea bunului grevat cu drepturi ale tertului. In cazul in care
cumparatorul a avut cunostinta de pericolul evictiunii inseamna ca accepta riscul si problema raspunderii
vinzatorului nu se pune
-Obligatia vinzatorului de a transmite bunul in cantitatea stabilita in contract (art 774) cantitatea bunului
poate fi determinata in c in unitati de masura corespunzatoare-metri,unitati,kg sau in expresie baneasca.
Partile pot stabili in c ,numai modul de determinare a cantitatii bunurilor ce urmeaza a fi transmise.
-Obligatia privind la asortiment,completivitate sau garnitura bunului conform art. 775, c de v/c poate
prevedea transmiterea bunului in corelatie dupa modele,varietati ,masuri ,culori sau alte particularitati. In
acest caz,vinzatorul este obligat sa transmita bunul in asortimentul stipulat in c. Exista situatii cind
bunurile urmeaza a fi remise cumparatorului intr-un anumit asortiment. In cazul predarii bunului ce nu
corespunde c,cumparatorul ar dreptul sa nu le primeasca si sa nu plateasca pretul. Iar daca acesta este
platit,sa ceara restituirea sumei. Vinzatorul e obligat sa transmita bunurile in completivitea asortimentului.
In lipsa unei asemenea clauzei,in completivitatea determinata de uzante circuitului de afaceri sau de alte
cerinte inaintate traditional. Prin completivitate a bunului se intelege, totalitatea detaliilor,pieselordi altor
eleemnte separate ,componente ale bunului care formeaza un tot intreg,utilizat dupa destinatie unica.
Compltivitatea e o notiune compatibila bunurilor tehnice complexe. Cum ar fi instalatiile
,masinile,electrocasnicele.
-Obligatia de ambalaj a bunului ,daca in c sau in esenta obligatiei,vinzatorul e obligat sa transmita
cumparaorului ,bunurile ambulate.
-Vnztorul este obligat s predea bunul fr vicii materiale. Este fr vicii materiale bunul care, la
transferarea riscurilor, are caracteristicile convenite. n cazul n care nu s-a convenit asupra
caracteristicilor, bunul nu are vicii dac: a) corespunde destinaiei stabilite n contract; b) corespunde
utilizrii obinuite i prezint caracteristici care exist n mod obinuit la bunuri de acelai fel i pe care
cumprtorul le poate atepta innd cont de felul bunului. La aceste caracteristici se includ i cele pe care
cumprtorul le poate atepta conform specificaiilor publice ale vnztorului, productorului sau ale
reprezentanilor acestora, ndeosebi prin reclam, cu excepia cazului n care specificaiile nu pot influena
decizia de cumprare. Exist vicii materiale i atunci cnd asamblarea convenit contractual a fost realizat
defectuos de ctre vnztor sau de ctre ajutoarele lui, precum i atunci cnd bunul trebuie asamblat de
cumprtor i acesta l asambleaz defectuos din cauza indicaiilor de asamblare eronate. Exist viciu
material i n cazul n care vnztorul pred numai o parte a bunului, un alt bun, bunul ntr-o cantitate mai
mic dect cea convenit sau cnd este viciat numai o parte a bunului, cu excepia cazurilor cnd viciul nu
exercit o influen substanial asupra utilizrii bunului
-Obligatia vinzatorului de a conserva bunul vindut . Vinzatorul este obligat sa ia masuri rezonabile,in
functie de imprejurari pentru a conserva bunul aflat in posesia sau sub controlul sau atunci cind
cumparatorul intirzie sa preia bunul predat sau nu plateste pretul. Daca plata pretului si predarea sa se faca
simultan. In acest caz vinzatorul poate depozita la o terta persoana pe contul cumparatorului ,daca prin
aceasta nu se vor face cheltuiele disproportionale. Vinzatorul are dreptul de retentie asupra bunului atita
timp cit cumparatorul nu-i va plati o recompensa pentru pastrare.
2.3. Spe: A ia vndut lui B un ceas la preul de 500 lei. La momentul ncheierii contractului B ia
pltit lui A 100 lei, restul sumei urmnd s o achite peste 3 zile. Prile au convenit c pn la

momentul achitrii integrale a preului ceasul se va pstra la vnztor. Din motiv c B nu s-a
prezentat dup ceas timp de 2 sptmni, A i-a vndut ceasul lui C. Ulterior s-a prezentat B i a
explicat c nu a putut lua ceasul n termen din motiv de boal. Aflnd c A ia vndut ceasul lui C, B
a solicitat restituirea sumei de 100 lei (considernd-o drept arvun) n mrime dubl i executarea
contractului n natur, prin transmiterea ceasului. Din motiv c a a fost de acord s restituie numai
suma de 100 lei, B a depus aciune prin care a cerut de la A restituirea sumei de 200 lei, iar de la C
transmiterea ceasului. Soluionai litigiul n esen. Argumentai rspunsul.
Instanta va dispune achitarea sumei de 100 de lei, deoarece pentru a fi considerata arvuna partile la
moment incheierii trebuie sa mentioneze ca este arvuna, caci insasi in cod civil se prevede faptul ca in caz
de dubii, suma pltit este considerat avans. Deci suma de 100 de lei va fi considerata avans.
Cnd cumprtorul ntrzie s preia bunul predat sau nu pltete preul, n cazul n care plata preului i
predarea trebuie s se fac simultan, vnztorul, dac are bunul n posesiune sau sub control, trebuie s ia
msuri rezonabile, n funcie de mprejurri, pentru a le conserva. Partea obligat s conserveze bunul este
n drept s-l vnd la un pre convenabil, n cazul n care cealalt parte tergiverseaz exagerat preluarea lui
sau plata cheltuielilor de conservare, dac a ntiinat cealalt parte despre intenia de a vinde. Deci
conform prevederilor legale, vinzatorul A era obligat sa conserveze bunul si sa anunte pe cumparatoril b
despre intentia sa de a vinde ceasul. In cazul dat A nu l-a instiintat pe B despre intentia sa.
Testul nr. 11
1. Contractul de arend.
1.1 Descriei termenul contractului de arend.
Contractul de arenda a bunurilor agricole trebuie sa contina, in mod obligatoriu, clauza prividn termenul
arendei. Termenul contractului de arenda a bunurilor agricole este o clauza esentiala a contractului,
neincluderea in contractul de arenda a unei clauze esentiale a contractului atrage nulitatea acestuia.
Conform legii cu privire la arenda in agricultura: Termenul arendei bunurilor agricole se stabilete de
ctre prile contractante, dar nu va fi mai mic de un an i mai mare de 30 de ani. La darea n arend a
terenurilor agricole n scopul sdirii unor plantaii multianuale, termenul contractului de arend va fi
stabilit pentru cel puin 25 de ani, n cazul cnd contractul nu prevede alt termen.
Termenul arendei nu poate fi mai mic de un an. Cu 3 luni nainte de expirarea arendei, arendatorul
informeaz printr-un preaviz arendaul despre nedorina de a prelungi contractul de arend. Dac termenul
arendei expir, iar arendatorul nu cere s i se predea terenul i arendaul continu exploatarea lui,
contractul de arend se consider prelungit cu un an.
Termenul contractului de arenda are consecinte asupra indatoririi de inregistrare a contractului. Contractul
de arend a terenurilor i a altor bunuri agricole ncheiat pe un termen mai mare de 3 ani se nregistreaz
la oficiul cadastral teritorial. Contractul de arend a terenurilor i a altor bunuri agricole ncheiat pe un
termen de pn la 3 ani inclusiv se nregistreaz la primria localitii n a crei raz teritorial se afl
terenurile i alte bunuri agricole. Arendaul nregistreaz contractul de arend n termen de 3 luni de la
data ncheierii acestuia. Nenregistrarea contractului are ca efect inopozabilitatea contractului fa de ter.
1.2 Determinai i descriei condiiile legale care reglementeaz modul de plat a preului n cadrul

contractului de arend.
Plata arendei se face n natur, n bani sau n natur i n bani, potrivit acordului dintre pri, i se execut
n termenul i n locul stabilit n contract. Elementele n funcie de care se determin arenda pentru fiecare
categorie de folosin a bunului pot fi: suprafaa terenului, potenialul de producie, structura parcelar,
relieful i gradul posibilitii de efectuare a mecanizrii, posibilitile de acces, distana fa de locurile de
depozitare, industrializare sau de comercializare, starea cldirilor, amenajrilor sau altor dotri, gradul de
amortizare a tehnicii agricole arendate. Plata pentru arend se determin n funcie de suprafaa terenului
arendat, de bonitate, de relief i de msura posibilitii de a efectua lucrrile n mod mecanizat, de alte
caracteristici ale terenului, de valoarea plantaiilor multianuale amplasate pe el, dar nu va constitui mai
puin de 2% pe an din preul normativ al terenului arendat.

Arenda n natur se stabilete ntr-o cantitate determinat de produse sau ntr-un procent din producie.
Produsele cu care se pltete arenda se stabilesc de pri n funcie de specificul activitii agricole i de
zon. Termenele i locul de plat n natur a arendei se stabilesc de pri, n funcie de felul produselor i
de specificul obinerii lor. Dac mai mult de jumtate din fructele obinute prin arendare pier fortuit,
arendaul poate cere reducerea proporional a plii arendei. Dreptul la reducere subzist doar pn la
separarea fructelor.
1.3. Stabilii particularitile i specificul contractului de arend, evideniind principalele deosebiri
i asemnri ale contractului dat cu alte contracte civile asemntoare.
Contractul de arenda-contractul de locatiune.
Arenda este contractul ncheiat ntre o parte proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri i
de alte bunuri agricole (arendator) i alt parte (arenda) cu privire la exploatarea acestora pe o durat
determinat i la un pre stabilit de pri. Prin contractul de locaiune, o parte (locator) se oblig s dea
celeilalte pri (locatar) un bun determinat individual n folosin temporar sau n folosin i posesiune
temporar, iar aceasta se oblig s plteasc chirie.
Asemanari: - sint contracte sinalagmatice, cu executare succesiva si netranslativ de proprietate, cu titlul
oneros, consensuale. Arenda reprezinta o varietate a loctaiunii, fapt confirmat prin: contractului de arend
se aplic n modul corespunztor dispoziiilor cu privire la locaiune n msura n care prezentul capitol nu
prevede altfel.
Deosebiri: - obiect material al contractului de arenda poate consta limitativ doar in terenuri si alte bunuri
agricole, iar pe de alta parte, obiectul materia al contractului de locatiune pot forma orice bun mobil sau
imobil, exceptind bunuri agricole. contractul de locatiune nu poate fi incheiat pe un termen mai mare de
99 ani, iar termenul arende nu va fi mai mic de 1 ani si mai mare de 30 de ani. Specific contractului de
arenda, plata n natur se stabilete ntr-o cantitate determinat de produse sau ntr-un procent din
producie. Produsele cu care se pltete arenda se stabilesc de pri n funcie de specificul activitii
agricole i de zon.
Contract de arenda- contract de comodat.
Prin contract de comodat o parte (comodant) d cu titlu gratuit un bun n folosin celeilalte pri
(comodatar), iar aceasta se oblig s restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat.
Arenda este elementul ce deosebeste arenda de comodat. Termenul minim al contractului de arenda este de
un 1 si temrneul maxim este de 30 de ani, pe cind in cazul comodatului daca nu se stipuleaza termenul, se
restituie la sfirsitul valorificarii bunului. In cazul restituiri anticipate, comodatarul este obligat sa-l
restituie la cererea comadantului, pe cind in cazul arendei, arendatorul nu poate cere restituirea bunului
agricol inainte de termen stabilit.
2. Contractul de vnzare-cumprare.
2.1. Descriei obligaia vnztorului de a preda bunul fr vicii materiale.
Vnztorul este obligat s predea bunul fr vicii materiale. Este fr vicii materiale bunul care, la
transferarea riscurilor, are caracteristicile convenite. n cazul n care nu s-a convenit asupra
caracteristicilor, bunul nu are vicii dac:
a) corespunde destinaiei stabilite n contract;
b) corespunde utilizrii obinuite i prezint caracteristici care exist n mod obinuit la bunuri de
acelai fel i pe care cumprtorul le poate atepta innd cont de felul bunului. La aceste caracteristici se
includ i cele pe care cumprtorul le poate atepta conform specificaiilor publice ale vnztorului,
productorului sau ale reprezentanilor acestora, ndeosebi prin reclam, cu excepia cazului n care
specificaiile nu pot influena decizia de cumprare.
Exist vicii materiale i atunci cnd asamblarea convenit contractual a fost realizat defectuos de ctre
vnztor sau de ctre ajutoarele lui, precum i atunci cnd bunul trebuie asamblat de cumprtor i acesta l
asambleaz defectuos din cauza indicaiilor de asamblare eronate.

Exist viciu material i n cazul n care vnztorul pred numai o parte a bunului, un alt bun, bunul ntr-o
cantitate mai mic dect cea convenit sau cnd este viciat numai o parte a bunului, cu excepia cazurilor
cnd viciul nu exercit o influen substanial asupra utilizrii bunului.
2.2 Determinai i descriei momentul transmiterii dreptului de proprietate asupra obiectului
contractului de vnzare-cumprare de la vnztor la cumprtor.
Dreptul de proprietate este transmis dobnditorului n momentul predrii bunului mobil dac legea sau
contractul nu prevede altfel. n cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobndete la data
nscrierii n registrul bunurilor imobile, cu excepiile prevzute de lege.
Predarea bunului in posesia celeilalte parti are semnificatia transferului dreptului de prorpietate, or dreptul
de proprietate este transmis dobinditorului in momentul predarii bunului, daca este vorba de un bun mobil
sau daca legea sau contrractul nu prevede altfel.
Cod civil stabileste in cazul v-c a intreprinderii ca complex patrimonial unic, dac n contract nu este
prevzut altfel, dreptul de proprietate asupra ntreprinderii trece la cumprtor la data predrii
ntreprinderii, urmnd s fie nregistrat imediat.
2.3. Spe: La 10.10.2005 B a cumprat de la A o biciclet. n luna mai 2006 B l-a angajat pe C
pentru a verifica starea tehnic a bicicletei, achitndu-i 200 lei. n procesul verificrii, C a constatat
existena unor vicii ascunse la biciclet, pe care le-a remediat, ncasnd pentru aceasta 300 lei. La
15.10.2006 B a intentat aciune n judecat mpotriva lui A, cernd rezoluiunea contractului de
vnzare-cumprare, restituirea preului i a sumei de 500 lei. A a respins preteniile lui B, invocnd
urmtoarele:
1) el nu a tiut despre existena viciilor; 2) nainte de a se adresa n judecat cu aciune, B trebuia
s-i nainteze pretenie; 3) a expirat termenul de prescripie, deoarece din momentul cumprrii
bicicletei a trecut mai mult de 1 an.
Soluionai spea n esen. Argumentai rspunsul.
Cumprtorul B pierde dreptul de a invoca viciul dac nu l-a comunicat vnztorului ntr-un termen
rezonabil din momentul n care a constatat sau trebuia s constate viciul i felul lui.
Dac n contract nu este stabilit un termen, preteniile pot fi naintate n cel mult 6 luni din ziua predrii
bicicletei. Poate fi intentat aciune privind viciile bunului n termen de un an din data naintrii
preteniilor, iar dac nu au fost naintate pretenii sau nu poate fi stabilit data naintrii lor, n termen de
un an din data expirrii termenelor de 6 luni. Nu este o procedura prealabila obligatorie ca cumparatorul sa
se adreseze mai intii vinzatorului apoi instantei de judecata. Termenul de prescriptie este de un 1 ce se
scurge dupa expirare a 6 luni de data predarii bicicletei 10.10.2005, respectiv termenul de prescriptie
incepe de la data de 10.04.2006 pina la 10.04.2007, respectiv nu s-a scurs termenul de inaintare a actiunii
civile.
Testul nr. 12
1. Noiuni generale privind contractul de comodat.
1.1. Definii contractul de comodat i descriei caracterele juridice ale acestuia.
Definitie legala: Prin contract de comodat o parte (comodant) d cu titlu gratuit un bun n folosin
celeilalte pri (comodatar), iar aceasta se oblig s restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a
fost dat.
Reiesind din definitielegala a comodatului este un contract real. Daca vom tine cont de prevederile alin 2
art 860 CCRM, Potrivit cruia in cauzele in care comodatul nu executa obliga ia de a da bunul,
comodatarul poate cere doar repararea prejudiciului. Contract este considerat consensual fiind valabil
ncheiat prin simplu acord al partilor. Aceasta conlzucie rezulta din faptul ca in cazul contractelor reale
transmiterea bunului este o condiie necesar pentru incheierea contractului ci nu un act de executare a
acestuia. Conform unei opinii a doctrinarilor, contract este doar unilateral, deoarece naste obligatii doar in

sarcina comodatarului, chiar daca pe parcursul derularii contractului se pto naste siin sarcina
comodantului, insa acestea nu-si au temei in contract, ci infapt posterior incheierii. Conform altei opinii,
contractul poate fi atit unilateral conditionind obligatii doar in sarcina comodatarului, cit si sinalagmatic,
conditionind obligatii corelative pentru parti. Caracterul unilateral sau sinalagmatic este determinat prin
acordul de vointa al partilor contractante. Contract de comodat este unul esentialmente gratuit. In caz in
care in contract prile au stipulat o contravaloarea pentru folosin bunului, atunci nu vom mai fi in
prezenta comodatului dar in prezenta unui de locatiune. Din caracterul esentialmente gratuit a contractului
reiese ca comodatarul nu e obligat sa plteasca nici contravaloarea uzurii bunului rezultata din folosirea
acestuia conform destinaiei specificate . Gratuitatea contractului nu e nlturat daca prile ar conveni ca
comodatarul sa plteasca pe parcursul executrii contractului sau la finele acestuia o anumit suma de bani
ce ar reprezenta contravaloarea uzurii bunului folosit. Suportarea contravalorii uzurii de catre comodatar
nu transforma comodatul in contract cu titlul oneros, ci reprezenta o concretizare a obligatiei de restituire a
bunului in starea In care a fost predat. Contract de comodat e unul translativ de folosin , fara a se
constitui un drept real in favoare comodatarului. Din aceasta caracteristica a contractului reiese
urmtoarele consecinte: - comodatul ramine a fi in continuare proprietarul bunului transmis in folosin,
astfel ca el va suporta riscul pieirii fortuite a acestuia. - comodatarul dobindeste doar deteniunea bunului
adic devine posesor si care e obligat s-l restituie.
1.1. Descriei elementele contractului de comodat.
Partile contractului de comodat sunt: -comodantul-persoana care da cu titlul gratuit un bun in folosinta, si
- comodatar-persoana careia i se transmitein folosinta bunul de catre comodant si care se oblige sa
transmite bunul la expirarea termenului pentru care acesta i-a fost dat. In calitate de participanti la
raporturile juridice de comodatpot aparea orice subiecti de drept civil. Acest contract se incheie atit intre
persoane fizice, cit si intre persoane fizice si/sau juridice. Pentru incheierea contractului, ambele parti
trebuie sa aiba capacitate de a incheia acte de adminsitrare. Intrucit contract de comdant este unul
translativ de folosinta, comodantul poate sa nu aiba calitate de proprietar, fiind de exemplu un uzufructuar,
pe cidn comodatarul nu poate imprumuta bunul primit de la comodant, deoarece este un simplu detentor si
detine bunul numai pentru prorpia folosinta.
Obiectul contractului de comodat pot fi bunurile mobile si imobile. Bunuri trebuie sa fi doar nefungibile
(determinate prin individualitatea lor), pentru ca numa in acest caz pot fi restituite in natura in
individualitatea lor. De regula, constituie obiect al contractului bunuri neconsumplitbile folosirea crora
nu implica consumarea substanei printr-un singur act. Uneori caracterul nefungibil al bunurilor poate
rezulta din vointa partilor. Ca exceptie, bunuri fungibile prin natura lor e posibil sa fie considerat de
partica nefungibile,tot astfel bunruri consumptibile pot fi considerate neconsumptibile prin act juridic
(insa in nici un caz invers) in acestea cazuri bunurile contractante sint ntrebuin ate conform unei
destinaii speciale prevzute de pri in contract spre exemplu o cantitate de fructe este ntrebuinata nu
pentru consumare ci pentru a fi expuse la expoziie. Bunurile neconsumptibile sau nefungibile, potrivit
naturii lor, nu pot fi considerate ca bunuri consumptibile sua fungibile, caci in acest caz s-ar schimba
natura contractului.Bunuri imobile de locuit tot pot forma obiectul contractului de comodat in msura in
care se nchiriaz o locuina dar nu se percepe chirie.
Contractul de comodat poate fi incheiat atit pentru o perioada determinata, cit si pentru o perioada
nedeterminata de timp. Practica contractuala arata ca, de obicei, se incheie tinindu-se cot de duata de
amortizare a bunurilor, precum si de scopurile de utilizare a acestora. Stabilirea termenului este o
prerogativa a partilor contractante si variaza in functei de termenul necesar comodatarului in vederea
valorificarii calitatilor bunului primit in folosinta.
Legea nu stabileste conditii speciale in ceea ce priveste forma contractului de comodat, acesta fiind
reglementat de normele generale prividn forma actului juridic. Astfel poate fi incheiat in orice forma in
dependenta de obiectul material al contrctului. Deci forma scrisa fiind obligatorie in cazul in care bunul
depaseste suma de 1000 lei, in cazul in care se incheie intre persoane fizice si juridice. In cazul bunului
imobil este necesar forma scrisa, iar in cazul in care depaseste trei ani contractul trebuie inscris in regsitrul
bunurilor imobile.

1.3. Evideniai deosebirile i asemnrile contractului de comodat cu alte contracte asemntoare


(mprumut, locaiune, arend, etc.).
Contractul de comodat este asemanator la prima vedere contractului de imprumut. Aceasta asemanare este
conditionata de cauza comuna a acestor contracte. Obiectul contractului de comodat sunt bunuri
nefungibile, iar a imprumtului sunt banii si bunuri fungibile.pentur ambele pot fi bunuri mobile si imobile.
In baza contractului de comodat bunurile se tranmsit cu drept de folosinta, pe cind in baza contractului de
imprumut cu drept de prorpietate. In cazul contractului de comodat, riscul pieirii fortuite a bunului e
suportat de proprietar, iar in cazul contractului de imprumut e suportat de prorpietar-imprumutat. In cazul
contractului de comodat, comodatarul este boligat sa restituie bunul care l-a primit in folosinta, iar in cazul
contractului de imprumut , imprumutatul este obligat s restituie banii n aceeai sum sau bunuri de
acelai gen, calitate i cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Comodantul este un
contract gratuit, pe cind contractul de imprumut este oneros. Contractul de mprumut este gratuit dac
legea sau contractul nu prevede altfel.
Prin contractul de locaiune, o parte (locator) se oblig s dea celeilalte pri (locatar) un bun determinat
individual n folosin temporar sau n folosin i posesiune temporar, iar aceasta se oblig s plteasc
chirie. Prin contract de comodat o parte (comodant) d cu titlu gratuit un bun n folosin celeilalte pri
(comodatar), iar aceasta se oblig s restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat. Chiria
este elementul ce deosebeste locatiunea de comodat. Termenul maxim al contractului de locatiune este de
99 ani, pe cind in cazul comodatului daca nu se stipuleaza termenul, se restituie la sfirsitul valorificarii
bunului. In cazul restituiri anticipate, comodatarul este obligat sa-l restituie la cererea comadantului, pe
cind in cazul locatiunii, locatorul nu poate cere restituirea bunului inainte de termen stabilit.
Arenda este contractul ncheiat ntre o parte proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri i
de alte bunuri agricole (arendator) i alt parte (arenda) cu privire la exploatarea acestora pe o durat
determinat i la un pre stabilit de pri. In cazul arendei, arendasul este boligat sa achite pretul stabilti de
parti, fiind un contract cu titlul oneros. Termenul arendei nu poate fi mai mic de un an. Cu 3 luni nainte de
expirarea arendei, arendatorul informeaz printr-un preaviz arendaul despre nedorina de a prelungi
contractul de arend.Dac termenul arendei expir, iar arendatorul nu cere s i se predea terenul i
arendaul continu exploatarea lui, contractul de arend se consider prelungit cu un an. Dar in cazul
comodatului daca nu se stipuleaza termenul, se restituie la sfirsitul valorificarii bunului, precum si
comodatarul este obligat sa-l restituie la cererea comadantului, fara a fi necesar un preaviz.
Contract de depozit. Srep deosebire de depozitar care si el primeste c obligatia de a-l restitui, dar care nu
se poate folosi de bun, comodatarul se poate folosi de bun in scopul convenit cu comodantul sau, daca nu
a fost convenit, in cel care rezulta dinnatura bunului imprumutat.
2. Contactul de consignaie.
2.1. Noiunea contractului de consignaie.
Codul civil nu reglementeaz distinct contractul de consignaie, acesta fiind totui reglementat de
Hotrirea Guvernului RM cu privire la aprobarea Regulilor comerului de consignaie. Potrivit acesteia
prin contract de consignaie se nelege un acord ncheiat ntresubiectul activitii comerciale care primete
mrfurile la consignaie (comisionar) i persoanafizic sau juridic care le pred la consignaie (comitent),
potrivit cruia comisionarul se obligs efectueze din nsrcinarea comitentului una sau mai multe
tranzacii comerciale n numele sau n scopul vnzrii lor cu amnuntul pentru o anumit recompens
(comision).
2.2 Stabilii particularitile contractului de consignaie n raport cu contractul de comision.

