Finantele Si Evidenta Contabila A Afacerii

1
Finanþele ºi evidenþa
contabilã a afacerii
Ghid pentru antreprenori, instructori ºi consultanþi
Biblioteca antreprenorului
Chiºinãu * 2003
BIZPRO-Moldova

2 FINANÞELE ªI EVIDENÞA CONTABILÃ A AFACERII
CZU [336.22 + 657] : 334.7 (036)

G 71
Seria de ghiduri Biblioteca antreprenorului

Finanþele ºi evidenþa contabilã a afacerii
Lucrare apãrutã cu suportul Proiectului BIZPRO Moldova

Dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii din Republica Moldova,
finanþat de USAID
La elaborarea lucrãrii au contribuit:

Sergiu Botezatu, Manager de proiecte, USAID
John Nielson, Director de proiect, BIZPROMoldova
Larisa Bugaian, Consilier de proiect - Dezvoltarea abilitãþilor de afaceri, BIZPROMoldova
Tatiana Batuºchin, Consilier de proiect - Dezvoltarea abilitãþilor de afaceri, BIZPROMoldova
Autor-coordonator:
Larisa Bugaian - dr. în ºt. economice, conferenþiar universitar
Autori:
Dumitru Gortolomei - dr. în ºt. economice, conferenþiar universitar, ASEM (cap. I)
Natalia Curagãu - lector superior - ASEM (cap. II)
Valentina Fedorenco - dr. în ºt. economice, conferenþiar universitar, UTM (cap. III)
Recenzent:
Petru ªarcov - expert contabil
Redactor:
Silvia Harnãu
Descrierea CIP a Camerei Naþionale a Cãrþii

Gortolomei, Dumitru
Finanþele ºi evidenþa contabilã a afacerii: Ghid pentru antreprenori, instructori ºi
consultanþi / Dumitru Gortolomei, Natalia Curagãu, Valentina Fedorenco. - Ch.:
S.n., 2003 (Bons Offices). - 100 p.
ISBN 9975-928-40-4
500 ex
[336.22 + 657] : 334.7 (036)
ISBN 9975-928-40-4 © Proiectul BIZPRO-Moldova.
BIZPRO-Moldova
FINANÞELE ªI EVIDENÞA CONTABILÃ A AFACERII
3
Dragi antreprenori,
Visul de a deveni proprietarul unei afaceri îl au mulþi oameni. Iniþiind o afacere ºi
gestionând-o cu succes, faceþi ca visul sã devinã realitate. Dar între vis ºi realitate
existã o distanþã care poate fi depãºitã printr-o planificare minuþioasã. Ca începãtori,
veþi avea nevoie de un plan care sã Vã permitã sã Vã atingeþi scopul prin crearea unui
business profitabil.
Seria ghidurilor Biblioteca antreprenorului Vã va fi suport pentru iniþierea afacerii,
Vã va înarma cu cunoºtinþe de bazã în management, marketing, finanþe ºi evidenþa
afacerii, legislaþie. Deci, ghidul Vã va permite:
a sã evaluaþi fezabilitatea ideii de afaceri, sã determinaþi problemele care ar putea
afecta realizarea ideii
a sã determinaþi necesarul de finanþare pentru a începe afacerea
a sã cercetaþi piaþa ºi concurenþii
a sã elaboraþi un plan de afaceri
a sã accesaþi suportul legislativ pentru micul business.
Ghidurile din seria vizatã au urmãtoarele titluri:
1. Din start cu idei optime de afaceri
2. Marketing
3. Finanþele ºi evidenþa contabilã a afacerii
4. Planificarea afacerii
5. Aspecte juridice ale antreprenoriatului.
Dragi instructori, consultanþi,
Antreprenorul are nevoie de Dumneavoastrã. Are nevoie de un sprijin, de o ghidare
necesarã oricui la un început de cale. Are nevoie de inspiraþie, de sprijin în depãºirea
barierelor cauzate fie de lipsa de cunoºtinþe, fie de lipsa de experienþã. Ghidurile Vã
vor ajuta sã Vã revizuiþi cunoºtinþele pentru a deveni o bunã cãlãuzã pentru antreprenori.
În ghiduri, suportul teoretic este asistat de studii de caz, exerciþii ºi teste practice,
exemple de planuri de afaceri, care vor ajuta antreprenorul sã capete abilitãþi specifice
de business pentru diverse domenii de activitate. Abordarea sistemicã stã la baza
elaborãrii ghidurilor.
Seria lucrãrilor din Biblioteca antreprenorului este un rezultat al colaborãrii
Proiectului BIZPRO-Moldova Dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii din Republica
Moldova, finanþat de Agenþia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaþionalã (USAID),
cu instructori experimentaþi în domeniul instruirii pentru antreprenori. Aceastã serie
apare atât la cererea întreprinzãtorilor începãtori, cât ºi a instructorilor. Obiectivul seriei este
de a oferi suport tuturor celor care doresc sã înveþe singuri sau sã-i instruiascã pe alþii.
John Nielson, Director de Proiect

BIZPRO-Moldova
BIZPRO-Moldova
!
CUPRINS
Introducere .............................................................................................................. 5
Capitolul I
Mijloacele bãneºti - componenta financiarã de bazã a antreprenoriatului ......... 6
1.1 Determinarea mãrimii mijloacelor bãneºti necesare pentru iniþierea unei afaceri ... 6
1.2 Identificarea surselor de mijloace bãneºti pentru finanþarea afacerii ................. 11
1.3 Utilizarea resurselor ºi profitabilitatea afacerii. Determinarea volumului minim
de producþie necesar pentru a obþine profitul scontat ....................................... 16
Recapitulare ............................................................................................................. 20
Întrebãri, exerciþii, teste ............................................................................................ 20
Capitolul II
Contabilitatea pentru agenþii economici ai micului business............................ 23
2.1 Necesitatea înregistrãrii afacerii ºi organizarea evidenþei contabile
de cãtre întreprinzãtori ....................................................................................... 23
2.2 Înregistrarea operaþiilor economice ºi documentele justificative ........................ 33
2.3 Formele de evidenþã contabilã ºi registrele contabile ........................................ 34
2.4 Rapoartele financiare de bazã ........................................................................... 40
Recapitulare ............................................................................................................. 50
Capitolul III
Impozitarea micului business: modalitatea de calculare corectã, de achitare
la timp ºi de neadmitere a supraplãþii impozitelor ºi taxelor ............................. 52
3.1 Bazele impozitãrii micului business .................................................................... 52
3.2 Impozitul pe venit ............................................................................................... 56
3.3 Taxa pe valoarea adãugatã, accizele ................................................................. 60
3.4 Impozitele ºi taxele locale, contribuþiile sociale de asigurare ............................. 64
3.5 Facilitãþi fiscale pentru micul business ............................................................... 69
Recapitulare ............................................................................................................. 73
Bibliografia ............................................................................................................ 76
Anexe ..................................................................................................................... 78
Soluþii .................................................................................................................... 93
BIZPRO-Moldova
"
5
INTRODUCERE
Gestionarea cu succes a unei activitãþi de antreprenoriat nu este posibilã fãrã

cele mai elementare cunoºtinþe din domeniul finanþelor, evidenþei contabile, impozitãrii.
Ghidului de faþã îi revine misiunea de a promova informaþia privind: mãrimea ºi sursele
mijloacelor bãneºti necesare pentru iniþierea afacerii, modalitãþile de apreciere a
rezultatelor activitãþii, formele ºi metodele de evidenþã a patrimoniului, veniturilor ºi
consumurilor, cheltuielilor, modalitatea corectã de calculare ºi de platã a impozitelor ºi
taxelor, conform legislaþiei în vigoare. Acumulând astfel de cunoºtinþe, antreprenorii vor
fi capabili de a obþine succesele aºteptate.
Ghidul va servi, totodatã, instructorilor care vor preda cursul pentru antreprenorii
începãtori, dar ºi pentru aprofundarea cunoºtinþelor de business ale celor ce sunt iniþiaþi
în domeniu.
Scopul: De a facilita munca instructorilor în consultarea antreprenorilor privind:
a Finanþarea afacerii proprii ºi estimarea eficienþei ei
a Crearea unui sistem simplu ºi sigur de contabilitate
a Formarea aptitudinilor de a calcula corect ºi achita la timp impozitele.
Adnotare: Prezentul ghid include trei compartimente: finanþe, contabilitate, impozitare.
În primul compartiment sunt examinate sursele activitãþii de finanþare. Se face o
prezentare a categoriilor ºi indicatorilor financiari de bazã, se aduc în discuþie exemple
practice de determinare a rezultatelor financiare ale întreprinderii.
Al doilea compartiment este dedicat formãrii conceptului de evidenþã contabilã a
activitãþii de antreprenoriat. Antreprenorii trebuie sã însuºeascã urmãtoarele: cum, de
la o simplã tranzacþie economicã efectuatã în baza unui document justificativ se ajunge
la înregistrãri în contabilitate ºi la modalitatea de întocmire a unor rapoarte financiare.
De asemenea, se descriu tipurile de operaþii economice, metodele de sistematizare a
lor ºi se urmãreºte logica întocmirii ºi prezentãrii rapoartelor financiare.
Al treilea compartiment familiarizeazã antreprenorii cu sursele de informare în
ceea ce priveºte impozitarea, tipurile de impozite aplicate pe teritoriul Republicii Moldova,
metodele de calculare a principalelor tipuri de impozite. Un moment important este
instruirea antreprenorilor începãtori cu privire la privilegile fiscale, în scopul micºorãrii
povarei fiscale.
Formele ºi metodele de instruire: Logica impecabilã, forma interesantã de predare,
limbajul financiar general, precum ºi utilizarea dialogurilor, slide-urilor, schemelor,
desenelor, testelor, exerciþiilor practice, exemplelor - iatã instrumentele metodice care
vor fi utilizate pe parcursul predãrii.
Evaluarea cunoºtinþelor: Poate fi efectuatã într-o atmosferã destinsã, cu ajutorul
dialogurilor, a testelor, a diverselor probleme ºi exerciþii practice.
BIZPRO-Moldova
#
Mijloacele
bãneºti - componenta
CAPITOLUL I
financiarã de bazã a antreprenoriatului
Obiective
Dupã studierea materialului, atât potenþialii antreprenori, cât ºi antreprenorii ce
activeazã deja, vor obþine abilitãþi pentru a:
a determina mãrimea mijloacelor bãneºti necesare pentru iniþierea afacerii
a determina sursele posibile de mijloace bãneºti pentru finanþarea afacerii
a studia circulaþia capitalului, utilizarea resurselor, formarea valorii ºi determinarea
preþurilor
a planifica profitul ºi aplica metoda de determinare a pragului de rentabilitate pentru
gestionarea propriei afaceri.
1.1 Determinarea mãrimii mijloacelor bãneºti necesare pentru iniþierea unei afaceri
Începutul activitãþii de antreprenoriat abordeazã mai multe probleme cu caracter
organizaþional ºi, în primul rând: studiul pieþii, procurarea mijloacelor de producþie,
angajarea forþei de muncã ºi, bineînþeles, rezolvarea problemelor financiare.
Antreprenorii începãtori, de regulã, îºi pun urmãtoarele întrebãri:
a Ce sumã de bani este necesarã pentru iniþierea afacerii? ªi cum poate ea fi
determinatã?
a Care pot fi sursele posibile de finanþare?
În spatele cifrelor stau douã surse concrete de mijloace bãneºti:
1. Mijloace bãneºti disponibile sau economiile proprii
2. Mijloace bãneºti împrumutate.
Mijloacele bãneºti
investite în Mijloacele Mijloacele bãneºti
= bãneºti proprii +
afacere împrumutate
Existã o regulã practicã: mijloacele împrumutate nu trebuie sã depãºeascã 50%

din suma mijloacelor bãneºti proprii. Dacã admitem cã mijloacele proprii constituie
10 000 lei, atunci capitalul maxim posibil de investit (CI) va constitui 20 000 lei.
Mijloacele bãneºti
Mijloacele Mijloacele bãneºti
investite în = +
bãneºti proprii împrumutate
afacere
100 = 50-60% + 40-50%
Mijloacele împrumutate excesiv prezintã un risc în practica de antreprenoriat.
Coraportul dintre capitalul propriu ºi cel împrumutat s-a stabilit deja în multe þãri din
lume:
în Rusia - 50 : 50
în SUA - 60 : 40
în Japonia - 70 : 30
BIZPRO-Moldova
$
MIJLOACELE BÃNEªTI
7
Prin urmare, pentru crearea unei afaceri proprii sunt necesare mijloace bãneºti. Însã
banii nu vor deveni capital dacã nu vor fi lansaþi în circuit. Mijloacele financiare sunt
necesare pentru:
a maºini ºi utilaje
a materie primã, materiale, combustibil, semifabricate, etc.
a forþã de muncã.
Primele douã elemente, în ansamblu, constituie mijloacele de producþie (C) factorul
material de producþie, al treilea element factorul uman de producþie. Pentru angajarea
forþei de muncã din capitalul investit (CI) se formeazã fondul de remunerare (V):
CI = C + V
În rapoartele financiare (de exemplu: bilanþul contabil) valoarea utilajului este
prezentatã ca mijloace fixe, iar valoarea materiei prime ºi a materialelor, etc. ca active
curente. Expresia valoricã a mijloacelor întreprinderii constituie activele ei Active (A).
Sursele de mijloace bãneºti, din contul cãrora se procurã activele întreprinderii, constituie
mijloacele bãneºti disponibile în conturile bancare ale întreprinderii sau mijloacele bãneºti
împrumutate (în cazul când momentul achiziþiei nu coincide cu momentul plãþii), fiind
plasate în pasive sub formã de datorii faþã de furnizori . Structura financiarã a întreprinderii
poate fi exprimatã prin intermediul schemei bilanþului contabil.
Active Suma, lei Pasive Suma, lei
I. Active pe termen III. Capital propriu
lung
IV. Datorii pe termen lung
II. Active curente
V. Datorii pe termen scurt
Total Activ W Total Pasiv W
Pentru a determina în ce mãsurã antreprenorul îºi finanþeazã activitatea din contul

capitalului propriu se determinã urmãtorul coeficient:
Capital propriu
Kautonomiei financiare = x 100%
Capital propriu + Capital împrumutat
Prima fazã a circuitului capitalului antreprenorului îl constituie plasarea mijloacelor
bãneºti (B) - cumpãrarea factorilor de producþie sub formã de materii (M): mijloace de
producþie (Mp) ºi forþã de muncã (Fm). În continuare, urmeazã faza a doua - procesul
de producþie (P) ºi a treia transformarea mãrfurilor în formã valoricã B1:
MP
B - M ... P ... M - B1
Fm
Faza I Faza a II-a Faza a II-a

Îndeosebi evidenþiem prima fazã, deoarece aici se pune baza transformãrii capitalului
bãnesc în capital de producþie. Toate aceste trei faze în ansamblu reflectã circuitul
capitalului.
BIZPRO-Moldova
%
Ce sumã de mijloace bãneºti este necesarã pentru a iniþia o afacere ? Cum

poate fi planificatã aceastã sumã?
Logica iniþierii unei afaceri constã în determinarea consecutivitãþi acþiunilor. În primul
rând, se calculeazã necesarul de resurse, apoi urmeazã elaborarea proiectului de
implementare a ideei de afaceri.
Prezentãm acþiunile concrete de iniþiere a afacerii, prin descrierea fiecãrei faze.

1. Studierea pieþei pentru a cunoaºte ce produse se bucurã de o cerere mai mare
ºi care este preþul lor mediu.
Primul pas în implementarea unei idei de afacerii îl constituie gãsirea rãspunsului la
urmãtoarele întrebãri:
a Care este conceptul afacerii?
a Ce e necesar pentru realizarea ideii?
2. Determinarea strategiei afacerii ºi prognozarea ei pentru a stabili:
a Ce produs va fi fabricat?
a Ce cantitate sau ce volum se presupune sã fie produs?
Se formuleazã obiectivele principale ale afacerii.
3. Stabilizarea necesitãþilor de producþie:
a ce tipuri de utilaje ºi câte unitãþi va fi necesar de procurat pentru a fabrica cantitatea
de produse programate ºi suma de bani necesarã pentru a efectua aceste achiziþii
a câtã materie primã va fi necesarã pentru a asigura un ciclu de producþie, (o zi, o
sãptãmânã, o lunã de lucru); care va fi mãrimea stocului de materie primã ºi de
materiale; ce sumã de bani va fi necesarã pentru a asigura procesul de producþie
a câtã forþã de muncã trebuie angajatã ºi care va fi fondul de remunerare, inclusiv
defalcãrile în fondul social
a de câþi bani va fi nevoie pentru construirea, arendarea sau adaptarea localului de
producþie ºi a celui auxiliar.
4. Prognozarea consumurilor medii la o unitate de producþie / serviciu.
5. Determinarea costului unei unitãþi de produs ºi compararea lui cu preþurile de
piaþã. Calcularea profitului prognozat.
6. Determinarea sumei cheltuielilor generale de administrare, alte cheltuieli
operaþionale.
7. Elaborarea prognozelor privind:
BIZPRO-Moldova
&
9
a volumului de vânzãri
a volumul de produse
a costurile de producþie
a asigurãri tehnico-materiale
a profitul.
8. Determinarea mãrimii costurilor necesare pentru organizarea activitãþii.
9. Determinarea necesarului de bani pentru iniþierea afacerii.
10. Identificarea cerinþelor ºi posibilitãþilor de obþinere a unui împrumut.
Pentru calcularea necesarului de mijloace financiare poate fi folosit urmãtorul tabel.
Tabelul 1
Proiectul consumului de capital bãnesc la iniþierea afacerii proprii
Totalul va constitui acea sumã de mijloace bãneºti care va fi necesarã pentru iniþierea
afacerii proprii. Antreprenorul începãtor comparã aceastã sumã cu economiile proprii ºi
determinã astfel suma mijloacelor ce urmeazã a fi împrumutate.
Exemplu practic:
Valentin îºi începe afacerea, dispunând de economii proprii în mãrime de 12500
lei. Studiind piaþa, el a determinat o cerere mãritã la capote pentru femei, care se vând
la un preþ mediu de 160 lei bucata. Valentin a decis sã lanseze producerea, iniþiind un
atelier de croitorie. Þinând cont de prognozele efectuate, el a determinat cã va putea
coase ºi vinde câte 5 unitãþi în zi, adicã 100 unitãþi în lunã (la un orar de lucru 5 zile în
sãptãmânã). Pentru aceasta el va procura 5 maºini de cusut a câte 1000 lei fiecare, va
angaja 5 persoane cu un salariu de 500 lei, un modelier, ce va fi preocupat de modelarea
ºi croirea capotelor cu un salariu de 500 lei. Astfel, fondul total de salarizare, pentru
angajaþii productivi, inclusiv defalcãrile în fondul social, va constitui 3000 lei lunar.
Calculele efectuate au arãtat cã, pentru o unitate, vor fi necesari 2 m de þesãturã (la
preþ de 30 lei metrul) ºi furniturã în sumã de 10 lei. Vânzãrile vor începe peste o lunã din
momentul lansãrii afacerii.
BIZPRO-Moldova
'
Atelierul va fi amplasat în localul propriu al antreprenorului, care necesitã cheltuieli

pentru adaptare în sumã de 2 000 lei.
Valentin admite cã va suporta ºi cheltuieli generale ºi administrative - 1 500 lei, inclusiv
salariul lui 1 000 lei, salariul contabilului - economist 500 lei ºi alte cheltuieli
operaþionale 2 000 lei.
Astfel, dupã ce au fost apreciate posibilitãþile afacerii, determinate costurile ºi cheltuielile
ce vor fi suportate, Valentin poate determina suma de mijloace bãneºti necesarã pentru
iniþierea afacerii.
Tabelul 2
Necesarul de capital pentru iniþierea atelierului de croitorie
Concluzie: suma iniþialã de mijloace bãneºti, necesarã pentru a deschide afacerea va

constitui 20 500 lei, pe când Valentin dispune numai de 12 500 lei. Prin urmare, el are
nevoie de un împrumut în mãrime de 8 000 lei, care va constitui 39% din suma totalã a
capitalului investit.
Punctul-cheie al strategiei financiare la fondarea unei afaceri este

preocuparea de a repartiza corect mijloacele bãneºti conform elementelor
capitalului de producþie.
Sã examinãm cum poate fi prezentat capitalul lui Valentin din punctul de vedere al
componenþei lui:
a) conform elementelor de consum (lei):
a mijloace fixe - 5 000
a active curente - 7 000 (6 000 + 1 000)
a salarii - 4 500 (2 500 + 500 + 500 + 1 000)
a alte cheltuieli - 4 000
BIZPRO-Moldova