Dei este privit ca o varietate a contractului de comision din considerentele c consignatarul


(comisionarul) acioneaz la fel din nume propriu, ntre aceste dou contracte exist o serie de distincii i
anume:
-mputernicirea consignantului dat consignatarului const ntotdeauna n vinderea unor bunuri mobile
aparinind celui dinti;
-vnzarea bunurilor se face la un pre stabilit anticipat de ctre consignant;
-consignatarul este obligat s remit consignantului fie suma de bani, dac bunul a fost
vndut, fie bunul n natur dac nu a putut fi vndut;
-ca obiect material al contractului de consignaie pot fi mrfurile noi, nealimentare i alimentare
preambalate precum i mrfurile nealimentare care au fost n uz, dar snt nc utilizate, nu necesit s fie
reparate sau restaurate i corespund normelor i cerinelor sanitare. De aici rezult c obiectul material al
comisionului este mult mai extins ca la consignaie. Punctul 4 al Regulamentului nominalizat stabilete c
comitentului i se pstreaz dreptul de proprietate asupra mrfurilor predate la consignaie pn n
momentul vnzrii lor.
Obiectul juridic al contractului de consignaie const din ncheierea contractului de vnzare-cumprare a
mrfii recepionate la consignaie. Spre deosebire de acesta, n cazul comisionului exist o multitudine de
acte juridice ce pot fi ncheiate prin mecanismul reprezentrii indirecte.
Specificitatea reprezentrii prezente n cazul contractului de consignaie const n faptul c obligaia
executrii mandatului ncredinat de comitent este doar una din obligaiile comisionarului care se distinge
la origine de celelalte obligaii cum ar fi: obligaia de conservarei pstrare a bunurilor, de asigurare a
acestora, .a. Vorbind doar despre obligaia de reprezentaremenionm c comisionarul (consignatarul)
este obligat s acioneze n limitele mputernicirilor date de consignant. Aceasta semnific faptul c
realizarea bunurilor urmeaz a avea loc n condiiile stabilite de contractul de consignaie i la preul
stabilit de comitent. Odat cu executarea contractului comisionarul este obligat s remit preul tuturor
bunurilor vndute, n termen de 10 zile, iar n cazul n care acestea nu au fost vndute, ele urmeaz a fi
restituite. Preul de vnzare a mrfurilor primite la consignaie mrimea comisionului, achitarea
cheltuielilor pentru pstrarea lor, termenele i modul reducerii preurilor, termenele de comercializare a
acestor mrfuri pn la i dup reducerea preurilor se stipuleaz n contractul de consignaie (acordul
consignaional). Pentru mrfurile comercializate, comisionarului i revine un comision estimat n procente
fa de valoarea acestora, mrimea cruia este stipulat n contractul de consignaie (acordul
consignaional) potrivit nelegerii prilor. Asemenea contractului de comision, n contractul de
consignaie subiectul activitii comerciale acioneaz n nume propriu n raport cu terii, dar pe seama
comitetului. n acest fel, raporturile ce intervin odat cu ncheierea contractului de vnzare-cumprare apar
doar ntre comisionar i ter. Rezult coraportul dintre contractul de consignaie i cel de comision, care
poate fi redat prin relaia gen-specie, sau parte-ntreg, n care detaarea primului a fost determinat doar
de necesitatea ncadrrii normative a unor manifestri speciale a relaiilor sociale actuale. Astfel existena
distinciilor dintre aceste dou contracte nu snt n msur sdistaneze aceste dou regimuri prin faptul
prioritar c acestea au aceeai origine i presupunacelai mecanism juridic de aplicare n cadrul
raporturilor contractuale .
2.3. Spe: A a ncheiat contract de consignaie cu magazinul de consignaie B, prin care ultimul se
obliga s vnd un televizor nou la preul de 2000 lei. Peste 10 zile comisionarul a vndut televizorul lui
C. Dup expirarea a 5 zile, C a constatat c televizorul are vicii ascunse. Drept urmare, C a solicitat
comisionarului restituirea preului sau reducerea acestuia. Comisionarul a refuzat satisfacerea cerinei lui
C, motivnd refuzul su prin faptul c bunurile cumprate n reeaua de comer de consignaie nu se supun
restituirii, iar viciile puteau aprea din vina lui C. C a acionat n judecat comisionarul, solicitnd
restituirea preului n mrime de 2000 lei. La examinarea cauzei, s-a solicitat efectuarea expertizei, care a
constatat c viciile televizorului existau la data vnzrii lui. Comisionarul a solicitat atragerea lui A n
calitate de prt i eliberarea sa de rspundere. Soluionai spea. Cine va avea calitatea de prt?
Argumentai rspunsul.

Conform legislaiei n vigoare, cumprtorul, cruia i s-a vndut n consignaie o marf nou de calitate neadecvat
i care nu a fost avertizat de ctre comisionar c marfa prezint defecte, este n drept s cear, la discreia sa,
preschimbarea, restituirea, reducerea preului sau reparaia ei din contul comitentului.

Testul nr. 13
1. Noiuni generale privind contractul de locaiune.
1.1.

Redai noiunea i caracterele contractului de locaiune;

Prin contractul de locaiune, o parte (locator) se oblig s dea celeilalte pri (locatar) un bun determinat individual
n folosin temporar sau n folosin i posesiune temporar, iar aceasta se oblig s plteasc chirie.
Locatiunea este contractul prin care o parte, numita locator, se obliga sa asigure celeilalte parti, numita locatar,
folosinta unui lucru pentru o anumita perioada, in schimbul unui pret, numit chirie.
Contract de locatiune este unul sinalagmatic intrucit da nastere la drepturi si obligatii pentur ambele pr i.: astfel
locatorul se obliga sa asigure folosin temporara a bunului, iar locatarul se obliga sa plteasca chirie. Locatiunea
este un contract cu titlul oneros, intrucit in schimb folosinei bunului se plte te o chirie determinata sau cel putin
determinabila. In cazul in care folosin bunului ar fi data fara obliga ia pltii unei chirii nu vom mai fi in prezenta
contractului de locatiune, ci celui de comodat. La stabilirea cuantumul chiriei se ia in consideratie un sir de
circumstante: termenul, obiectul si componenta lui, uzura bunului, intensivitatea folosirii bunului si altele. Chiria
in contract de locatiune de regula se stabilete in bani dar legislatia RM nu interzice si achitarea ei in natura sau in
alt mod. Daca obiectul locatiuneii este utilizat pentur fabricarea unui bun sau prestarea unor servicii, chiria poate fi
achitata prin transmiterea unei pri a bunului produs sau prin prestarea unor servicii. Contract de locatiune e unul
comutativ in care existena si ntinderea obligatiilor nu depinde de ntmplare si de i nu exista anse de c tig sau de
pierdere pentru pri. Este unul consensual care se incheie prin acord de vointa a partilor fara careva formalit i. La
fel contract de locatiune cu executare succesiv in timp durata folosirii bunului, presupune executarea prin mai
multe prestatii esalonate in timp; este de esena locatiunii, locatorul asigura folosirea bunului pina la incetarea
contractului, iar chiria este calculata dupa durata folosin ei si timpul se are invedere chiar daca ea sa fixat in mod
global. Locatiunea este unul transtiv de folosin , spre deosebire de vinzare cumparare, locatiunea nu transmite un
drept real ci doar unul de creana, constnd in folosin temporara sau in folosin si posesie temporara.

1.2.
Cum credei, nenregistrarea n termen a contractului de locaiune n registrul bunurilor imobile are
ca efect:

nulitatea contractului;

imposibilitatea probrii lui cu martori;

inopozabilitatea fa de teri.
Argumentai poziia.
Contractul de locaiune a unui bun imobil pe un termen ce depete 3 ani trebuie nscris n registrul bunurilor
imobile. Nerespectarea acestei reguli are ca efect inopozabilitatea contractului fa de ter. Efecte ale nerespectarii
formei scrise, partile vor fi lipsite de posibilitatea dovedirii faptului incheierii contractului prin proba cu martori.
Insa in cazul in care termenul depaseste 3 ani,contractul trebuie inregistrat in registrul bunurilor imobile, atunci
consecinta nerespectarii este inopozobilitatea fata de terti. Deci contractul este valabil incheiat, nefiind declarat nul,
insa decade propa cu martori sau opozabiliattea fata de terti.
1.3.
Analizai locul contractului de locaiune n sistemul contractelor civile, delimitndu-l de alte contracte
civile asemntoare.

Locatiunea este un contract distinct ce face paarte din categoria contractelor speciale, reglementate de Codul civil,
care se particularizeaza prin caracterele sale juridice. Dinstinctia locatiunii nu este absoluta, deoarece prezinta
deosebiri si asemanari cu celelalte contracte.
Prin contractul de locaiune, o parte (locator) se oblig s dea celeilalte pri (locatar) un bun determinat individual
n folosin temporar sau n folosin i posesiune temporar, iar aceasta se oblig s plteasc chirie. Prin contract
de comodat o parte (comodant) d cu titlu gratuit un bun n folosin celeilalte pri (comodatar), iar aceasta se
oblig s restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat. Chiria este elementul ce deosebeste
locatiunea de comodat. Termenul maxim al contractului de locatiune este de 99 ani, pe cind in cazul comodatului
daca nu se stipuleaza termenul, se restituie la sfirsitul valorificarii bunului. In cazul restituiri anticipate, comodatarul
este obligat sa-l restituie la cererea comadantului, pe cind in cazul locatiunii, locatorul nu poate cere restituirea
bunului inainte de termen stabilit.
Arenda este contractul ncheiat ntre o parte proprietar, uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri i de alte
bunuri agricole (arendator) i alt parte (arenda) cu privire la exploatarea acestora pe o durat determinat i la
un pre stabilit de pri. Dar locatiunea pentru bunuri mobile si imobile. Ambele sunt contracte oneroase,
sinalagmatice, comutative, translative de folosinta. Arenda reprezinta o varietate a loctaiunii, fapt confirmat prin:
contractului de arend se aplic n modul corespunztor dispoziiilor cu privire la locaiune n msura n care
prezentul capitol nu prevede altfel.
Prin contractul de leasing, o parte (locator) se oblig, la cererea unei alte pri (locatar), s asigure posesiunea i
folosina temporar a unui bun, cumprat sau produs de locator, contra unei pli periodice (rate de leasing). La baza
contractulu de leasing sta contractual de locatiune, fapt confirmat prin: Contractului de leasing i se aplic, n mod
corespunztor, dispoziiile privind contractul de locaiune n msura n care prezentul capitol sau legea cu privire la
leasing nu prevede altfel. Atit in cadrul locatiunii, cit si in cadrul leasingului, locatorul se oblige sa asigure
locatarului posesia si folosinta temporara a bunului. La operatiunile de leasing sunt trei parti: locatar, locator si
furnizorul(vinzatorul). Contractul de leasing se poate raportat la trasnlativ de proprietate in cazul in care locatarul
cumpara bunul. In cazul leasingului, a expirarea contractului de leasing, locatorul va respecta dreptul de opiune al
locatarului de a cumpra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a nceta raporturile contractuale. Pe cind la
locatiunea, la expirarea locatarul este boligat sa restituie bunul.
1. Coninutul contractului de rent.
1.1.
Descriei obligaiile debirentierului.
Obligatiile de baza a debirentierului in contractul cu titlul oneros se manifesta prin receptionarea obiectului
contractului si a documentelor respectve, achitarea periodica a redeventiei fie in natura, fie in bani ( dupa cum s-a
convenit in contract). Aceasta obligatie se refera la respectarea periodicitatii redeventei, convenite de parti si la
volumul ei. Periodicitatea i momentul de plat a rentei se stabilesc prin acordul prilor, lundu-se n considerare
forma rentei. Renta viager se pltete n avans. Renta n bani se pltete n avans pentru 3 luni dac n contract nu
este prevzut altfel. Pentru alte forme de rent, termenul de plat n avans se stabilete n dependen de caracterul
i de scopul rentei. Dac la nceputul perioadei pentru care se pltete renta credirentierul este n via, lui trebuie s
i se dea integral renta pentru aceast perioad. n cazul decesului unuia dintre credirentieri, renta se pltete integral
supravieuitorilor dac n contract nu este prevzut altfel.
In contractul cu titlul gratuit, dispune de obligatii doar debirentierul, volumul carora este analogic obligatiilor din
contract cu ttilul oneros.
n timpul vieii credirentierului, debirentierul nu poate, fr acordul credirentierului, nstrina, ipoteca sau greva n
alt fel bunurile transmise de persoana care a constituit renta. Nu se admite executarea silit asupra acestor bunuri
pentru alte obligaii ale debirentierului, cu excepia executrii ipotecii constituite cu acordul credirentierului.Dac

debirentierului a fost transmis un bun imobil, interdiciile stipulate la alin.(1) se nscriu n registrul bunurilor
imobile.
1.2.
Determinai care este modalitatea de asigurare a executrii obligaiilor debirentierului n cadrul
contractului de rent. Ce poate ntreprinde credirentierul n cazul neexecutrii contractului de ctre
debirentier? Argumentai rspunsul.
O modalitate de asigurare a executarii obligatiilor debirentierului in cadrul contractului este interdicia nstrinrii
bunurilor primite de debirentier. n timpul vieii credirentierului, debirentierul nu poate, fr acordul
credirentierului, nstrina, ipoteca sau greva n alt fel bunurile transmise de persoana care a constituit renta. Nu se
admite executarea silit asupra acestor bunuri pentru alte obligaii ale debirentierului, cu excepia executrii ipotecii
constituite cu acordul credirentierului.O alta modalitate de asigurare a executarii obligatiilor debirentierului este
faptul ca obligaia debirentierului nu se stinge prin pieirea ori deteriorarea fortuit a bunului care i-a fost transmis n
legtur cu constituirea rentei. Precum si faptl ca debirentierul nu poate pretinde credirentierului ntoarcerea ratelor
pltite.O alta modalitate de asigurare a executarii este in cazul platii rentei viager se pltete n avans pentru 3 luni
dac n contract nu este prevzut altfel. O alta modalitate de asigurare ar putea fi si faptul ca in cazul pluralitatii de
credirentieri, in cazul decesului unuia dintre credirentieri, renta se pltete integral supravieuitorilor dac n
contract nu este prevzut altfel.
Att debirentierul, ct i credirentierul are dreptul de a cere rezilierea contractului de rent dac, n urma neexecutrii
obligaiilor sau din alte motive temeinice, continuarea acestor raporturi nu mai este posibil. n urma rezilierii
contractului de rent, bunul transmis n legtur cu constituirea rentei este restituit. Prestaia efectuat de debirentier
nu este restituit dac n contract nu este prevzut altfel. In cazul incapacitatii de munca a debirentierului, lipsa
mijloacelor de achitare a rentei, credirientierul poate cere rezilierea contractului. Cit tine de executare silita a
obligatiei debirentierului, s-a sustinut ideea ca in principiu, credirentierul nu este boligat sa ceara rezolutiunea
contractului, putind opta pentur executare silita a platii ratelor de renta. In cazul in care credirentierul opteaza pentru
executare silita a obligatiei debirentierului, el va putea solicita sechestrul si vinzarea bunurilor debirentierului, pina
la concurenta unei sume suficiente spre a asigura plata rentei pentur viitor.
1.3. Decidei dac este oare dator credirentierul s garanteze debirentierul de eviciune i de viciile bunului
transmis? Care sunt opiunile debirentierului n cazul eveciunii sau a viciilor n raport cu credirentierul.
Stabilii efectele situaiilor redate mai sus asupra contractului de rent. Argumentai rspunsul.
Credientierul este obligat sa garanteze impotriva evictiunii si viciilor ascunse a bunului.desi contractul de renta nu
orevede expres obligatia credirentierului de a transmite bunul fara vicii ascunse, aceasta se subintelege, fiind
analogica obligtiei vinzatoruli sa predea bunul fara vicii materiale, de natura juridica. Conclusiv, lipsa unor
prevederi legale a acestor obligatii, defel nu semnifica faptul ca acestea nu-i revin acestuia in baza calitatii generale
de instrainator bazat oe analogia legii, in conformiatte cu care nereglementarea prin lege ori prin acordul al partilor
si lipsei de uzante, raporturile dintre parti, daca acestea nu contravine esentei lor, li se aplica norma legislatiei civile
care reglementeaza raportuir similare. Optinunile ar fi remedierea viciilor materiale, inlocuirea bunului sau
rezilierea contractului.

Testul nr. 14

1. Contractul de servicii turistice.

1.1. Relatai noiunea i caracterele juridice ale contractului de servicii


turistice;
Prin contractul de servicii turistice,potrivit CC, o parte, care poate fi organizatorul
calatoriei,agentul turistic,se obliga sa acorde celeilalte parti(turist) serviciile
stipulate ,iar aceasta se obliga sa achite costul.
Iar potrivit prevederilor din Legea cu privire la organizarea si desfasurarea activitatii
turistice in RM,contractul de servicii turistice este acordul de vointa prin care o
parte,adica turoperator,agentie de turism se obliga sa acorde celeilalte parti,adica
turistului serviciile stipulate,iar acesta din urma se obliga sa achite costul lor.
Caractere:
1.consensual,fiind incheiat odata ce partile au ajuns la un acord de vointa privind
clauzele contractuale esentiale in forma ceruta de lege.Conform CC,partile trebuie
sa convina expres asupra itinerarului,locul de destinatie si termenul de aflare cu
indicarea datelor;vehiculele, caracteristicile i clasele lor, data i locul plecrii i
sosirii; informaii despre cazare, categoria sau nivelul de confort, caracteristicile lui
de baz, serviciile de alimentare;n cazul stabilirii unui numr minim de persoane
necesar pentru realizarea cltoriei, termenul limit de notificare a clientului n caz
de contramandare a acesteia;vizitele, excursiile i alte servicii incluse n preul unic
al cltoriei; denumirea i adresa organizatorului (agentului turistic) i a
asigurtorului, dup caz; preul cltoriei, posibilitatea de modificare a preului,
costul anumitor servicii suplimentare (taxa de mbarcare i debarcare n porturi i
aeroporturi, taxele turistice) neinclus n preul unic al cltoriei i posibilitatea de
modificare a acestuia;
termenele i modalitatea de plat a preului i a celorlalte costuri; condiiile
specifice, convenite de prti la cererea clientului; termenele de formulare a
preteniilor privind neexecutarea sau executarea necorespunztoare a contractului;
alte condiii.
2.sinalagmatic-partile se obliga reciproc,astfel incit obligatia uneia dintre parti este
corelativa obligatiei celeilalte parti.Deci,agentul turistic este debitor al serviciilor
turistice pe care trebuie sa le ofere si creditor al pretului stabilit pentru prestarea
acestor servicii,pe cind turistul este debitor al pretului pe care trebuie sa il achite
pentru serviciile ce vor fi oferite si in acelasi timp este creditor al serviciilor turistice
care urmeaza a fi prestate.

3.de onerozitate-oprratorul turistic este un agent comercial ,activitatea caruia este


orientata spre obtinerea de venit.Astfel,serviciile turistice sunt prestate de catre
acesta ,in schimbul unui pret determinat,fapt care confera contractului acest
caracter.
4.cu executare sucesiva-executarea obligatiilor are loc continuu,pe parcursul unei
anumite perioade de timp,pina se ajunge la executarea deplina a tuturor obligatiilor
prestabilite de contract si de lege.Obiectul contractului este prestat in decursul unei
anumite perioade de timp ,care nu pote fi mai mica de 24 ore si mai mare de 12 luni
5.de adeziune-turistul are optiunea fie de a accepta un anumit pachet de servicii
turistice,fie de a nu il accepta,si prin aceasta de a nu consimti incheierea
contractului.De exemplu,sunt voiajele organizate pentru un grup,cind turistii sunt cei
care accepta sau nu conditiile standard ale pachetului de servicii turistice pus la
dispozitie de agentul turistic.Dar acest caracter este totusi unul relativ,deoarece
exista situatii cind turistul alege in calitate de beneficiar conditiile in care va avea
loc calatoria,transportulcazarea etc,fapt care tansforma contractul de servicii
turistice in unul negociat.
6.comutativ-este determinat prin faptul ca existenta si intinderea drepturilor,cit si
a indatoririlor partilor sunt cunoscute chiar la momentul incheierii contractului.
7. de consumatie; avind in vedere ca este incheiat intre un comerciant-agent
touristic, si un consummator- turist-persoana fizica, caruia i se presteaza servicii
pentru necesitatile personale.
8. este un contract complex; deoarece contine elemente din contracte de vinzarecumparare, transport, de reprezentare, intermediere si altele.

1.2. Determinai coninutul obligaiilor agentului turistic;


Grupe :- obligatii precontractuale sau informationale; -obligatii informationale dupa
incheierea contractului dar pina la inceputul calatoriei; - obligatii contractuale;
-obligatii postcontractuale.
1.obligatia de a informa turistul cu privire la continutul pachetului turistic,respectiv
sa prezinte informatia adecvata si veridica despre timpul si locul stationarilor
intermediare ,numele,adresa si numarul de telefon al reprezentantilor locali ai
organizatorului,posibilitatea procurarii politei de asigurare etc.Daca nu a notificat
clientul despre schimbarea conditiilor calatoriei,conditiile anuntate de agentul
turistic trebuie asigurate de acesta,indiferent daca au fost prevazute in contract sau
nu.
2.obligatia de a executa obligatiile informationale atit pina la incheierea
contractului,cit si dupa semnarea acestuia,pina la inceputul calatoriei.Pina la
inchierea contractului, agentul turistic trebuie sa prezinte informatia referitoare la
regimul de vize si pasapoarte,pecum si la cerintele de asigurare a sanatatii pe

durata calatoriei.Neexecutarea acestei obligatii va obliga agentul turistic sa repare


daunele cauzate clientului.
s ncheie contracte de colaborare n exclusivitate cu structurile de primire turistic
clasificate;
3. s ncheie contracte de servicii turistice conform modelului aprobat i s
elibereze vouchere turistice;
4.s presteze n totalitate serviciile prevzute n contractul de servicii turistice;
5.s elaboreze, din punct de vedere metodologic, cel puin o rut turistic intern
i s o asigure cu materiale ilustrativ-publicitare;
6.s pun la dispoziia turitilor informaii exhaustive privind programul turistic
propus, procedurile consulare, drepturile i obligaiile turitilor, condiiile de
asigurare, modul de reparare a prejudiciilor i condiiile de renunare la servicii;
7. s pun la dispoziia turitilor informaii complete i obiective privind ara de
aflare temporar: legislaia acesteia, obiceiurile i tradiiile locale i alte
particulariti, a cror cunoatere este necesar pentru cultivarea respectului fa
de valorile culturale naionale;
8. s pstreze confidenialitatea numelor i adreselor clienilor lor, cu excepiile
prevzute de legislaie;
9.s asigure exploatarea durabil i conservarea patrimoniului turistic, precum i
protecia mediului;
1.3. Formulai particularitile contractului de servicii turistice, evideniind
principalele deosebiri i asemnri a prezentului contract cu alte contracte
de prestri servicii.
1.de contractul de transport
Exista o oarecare tangenta ,prin contractul de transport,o parte se obliga fata de
cealalta parte sa o transporte impreuna cu bagajele ei.Acest serviciu este inclus in
acelasi timp si in cadrul contractului de servicii turistice,diferenta este ca contractul
de servicii turistice trebuie sa reglementeze in pachetul care se vinde cel putin 2
servicii determinate ceea ce nu este prevazut la contractul de transport.Contractul
de transport nu are ca parte contractanta agentul turistic cu o licenta de turism
valabila care acorda mai mult un tip de servicii cu profil turistic
In acelasi timp ,in cazul contractului de transport de ca locator si bagaje
particularitatile componentei subiective a contractului consta in faptul ca in calitate
de calatori pot fi doar persoane l e fizice,ceea ce impune aplicarea fata de acest
contract nu numai a legislatiei cu privire la transporturi,dar si a Legii cu privire la

protectia consumatorilor.Aceeasi impunere se observa si la contractul de servicii


turistice,turistul fiind privit in calitate de consumator al serviciilor turistice.
O alta asemanare dintre aceste 2 contracte ar fi ca atit carausul in contractul de
transport de calatori si bagaje,cit si aagentia turistica in cazul in care face oferta
publica sunt obligati de a incheia contractul cu exceptia cazurilor in care exista un
motiv concludent de a refuza

2. Contractul de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe via.

2.1. Identificai condiiile de form care trebuie respectate de ctre pri la


ncheierea contractului de nstrinare a unui bun cu condiia ntreinerii
pe via;
Contractul urmeaza a fi incheiat in forma scrisa si autentificata notarial.Daca pn
instrainarea bunului se cere respectarea formei autentice,conform art.840,contractul
se incheie in forma scrisa,Daca obiectul contractului este un bun care urmeaza a fi
inregistrat in cadastrul bunurilor imobile,este necesar a se respecta aceasta
prevedere legala.

2.2. Descriei contractul de nstrinare a unui bun cu condiia ntreinerii


pe via poate fi rezoluionat sau modificat.
n cazul neexecutrii de ctre dobnditor a obligaiei de ntreinere, beneficiarul
ntreinerii poate cere stabilirea obligaiei de ntreinere prin efectuarea unor pli
periodice n bani. Stabilirea obligaiei de ntreinere printr-o sum de bani se poate
face i prin acordul prilor.
Beneficiarul ntreinerii este n drept s cear rezoluiunea contractului n cazul
nerespectrii obligaiilor contractuale de ctre dobnditor. Dobnditorul poate cere
rezoluiunea contractului n cazul imposibilitii executrii obligaiilor contractuale n
virtutea unor circumstane independente de voina lui. n cazul rezoluiunii
contractului de ctre beneficiarul ntreinerii, acesta are dreptul s cear fie
restituirea bunului, fie plata valorii lui. Valoarea ntreinerii prestate de dobnditor nu
trebuie restituit.

2.3. Spe: La 15.03.2006 A a ncheiat cu B contract de nstrinare a casei


de locuit cu condiia ntreinerii pe via. Potrivit contractului, B se obliga
s-i asigure lui A locuin, iar lui C ntreinere viager. La 03.06.2007, n
rezultatul unui incendiu provocat de fulger, casa a fost deteriorat. Drept
urmare, B a refuzat s-i ndeplineasc obligaiile de acordare a ntreinerii

pentru urmtorii 2 ani, deoarece banii necesari pentru ntreinere urmeaz


a fi investii n reparaia casei. Soluionai spea. Argumentai rspunsul.

B este prorpietarul casei de locuit, deci el suporta deterioararea si pieirea casei,


ceea ce nu-l degreveaz pe dobnditor de obligaiile pe care i le-a asumat n baz
de contract. In cazul dat beneficiarul ntreinerii deci aceste n drept s cear rezoluiunea
contractului n cazul nerespectrii obligaiilor contractuale de ctre dobnditor.

Testul nr. 15

1. Noiuni despre contractul de rent.

1.1. Definii noiunea contractului de rent i descriei caracterele juridice


ale acestuia.
. Notiunea legal este reglementat de art 847 Cod civil, contact de renta este
contractul prin care o parte debirentier se obliga se plteasc periodic cu titlul
gratuit sau oneros o redeven celeilalte pri numite credirentier.
Caractere:
1.caracter oneros cit si caracter gratuit
Este oneros contract de renta,pn ca in schimbul redevenei primite de la
debirentier, credientierul primeste un bun sau o suma de bani. Daca in schimbul
rentei, debirentierul nu primeste nimic in schimb, contract at de renta poate avea un
caracter gratuit, in acest caz renta reprezinta o liberalitate ori patrimoniul
credirentierului se majoreaz in detrimentul patrimoniului debirentierului.
2. aleatoriu, deoarece la momentul ncheierii contractului nu se cunoaste ntinderea
prestatiei debirentierului. Astfel incit exista anse de ctig, pierdere pentru ambele
pri si acestea anse depind de un eveniment viitor si incert perioada cit va trai
credirentierul, daca prestatia periodica sa pltete pe un timp determinat contractul
nu mai este considerat aleatoriu, si nu putem vorbi despre o renta viagera.

3. sinalagmatic,daca contractul de renta e oneros,incit nate obligatii pentru ambele


pri, iar contract de renta gratuit e unul unilateral obligaional, deoarece nate
obligatii numai pentru debirentier.
4.consensual, deoarece se considera ncheiat din momentul in care prile au
realizat un acord asupra tuturor condiiilor esentiale ale contractului. Redactarea in
scris ar fi necesara doar pn dovedirea contractului.Dar conform CC,contractul
urmeaza a fi inscris in registrul bunurilor imobile ,in cazul in care in schimbul rentei
credirentierul transmite un drept real asupra unui imobil.Dreptul de proprietate
asupra bunurilor imobile si terenurilor poate fi valabil transmis numai prin contract
incheiat in forma autentica.Nerespectarea formei autentice atrage nulitatea
contractului.
Iar pentru valabilitatea unui contract prin care se promite o renta este necesara
formularea in scris a promisiunii si autentificarea ei notariala
5.translativ de proprietate, daca contractul e cu titlu oneros,deoarece bunul trece in
proprietate debirentierului, care suporta riscul pieiri sau deteriorrii lui fortuite.
6.cu executare succesiva-pn ca obligatiile partilor se executa in timp,iar in cazul dat
printr-o serie de prestatii repetate4 la anumite intervale de timp.Iar nulitatea sau
rezilierea contractului are efece doar pn viitor,nu si retroactiv.
7.sesizabil, pn ca reprezinta contraprestatia bunului instrainat de catre
credirentier,dar prin contractul de renta se poate stipula caracterul insesizabil al
rentei,decit doar in cazul in care a fost cnstituita cu titu gratuit.
1.2. Determinai i descriei particularitile contractului de rent
referitor la prile lui, obiect, form i termen;
Partile:
Credirentierul este creditorul rentei,persoana care instraineaza un bun sau plateste
o suma de bani in vederea obtinerii contraprestatiei specifice
contractului.Credirentierul este creditorul actului juridic de renta
viagera.Credirentierul are obligatia de a instraina un bun sau de a plati o suma de
bani.Calitatea de credirentier o poate dobindi atit cel care este transmitatorul
bunului,cit si o alta persoana desemnata de acesta,care nu a transmis nimic,dar
care va fi beneficiar a obligatiei de plata a rentei din partea debirentierului.
Debirentierul este debitorul raportului juridic nascut din renta viagera.Este
persoana care in schimbuk bunului dobindit sau a unei sume de bani primite de la
credirentier,este tinuta sa savirseasca periodic o prestatie pina la decesul sau.

Renta poate fi constituita si in folosul altei persoane.Operatiunea juridica continind


3 parti:debirentierul,care este obligat la plata rentei,stipulantul-instrainatorul
bunului sau a sumei de bani,si beneficiarul ,care este credirentier.In acest caz
suntem in prezenta unei stipulatii pn altul.Cind renta se constituie cu titlu
gratuit,trebuie respectate conditiile prevazute de lege pn donatii si testamente.
Pluralitatea de parti.Constituirea rentei in favoarea mai multor persoane,daca nu sa convenit altfel,obligatia de plata a rentei viagere este indivizibila in privinta
credirentierilor.In cazul decesului unuia dintre credirentieri ,renta se plateste integral
supravietuitorilor daca in contract nu este prevazut altfel .Daca renta a fost
cinstituita pe durata vietii mai multor persoane ,in lipsa de stipulatie contrara
,obligatia de plata a rentei inceteaza la data la care decedeaza ultima dintre aceste
persoane.
Iar in cazul pluralitatii de debirentieri,obligatia este divizibila.Obligatia este
divizibila de drept,daca nu este stipulat expres ca este indivizibila sau daca obiectul
obligatiei nu este indivizibil prin natura sa.
Obiectul
Obiectul contractului de renta genereaza 2 obligatii ,cea a credirentierului de a
transmite un bun mobil sau imobil sau de a plati o suma de bani,si cea a
debirentierului la plata unui capital sau a unor prestatii in natura la care s-a
obligat.In cazul contractului cu titlu gratuit ,obiectul contractului de renta,este
prezentat de obligatia debirentierului de a plati renta,iar pn ipoteza cind renta a
fost constituita cu titlu oneros,obiectul contractului mai insumeaza si bunul in
avantajul debirentierului ,si la care este obligat credirentierul.
Obiectul derivat al rentei viagere constituie acel bun mobil sau un bun imobil care
se afla in circuitul civil si care este in proprietatea transmitatorului,si care trebuie sa
fie transmis de catre credirentier ,si respectiv suma de bani sau bunul care
reprezinta renta la care este tinut debirentierul.
Termenul.Regula privitor la temporalitatea contractului de renta este ca partile
stabilesc termenul acesteia.Pe de alta parte,in caz de dubiu,privitor la termenul pn
care a fost incheiata ,renta se considera viagera.In acelasi timp,renta este viagera in
cazul in care durata ei este limitata prin durata vietii unei sau mai multor persoane
Forma
se considera ncheiat din momentul in care prile au realizat un acord asupra
tuturor condiiilor esentiale ale contractului. Redactarea in scris ar fi necesara doar
pn dovedirea contractului.Dar conform CC,contractul urmeaza a fi inscris in registrul
bunurilor imobile ,in cazul in care in schimbul rentei credirentierul transmite un
drept real asupra unui imobil.Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile si

terenurilor poate fi valabil transmis numai prin contract incheiat in forma


autentica.Nerespectarea formei autentice atrage nulitatea contractului.
Iar pentru valabilitatea unui contract prin care se promite o renta este necesara
formularea in scris a promisiunii si autentificarea ei notariala

1.3. Delimitai contractul de rent de:


- contractul de ntreinere pe via;
La contractul de instrainare cu conditia intretinerii,debitorul se obliga sa asigure
creditorului intretinerea pe viata cu hrana,locuinta,medicamente etc.,iar la renta
viagera debirentierul plateste perioduc o redeventa.Daca contractul de renta
viagera are ca obiect prestatia debirentierului de a plati o suma de bani,deci o
obligatie de a da,la contractul de intretinere obiectul prestatiei debitorului consta in
intretinerea pe care acesta o datoreaza intretinutului,respectiv
hrana,locuina,asistenta medicala,plata taxelor etc. fiind o onligatie de a face. Un
alt element de distinctie este ca in timp ce renta se poate transmite unei alte
persoane ,creanta de intretinere nu este transmisibila,contractul de intretinere avind
un caracter personal.Daca renta este sesizabila,poate fi declarata neurmaribila doar
renta constituita cu titlu gratuit,putind fi urmarita de creditorii credirentierului pe
cind creanta de intretinere este insesizabila
- contractul de donaie n form de pli periodice.
1)in cazul contractului de donatie sub forma de plati periodice acesta obligatie
inceteaza odata cu decesul donatorului daca in contract nu este prevazut altfel,iar in
cazul rentei decesul debirentieruluiobligatia lui trece la succesorii care au mostenit
bunul.
2)contractul de renta necesita autentificare notariala , fapt ce nu este prevazut la
donatia cuplati periodice cu exceptia promisiunii de a dona in viitor
3)contractul de donatie cu plati periodice parti ale acestuia nu pot fi persoane
juridice cu scop lucrativ, in cazul rentei cu titlu oneros parti ale rentei pot fi persoane
juridice cu scop lucrativ.
4)in cazul donatiei exista prevederi speciale si anume dr. donatorului de a cere
restituirea bunului donat pentru ingratitudinea din partea donatarului, prevederi de
care debirentierul nu se bucura.
5)in cazul donatiei apare rezolutiunea contractului spre deosebire de renta unde
functioneaza rezilierea contractului,iar rezolutiunea se aplica numai

debirentierului(acesta avind obligatia de a restitui bunul primit credirentierului),


daca in contract nu este prevazut altfel.

2. Contractul de antrepriz.
2.1. Descriei modul recepionrii lucrrii;
Dupa executarea lucrarii,clientul este obligat sa receptioneze lucrarea in modul,la
locul si in termenul stabilit de legislatie sau de contract.Ca urmare a executarii de
catre antreprenor a obligatiei sale de executare a lucrarii sau producerii bunului,
corelativ clientul are obligatia de a receptiona lucrarea in conditiile stabilite de
legislatie sau de contract.
Receptionarea conform CC,este o declaratie prin care clientul accepta lucrarea,cu
sau fara rezerve.Pe de alta parte este important de stabilit ca receptionarii I se
asimileaza situatia in care clientul nu preia lucrarea in termenul stabilit in acest scop
de antreprenor.
Receptia are semnificatia verificarii lucrarii efectuate de antreprenor si a aprobarii
acesteia.Ea reprezinta un act important prin consecintele sale,consecinte ce se
manifesta in 3 planuri:
1.ea marcheaza momentul cind riscul pieirii fortuite a bunului realizat prin contract
trece de la antreprenor la client
2.are semnificatia renuntarii clientului la invocarea unor eventuale vicii aparente ale
lucrarii. Receptia nu il exonereaza pe antreprenor de raspunderea pentru viciile
ascunse ale bunului
3.daca nu s-a stabilit un termen de plata a pretului,receptia finala marcheaza
momentul de la care obligatia de plata a pretului devine scadenta precum si locul
und trebuie sa fie facuta plata
Daca in procesul receptionarii se constata careva vicii sau alte abateri de la
conditiile contractului ,acestea trebuie stipulate in actul de receptionare semnat de
parti sau intocmit unilateral,in care se stabileste modul,conditiile si termenele de
inlaturare a viciilor si a abaterilor constatate.
In cazul in care,dupa receptionarea lucrarii se constata anumite vicii,clientul poate
cere fie rezilierea contractului si repararea prejudiciului cauzat astfel,fie remedierea
viciului de catre antreprenor ,fie insusi sa remedieze viciul.Clientul are dreptul sa
retina din retributie o suma suficienta pn a acoperi rezervele pe care le-a facut la

receptionare privind viciile lucrarii ,pina vor fi facute reparatiile sau corectiile
necesare.
2.2. Analizai obligaiile informaionale ale antreprenorului, descriei
consecinele neexecutrii acestor obligaii;
Pina la incheierea contractului, antreprenorul ca specialist trebuie sa-si
indeplineasca obligatia preventiva de informare. Antreprenorul este inut, nainte de
ncheierea contractului, s furnizeze beneficiarului, n msura n care circumstanele
o permit, toate informaiile referitoare la natura lucrrii sau prestaiei la bunurile i
termenul necesare lucrrii sau prestaiei.
Antreprenorul este obligat s-l informeze pe client despre faptul c:
a) materialul prezentat de client este inutilizabil sau necalitativ;
b) viciile materialelor vor face ca produsul final s fie afectat de vicii;
c) respectarea indicaiilor clientului amenin trinicia sau utilitatea lucrrii;
d) exist alte circumstane care nu depind de antreprenor i care amenin
trinicia sau utilitatea lucrrii.
n cazul cnd antreprenorul nu execut obligaia de informare, clientul are dreptul s
cear repararea prejudiciului.
n cazul necesitii depirii eseniale a devizului, antreprenorul este obligat s
informeze imediat clientul despre acest fapt. Nerespectarea unei astfel de obligaii
acord clientului dreptul de a cere rezilierea contractului i repararea prejudiciului
cauzat sau eliberarea lui de obligaia acoperirii cheltuielilor ce depesc devizul
convenit.
Antreprenorul raspunde pentru neexecutarea obligatiei de informare, daca
incalcarea aceasta a prejudiciat clientul.
Dac clientul, fiind informat de ctre antreprenor la timp i n modul corespunztor,
nu nlocuiete n termenul convenit materialul inutilizabil sau necalitativ, nu schimb
indicaiile referitoare la modul de executare a lucrrii sau nu nltur alte
circumstane care amenin trinicia sau utilitatea lucrrii, antreprenorul este n
drept s cear rezilierea contractului i repararea prejudiciului.
2.3. Spe: ncheind contract de antrepriz, A s-a obligat fa de B, n
schimbul unei remuneraii de 5000 lei, s execute cu materialele sale
lucrri de reparaie a casei, n termen de 2 luni. Efectund o parte din
lucrri, A a fost internat n spital n rezultatul unui accident. B, dorind s
finiseze reparaia n termen, a contractat cu un alt antreprenor. Ultimul a
finalizat lucrrile, utiliznd materialele lui A. Dup expirarea a 3 luni, A i-a
solicitat lui B plata a 75% din lucrrile efectuate i restituirea a 800 lei,

costul materialelor utilizate de al 2- lea antreprenor. B a refuzat s


plteasc sumele sus-numite. Soluionai litigiul. Argumentai rspunsul.

Partile A si B au convenit asupra termenului de executare a lucrarii de 2 luni, astfel


prezumindu-se faptul ca B urmareste interes de a se executa reparatia case in
termen dat ci nu mai tirziu. Din contract nu rezulta ca partile au stabilit sa fie o
prestatie personala executata doar de A, in caz dat A era obligat sa asigure un alt
antreprenor sa finiseze lucrarea in loc sau. B este obligat sa achite materialele
utilizate de antreprenorul al doilea, deoarece acestea apartin cu drept de proprietate
lui A. Caci conform CC, dac efectueaz lucrarea cu materialul su, antreprenorul
trebuie s transfere n favoarea clientului dreptul de proprietate asupra bunului.
La fel B trebuie sa achite doar pentru partea de lucrari efectuate de A, caci in caz
contrar va fi o imbogatire fara justa cauza a lui B. insa CC prevede expres, dac
terminarea lucrrii devine imposibil din motive independente de voina prilor,
antreprenorul nu are dreptul s cear plata retribuiei.

Testul nr. 16

1. Contractul de prestri servicii.

1.1. Definii contractul de prestri servici i descriei caracterele juridice


ale acestuia;
Definitia legala: Prin contract de prestari servicii o parte (prestator) se obliga sa
presteze celeilalte parti (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obliga sa
plateasca retributia convenita.
In literatura juridica de specialitate acesta este definit ca fiind contractul incheiat
intre un prestator de servicii (sau executant)-persoana fizica sau juridica si un
benefeciar (sau client), prin care prima se obliga la indeplinirea unei obligatii de a
face in schimb unui pret.
Conform definitiei legale contractul de prestari servicii este unul numit, consensual,
sinalagmatic, oneros, comutativ si cu executare succesiva.

Caracterele juridice:

- Contractul de prestari servicii este un contract consensual, fiind de regula incheiat,


prin exprimarea acordului de vointa de catre ambele parti,el se considera incheiat
din momentul cind partile au convenit asupra clauzelor esentiale.Ca si in majoritatea
contractelor civile , unica clauza esentiala legala a contractului de prestari servicii
este cea cu privire la obiectul contractului.
-Partile contractului de prestari servicii se obliga reciproc si corelativ astfel incit
contracrul de prestari servicii este unul sinalagmatic, adica clientul trebuie sa achite
retributia convenita pentru serviciul care este prestat de catre prestator.
-Prin caracterul oneros se intelege ca ambele parti urmaresc obtinere de foloase
patrimoniale.benefeciarul in schimbul prestatiei acordate este obligat sa plateasca
retributia convenita.
- o novatie consta in faptul ca executarea poate fi personala doar in cazurile cind
aceasta reiese din contract, din natura prestatiei, din imprejurari.
-Are un caracter de executare succesiva , datorita faptului ca raporturile
contractuale pot fi de lunga durata si prestatia serviciilor convenite de parti are loc
dupa incheierea contractului. Prestarea de servicii implica obligatia de a face care
poate fi realizata sub forma unor actiuni, operatiuni sau activitati, ceea ce
presupune executare succesiva.
-Are un caracter comutativ, astfel partile cunoscindu-si drepturile si obligatiile din
momentul incheierii contractului de prestari servicii, nu depinde de un eveniment
incert sau viitor.

1.2. Descriei particularitile rezilierii contractului de prestri servicii;


n cazul n care nu s-a convenit asupra duratei raporturilor contractuale sau din
natura ori scopul serviciilor nu rezult un termen, fiecare parte poate s rezilieze
contractul.
Raporturile din contractul de prestri servicii pot fi reziliate:
a) zilnic, ncepnd cu sfritul zilei urmtoare, dac plata se face pe zi;
b) cel mai trziu n prima zi lucrtoare din cursul unei sptmni, ncepnd cu
sfritul urmtoarei zile de smbt, dac plata se calculeaz pe sptmn;
c) cel mai trziu pe data de 15 a lunii, ncepnd cu sfritul lunii calendaristice, dac
plata se calculeaz pe lun;
d) cu respectarea termenului de preaviz de 6 sptmni, ncepnd cu sfritul unui
trimestru calendaristic, dac plata se calculeaz pe trimestre sau pe perioade mai
mari;

e) oricnd dac plata nu se face n dependen de intervale de timp. n cazul n


care relaiile privind prestarea de servicii ocup tot timpul de lucru al prestatorului,
termenul pentru preaviz trebuie s fie de 2 sptmni.
n cazul n care contractul de prestri servicii este ncheiat pentru perioade mai
lungi de 5 ani, prestatorul poate rezilia contractul dup 5 ani. Termenul pentru
preaviz este de 6 luni.

Un alt temei de reliziere a contractului se aplica in cazul in care partile dupa


expirarea termenului stabilit in contract, in mod tacit continua raporturile
contractuale, contractual se considera prelungit pe un termen nelimitat in masura in
care cealalta parte nu respinge imediat aceasta prelungire.
Beneficiarul poate rezilia contractul oricnd pn la realizarea complet a lucrrii sau
a prestaiei, fiind obligat s plteasc antreprenorului sau prestatorului retribuia
pentru lucrrile sau prestaiile efectuate i s repare prejudiciul cauzat prin reziliere.
n cazul n care nu exist un motiv temeinic pentru reziliere, prestatorul poate rezilia
contractul doar n aa mod nct beneficiarul s obin pe o alt cale lucrarea sau
prestaia. Dac exist un motiv temeinic, obligaia de despgubire este exclus.n
cazul rezilierii contractului, prestatorul este inut s restituie avansul primit. Dac
reziliaz contractul, prestatorul poate cere pentru lucrrile sau prestaiile efectuate
o parte proporional a retribuiei, n msura n care beneficiarul are un interes n
aceste lucrri sau prestaii.
n cazul n care, dup nceperea relaiilor contractuale, contractul de prestri servicii
se reziliaz din motive ntemeiate, prestatorul este ndreptit s solicite o parte din
retribuie pentru serviciile prestate pn n momentul rezilierii. Dac prestatorul
reziliaz contractul de prestri servicii din motive care nu in de nerespectarea
condiiilor contractului de ctre beneficiar sau dac beneficiarul reziliaz contractul
din cauz c prestatorul nu respect prevederile contractului, prestatorul nu are
dreptul la retribuie n msura n care serviciile sale de pn atunci nu prezint
interes pentru cealalt parte n urma rezilierii. Dac s-a efectuat plata serviciilor n
avans, prestatorul este obligat s restituie sumele sau, n cazul n care rezilierea are
loc din motive neimputabile prestatorului, conform regulilor privind mbogirea fr
just cauz. Dac rezilierea are loc din cauza nclcrii condiiilor contractului de
ctre cealalt parte, aceasta este obligat s suporte costurile pn paguba cauzata
prin rezilierea

1.3. Formulai deosebirile i asemnrile contractului de prestri servicii n


raport cu contractul antrepriz.

In codul civil sunt prezente dispozitii generale cu privire la antrepriza si la prestari


servicii: Libertatea alegerii modului de efectuare a lucrrilor sau de prestare a
serviciilor, retributia, pret forfetat, darea de seama a antreprenorului sau
prestatorului, obligatia de informare a benefeciarului, etc. Prin contractul de
antrepriz o parte (antreprenor) se oblig s efectueze pe riscul su o anumit
lucrare celeilalte pri (client), iar aceasta se oblig s recepioneze lucrarea i s
plteasc preul convenit. Obiectul contractului de antrepriz poate fi att
producerea sau transformarea unui bun, ct i obinerea unor alte rezultate prin
efectuarea de lucrri. Astfel acestea se deosebesc prin faptul ca obiectul
contractului de prestari servicii sunt serviciile, iar al contractului de antrepriza
lucrarea. Comun pentru lucrari si servicii este faptul ca se realizeaza prin obligatii de
a face.
Conform implicarii benefeciarului in activitatea antreprenoului/prestatorului: clientul
nu este in drept sa se implice in activitatea antreprenorului, el este autonom/
independent in organizarea si gestionarea activitatii sale, ci doar poate sa verifice
mersul si calitatea lucrarii realizate. Pe cind benefeciarul de serviciu este importanta
insasi operatiunea, adica activitatea, el se poate implica in activitatea prestatorului,
ceea ce nu se intimpla in cazul lucrarilor. Spre deosebire de contractul de antrepriza
care are drept obiect rezultatul materializat al activitatii antreprenorului
( producerea unui bun, prelucrarea lui), in cadrul prestarilor de serviciu activitatea
prestatorului este indreptata spre satisfacerea doleantelor clientului, indiferent de
atingerea de catre acesta a scopului urmarit. Astfel contractului de prestari servicii
este caracteristic obligatiile de diligenta nu de rezultat ca in contractul de
antrepriza. O mare importanta penturu delimitarea lor este interesul benefeciarului
care sta la baza incheierii acestor contracte, daca acets interes este indreptata spre
realizarea actiunii, suntem in prezenta unei obligatii de prestari servicii, iar in cazul
cidn se presupune executarea unor activitati cu transmiterea rrezultatului, este
vorba de o lucrare.