11
b) conform surselor de finanþare (lei):
a capital propriu - 12 500
a capital împrumutat - 8 000
c) conform direcþiilor de folosire a capitalului împrumutat (lei):
a procurarea mijloacelor fixe - 0
a procurarea activelor curente - 7 000
a plata salariului - 0
a alte cheltuieli - 1 000
La fondarea afacerii proprii preocupãrile legate de crearea capitalului disponibil se
transformã în preocupãri legate de gestionarea capitalului productiv, abordând toate
aspectele de gestionare a activelor curente ºi datoriilor curente.
1.2 Identificarea surselor de mijloace bãneºti pentru finanþarea afacerii
Antreprenorii începãtori sunt preocupaþi de acumularea capitalului ºi atragerea
de resurse financiare din exterior.
Deci sursele de finanþare sunt:
a Banii proprii
a Banii împrumutaþi
Afacerea nu poate lua amploare în lipsa mijloacelor financiare.
Coraportul dintre mijloacele proprii ºi cele împrumutate, cât ºi timpul necesar pentru
înfiinþarea propriei afacerii, pot sã difere de la un antreprenor la altul. La unii din ei, în
etapa iniþialã, predominã cota mijloacelor proprii; la alþii cota mijloacelor împrumutate.
Predominarea cotei proprii:
- justificã fermitatea antreprenorului în realizarea propriei idei
- reflectã potenþialul propriu în afacerea iniþiatã, creeazã încrederea investitorului
în acordarea creditului.
Ponderea investiþiilor proprii e de dorit sã constituie nu mai puþin de 50-60% din tot
capitalul investit. Aceastã mãrime permite diminuarea riscului vizând incapacitatea de
a achita datoriile.
La ce surse de finanþare poate face apel antreprenorul începãtor?
1. Surse de finanþare neoficiale:
- mijloacele bãneºti ale cãmãtarilor (capital angel)
- banii temporar liberi ai rudelor, prietenilor, clienþilor potenþiali, furnizorilor, etc.
Cãutaþi oameni care au posibilitate sã vã finanþeze !
Cãutarea creditorilor neoficiali este un lucru dificil, dar real. Creditorii neoficiali
se bazeazã pe relaþiile personale cu antreprenorul, pe încredere. Este necesar de a
elabora un mic plan de afaceri, pentru a convinge persoanele menþionate în viabilitatea
ideii de afaceri; pentru aceasta este necesar:
- de a depune gaj
BIZPRO-Moldova

- a justifica rambursarea banilor în termenii stabiliþi

- a propune posibilitatea de control asupra afacerii iniþiate
- a propune drepturi asupra activelor, în cazul incapacitãþii de acoperire a datoriei
- a convinge de faptul, cã afacerea iniþiatã este supusã unui risc neînsemnat.
2. Rezerve interne:
- vânzarea unor elemente ale patrimoniului propriu, care pentru moment nu sunt
necesare
- vânzarea sau darea în arendã a suprafeþelor, utilajelor, etc., temporar nefolosite
sau care sunt în surplus.
3. Economia resurselor bãneºti apãrutã în urma:
- disponibilizãrii mijloacelor financiare din afacerile stopate
- închirierii de spaþii la preþ cât mai rezonabil
- oferirii în arendã a unei pãrþi din propriile suprafeþe de producþie sau a localului,
temporar liber
- specializãrii afacerii în sfera de servicii unde clienþii pentru un anumit rabat vor
efectua plãþile pentru serviciile prestate în prealabil.
Aceste surse de finanþare pot fi privite ca inovatoare sau netradiþionale.
4. Surse externe de finanþare:

- Participarea antreprenorului la diverse programe ºi proiecte, înaintate de stat sau
de subiecþi strãini
- Finanþarea prin diverse linii de creditare pentru micul business, gestionate de
instituþii bancare ºi nonbancare..
Strãduiþivã ca prin intermediul centrelor de consultanþã, sã obþineþi
informaþii suplimentare despre diverse forme de susþinere financiarã.
5. Creditele bãncilor. Aproximativ 90% de împrumuturi antreprenorii ºi

întreprinderile mici le primesc de la bãnci.
Înainte de a solicita un credit bancar este necesar de a cunoaºte rãspunsul la
urmãtoarele întrebãri:
1. Pentru ce scopuri se solicitã finanþarea bancarã? (ºi nu câþi bani trebuie
împrumutaþi?)
2. Ce sumã de bani este satisfãcãtoare?
3. Pentru ce perioadã de timp este necesar creditul?
4. De unde vor fi luate mijloace pentru a rambursa creditul?
În practica de creditare a antreprenorilor din Moldova sunt aplicate unele facilitãþi:
simplificarea perfectãrii documentelor, mãrirea numãrului obiectelor valabile pentru a fi
puse în gaj. Aceste mãsuri se apreciazã ca un suport pentru antreprenorul începãtor.
Sã examinãm unele condiþii de creditare a businessului mic la una dintre bãncile
comerciale din Moldova:
BIZPRO-Moldova

13
Credite pentru:
Titularii de patente
Beneficiari: antreprenorii particulari, ce activeazã în bazã de patent.
Suma: $ 500 - $ 10 000 (în lei sau dolari SUA).
Termenul de examinare: în medie 5 zile (dupã prezentarea întregului pachet de
documente).
Cerinþe comune:
Tipul activitãþii: Comerþ, producþie, servicii.
Experienþa de activitate: Comerþ nu mai micã de 3 luni, în domeniul producþiei ºi
serviciilor nu mai micã de 6 luni.
Termenul creditului: pentru majorarea capitalului circulant- pânã la 1 an, pentru
investiþii pânã la 3 ani.
Rambursarea: achitarea lunarã, în rate egale.
Ca excepþie, schema de rambursare, cu acordul expertului de creditare, poate fi
modificatã pentru solicitanþii cu activitate sezonierã.
Micro întreprinderi
Beneficiari: întreprinderile la care îºi desfãºoarã activitatea de antreprenor, cu numãrul
mediu anual de lucrãtori angajaþi între 1 ºi 9 ºi volumul vânzãrilor pânã la 3000 mii
lei.
Suma: $ 1 000 - $ 30 000 (în lei sau dolari SUA)
documente).
Asigurarea creditului:
a Imobil: pãmânt, apartament (privatizat), casã, oficiu, alte încãperi (magazine,
secþie de producere º.a.), garaj (înregistrate în organul cadastral teritorial)
a mijloace fixe
a avere personalã, inclusiv tehnicã audio-video, mobilã, mijloace de transport
a mãrfuri în circulaþie
a garanþii personale (persoane fizice)
a garanþii ale persoanelor juridice; în calitate de debitor gajist se acceptã oricare
persoanã terþã.
Întreprinderi mici
Beneficiari: întreprinderi care îºi desfãºoarã activitatea de antreprenor, cu numãrul
mediu anual de lucrãtori angajaþi între 10 ºi 50 ºi volumul vânzãrilor nu mai mare de
10000 mii lei.
Suma: $ 5 000 - $ 50 000 (în lei sau dolari SUA)
documente).
BIZPRO-Moldova
!
Cãutarea unei bãnci convenabile nu este o problemã simplã, însã ea

rãscumpãrã eforturile depuse.
În vederea contractãrii unui credit este necesar de a urma urmãtoarele acþiuni:
- alegerea creditorului
- întâlnirea cu ofiþerul de credit
- întocmirea cererii pentru credit
- depunerea setului de documente
- decizia bãncii de a deschide finanþarea
- negocieri privind condiþiile creditului
- încheierea contractului de creditare.
În procesul solicitãrii creditelor apare problema nivelului de pregãtire. Este necesar
cunoaºterea principiilor generale de creditare ºi a condiþiilor specifice impuse de fiecare
bancã.
Ce prioritãþi presupune finanþarea din mai multe surse? Unul dintre avantaje îl constituie
termenul de rambursare diferit; cerinþele de garantare a creditului cât ºi rata dobânzii.
Sã examinãm un exemplu de finanþare din mai multe surse.
Tabelul 3
Concluzie: Suma mijloacelor bãneºti pentru lansarea afacerii proprii s-a mãrit de
la 5 500 pânã la 20 500 lei. Primele douã surse ar putea fi folosite pentru procurarea
mijloacelor de producþie (12 500 lei), iar ultimile douã pentru a procura active curente
(8 000 lei).
În cazul când antreprenorul are un credit bancar, el trebuie permanent sã-ºi estimeze
capacitatea de platã, caracterizatã prin mãrimile urmãtorilor coeficienþi:
Capital propriu
K1 = x 100;
Total capital
Capital împrumutat
K2 = x 100;
Total capital
Capital împrumutat
K3 = x 100.
Capital propriu
BIZPRO-Moldova
"
15
Coeficientul K1 determinã structura financiarã a întreprinderii. O situaþie financiarã
stabilã se considerã atunci când K1 ≥ 50-60%. K2 caracterizeazã structura capitalului
din punctul de vedere al cotei împrumutului. K3 caracterizeazã dependenþa întreprinderii
de capitalul strãin. Cu cât este mai mare K3, cu atât mai instabilã este situaþia financiarã
a întreprinderii.
Banii împrumutaþi completeazã, corecteazã fluxul de mijloace bãneºti al antreprenorului.
Cu ajutorul informaþiei din urmãtorul tabel sã putem urmãri locul creditului în intrãrile ºi
ieºirile de mijloace bãneºti la întreprindere.
Tabelul 4
Fluxul de mijloace bãneºti pentru trimestrul I al anului 2003
Mijloace Total Mijloace

Intrãri de Ieºiri de
bãneºti la mijloace bãneºti la
+ mijloace = - mijloace =
începutul bãneºti finele
bãneºti bãneºti
perioadei disponibile perioadei
Astfel, un credit contribuie la mãrirea mijloacelor bãneºti ºi, concomitent, la creºterea

capitalului investit. Antreprenorilor începãtori li se recomandã sã însuºeascã ºi sã
utilizeze schema prezentatã, pentru a þine evidenþa miºcãrii mijloacelor bãneºti chiar
de la prima etapã a iniþierii afacerii. Schema datã este una din cele mai simple ºi uºor
de aplicat pentru a þine evidenþa afacerii. Este important nu numai de a gãsi resurse
financiare, dar ºi a le controla strict conform destinaþiei.
Gestionarea corectã a mijloacelor bãneºti face afacerea iniþialã rentabilã ºi
de perspectivã!
Prin urmare, atragerea mijloacelor bãneºti ºi cunoaºterea surselor de finanþare constituie
probleme vitale, care determinã succesul afacerii individuale.
BIZPRO-Moldova
#
1.3 Utilizarea resurselor ºi profitabilitatea afacerii. Determinarea volumului

minim de producþie necesar pentru a obþine profitul scontat
Oricare întreprindere pe parcursul activitãþii sale suportã consumuri care se
constatã ºi se includ în costul producþiei.
Structura costului:
a materie primã, materiale, semifabricate
a energie
a remunerarea muncii
a defalcãri în fondul social
a uzura utilajului, localului
a alte consumuri.
Costul producþiei exprimã totalul consumurilor întreprinderii la producerea mãrfurilor, la
prestarea serviciilor.
Un rol important se acordã gestionãrii consumurilor. Ele trebuie sã fie: normate,
planificate ºi controlate. Se deosebesc consumuri directe ºi indirecte.
Consumurile directe includ:
a Consumuri directe de materiale (materie primã, materiale, combustibil, energie
electricã)
a Consumuri directe pentru retribuirea muncii, inclusiv defalcãri în fondul social.
Consumurile indirecte de producþie includ:
a Întreþinerea ºi exploatarea utilajului ºi clãdirilor
a Costul materialelor consumate pentru întreþinerea ºi reparaþia mijloacelor fixe
a Remunerarea muncii prestatã de muncitorii auxiliari, inclusiv defalcãrile în fondul
social
a Alte consumuri indirecte.
Scopul principal al oricãrui antreprenor a reduce consumurile sau costul producþiei
fabricate. Reducerea costului este:
- indicator al economisirii resurselor, precauþiei ºi eficienþei
- factor important de creºtere a profitului.
Consumuri Consumuri Costul

directe + indirecte = producþiei
Cunoaºterea costurilor contribuie la determinarea corectã a preþului.

Pe parcursul activitãþii întreprinderii, apar ºi alte cheltuieli. Ele nu sunt legate în mod
direct de activitatea de bazã a întreprinderii ºi includ:
- remunerarea muncii personalului administrativ ºi de deservire
- plata serviciilor comunale
- procurarea rechizitelor de cancelarie
- cheltuieli de promovare.
BIZPRO-Moldova
$
17
Consumurile se includ în costul producþiei ºi se recupereazã din venitul obþinut din
vânzãri, iar cheltuielile nu se includ în costul producþiei ºi se recupereazã din profit.
Partea venitului rãmasã dupã acoperirea tuturor consumurilor constituie profitul brut.
Profitul brut = Venitul din vânzãri - Costul vânzãrilor
Profitul prezintã principalul rezultat financiar al activitãþii oricãrei întreprinderi ºi serveºte

ca o orientare specificã ºi un criteriu determinant în procesul organizãrii activitãþii
economico-financiare.
Deosebim urmãtoarele tipuri de profit:
a profit brut
a profit pânã la impozitare
a profit net.
Aceste tipuri de profit sunt reflectate în raportul privind rezultatele financiare ºi se
determinã în felul urmãtor:
Venitul din vânzãri - Costul vânzãrilor = Profitul brut - Cheltuielile de perioadã =

= Profitul pânã la impozitare - Impozitul pe venit = Profitul net
Rezultatul activitãþii poate fi mãsurat în baza indicatorilor de rentabilitate. Se deosebesc

urmãtoarele tipuri de rentabilitate:
Profit pânã la impozitare
Rentabilitatea economicã = x 100;
Total capital
Profit net
Rentabilitatea financiarã = x 100;
Capital propriu
BIZPRO-Moldova
%
Profit brut
Rentabilitatea vânzãrilor = x 100.
Volumul vânzãrilor
Pentru a stabili ce se va întâmpla cu profitul în cazul când nivelul producþiei se modificã,
este necesar de a calcula pragul de rentabilitate. Pragul de rentabilitate este nivelul la
care venitul afacerii acoperã toate cheltuielile fãrã a obþine profit, dar nici nu suportã
pierderi. Determinarea pragului de rentabilitate este una din principalele metode în
planificarea profitului.
Schema 1. Graficul pragului de rentabilitate

Formula de calcul:
Cheltuieli fise
Pragul de rentabilitate =
Preþul unei unitãþi - Cheltuieli variabile la o unitate
Profitul, ca ºi costul, constituie un element al preþului producþiei fabricate. În condiþiile

economiei de piaþã preþul exprimã interesele antreprenorilor individuali ºi se formeazã
în baza cererii ºi ofertei pieþei. Cu cât este mai mare diferenþa dintre preþul produsului
ºi costul llui, cu atât mai mare este profitul. Prin urmare, reducerea costului constituie
principalul factor de creºtere a profitului.
Asupra preþului influenþeazã urmãtorii factori:
a Cererea ºi oferta
a Concurenþa
a Consumurile proprii
a Profitul planificat
a Alþi factori.
Cum se reflectã cele expuse în practica antreprenoriatului? Sã începem cu consumurile.
Pe parcursul activitãþii de producþie se formeazã: consumuri de materiale, energie
electricã, cheltuieli pentru deservirea utilajului etc. Pe parcursul utilizãrii mijloacelor fixe
BIZPRO-Moldova
&
19
apare articolul Uzura mijloacelor fixe. Sã revenim la antreprenorul începãtor Valentin.
El a determinat prin calcule norma de consum ºi costul unui capot:
Tabelul 5
În rezultatul studiului de piaþã, antreprenorul stabileºte preþul ºi îºi planificã profitul brut
pe o lunã:
4 000 lei = (160 120) x 100
Care va fi venitul lui Valentin în prima lunã de activitate? Sã urmãrim calculele.
Tabelul 6
Calculul venitului întreprinderii lui Valentin (prognozat)
Capitalul investit în mãrime de 20 500 lei va aduce pe parcursul lunii profit net în mãrime
de 1 500 lei. Nivelul rentabilitãþii va constitui:
Profit brut 4 000
Rentabilitatea economicã = x 100 = x 100 = 19,5%;
Total capital 20 500
Profit net 1 500
Rentabilitatea financiarã = x 100 = x 100 = 11,1%;
Capital propriu 13 500
BIZPRO-Moldova
'
Profit brut 4 000

Rentabilitatea vânzãrilor = x 100 = x 100 = 25%;
Volumul vânzãrilor 16 000
2 000
Pragul de rentabilitate = = 50 unitãþi sau 8 000 lei (50 capote x 160 lei).
160 - 120
În continuare, dacã Valentin va decide sã atingã nivelul de profit net pe lunã de 4 000
lei, el va trebui sã producã ºi sã vândã:
Cheltuieli + 4 000
Vânzãrile necesare = =
Preþul unitar - Cheltuieli variabile
2 000 + 4 000
= = 150 unitãþi,
160 - 120
sau volumul vânzãrilor 24 000 lei (150 unitãþi x 160 lei).
Prin urmare, Valentin a reuºit sã-ºi planifice activitatea destul de corect. În urma acestui
fapt, el a obþinut rezultate economico-financiare pozitive. Mai mult ca atât, el dispune
de posibilitatea ca, în continuare, din contul profitului obþinut ºi a mijloacelor atrase, sã-ºi
extindã activitatea.
Recapitulare
Prezentul capitol are menirea de a cointeresa cititorul de a obþine unele cunoºtinþe

în domeniul economiei. Gestionarea finanþelor constituie factorul cheie în succesul
afacerii în prezent ºi în viitor.
În compartiment sunt incluse probleme de bazã din teoria ºi practica gestionãrii
mijloacelor bãneºti investiþi în afacere, determinarea necesarului de mijloace ºi a surselor
de finanþare. Rezolvarea exerciþiilor propuse va contribui la întãrirea materialului studiat
ºi va confirma nivelul de însuºire a rolului organizãrii ºi gestionãrii finanþelor
întreprinzãtorului.
Practica asigurãrii cu resurse financiare, calculele ºi analiza rezultatelor sunt concentrate
într-un Studiu de caz pentru determinarea necesarului de mijloace bãneºti, a capitalului,
a consumurilor ºi a rezultatelor activitãþii economico-financiare a întreprinzãtorului.
Întrebãri, exerciþii, teste
Exerciþiul 1. Determinarea mãrimii capitalului ºi a rentabilitãþii lui

Întreprinderea individualã Viorica, la finele anului de activitate, a obþinut urmã-
toarele rezultate:
Capital bãnesc propriu 50 000 lei
Datorii pe termen lung 5 000 lei
Datorii pe termen scurt 15 000 lei
Volumul de vânzãri 30 000 lei
BIZPRO-Moldova

21
Costul vânzãrilor 18 000 lei
Cheltuieli 6 000 lei
Echipelor formate a câte 4-6 persoane, li se propune ca, timp de 15-20 minute, sã
aprecieze activitatea întreprinderii ºi sã determine:
- mãrimea capitalului întreprinderii
- coeficientul autonomiei financiare
- rentabilitatea economicã
- rentabilitatea financiarã.
Exerciþiul 2. Calcularea consumurilor de producþie
Echipelor li se propune ca, timp de 7-10 minute, sã calculeze:
a consumurile de producþie totale
a costul unei unitãþi de producþie.
Întreprinderea produce 500 unitãþi de producþie pe lunã.
Tabelul 7
Exerciþiul 3. Evaluarea stãrii veniturilor întreprinderii ºi distribuirea lor