2. Contractul de mprumut.

2.1. Identificai condiiile de form care trebuie respectate de ctre pri la


ncheierea unui contract de mprumut;
Codul civil nu contine reguli speciale cu privire la forma contractului de
imprumut,urmind sa fie respectate regulile generale referitoare la forma actului
juridic in general,conform carora actele juridice dintre persoanele juridice,dintre
persoanele juridice si persoanele fizice si dintre persoanele fizice se incheie in forma
scrisa daca valoarea obiectului actului juridic depaseste 1000 lei,iar cazurile
prevazute de lege ,indiferent de valoarea obiectului.

Nerespectarea formei scrise a contractului lipseste partile de dreptul de a


solicita ,in caz de litigiu,proba cu martori pentru confirmarea valabiitatii
contractului.
Faptul incheierii contractului de imprumut in forma scrisa poate fi demonstrat
printr-un inscris,semnat de parti,prin telegrame,telefonograme,solicitarea scrisa din
partea imprumutatului de aminare a termenului achitarii imprumutului ,scrisoarea
garantie cu afirmatia ca imprumutul va fi restituit si altele asemenea,semnate de
partea care le-a expediat.
De regula,legea nu prevede obligativitatea incheierii contractului de imprumut in
forma autentica.
Iar conform art.212 CC,forma autentica a contractului este obligatorie daca actul
juridic are ca obiect instrainarea bunurilor imobile,cu exceptia cazurilor prevazute
expres de lege,in cazurile prevazute prin acordul partilor,chiar daca legea nu cere
forma autentica,cit si alte cazuri stabilite de lege.
Daca intre parti a existat un acord privind incheierea contractului in forma
autentica,nerespectarea acestui acord constituie temei pn declararea nulitatii
contractului

2.2. Descriei drepturile i obligaiile prilor n cadrul contractului de


mprumut;
Drepturile si obligatiile imprumutatoruluui:
Obligatia de baza a imprumutatorului consta in trasnmiterea unei sume de bani sa a
unui bun fungibil convenit de parti catre imprumutat. Evident ca imprumutatorul are
si obligatia de a receptiona bunul sau banii restituiti de catre imprumutat la
expirarea contractului. Imprumutatorul are drept sa renunte la indeplinirea
obligatiilor in care situatia materiala a imprumutatului se inrautaseste esential, fapt
ce-ar periclita restituirea imprumutului, chiar daca inrautatirea s-a produc inainte de
incheierea contractului si a devenit cunoscuta imprumutatorului ulterior-acest drept
poarte denumirea de revocare a promisiunii de imprumut. Imprumutatorul nu
poate fi obligat sa execute obligatai sa de baza in mod real, daca el refuza
executarea. In cazul in care refuza sa dea imprumutul, el poate fi obligat doar la
repararea prejudiciului cauzat imprumutatului. La incheiera contractului de
imprumut, imprumutatorul are drept de a cere de la imprumutat un document care
confirma incheierea contractului si transmiterea -recipisa, chitanta sau alt
document. Evident dupa executarea contractului, imprumutatorul are obligatia sa
restituie documentul respectiv. Imprumutatorul poarte raspundere pentru viciile
bunului in cazul in care obiectul contractului sunt bunuri fungibile si acesta a
procedat cu rea-credinta la incheierea contractului, fiind cunoscut cu viciile
obiectului imprumutat. n cazul n care mprumutatul nu pltete dobnda n termen,
mprumuttorul poate cere restituirea imediat a mprumutului i a dobnzii
aferente. Dac n contract este prevzut restituirea mprumutului n rate i
mprumutatul nu restituie n modul stabilit nici cel puin o rat, mprumuttorul
poate cere restituirea imediat a ntregului mprumut i a dobnzii aferente. n cazul

n care mprumutatul nu-i respect obligaiile privind garantarea restituirii bunului,


mprumuttorul poate cere restituirea lui imediat i a dobnzii aferente.

Drepturile si obligatiile imprumutatului:


Obligatia de baza a imprumutatului consta in restituirea obiectului cu respectarea
prevederilor contractuale in ceea ce priveste locul, termenul si modul de executare.
In contractul de imprumut cu titlul gratuit, imprumutatul are drept sa restituie
imprumutl si pina la expirarea termenului. In contractul u titlul oneros, imprumutatul
are obligatai sa achite si dobinda stabilita in contract. Se pltete dobnd la
expirarea fiecrui an pentru perioada dintre momentul ncheierii contractului i cel al
restituirii mprumutului dac n contract nu este prevzut altfel. mprumutatul
trebuie s restituie bunuri de calitatea i n cantitatea bunurilor primite i nimic mai
mult, chiar dac preurile au crescut ori au sczut. n cazul n care a mprumutat o
sum de bani, mprumutatul are obligaia de a restitui suma nominal primit fr a
ine cont de variaiile valorii banilor. Dac n contractul de mprumut nu este stabilit
nici termenul de restituire, nici termenul de preaviz, mprumutul trebuie restituit n
decursul a 30 de zile de la data la care mprumutatul a primit cererea de restituire.
n cazul n care nu poate restitui bunul, mprumutatul trebuie s plteasc valoarea
acestuia calculat n funcie de locul i timpul executrii obligaiei.

2.3. Spe: Cojocaru a mprumutat lui Grecu suma de 1000 Euro pe un


termen de 6 luni. Grecu a eliberat o recipis, prin care atest mprumutul
i obligaia lui de a achita o dobnd de 10% lunar. La expirarea
termenului, Grecu a restituit doar mprumutul, refuznd s achite
dobnda, din considerentul c aceasta este exagerat de mare. Cojocaru s-a
adresat n instana de judecat, solicitnd ncasarea dobnzii contractuale
i a dobnzii de ntrziere pentru suma restant.
- Care sunt exigenele legale referitor la dobnd n contractul de
mprumut?
- Care sunt efectele nclcrii prevederilor legale referitor la mrimea
dobnzii? Oferii soluia legal. Argumentai rspunsul.
Partile au trebuit sa stabileasca dobinda in relaie rezonabil cu rata de baz a Bncii
Naionale a Moldovei. Caci conform Codului civil, ceea se excede fata de rata de baza a
BNM, este nul. Astfel instanta de judecata va stabili obligatia lui Grecu de a achita dobinda
in parte care este rezonabila cu rata de baza a BNM. Cu privire la dobinda de intirziere,
instant va respinge deoarece dobnzile de ntrziere nu se aplic la dobnzi, respectiv la
dobinda imprumutului.

Testul nr. 17

i. Noiuni generale privind contractul de mandat.


1.1. Noiunea i caracterele juridice ale contractului de mandat;
Prin contract de mandat o parte,numita mandant imputerniceste cealalta parte
,numita mandatar de a o reprezenta la incheierea de acte juridice,iar aceasta ,prin
acceptarea mandatului ,se obliga sa actioneze in numele si pe contul mandantului.
Contractul de mandat se prezinta ca o forma clasoca a reprezentarii ,deoarece in
baza acestui contract,mandantul transmite imputernicirile sale in ceea ce priceste
incheoerea de acte juridice reprezentantului,adica mandatarului,efectele actelor
juridice astfel incheiate rasfringindu-se asupra reprezentatului(mandant)
1.sinalagmatic2.consensual
3 . unilateral
4.cu titlu gratuit,dar si oneros in cazurile prevazute de lege sau de contract.
5. intuit personae, se incheie in considerarea calitatilor mandatarului.

1.2. Caracterizai elementele contractului de mandat;


Elementele:
Partile contractului de mandat sunt mandantul si mandatarul. Pn determinarea
capacitatii juridice a mandantului prezinta interes doar natura juridica a actelor
incheiate de catre mandatar cu tertele persoane. Mandatarul trebuie sa aiba
capavitaye de exercitiu deplina,deoarece in actele juridice pe care acesta le incheie
in numele si pe contul mandantului ,trebuie sa manifeste un consimtamint valabil
exprimat.
Codul Civil presupune posibilitatea desemnarii mai multor mandatari pentru
incheierea unui act juridic. Mandantul poate desemna printr-un contract mai multi
mandatari sau poate incheia contracte separate cu mai multi mandatari pn a fi
reprezentat la incheierea aceluiasi act juridic.Potrivit CC ,mandatarii urmeaza sa
incheie impreuna toate actele vizate in mandat,daca altfel nu este stipulat sau nu
rezulta cu certitudine din mandat.

Legea permite mandatarului reprezentarea mai multor persoane mandanti pentru


incheierea aceluiasi act.Astfel,mandatarul care accepta sa reprezinte ,pn incheierea
aceluiasi act ,persoane ale caror interese sunt sau ar putea fi in conflict este obligat
sa informeze fiecare mandant,cu exceptia cazului cind uzantele sau cunoasterea de
catre mandanti a dublei reprezentari il exonereaza de aceasta obligatie pe
mandatar.
Mandatarul nu poate incheia acte juridice in numele mandantului cu sine insusi,chiar
si prin reprezentant ,cu exceptia cazului cind este autorizat expres sau cind
mandantul cunoaste faptul si nu obiectiveaza impotriva lui.
Obiectul actului juridic trebuie sa fie licit,sa se afle in circuitul civil si sa fie
determinat sau determinabil cel putin in specia sa.Mandatul are ca obiect
reprezentarea mandantului la incheierea de acte juridice de catre mandatar,adica
savirsirea de catre mandatar a actiunilor juridice in numele si pe contul
mandantului,indreptate spre aparitia ,modificarea si stingerea drepturilor si
obligatiilor civile.De ex.mandantul il imputerniceste pe mandatar sa incheie un
contract de locatiune ,de vinzare-cumparare,de schimb etc.Nu pot constitui obiect al
contractului de mandat actele juridice ce comporta caracter strict personal,adica
testamemtul,casatoria etc.
Forma
Legea nu stabileste conditii speciale in ceea ce priveste forma contractului .Acesta
se incheie prin simplul acord de vointa al partilor contractante .Potrivit CC,
acceptarea poate fi tacita sau expresa,adica sa rezulte din actele sau chiar din
tacerea mandatarului.In cazul mandatului tacit,dovada acestuia se poate face prin
martori sau prezumtii.Dar forma scrisa a mandatului ofera tertilor posibilitati de
verificare a limitelor imputernicirilor oferite de catre mandant mandatarului.In
practica ,mandatul se exteriorizeaza printr-un inscris constatator cunoscut ca
procura.
Procura este documentul care are o dubla semnificatie:1.atesta aperatiunea
juridica numita negotium,prin care o persoana imputerniceste alta persoana sa
incheie unul sau mai multe acte juridice in numele si pe contul ei.Astfel,procura este
un act juridic unilateral ,care urmeaza a fi acceptat de catre mandatar prin
executarea imputernicirii.2.procura semnifica mijlocul juridic numit
instrumentum,servind drept mijloc de probatiune a formei scrise a contractului de
mandat,si conditie de executare a acestuia,deoarece in lipsa procurii nu pot fi
savirsite de catre mandatar unele actiuni juridice ,concretizind volumul
imputernicirilor mandatarului.
Pretul

Pretul ca element este in cazul contractului de mandat cu titlu oneros ,deoarece ,de
regula,mandatul se prezinta cu titlu gratuit.Mandantul este obligat sa plateasca
mandatarului remuneratie numai in cazurile prevazute de lege sau de
contract.Conform CC,exista regula ca mandatul profesional este prezumat cu titlu
oneros.Cuantumul retributiei mandatarului este determinat prin acordul partilor si
variaza in functie de complexitatea imputernicirilor mandatarului etc.Conform CC,in
cazul mandatului oneros,mandantul este obligat sa plateasca mandatarului
retributia stabilita prin contract,lege ,prin uzante sau in functie de valoarea
serviciilor acordate

1.3. Formulai principalele asemnri i deosebiri ale contractului de


mandat i contractul de comision.
Prin contractul de mandat o parte (mandant) mputernicete cealalt parte
(mandatar) de a o reprezenta la ncheierea de acte juridice, iar aceasta, prin
acceptarea mandatului, se oblig s acioneze n numele i pe contul mandantului.
Prin contractul de comision, o parte (comisionar) se oblig s ncheie acte juridice n
nume propriu, dar pe contul celeilalte pri (comitent), iar aceasta s plteasc o
remuneraie (comision).
Comisionul se aseamana in multe privinte cu mandatul. Asemanara esentiala consta
in obiectul lor comun- ca in ambele cazuri mandatarul respective comisionarul se
oblige sa incheie acte juridice pe contul comitent-mandant. ntre comitent i
comisionar exist aceleai drepturi i obligaii ca ntre mandant i mandatar, cu
deosebirile stabilite.
Delimitarea esentiala dintre acestea doua contracte, consta in faptul ca mandatarul
actioneaza in numele sip e contul mandantuui, pe cind comisionarul in nume propriu
si pe contul comitentului. In cazul comisionului, este un contract cu titlul oneros,
deoarece comitent se obliga sa achite remuneratie numita commission, pe cind
mandatul este cu titlul gratuit, cu conditia mandantul sa obligat s plteasc
remuneraie numai n cazurile prevzute de lege sau de contract.
Deosebirile dintre aceste contracte sunt conditionate preponderant de faptul ca
reprezentarea, cu toata ca nu este de esenta mandatului, totusi determina natura
juridical a cestuia, pe cidn comisionarul nu conditioneaza in nici un caz de
reprezentare de fapt. Comisionarul incheie acte juridice fara drept de reprezentare,
adica in nume propriu, fapt ce-l pozitioneaza drept parte contractanta in raport cu
tertii, efectele actului rasfringindu-se asupra lui. Daca prin incheierea contractului
de mandate se urmareste atit scopul de reprezentare la incheierea de acte juridice
cit si de executarea nemijlocita a lor; la contract de commission partile urmaresc
exclusive executarea actelor juridice pe care le inchie in nume prorpiu. O alta
particularitate este faptul ca Comisionarul nu rspunde pentru neexecutarea
obligaiilor de ctre ter, cu excepia cazului cnd a garantat n faa comitentului

executarea obligaiilor de ctre ter; in schimbul garaniei, comisionarul are dreptul


la o remuneraie special, numit provizion.

1. Contractul de locaiune.
2.1. Definii sublocaiunea descriei caracterele juridice ale contractului de
sublocaiune.

Contractul de sublocatiune constituie un accesoriu al contractului de locatiune,


preexistenta lui si este supus acelorasi conditii de validitate, produce aceleasi efecte
si are aceleasi cauze de incetare.
Contractul de sublocatiune este un acord de vointa in temeiul caruia locatarul care
a dobindit folosinta
temporara asupra unui bun pe baza unui contract de
locatiune,subinchiriaza acel bun unui tert ,care se obliga sa plateasca chiria.
Contract de sublocatiune e unul comutativ in care existena si ntinderea
obligatiilor nu depinde de ntmplare si dei nu exista anse de ctig sau de
pierdere pentru pri. Este unul consensual care se incheie prin acord de vointa a
partilor fara careva formaliti.
La fel contract de sublocatiune cu executare succesiv in timp durata folosirii
bunului este de esena
locatiunii, locatorul asigura folosirea bunului pina la
incetarea ocntractului, iar chiria este calculata dupa
durata folosinei si timpul se
are invedere chiar daca ea sa fixat in mod global.
Sublocatiunea este unul transtiv de folosin , spre deosebire de vinzare
cumparare,sublocatiunea nu transmite un drept real ci doar unul de creana,
constnd in folosin unui bun neconsumplitibil.
Caracteristic este si caracterul accesoriu.
2.2. Determinai i descriei obligaiile sublocatarului.Explicai dac este
posibil ca sublocatarul s solicite de la locator s-l oblige pe sublocator s
execute obligaia de ai transmite bunul obiect al contractului n posesie i
folosin n cazul n care acesta nemotivat refuz s-l transmit; - 5 puncte
Obligatiile sublocatarului:
-sa foloseasca bunul inchiriat in stricta conformitate cu destinatia lui sau cu cea
prevazuta in contract
-sa pastreze bunul subinchiriat in stare normala
-sa asigure integritatea bunului subinchiriat
-sa achite chiria in termen

-la incetarea raporturilor contractuale sa ii restituie locatarului bunul


subinchiriat,daca acesta nu a fost
rascumparat.
-sa restituie toate documentele primite la incheierea contractului de sublocatiune

n cazul n care neexecutarea unei obligaii de ctre sublocatar cauzeaz un


prejudiciu esenial locatorului sau altor locatari, locatorul poate cere rezilierea
contractului de sublocaiune.
Este posibil deoarece insasi in CC, se preve ca in cazul n care locatorul nu-i
execut obligaiile, sublocatarul poate exercita drepturile locatarului pentru a-l
obliga s-i execute obligaiile, deci dac locatorul nu pred la timp bunul nchiriat
sau refuz s-l predea, locatarul este n drept s cear executarea acestei obligaii i
repararea prejudiciului sau rezilierea contractului i repararea prejudiciului cauzat
astfel.

2.3. Spe: Reclamantul A a cerut ca prtul B s fie obligat s evacueze


ncperea nchiriat i s-o predea cu inventarul existent. Instana de
judecat a admis aciunea. Prtul a declarat apel, susinnd c la
expirarea termenului prevzut (31.12.2005), contractul a fost rennoit n
mod tacit, pe o perioad de nc 2 ani, astfel nct evacuarea s-a fcut
greit. Instana de apel a constatat c contractul de locaiune prevede
posibilitatea prelungirii contractului, la expirarea termenului convenit, pe
un termen de nc 2 ani. n ce condiii locatarul are dreptul prioritar la
prelungirea contractului de locaiune? Cum opereaz prelungirea tacit a
contractului? Trebuie prile s ncheie un acord n acest sens? Soluionai
spea. Argumentai rspunsul.

Daca raporturile contractuale continua in mod tacit dupa expirarea contractului de


locatiune,acesta se considera prelungit pe un termen nedeterminat. La expirarea
contractului de locaiune, locatarul are dreptul prioritar la ncheierea contractului pe
un nou termen dac:
a) i-a onorat anterior obligaiile contractuale;
b) bunul se d n locaiune pe un nou termen;
c) este de acord cu noile condiii contractuale stabilite de locator.
Rezilierea contractului de locaiune ncheiat fr termen poate avea loc la cererea
oricrei pri cu un preaviz de 3 luni pentru imobile i de o lun pentru bunurile
mobile dac n contract nu este prevzut altfel.

Testul nr. 18

1. ncetarea contractului de locaiune.


Enumrai temeiurile de ncetare a contractului de locaiune.
Codul Civil prevede expres temeiurile generale care duc la incetare contactul de
locatiune:
1

-. la expirarea termenului din contract


-. in cazul pieirii bunului inchiriat
-. in alte cazuri prevazute de lege sau contract
-.exproprierea bunului inchiriat,care poate fi totala sau partiala.Exproprierea totala
are loc atunci cind bunul inchiriat are ca efect stingerea locatiunii ,deoarece
locatorul nu mai poate asigura locatarului posesia si folosinta bunului. Exproprierea
total a bunului nchiriat stinge locaiunea de la data la care expropriatorul are
dreptul s ia bunul n posesiune.
n cazul n care exproprierea bunului este parial, locatarul poate, dup mprejurri,
obine reducerea chiriei sau rezilierea locaiunii.
Exproprierea partiala atunci cind are loc reducerea chiriei sau chiar rezilierea
locatiunii.Alegerea uneia din aceste posibilitati este prerogativa locatarului,care in
dependenta de circumstantele reale poate cere reducerea chiriei sau rezilierea
contractului.
-.incetarea poate avea loc si prin rezilierea contractului.
Rezilierea contractului de locaiune ncheiat fr termen poate avea loc la cererea
oricrei pri cu un preaviz de 3 luni pentru imobile i de o lun pentru bunurile
mobile dac n contract nu este prevzut altfel. Dac locuina sau orice alt ncpere
destinat pentru locuit se afl ntr-o stare ce creeaz un pericol real pentru sntate,
locatarul poate rezilia contractul de locaiune fr respectarea termenului de
preaviz. Locatarul are acest drept i n cazul n care, la ncheierea contractului, tia
despre pericol i nu a naintat pretenii n legtur cu acesta. Rezilierea contractului
de locaiune are ca efect i rezilierea contractului de sublocaiune dac n contractul
de locaiune nu este prevzut altfel.
Locatorul este n drept s cear rezilierea contractului dac locatarul: a) nu
folosete bunul nchiriat la destinaie sau n conformitate cu prevederile contractului;
b) admite intenionat sau din culp nrutirea strii bunului ori creeaz un pericol
real pentru o asemenea nrutire; c) nu pltete chiria pe parcursul a 3 luni dup
expirarea termenului de plat dac n contract nu este prevzut altfel; d) ncheie un
contract de sublocaiune fr acordul locatorului. Legea sau contractul pot prevedea
i alte motive de reziliere a contractului de locaiune din iniiativa locatorului.

Locatarul este n drept s cear rezilierea contractului n cazul n care: a) i-a


pierdut capacitatea de munc i nu poate folosi bunul nchiriat; b) este privat de
libertate i nu-i poate executa obligaiile contractuale. Legea sau contractul pot
prevedea i alte motive de reziliere a contractului de locaiune din iniiativa
locatarului.
-alt caz de incetare,este expirarea termenului contractului care a fost stabilit la
incheierea acestuia.Incetarea contractului de locatiune la data expirarii termenului
contractual ,stabilita de parti,are loc daca nu se produce prin tacere reiinoirea
mutuala a locatiunii ,la fel din vointa partipartilor, sau daca contractul nu a fost
incetat anterior printr-un acord.
-.Desfiintarea titlului locatorului,temei tratat de doctrina si se refera la pierderea
calitatii de proprietar a locatorului care a transmis un bun in locatiune.Daca titlul
proprietarului locator este anulat sau rezolvit ,noul proprietar este in drept sa
rezilieze contractul de locatiune in cazul in care nu doreste sa continue contractul
respectiv.
-. Locaiunea nu nceteaz prin decesul locatarului, nici prin cel al locatorului dac
n contract nu este prevzut altfel sau dac, n funcie de circumstane, contractul
nu mai poate fi meninut.

1. Stabilii temeiurile de reziliere a contractului de locaiune, att din

partea locatorului, ct i locatarului.


Locatorul poate cere reziierea contractului in cazul cind locatarul:
1.poseda si foloseste bunurile inchiriate necorespunzator contractului destinatiei
bunurilor
2.inrautateste intentionat sau din imprudenta starea bunurilor inchiriate
3.nu achita plata pe parcursul a 3 luni din ziua expirarii termenului de plata,daca
contractul nu prevede altfel
4.nu indeplineste obligatiile contractuale de restabilire integrala si de reparare a
bunurilor inchiriate.
5.da in subchirie fara consimtamintul proprietarului bunurile primite conform
contractului.
6.foloseste nerational bunurile inchiriate sau prin mijloace care duc la degradarea
pamintului si a altor resurse naturale
7.nu ia masuri de reproducere a resurselor naturale care au proprietatea de a se
restabili

8.nu a folosit timp de un an terenul destinat productiei agricole si timp de 2 ani


terenul destinat productiei neagricole
Locatarul are dreptul de a cere rezilierea contractului daca :
1.locatorul nu isi indeplineste obligatiile contractuale privind restabilirea integrala si
repararea bunurilor inchiriate,asigurarea tehnico-materiala etc.
2.bunurile inchiriate,in virtutea unor circumstante pn care locatarul nu poarta
raspundere,devin inutilizabile.
3.locatorul nu a transmis bunurile la timp locatarului.
4.in cazul in care locatarul a devenit invalid sau este declarat incapabil,sau in cazul
in care executa o pedeapsa privativa de libertate pn savirsirea unei infractiuni sau o
alta pedeapsa care exclude posibiitatea executarii ulterioare a contractului.
Rezilierea contractului de locatiune incheiat fara termen poate avea loc la cererea
oricarei parti cu un preaviz de 3 luni pn imobile si 1 luna pn mobile.

3Articolele 906, 907 CC al RM stabilesc c contractul poate prevedea i


alte motive de reziliere a contractului de locaiune din iniiativa prilor. n
acest context, propunei din iniiativ proprie alte temeiuri de reziliere
unilateral a contractului din partea ambelor pri.
Alte motive de reziliere neprevazute de art.906,907 sunt:
Locatarul are dreptul de a cere rezilierea contractului daca :
locatorul nu isi indeplineste obligatiile contractuale privind restabilirea integrala si
repararea bunurilor inchiriate,asigurarea tehnico-materiala etc.
bunurile inchiriate,in virtutea unor circumstante pn care locatarul nu poarta
raspundere,devin inutilizabile.
locatorul nu a transmis bunurile la timp locatarului.
nu a folosit timp de un an terenul destinat productiei agricole si timp de 2 ani
terenul destinat productiei neagricole.
Locatorul:
nu indeplineste obligatiile contractuale de restabilire integrala si de reparare a
bunurilor inchiriate.p
- foloseste nerational bunurile inchiriate sau prin mijloace care duc la degradarea
pamintului si a altor resurse naturale
- nu ia masuri de reproducere a resurselor naturale care au proprietatea de a se
restabili

2. Contactul de comision.
2.1. Descriei comisionul element al contractului de comision;
Comisionul este pretul contractului de comision,care reprezinta o remuneratie pe
care se obliga sa o plateasca comisionarului comitentul in schimbul serviciilor de
intermediere oferite de catre primul,servicii ce presupun incheierea de acte juridice
cu tertele persoane pe contul comitentului.
Comisionul se
stabileste prin acordul partilor sub forma unei sume fixe sau a unei cote procentuale
din valoarea actului juridic incheiat de catre comisionar.Astfel,potrivit CC,comitentul
este obligat sa acorde comisionarului remuneratia stabilita de contract sau de
uzante.
2.2. Caracterizai obligaiile comisionarului dup executarea contractului;
Comisionarul se oblig s ncheie acte juridice n nume propriu, dar pe contul
celeilalte pri (comitent), sa execute toate masurile necesare pentur incheierea
actelor juridice cu tertii si pentru realizarea acestor acte. Comisionarul nu rspunde
pentru neexecutarea obligaiilor de ctre ter, cu excepia cazului cnd a garantat n
faa comitentului executarea obligaiilor de ctre ter. n schimbul garaniei,
comisionarul are dreptul la o remuneraie special, numit provizion. n cazul n care
terul a nclcat obligaiile, comisionarul trebuie s-l informeze imediat pe comitent
i s adune probele necesare. La cererea comitentului, comisionarul i cesioneaz
drepturile care rezult din actul juridic ncheiat ntru executarea contractului de
comision.
n cazul n care a vndut bunurile la un pre mai mic dect cel indicat de comitent,
comisionarul trebuie s acopere diferena dac nu demonstreaz c nu a putut
vinde bunul la preul indicat i c prin vinderea la un pre mai mic a evitat un
prejudiciu mai mare.
n cazul n care comisionarul cumpr un bun la un pre mai mare dect cel indicat,
comitentul trebuie s declare c renun la actul juridic ncheiat de comisionar
imediat ce este ntiinat despre ncheierea actului juridic. n caz contrar, se
consider c a acceptat condiiile cumprri.

Comisionarul este obligat s asigure bunurile primite de la comitent sau pentru


comitent numai n cazurile n care faptul acesta este stipulat n contract sau rezult
din uzane.
Dup executarea obligaiilor sau dup rezilierea contractului, comisionarul pred
tot ceea ce a primit n baza contractului i prezint o dare de seam. n cazul n care
exist obiecii n legtur cu darea de seam, comitentul este obligat s-l informeze

pe comisionar n termen de 15 zile de la primirea drii de seam dac contractul nu


prevede un alt termen
2.3. Spe: Societatea comercial A a ncheiat contract de comision cu
societatea comercial B, prin care ultima se obliga s vnd costume la
preul de 400 lei bucata. Comisionarul a vndut costumele la preul de 600
lei bucata, pstrnd diferena de pre de 200 lei n calitate de remuneraie.
Comitentul, nefiind de acord cu aceasta, a solicitat de la comisionar
restituirea ntregului pre, susinnd c, potrivit contractului, comisionul a
fost stabilit n mrime de 5 % din preul de vnzare. Soluionai spea.
Argumentai rspunsul.
Comisionarul conform codului civil,in cazul cind incheie acte juridice in conditii
mai avantajoase decit cele stipulate de comitent,beneficiile se impart egal intre el si
comitent,daca in contract nu e prevazut altfel.Astfel,comisionatul in speta data va
trebui sa imparta beneficiile egal cu comisionarul. Marimea de 5% din pretul de
vinzare se refer la commission, ci nu la beneficiile ce le poate obtine comisionar in
caz vinzarii costumelor in conditii mai favorabile.

Testul nr. 19

1. Contractul de arend.
1.1. Descriei caracterele juridice ale contractului de arend;
1.consensual-pn incheierea valabila a acestuia se cere simplul acord de
vointa,neinsotita de nici un fel de forma.Dar prevederile CC,care prescriu ca
contractul de arenda se incheie in scris,nu impune conditia de forma pn validitatea
contractului,sub sanctiunea nulitatii ,ci pn probatiunea acestuia.
2.sinalagmatic-genereaza drepturi si obligatii reciproce si interdependente pn
ambele parti.
3.oneros-fiecare dintre parti urmareste un interes patrimonial la incheierea
contractului.Daca un bun agricol se transmite,in vederea folosintei sau exploatarii
,dar cu titlu gratuit,contractul este nul ca arendare ,dar poate fi recunoscut ca un
contract de comodat.

4.comutativ-existenta si intinderea prestatiilor datorate de catre arendator si


arendas ,sunt certe si pot fi apreciate chiar de la momentul incheierii
contractului,acestea depinzind de un element aleatoriu.
5.cu executare succesiva-drepturile si obligatiile partilor se executa in timp treptat.
6.translativ de folosinta-in baza acestui contract arendasul are doar dreptul de
folosinta,exploatare a bunurilor.

1.2. Caracterizai elementele contractului de arend;


Partile
Arendator poate fi persoana fizica sau juridica care are calitatea de
proprietar,uzufructuar sau un alt posesor legal de terenuri si de alte bunuri agricole.
Pn ca uzufructuarul poate fi arendator,acesta poate inchiria sau arenda altuia
,integrak sau in parte,bunul mobil obiect al uzufructului daca,la momentul
constituirii uzufructului nu a fost stabilit altfel.Daca la momentul constituirii
uzufructului imobilul nu era dat in chirie sau arenda,uzufructuarul nu are dreptul sa il
dea in arenda fara acordul nudului proprietar.
In calitate de arendas poate fi orice persoana fizica sau juridica care ia in arenda
bunuri agricole,numai daca are domiciliul in RM.
Partile contractului de arenda trebuie sa aiba capacitatea pe de o parte de a
transmite folosinta bunului agricol,arendatorul trebuie sa aiba acest drept,fiind deci
ca proprietarsau uzufructuar,dar si capacitatea de a incheia acte administrative si
de conservare a bunului.Pe de alta parte,arendasul trebuie sa aiba capacitate
deplina de exercitiu pn a incheia contractul dat.
Obiectul
Obiectul contractului de arenda consta in obligatia arendatorului de a pune la
dispozitia arendasului terenuri sau alte bunuri agricole pn exploatarea acestora pe o
durata determinata,dar si in obligatia corelativa a arendasului de a plati stabilit de
parti,care reprezinta plata pn arenda.Plata arendei se face in natura,in bani sau in
natura si bani.
Obiectul obligatiei principale a arendatorului este ca in postura sa de proprietar
,uzufructuar sau un alt posesor legal,sa puna la dispozitia arendasului terenuri sau
alte bunuri agricole ,care constituie obiect derivat al contractuui,cu privire la
exploatarea acestora pe o durata determinata.
Obiectul material al relatiilor de arenda sunt bunurile agricole aflate in proprietate
publica sau privata,cu exceptia celor scoase din circuitul civil sau in privinta carora
prin lege sunt stabilite alte interdictii sau limitari.Prin bunuri agricole se

inteleg:terenuri cu destinatie agricola,masini,utilaje destinate lucrarilor


agricole,constructii hidrotehnice etc.
Termenul
Contractul de arenda a bunurilor agricole trebuie sa contina clauza privind termenul
arendei.Termenul se stabileste de partile contractante,dar sa nu fie mai mic de 1 an
si mai mare de 30 ani
Dar la darea in arenda a terenurilor agricole in scopul sadirii unor plante
multianuale,termenul contractului de arenda va fi stabilit pn cel putin 25 ani,in cazul
cind contractul nu prevede alt termen.
Termenul contractului de arenda are consecinte asupra indatoririi de inregistrare a
contractului.Contractul de arenda a terenurilorsi a altor bunuri agricole incheiat pe
un termen mai mare de 3 ani se inregistreaza la oficiul cadastral
teritorial.Contractul de arenda incheiat pe un termen de pina la 3 ani inclusiv,se
inregistreaza la primaria localitatii in a carei raza teritoriala se afla terenurile si alte
bunuri agricole.
Arendasul inregistreaza contractul de arenda in termen de 3 luni de la data
incheierii acestuia.Nenregistrarea are ca efect inopozabilitatea fata de tert.
Forma
Atit inregistrarea contractului,cit si forma scrisa a acestuia,care este prescrisa de
lege,nu reprezinta o conditie de valabilitate a acestuia si inerent nu modifica
caracterul consensual al contractului.Potrivit legii cu privire la arenda in
agricultura,care dispune ca dreptul de folosinta a bunurilor agricole arendate apare
la incheierea contractului de arenda,din momentul semnarii actului de predarepreluare a unurilor arata ca contractul este valabil incheiat,adica genereaza drepturi
si obligatii la momentul incheierii contractului,care se realizeaza atunci cind partile
au ajuns la un acord privind toate clauzele lui esentiale,dar nu la semnarea
acestuia,fiindca potrivit legii sanctiunea neinregistrarii este inopozabilitatea fata de
terti,dar nu duce la nulitatea contractului

1.3. Stabilii particularitile i specificul contractului de arend,


evideniind principalele deosebiri i asemnri ale contractului dat cu alte
contracte civile asemntoare.
de contractul de locatiune:
Asemanari:
-atit arendarea cit si locatiunea sunt contracte sinalagmatice,cu executare succesiva
si netranslativ de proprietate.

-ambele contracte sunt cu titlu oneros,de ex.daca un bun agricol se transmite in


vederea folosintei temporare, cu titlu gratuit,contractul va fi nul ca arendare,dar va
fi valabil ca un contract de comodat
-ambele contracte sunt consensuale,pn incheierea valabila a acestora este suficient
sa fie realizat acordul de vointa a partilor asupra conditiilor esentiale .
Deosebiri:
-obiectul material al contractului de arenda poate consta limitativ doar in terenuri si
alte bunuri agricole,iar pe de alta parte, obiectul material al contractului de
locatiune pot forma orice bun mobil sau imobil,exceptind bunurile agricole care cad
sub auspiciul arendei.
-contractul de locatiune nu poate fi incheiat pe un termen mai mare de 99 ani,iar
termenul arendei bunurilor agricole,nu va fi mai mic de un an si mai mare de 30 ani.

Contract de arenda- contract de comodat.


Prin contract de comodat o parte (comodant) d cu titlu gratuit un bun n folosin
celeilalte pri (comodatar), iar aceasta se oblig s restituie bunul la expirarea
termenului pentru care i-a fost dat. Arenda este elementul ce deosebeste arenda de
comodat. Termenul minim al contractului de arenda este de un 1 si temrneul maxim
este de 30 de ani, pe cind in cazul comodatului daca nu se stipuleaza termenul, se
restituie la sfirsitul valorificarii bunului. In cazul restituiri anticipate, comodatarul
este obligat sa-l restituie la cererea comadantului, pe cind in cazul arendei,
arendatorul nu poate cere restituirea bunului agricol inainte de termen stabilit.

2. Contactul de administrare fiduciar.


2.1. Dai noiunea contractului de administrare fiduciar;
Prin contractul de administrare fiduciar, o parte (fondator al administrrii,
fiduciant) pred bunuri n administrare fiduciar celeilalte pri (administrator
fiduciar, fiduciar), iar aceasta se oblig s administreze patrimoniul n interesul
fondatorului administrrii.

2.2. Caracterizai obligaiile administratorului fiduciar;


-este obligat sa administreze bunul in interesele fondatorului sau beneficiarului
administrarii si sa asigure integritatea lui

-este obligat sa repare prejudiciul cauzat,daca nu manifesta fata de interesele


fondatorului diligenta de care da dovada in afacerile proprii
-este obligat sa administreze personal bunul.Executarea acestei obligatii poate fi
transmisa unei terte persoane,daca se admite prin contract sau daca imprejurarile o
cer
-este obligat sa transmita fondatorului tot ce a obtinut in legatura cu administrarea
bunului
-dupa incetarea contractului,trebuie sa restituie bunul fondatorului sau altei
persoane ,numite de acesta.Bunul se restituie in starea in care a fost
transmis,tinindu-se cont de uzura normala.
-in procesul administrarii bunului,fiduciarul este obligat sa faca public faptul
separarii bunurilor luate in administrare fiduciara de bunurile sale si sa mentin
aceasta publicitate.Aceasta publicitate fiind necesara pn ca tertele persoane sa
cunoasca in privinta caror bunuri el actioneaza.Fiduciarul raspunde pn
dezavantajele ,pierderile si prejudiciile care rezulta din confuziunea celor doua
patrimonii.
-este obligat sa indice in actul juridic incheiat cu tertele persoane ca actioneaza in
calitate de fiduciar.Conditia se considera respectata daca:la incheierea actului juridic
cealalta parte stia sau trebuia sa stie despre faptul ca actul juridic este inchiat cu
administratorul fiduciar in aceasta calitate;in actul juridic incheiat in scris s-a
introdus ,dupa numele sau denumire administratorului fiduciar.Iar daca nu a
executat aceasta obligatie ,toate obligatiile rezultate din acte se nasc pn acesta si el
va raspunde fata de terti cu propriul patrimoniu

2.3. Spe: A a ncheiat cu B contract de administrare fiduciar pe termen


de 5 ani, obiectul cruia l forma administrarea aciunilor ce aparineau lui
A. Potrivit contractului, A se obliga trimestrial s plteasc
administratorului fiduciar remuneraie n mrime de 1% din valoarea
aciunilor i s-i restituie cheltuielile suportate. Administratorul trimestrial
prezenta fondatorului raporturi privind activitatea sa. Examinnd un
raport, A a constatat c, dei preul aciunilor au diminuat, B i a calculat
remuneraie i a dedus din venitul pe care trebuia s-l achite lui B
cheltuielile suportate. A a solicitat de la B restituirea daunei cauzate i a
remuneraiei reinute, considernd c administratorul are dreptul la
remuneraie numai dac n rezultatul activitii sale de administrare a
bunului obine venit. Soluionai spea. Argumentai rspunsul.

Administratorul fiduciar B,este obligt sa administreze bunul in interesele


fondatorului,adica lui A.
Daca partile nu au stipulat expres,ca daca actiunile vor diminua si nu vor obtine
profit,B nu va primi remuneratie,atunci actiunile lui B sunt intemeiate,deoarece A a
stipulat in clauzele contractului ca: s plteasc administratorului fiduciar
remuneraie n mrime de 1% din valoarea aciunilor i s-i restituie cheltuielile
suportate.

Testul nr. 20

1. Eviciunea.
a) Definii eviciunea;
Evictiunea reprezinta pierderea totala sau partiala a dreptultui de proprietate
asupra bunului ori tulburarea cumparatorului in exercitarea dreptului sau de
proprietate.Potrivit CC,daca un tert in temeiul dreptului sau asupra unui bun aparut
inainte de incheierea contractului de vinzare-cumparare,intenteaza o actiune de
evictiune impotriva cumparatorului ,acesta din urma este obligat sa atraga in
calitate de copirit pe vinzator si poate opune tertului toate exceptiile care le-ar fi
putut opune vinzatorului

Caracterizai condiiile n prezena crora vnztorul trebuie s-l garanteze pe


cumprtor mpotriva eviciunii;
Vinzatorul este obligat sa garanteze contra evictiunii fata de orice dobinditor
subsecvent al bunului,fara a deosebi daca dobindirea este cu titlu gratuit sau
oneros.Pn existenta obligatiei de garantie pentru evictiune trebuie:
b)

-tulburarea sa fie de drept si nu de fapt .Impotriva tulburatilor de fapt,cumparatorul


are mijloace proprii de aparare ,si anume actiunile posesorii in complingere si
respectiv im reintegrare.
-cauza evictiunii sa fie anterioara vinzarii.Vinzatorul este garant numai daca
tulburarea din partea tertului are o cauza anterioara momentului incheierii
contractului de v-c .Vinzatorul este garant numai daca tulburarea din partea tertului
are o cauza anterioara momentului incheierii contractului de v-c.
-cauza evictiunii sa nu fi fost adusa la cunostinta cumparatorului pina la data
vinzarii.In cazul in care cauza evictiunii i-a fost comunicata ,cumparatorul a
cumparat pe riscul sau.Sarcina probei cunoasterii cauzei de evictiune de catre
cumparator incumba vinzatorului care doreste sa fie exonerat de obligatia de

garantie pn fapta tertului.Daca cumparatorul a avut cunostinta de pericolul evictiunii


,inseamna ca el a acceptat riscul si poblema raspunderii vinzatorului nu se mai
pune.In aceasta situatie,sarcina probei cunoasterii cauzei evictiunii de catre
cumparator,revine vinzatorului

Stabilii corelaia dintre:


obligaia vnztorului de a-l garanta pe cumprtor mpotriva
eviciunii vicii de natur juridic a bunului vndut;
Vnztorul este obligat s predea bunul fr vicii de natur juridic (liber de
drepturile unui ter asupra lui), cu excepia cazului cnd cumprtorul a consimit s
ncheie contractul cunoscnd drepturile terului asupra bunului; se consider viciu de
natur juridic i situaia n care n registrul bunurilor imobile este nscris un drept
inexistent. Dac un ter, n temeiul dreptului su asupra unui bun aprut nainte de
ncheierea contractului de vnzare-cumprare, intenteaz o aciune de eviciune
mpotriva cumprtorului, acesta din urm este obligat s atrag n calitate de
coprt pe vnztor i poate opune terului toate excepiile care le-ar fi putut opune
vnztorul. Deci vinzatorul este obligat sa-l garanteze pe cumparatorul impotriva
evictiunii, care este o pierdere a proprietatii lucrului in total sau in parte datorita
viciilor de natura juridica-drepturile tertului asupra bunului.
c)

i.

ii. eviciunea parial efectele eviciunii;


In cazul evictiunii partiale,cumparatorul are dreptul fie de a cere rezolutiunea
contractului,fie mentinerea lui cu despagubiri .Rezolutiunea se poate cere daca
evictiunea unei parti din bun este atit de importanta ,incit cumparatorul n-ar fi
cumparat,daca ar fi putut s-o prevada.
iii. eviciunea rezoluiunea contractului de vnzare-cumprare.
Rezolutiunea cntractului are loc in cazul nerespectarii de catre vinzator a obligatiei
de a-l garanta pe cumparator impotriva evictiunii.In cazul evictiunii cumparatorului
in baza drepturilor unui tert,vinzatorul repara prejudiciul cauzat cumparatorului
.Efectele evictiunii depind si de faptul daca evictiunea a fost totala sau partiala.
In cazul evictiunii totale vinzatorul este obligat sa restituie integral pretul
primit,valoarea fructelor pe care cumparatorul a fost obligat sa le inapoieze tertului
evingator,sporul de valoare dobindit de bun intre momentul incheierii contractului si
producerii evictiunii,cheltuielile de judecata si alte cheltuieli necesare si utile
suportate de comparator. In cazul evictiunii partiale,cumparatorul are dreptul fie de
a cere rezolutiunea contractului,Rezolutiunea se poate cere daca evictiunea unei
parti din bun este atit de importanta ,incit cumparatorul n-ar fi cumparat,daca ar fi
putut s-o prevada.
-

2. Contractul de leasing.

Definii contractul de leasing i descriei caracterele juridice al


acestuia;
Cod civil: Prin contractul de leasing, o parte (locator) se oblig, la cererea unei
alte pri (locatar), s asigure posesiunea i folosina temporar a unui bun,
cumprat sau produs de locator, contra unei pli periodice (rate de leasing).
2

Legea cu privire la leasing: contract de leasing -contract n a crui baz o parte


(locator) se oblig, la cererea unei alte pri (locatar), s i asigure posesiunea i
folosina temporar a unui bun, contra unei pli periodice (rat de leasing),
achiziionat sau produs de locator, iar la expirarea contractului s respecte dreptul
de opiune al locatarului de a cumpra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori
de a face s nceteze raporturile contractuale.
Prin urmare din definitiile legale rezulta ca contractul de leasing este unul cu titlu
oneros, consensual, sinalagmatic si cu executare succesiva.
Caracterele juridice ale acestui contract indica asupra faptului ca pentru incheierea
acestuia este necesar doar acordul de vointa a partilor in privinta clauzelor exentiale
ale contractului. Fiecare din partile contractului se obliga reciproc, astfle incit
obligatia fecareia din ei este corelativa obligatiei celeilalte parti. Contractul de
leasing prevede plata in rate a unei redevente in calitate de remuneratie pentru
executarea obligatiilor locatorului. Executarea contractului este continua, fiind
determinata de intinderea acestuia in timp.
In literatura de specialitate nu exista unanimitate de preri cu privire la caracterul
bilateral sau tripartid al contractului de leasing. Unii autori considera ca leasing e un
contractt tripartid, deoarece participa vinzatorul, locatorul si locatarul. Potrivitt unei
alte opinii contract de leasing un act bilateral care se ncheie intre locator si locatar,
chiar daca admitem tripartid consideram ca acestea este unul vremelnic deoarece el
se epuizeaza prin furnizarea bunului de catre vinzator.

Descriei obligaiile locatorului n baza reglementrilor din legislaia n


vigoare a Republicii Moldova;
Potrivit legii cu privire la leasing, Locatorul este obligat:

a) s nu intervin n alegerea bunului i/sau a vnztorului (furnizorului) fcut de


locatar dac contractul de leasing nu prevede altfel;
b) s coordoneze cu locatarul cuprinsul contractului de vnzare-cumprare
(furnizare) a bunului;

c) s nu opereze modificri n contractul de vnzare-cumprare (furnizare) fr


acordul locatarului;
d) s dea locatarului contra plat bunul su n posesiune i folosin temporar;
e) s ncheie, din nsrcinarea locatarului, contract de vnzare-cumprare (furnizare)
cu vnztorul (furnizorul), s plteasc preul bunului i s ncredineze locatarului
executarea obligaiilor sale privind recepionarea bunului, formularea cerinelor care
izvorsc din acest contract dac contractul de leasing nu prevede altfel;
f) s primeasc bunul la expirarea contractului de leasing dac locatarul nu-i
exercit dreptul de a achiziiona bunul cu titlu de proprietate sau de a prelungi
contractul conform prevederilor prezentei legi;
g) s garanteze locatarului folosina n condiii normale a bunului;
h) s respecte dreptul locatarului de a opta pentru achiziionarea bunului,
prelungirea contractului ori restituirea bunului.

2.3. Spe: A a ncheiat cu B contract de leasing, prin care primul se obliga


s cumpere de la C utilaj (bunul i vnztorul a fost ales de locatar) i s-l
transmit n posesie i folosin lui B pe termen de 4 ani. Transportarea i
montarea utilajului a fost efectuat de vnztor. n procesul exploatrii
utilajului s-au constatat defecte de producie ce excludeau folosirea n
continuare a bunului. Drept urmare, locatarul a solicitat de la vnztor
schimbarea bunului, dar a primit refuz (vnztorul a argumentat refuzul
su prin faptul c nu mai produce asemenea utilaj). Locatarul s-a adresat
ctre locator, solicitnd rezilierea contractului. Locatorul a fost de acord s
rezilieze contractul numai dac locatarul i va plti costul bunului i i va
repara dauna cauzat. Nefiind de acord cu aceasta, locatarul s-a adresat
n judecat cu cerere de reziliere a contractului. Soluionai litigiul. Se va
schimba soluia dac bunul i vnztorul l-a ales locatorul? Argumentai
rspunsul.
Locatorul nu poarta raspundere fata de locatar pn modul in care vinzatorul si-a
executat clauzele contractuale si in cazul dat a dat un bun cu vicii,nu raspunde nici
pn prejudiciul cauzatat in timpul folosirii acestui bun.
Locatorul va raspunde in cazul cind a ales bunul sau vinzatorul,sau in cazul cind
incalcind clauzele contractului de leasing,a intervenit n alegerea bunului sau a
vinzatorului.In acest caz,locatorul poarta raspundere solidara cu vinzatorul,fapt
prevazut in legea cu privire la leasing.