Echipelor, formate deja, li se propune ca, timp de 15-20 minute, sã determine ºi sã
aprecieze:
a nivelul îndeplinirii planului pe venituri
a ponderea costului în componenþa venitului din vânzãri?
a ponderea cheltuielilor generale ºi administrative în profitul brut ºi ce modificãri au
suportat ele?
Sã se tragã concluzii cu privire la îndeplinirea planului, la profitul brut ºi net ºi la modul
de reducere a cheltuielilor întreprinderii.
BIZPRO-Moldova

Tabelul 8
Exerciþiul 4. Calcularea pragului de rentabilitate

Echipelor, formate deja, li se propune, ca timp de 15-20 minute, sã calculeze
pragul de rentabilitate al întreprinderii individuale de producere a lãzilor din lemn.
Întreprinderea a planificat sã obþinã în anul viitor profit în mãrime de 15 000 lei.
Sã se determine câte lãzi va trebui sã producã ºi sã vândã întreprinderea pentru a
obþine profitul estimat.
Informaþia iniþialã:
a preþul unei lãzi - 12 lei
a cheltuielile variabile pentru o ladã - 8 lei
a cheltuielile fixe ale întreprinderii - 168 960 lei.
La producerea cãrui numãr de lãzi întreprinderea va începe a obþine profit, iar capitalul
ei va deveni rentabil?
BIZPRO-Moldova
CONTABILITATEA PENTRU AGENÞII ECONOMICI AI MICULUI BUSINESS
23
CAPITOLUL II CONTABILITATEA PENTRU AGENÞII

ECONOMICI AI MICULUI BUSINESS
Obiective:
a a familiariza cu un ºir de metode ºi materiale promoþionale care sunt utilizate cu
succes de agenþii economici ai micului business pentru înregistrarea afacerii pe
suporþi de informaþie
a a oferi instrumente ºi sfaturi privind culegerea, mãsurarea, înregistrarea, gruparea,
generalizarea informaþiilor privind activitatea economico-financiarã a agentului
economic al micului business.
Contabilitatea a apãrut în acelaºi timp cu scrisul ºi a devenit motorul activitãþii
economico-financiare a unui agent economic.
La instituþiile de învãþãmânt, în plan mondial, evidenþa contabilã e consideratã ca cea
mai importantã disciplinã pentru ascultãtorii care studiazã business-ul.
În epoca marilor transformãri politice, economice ºi tehnice care, de la an la an
iau amploare, necesitatea ºi rolul contabilitãþii creºte. Progresul tehnico-ºtiinþific este
din ce în ce mai rapid ºi, de aceea, se manifestã acut necesitatea obþinerii unor informaþii
noi din cele mai diverse sfere de activitate. Cursul care îl propunem ºi va servi drept
ghid celor care studiazã principalele metode ale contabilitãþii. De asemenea sperãm cã
acestã lucrare va permite ascultãtorilor participarea eficientã în viaþa economicã ºi în
activitatea lor ordinarã.
2.1 Necesitatea înregistrãrii afacerii ºi organizarea evidenþei contabile de
cãtre întreprinzãtori
Evidenþa unei afaceri
a Prin evidenþã se înþelege consemnarea într-o anumitã ordine a informaþiilor despre
operaþiile ºi fenomenele economice care au loc la o întreprindere, într-o perioadã
de gestiune analizatã (lunã, trimestru sau an)
a Rolul, sarcinile ºi modul de organizare a evidenþei unei afaceri se evalueazã în
funcþie de natura activitãþii, de forma de proprietate ºi de cerinþele fiecãrui agent
economic al micului business.
Ce exact veþi învãþa?
Ø Ce reprezintã evidenþa unei afaceri?
Ø Cum sunt înregistrate toate tranzacþiile ºi fenomenele economice ale unui agent
economic al micului business?
Ø Cum informaþia cumulatã este reflectatã în contabilitatea agentului economic?
Ø Ce reprezintã mijloacele economice (activele) ºi sursele de formare a acestor
mijloace economice (pasivele) din cadrul agentului micului business?
Ø Ce reprezintã registrul de înregistrãri cronologice a operaþiilor economice întocmit
pe perioada de gestiune analizatã?
Ø Cum sunt deschise conturile de activ ºi pasiv, care sunt elementele acestora?
BIZPRO-Moldova
!
Ø Care este modalitatea de reflectare a informaþiilor din documentele justificative în

conturi?
Ø Care sunt principiile contabilitãþii: procedeele metodei contabilitãþii, procesele
economice?
Ø Documentele primare ºi centralizatoare
Ø Rapoartele financiare care trebuie sã fie prezentate la organele de stat respective
în termenii stabiliþi.
Etaloanele de evidenþã
Etalonul de evidenþã reprezintã o unitate de mãsurã utilizatã pentru exprimarea
cifricã, cantitativã ºi valoricã a mijloacelor economice, a surselor de formare a acestora
ºi a proceselor economice.
În practica economicã se folosesc 3 feluri de etaloane:
Ø etalonul natural
Ø etalonul muncã
Ø etalonul valoric.
Etalonul natural se foloseºte pentru mãsurarea cantitativã a mijloacelor economice
(activelor) ºi se exprimã în diferite unitãþi de mãsurã (metri, bucãþi, kilograme, litri, etc.).
Cu ajutorul acestui etalon se asigurã controlul integritãþii ºi miºcãrii resurselor materiale,
al produselor finite ºi altor active. Acest etalon nu permite gruparea ºi generalizarea
informaþiilor referitoare la desfãºurarea mijloacelor economice ale întreprinderii. În afarã
de etalonul natural în economie se utilizeazã ºi etalonul natural convenþional care
serveºte pentru exprimarea cantitativã a mijloacelor economice asemãnãtoare (de
exemplu, borcane convenþionale).
Etalonul muncã serveºte pentru mãsurarea cantitãþii de muncã cheltuitã la
confecþionarea produselor, executarea lucrãrilor, prestarea serviciilor. El se exprimã în
minute, ore-muncã, zile-muncã ºi se foloseºte la calcularea productivitãþii muncii,
remunerãrii muncii, etc. Spre deosebire de etalonul natural, etalonul muncã permite
gruparea ºi generalizarea mãrimilor neomogene. În practica economicã etalonul muncã
se utilizeazã sub o formã combinatã cu etalonul natural sau bãnesc (km/orã, consum/
orã, om/ore lucrate, etc.).
Etalonul bãnesc (monetar sau valoric) se utilizeazã pentru exprimarea patrimoniului
în formã bãneascã cu ajutorul unitãþilor monetare specifice fiecãrei þãri (euro, dolari, lei
moldoveneºti, etc.).
Etalonul bãnesc permite gruparea ºi generalizarea informaþiilor referitoare la cele mai
variate feluri de mijloace economice. Cu ajutorul lui se calculeazã valoarea totalã a
resurselor materiale.
În practica economicã etaloanele de evidenþã se pot folosi individual, paralel sau toate
la un loc. De exemplu: la calcularea salariilor lucrãtorilor, se foloseºte etalonul muncã ºi
bãnesc.
Cerinþele de bazã ale evidenþei afacerii
În condiþiile economiei de piaþã contabilitatea trebuie sã corespundã anumitor
cerinþe:
BIZPRO-Moldova
"
25
Simplã nu cu mari cheltuieli
Clarã - pentru toþi lucrãtorii, funcþionarii, investitorii, creditorii, acþionarii
Obiectivã toate datele sã fie reflectate real
Completã toate domeniile de activitãþi trebuie sã fie reflectate în rapoartele de
evidenþã
Operativã toate informaþiile trebuie sã fie prezentate la momentul corespunzãtor.
Principiile evidenþei contabile
Conform Standardului Naþional de Contabilitate 1 Politica de contabilitate
contabilitatea unui agent economic trebuie sã se bazeze pe urmãtoarele principii:
1. Continuitatea activitãþii presupune cã întreprinderea îºi va continua în mod
normal funcþionarea într-un viitor previzibil fãrã a intra în stare de lichidare sau reducere
substanþialã a activitãþii sale.
2. Permanenþa metodelor presupune ca agentul economic, din momentul iniþierii
activitãþii, sã funcþioneze în mod normal, utilizând aceleaºi metode ºi reguli de evidenþã
pe o perioadã de timp previzibilã.
3. Principiul prudenþei sau conservatorismului, prevede luarea în consideraþie
a tuturor riscurilor posibile ºi a pierderii eventuale generate de operaþiile economico-
financiare cu un grad înalt de risc. Conform acestui principiu, activele ºi veniturile
întreprinderii nu trebuie sã fie supraevaluate, iar datoriile ºi cheltuielile depreciate.
4. Principiul dublei înregistrãri constã în reflectarea fiecãrei operaþii economice
în partidã dublã, adicã, în debitul unui cont ºi în creditul altui cont cu aceeaºi sumã
valoricã.
5. Principiul calculãrii (specializarea exerciþiilor) presupune cã, în rezultatul
efectuãrii unei operaþii economice ce genereazã venituri ºi cheltuieli, acestea se constatã
ºi se reflectã în contabilitatea ºi în rapoartele financiare în perioada în care acestea s-au
produs, indiferent de momentul efectiv al încasãrii sau plãþii mijloacelor bãneºti.
6. Principiul autonomiei întreprinderii prevede separarea activitãþii întreprinderii
de proprietar ºi alte unitãþi economice (conturile întreprinderii trebuie sã fie separate de
cele ale proprietarului etc.).
7. Principiul periodicitãþii presupune divizarea activitãþii întreprinderii pe perioade
de timp sau de gestiune pentru care se prezintã rapoartele financiare privind activitatea
economico-financiarã a agenþilor economici. În Republica Moldova, perioada de timp
pentru care se prezintã rapoartele financiare este considerat trimestrul ºi anul.
8. Principiul intangibilitãþii bilanþului de deschidere (iniþial) presupune
corespunderea datelor acestuia cu informaþia bilanþului final al perioadei de gestiune
precedente (de exemplu, bilanþul de la 31.12.2002 trebuie sã coincidã cu cel de la
1.01.2003).
9. Principiul necompensãrii prevede excluderea compensãrii reciproce între
elementele de activ ºi pasiv, precum ºi între venituri ºi cheltuieli.
10. Principiul imaginii fidele constã în aplicarea corectã a principiilor contabilitãþii
enumerate mai sus precum ºi în respectarea documentelor normative ºi a regulilor de
evidenþã în vigoare.
BIZPRO-Moldova
#
Obiectul contabilitãþii
Obiectul contabilitãþii îl constituie existenþa ºi miºcarea mijloacelor întreprinderii
în procesul reproducþiei sociale.
Obiectul contabilitãþii cuprinde urmãtoarele elemente structurale:
Ø Activele
Ø Pasivele
Ø Veniturile
Ø Cheltuielile.
Activele
Activele reprezintã totalitatea mijloacelor economice aflate la dispoziþia întreprinderii
ºi controlate de cãtre aceasta. Agenþii economici utilizeazã un numãr mare de diverse
active, care se clasificã în urmãtoarele grupuri:
a Activele pe termen lung
a Activele curente.
Activele pe termen lung
Activele pe termen lung reprezintã mijloacele economice ale întreprinderii cu o
duratã de utilizare mai mare de un an de zile, care se clasificã în:
a Active nemateriale pe termen lung
a Active materiale pe termen lung
a Active financiare pe termen lung
a Alte active pe termen lung.
Activele nemateriale pe termen lung cuprind valorile economice, care nu îmbracã
forma de bunuri fizice concrete, sunt nepecuniare (nebãneºti), dar se concretizeazã
printr-un document juridic sau comercial care confirmã drepturile întreprinderii sau al
persoanelor fizice într-un anumit domeniu de activitate. Acestea pot fi: licenþe (drepturi
acordate persoanelor fizice sau juridice pentru a practica un anumit tip de activitate),
brevete, patente, embleme comerciale (adidas), programele informatice (1C:
Contabilitate, Wizcont, etc.), drepturi de autor, fonduri comerciale (goodwil), etc.
Active materiale pe termen lung sunt mijloacele care îmbracã o formã fizicã
concretã, naturalã ºi se utilizeazã în activitatea întreprinderii sau se aflã în procesul
creãrii. Ele cuprind:
a Active materiale în curs de execuþie acele active care sunt în curs de creare în
cadrul întreprinderii analizate sau mijloace fixe noi, care necesitã lucrãri de montare
ºi instalare pânã la punerea în funcþiune a acestora
a Terenuri reprezintã un gen specific de proprietate sub formã de terenuri cu
construcþii, fãrã construcþii sau utilizate în scopuri agricole. Terenurile nu se
considerã utilizabile
a Mijloace fixe reprezintã acele bunuri economice, care au o duratã de funcþionare
utilã mai mare de un an de zile ºi valoarea unitarã mai mare decât plafonul stabilit de
legislaþie, adicã 1 000 lei (art. 26,27 Cod Fiscal). Sunt utilizate în cadrul întreprinderii
sau date în chirie, în rezultatul exploatãrii cãrora se prognozeazã a fi obþinut un
BIZPRO-Moldova
$
27
avantaj economic suplimentar ºi nu sunt destinate vânzãrii. De exemplu: clãdiri,
construcþii, utilaje, mijloace de transport, animale de lucru ºi productive, plantaþii
agricole perene, etc. În procesul exploatãrii acestea se supun procesului de uzurã
a Resursele naturale reprezintã resursele sub formã de: zãcãminte de gaze, pietriº,
prundiº, petrol, cãrbune, material lemnos, argilã, ape minerale, etc. Resursele
naturale sunt supuse procesului de epuizare.
Activele financiare pe termen lung cuprind creanþele ºi investiþiile întreprinderii.
a Creanþele reprezintã datorii debitoare ale diferitor persoane fizice ºi juridice faþã
de întreprinderea analizatã pentru produsele sau mãrfurile livrate, serviciile prestate,
pentru mijloace fixe date în arendã, etc.
a Investiþiile reprezintã cheltuielile întreprinderii legate de:
1. procurarea titlurilor de valoare ale altor întreprinderi (acþiuni, obligaþiuni, bilete
de trezorerie sau bonuri de tezaurizare, etc.)
2. alocarea mijloacelor în capitalurile statutare ale altor întreprinderi
a Acordarea împrumuturilor altor persoane fizice sau juridice, deschiderea contului
de depozit, etc.
Alte active pe termen lung sub formã de cheltuieli anticipate pe termen lung (de
exemplu, cheltuielile suportate în perioada de gestiune curentã, care vor fi actualizate
în perioadele de gestiune viitoare, etc.).
Activele curente
Activele pe termen scurt reprezintã mijloacele economice ale întreprinderii cu o
duratã de utilizare de pânã la un an de zile ºi se clasificã în urmãtoarele elemente:
Ø Stocuri de mãrfuri ºi materiale
Ø Creanþe pe termen scurt
Ø Investiþii pe termen scurt
Ø Mijloace bãneºti
Ø Alte active curente.
Stocurile de mãrfuri ºi materiale cuprind:
a Materialele care se subclasificã în:
- materiale de bazã (materii prime) reprezintã acele materiale care sunt
consumate la prima lor utilizare în procesul de producþie ºi care se regãsesc în
componenþa produselor finite (serviciilor) integral sau parþial, în starea lor iniþialã
sau transformatã (de exemplu, materia primã fãina; produsul finit - pâinea)
- materiale auxiliare (materiale consumabile) reprezintã acele materiale care sunt
consumate pentru întreþinerea continuitãþii procesului de producþie ºi, de obicei,
nu se regãsesc în componenþa produselor finite (de exemplu, combustibil, piese
de schimb, ambalaje ºi materiale de ambalat, materiale de construcþie, etc.)
a Obiectele de micã valoare ºi scurtã duratã (obiectele de inventar) reprezintã
mijloacele de muncã cu o duratã de utilizare de pânã la un an de zile, indiferent de
valoarea unitarã sau valoarea unitarã trebuie sã fie de pânã la 1 000 lei, indiferent
de durata de funcþionare utilã. De exemplu, echipamente de lucru, îmbrãcãminte
de protecþie, obiecte de cancelarie, instrumente, dispozitive, etc.
BIZPRO-Moldova
%
a Producþia în curs de execuþie (producþia neterminatã) reprezintã producþia care,