Testul nr. 21

1. Contractul de franchising.

1.1. Noiunea i caracterele juridice ale contractului de franchising;


Potrivit legii cu privire la franchising,contractul de franchising reprezinta un
sistem de raporturi contractuale intre intreprinderi in care partea denumita
franchiser acorda partii denumite franchisee dreptul de a produce sau comercializa
anumite produse ,de a presta anumite servicii in numele si cu marca
franchiserului,precum dreptul de a beneficia de asistenta tehnica si organizatorica a
acestuia.
Potrivit CC,contractul de franchising este contractul prin care o parte, franchiser si
cealalta parte, franchisee, intreprinderi autonome se obliga reciproc sa promoveze
comercializarea de bunuri si servicii prin efectuarea,de catre fiecare dintre ele,a
unor prestatii specifice.
Din definitiile legale si doctrinare,contractul este consensual,sinalagmatic,cu titlu
oneros si cu executare succesiva
Caracterul consensual al acestui contract se manifesta prin faptul ca el se
considera incheiat din momentul cind partile si-au manifestat acordul de vointa
reciproc asupra tuturor clauzelor esentiale.
Caracterul sinalagmatic se manifesta prin obligatiile reciproce ,astfel incit obligatia
fiecaruia este corelativa obligatiei celeilalte parti
Executarea succesiva a contractului se manifesta prin actiunile pozitive care
continua pe toata durata de timp a contractului.

1.2. Caracterizai elementele contractului de franchising;


Partile sunt:franchiserul si franchisee
Franchiser este ntreprinderea productoare, reputat pe o anumit pia, care
dispune de marc proprie i care a ncheiat contract de franchising cu o alt
ntreprindere.
Franchiser poate fi o persoan fizic sau juridic:
a) din Republica Moldova care a ncheiat contract de franchising cu o
ntreprindere autohton sau strin;

b) din alt ar care a ncheiat contract de franchising cu o ntreprindere


autohton.

Franchisee este ntreprinderea care a ncheiat contract de franchising sau care s-a
creat n urma ncheierii unui astfel de contract.
Franchisee poate fi o persoan fizic sau juridic:
a) din Republica Moldova care a ncheiat contract de franchising cu o
ntreprindere autohton sau strin;
b) din alt ar care a ncheiat contract de franchising cu o ntreprindere
autohton.

Obiectul contractului il formeaza complexitatea de drepturi exclusive, care de


altfel, formeaza obiectul proprietatii intelectuale.Aceasta complexitate include
imputernicirile referitoare la procesul de productie a inventiilor, folosirea marcii
comerciale. Obiecte ale contractului sunt producerea si/sau comercializarea
produselor(marfurilor), prestarea de servicii care corespund standartelor si cerintelor
fata de calitate stabilite de franchiser.
O particularitate foarte importanta este: contractul de franchising se ncheie n scris
sub sanciunea nulitii.

Contractul trebuie sa fie incheiat pe un termen determinat sau


nedeterminat,convenit de parti si inclus in contract.Durata contractului se determina
de parti cu luarea in consideratie a cerintelor desfacerii bunurilor si a serviciilor
asupra carora s-a convenit Dac durata nu este determinat sau depete 10 ani,
oricare din pri are dreptul s rezilieze contractul cu respectarea unui termen de
preaviz de un an. Dac nici una din pri nu exercit dreptul de reziliere, contractul
se prelungete de fiecare dat pentru 2 ani.

Franchiseeul este obligat s plteasc o sum de bani a crei mrime se


calculeaz, n principiu, ca o fraciune din volumul de vnzri care s corespund cu
contribuia programului de prestare a franchisei la volumul de vnzri.Platile pot fi
stabilite in expresie baneasca sau naturala,in forma de plata initiala sau royalty.
Royalty sunt recompense periodice proportionale indicilor de activitate ,convenite
intre partile la contract.Cuantumul si forma platilor ,precum si modul si termenele de
achitare a lor se stabilesc de parti si se indica in contract.

1.3. Formulai particularitile i specificul contractului de franchising,


evideniind principalele deosebiri i asemnri ale contractului dat cu alte
contracte civile asemntoare (prestri servicii, concesiune comercial,
distribuie exclusiv, etc).
de contr de prestari servicii:
Contractul de franchisimg face parte din contractul de prestarii servicii,numai ca
dste reglementat separat.Ambele au caracter sinalagmatic,consensual,cu titlu
oneros si cu executare succesiva.Termenul poate fi pe o perioada nedeterminata.
Se deosebeste forma .Contractul de franchising se incheie in scris sub sanctiunea
nulitatii,iar contractul de prestari servicii poate fi incheiar atit in forma scrisa,cit si
verbala
In cadrul contractului de prestari servicii ,se plateste de beneficiar retributia
convenita,iar in cAdrul contr de franchising poate fi achitat atit in forma baneasca
sau naturala,in forma de plata initiala au royalty

De concesiune comerciala
Ambele contracte sun sinalagmatice,cu titlu oneros(se achita pretul in schimbul
efectuarii servicilor,ambele parti avind profit) si cu executare succesiva.
Contractul de concesiune comerciala este asemanator cu franchisingul
comercial,care consta in comercializarea de productie finita sau prestarea de
servicii.In cadrul contractelor se achita plata redeventei ,la franchising luindu-se din
volumul total al vinzarii.Exista riscul partii legat de comercializarea de produse.
Se deosebesc prin faptul ca concesiunea are ca obiect doar bunuri ce apartin
statului ori unitatilor adm-teritoriale.

2. Contractul de depozit.
2.1. Caracterizai elementele contractului de depozit;
Partile contractului de depozit sunt deponentul si depozitarul.In calitate de
deponent poate fi orice persoana fizica sau juridica inzestrata cu capacitatea de a
inchia acte de administrare. De regula,in calitate de deponent figureaza proprietarul
bunului, ceea ce nu reprezinta o conditie obligatorie. Poate preda bunul in depozit
orice persoana interesata sa asigure pastrarea bunului pe care il detine.Astfel,va
putea incheia contract de depozit uzufructuarul,creditorul
gajist,locatarul,comodatarul,vinzatorul etc.caci conform CC, depozitarul nu poate
cere deponentului sau persoanei creia trebuie s-i restituie bunul dovada faptului
c este proprietarul lui.

Calitatea de depozitar o pot avea persoanele inzestrate cu capacitate deplina de


exercitiu.In calitate de depozitar profesionist pot activa doar societatile comerciale,
intreprinzatorii individuali si organizatiile necomerciale. In cazul depozitului prestat
de lombard sau de camerele de bagaje ale garilor,deponent este persoana fizica,iar
depozitar lombardul si respectiv gara.

Obiectul juridic al contractului de depozit sunt serviciile depozitarului de asigurare


a pastrarii bunului, iar obiect material-bunurile trasnmise spre pastrare. Din
notiunea legala a contractului reiese ca spre pastrare pot fi trasnmise doar bunuri
mobile. Bunurile care pot fi obiect al contractului de depozit trebuie sa fie individual
determinate, eoarece la expirarea termenului contractului depozitarul este obligat
sa restituie acelasi bun. Depozitul neregulat are ca obiect bunuri determinate
generic. In calitate de obiect material al contractului de depozit pot fi si banii sau
documentele constatatoare de drepturi (titluri de valoare, testamente, contracte,
etc).
Contractul de depozit poate fi incheiat pe termen determinat sau
nedeterminat.Indiferent de stipularea clauzei cu privire de termen,deponentul este
in drept sa isi ridice bunul depozitat in orice moment.Atunci cind contractul de
depozit este in interesul depozitarului,si este incheiat pe un termen
determinat,deponentul va fi tinut sa repare prejudiciul cauzat prin ridicarea
anticipata a bunului.Iar ptrivit CC,in contractele de depozit incheiate pe o perioada
nedeterminata, depozitarul este in drept sa solicite in orice moment deponentului
ridicarea bunului.
Pretul contractului este numit remuneratie. Deponentul datoreaza remuneratia daca
contractul incheiat contine o clauza cu privire la caracterul oneros al
contractului.Clauza cu privire la pret nu reprezinta o conditie esentiala. Dac asupra
mrimii remuneraiei datorate nu s-a convenit, se consider convenit, n cazul
existenei unui tarif stabilit, retribuia tarifar, iar n lipsa tarifului, retribuia
obinuit.
In lipsa unor prevederi legale exprese cu privire la forma contractului de
depozit,acesta se va incheia cu respectarea normelor generale privind forma actului
juridic.Nerespectarea obligatiei de a intocmi un simplu inscris,decade partile din
posibilitatea probarii existentei contractului prin proba cu martori.Depozitul prestat
de camerele de bagaje se atesta prin chitanta de bagaje,iar cel prestat de
lombard,prin chitanta nominativa de depozit.

2.2. Stabilii particularitile elementelor depozitului hotelier;


Particularitatile sunt determinate de prevederile CC, potrivit carora hotelurile,
caminele, sanatoriile etc. raspund pierderea sau deteriorarea bunurilor persoanelor

fizice ,pe care acestea le au cu ele in incaperile rezervate lor, chiar daca bunurile nu
au fost predate in depozit special.Alte institutii ale depozitului
sunt:restaurantele,frizeriile,bibliotecile,localurile de spectacole etc,dar numai in
privinta bunrilor depuse la garderoba ,vestiare sau alte locuri destinate pn paza
bunurilor .
Hotelul sau alte asemeea institutii nu isi asuma pastrarea banilor,bijuteriilor si a
titlurilor de valoare,daca acestea nu au fost predate in locuri special amenajate.De
regula,hotelerii aduc la cunostina clientilor ca ei beneficiaza gratuit de pastrarea
obiectelor de valoare prin depozitare ,in dulapuri metalice individuale sau prin
incredintare spre pastrare administratiei.Contravaloarea acestui depozit este inclusa
in pretul cazarii.
Hotelierul raspunde atit pn furtul sau deteriorarea partiala su totala a bunurilor
calatorului savirste de prepusi,dar si de strainii care frecventeaza hotelul.
Dispozitiile referitoare la depozitul hotelier sunt aplicabile si in privinta
autovehiculelor parcate in garajul hotelului.In cazul cind parcarea e cu plata,si paza
asigurata de intreprinderea hoteliera,raspunderea acesteia se poate angaja in
conditiile pn depozitul obisnuit cu plata.

2.3. Spe: Sosind la Chiinu ntr-o deplasare de lung durat, Pduraru


s-a cazat n hotelul Codru. Peste 3 zile din odaia nchiriat au fost
sustrase notebook-ul, paltonul i aparatul electric de brbierit, toate n
sum de 1500 dolari, pe care nu le-a predat la camera de pstrare a
hotelului.
Adresndu-se ctre administraia hotelului, Pduraru a cerut restituirea
costului bunurilor sustrase, ns administraia hotelului i-a refuzat, pe
motiv nu le-a transmis la camera de pstrare a hotelului. Soluionai litigiu
n esen. Calificai raporturile juridice aprute ntre Ion Pduraru i
hotelul Codru? Trebuia sau nu Ion Pduraru s transmit n mod special
bunurile la pstrare? Argumentai rspunsul.
Raporturile dintre acestia fac parte din contractul depozitului hotelier.Hotelul va raspunde
pn furtul bunurilor.Ion Paduraru nu era obligat sa transmita notebook-ul,paltonul si aparatul
de barbierit,deoarece exista lista exhaustiva a bunurilor care sunt obligatorii sa fie
transmise in camera de pastrare,acestea fiind banii,titlurile de valoare si bijuteriile.Iar in
cazul dat,sunt alte bunuri pn care va raspunde hotelul.

Testul nr. 22

1. Contractul de prestri servicii.

1.1. Definii regimul juridic al contractul de prestri servicii;


Definitia legala: Prin contract de prestari servicii o parte (prestator) se obliga sa
presteze celeilalte parti (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obliga sa
plateasca retributia convenita.

In literatura juridica de specialitate acesta este definit ca fiind contractul incheiat


intre un prestator de servicii (sau executant)-persoana fizica sau juridica si un
benefeciar (sau client), prin care prima se obliga la indeplinirea unei obligatii de a
face in schimb unui pret.
Conform definitiei legale contractul de prestari servicii este unul numit, consensual,
sinalagmatic, oneros, comutativ si cu executare succesiva.

1.2. Determinai reglementarea juridic a varietilor contractului de


prestri servicii; - 5 puncte
Unele categorii de servicii sunt reglementate separat de normele CC si de altce
acte normative,cum ar fi contractele de transport,de expeditie,de
comision,depozit,de servicii turistice,de franchising etc.
De ex.potrivit legii cu privire la franchising,contractul de franchising reprezinta un
sistem de raporturi contractuale intre intreprinderi in care partea denumita
franchiser acorda partii denumite franchisee dreptul de a produce sau comercializa
anumite produse ,de a presta anumite servicii in numele si cu marca
franchiserului,precum dreptul de a beneficia de asistenta tehnica si organizatorica a
acestuia.
Potrivit CC,contractul de franchising este contractul prin care o parte ,franchiser si
cealalta parte,franchisee ,intreprinderi autonome se obliga reciproc sa promoveze
comercializarea de bunuri si servicii prin efectuarea,de catre fiecare dintre ele,a
unor prestatii specifice.

Prin contractul de servicii turistice,potrivit CC,o parte,care poate fi organizatorul


calatoriei,agentul turistic,se obliga sa acorde celeilalte parti(turist) serviciile
stipulate ,iar aceasta se obliga sa achite costul.
Iar potrivit prevederilor din Legea cu privire la organizarea si desfasurarea activitatii
turistice in RM,contractul de servicii turistice este acordul de vointa prin care o
parte,adica turoperator,agentie de turism se obliga sa acorde celeilalte parti,adica
turistului serviciile stipulate,iar acesta din urma se obliga sa achite costul lor.

Contractul de transport este reglementat atit in CC,cit si in Legea cu privire la


transporturi,codul transporturilor auto,codul transportului feroviar,regulamentul
transporturilor auto de calatori si bagaje.Prin CC,este reglementat ca contractul prin
care o parte,numita caraus sau transportator se obliga fata de cealalta parte,numita
client sau pasager sa o transporte impreuna cu bagajele ei,iar cealalta parte se
oblga sa plateasca remuneratie.
1.3. Formulai deosebirile i asemnrile contractului de prestri servicii
n raport cu contractul antrepriz, contractul de munc, contractul de
vnzare-cumprare a unui bun viitor.
In codul civil sunt prezente dispozitii generale cu privire la antrepriza si la prestari
servicii: Libertatea alegerii modului de efectuare a lucrrilor sau de prestare a
serviciilor, retributia, pret forfetat, darea de seama a antreprenorului sau
prestatorului, obligatia de informare a benefeciarului, etc. Prin contractul de
antrepriz o parte (antreprenor) se oblig s efectueze pe riscul su o anumit
lucrare celeilalte pri (client), iar aceasta se oblig s recepioneze lucrarea i s
plteasc preul convenit. Obiectul contractului de antrepriz poate fi att
producerea sau transformarea unui bun, ct i obinerea unor alte rezultate prin
efectuarea de lucrri. Astfel acestea se deosebesc prin faptul ca obiectul
contractului de prestari servicii sunt serviciile, iar al contractului de antrepriza
lucrarea. Comun pentru lucrari si servicii este faptul ca se realizeaza prin obligatii de
a face.
Conform implicarii benefeciarului in activitatea antreprenoului/prestatorului:
clientul nu este in drept sa se implice in activitatea antreprenorului, el este
autonom/ independent in organizarea si gestionarea activitatii sale, ci doar poate sa
verifice mersul si calitatea lucrarii realizate. Pe cind benefeciarul de serviciu este
importanta insasi operatiunea, adica activitatea, el se poate implica in activitatea
prestatorului, ceea ce nu se intimpla in cazul lucrarilor. Spre deosebire de contractul
de antrepriza care are drept obiect rezultatul materializat al activitatii
antreprenorului ( producerea unui bun, prelucrarea lui), in cadrul prestarilor de
serviciu activitatea prestatorului este indreptata spre satisfacerea doleantelor
clientului, indiferent de atingerea de catre acesta a scopului urmarit. Astfel

contractului de prestari servicii este caracteristic obligatiile de diligenta nu de


rezultat ca in contractul de antrepriza. O mare importanta penturu delimitarea lor
este interesul benefeciarului care sta la baza incheierii acestor contracte, daca acets
interes este indreptata spre realizarea actiunii, suntem in prezenta unei obligatii de
prestari servicii, iar in cazul cidn se presupune executarea unor activitati cu
transmiterea rrezultatului, este vorba de o lucrare.

Contractual de v-c a bunului viitor se identifica cu boligatai de a da, respectiv


vinzatorul se obliga prin incheirea contractului de a da bunul ce va fi obtinut in
vititor exemplu clasic este roada viitoare. E cidn prestarea serviciilor este o obligatia
de a face si consta in prestarea servciului; este o obligatie de diligenta nu de
rezultat precum la vinzare-cumparare.

Serviciile insa, sunt prestate in baza egalitatii contractuale dintre subiectii raportului
juridic: prestator si benefeciar, prestatorul bucurindu-se de libertatea alegerii
modului de prestare a serviciilor si in situtia data nu este necesar protectia speciala
a partilor contractante din partea statului. Insa in cazul contractului individual de
munca este un raport de subordonare dintre angajator si salariat, pe cind si
protejarea salariatului caci este privit din pucnt de vedere legal ca parte mai slaba a
contractului. Datorita faptului ca prestarea serviciilor reprezinta o actiune sau o
activitate a prestatorului, contractual de prestare servicii se aseamana mult cu
contractual individual de munca. Prestarea unui serviciu sau prestarea unei munci
sunt activitati corelative, dinstinctia o facem prin prisma regimului juridic aplicabil
in fiecare caz. Un criteriu de delimitare este raportul juridic de subordonare sau
egalitatea intre parti. In cazul contractului individual de munca, salariatul are
dreptul la achitarea la timp, lunar si integral a salariului, in cazul contractului de
prestari servcii achitarea retributiei convenite de parti se efectueaza dupa prestarea
serviciilor. Raspunderea disciplinara a salariatului, respetarea regulamentului intern
a unittaii sau ordinelor angajatorului, pe cind raspunderea civila si autonomia in
cazul prestatorului/benefeciarului.

2. Contractul de leasing.

2.1. Descriei caracterele juridice ale contractului de leasing.


din definitiile legale rezulta ca contractul de leasing este unul cu titlu oneros,
consensual, sinalagmatic si cu executare succesiva.

Caracterele juridice ale acestui contract indica asupra faptului ca pentru incheierea
acestuia este necesar doar acordul de vointa a partilor in privinta clauzelor exentiale
ale contractului. Fiecare din partile contractului se obliga reciproc, astfle incit
obligatia fecareia din ei este corelativa obligatiei celeilalte parti. Contractul de
leasing prevede plata in rate a unei redevente in calitate de remuneratie pentru
executarea obligatiilor locatorului. Executarea contractului este continua, fiind
determinata de intinderea acestuia in timp.
In literatura de specialitate nu exista unanimitate de preri cu privire la caracterul
bilateral sau tripartid al contractului de leasing. Unii autori considera ca leasing e un
contractt tripartid, deoarece participa vinzatorul, locatorul si locatarul. Potrivitt unei
alte opinii contract de leasing un act bilateral care se ncheie intre locator si locatar,
chiar daca admitem tripartid consideram ca acestea este unul vremelnic deoarece el
se epuizeaza prin furnizarea bunului de catre vinzator.

2.2. Descriei drepturile i obligaiile prilor n contractul de leasing.


Locatorul are dreptul:
a) s cesioneze sau s dispun n alt mod de drepturile sale asupra bunului sau de
drepturile care rezult din contractul de leasing. Cesiunea sau dispunerea n alt mod
nu-l degreveaz pe locator de obligaiile ce rezult din contract i nici nu schimb
natura sau regimul juridic al contractului;
b) s foloseasc bunul n calitate de gaj n obligaiile sale fa de teri dac
contractul de leasing nu prevede altfel;
c) s cear achitarea integral i nainte de termen a ratelor de leasing ori s
rezilieze contractul, cu reparaia pagubelor i/sau cu restituirea bunului, n cazul n
care locatarul ncalc n mod esenial clauzele contractulu;
d) s mbine calitatea de locator cu cea de vnztor (furnizor) dac acest fapt este
prevzut n contractul de leasing;
e) s solicite locatarului documentele ce reflect starea lui financiar.
(2) Locatorul este obligat:
a) s nu intervin n alegerea bunului i/sau a vnztorului (furnizorului) fcut de
locatar dac contractul de leasing nu prevede altfel;
b) s coordoneze cu locatarul cuprinsul contractului de vnzare-cumprare
(furnizare) a bunului;
c) s nu opereze modificri n contractul de vnzare-cumprare (furnizare) fr
acordul locatarului;
d) s dea locatarului contra plat bunul su n posesiune i folosin temporar;

e) s ncheie, din nsrcinarea locatarului, contract de vnzare-cumprare (furnizare)


cu vnztorul (furnizorul), s plteasc preul bunului i s ncredineze locatarului
executarea obligaiilor sale privind recepionarea bunului, formularea cerinelor care
izvorsc din acest contract dac contractul de leasing nu prevede altfel;
f) s primeasc bunul la expirarea contractului de leasing dac locatarul nu-i
exercit dreptul de a achiziiona bunul cu titlu de proprietate sau de a prelungi
contractul conform prevederilor prezentei legi;
g) s garanteze locatarului folosina n condiii normale a bunului;
h) s respecte dreptul locatarului de a opta pentru achiziionarea bunului,
prelungirea contractului ori restituirea bunului.

(1) Locatarul are dreptul:


a) s aleag independent bunul i/sau vnztorul (furnizorul) ori s ncredineze
locatorului aceast alegere;
b) s formuleze vnztorului (furnizorului) cerine ce rezult din contractul de
vnzare-cumprare (furnizare);
c) s refuze recepionarea bunului ce nu corespunde condiiilor din contractul de
leasing i s suspende plata ctre locator a ratei de leasing pn cnd va fi eliminat
nclcarea clauzelor contractuale;
d) s execute nainte de termen obligaia plii ratei de leasing i s cumpere bunul
dac contractul de leasing nu prevede altfel;
e) s achiziioneze, la expirarea contractului de leasing, bunul cu titlu de proprietate,
s prelungeasc contractul de leasing ori s restituie bunul dac contractul nu
prevede altfel.
(2) Locatarul nu are dreptul fr acordul scris al locatorului:
a) s modifice contractul de vnzare-cumprare (furnizare) ori s ntrerup aciunea
lui;
b) s nchirieze ori s greveze n alt mod bunul;
c) s cesioneze dreptul de folosin sau orice alte drepturi ce rezult din contract.
(3) Locatarul este obligat:

a) s prezinte locatorului informaii referitoare la bun i/sau la vnztorul (furnizorul)


lui n vederea ncheierii unui contract de vnzare-cumprare (furnizare) dac
contractul de leasing nu prevede altfel;
b) s execute obligaiile de recepionare a bunului i de formulare a cerinelor ce
rezult din contractul de vnzare-cumprare (furnizare) dac contractul de leasing nu
prevede altfel;
c) s informeze locatorul despre corespunderea bunului clauzelor din contractul de
vnzare-cumprare (furnizare);
d) s asigure, pe durata contractului de leasing, integritatea bunului, meninerea n
stare de funcionare i folosirea lui numai n conformitate cu clauzele contractuale;
e) s suporte toate cheltuielile de transport, recepie, montare, demontare,
exploatare, ntreinere, pstrare, deservire tehnic, reparaie, asigurare a bunului,
precum i alte cheltuieli aferente, dac contractul de leasing nu prevede altfel;
f) s plteasc ratele de leasing n modul i n termenele stabilite n contractul de
leasing;
g) s permit locatorului verificarea periodic a strii bunului i a modului de
exploatare a bunului obiect al contractului de leasing;
h) s l informeze pe locator n timp util despre orice tulburare a dreptului de
proprietate venit din partea unui ter;
i) s restituie, la expirarea contractului de leasing, locatorului bunul n starea
stipulat de contract, lundu-se n considerare uzura normal, n cazul n care nu-i
va exercita dreptul, prevzut de prezenta lege, de a achiziiona bunul cu titlu de
proprietate sau de a prelungi contractul.
. Drepturile, obligaiile vnztorului (furnizorului)
-Dac n contractul de vnzare-cumprare (furnizare) este prevzut obligaia
vnztorului (furnizorului) de a livra i instala bunul n termenul i n locul stabilit de
comun acord cu locatarul, ndeplinirea acestei condiii se autentific prin acte de
recepionare-predare i montare semnate de vnztor (furnizor) i locatar dac
contractul nu prevede altfel.
- Vnztorul (furnizorul) este obligat direct fa de locatar pentru garaniile legale
sau convenionale inerente unui contract de vnzare-cumprare. Vnztorul nu
rspunde ns n faa locatorului i a locatarului pentru acelai prejudiciu.