la sfârºitul perioadei de gestiune analizate, nu a trecut toate fazele procesului de
producþie, nu a trecut controlul tehnic ºi se regãseºte în secþiile de producere,
adicã nu a fost depozitatã
a Produsele (producþie finitã) reprezintã acele produse care la sfârºitul perioadei
de gestiune analizate au trecut toate fazele procesului de producþie, au trecut
controlul tehnic ºi au fost depozitate cu scopul de a fi vândute (de exemplu, produse
finite, semifabricate din producþia proprie, produse secundare, etc.)
a Mãrfurile reprezintã acele bunuri economice care au fost procurate cu scopul de
a fi revândute ulterior, aplicându-se un adaos comercial, ceea ce reprezintã venitul
comerciantului.
Creanþele pe termen scurt reprezintã datoriile debitoare pe o perioadã mai micã
de un an de zile ale diferitor persoane fizice ºi juridice faþã de întreprinderea analizatã
pentru mãrfurile livrate, serviciile prestate, pentru mijloacele fixe date în arendã, etc.
Aceste creanþe pot fi: creanþele cumpãrãtorilor, creanþele întreprinderilor-fiice, asociaþiilor,
reprezentanþelor, avansuri acordate pe termen scurt, creanþele bugetului faþã de
întreprindere, creanþele personalului întreprinderii, etc.
Investiþii pe termen scurt sunt acele plasamente de mijloace bãneºti sau de alte
bunuri economice pe o perioadã de timp de pânã la un an de zile în capitalul statutar al
altor întreprinderi sau în alte activitãþi, cu scopul de a obþine un venit sub formã de
dividende, procente, dobânzi, etc.
Mijloacele bãneºti reprezintã valorile care îmbracã forma sau îndeplinesc funcþiile
de bani, activele care au cel mai înalt grad de lichiditate. Aceste mijloace bãneºti, din
punctul de vedere al locului de pãstrare, pot fi:
- Mijloace bãneºti în casieria întreprinderii (în numerar)
- Mijloace bãneºti pãstrate la conturile deschise la bãnci (prin care se efectueazã
majoritatea operaþiilor de decontare a întreprinderii). Întreprinderea poate deschide
la bãnci urmãtoarele conturi:
1. cont de decontare
2. contul valutar (pentru efectuarea operaþiilor în valutã strãinã)
3. conturi speciale (pentru efectuarea operaþiilor prin acreditive, carnete de cecuri
cu limitã de sumã, carduri de credit, cartele magnetice, etc.).
În afarã de mijloace bãneºti, întreprinderea poate avea ºi documente bãneºti (timbre
fiscale, mãrci poºtale, imprimate de valoare (blanchete de acþiuni, obligaþiuni neemise,
bilete de tratament) care, de regulã, se pãstreazã în casieria întreprinderii.
Alte active curente sub formã de cheltuieli anticipate curente (de exemplu,
abonarea la publicaþii periodice, pe o duratã de timp de pânã la un an de zile).
Pasivele
Pasivele reprezintã sursele de finanþare sau constituire ale mijloacelor economice
ale întreprinderii. În practica economicã, pasivele se clasificã în:
Ø Capital propriu
Ø Capital împrumutat.
BIZPRO-Moldova
&
29
Capitalul propriu
Capitalul propriu reprezintã sursa permanentã, proprie de finanþare a mijloacelor
economice ale întreprinderii care se constituie la înfiinþarea întreprinderii ºi este o condiþie
obligatorie de existenþã ºi funcþionare a acesteia.
Capitalul propriu include urmãtoarele elemente:
Ø Capitalul statutar ºi suplimentar
Ø Rezerve
Ø Profit nerepartizat
Ø Capital secundar.
Capitalul propriu reprezintã sursa proprie permanentã de finanþare a mijloacelor
economice ale întreprinderii ºi este o condiþie obligatorie de existenþã ºi funcþionare a
acesteia. Capitalul propriu include urmãtoarele elemente:
Capitalul statutar - reprezintã suma mijloacelor alocate de fondatori la înfiinþarea
întreprinderii. Mãrimea capitalului statutar se stabileºte în statutul întreprinderii, în
dependenþã de stipulãrile din Legea Cu privire la antreprenoriat ºi întreprinderi din
1992, cu modificãrile ulterioare.
Capitalul suplimentar - reprezintã alocãrile suplimentare ale fondatorilor,
diferenþele de curs valutar privind cotizaþiile în capitalul statutar în valutã strãinã,
modificarea valorii nominale a acþiunilor sau cotelor de participare emise.
Capitalul nevãrsat - reprezintã datoriile fondatorilor sau acþionarilor privind
alocãrile în capitalul statutar.
Capitalul retras - reprezintã acþiunile proprii rãscumpãrate de la acþionari sau
cotele retrase de la fondatori cu scopul de a fi revândute ulterior sau anulate.
Rezervele reprezintã acumulãrile destinate acoperirii anumitor cheltuieli sau
dezvoltãrii unor activitãþi ale întreprinderii. Se deosebesc:
a) Rezerve prevãzute de legislaþie pentru anumite tipuri de întreprinderi conform
legislaþiei în vigoare (de exemplu: bãncile, fondurile de investiþii, societãþile pe
acþiuni, etc.)
b) Rezerve prevãzute de statut care reprezintã acele rezerve stabilite prin statutul
întreprinderii ºi sunt destinate plãþii dividendelor pe acþiunile privilegiate în
cazul insuficienþei mijloacelor bãneºti sau dacã rezultatul financiar este negativ,
etc.
Profitul nerepartizat reprezintã rezultatul activitãþii economico-financiare a
întreprinderii care se calculeazã ca diferenþã dintre veniturile ºi cheltuielile întreprinderii.
Capital secundar este acel capital sub formã de:
Diferenþe din reevaluarea activelor pe termen lung
Subvenþii, care reprezintã niºte ajutoare sub formã de mijloace bãneºti sau bunuri
economice acordate de cãtre stat sau alþi agenþi economici cu un anumit scop (de
exemplu, pentru promovarea unei activitãþi, etc.).
BIZPRO-Moldova
'
Capitalul împrumutat
Capitalul împrumutat reprezintã o sursã strãinã de finanþare a mijloacelor
economice ale întreprinderii ºi se clasificã în:
Ø Datorii pe termen lung
a Datorii financiare, sub formã de credite bancare ºi împrumuturi primite pe termen
mai mare de un an de zile
a Datorii calculate, sub formã de datorii de arendã, finanþãri ºi încasãri cu destinaþie
specialã, avansuri primite pe termen lung, etc.
Ø Datorii pe termen scurt
a Datorii financiare, sub formã de credite bancare ºi împrumuturi primite pe un
termen de pânã la un an de zile
a Datorii comerciale, sub formã de datorii faþã de furnizorii de bunuri economice
ºi servicii ºi faþã de alþi antreprenori
a Datorii calculate, sub formã de datorii faþã de salariaþi privind remunerarea
muncii, datorii faþã de fondul de asigurãri sociale, datorii faþã de buget, datorii
faþã de fondatori ºi alte datorii pe termen scurt.
Veniturile
Veniturile reprezintã ansamblul avantajelor economice primite sau ce trebuie sã
fie primite din activitatea economico-financiarã a întreprinderii, care se înregistreazã în
evidenþã conform principiului calculãrii ºi se clasificã în:
Ø Venituri din activitatea operaþionalã
a Venituri din vânzãri
a Alte venituri operaþionale
Ø Venituri din activitatea neoperaþionalã
a Venituri din activitatea de investiþii
a Venituri din activitatea financiarã
a Venituri excepþionale.
Cheltuielile
Cheltuielile reprezintã consumurile ºi/sau pierderile care se scad din venituri la
determinarea rezultatului financiar, care se înregistreazã conform principiului calculãrii
ºi se clasificã în:
Ø Cheltuieli din activitatea operaþionalã
Costul vânzãrilor
Cheltuieli comerciale
Cheltuieli generale ºi administrative
Alte cheltuieli operaþionale
Ø Cheltuieli din activitatea neoperaþionalã
Cheltuieli din activitatea de investiþii
Cheltuieli din activitatea financiarã
Cheltuieli excepþionale
Ø Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit.
BIZPRO-Moldova
!
31
Rezultatele financiare
Veniturile ºi cheltuielile participã la calcularea rezultatelor financiare, care pot fi
sub formã de:
Ø Profit, în cazul când veniturile din activitatea operaþionalã ºi neoperaþionalã
prevaleazã asupra cheltuielilor operaþionale ºi neoperaþionale
Ø Pierdere, în cazul când cheltuielile operaþionale ºi neoperaþionale prevaleazã
asupra veniturilor din activitatea operaþionalã ºi neoperaþionalã.
Procesele economice
Activitatea economico-financiarã a agentului economic al micului business poate
cuprinde 3 procese economice de bazã:
Ø Aprovizionarea
Ø Producerea
Ø Desfacerea.
În procesul de aprovizionare, întreprinderea procurã resurse materiale, active imobilizate
ºi alte bunuri necesare pentru desfãºurarea activitãþii sale. În acest proces, forma valoricã
a mijloacelor economice se transformã în stocuri de producþie, active imobilizate, etc.
Procesul de producþie este procesul de bazã al activitãþii întreprinderii. În acest proces,
are loc fabricarea produselor, prestarea serviciilor, executarea lucrãrilor. Stocurile de
producþie se transformã în produse finite. Pentru desfãºurarea procesului de producþie
sunt necesare 3 elemente de bazã:
- mijloacele de muncã
- obiectele de muncã
- forþa de muncã.
În procesul de producþie, contabilitatea reflectã consumurile urmãtoarelor elemente:
a valoarea materialelor consumate
a salariile calculate ale muncitorilor care fabricã producþia finitã
a contribuþiile la asigurãri sociale calculate din salariile muncitorilor
a uzura calculatã a mijloacelor fixe productive, etc.
În procesul de desfacere, are loc vânzarea produselor, mãrfurilor, serviciilor, unor
cumpãrãtori, clienþi. Forma naturalã de produse finite se transformã în mijloace bãneºti
(forma valoricã). În acest proces, contabilitatea reflectã costul produselor vândute,
cheltuielile comerciale, veniturile înregistrate sau încasate din realizare, etc.
Procesele de aprovizionare, producþie ºi desfacere sunt legate reciproc, permanent se
repetã ºi, luate în ansamblu, formeazã circuitul neîntrerupt al mijloacelor economice. În
orice moment, întreprinderea dispune de mijloace aflate în toate procesele economice.
Mãrimea acestor mijloace trebuie sã corespundã dimensiunii întreprinderii ºi sã asigure
condiþii normale pentru desfãºurarea activitãþii întreprinderii. Fiecare proces economic
cuprinde mai multe operaþii economice. De exemplu:
a în procesul de aprovizionare, apar operaþii de cumpãrare a bunurilor economice.
Se calculeazã salariile muncitorilor ocupaþi cu încãrcarea, descãrcarea materiilor
prime procurate, cheltuieli de transport, de asigurare, taxe ºi impozite cu titlul gratuit,
cu excepþia acelor taxe care trebuie sã fie recuperate de la buget (de ex. TVA), etc.
BIZPRO-Moldova
!
a în procesul de producþie se evidenþiazã urmãtoarele operaþii: consumul de materii

prime, calcularea salariilor muncitorilor, a contribuþiilor la asigurãrile sociale, uzura
mijloacelor fixe productive, etc.
a în procesul de desfacere sunt reflectate operaþiile de expediere a produselor cãtre
consumatori, încasarea mijloacelor bãneºti de la consumatori, încãrcarea,
descãrcarea produselor livrate, etc.
Metoda contabilitãþii
Metoda contabilitãþii reprezintã un sistem de procedee de cercetare ºi de studiere
a activelor, pasivelor, veniturilor, cheltuielilor ºi rezultatelor activitãþii economico-financiare
a întreprinderii. Ea se bazeazã pe principiile dialecticii materialiste care examineazã toate
fenomenele în interdependenþã, în miºcare continuã, în rezolvarea contradicþiilor apãrute.
Totodatã, pentru studierea obiectului sãu, contabilitatea foloseºte procedee specifice,
la care se referã:
a Contul contabil - reprezintã un procedeu folosit pentru gruparea ºi sistematizarea
operaþiilor economice înregistrate în documentele contabile
a Dubla înregistrare - reprezintã un procedeu de reflectare a operaþiilor economice
în conturi. Esenþa ei constã în înregistrarea simultanã ºi cu aceeaºi sumã a fiecãrei
operaþii pe 2 conturi contabile. În debitul unui cont ºi în creditul altui cont
a Documentaþia - reprezintã un procedeu de înregistrare primarã a activelor,
pasivelor în documente. Documentul este un act scris care confirmã efectuarea
unei operaþii economice sau acordã dreptul de sãvârºire a acesteia
a Inventarierea - reprezintã un procedeu de constatare efectivã, directã, a mãrimii
patrimoniului întreprinderii ºi compararea datelor obþinute cu informaþiile contabile.
În rezultatul inventarierii pot fi stabilite plusuri sau lipsuri de mijloace fixe, materiale,
produse finite, mijloace bãneºti, etc.
a Evaluarea - reprezintã un procedeu de mãsurare valoricã a mãrimii activelor,
pasivelor, veniturilor, cheltuielilor ºi rezultatelor activitãþii întreprinderii
a Calculaþia - constituie un procedeu folosit pentru calcularea costurilor mijloacelor
economice (materialelor achiziþionate, produselor fabricate ºi realizate, serviciilor
prestate, etc.)
a Bilanþul contabil - reprezintã un procedeu de grupare, sistematizare ºi reflectare
a mãrimii activelor, capitalului propriu ºi datoriilor întreprinderii la o anumitã datã
(de regulã, în ultima zi a perioadei de gestiune)
a Dãrile de seamã - reprezintã un sistem de indicatori interdependenþi care reflectã
starea ºi modificarea situaþiei financiare ºi patrimoniale a întreprinderii pe o perioadã
de gestiune (trimestru, an.).
Toate procedeele metodei contabilitãþii se utilizeazã nu izolat unul faþã de altul, dar ca
pãrþi componente ale unui sistem unitar. Ele sunt interdependente, condiþionate reciproc
ca ºi obiectele pe care le cerceteazã, le controleazã ºi le înregistreazã.
BIZPRO-Moldova
!
33
2.2 Înregistrarea operaþiilor economice ºi documentele justificative
Activitatea de întreprinzãtor constituie, în ansamblu, un ºir de acþiuni ºi operaþii
economice, în urma cãrora se tinde a se obþine un profit ca rezultat financiar.
Toate operaþiile economice, efectuate în activitatea cotidianã, se vor înregistra de cãtre
întreprinzãtor, obligatoriu, în documente.
Ele poartã denumirea de documente justificative. Cu ajutorul lor se respectã principiul
contabilitãþii de a asigura înregistrarea cronologicã ºi sistematicã a informaþiei.
Documentele justificative se întocmesc la momentul înfãptuirii operaþiei economice, iar
dacã acest fapt este imposibil nemijlocit dupã sfârºitul operaþiunii.
Rãspunderea pentru înregistrarea operaþiunilor economice o poartã conducãtorul
agentului economic.
În cadrul documentelor justificative (primare) se includ:
dispoziþiile de încasare ºi dispoziþiile de platã
dispoziþiile de platã bancare
factura fiscalã
foaia de parcurs
actul de primire-predare a serviciilor
lista de inventariere
bonul de platã etc.
Referitor la documentele justificative, sunt stabilite unele reguli dupã cum urmeazã:
1. Se întocmesc în limba de stat, iar valoarea operaþiei economice se indicã în valuta
naþionalã lei moldoveneºti (art. 6 ºi 7 al Legii contabilitãþii)
2. Fiecare document trebuie sã conþinã urmãtoarele elemente obligatorii:
denumirea documentului
denumirea agentului economic
data întocmirii
conþinutul operaþiei economice
unitãþile de mãsurã ale operaþiilor economice (în expresie naturalã, muncã,
bãneascã, vezi etaloanele de evidenþã)
funcþia ºi numele persoanelor responsabile pentru efectuarea operaþiei
economice ºi întocmirea ei corectã
semnãturile personale ºi lizibile (care pot fi citite) ale acestora (art. 21 al Legii
contabilitãþii)
3. Documentele de casã, bancare ºi de decontare, obligaþiile financiare ºi de creditare
se semneazã obligatoriu de 2 persoane: conducãtorul ºi contabilul-ºef.
În gospodãriile þãrãneºti ºi în întreprinderile individuale, în lipsa postului de contabil,
ambele semnãturi pe documentele menþionate se efectueazã de cãtre proprietar
4. Documentele justificative se completeazã cu stilou sau pix
5. Nu se admit corectãri în documentele bãneºti de casã ºi bancare
BIZPRO-Moldova
!!
6. Nu sunt admise corectãri nestipulate în documentele justificative ºi în registrele

contabile. Corectarea greºelii trebuie sã fie confirmatã documentar prin semnãtura
persoanelor care semneazã documentul, cu indicarea datei corectãrii
7. Responsabilitatea pentru întocmirea la timp ºi pentru autentificarea datelor incluse
în ele o poartã persoanele care întocmesc ºi semneazã aceste documente
8. Pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor contabile implicã
reconstituirea acestora în termen de 2 luni de la constatarea faptului respectiv
9. Unele documente justificative sunt deosebite, se tipãresc ºi se procurã în instituþiile
abilitate de stat ºi se þine o evidenþã strictã de utilizare a lor (facturile fiscale,
scrisoarea de transport, bonul de platã etc.).
Documentele justificative se utilizeazã pentru:
sistematizarea operaþiilor economice înfãptuite
alcãtuirea rapoartelor financiare
alcãtuirea declaraþiilor fiscale
confirmarea juridicã a operaþiei înfãptuite.
Documentele justificative sunt pãstrate în conformitate cu termenii stabiliþi de legislaþia
cu privire la arhivã.
2.3 Formele de evidenþã contabilã ºi registrele contabile
Agenþii economici sunt obligaþi sã þinã contabilitatea în conformitate cu prevederile
Legii Contabilitãþii, cu Standardele Naþionale de Contabilitate ºi cu politica de contabilitate
acceptatã.
Cumularea, sistematizarea ºi prelucrarea informaþiei din documentele primare se
efectueazã în registrele contabile.
Modalitãþile de þinere a evidenþei contabile în cadrul unui agent economic
al micului business
Criteriile de þinere a contabilitãþii de cãtre agenþii economici ai micului business:
Ø Se stabilesc - pentru agenþii economici, avocaþii ºi notarii a cãror activitate este
bazatã pe munca individualã a membrilor unei familii, iar numãrul mediu anual de
angajaþi atraºi din exterior nu va depãºi numãrul mediu anual al acestor membri,
care vor þine contabilitatea în partidã simplã - limitele urmãtorilor indicatori:
- Volumul anual al vânzãrilor nete (veniturilor din vânzãri) nu va depãºi limita de
1 000 000 lei inclusiv
- Valoarea totalã de bilanþ a mijloacelor fixe nu va depãºi limita de 350 000 lei
inclusiv.
Ø Se stabilesc - pentru agenþii economici, avocaþii ºi notarii care vor þine contabilitatea
conform sistemului simplificat al partidei duble - limitele urmãtoarelor indicatori:
- Numãrul mediu anual de angajaþi nu va depãºi 30 de persoane
- Volumul anual al vânzãrilor nete (veniturilor din vânzãri) va constitui pânã la
3 000 000 lei inclusiv
- Valoarea totalã a bilanþului nu va depãºi limita de 3 000 000 lei inclusiv.
BIZPRO-Moldova
!"
35
Ø Agenþii economici, avocaþii ºi notarii, inclusiv gospodãriile þãrãneºti (de fermieri) a
cãror activitate este bazatã pe munca individualã a membrilor unei familii, iar
numãrul mediu anual de angajaþi atraºi din exterior nu va depãºi numãrul mediu
anual al acestor membri (care îndeplinesc condiþiile specificate la punctul 1 al
prezentei hotãrâri) vor þine contabilitatea în partidã simplã în conformitate cu regulile
stabilite de Standardul Naþional de Contabilitate 62 Contabilitatea în partidã
simplã, vor întocmi ºi prezenta rapoarte statistice potrivit formularelor aprobate
de Departamentul Statisticã ºi Sociologie.
Ø Agenþii economici, avocaþii ºi notarii care întrunesc condiþiile specificate la punctul
2 la hotãrârea nr. 170 172 (1055-1057) din 14.11.2002, vor aplica sistemul
simplificat al partidei duble ºi la þinerea contabilitãþii vor utiliza:
- Standardele Naþionale de Contabilitate aprobate de Ministerul Finanþelor
- Planul de conturi contabile simplificat
- Formulare, registre contabile ºi rapoarte financiare recomandate de Standardul
Naþional de Contabilitate 4 Particularitãþile contabilitãþii la întreprinderile micului
business.
Ø Agenþii economici, avocaþii ºi notarii care nu cad sub incidenþa punctelor 1-3 ale
hotãrârii nr. 170 172 (1 055-1 057) din 14.11.2002, vor utiliza sistemul complet
al partidei duble în evidenþe contabilã ºi se vor aplica regulile prevãzute de
Standardele Naþionale de Contabilitate ºi Planul de conturi contabile al activitãþii
economico financiare a întreprinderilor, aprobate de Ministerul Finanþelor.
Ø Nu se considerã agenþi ai micului business ºi vor utiliza pentru þinerea contabilitãþii
doar sistemul complet al partidei duble:
- Întreprinderile aprobate de Ministerul Finanþelor care deþin o poziþie dominantã
pe piaþã
- Întreprinderile în al cãror capital social cota acþionarilor (fondatorilor) care nu
sunt agenþi ai micului business, depãºeºte 35%
- Întreprinderile producãtoare ºi importatoare de mãrfuri supuse accizelor;
companiile fiduciare ºi de asigurãri
- Fondurile de investiþii
- Bãncile ºi alte instituþii financiare
- Întreprinderile de schimb valutar ºi lombardurile
- Întreprinderile din domeniul jocurilor de noroc
- Fondurile nestatale de pensii
- Participanþii profesioniºti la piaþa valorilor mobiliare.
Ø Se stabileºte cã drept dovadã de îndeplinire / neîndeplinire a condiþiilor prevãzute
în Hotãrârea cu privire la criteriile de þinere a contabilitãþii de cãtre unele categorii
de agenþi economici nr. 1 687 din 13 decembrie 2002, servesc datele rapoartelor
financiare anuale pe ultimii doi ani consecutivi la data încheierii perioadei de
gestiune (31 decembrie).
Ø Agenþii economici, avocaþii ºi notarii începãtori vor fi raportaþi, în temeiul condiþiilor
Hotãrârii în cauzã, la una din categoriile de þinere a contabilitãþii în conformitate
cu datele din planul de afaceri al întreprinderii nou-create.
BIZPRO-Moldova
!#
În dependenþã de cerinþele legale, numãrul ºi formele registrelor contabile depinde de

forma de evidenþã contabilã acceptatã.
În prezent, sunt stabilite trei forme de þinere a evidenþei contabile:
Sistemul complet al partidei duble
Sistemul simplificat al partidei duble
Contabilitatea în partida simplã.
Organizarea evidenþei contabile este reglementatã prin:
Legea contabilitãþii
Hotãrârea Guvernului cu privire la criteriile de þinere a contabilitãþii de cãtre unele
categorii de agenþi economici
SNC nr. 4 Particularitãþile contabilitãþii la întreprinderile micului business
SNC nr. 62 Contabilitatea în partida simplã.
Sistemul simplificat al partidei duble
Sistemul simplificat al partidei duble sistem contabil care prevede utilizarea
variantelor simplificate ale Planului de conturi contabile, formularelor de registre contabile
ºi rapoarte financiare.
În cazul aplicãrii sistemului contabil simplificat întreprinderea:
a Elaboreazã ºi utilizeazã Planul de conturi contabile simplificat
a Utilizeazã formulare de registre contabile, recomandate de S.N.C.4 Particularitãþile
contabilitãþii la întreprinderile micului business
a Întocmeºte rapoarte financiare în volumul ºi conform formularelor prevãzute de
S.N.C.4 Particularitãþile contabilitãþii la întreprinderile micului business.
Agenþii economici pot utiliza pentru þinerea contabilitãþii sistemul simplificat
al partidei duble dacã îndeplinesc urmãtoarele cerinþe:
a) numãrul mediu anual de angajaþi nu va depãºi 30 de persoane
b) volumul anual al vânzãrilor nete (venituri din vânzãri) va constitui pânã
la 3 000 000 lei
c) valoarea totalã a bilanþului nu va depãºi limita de 3 000 000 lei.
Pentru categoria de întreprinzãtori ce îndeplinesc cerinþele enumerate, legislaþia
prevede utilizarea unui sistem contabil simplificat, care prevede utilizarea variantelor
simplificate ale:
Planului de conturi
Formularelor de registre contabile
Rapoartelor financiare.
Mecanismul de utilizare a sistemului contabil simplificat este descris în SNC 4
Particularitãþile contabilitãþii la întreprinderile micului business.
Evidenþa contabilã poate fi þinutã
a) într-un singur registru
b) în mai multe registre.
BIZPRO-Moldova
!$
37
Agenþii economici sunt în drept a þine evidenþa contabilã într-un singur registru, dacã
activitatea desfãºuratã
nu necesitã stocuri mari de resurse materiale
contabilitatea creanþelor ºi angajamentelor constituie un numãr redus de agenþi
procesul de fabricare ºi vânzare a producþiei se încheie în cursul lunii de gestiune.
Acest registru poartã denumirea de Registru jurnal de evidenþã a operaþiilor
economice. Registrul reprezintã un borderou de evidenþã analiticã ºi sinteticã în baza
cãruia se determinã:
soldurile activelor, ale capitalului propriu ºi ale datoriilor
sumele veniturilor, cheltuielilor ºi rezultatele activitãþii întreprinderii la o datã
concretã.
În Registru se înscriu toate conturile contabile utilizate de întreprindere, fapt ce permite
þinerea evidenþei contabile a tuturor operaþiilor economice înfãptuite de agentul economic.
Registrul poate fi deschis pe o lunã de zile, pe un trimestru sau pe un an de gestiune în
dependenþã de numãrul operaþiilor economice înfãptuite. Registrul se deschide prin
înscrierea sumei soldurilor la începutul activitãþii (lunii curente) pe fiecare cont sintetic.
Apoi în coloana Conþinutul operaþiei se înscrie luna ºi toate operaþiile economice
efectuate în cursul acestei luni în ordine cronologicã în baza fiecãrui document
primar.
Fiecare operaþie se reflectã în Registru prin metoda dublei înregistrãrii: concomitent
în coloanele Debit ºi Credit ale conturilor contabile respective.
Dupã calcularea rulajelor pe luna debitoare ºi creditoare ale conturilor, se determinã
soldul pentru fiecare cont la ultima zi a lunii curente. În baza soldurilor conturilor, se
completeazã Bilanþul contabil ºi Raportul privind rezultatele financiare ale întreprinderii.
Utilizarea Borderourilor de evidenþã a operaþiilor economice în sistemul simplificat
al partidei duble
Agenþii economici utilizeazã forma de evidenþã contabilã simplificatã cu utilizarea mai
multor registre care, în procesul activitãþii desfãºurate:
au stocuri considerabile de materiale, mãrfuri ºi produse
au mari cheltuieli materiale ºi de muncã
efectueazã decontãri cu debitorii ºi creditorii în special prin intermediul contului
bancar.
Pentru þinerea evidenþei contabile, se vor utiliza urmãtoarele registre:
Ø Borderoul de evidenþã a activelor pe termen lung ºi a uzurii (amortizãrii) acestora
formularul nr. S-2 (anexa 3)
Ø Borderoul de evidenþã a consumurilor ºi cheltuielilor formularul nr. S-5 (anexa 4)
Ø Borderoul de evidenþã a mijloacelor bãneºti ºi investiþiilor formularul nr. S-6
(anexa 5)
Ø Borderoul de evidenþã a decontãrilor cu cumpãrãtorii ºi alþi debitori formularul
nr. S-7 (anexa 6)
BIZPRO-Moldova
!%
Ø Borderoul de evidenþã a capitalului propriu formularul nr. S-8 (anexa 7)

Ø Borderoul de evidenþã a decontãrilor cu furnizorii formularul nr. S-9 (anexa 8)
Ø Borderoul de evidenþã a retribuþiilor formularul nr. B-10 (anexa 9)
Ø Borderoul de evidenþã a decontãrilor cu bugetul formularul nr. S-11 (anexa 10)
Ø Borderoul de evidenþã a decontãrilor cu alþi creditori formularul nr. S-12 (anexa 11)
Ø Borderoul de evidenþã a vânzãrilor ºi rezultatelor financiare formularul nr. S-13
(anexa 12)
Ø Balanþa de verificare (ºah) formularul nr. S-14 (anexa 13)
Ø Balanþa de verificare a conturilor sintetice formularul nr. S-15 (anexa 14).
Fiecare borderou se utilizeazã pentru evidenþa operaþiilor pe un cont sau o grupã
de conturi contabile. Suma fiecãrei operaþii se reflectã concomitent în douã borderouri:
în primul borderou în debitul contului, în al doilea borderou în creditul contului
respectiv. Generalizarea rulajelor lunare reflectate în Borderouri se efectueazã în Balanþa
de verificare.
În baza datelor din Balanþa de verificare se întocmesc "Bilanþul contabil" ºi Raportul
privind rezultatele financiare ale întreprinderii.
Planul de conturi contabile simplificat
Planul de conturi contabile simplificat este un nomenclator de conturi stabilit de
întreprinderea micului business în condiþiile aplicãrii sistemului contabil simplificat pentru
contabilizarea activelor, capitalului propriu, datoriilor, veniturilor, cheltuielilor ºi rezultatelor
activitãþii.
Planul de conturi simplificat este elaborat de fiecare întreprindere de sine stãtãtor
în baza planului de conturi contabile al activitãþii economicofinanciare a întreprinderilor,
aprobat prin ordinul Ministerului Finanþelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25 decembrie
1997 ºi reflectat în politica sa de contabilitate pe anul de gestiune.
Contabilitatea în partida simplã
Agenþii economici pot utiliza pentru þinerea contabilitãþii partida simplã,
dacã îndeplinesc urmãtoarele cerinþe legale:
a) activitatea lor este bazatã pe munca individualã a membrilor unei familii
b) numãrul mediu anual de angajaþi atraºi din exterior nu va depãºi numãrul
mediu anual al acestor membri
c) volumul anual al vânzãrilor nete (veniturilor din vânzãri) nu va depãºi
limita de 1 000 000 lei
d) valoarea totalã de bilanþ a mijloacelor fixe nu va depãºi limita de 350 000
lei.
În cazul aplicãrii sistemului contabil simplificat întreprinzãtorul:
elaboreazã propria politicã de contabilitate
utilizeazã formulare de registre contabile recomandate de SNC 62
întocmeºte rapoarte financiare în volumul ºi conform formularelor prevãzute de
legislaþie.
BIZPRO-Moldova
!&
39
Persoanele fizice întocmesc declaraþia privind veniturile reale obþinute ºi cheltuielile
efectuate. Gospodãriile þãrãneºti prezintã rapoarte financiare în modul stabilit de Guvern.
Datele înscrise în documentele justificative se cumuleazã ºi sistematizeazã în registrele
contabile. Aceste registre pot fi þinute în cãrþi (jurnale) speciale, pe file separate, fixe,
precum ºi pe suport tehnic de informaþie (la calculator).
Þinerea contabilitãþii în partida simplã prevede alcãtuirea unui registru sau câtorva registre
dupã cum urmeazã:
1. Registrul încasãrilor (veniturilor) ºi plãþilor (consumurilor ºi cheltuielilor) (formularul
CPS-1)
2. Borderoul de evidenþã a producþiei proprii (formularul CPS-2)
3. Borderoul de evidenþã a decontãrilor cu debitorii ºi creditorii (formularul CPS-3)
4. Borderoul de evidenþã a mijloacelor fixe ºi a obiectelor de micã valoare ºi scurtã
duratã (formularul CPS-4).
La utilizarea contabilitãþii în partida simplã, întreprinzãtorul e în drept:
sã utilizeze unul sau atâtea registre de câte are nevoie în activitatea
desfãºuratã
sã adapteze din proprie iniþiativã registrele contabile recomandate
sã întocmeascã registrele de evidenþã contabilã suplimentare. În acest
caz, este necesar a se respecta baza metodologicã unicã a contabilitãþii
ºi a reflecta complet toate operaþiile economice înfãptuite.
Organizarea contabilitãþii în partida simplã este reglementatã de SNC 62 "Contabilitatea
în partida simplã.
În standardul nominalizat, sunt incluse:
a) detalii privind alcãtuirea, utilizarea
documentelor justificative
registrelor contabile
b) indicaþii privind:
constatarea ºi evidenþa activelor pe termen lung (evaluarea iniþialã, calcularea
uzurii etc.)
constatarea ºi evidenþa stocurilor de mãrfuri ºi materiale
constatarea ºi evidenþa producþiei proprii
modul de contabilizare a operaþiunilor economice (contabilizarea plãþilor,
cheltuielilor, încasãrilor, veniturilor)
constatarea veniturilor membrilor familiei
evidenþa impozitelor
inventarierea etc.
Sistemul contabil complet
Sistemul contabil complet sistem contabil care prevede utilizarea Planului de
conturi contabile unice, formularelor de registre contabile ºi rapoarte financiare prevãzute
pentru agenþii economici care, în conformitate cu legislaþia în vigoare, nu se încadreazã
în categoria de agenþi ai micului business.
BIZPRO-Moldova
!'
În cazul aplicãrii sistemului contabil complet, întreprinderea þine contabilitatea în acelaºi

mod ca ºi agenþii economici care, în conformitate cu legislaþia în vigoare, nu se raporteazã
la micul business. În acest caz întreprinderea trebuie:
Ø sã aplice Planul de conturi contabile al activitãþii economico-financiare a
întreprinderilor, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanþelor al Republicii Moldova
nr. 174, din 25 decembrie 1997 ºi intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 1998
Ø sã utilizeze formularele registrelor contabile recomandate pentru agenþii economici
care nu se raporteazã la micul business
Ø sã întocmeascã rapoartele financiare în volumul ºi conform formularelor-tip
prevãzute de S.N.C. 5 Prezentarea rapoartelor financiare ºi S.N.C. 7 Raportul
privind fluxul mijloacelor bãneºti, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanþelor al
Republicii Moldova nr. 174, din 25 decembrie 1997 ºi intrate în vigoare la 1 ianuarie
1998.
Patenta de întreprinzãtor
Cei ce activeazã în baza patentei de întreprinzãtor (Legea Republicii Moldova cu
privire la patenta de întreprinzãtor nr. 93-XIV din 15.07.98, cu modificãrile survenite),
articolul 3 (3), desfãºoarã activitatea de întreprinzãtor fãrã înregistrarea de stat a titularului
acesteia ºi nu este necesarã licenþa. Asupra titularului patentei nu se extind cerinþele
privind prezentarea dãrilor de seamã financiare ºi statistice, þinerea evidenþei contabile
ºi financiare, efectuarea operaþiilor de casã ºi decontãrilor, precum ºi prevederile art.
90 din Codului Fiscal, privind reþinerea a 5% de la sursa de platã pentru serviciile stipulate
în articolul dat.
Conform articolul 12 din Legea Republicii Moldova cu privire la patenta de
întreprinzãtor, impunerea fiscalã a titularului patentei se efectueazã sub formã de taxã
pentru patentã, care include impozitul pe venit, impozitul pentru folosirea resurselor
naturale, taxa pentru amplasarea unitãþilor comerciale, taxa pentru amenajarea
teritoriului, taxa pentru dreptul de a presta servicii la transportarea cãlãtorilor, precum ºi
defalcãrile în bugetul asigurãrilor sociale de stat.
2.4 Rapoartele financiare de bazã
Evidenþa contabilã furnizeazã informaþii despre starea ºi schimbarea situaþiei
patrimoniale ºi financiare a întreprinderii.
Scopul ei constã în calcularea rezultatelor financiare ºi întocmirea rapoartelor
financiare (dãrilor de seamã).
La ora actualã, sunt prevãzute 4 forme de bazã de rapoarte financiare trimestriale
ºi anuale:
Ø bilanþul contabil
Ø raportul privind rezultatele financiare
Ø raportul privind fluxul mijloacelor bãneºti
Ø raportul privind fluxul capitalului propriu.
Bilanþul contabil
Bilanþul contabil reprezintã un raport financiar - un procedeu al metodei
contabilitãþii de reflectare, generalizare ºi grupare ordonatã, în formã
valoricã, la o anumitã datã, a activelor ºi pasivelor întreprinderii.
BIZPRO-Moldova
"
41
Conform SNC, bilanþul contabil se întocmeºte în ultima zi a perioadei de gestiune
(trimestru, an).
Particularitatea bilanþului contabil constã în identitatea (egalitatea) totalurilor valorice
ale activului ºi pasivului conform principiului dublei înregistrãri.
Structura bilanþului contabil
Bilanþul contabil la data __________________
În Republica Moldova, întreprinderile întocmesc bilanþul contabil dupã o formã

unicã sau tip, aprobatã de cãtre Ministerul Finanþelor. În aceastã formã, elementele de
activ ºi pasiv sunt grupate în subcapitole, iar ultimele, în capitole. Bilanþul include 5
capitole, din care I, II caracterizeazã activele întreprinderii, iar III, IV, V pasivele
întreprinderii (anexa 1).
Exemplul 1
Operaþiile (tranzacþiile) economice
Pe parcursul activitãþii ordinare a unui agent economic al micului business, au loc
operaþii economice care se înregistreazã în contabilitate conform principiului dublei
înregistrãri în partidã dublã, adicã, în debitul unui cont ºi în creditul altui cont cu aceeaºi
sumã valoricã.
De exemplu: S-au procurat mãrfuri de la furnizori, în sumã de 20 000 lei. Momentul
efectuãrii tranzacþiei nu corespunde cu momentul plãþii mijloacelor bãneºti pentru aceastã
tranzacþie.
În rezultatul acestei operaþii:
a S-au mãrit stocurile de mãrfuri ale agentului economic cu 20 000 lei
a S-au mãrit datoriile faþã de furnizorii de mãrfuri cu 20 000 lei.
Exemplul 2
Contul contabil
Contul contabil reprezintã un procedeu de înregistrare curentã, grupare ordonatã
ºi control operativ al existenþei ºi miºcãrii activelor ºi pasivelor întreprinderii, într-o
perioadã de gestiune (lunã, trimestru)
Se deosebesc:
a Conturi de activ
a Conturi de pasiv.
Elementele structurale ale contului
Fiecare cont are urmãtoarele elemente structurale:
BIZPRO-Moldova
"
Ø Titlul sau denumirea contului

Ø Partea debitoare
Ø Partea creditoare
Ø Rulajul debitor
Ø Rulajul creditor
Ø Soldul iniþial
Ø Soldul final.
Structura contului de activ
Si, soldul iniþial, reflectã

Dt 217 Mãrfuri Ct existenþa valoricã a
elementului patrimonial la
Si 0 începutul perioadei de
gestiune (începutul lunii)
1) 20 000
Rdt, rulajul debitor, reprezin-
Rdt 20 000 Rct 0 tã suma totalã a operaþiilor
economice reflectate în debi-
Sf 20 000 tul contului ce duc la majo-
rarea elementului patrimonial
Rct, rulajul creditor, reprezintã suma totalã a operaþiunilor economice reflectate în creditul
contului ce duc la micºorarea valoricã a elementului patrimonial
Sf, soldul final, reflectã mãrimea valoricã a elementului patrimonial la sfârºitul perioadei
de gestiune (sfârºitul lunii).
Sf se calculeazã dupã relaþia: Sf = Si + Rdt Rct.
Structura contului de pasiv
Si, soldul iniþial, reflectã

Dt 521 Datorii privind facturile comerciale Ct
existenþa valoricã a
elementului patrimonial la
Si 0 începutul perioadei de
gestiune (începutul lunii)
1) 20 000
Rdt, rulajul debitor, reprezintã
Rdt 0 Rct 20 000 suma totalã a operaþiunilor
economice reflectate în
Sf 20 000 debitul contului ce duc la
micºorarea valoricã a ele-
mentului patrimonial
Rct, rulajul creditor, reprezintã suma totalã a operaþiilor economice reflectate în creditul
contului ce duc la majorarea elementului patrimonial
Sf, soldul final, reflectã mãrimea valoricã a elementului patrimonial la sfârºitul perioadei
de gestiune (sfârºitul lunii).
Sf se calculeazã dupã relaþia: Sf = Si + Rct Rdt.
BIZPRO-Moldova
"
43
Exemplu 3, 4
Interrelaþia conturilor contabile cu bilanþul contabil
Existã patru tipuri de modificãri bilanþiere în rezultatul influenþei tranzacþiilor
economice:
A = P (activul este egal cu pasivul)
X operaþie, tranzacþie economicã
A + x x = P modificarea internã sau de structurã
A = P + x x modificare internã sau de structurã
A + x = P + x modificare externã sau de volum
A x = P x modificare externã sau de volum.
În procesul activitãþii economice, activele ºi pasivele întreprinderii sunt supuse unor
numeroase ºi variate modificãri, provocate sub influenþa operaþiilor economice.
Fiecare operaþie economicã afecteazã cel puþin 2 posturi de bilanþ, dar niciodatã nu
încalcã identitatea activului ºi pasivului.
În dependenþã de modul de influenþã asupra bilanþului se deosebesc 4 tipuri de operaþii
economice. Examinãm tipurile de operaþii în baza unui exemplu concret.
Tabelul 9
Bilanþ
simplificat, redus ºi încheiat la 31.12.2002
Prima grupã de operaþii afecteazã numai activele întreprinderii. Ca rezultat, un post de

activ creºte, iar altul scade cu una ºi aceeaºi sumã valoricã. Dar totalul activului nu se
schimbã ºi identitatea bilanþierã se menþine.
Prima grupã poate fi prezentatã prin relaþia: A + x x = P
De exemplu: Din contul de decontare s-au transferat în casã 1 200 lei. În urma acestei
operaþii, postul de activ - casa s-a majorat cu 1 200 lei, iar postul de activ - contul de
decontare a scãzut cu 1 200 lei.
Tabelul 10
BIZPRO-Moldova
"!
A doua grupã de operaþii produce modificãri numai în componenþa pasivului. Adicã,

un post de pasiv creºte, iar altul scade cu una ºi aceeaºi sumã valoricã. Totalul pasivului
nu se schimbã, deci, echilibrul bilanþier dintre A ºi P se pãstreazã. Aceastã grupã de
operaþii poate fi prezentatã prin relaþia: A = P + y y
De exemplu: În baza profitului nerepartizat, s-a creat o rezervã prevãzutã de statut în
valoare de 2 200 lei. În rezultatul acestei operaþii, postul de pasiv - profit nerepartizat
scade, iar postul de pasiv - rezerve prevãzute de statut creºte cu aceeaºi sumã valoricã
respectiv 2 200 lei. Bilanþul dupã aceastã modificare va fi prezentat astfel:
Tabelul 11
A treia grupã de operare include operaþiile care duc la creºterea concomitentã cu