2.3. Spe: A a ncheiat cu B contract de leasing, prin care primul se obliga


s cumpere de la C utilaj (bunul i vnztorul a fost ales de locatar) i s-l
transmit n posesie i folosin lui B pe termen de 4 ani. Transportarea i
montarea utilajului a fost efectuat de vnztor. n procesul exploatrii
utilajului s-au constatat defecte de producie ce excludeau folosirea n
continuare a bunului. Drept urmare, locatarul a solicitat de la vnztor
schimbarea bunului, dar a primit refuz (vnztorul a argumentat refuzul
su prin faptul c nu mai produce asemenea utilaj). Locatarul s-a adresat
ctre locator, solicitnd rezilierea contractului. Locatorul a fost de acord s
rezilieze contractul numai dac locatarul i va plti costul bunului i i va
repara dauna cauzat. Nefiind de acord cu aceasta, locatarul s-a adresat
n judecat cu cerere de reziliere a contractului. Soluionai litigiul. Se va
schimba soluia dac bunul i vnztorul l-a ales locatorul?
Locatorul nu poarta raspundere fata de locatar pn modul in care vinzatorul si-a
executat clauzele contractuale si in cazul dat a dat un bun cu vicii,nu raspunde nici
pn prejudiciul cauzatat in timpul folosirii acestui bun.
Locatorul va raspunde in cazul cind a ales bunul sau vinzatorul,sau in cazul cind
incalcind clauzele contractului de leasing,a intervenit n alegerea bunului sau a
vinzatorului.In acest caz,locatorul poarta raspundere solidara cu vinzatorul,fapt
prevazut in lefea cu prvire la leasing.

Testul nr. 23

1. Coninutul contractului de mprumut.

1.1. Enumerai drepturile i obligaiile prilor n cadrul contractului de


mprumut;
Drepturile si obligatiile imprumutatoruluui:
Obligatia de baza a imprumutatorului consta in trasnmiterea unei sume de bani sa a
unui bun fungibil convenit de parti catre imprumutat. Evident ca imprumutatorul are
si obligatia de a receptiona bunul sau banii restituiti de catre imprumutat la

expirarea contractului. Imprumutatorul are drept sa renunte la indeplinirea


obligatiilor in care situatia materiala a imprumutatului se inrautaseste esential, fapt
ce-ar periclita restituirea imprumutului, chiar daca inrautatirea s-a produc inainte de
incheierea contractului si a devenit cunoscuta imprumutatorului ulterior-acest drept
poarte denumirea de revocare a promisiunii de imprumut. I mprumutatorul nu
poate fi obligat sa execute obligatai sa de baza in mod real, daca el refuza
executarea. In cazul in care refuza sa dea imprumutul, el poate fi obligat doar la
repararea prejudiciului cauzat imprumutatului. La incheiera contractului de
imprumut, imprumutatorul are drept de a cere de la imprumutat un document care
confirma incheierea contractului si transmiterea recipisa, chitanta sau alt
document. Evident dupa executarea contractului, imprumutatorul are obligatia sa
restituie documentul respectiv. Imprumutatorul poarte raspundere pentru viciile
bunului in cazul in care obiectul contractului sunt bunuri fungibile si acesta a
procedat cu rea-credinta la incheierea contractului, fiind cunoscut cu viciile
obiectului imprumutat. n cazul n care mprumutatul nu pltete dobnda n termen,
mprumuttorul poate cere restituirea imediat a mprumutului i a dobnzii
aferente. Dac n contract este prevzut restituirea mprumutului n rate i
mprumutatul nu restituie n modul stabilit nici cel puin o rat, mprumuttorul
poate cere restituirea imediat a ntregului mprumut i a dobnzii aferente. n cazul
n care mprumutatul nu-i respect obligaiile privind garantarea restituirii bunului,
mprumuttorul poate cere restituirea lui imediat i a dobnzii aferente.
Drepturile si obligatiile imprumutatului:

Obligatia de baza a imprumutatului consta in restituirea obiectului cu respectarea


prevederilor contractuale in ceea ce priveste locul, termenul si modul de executare.
In contractul de imprumut cu titlul gratuit, imprumutatul are drept sa restituie
imprumutl si pina la expirarea termenului. In contractul u titlul oneros, imprumutatul
are obligatai sa achite si dobinda stabilita in contract. Se pltete dobnd la
expirarea fiecrui an pentru perioada dintre momentul ncheierii contractului i cel al
restituirii mprumutului dac n contract nu este prevzut altfeD. mprumutatul
trebuie s restituie bunuri de calitatea i n cantitatea bunurilor primite i nimic mai
mult, chiar dac preurile au crescut ori au sczut. n cazul n care a mprumutat o
sum de bani, mprumutatul are obligaia de a restitui suma nominal primit fr a
ine cont de variaiile valorii banilor. Dac n contractul de mprumut nu este stabilit
nici termenul de restituire, nici termenul de preaviz, mprumutul trebuie restituit n
decursul a 30 de zile de la data la care mprumutatul a primit cererea de restituire.
n cazul n care nu poate restitui bunul, mprumutatul trebuie s plteasc valoarea
acestuia calculat n funcie de locul i timpul executrii obligaiei.

1.2. Evideniai particularitile mprumutului oferit de lombard i de


asociaiile de economii i mprumut;
Lombardurile sunt institutii creditare,care ofera populatiei posibilitatea de a-si
pastra obiectele de uz personal i casnic, precum i de a primi mprumuturi cu
amanetarea acestor obiecte. Lombardurile i desfoar activitatea numai dup
primirea licenei pentru activitate, eliberat conform legislaiei n vigoare. Lombardul
este obligat s asigure obiectele primite n pstrare i cele lombardate n suma
valorii bunurilor conform evalurii efectuate la amanetarea sau primirea lor n
pstrare prin nelegerea prilor. Clieni ai lombardului pot fi att cetenii Republicii
Moldova, ct i cetenii strini. Lombardul nu are dreptul s primeasc ca amanet
urmtoarele: valut strin; hrtii de valoare; obiecte care nu aparin persoanelor
fizice cu drept de proprietate privat; bunuri imobiliare; obiecte de anticariat sau
alte obiecte vechi; monede din metale preioase; metale i pietre preioase, care
constituie materie prim, deeuri sau obiecte cu destinaie tehnic i de producie;
mijloace de transport (exceptnd bicicletele i motoretele); resturi i deeuri ce
conin metale pretioase , extrase din utilaj la casarea acestuia. Mrimea
mprumutului eliberat cu amanet nu trebuie s fie mai mic de 75 la sut din suma
evalurii obiectelor de uz personal i casnic amanetate. La manetarea obiectelor
din metale i pietre preioase, inclusiv cu mrgritare, i a ceasurilor n corp de aur
mprumutul trebuie s constituie cel puin 90 la sut din suma evalurii. Lombardul
este n drept s stabileasc un nivel mai nalt al mprumutului, eliberat pe un bilet
de amanet. Numrul mprumuturilor, acordate unei persoane pe bilete de amanet
separate, nu se limiteaz. Obiectele evaluate n sum sub 10 lei nu se primesc n
pstrare sau ca amanet.
Amanetarea bunurilor la lombard are loc cu emiterea chitantei care confirma
incheierea contrcatului de amanet. Lombardul nu are dreptul s foloseasc obiectele
depuse ca amanet i nici s le dea n folosin altor persoane fizice i juridice.
Obiectele recepionate ca amanet trebuie s fie depozitate n ncperile lombardului
n condiii care s asigure integritatea lor calitativ. Lombardul poart rspundere
material i judiciar pentru integritatea obiectelor luate ca amanet. Dup expirarea
termenului prevzut n contract, lombardul este n drept s-i satisfac creanele
din valoarea bunurilor depuse ca amanet n modul stabilit n contract.
De dreptul de a se imprumuta de la asociatiile de economie si imprumut dispun
doar membrii acestor asociatii: a) persoanele fizice snt ceteni ai Republicii
Moldova sau apatrizi; persoanele juridice snt nregistrate n Republica Moldova
conform legislaiei i mpotriva acestora nu este intentat un proces de
insolvabilitate; b) au fost aprobate de ctre consiliul asociaiei; c) au depus cota de
membru n conformitate cu statutul asociaiei. Asociaie de economii i mprumut
organizaie necomercial cu statut juridic special, constituit benevol de persoane
fizice i juridice, asociate pe principii comune, care accept de la membrii si
depuneri de economii, le acord acestora mprumuturi, precum i alte servicii
financiare, n conformitate cu categoria licenei pe care o deine.

Asociaia nu este n drept s acorde servicii persoanelor care nu snt membri ai


asociaiei. Asociaia rspunde pentru obligaiile sale cu ntreg patrimoniul deinut cu
titlu de proprietate. Membrii asociaiei nu rspund pentru obligaiile asociaiei, iar
aceasta nu rspunde pentru obligaiile membrilor si.
1.3. Care sunt eventualele dificulti ce pot aprea la aplicarea normei
legale care stabilete relaia dintre mrimea dobnzii n contractul de
mprumut i rata de refinanare a BNM. Propunei varianta optim a
normei care reglementeaz mrimea dobnzii i argumentai.
n baza contractului de mprumut, prile pot prevedea i plata unei dobnzi, care
trebuie s se afle ntr-o relaie rezonabil cu rata de baz a Bncii Naionale a
Moldovei. Prin rata de refinanare se subnelege rata de baz a Bncii Naionale a
Moldovei, adic acea rat, care este aplicat la principalele operaiuni de politic
monetar pe termen scurt. Caracterul rezonabil se determin n fiecare caz aparte,
inclusiv este necesar s se in cont de clauzele contractuale, de tipul contractului,
de faptul dac a fost stipulat vreo garanie a debitorului, de termenul contractului,
de condiiile de creditare ale bncii. Este rezonabil, de asemenea, acea dobnd,
care este mai aproape de mrimea ratei de refinanare a Bncii Naionale a
Republicii Moldova.. Dac prile au prevzut plata dobnzilor fr s stipuleze
cuantumul lor, n acest caz, potrivit art.585 Cod civil, mprumutatul este obligat s
plteasc o dobnd egal cu rata de refinanare a Bncii Naionale a Moldovei. Se
specific faptul c, prin contract, se poate prevedea i o alt rat. ns, dac prin
contract s-a stabilit o dobnd nerezonabil fa de rata de refinanare a Bncii
Naionale a Republicii Moldova, atunci, potrivit art.869 alin.(2) Cod civil, obligaia de
a plti aceast dobnd este nul de drept n partea n care depete rata de
refinanare a Bncii Naionale a Moldovei. Deci efectul nerespectarii conditiei de
rezonabilitate a ratei dobinzii duce la aceea ca obligatia de a plati aceasta dobinda
este nula in partea in care se depaseste rata de refinantare a BNM.

1. Contractul de donaie.
2.1. Descriei construciile legale ale contractului de donaie;
Prin contract de donaie, o parte (donator) se oblig s mreasc din contul
patrimoniului su, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte pri (donatar).
Contractul de donaie prin care donatorul se oblig s transmit n viitor ntreg
patrimoniul actual sau o fraciune din el fr a specifica bunurile care urmeaz s fie
predate este nul. Contractul de donaie care stipuleaz obligaia donatarului de a
achita datorii sau sarcini care nu exist la momentul ncheierii contractului este nul
dac natura i ntinderea datoriilor sau sarcinilor nu snt stipulate n contract.
Contractul care prevede predarea bunului dup decesul donatorului este nul.

Potrivit CC,contractul de donatie se considera incheiat din momentul transmiterii


bunului.Simpla transmitere a bunului nu inseamna o donatie. Donatia este
contractul ce presupune vointa donatorului si acordul donatarului. Conform CC, in
cazul in care un bun mobil este transmis fara acordul celeilalte parti,transmitatorul
poate stabili acestuia un termen rezonabil in interiorul caruia trebuie sa declare daca
accepta sau refuza sa accepte donatia.
La fel,reiesind din prevederile CC,partile pot conveni ca efectele donatiei sa fie
conditionate de indeplinirea unei sarcini sau de realizarea unui scop.
Dac obiect al donaiei este un bun pentru a crui vnzare (nstrinare) este
prevzut o anumit form a contractului, aceeai form este cerut i pentru
donaie. Pentru a produce efecte, contractul care conine promisiunea de a
transmite n viitor un bun trebuie ncheiat n form autentic. Nerespectarea formei
nu afecteaz valabilitatea donaiei dac promisiunea este ndeplinit, cu excepia
contractelor care au ca obiect bunuri pentru a cror nstrinare se cere form
autentic. Donatorul este ndreptit s refuze ndeplinirea promisiunii de a
transmite un bun dac i este imposibil, innd cont de celelalte obligaii ale sale, s
ndeplineasc promisiunea fr ca prin aceasta s-i pericliteze propria ntreinere
corespunztoare sau executarea obligaiilor sale legale de ntreinere a unor alte
persoane. Donatarul nu poate cere despgubiri.
Este interzis donaia, cu excepia donaiei nensemnate, pentru realizarea unor
obligaii morale:
a) n numele persoanelor incapabile;
b) proprietarilor, administratorilor sau lucrtorilor din instituii medicale,
educative, de asisten social i din alte instituii similare din partea persoanei care
se afl n ele sau din partea soului sau rudelor acesteia de pn la gradul patru
inclusiv. Aceast regul nu se aplic n relaiile dintre rudele de pn la gradul patru
inclusiv;
c) n relaiile dintre persoanele juridice cu scop lucrativ.
d) de ctre persoanele juridice cu scop lucrativ, n cazul n care obiect al donaiei
snt valorile mobiliare.

2.2. Determinai condiiile de revocare, rezoluiune i nulitate a


contractului de donaie;
Donaia poate fi revocat dac donatarul a atentat la viaa donatorului sau a unei
rude apropiate a acestuia, dac se face vinovat de o alt fapt ilicit fa de donator
sau fa de o rud apropiat a acestuia, situaii care atest o ingratitudine grav,
sau dac refuz fr motive ntemeiate s acorde donatorului ntreinerea datorat.

Rpin urmare legea stabuileste expres si exhaustiv temeiurile de revocare pentru


ingratitudine:
-

Atentatul la viata donatorului sau a unei persoane apropiate a acestuia;

Savirsirea cu vinovatie a unei fapte ilicite fata de aceste persoane care


demosntreaza o ingratitutdine grava;
-

Refuzul neintemeiat de a acorda donatorului intretinerea datorata.

Un temei de revocare constituie in cauza cind donatarul se face vinovat de o alta


fapta ilicita fata de donator sau face de o ruda apropiat a acestuia. In acest caz
este vorba de acte de cruzime ce vizeaz integritatea corporal, sntate persoanei
injuriile care aduc sau ating onoarea, demnitatea sau Reputaia donatorului. Ori a
rudelor apropiate a acestuia, gravitatea crora se apreciaz de inst de judecat.
Dreptul de a cere revocarea donatiei pentru ingratitudine este un drept strict
individual si apartine numai donatorului si rudei apropiate, impotriva careia au fost
savirsite oarecare actini ilicite. Revocarea donatiei pentru ingratitudine reprezinta o
sanctiune personala impotriva donatarului vinovat si nu poate avea anumite efecte
negative pentur terti.
Dac donaia este revocat, se poate cere restituirea bunului donat.
Revocarea donaiei poate fi fcut doar n decursul unui an din momentul n care cel
ndreptit s revoce a luat cunotin de motivul de revocare.
Aciunea de revocare a donaiei nu poate fi naintat contra motenitorilor
donatarului, nici de motenitorii donatorului mpotriva donatarului, cu excepia
cazului cnd donatorul a decedat pn la expirarea termenului de un an.
Un alt temei de revocare este neindeplinirea sarcinei, donatorul poate revoca
denotia. Revocarea donatiei pentru acest temei legal este posibila in aceleasi
conditii si produce aceleasi efecte juridice ca rezolutiunea contractelor
sinalagmatice.
Rezolutiune. Dac donatorul, dup executarea donaiei, nu mai este n stare s-i
asigure o ntreinere corespunztoare i s-i ndeplineasc obligaiile legale de
ntreinere fa de teri, poate cere de la donatar restituirea bunurilor donate pe care
acesta le mai posed. Astfel rezulta doua aspecte esentiale care pot influenta
restituirea bunului donat. Primul se refera la starea de nevoie a donatarului care a
aparut dupa executarea contractului, iar a doua se refera la posibilitatea restituirii
doar a bunurilor donate care la moment sun in posesia donatarului. Prin urmare
daca bunurile nu mai exista in natra sua au fost instrainate de catre donatar,
rezolutiunea nu poate avea loc. Legislatia nu prevedere in acest caz dreptul
donatorului de a cere despagubiri. In cazul in care bunul este in posesia donatarului,
insa este grevat de drepturi ale teritilor, donayotul va accepta restituirea bunului
grevat de drpeturi, fara a putea cere despagubiri. Starea de nevoie in care a ajuns

donatorul dupa executarea contractului trebuie sa nu fie conditionata de


comportamentul vinovat al lui. Cererea de restituire este inadmisibil cnd donatorul
i-a provocat intenionat sau prin culp grav starea de nevoie.
Contract de donaie ncheiat in timpul unei maladii prezumate a fi letale pentur
donator urmat de nsntoirea acestuia poate fi declarat nul la cererea donatorului.
In acest caz legiuitorul fixeaz prezumtia ca ncheierea contractului este dictata de
constientizarea de catre donator a inevitabilitatii decesului sau, sa rezume a fi letale
procesele patologice (boala) indiferent de natura acestora care afecteaz
organismul uman si duc in mod inevitabil la decesul celui bolnav. Prezumtia letalitatii
maladiei trebuie sa fie fundamentata din punct de vedere medical si nu doar banuita
de donator sau de alte persoane.prezumtia maladiei se ia in consideratie in perioada
de curgere a acestei maladii si imposibilitatea de a o trata in acea perioada cu
metodele si mecicamentele disponibile. Pentru a putea cere nulitatea ocntractului
de Donaie in timul unei maladii prezumate letale, nsntoirea donatorului trebuie
sa fie de aceea natura incit sa nlture pericolul decesului care a fost eminent.
nsntoirea partiala care doar ndeprteaz survenirea decesului pe o perioada
scurta de timp nu-i ofer dreptul donatorului de a cere nulitatea ocntractului.
Donatorul va putea cere nulitatea donaiei in decursul termenului general de
prescriptie.
2.3. Spe: Bunelul lui Cojocaru a promis nepotului su, c la atingerea
majoratului i va oferi n dar un automobil de marca Toyota. Automobilul
a fost procurat, ns, deoarece nepotul nu dispune de carnet de ofer,
bunelul a decis s pstreze automobilul, druindu-i nepotului de ziua
naterii ntreaga sa bibliotec (de o valoare mult mai mare). Nepotul a
refuzat s primeasc crile n dar i s-a adresat cu aciune n justiie
pentru a solicita executarea contractului de donaie n natur. Oferii
soluia legal. Argumentai rspunsul.

Pentru a produce efecte, contractul care conine promisiunea de a transmite n viitor


un bun trebuie ncheiat n form autentic. Nerespectarea formei nu afecteaz
valabilitatea donaiei dac promisiunea este ndeplinit, cu excepia contractelor
care au ca obiect bunuri pentru a cror nstrinare se cere form autentic.
Donatorul este ndreptit s refuze ndeplinirea promisiunii de a transmite un bun
dac i este imposibil, innd cont de celelalte obligaii ale sale, s ndeplineasc
promisiunea fr ca prin aceasta s-i pericliteze propria ntreinere corespunztoare
sau executarea obligaiilor sale legale de ntreinere a unor alte persoane. Donatarul
nu poate cere despgubiri.
Deci instanta va refuza cererea nepotului, pe motiv ca contractul nu a fost incheiat
cu respectarea formei autentice, deoarece pentru promisuunea de a trasnmite
automobilul era necesar forma autentica, astfel nefiind posibil executarea silita a
contractului in natura.doar daca automobilul era transmis atunci nu era afectata

valabilitatea donatiei. La fel este la dispozitia nepotului de a refuza sa primeasca


cartile care sunt de o valoare mult mai mare.

Testul nr. 24

1. Elementele contractului de depozit.


1.1. Caracterizai elementele contractului de depozit;
Partile contractului de depozit sunt deponentul si depozitarul.In calitate de
deponent poate fi orice persoana fizica sau juridica inzestrata cu capacitatea de a
inchia acte de administrare. De regula,in calitate de deponent figureaza proprietarul
bunului, ceea ce nu reprezinta o conditie obligatorie. Poate preda bunul in depozit
orice persoana interesata sa asigure pastrarea bunului pe care il detine.Astfel,va
putea incheia contract de depozit uzufructuarul,creditorul
gajist,locatarul,comodatarul,vinzatorul etc.caci conform CC, depozitarul nu poate
cere deponentului sau persoanei creia trebuie s-i restituie bunul dovada faptului
c este proprietarul lui.
Calitatea de depozitar o pot avea persoanele inzestrate cu capacitate deplina de
exercitiu.In calitate de depozitar profesionist pot activa doar societatile comerciale,
intreprinzatorii individuali si organizatiile necomerciale. In cazul depozitului prestat
de lombard sau de camerele de bagaje ale garilor,deponent este persoana fizica,iar
depozitar lombardul si respectiv gara.

Obiectul juridic al contractului de depozit sunt serviciile depozitarului de asigurare


a pastrarii bunului, iar obiect material-bunurile trasnmise spre pastrare. Din
notiunea legala a contractului reiese ca spre pastrare pot fi trasnmise doar bunuri
mobile. Bunurile care pot fi obiect al contractului de depozit trebuie sa fie individual
determinate, deoarece la expirarea termenului contractului depozitarul este obligat
sa restituie acelasi bun. Depozitul neregulat are ca obiect bunuri determinate
generic. In calitate de obiect material al contractului de depozit pot fi si banii sau
documentele constatatoare de drepturi (titluri de valoare, testamente, contracte,
etc).
Contractul de depozit poate fi incheiat pe termen determinat sau
nedeterminat.Indiferent de stipularea clauzei cu privire de termen,deponentul este
in drept sa isi ridice bunul depozitat in orice moment.Atunci cind contractul de
depozit este in interesul depozitarului,si este incheiat pe un termen
determinat,deponentul va fi tinut sa repare prejudiciul cauzat prin ridicarea
anticipata a bunului.Iar ptrivit CC,in contractele de depozit incheiate pe o perioada

nedeterminata, depozitarul este in drept sa solicite in orice moment deponentului


ridicarea bunului.
Pretul contractului este numit remuneratie. Deponentul datoreaza remuneratia daca
contractul incheiat contine o clauza cu privire la caracterul oneros al
contractului.Clauza cu privire la pret nu reprezinta o conditie esentiala. Dac asupra
mrimii remuneraiei datorate nu s-a convenit, se consider convenit, n cazul
existenei unui tarif stabilit, retribuia tarifar, iar n lipsa tarifului, retribuia
obinuit.
In lipsa unor prevederi legale exprese cu privire la forma contractului de
depozit,acesta se va incheia cu respectarea normelor generale privind forma actului
juridic.Nerespectarea obligatiei de a intocmi un simplu inscris,decade partile din
posibilitatea probarii existentei contractului prin proba cu martori. Depozitul prestat
de camerele de bagaje se atesta prin chitanta de bagaje,iar cel prestat de
lombard,prin chitanta nominativa de depozit.