aceeaºi sumã a unui post de A ºi altui de P. Dupã aceste operaþii totalurile activului ºi
pasivului cresc cu una ºi aceeaºi sumã, însã identitatea între ele se pãstreazã.
A+z=P+z
De exemplu: S-au primit de la furnizori materiale în sumã de 2 600 lei. Postul de activ -
materiale creºte cu 2 600 lei, concomitent cu majorarea datoriilor faþã de furnizori cu
una ºi aceeaºi sumã valoricã. Totalul activului ºi pasivului se mãresc cu 2 600 lei, dar
egalitatea dintre ele se pãstreazã.
Tabelul 12
A patra grupã reprezintã operaþiile care produc descreºterea activului ºi pasivului

cu una ºi aceeaºi sumã. Dar ºi dupã aceste operaþii egalitatea bilanþierã se pãstreazã.
Av=Pv
BIZPRO-Moldova
""
45
De exemplu: Din contul de decontare se achitã datoria faþã de furnizor cu 1 800 lei.
Postul de activ - cont de decontare scade cu 1 800 lei, iar postul de pasiv - datorii faþã
de furnizori scade cu aceeaºi sumã valoricã.
Tabelul 13
Modificãrile interne se mai numesc modificãri de structurã, iar modificãrile externe

modificãri de volum.
Tabelul 14
Registrul de înregistrãri cronologice a tranzacþiilor economice pe o anumitã
perioadã de timp
_______________________
denumirea întreprinderii
Registrul jurnal de evidenþã a operaþiilor economice pe _________ 200_
Agenþii economici care activeazã ca persoane fizice ºi persoane juridice, care ºi-au
ales þinerea evidenþei contabile în partidã simplã, conform S.N.C. 62 Contabilitatea în
partidã dublã, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2003, sunt obligaþi sã-ºi înregistreze toate
tranzacþiile economice în registre prezentate.
S.N.C. 62 Contabilitatea în partidã dublã se extinde asupra tuturor persoanelor juridice
ºi fizice care desfãºoarã activitate de întreprinzãtor, asupra organizaþiilor necomerciale,
avocaþilor ºi notarilor care þin contabilitatea în partidã simplã în conformitate cu legislaþia
Republicii Moldova, indiferent de apartenenþa lor de ramurã, tipul de proprietate, forma
juridicã ºi de organizare.
De exemplu:
Cazul 1 În baza facturii de expediþie AA nr. 012485, ÎI Mobilex (agentul economic
este neplãtitor de TVA) s-au livrat mãrfuri cumpãrãtorului SRL Vega în valoare de 12 450
lei. Momentul livrãrii nu coincide cu momentul încasãrii mijloacelor bãneºti. S-au livrat
mãrfurile pe data de 12.02.03, iar mijloacele bãneºti au fost încasate la data de 10.03.03.
Cazul 2 În baza facturii de expediþie BJ nr. 013636, ÎI Mobilex (agentul economic
este neplãtitor de TVA) a procurat un birou de oficiu în valoare de 1 450 lei de la SRL
Romaniþa. Momentul procurãrii biroului nu coincide cu momentul plãþii mijloacelor bãneºti.
Data procurãrii biroului 20.02.03, iar data transferãrii mijloacelor bãneºti 26.03.03.
BIZPRO-Moldova
"#
BIZPRO-Moldova
"$
47
BIZPRO-Moldova
"%
BIZPRO-Moldova
"&
49
BIZPRO-Moldova
"'
Recapitulare
Gestionarea corectã a patrimoniului unui agent economic al micului business,
depinde, în mare mãsurã, de organizarea corectã a evidenþei afacerii sale. Fiecare
tranzacþie economicã trebuie sã fie gestionatã ºi înregistratã corect în baza documentelor
justificative, ca sã se poatã lua ulterior decizii obiective, referitoare la activitatea
economico-financiarã ordinarã ºi sã se poatã face prognoze referitoare la activitatea
ulterioarã a agentului economic al micului business.
În ghidul propus spre lecturã, un rol important se acordã modalitãþii de înregistrare a
fenomenelor ºi operaþiilor economice de la documentele primare pânã la documentele
centralizatoare ºi rapoartele financiare.

Exemplul 1. De întocmit bilanþul contabil ºi de indicat tipul modificãrilor din
bilanþ, conform urmãtoarelor date:
Tabelul 15
Date iniþiale
(lei)
1. Active nemateriale 35 000
2. Amortizarea activelor nemateriale 10 000
3. Mijloace fixe 1 500 000
4. Uzura mijloacelor fixe 200 000
5. Casa 2 000
6. Cont de decontare 100 000
7. Avansuri acordate pe termen scurt 40 000
8. Producþie în curs de execuþie 75 000
9. Capital statutar 1 312 000
10. Rezervele prevãzute de legislaþiei 70 000
11. Creanþe pe termen scurt privind facturile comerciale
(creanþele cumpãrãtorilor) 65 000
12. Credite primite pe termen scurt 80 000
13. Datorii faþã de personal privind remunerarea muncii 120 000
14. Datorii faþã de furnizori 25 000
Exemplul 2. Se cere sã se contabilizeze ºi analizeze urmãtoarele operaþii

economice:
BIZPRO-Moldova
#
51
Tabelul 16
Operaþiile economice efectuate în perioada ______________
Exemplul 3
Sã se întocmeascã contul de activ al elementului patrimonial Mijloace fixe ºi sã
se determine soldul final la sfârºitul perioadei de gestiune analizate, cunoscând
urmãtoarele informaþii:
a Soldul la începutul lunii decembrie (valoarea de bilanþ a mijloacelor fixe) constituia
20 680 lei
a S-au procurat mijloace fixe de la furnizor în valoare de 410 320 lei
a Au fost scoase din funcþiune, ca rezultat al uzurii complete, mijloace fixe în valoare
de 10 440 lei
a Au fost depistate ca lipsã, în urma inventarierii, mijloace fixe în valoare de 5 160 lei
a S-au importat mijloace fixe de la furnizorii strãini în valoare de 28 195 lei.
Exemplul 4
Sã se întocmeascã contul de pasiv Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale (datoriile faþã de furnizori ale agentului economic) ºi sã se calculeze soldul
final al elementului patrimonial la sfârºitul perioadei de gestiune analizate, cunoscând
urmãtoarele informaþii:
a Soldul iniþial la începutul lunii decembrie este de 18 620 lei
a De la furnizor s-au procurat echipamente de producþie în valoare de 20 780 lei
a S-au achitat datoriile faþã de furnizori din contul de decontare în valoare de 31 400 lei
a De la furnizori au fost achiziþionate mãrfuri în valoare de 45 610 lei
a Au fost achitate facturile furnizorilor prin intermediul contului valutar 53 000 lei.
BIZPRO-Moldova
#
CAPITOLUL III IMPOZITAREA MICULUI BUSINESS

Impozitarea micului business: modalitatea de calculare corectã, achitare la
timp ºi neadmitere a supraplãþii impozitelor ºi taxelor
Obiective
a a familiriza antreprenorii începãtori cu documentele normative de bazã referitoare
la impozitarea antreprenoriatului mic
a a face o schiþã generalã despre sistemul fiscal al Republicii Moldova
a ai învãþa pe reprezentanþii antreprenoriatului mic calcularea corectã ºi achitarea
la timp a impozitelor
a ai familiariza cu privilegiile fiscale ºi modul de primire a acestora
a a influenþa formarea unei atitudini conºtiincioase a antreprenorilor începãtori fatã
de plata impozitelor.
3.1 Bazele impozitãrii micului business

"Pentru cei ce ce le achitã, impozitele
sunt nu semnul sclaviei, ci al libertãþii."
Adam Smith
Ce trebuie sã ºtie un întreprinzãtor începãtor despre impozite
Fiecare întreprinzãtor începãtor, inevitabil, va avea de a face cu procedura de
achitare a impozitelor. Impozitele reprezintã o sursã principalã de venit a bugetului
oricãrui stat. Achitarea la timp ºi în totalitate în buget, asigurã în mare mãsurã capacitatea
statului de a-ºi executa principalele douã funcþii:
a asigurarea securitãþii statului ºi a cetãþenilor sãi
a realizarea celor mai importante programe sociale.
Perceperea eficientã a impozitelor este posibilã numai în urma realizãrii întrunirii de
bazã:
Ø Sistemul fiscal trebuie sã fie proiectat în aºa fel încât impozitele sã nu-l
"stranguleze" pe întreprinzãtor
Ø Contribuabilii trebuie sã simtã feedback-ul (mesajul de rãspuns) în urma achitãrii
impozitelor sub forma protecþiei vieþii lor ca simpli cetãþeni, a proprietãþii ºi a
businessului lor
Ø Contribuabilii trebuie sã fie conºtienþi de inevitabilitatea penalitãþilor în urma
neachitãrii impozitelor.
Prezenþa factorilor susmenþionaþi în sistemul fiscal al statului asigurã eficienþa perceperii
impozitelor. Întreprinzãtorul începãtor poate sã foloseascã douã abordãri în tratarea
aspectului fiscal al propriului business:
Ø De a se descurca pe cont propriu în problemele principale ale impozitãrii ºi de a
lua toate deciziile în privinþa impozitelor în mod conºtient
BIZPRO-Moldova
#
IMPOZITAREA MICULUI BUSINESS
53
Ø De a implica consultanþii fiscali ºi de a le oferi lor rezolvarea problemelor fiscale.
Ca sã nu ne oprim la avantajele sau dezavantajele ambelor variante de rezolvare a
problemelor fiscale ale businessului, trebuie de menþionat cã varianta a doua va fi
legatã de cheltuieli considerabile. Mai mult decît atât, cunoaºterea bazelor impozitãrii
va oferi întreprinzãtorului posibilitatea comunicãrii eficace cu consultanþii fiscali.
Prezentul compartiment al ghidului este consacrat celor care doresc sã se instruiascã
în problemele principale ale impozitãrii.
O scurtã caracterizare a Codului Fiscal al Republicii Moldova
În fiecare stat funcþioneazã sistemul propriu de impozitare. Bazele sistemului fiscal
al fiecãrui stat se conþin în legislaþia fiscalã.
Legislaþia fiscalã a Republicii Moldova se compune din Codul fiscal ºi din alte acte
normative, adoptate în conformitate cu acesta.
La alte acte normative se referã unele legi, de exemplu Legea Republicii Moldova "Cu
privire la buget pentru anul curent", Legea Republicii Moldova "Cu privire la taxe locale",
Legea Republicii Moldova "Cu pivire la bugetul asigurãrii sociale de stat. Legile adoptate
de cãtre Parlamentul Republicii Moldova se bucurã de o prioritate în comparaþie cu alte
acte normative de un nivel inferior.
La acte normative de nivel inferior se atribuie:
a Hotãrârile Guvernului Republicii Moldova
a Deciziile organelor de guvernãmînt locale pe problemele impozitãrii
a Instrucþiunile Ministerului Finanþelor, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe
lângã Ministerul Finanþelor
a Scrisorile ºi alte explicaþii pe problemele impozitãrii ale Ministerului Finanþelor,
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngã Ministerul Finanþelor
a Actul normativ de bazã pe problemele impozitãrii în Republica Moldova este Codul
fiscal.
Codul fiscal se compune din ºase titluri principale, introduse în diferite perioade de
timp, dar elaborarea Codului nu s-a terminat.
Primul titlu "Dispoziþii generale" a intrat în vigoare la 01.01.1998 ºi conþine
terminologia fiscalã fixã, drepturile ºi obligaþiile contribuabilului ºi organelor fiscale,
denumirea fixã a impozitelor ºi taxelor. O atenþie deosebitã trebuie oferitã articolului 11
al primului titlu "Apãrarea drepturilor ºi intereselor contribuabilului". În articolul dat se
menþioneazã: "Toate îndoielile apãrute la aplicarea legislaþiei fiscale se vor interpreta în
favoarea contribuabilului". Prezentul articol oferã posibilitatea apãrãrii intereselor
contribuabilului în cadrul rezolvãrii litigiilor fiscale în curtea economicã.
Al doilea titlu "Impozitul pe venit" a intrat în vigoare la 01.01.98 ºi conþine
normele fiscale ce caracterizeazã modalitatea calculãrii, declarãrii impozitului pe venit
atât pentru subiecþii activitãþii de întreprinzãtor, cât ºi pentru persoanele fizice cetãþeni.
Al treilea titlu "Taxa pe valoarea adãugatã" în vigoare din 01.07.98 se atribuie
la bugetul impozitului important din punct de vedere a veniturilor. Neþinând cont de
faptul cã anume persoanele fizice cetãþenii sunt contribuabili reali ai TVA, metoda
calculãrii taxei pe valoarea adãugatã se referã la întreprinzãtori. Anume întreprinzãtorii,
în conformitate cu sistemul legislativ stabilit al transferului impozitelor, achitã TVA în buget.
BIZPRO-Moldova
#!
Al patrulea titlu "Accizele" în vigoare din 01.01.2001 se referã la mãrfurile ce nu

reprezintã obiecte de primã necesitate, dar care se bucurã de o cerere sporitã din
partea populaþiei. Acestea sunt: bãuturile spirtoase, berea, þigãrile, carburanþii pentru
mijloacele de transport auto, etc. Accizele se percep din contul consumatorilor, dar
sunt transferate la buget de cãtre producãtorii ºi importatorii de mãrfuri supuse accizelor.
Al cincilea titlu "Administrarea fiscalã" în vigoare din 01.07.2002 conþine
informaþia despre organele fiscale, drepturile ºi obligaþiile lor în privinþa controlului fiscal
ºi în cazul încãlcãrii de cãtre contribuabil a legislaþiei fiscale.
Al ºaselea titlu "Impozitul pe bunurile imobiliare" se introduce în mod treptat:
parþial din 01.01.2001 ºi parþial din 01.01.2004. În prezentul titlu sunt abordate problemele
calculãrii ºi achitãrii impozitelor locale la proprietate ºi proprietatea funciarã.
În proces de elaborare se aflã Titlul al ºaptelea al Codului fiscal "Taxe locale".
La ora actualã, pânã la intrarea în vigoare a titlului ºapte al Codului fiscal, perceperea
impozitelor locale se efectueazã în conformitate cu Legea Republicii Moldova "Cu privire
la taxe locale".
Tipurile fixe ale impozitelor existente în Republica Moldova
Contactul nemijlocit al contribuabilului cu organele fiscale apare deja în perioada
înregistrãrii lui la Camera Înregistrãrii de Stat. Procedura înregistrãrii unei întreprinderi
prevede înregistrarea ei în cadrul organelor fiscale. Întreprinderii i se atribuie codul de
identitate de stat sau codul fiscal ºi informaþia datã se înscrie în Registrul fiscal de stat.
Pentru a li se atribui codul fiscal, întreprinzãtorii se adreseazã la Inspectoratul Fiscal de
Stat Teritorial ºi prezintã o cerere pe un formular tipizat, aprobat de Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat.
Dupã înregistrarea activitãþii de întreprinzãtor, este necesar sã faceþi cunoºtinþa cu
Lista impozitelor ºi taxelor existente în republicã ºi sã determinaþi care din ele se referã
la întreprinderea dumneavoastrã. Astfel, trebuie sã faceþi cunoºtinþã cu tipurile dãrilor
de seamã fiscale, termenii prezentãrii lor ºi termenii achitãrii impozitelor în buget.
Problemele menþionate vor fi abordate mai jos, în privinþa fiecãrui impozit.
Toate impozitele existente în Republica Moldova ºi indicate în articolul 6 al primului titlu
a Codului fiscal reprezintã impozite ºi taxe generale de stat ºi locale.
Sistemul impozitelor ºi taxelor generale de stat include:
1. Impozitul pe venit
2. Taxa pe valoarea adãugatã
3. Accizele
4. Impozitul privat
5. Taxa vamalã
6. Taxele percepute în fondul rutier.
Impozitele ºi taxele generale de stat sunt aprobate de cãtre Parlamentul Republicii
Moldova.
Sistemul impozitelor ºi taxelor locale:
1. Impozitul pe bunurile imobiliare
2. Impozitul pentru folosirea resurselor naturale
BIZPRO-Moldova
#"
55
3. Taxa pentru amenajarea teritoriului
4. Taxa pentru dreptul de a organiza licitaþii locale ºi loterii
5. Taxa hotelierã
6. Taxa pentru amplasarea publicitãþii (reclamei)
7. Taxa pentru dreptul de a aplica simbolica localã
8. Taxa pentru amplasarea unitãþilor comerciale
9. Taxa de piaþã
10. Taxa pentru parcarea autovehiculelor
11. Taxa balnearã
12. Taxa de la posesorii de câini
13. Taxa pentru dreptul de a efectua filmãri cinematografice ºi televizate
14. Taxa pentru trecerea frontierei de stat
15. Taxa pentru dreptul de a vinde în zona vamalã
16. Taxa pentru dreptul de a presta servicii de transportare a cãlãtorilor.
Lista impozitelor ºi taxelor, precum ºi dimensiunile lor maxime se aprobã de cãtre
Parlamentul Republicii Moldova. Organele locale de guvernãmânt, prin Deciziile lor
introduc tipurile concrete ale taxelor locale ºi determinã modul de percepere a acestora
în limitele stabilite de cãtre Parlamentul Republicii Moldova.
În urmãtoarele subcapitole vom detalia problemele ce se referã la modalitatea calculãrii
ºi achitãrii tipurilor fixe de impozite.
3.2 Impozitul pe venit
Cine este contribuabilul impozitului pe venit? Noþiunile de rezident ºi
nerezident
Impozitul pe venit se atribuie la un grup de impozite directe, suma totalã a cãrora
depinde de venit (cu cât mai mare este venitul, cu atât mai mare este ºi impozitul), ºi
este perceput de majoritatea contribuabililor ca un impozit drept.
Contribuabilii impozitului pe venit (subiecþii impunerii) sunt persoanele fizice ºi
juridice care obþin pe parcursul anului fiscal un venit din sursele aflate în Republica
Moldova, precum ºi persoanele juridice ºi fizice rezidente care obþin venitul
investiþional ºi financiar din sursele aflate în afara Republicii Moldova.
Din definiþia subiectului impunerii reiese cã toate persoanele, ce obþin un venit în
Republica Moldova, sunt obligate sã achite impozitul pe el, iar persoanele rezidente în
Republica Moldova, trebuie sã achite impozitul pe veniturile investiþionale ºi financiare
obþinute peste hotare. Astfel, obligaþiile fiscale ale rezidenþilor în Republica Moldova
sunt mai mari în comparaþie cu nerezidenþii.
Reieºind din aceasta, trebuie sã clarificãm urmãtoarele noþiuni: rezidentul Republica
Moldova, veniturile investiþionale ºi financiare.
Rezident este oricare persoana fizicã care:
- are domiciliu permanent în Republica Moldova
- se aflã în Republica Moldova cel puþin 183 de zile pe parcursul anului fiscal.
BIZPRO-Moldova
##
Rezident este oricare persoana juridicã sau întreprindere individualã, sau

gospodãrie þãrãneascã (de fermier), a cãrei activitate este organizatã sau
gestionatã în Republica Moldova, ori amplasamentul de desfãºurare a activitãþii
este Republica Moldova.
La categoria veniturilor investiþionale ºi financiare se atribuie, de exemplu,

veniturile obþinute în urma comercializãrii proprietãþii, de la darea bunurilor în
arendã, veniturile obþinute din investiþiile de capital ºi din investiþiile în activele
financiare.
Venitul impozabil: ce înseamnã aceasta?

Modalitatea calculãrii venitului impozabil
Venitul impozabil este bazã impozabilã, adicã suma la care se aplicã cotele
impozitului pe venit ºi de care depinde suma impozitului pe venit.
Venitul impozabil pentru întreprinderi persoane fizice se calculeazã ca venit brut, cu
excepþia deducerilor ºi scutirilor.
Venitul impozabil pentru întreprinderi persoane juridice se calculeazã ca venit brut cu
excepþia deducerilor.
În venitul brut se includ toate tipurile de venituri, obþinute din activitatea de întreprinzãtor
în conformitate cu articolul 18 al Codului fiscal. De exemplu:
a Venitul obþinut în urma vânzãrii producþiei, a serviciilor prestate
a Venitul obþinut în urma vânzãrii mãrfurilor
a Venitul din chirie (arendã)
a Creºterea de capital
a Venitul obþinut su formã de dobândã º.a.
În venitul brut al subiecþilor activitãþii de întreprinzãtor nu se includ, de exemplu,
urmãtoarele tipuri de venit:
a Dividendele, primite de la subiecþi economici rezidenþi în Republica Moldova
a Averea primitã ca donaþie sau ca moºtenire etc.
Venitul obþinut din creºterea de capital apare în urma activelor de capital. La activele de
capital se atribuie, de exemplu, proprietatea privatã nefolositã în activitatea de
întreprinzãtor (autovehiculul, construcþii, casa), terenurile, acþiunile întreprinderilor etc.
50% din creºterea de capital se supun impozitãrii.
Deduceri Cheltuielile ordinare ºi necesare achitate sau suportate de contribuabil
pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activitãþii de întreprinzãtor.
Trebuie de atras atenþia la definirea deducerilor, întrucât, componenþa deducerilor în
scopul impunerii este determinatã foarte vag în legislaþia fiscalã, acest fapt duce foarte
des la apariþia litigiilor fiscale din cauza diferenþelor de interpretare a deducerilor de
cãtre organele fiscale ºi de contribuabili (agenþii economici).
Cheltuielile ordinare ºi necesare cheltuieli caracteristice pentru desfãºurarea
unui anumit tip de activitate de întreprinzãtor, în lipsa cãrora este imposibilã realizarea
businessului (materie primã, materiale, salarii, cheltuieli pentru publicitate etc.).
BIZPRO-Moldova
#$
57
Cheltuielile suportate sunt cheltuielile ordinare ºi necesare a cãror achitare n-a fost
efectuatã, dar a cãror obligaþie de achitare a apãrut deja.
Deducerea se permite numai în cazul, când cheltuielile sunt aferente activitãþii de
întreprinzãtor. Deducerea cheltuielilor personale în scopul impunerii este interzisã.
În Codul Fiscal existã restricþii ºi limitãri în privinþa deducerilor unor tipuri de cheltuieli.
Astfel, de exemplu, nu se permite deducerea cheltuielilor personale, deducerea sumelor
plãtite la procurarea terenurilor, proprietãþii pe care se calculeazã uzura, deducerea
pierderilor în urma vânzãrii sau schimbului proprietãþii, efectuate în mod direct sau
mijlocit, între persoanele interdependente, deducerea cheltuielilor dacã contribuabilul
nu poate confirma documentar cã aceste cheltuieli au fost suportate, amenzile pentru
încãlcarea legislaþiei fiscale, º.a.
Limitarea deducerilor este prevãzutã pentru urmãtoarele tipuri de cheltuieli:
a Cheltuielile legate de asigurarea persoanelor juridice
a Cheltuielile de deplasare
a Cheltuielile de reprezentare
a Cheltuielile legate de reparaþia mijloacelor fixe
a Donaþii în scopuri filantropice, de sponsorizare.
În afara de aceasta, se stipuleazã un mod special de calculare a uzurii pentru mijloacele
fixe în scopul impunerii.
Tipuri de scutiri existente în Republica Moldova
Scutire suma care se deduce din venitul brut al persoanei fizice rezidentului
Republicii Moldova înaintea impunerii.
Legislaþia fiscalã a Repulicii Moldova prevede urmãtoarele tipuri de scutiri:

- Scutire personalã
- Scutire preferenþialã personalã
- Scutire acordatã soþiei (soþului)
- Scutire pentru persoanele întreþinute.
Fiecare contribuabil (persoanã fizicã-rezidentã) are dreptul la o scutire personalã în
valoare de 3 600 lei anual (2003).
Scutirea preferenþialã personalã are valoare de 10 000 lei anual ºi se atribuie la un
contingent limitat de persoane, determinat de legislaþia fiscalã.
Scutirea acordatã soþului (soþiei), reprezintã dreptul de a transmite scutirea personalã
(3 600 lei anual) soþului, care se aflã în relaþii de cãsãtorie, cu condiþia, cã unul din ei
nu beneficiazã de scutire personalã.
Scutire pentru persoanele întreþinute se oferã fiecãrui contribuabil (persoanã fizicã
rezidentã) în valoarea de 240 lei anual (2003) pentru fiecare persoanã întreþinutã, cu
excepþia invalizilor din copilãrie, pentru care scutirea constituie 3 600 lei anual.
Persoana întreþinutã este persoana care întruneºte toate cerinþele de mai jos:
- este un ascendent sau descendent al contribuabilului
BIZPRO-Moldova
#%
- locuieºte împreunã cu contribuabilul

- este întreþinutã de contribuabil
- are un venit ce nu depãºeºte suma de 1 000 lei anual.
Cotele impozitului pe venit
Pentru persoanele fizice, inclusiv gospodãriile þãrãneºti (de fermier) ºi
întreprinderile individuale:
- 10% din venitul impozabil anual pânã la 12 180 lei;
- 15% din venitul impozabil anual de la 12 180 pânã 16 200 lei;
- 25% din venitul impozabil anual, ce depãºeºte 16 200 lei.
Pentru persoanele juridice: 22% din venitul impozabil anual (art. 15 CF).
Prezenta scarã a impozitului pe venit pentru persoanele fizice reprezintã o progresie
complexã, în conformitate cu care, în timpul calculãrii impozitului pe venit venitul
impozabil este divizat în câteva intervale corespunzãtoare scãrii, ºi venitul care nimereºte
în intervalul dat, se impune dupã cota indicatã.
Modul de calculare a impozitului pe venit pentru întreprinderile mici.
Declaraþiile cu privire la impozitul pe venit.
Metoda calculãrii impozitului pe venit pentru întreprinderile mici în Republica
Moldova este similarã cu metode determinate pentru alte întreprinderi. Adicã, practic
nu existã simplificãri oferite micului business.
În conformitate cu legislaþia fiscalã a Republicii Moldova, pentru toþi subiecþii activitãþii
de întreprinzãtor este stipulatã în mod obligatoriu perfectarea ºi prezentarea Declaraþiei
cu privire la impozitul pe venit. Formularul Declaraþiei cu privire la impozitul pe venit
pentru subiecþii activitãþii de întreprinzãtor se aflã în anexa 5 la titlul dat al ghidului.
În Codul fiscal la problema datã se indicã:
"Sunt obligaþi sã prezinte Declaraþia cu privire la impozitul pe venit:...
persoanele juridice rezidente (societãþi pe acþiuni, societãþi cu rãspundere limitatã, co-
operative, întreprinderi de arendã, întreprinderi de stat ºi municipale, ... asociaþii obºteºti,
...organizaþii religioase, .... organizaþii ale avocaþilor ºi notarilor...
întreprinderile individuale ºi gospodãriile þãrãneºti (de fermier)...".
Termenul prezentãrii Declaraþiei nu mai târziu de 31 martie a anului urmãtor, anului
fiscal de gestiune.
În declaraþie se efectueazã calcularea impozitului pe venit ce urmeazã a fi plãtit în
buget, sau altã denumire obligaþia fiscalã pe impozitul pe venit.
Modul de completare al declaraþiei ºi, respectiv, metoda calculãrii impozitului pe venit
de cãtre subiecþii activitãtii de întreprinzãtor se conþin în Instrucþiunea Ministerului
Finanþelor al Republicii Moldova "Cu privire la calcularea ºi achitarea impozitului pe
venit de cãtre persoanele care realizeazã activitatea de întreprinzãtor".
Schema generalã a calculãrii impozitului pe venit ce urmeazã a fi plãtit în buget în
perioada curentã aratã în felul urmãtor:
- se calculeazã suma venitului impozitabil
BIZPRO-Moldova
#&
59
- luându-se în consideraþie cotele existente; se determinã suma impozitului pe venit
prin înmulþirea venitului impozabil la cotele impozitului pe venit
- Suma obþinutã a impozitului pe venit, se reduce cu suma facilitãþilor impozitul pe
venit achitat în rate ºi impozitul pe venit, reþinut la sursa de platã.
Vom examina schema calculãrii mai detaliat.
În declaraþie venitul impozabil se stabileºte pe calea corectãrilor ( mãririlor, reducerilor)
venitului calculat dupã regulile evidenþei contabile. Aceasta se motiveazã prin faptul,
cã, veniturile ºi cheltuielile calculate în evidenþa contabilã, în conformitate cu
recomandãrile SNEC, nu coincid foarte des cu venitul brut ºi deducerile în scopul
impunerii reglementate de legislaþia fiscalã.
Venitul impozabil = venitul înaintea impunerii plus, minus corectãri asupra veniturilor ºi
asupra cheltuielilor.
De exemplu, în evidenþa contabilã veniturile în urma primirii donaþiilor se iclud în
componenþa veniturilor, dar ele nu intrã în componenþa venitului brut, ºi respectiv, nu se
supun impunerii. În cazul dat, venitul contabil trebuie redus cu suma venitului obþinut în
urma primirii donaþiilor (corectarea spre reducere). Acesta este un exemplu al corectãrii
asupra veniturilor.
Cheltuielile pentru reparaþia mijloacelor fixe închiriate în evidenþa contabilã sunt incluse
în componenþa cheltuielilor, iar în acelaºi timp legislaþia fiscalã interzice deducerea
cheltuielilor indicate. Respectiv, deducerile fiscale trebuie mãrite cu suma cheltuielilor
pentru reparaþia proprietãþii închiriate. Acesta este un exemplu al corectãrii asupra
reducerilor.
Calculat în acest mod, venitul impozabil poate fi redus la valoarea pierderilor fiscale a
anilor precedenþi. Pierderile fiscale ale anilor precedenþi pot fi transferate în pãrþi egale
pe viitorii trei ani.
La suma obþinutã a venitului impozabil se aplicã cotele existente ale impozitului pe
venit, în corespundere cu scara mai sus indicatã pentru persoanele fizice ºi juridice.
Modul de determinare a facilitãþilor la impozitul pe venit va fi examinat mai jos, dar
acum este necesar de detaliat, dupã pãrerea noastrã, problema achitãrii impozitului pe
venit în rate ºi a reþinerii impozitului pe venit la sursa de platã.
Obligaþia achitãrii impozitului pe venit în rate, la întreprinderi care au avut suma
impozitului pe venit mai mare decât 400 de lei.
Achitarea impozitului pe venit în rate trebuie efectuatã nu mai târziu de 31 martie, 30
iunie, 31 decembrie. Suma impozitului pe venit, supusã achitãrii în rate poate fi estimatã
prin urmãtoarele douã modalitãþi:
- ca suma impozitului pe venit, supusã achitãrii pentru anul precedent
- ca suma impozitului pe venit, supusã achitãrii pentru anul curent.
Suma impozitului pe venit, achitatã în rate pe parcursul anului, este supusã trecerii în
cont, adicã se scade din suma impozitului pe venit, calculat din venitul impozabil.
La sursa de platã, impozitul pe venit se reþine de la întreprinderile care oferã urmãtoarele
tipuri de servicii:
BIZPRO-Moldova
#'
- darea în chirie
- servicii de publicitate
- servicii de audit
- servicii de marketing, management consulting, etc.
- servicii de protecþie a persoanelor ºi a proprietãþii
- servicii legate de instalare, exploatare ºi reparaþie a tehnicii de calcul a
echipamentului comunicaþional.
Impozitul pe venit reþinut la sursa de platã, la fel, este supus trecerii în cont ºi se scade
din suma impozitului pe venit, calculat din venitul impozabil.
Vom examina modul de calculare al impozitului pe venit pe exemple concrete (exemplele
1-3) pentru întreprinderea individualã ºi societatea cu rãspundere limitatã.Dupã
rezultatele calculãrii conform exemplului nr.3 trebuie de completat declaraþia cu privire
la impozitul pe venit.
3.3 Taxa pe valoarea adãugatã, accizele
TVA - impozitul neutru pentru întreprinzãtori
Contribuabili ai TVA. Noþiune de plafon de înregistrare.
Oare este avantajos sã fii contribuabil al TVA?
Taxa pe valoarea adãugatã - este un impozit indirect de consum, perceput la

fiecare etapã de producere ºi realizare a producþiei, mãrfurilor, serviciilor, care
este proporþional creºterii valorii (taxei adãugate), la fel ca în cazul importului
mãrfurilor, serviciilor.
Taxa pe valoarea adãugatã - este un impozit comparativ nou, care pentru prima datã a
fost aplicat în þãrile europene din anul 1968. În timpul prezent, practic toate þãrile
europene au introdus taxa pe valoarea adãugatã.
Avantajele principale ale taxei sunt urmãtoarele:
Ø ea asigurã venituri considerabile la buget
Ø ea este denumitã impozitul neutru pentru producãtori, deoarece, contribuabili reali
sunt consumãtorii finali ai producþiei.
Neajunsurile taxei:
Ø mãreºte inflaþia, fiindcã intrã în componenþa preþului
Ø este perceputã în mod negativ de cãtre muncitori, deoarece este un impozit pe consum
Ø are o metodã complexã de calculare
Ø necesitã cheltuieli mari pentru administrare.
Subiecþii impozabili (cotribuabili ai TVA) sunt:

a persoanele juridice ºi fizice care sunt înregistrate sau trebuie sã fie înregistrate
ca contribuabili ai TVA
a persoanele juridice ºi fizice care importã mãrfuri, servicii, cu excepþia persoanelor
fizice care importã mãrfuri de uz sau consum personal, a cãror valoare nu
depãºeºte limita stabilitã în legislaþie.
BIZPRO-Moldova
$
61
Luând în considerare complexitatea calculãrii taxei ºi regula 20/80, în conformitate cu
care, numai 20% din contribuabili asigurã achitarea în buget în proporþie de 80% a
impozitului, întreprinderile mici sunt eliberate de necesitatea achitãrii TVA.
Înregistrarea obligatorie a contribuabililor TVA este prevãzutã pentru întreprinderile ale
cãror livrari impozabile depãºesc plafonul de înregistrare.
Plafonul de înregistrare - reprezintã suma circulaþiei impozabile a întreprinderii, la
atingerea careia întreprinderea trebuie obligatoriu sã fie înregistratã în calitate de
contribuabil al TVA. În conformitate cu legislaþia Moldovei, plafonul de înregistrare din
01.01.2003 este 200 000 lei. El trebuie sã fie atins pe parcursul perioadei de 12 luni
consecutive. Din momentul intrãrii în vigoare a titlului trei al Codului Fiscal (din
01.07.1998) plafonul de înregistrare s-a ridicat de câteva ori - de la 20 000 lei pânã
200 000 lei - adicã de 10 ori. Creºterea plafonului de înregistrare este condiþionatã de
cel puþin douã motive:
- în primul rând valoarea joasã a indicatorului în momentul introducerii
- în al doilea rând de necesitatea luptei cu firmele-fantome.
Al doilea factor a condiþionat anularea înregistrãrii benevole a contribuabililor TVA din
01.01.2003.
Active impozabile sunt:
- livrarea mãrfurilor, serviciilor, de cãtre subiecþii impozabili, reprezentând rezultatul

activitãþii lor de întreprinzãtor în Republica Moldova
- importul mãrfurilor, serviciilor în Republica Moldova, cu excepþia mãrfurilor de uz
sau consum personal importate de persoanele fizice.
Livrarea de mãrfuri este transmiterea dreptului de proprietate asupra mãrfii. În momentul

aflãrii sale în depozit, marfa nu reprezintã obiectul impozabil al TVA. Dar, din momentul
când dreptul de proprietate asupra mãrfii trece la un alt proprietar, ea devine obiect
impozabil.
Baza impozabilã a taxei pe valoarea adãugatã, reprezintã valoarea livrãrii impozabile,
care include valoarea mãrfii (serviciului) cu toate impozitele, în afarã de TVA.
Cotele taxei pe valoarea adãugatã
Cota-standard în mãrime de 20% din valoarea impozabilã a mãrfurilor ºi
serviciilor importate ºi a livrãrilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova.
Cote reduse în mãrime de:
- 8% - la pâine ºi produsele de panificaþie, la lapte ºi produsele lactate
- 5% - la gazele naturale ºi gazele lichefiate, producþia agricolã, livratã de producãtori
- 0% - la mãrfurile (serviciile) pentru export, toate tipurile de transporturi internaþionale
de mãrfuri ºi pasageri, energia electricã, energia termicã ºi apã caldã destinate
populaþiei º.a.
Livrãrile impozabile cu cota-zero trebuie diferenþiate de cele scutite de TVA. Neþinând
cont de faptul cã valoarea livrãrii impozabile cu cota-zero a TVA ºi valoarea livrãrii
BIZPRO-Moldova
$
scutite nu includ suma TVA (ºi în acest sens sunt asemãnãtoare) cota-zero a TVA
oferã dreptul trecerii în cont a TVA achitate sau care urmeazã a fi achitatã. În cazul
livrãrilor scutite dreptul la trecerea în cont al TVA lipseºte. Noþiunea "Dreptul trecerii în
cont" al TVA va fi examinatã mai jos.
Schema calculãrii taxei pe aloarea adãugatã.
Vom examina metoda calculãrii taxei pe valoarea adãugatã în baza unui exemplu
concret, arãtat în tabelul 17.
Tabelul 17
Schema calculãrii TVA
În tabelul 17 sunt reprezentate toate etapele transferului producþiei de la producãtor

la consumator. Cum se vede dupã datele obþinute, valoarea materiei prime, produse
dupã preþurile producãtorului materiei prime (venitul obþinut în urma comercializãrilor
sau valoarea impozabilã a livrãrii) a constituit 20 000 lei. TVA pe suma datã va constitui
20 000 x 20/100 = 4 000 lei. Cu condiþia cã producãtorul materiei prime n-a efectuat nici
o procurã, toatã suma a TVA, adicã 4 000 lei, trebuie achitatã în buget.
Producãtorul producþiei finite din materia primã procuratã a fabricat producþia a cãreri
valoarea constituie 50000 lei fãrã TVA. Taxa pe valoarea adãugatã la producþia în timpul
realizãrii sale (venitul, obþinut în urma comercializãrilor sau valoarea impozabilã a livrãrii)
va constitui: 50 000 x 20/100 = 10 000 lei.
TVA pe comercializãri 10 000 lei, producãtorul producþiei va primi de la consumatorul
producþiei. TVA pe procurãri 4 000 lei, producãtorul producþiei finite va plãti
producãtorului materiei prime. TVA care trebuie achitatã în buget, este calculatã ca
diferenþa dintre impozitul pe comercializãri ºi impozitul pe procurãri iar în cazul
producãtorului producþiei finite va constitui: 10 000 4 000 = 6 000
Analogic, se poate de examinat schema calculãrii TVA pentru angrosistul ºi detailistul.
TVA, care se achitã în buget þinând cont de toate etapele transferului producþiei de la
producãtor la consumãtor, va constitui: 20 000 = 4 000 + 6 000 + 4 000 + 6 000
Suma totalã a TVA, care constituie 20 000 lei, va fi plãtitã de consumatorul producþiei,
dar în buget ea va fi parþial transferatã de toate elementele constitutive ale transferului
BIZPRO-Moldova
$
63
producþiei de la producãtor la consumator. Fiecare element constitutiv va achita TVA în
mod proporþional valorii sale adãugate.
Producãtorul materiei prime: 20 000 x 20/100 = 4 000
Producãtorul producþiei finite: (50 000 - 20 000) x 20/100 = 6 000
Detailistul: (70 000 - 50 000) x 20/100 = 4 000
Angrosistul: (100 000 - 70 000) x 20/100 = 6 000
Astfel, modul de calculare al TVA poate fi reprezentat ca:
TVA
TVA
TVA
(supusã achitãrii =
(pe comercializãri) (pe procurãri)
în buget)
TVA pe procurãri se numeºte impozitul care trece în cont. Dreptul la trecere în

cont al TVA înseamnã dreptul scãderii din TVA pe comercializãri TVA pe procurãri. În
cazul, când, în perioada fiscalã datã, TVA pe comercializãri este mai joasã decât TVA
pe procurãri ºi dreptul la trecere în cont al TVA nu poate fi realizat, el se transferã pe
urmãtoarea perioadã fiscalã. Perioada fiscalã în privinþa TVA constituie o lunã.
Pentru obþinerea dreptului la trecere în cont este necesar:
- de a efectua livrãrile impozabile
- de a fi contribuabil al TVA
- de a primi o facturã fiscalã de livrare, eliberatã în ordinea stabilitã sau o declaraþie
vamalã cu menþiunea "achitat".
Facturã fiscalã de livrare poate fi primitã numai din partea contribuabilului TVA ºi anume
din acest considerent întreprinderile - contribuabili ai TVA preferã de a colabora la fel
cu contribuabili ai TVA pentru realizarea dreptului lor la trecerea în cont. În sensul dat,
este avantajos sã fii contribuabil al TVA.
Dreptul la trecerea în cont trebuie diferenþiat de dreptul la restituirea TVA din buget.
De dreptul la restituire al TVA se bucurã numai acele întreprinderi la care excesul taxei
pe procurãri asupra taxei pe comercializãri este condiþionat prin faptul, cã ele efectueazã
livrãrile, impozabile cu cota-zero sau cu cota redusã în mãrime a TVA.
Acestea sunt reprezentate în primul rând de exportatori de mãrfuri ºi servicii, de
producãtorii de pâine ºi produse de panificaþie, lapte ºi produse lactate.
Vom analiza modul de calculare al TVA la un exemplu concret (exemplul nr. 3). Dupã
calculele obþinute este necesar sã completaþi declaraþia cu privirea la TVA. Formularul
declaraþiei se anexeazã.
Accizele - impozitele indirecte la unele mãrfuri
Acciza este un impozit general de stat stabilit pentru unele tipuri de mãrfuri de
consum ºi activitate în domeniul jocurilor de noroc. Plãtitorul real de accize este populaþia.
În scopul reducerii influienþei negative a accizelor asupra pãturilor vulnerabile ale societãþii
printre mãrfurile supuse accizelor se includ obiectele de lux (articole de bijuterie, blãnuri,
autoturisme) ºi mãrfuri ce beneficiazã de o cerere înaltã, însã nu costisitoare în producere
(bãuturile alcoolice ºi produsele de tutun, benzina).
BIZPRO-Moldova
$!
Ordinea de percepere a accizelor în Republica Moldova este reglementat de cãtre