1.2. Comparai elementele contractului de depozit propriu-zis cu


elementele contractului de magazinaj.
Magazinajul este o varietate a contractului de depozit,care prevede predarea
bunurilor spre pastrare la un depozit de marfuri. Raporturilor de magazinaj, care
este un contract de predare a bunurilor spre pstrare la un depozit de mrfuri, se
aplic n modul corespunztor dispoziiile referitoare la depozit dac reglementarile
speciale capitol magazinaj nu preved altfel.
Obiectul este asemanator, se refera la pastrarea bunurilor la un depozit. Obiectul
juridic al contractului de depozit sunt serviciile depozitarului de asigurare pastrarii
bunului, iar obiect material-bunurile trasnmise spre pastrare. Din notiunea legala a
contractului reiese ca spre pastrare pot fi trasnmise doar bunuri mobile. Bunurile
care pot fi obiect al contractului de depozit trebuie sa fie individual determinate,
eoarece la expirarea termenului contractului depozitarul este obligat sa restituie
acelasi bun. Depozitul neregulat are ca obiect bunuri determinate generic. In calitate
de obiect material al contractului de depozit pot fi si banii sau
documenteleconstatatoare de drepturi (titluri de valoare, testamente, contracte,
etc).
Magazinerul nu este obligat, dac legea sau contractul nu prevede altfel, s
constate la preluarea bunurilor cantitatea (numrul, msura ori greutatea), genul,
felul sau alte caracteristici ale lor. In cazul nmagazinrii unor bunuri determinate
generic, magazinerul este ndreptit s le amestece cu bunuri de acelai gen doar
dac i s-a permis n mod expres

Termenul: Magazinerul nu poate cere ridicarea bunului nmagazinat nainte de


expirarea termenului convenit pentru magazinaj, iar dac nu s-a convenit asupra
unui astfel de termen, nainte de a expira 3 luni de la nmagazinare. Dac nu s-a
convenit asupra unui termen de magazinaj sau dac pstreaz bunul dup expirarea
termenului, magazinerul poate cere ridicarea bunului numai n urma rezilierii
contractului cu respectarea unui termen de preaviz de o lun.
Deponentul are dreptul s-i ridice oricnd bunul depozitat, chiar i atunci cnd
contractul prevede un termen de depozitare. n cazul n care depozitul este fcut n
interesul depozitarului, deponentul este obligat s repare prejudiciul cauzat prin
preluarea anticipat a bunului.Depozitarul poate cere oricnd deponentului s-i
ridice bunul depozitat dac n contract nu este stabilit un termen de depozitare.
Depozitarul poate s-i exercite dreptul dat doar n aa fel nct deponentul s poat
depozita n alt loc bunul, cu excepia cazurilor cnd exist motive ntemeiate pentru
a pretinde ridicarea imediat.

Forma: In lipsa unor prevederi legale exprese cu privire la forma contractului de


depozit,acesta se va incheia cu respectarea normelor generale privind forma actului
juridic.Nerespectarea obligatiei de a intocmi un simplu inscris,decade partile din
posibilitatea probarii existentei contractului prin proba cu martori. Depozitul prestat
de camerele de bagaje se atesta prin chitanta de bagaje,iar cel prestat de
lombard,prin chitanta nominativa de depozit. Magajinazul se atesta prin recipisa,
astfel la primirea bunurilor, magazinerul are obligaia s elibereze o recipis de
magazinaj. Dupa cum rezulta din continutul prevederilor legale, recipisa de
magajinaz poate fi emisa nominativa, la purtator si la ordin.

1.3. Stabilii particularitile elementelor depozitului hotelier i a


depozitului sechestru
depozitul hotelier:
Particularitatile sunt determinate de prevederile CC,potrivit carora
hotelurile,caminele,sanatoriile etc. raspund ppierderea sau deteriorarea bunurilor
persoanelor fizice ,pe care acestea le au cu ele in incaperile rezervate lor,chiar daca
bunurile nu au fost predate in depozit special.Alte institutii ale depozitului
sunt:restaurantele,frizeriile,bibliotecile,localurile de spectacole etc,dar numai in
privinta bunrilor depuse la garderoba ,vestiare sau alte locuri destinate pn paza
bunurilor .
Hotelul sau alte asemeea institutii nu isi asuma pastrarea banilor,bijuteriilor si a
titlurilor de valoare,daca acestea nu au fost predate in locuri special amenajate.De
regula,hotelerii aduc la cunostina clientilor ca ei beneficiaza gratuit de pastrarea
obiectelor de valoare prin depozitare ,in dulapuri metalice individuale sau prin

incredintare spre pastrare administratiei.Contravaloarea acestui depozit este inclusa


in pretul cazarii.
Hotelierul raspunde atit pn furtul sau deteriorarea partiala su totala a bunurilor
calatorului savirste de prepusi,dar si de strainii care frecventeaza hotelul.
Dispozitiile referitoare la depozitul hotelier sunt aplicabile si in privinta
autovehiculelor parcate in garajul hotelului.In cazul cind parcarea e cu plata,si paza
asigurata de intreprinderea hoteliera,raspunderea acesteia se poate angaja in
conditiile pn depozitul obisnuit cu plata.
Depozitul sechestru:
Sechestrul este depozitul n baza cruia persoanele remit un bun n litigiu unui ter,
care se oblig s-l restituie, dup terminarea procesului, celui care are drept asupra
lui.
Depozitarul nsrcinat cu sechestru este ales de ctre pri prin acord mutual. Prile
pot s desemneze pe unul dintre ei. n cazul n care nu ajung la un acord privind
depozitarul sau privind condiiile sechestrului, prile pot cere instanei de judecat
s decid.
Depozitarul nsrcinat cu sechestru nu are dreptul s fac n privina bunului nici o
cheltuial sau alte acte, cu excepia celor de conservare, n lipsa unei stipulaii
contrare sau autorizaii a instanei de judecat.
Depozitarul poate, totui, cu sau fr consimmntul prilor, cu autorizaia
instanei de judecat, s vnd bunurile a cror depozitare implic cheltuieli
disproporionate n raport cu valoarea lor. Suma ncasat din vnzarea bunului va
rmne la depozitar n condiiile sechestrului.
Sechestrul se ncheie dup soluionarea litigiului prin restituirea bunului ctre cel
ndreptit. Depozitarul nu poate, nainte de soluionarea litigiului, s fie eliberat i
s restituie bunul dect cu consimmntul tuturor prilor sau, n lipsa
consimmntului, dac exist un motiv ntemeiat, prin autorizarea instanei de
judecat.
Depozitarul nsrcinat cu sechestru trebuie s fac o dare de seam la sfritul
depozitului sau pe parcursul lui, la cererea prilor sau a instanei de judecat.
Sechestrul poate fi instituit i de instana de judecat. n acest caz el este supus
regulilor stabilite de Codul de procedur civil, precum i de prezentul capitol, n
msura n care nu snt incompatibile

Obiectul contractului este un bun litigios. Obiect pot fi atit bunurile mobile, cit si
imobilele.

Partile sunt sechestrul-persoana care primeste bunul spre pastrare,si sechestrantulpersoana care depune bunul spre pastrare. In calitate de sechestru, poate fi
desemnata una din partile litigiului sau un tert ales de ele prin acordul mutual. Daca
partile nu ajung la un acord privind persoana depozitarului, partile pot cere instantei
de judecata sa decida.
Depozitarul este obligat sa pastreze bunul si sa il restituie celui care are dreptul
asupra lui. Daca pastrarea bunurilor depozitate implica cheltuieli disproportionate in
raport cu valoarea lor,depozitarul autorizat de instanta de judecata, cu sau fara
acordul partilor aflate in litigiu,poate vinde bunul.Iar suma incasata din vinzare va
ramine la depozitar in conditiile sechestrului.

Contractul de mandat.
Descriei obligaiile mandatarului dup executarea contractului de
mandat;
Mandatarul este obligat s transmit mandantului toate informaiile necesare, s
dea lmuririle cerute de mandant asupra executrii mandatului, iar la executarea
acestuia, s-l informeze nentrziat i s prezinte darea de seam.
O obligatie de asemenea este faptul ca mandatarul este obligat dupa executarea
mandatului sa remita mandantului tot ceea ce a primit pentru executarea
mandatului si nu a uitilizat in acest acop, precum si tot ceea ce a dobindit in
executarea obligatiilor sale.Legea stabileste obligatii speciale ale mandatarului in
ceea ce priveste confidentialitatea informatiei detinute de el. Mandatarul este
obligat s nu divulge informaia care i-a deveni cunoscut n cadrul activitii sale
dac mandantul are un interes justificat n pstrarea secretului asupra lor i dac nu
exist, n baza dispoziiilor legale, o obligaie de dezvluire sau dezvluirea nu este
permis de mandant. Obligaia de pstrare a confidenialitii subzist i dup
ncetarea mandatului.
Mandatarul este obligat s remit mandantului tot ceea ce a primit pentru
executarea mandatului i nu a utilizat n acest scop, precum i tot ceea ce a dobndit
n executarea obligaiilor sale contractuale.

n ce cazuri mandatarul are dreptul la remuneraie? Poate fi stabilit


remuneraia mandatarului n natur?
Obligatia principala a mandantului in cazul contractului de mandat oneros rezida in
remunerarea mandatarului.In acest sens art 1033 al1 CC prevede ca mandantul este
obligat sa plateasca mandatarului remuneratie numai in cazurile prevazute de lege
sau de contract.

Modalitatea de remunerare a mandatarului se poate stabili prin acordul partilor in


mod diferit.Aceasta se poate face intro suma baneasca fixa platita integral la
momentul incheierii sau executarii contractului , deasemenea poate fi facuta
esalonat prin achitare esalonata .Prin acordul partilor retributia partilor poate fi sub
forma unor beneficii patrimoniale.Remunerarea poate fi stabilita prin contract in
baza legii , prin uzante sau in dependenta de valoarea serviciilor acordate.
Odata ce prevederile CC referitoare la mandat nu stipuleaza nimic despre
interzicerea remuneratiei in natura atunci remunerarea in natura se permite.
Spe: n legtur cu plecarea peste hotare, A l-a mputernicit pe B s
vnd garnitura de mobil la preul de 2000 lei. Peste 3 luni mandantul a
fost informat de ctre mandatar c bunul a fost vndut, primind totodat
i 2000 lei.
Sosind peste 1 an n concediu, mandantul a aflat c mandatarul a vndut
numai o parte din garnitur, pstrnd canapeaua, la preul de 3000 lei.
Mandantul a solicitat de la mandatar restituirea canapelei i a sumei de
1000 lei. Mandatarul a refuzat satisfacerea preteniei, motivnd refuzul
su prin faptul c interesele mandantului nu au fost lezate. Soluionai
litigiu n esen. Argumentai rspunsul.
Mandatarul nu obtine niciun drept asupra bunurilor dobindite in urma executarii
obligatiilor sale contractuale.Si este obligat sa remita neconditionat mandantului tot
ce a primit de la acesta in vederea executarii contractului.Astfel,mandatarul va
intoarce mandanttului 1000 lei si canapeaua.

Testul nr. 25

1. Noiuni generale privind contractul de locaiune.


1.1 Redai noiunea i caracterele contractului de locaiune;
Prin contractul de locaiune, o parte (locator) se oblig s dea celeilalte pri
(locatar) un bun determinat individual n folosin temporar sau n folosin i
posesiune temporar, iar aceasta se oblig s plteasc chirie.
Locatiunea este contractul prin care o parte, numita locator, se obliga sa asigure
celeilalte parti, numita locatar, folosinta unui lucru pentru o anumita perioada, in
schimbul unui pret, numit chirie.

Contract de locatiune este unul sinalagmatic intrucit da nastere la drepturi si


obligatii pentur ambele pri.: astfel locatorul se obliga sa asigure folosin
temporara a bunului, iar locatarul se obliga sa plteasca chirie. Locatiunea este un
contract cu titlul oneros, intrucit in schimb folosinei bunului se pltete o chirie
determinata sau cel putin determinabila. In cazul in care folosin bunului ar fi data
fara obligaia pltii unei chirii nu vom mai fi in prezenta contractului de locatiune, ci
celui de comodat. La stabilirea cuantumul chiriei se ia in consideratie un sir de
circumstante: termenul, obiectul si componenta lui, uzura bunului, intensivitatea
folosirii bunului si altele. Chiria in contract de locatiune de regula se stabilete in
bani dar legislatia RM nu interzice si achitarea ei in natura sau in alt mod. Daca
obiectul locatiuneii este utilizat pentur fabricarea unui bun sau prestarea unor
servicii, chiria poate fi achitata prin transmiterea unei pri a bunului produs sau prin
prestarea unor servicii. Contract de locatiune e unul comutativ in care existena si
ntinderea obligatiilor nu depinde de ntmplare si dei nu exista anse de ctig sau
de pierdere pentru pri. Este unul consensual care se incheie prin acord de vointa a
partilor fara careva formaliti. La fel contract de locatiune cu executare succesiv in
timp durata folosirii bunului, presupune executarea prin mai multe prestatii
esalonate in timp; este de esena locatiunii, locatorul asigura folosirea bunului pina
la incetarea contractului, iar chiria este calculata dupa durata folosinei si timpul se
are invedere chiar daca ea sa fixat in mod global. Locatiunea este unul transtiv de
folosin , spre deosebire de vinzare cumparare, locatiunea nu transmite un drept
real ci doar unul de creana, constnd in folosin temporara sau in folosin si
posesie temporara.

1.2 Cum credei, nenregistrarea n termen a contractului de locaiune n


registrul bunurilor imobile are ca efect:
nulitatea contractului;
imposibilitatea probrii lui cu martori;
inopozabilitatea fa de teri.
Argumentai poziia.
Contractul de locaiune a unui bun imobil pe un termen ce depete 3 ani trebuie
nscris n registrul bunurilor imobile. Nerespectarea acestei reguli are ca efect
inopozabilitatea contractului fa de ter. Efecte ale nerespectarii formei scrise,
partile vor fi lipsite de posibilitatea dovedirii faptului incheierii contractului prin
proba cu martori. Insa in cazul in care termenul depaseste 3 ani,contractul trebuie
inregistrat in registrul bunurilor imobile, atunci consecinta nerespectarii este
inopozobilitatea fata de terti. Deci contractul este valabil incheiat, nefiind declarat
nul, insa decade propa cu martori sau opozabiliattea fata de terti.

1.3 Analizai locul contractului de locaiune n sistemul contractelor civile,


delimitndu-l de alte contracte civile asemntoare.
Locatiunea este un contract distinct ce face paarte din categoria contractelor
speciale, reglementate de Codul civil, care se particularizeaza prin caracterele sale
juridice. Dinstinctia locatiunii nu este absoluta, deoarece prezinta deosebiri si
asemanari cu celelalte contracte.
Prin contractul de locaiune, o parte (locator) se oblig s dea celeilalte pri
(locatar) un bun determinat individual n folosin temporar sau n folosin i
posesiune temporar, iar aceasta se oblig s plteasc chirie. Prin contract de
comodat o parte (comodant) d cu titlu gratuit un bun n folosin celeilalte pri
(comodatar), iar aceasta se oblig s restituie bunul la expirarea termenului pentru
care i-a fost dat. Chiria este elementul ce deosebeste locatiunea de comodat.
Termenul maxim al contractului de locatiune este de 99 ani, pe cind in cazul
comodatului daca nu se stipuleaza termenul, se restituie la sfirsitul valorificarii
bunului. In cazul restituiri anticipate, comodatarul este obligat sa-l restituie la
cererea comadantului, pe cind in cazul locatiunii, locatorul nu poate cere restituirea
bunului inainte de termen stabilit.

Arenda este contractul ncheiat ntre o parte proprietar, uzufructuar sau un alt
posesor legal de terenuri i de alte bunuri agricole (arendator) i alt parte
(arenda) cu privire la exploatarea acestora pe o durat determinat i la un pre
stabilit de pri. Dar locatiunea pentru bunuri mobile si imobile. Ambele sunt
contracte oneroase, sinalagmatice, comutative, translative de folosinta. Arenda
reprezinta o varietate a loctaiunii, fapt confirmat prin: contractului de arend se
aplic n modul corespunztor dispoziiilor cu privire la locaiune n msura n care
prezentul capitol nu prevede altfel.

Prin contractul de leasing, o parte (locator) se oblig, la cererea unei alte pri
(locatar), s asigure posesiunea i folosina temporar a unui bun, cumprat sau
produs de locator, contra unei pli periodice (rate de leasing). La baza contractulu
de leasing sta contractual de locatiune, fapt confirmat prin: Contractului de leasing i
se aplic, n mod corespunztor, dispoziiile privind contractul de locaiune n
msura n care prezentul capitol sau legea cu privire la leasing nu prevede altfel. Atit
in cadrul locatiunii, cit si in cadrul leasingului, locatorul se oblige sa asigure
locatarului posesia si folosinta temporara a bunului. La operatiunile de leasing sunt
trei parti: locatar, locator si furnizorul(vinzatorul). Contractul de leasing se poate
raportat la trasnlativ de proprietate in cazul in care locatarul cumpara bunul. In cazul
leasingului, a expirarea contractului de leasing, locatorul va respecta dreptul de
opiune al locatarului de a cumpra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de

a nceta raporturile contractuale. Pe cind la locatiunea, la expirarea locatarul este


obligat sa restituie bunul.

2.de contractul de leasing


La baza contractului de leasing sta contractul de locatiune,ceea ce confrma si
CC,care stabileste ca contractului de leasing i se aplica dispozitiile privind contractul
de locatiune,in masura in care capitolul dedicat leasingului saeu Legea cu privire la
leasing nu pprevad altfel.
Atit in cadrul locatiunii,cit si in cadrul leasingului,locatorul se obliga sa asigure
locatarului posesia si folosinta temporara a bunului.
Deosebirile sunt:
-numarul persoanelor ce iau parte la incheierea contractului.La locatiune apar 2
participanti:cel ce inchiriaza bunul si chiriasul,la operatiunile de leasing participa 3
parti de regula:furnizorul,societatea de leasing si beneficiarul
-in contractul de locatiune poate participa orice pers fiz sau jur,iar la contractul de
leasing ,compania va trebui sa dispuna de autorizatie speciala de activitate.
-in cazul contractului de leasing apare dreptul de optiune asupra bunului,pe cind
locatarul contractului de locatiune nu va avea niciodata aceasta posibilitate.
-in cazul contractului de locatiune,ratele se stabilesc in functie de conditiile
existente pe piata si reprezinta contravaloarea dreptului de folosinta ,in cazul
contractului de leasing ,ratele se stabilesc in functie de pretul de achizitie al bunului
cuprinzind cote parti din acesta si de unele elemente cum ar fi dobinda,profit,TVA.
-riscurile si responsabilitatile privind bunul inchiriat in cadrul contractului de
locatiune nu se trabsfera utilizatorului,ci apartin proprietarului.Acelasi lucru este
valabil si pentru leasingul operational ,acesta fiind un criteriu important de
delimitare a celor 2 tipuri de leasing.De asemenea riscurile si responsabilitatile
privind bunul cedat in cadrul contractului de leasing financiar se trabsfera
utilizatorului

3.de contractul de inchiriere a locuintei


Acest contrat este o varietate a contractului de locatiune.La fel ca si
locatiunea,inchirierea este un contract sinalagmatic,cu titlu oneros,comutativ,de
regula consensual cu executare succesiva,care transmite dreptul de folosinta
temporara a suprafetei locative.Inchirierea se deosebeste de locatiunea de drept
comun prin obiectul sau specific:suprafata locativa.

Contractul de inchiriere a suprafetelor locative ii sunt aplicate dispozitiile dreptului


comun referitoare la locatiune,dar numai in masura in care legislatia locativa nu
prevede norme speciale

2. Alte varieti ale contractului de vnzare-cumprare.

2.1. Numii i efectuai o caracteristic general a altor varieti ale


contractului de vnzare-cumprare (vnzarea drepturilor litigioase,
vnzarea cu pact de rscumprare).
Contractul de vinzare cu pact de rascumparare
Prin vinzarea cu pact de rascumcumparare se intelege acea vinzare prin care
vinzatorul isi rezerva dreptul de a relua bunul vindut,restituind pretul
cumparatorului.Acest contract are loc daca in contrctul de v-c vinzatorul si-a
rezervat dreptul de rascumparare,aceasta se face prin declaratia vinzatorului fata de
cumparator ca va exercita dreptul de rascumparare.Declaratia nu necesita forma
stabilita pn contractul de v-c.O asemenea vinzare-cumparare este afectata de o
conditie expresa.
Rasumpararea se face la pretul de vinzare.Iar termenul este o conditie
esentiala,care nu poate fi mai mare de 10 ani pn terenuri si 5 ani pn alte
bunuri.Termenul nu poate fi prelungit.

Contractul de vinzare a drepturilor litigiase


Vinzarea drepturilor litigioase mai este numia si retractul litigios,care constituie o
manifestare unilaterala de vointa,in temeiul careia debitorul unui drept litigios,care a
fost trimis de catre creditor unei alte persoane,printr-o cesiune de creanta cu titlu
oneros,poate sa stinga litigiul si obligatia oferind cesionarului ,noul sau
creditor,suma cu care el a plati efectiv cedentului creanta respectiva,impreuna cu
cheltuielile cumpararii si cu dobinzile aferente,de la data platii cesiunii.
Conform CC, un drept este litigios daca este incert, contestat sau contestabil de
debitor, sau in cazul in care a fost intentata o actiune ori se poate prezuma ca
actiunea va fi necesara.

Sunt unele interdictii privind retractul litigios, judecatorii, avocatii, notarii, procurorii
si executorii judecatoresti nu pot dobindi drepturi litigioase sub sanctiunea nulitatii
absolute.
2.2. Analizai specificul ncheierii contractului de vnzare-cumprare a
drepturilor litigioase.
Manifestarea unilaterala de vointa prin care debitorul unui drept litigios - transmis
de catre (titular sau) creditor unei alte persoane, printr-un contract de vanzarecumparare sau printr-o cesiune de creanta cu titlu oneros - poate sa stinga litigiul si
totodata obligatia sa, oferind cesionarului (cumparatorul dreptului) - adica noului sau
creditor - suma (pretul) cu care aceasta a cumparat efectiv creanta (sau dreptul) de
la cedent, impreuna cu toate cheltuielile cumpararii si cu dobanzile aferente de la
data platii cesiunii.
Deci cind se instraineaza un drept litigios, debitorul dreptului litigios poate sa-l
inlature din proces pe cesionar, prin plata sumei cu care a cumparat dreptul litigios,
in acets mod se stinge procesul care a fost intentat impotriva lui. Daca n-ar fi fost
retractul litigios, cesionar desi a cumparat creanta la un pret inferior, il va urmari pe
debitor la valoarea nominala a creantei. Nu are importanta daca obiectul vinzarii
este un drept real sau de creanta.

Conditiile exercitarii retractului litigios sint:


Dreptul cedat sa fie litigios, un drept este litigios n cazul n care este incert,
contestat sau contestabil de debitor sau n cazul n care a fost intentat o aciune ori
se poate prezuma c aciunea va fi necesar. Simpla intentie procesuala nu justifica
retractul litigios. Dar retractul va fi admis in orice faza a procesului, inclusiv in timpul
recursului, pina in momentul in care hotarirea ramine definitiva.
Sa existe o vinzare, , o cedare onoroasa a dreptului litigios. Daca dreptul
litigios a fost donat, lasat prin testament,in caz de shcimb, retractul litigios nu mai
este posbil, deoarece lipseste pretul, si nici incercare de a spicula din partea
cesionarului. Pretul cesiunii trebuie sa fie inferior creantei nominale, deoarece , in
caz contrar, retractul litigios nu se justifica.
Debitor sa-si manifesta intentia de a exercita retractul litigios. Vointa se va
manifesta fie in fata instantei care solutioneaza fondul litigiului, fie printr-o notificare
pe care o va comunica cesionarului.
Legea prevede interdictii pentru relizarea retractului litigios: judectorii, avocaii,
notarii, procurorii i executorii judectoreti nu pot dobndi drepturi litigioase sub
sanciunea nulitii absolute. Retractul nu poate fi exercitat in caz ca vinzarea este
facuta fata de un vreditor pentru a i se placti ceea se i se datoreaza, fa de un
coproprietar sau fa de un motenitor al bunului care este obiectul dreptului litigios

i nici n relaiile dintre comerciani. De asemenea, nu poate fi exercitat dreptul dac


exist o hotrre judectoreasc prin care se confirm dreptul litigios sau dac acest
drept a fost stabilit i litigiul este pregtit pentru a fi judecat.

2.3. Expunei-v asupra problemelor ce pot aprea la aplicarea n practic


a contractului de vnzare-cumprare cu pact de rscumprare (n special
privind forma contractului, obligaia cumprtorului de a nltura
drepturile terilor asupra bunului, rscumprarea bunurilor imobile, etc.).
Argumentai rspunsul.
O problema poate fi demonstrarea declaratiei vinzatorului,deoarece aceasta nu
necesita forma stabilita pn contractul de v-c,si daca contractul a fost incheiat in
forma scrisa,iar declaratia in forma verbala,probatoriul va fi mai dificil de aratat ca
intr-adevarca existat declaratia vinzatorului fata de cumparator ca va exercita
dreptul de rascumparare.
O alta problema poate aparea in cazul restituirii bunului.Deoarece apar conflicte in cazul
cind bunul a fost dotat cu un accesoriu,cumparatorul il poate retine in acest caz daca nu
dauneaza bunului,in caz contrar va cere o recompensa on bunul accesoriu.Alt conflict este
in cazul restiturii bunului cu vicii,fiind deteriorat.In acest caz ,revinzatorul poate sa nu
accepte sa achite o suma de bani,pn deteriorarea bunului.

Dar daca bunul a suferit modificari neesentiale sau a fost deteriorat nu din vina
revinzatorului,atunci rascumparatorul oricit ar dori,nu are dreptul sa ceara reducerea
pretului de cumparare.