Capitolul IV al Codului Fiscal ºi de Legea referitoare la intrarea în vigoare a capitolului
patru al Codului Fiscal.
Subiecþi ai impunerii cu accize sunt:

Ø producãtorii ºi/sau persoanele ce prelucreazã mãrfurile supuse accizelor pe
teritoriul Republicii Moldova
Ø importatorii mãrfurilor supuse accizelor
Ø întreprinzãtorii ce activeazã în domeniul jocurilor de noroc.
Plãtitorii de accize se înregistreazã la Serviciile Fiscale de Stat ºi primesc în acest

caz Certificat de accizã.
Obiectele impunerii sunt mãrfurile supuse accizelor ºi licenþe pentru activitate în domeniul
jocurilor de noroc.
Cotele în vigoare ale accizelor se divizeazã în: specifice, stabilite în sumã absolutã ºi
ad valorem (în procente).
Cotele specifice se stabilesc, spre exemplu, pentru vinurile spumante, articolele de
tutungerie, bere.
Cotele ad valorem la blãnuri, cafea, icre negre ºi roºii.
Accizele se calculeazã reieºind din volumul mãrfii în exprimare naturalã sau din valoarea
lor.
Achitarea accizelor se efectueazã:
a În momentul expedierii (transportãrii) mãrfii din încãperea supusã accizelor
a Concomitent cu achitarea taxelor vamale în cazul importului
a Concomitent cu achitarea plãþilor pentru obþinerea licenþei pentru activitate în
domeniul jocurilor de noroc.
Plãtitorii de accize sunt obligaþi sã prezinte declaraþia referitoare la achitarea accizelor
nu mai târziu decât ultima zi a lunii ce urmeazã dupã luna în care s-a efectuat
transportarea mãrfurilor supuse accizelor.
3.4 Impozitele ºi taxele locale, contribuþiile sociale de asigurare
Impozitul pe bunurile imobiliare. Scopul introducerii stimularea folosirii
productive a proprietãþii
Impozitul pe bunurile imobiliare este reglementat de Codul Fiscal (Titlul IV) ºi de
Legea pentru punerea în aplicare a titlului IV al Codului Fiscal. În volumul complet, al
patrulea titlu al codului fiscal va intra în vigoare din 01.01.2004.
Impozitul pe bunurile imobiliare impozitul local ce reprezintã o platã obligatorie în
buget de la valoarea bunurilor imobiliare.
Bunuri imobiliare terenurile ºi/sau îmbunãtãþirile de pe ele clãdiri, construcþii,
apartamente ºi alte încãperi izolate, a cãror strãmutare este imposibilã fãrã cauzarea
de prejudicii destinaþiei lor.
BIZPRO-Moldova
$"
65
Subiecþi ai impunerii (contribuabili ai impozitului) sunt:
Ø Proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova
Ø Deþinãtorii drepturilor patrimoniale ºi arendaºii, în cazul în care contractul de
arendã nu prevede altfel.
Dupã proprietatea închiriatã, ce se aflã în proprietatea publicã a statului sau în

proprietatea publicã a unitãþilor administrativ-teritoriale, arendaºii reprezintã subiecþii
impunerii.
Obiectele impunerii sunt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile ºi/sau îmbunãtãþirile
de pe ele clãdiri, construcþii, apartamente ºi alte încãperi izolate.
Baza impozabilã a bunurilor imobiliare o constituie 50 de procente din valoarea estimatã
a proprietãþii date.
Valoare estimatã valoarea bunurilor imobiliare calculatã la o datã anumitã cu utilizarea
metodelor de evaluare prevãzute de legislaþie.
Cota maximã a impozitului pe bunurile imobiliare este stabilitã în Codul fiscal.
Cota maximã a impozitului constituie 0, 5% din baza impozabilã a bunurilor imobiliare.
Cota concretã a impozitului este stabilitã de cãtre autoritatea reprezentativã a
administraþiei publice locale ºi nu poate fi mai joasã de 50 de procente din cota maximã
a impozitului.
Regulamentele Codului Fiscal, evidenþiate ºi care se referã la obiectul impunerii, bazei
impozabile ºi cotelor impozitului pentru imobil intrã în vigoare de la 01.01.2004.
Costul bunurulor imobiliare impozabile se determinã în modul stabilit de Guvern, prin
evaluarea ºi/sau reevaluarea acestor bunuri în baza documentelor de evidenþã contabilã
pentru persoanele juridice ºi în baza documentelor organelor cadastrale, sau în baza
rezultatelor examinãrii acestor obiecte pentru persoanele fizice.
Cotele existente ale impozitului funciar sunt stabilite în conformitate cu suprafaþa terenului
ºi sunt diferenþiate în dependenþã de:
- destinaþia terenului (terenurile agricole, industriale, de transport, comunicaþionale etc.)
- amplasamentul (sat, oraº, municipiu)
- conþinerea terenurilor (fondul locativ sau obiecte industriale).
Cotele existente ale impozitului pe bunurile imobiliare sunt diferenþiate pentru persoanele
fizice ºi juridice.
Cota impozitului pe bunurile imobiliare pentru persoanele juridice este stabilitã
în mãrime de 0, 1% din valoarea de bilanþ a clãdirilor ºi construcþiilor. Sunt
scutite de impozitul pe bunurile imobiliare întreprinderile producãtoare de materie
primã agricolã pentru bunurile imobiliare folosite la obþinerea producþiei agricole.
Cotele impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice sunt diferenþiate
în dependenþã de amplasamentul acestor bunuri ºi constituie de la 0, 1% pânã
0, 3% din valoarea bunurilor imobiliare.
Suma impozitului funciar se determinã prin înmulþirea cotei concrete a impozitului la
numãrul de grad-hectare, hectare sau la suprafaþa terenului în metrii pãtraþi.
BIZPRO-Moldova
$#
Persoanele juridice ºi persoanele fizice, ce desfãºoarã activitatea de întreprinzãtor,

cu excepþia gospodãriilor þãrãneºti (de fermier), calculeazã de sine stãtãtor suma
anualã a impozitului funciar ºi pânã la 1 iulie a anului fiscal în curs prezintã
inspectoratelor fiscale teritoriale calculul impozitului funciar.
Pentru gospodãriile þãrãneºti (de fermier) calcularea sumei anuale a impozitului funciar
ºi întocmirea avizelor de platã se efectueazã de cãtre serviciile de colectare a impozitelor
ºi taxelor locale ale primãriilor.
Achitarea impozitului funciar în bugetul unitãþii administrativ-teritoriale respective se
efectueazã în pãrþi egale, cel târziu la 15 august ºi 15 octombrie a anului fiscal în
curs.
În cazul achitãrii sumei integrale a impozitului funciar pentru anul fiscal în curs pânã la
data de 30 iunie a anului respectiv, aceste persoane beneficiazã de dreptul la o reducere
cu 15% din suma impozitului ce urmeazã a fi achitat.
Impozitul pe bunurile imobiliare se determinã prin înmulþirea valorii bunurilor imobiliare
impozabile la cota concretã a impozitului.
Persoanele juridice ºi persoanele fizice care desfãºoarã activitatea de întreprinzãtor
calculeazã de sine stãtãtor suma anualã a impozitului pe bunurile imobiliare ºi achitã
impozitul în bugetul local în pãrþi egale cel târziu la data de 20 a lunii imediat urmãtoare
trimestrului gestionar al anului fiscal în curs. În acelaºi termen persoanele menþionate
prezintã organelor fiscale teritoriale calculul impozitului (Anexa 8-9).
Vom examina modul de calculare al facilitãþilor la plata impozitului funciar la un exemplu
concret (exemplul nr. 4).
Taxe locale pentru amenajarea teritoriului, pentru amplasarea unitãþilor
comerciale ºi taxa de piaþã
Taxele locale în Republica Moldova se percep în conformitate cu Legea Republicii
Moldova "Cu privire la taxele locale", ºi Deciziile organelor locale de guvernãmânt cu
privire la introducerea tipurilor concrete de taxe pe teritoriul dat. Astfel, de exemplu,
Consiliul municipiului Chiºinãu, prin decizia sa a introdus pe teritoriul gestionat numai
11 taxe locale din 14 stabilite de Legea "Cu privire la taxele locale".
Taxa pentru amenajarea teritoriului
Contribuabili ai taxei (subiecþii impunerii) sunt persoanele juridice ºi persoanele fizice
subiecþi ai activitãþii de întreprinzãtor.
Obiectul impunerii - volumul fondului anual de salarizare, calculat din mãrimea minimalã
a salariului (18 lei).
Cotele maximale ale taxei indicate constituie:
- Pentru persoanele juridice patru salarii minimale ºi 10 procente din volumul
fondului anual de salarizare, calculat prin înmulþirea salariului mediu la numãrul
scriptic mediu al salariaþilor.
- Pentru persoanele fizice douã salarii minimale ºi 10 procente din volumul fondului
anual de salarizare, calculat prin înmulþirea salariului mediu la numãrul scriptic
mediu al salariaþilor.
BIZPRO-Moldova
$$
67
Achitând taxele locale, agenþii economici ai municipiul Chiºinãu se conduc de Deciziile
Consiliului Municipal Chiºinãu, care a stabilit urmãtoarea cotã a taxei pentru amenajarea
teritoriului:
- pentru persoanele juridice trei salarii minime ºi 10 procente din volumul fondului
anual de salarizare, calculat prin înmulþirea salariului mediu la numãrul scriptic
mediu al salariaþilor
- pentru persoanele fizice douã salarii minime.
Achitarea taxei pentru amenajarea teritoriului se efectueazã:
- De cãtre persoane juridice trimestrial, pânã la data de 20 a lunii imediat urmãtoare
trimestrului gestionar, în aceºti termeni se prezintã ºi darea de seamã
- De cãtre persoanele fizice trimestrial în mãrime de 1/4 din suma anualã, pânã la
data de 10 a lunii imediat urmãtoare trimestrului gestionar, în aceºti termeni se
prezinã ºi darea de seamã.
Taxa pentru eliberarea permisului pentru amplasarea unitãþilor comerciale
Prezenta taxã reprezintã plata pentru eliberarea permisului pentru amplasarea
unitãþilor comerciale. Contribuabili ai taxei sunt persoanele fizice ºi juridice.
Mãrimea maximã a taxei constituie:
Pentru municipiul Chiºinãu 500 salarii minime
Pentru municipiul Bãlþi 400 salarii minime
În alte municipii 300 salarii minime.
Mãrimea concretã a taxei date este determinatã de organele locale ale puterii în
dependenþã de suprafaþa unitãþii comerciale, amplasamente, tipul marfii vandabile.
Achitarea taxei pentru amplasarea unitãþilor comerciale se efectueazã înaintea obþinerii
Permisului pentru amplasarea unitãþilor comerciale.
Darea de seamã cu privire la taxã se prezintã trimestrial, cel târziu în ultima zi lucrãtoare
a lunii imediat urmãtoare perioadei gestionare.
Taxa de piaþã
Taxa de piaþã se percepe de la persoanele fizice ºi juridice pentru locuri comerciale
în scopul realizãrii produselor industriale ºi agricole ºi altor mãrfuri pe pieþele de oricare
tip de proprietate, în pavilioane, pe mese acoperite ºi neacoperite, de la autovehicule,
motociclete, cãrucioare. Taxa de piaþã se percepe pentru fiecare zi de comerþ. Mãrimea
maximã nu trebuie sã depãºeascã trei salarii minime de la un loc de realizare ºi depinde
de tipul pieþei, amplasamentul ºi tipul mãrfii realizate.
Contribuabili ai taxei sunt agenþii economici proprietari ai pieþei, care o percep de la
negustori.
Municipiul Chiºinãu a stabilit, de exemplu, urmãtoarele cote ale taxei de piaþã:
- 10% din valoarea unui loc de realizare pe zi, dar nu mai puþin de un leu pentru
realizarea produselor alimentare ºi agricole
- 15% din valoarea unui loc de realizare pe zi, dar nu mai puþin de un leu pentru
realizarea produselor industriale, pieselor pentru autovehicule ºi produselor zoo
BIZPRO-Moldova
$%
- 15% din valoarea unui loc de realizãri pe zi, dar nu mai puþin de doi lei pentru
realizarea florilor.
Achitarea taxei se efectueazã în fiecare 10 zile pe data de 3, 13, 23.
Darea de seamã cu privire la taxa de piaþã se prezintã trimestrial, cel târziu în ultima zi
lucrãtoare a lunii imediat urmãtoare perioadei gestionare.
Formularul dãrii de seamã cu privire la taxele locale se anexeazã.
Plãþile obligatorii vãrsate organelor asigurãrii sociale de stat o sursã de
formare a fondului de pensii, a fondului de asigurare socialã
"Un mare impozit distruge impozitul" Principiul clasic de impozitare
Plãþile obligatorii, vãrsate organelor asigurãrii sociale de stat, nu reprezintã un
impozit în sensul direct al cuvântului ºi nu intrã în lista impozitelor, reglementate de
Codul Fiscal.
Legea de bazã, în conformitate cu care se percep plãþile de asigurare în Republica
Moldova în anul 2003, este "Legea cu privire la bugetul asigurãrii sociale de stat pentru
anul 2003".
Plãþile obligatorii, vãrsate organelor de asigurare socialã de stat, vin în bugetul asigurãrii
sociale de stat ºi sunt folosite pentru formarea urmãtoarelor tipuri de fonduri fixe:
- Fondul de pensii ºi subvenþii
- Fondul de protecþie al familiilor cu copii
- Fondul de preocupare a populaþiei
- Fondul de asigurare socialã
- Fondul de asigurare de la traume industriale sau boli profesionale.
Contribuabilii principali ai vãrsãmintelor pentru asigurare socialã obligatorie sunt:
- Angajatorii
- Persoanele care lucreazã pe bazã de contract de lucru individual
- Proprietarii terenurilor agricole
- Persoanele fizice, arendaºii terenurilor agricole
- Fondatorii întreprinderilor individuale
- Titularii patentei de întreprinzãtor
- Centrele de preocupare a populaþiei
- Persoanele care lucreazã pe bazã de contracte peste hotarele Republicii Moldova.
Pentru fiecare grup de contribuabili sunt stabilite de cãtre legislaþie tarifele vãrsãmintelor
pentru asigurarea socialã obligatorie. Astfel, pentru anul 2003 sunt valabile urmãtoarele tarife:
- 29 % pentru fondul de remunerare ºi alte plãþi, subvenþii de ºomaj, de incapacitatea
temporarã de muncã, de gestaþie ºi naºtere (pentru angajatori ºi centre de
preocupare)
- 1% pentru fondul de salarizare ºi alte plãþi vãrsãmintul individual pentru asigurare
socialã de stat, obligatorie pentru persoanele asigurate dupã contractul individual
de asigurare. Baza lunarã pentru calcularea vãrsãmintelor individuale pentru
asigurare socialã de stat nu poate sã depãºeascã trei salarii medii, prognozate
pentru anul 2003 ºi aprobate de Guvern
BIZPRO-Moldova
$&
69
- 1, 7 lei pentru grad-hectar a terenurilor agricole, anual, pentru fiecare proprietar;
- 576 lei anual pentru fiecare persoanã (pentru persoanele fizice arendaºii
terenurilor agricole)
- 653 lei anual pentru fiecare fondator al întreprinderii individuale sau pentru fiecare
persoanã care lucreazã pe bazã de contract peste hotarele Republicii Moldova
- nu mai puþin de 653 lei pentru deþinãtorii brevetelor de întreprinzãtor.
Tarifele plãþilor în bugetul asigurãrii sociale sunt foarte mari în republicã. Ele sunt cu
mult mai mari, decât în fosta Uniune Sovieticã ºi mai mari, decât cele existente în SUA.
În afarã de aceasta, sunt foarte neuniform repartizate în Moldova plãþile de asigurare
între angajatori ºi salariaþi (1 ºi 29).
În ultimii ani se simte tendinþa spre reducerea tarifelor pentru plãþile de asigurare, pentru
salarizare ºi creºterea tarifelor pentru întreprinzãtorii individuali ºi posesorii de brevete
(în ultimul an). Tarifele mari ale asigurãrii sociale, în comparaþie cu nivelul scãzut al
pensiilor, nu stimuleazã achitarea în bugetul asigurãrii sociale ºi sunt cauzele principale
ale diminuãrii salariului oficial.
Achitarea vãrsãmîntelor de asigurare în bugetul asigurãrii sociale de stat de cãtre
contribuabilii se efectueazã în urmãtorii termeni:
- pentru angajatori ziua achitãrii salariului
- pentru proprietarii terenurilor agricole pânã la data de 1 septembrie ºi 1 noiembrie
a anului 2003 în pãrþi egale a sumei anuale
- pentru fondatorii întreprinderilor îndividuale lunar, cel târziu la data de 16 a lunii
imediat urmãtoare perioadei gestionare, în mãrimea de 1/2 a sumei anuale de
vãrsãmânte
- pentru posesorii de brevete la data de primire a patentului sau de prelungire a
termenului lui.
Prezentarea dãrii de seamã cu privire la taxele pentru asigurare se efectueazã în secþia
teritorialã a Casei Naþionale trimestrial, pânã la data de 15-20 a lunii, imediat urmãtoare
trimestrului gestionar.
În timpul prezent, se efectueazã reforma sistemului statal de asigurare socialã, care
stipuleazã:
1. Evidenþa individualã a persoanelor asigurate ºi vãrsãmintelor lor în scopul
coordonãrii mãrimii pensiei a fiecãrui contribuabil cu vãrsãmintele lui de asigurare
socialã
2. Distribuirea treptatã a povãrii fiscale dintre angajatori ºi salariaþi astfel încât corelaþia
vãrsãmintelor de asigurare sã constituie 1:3 (în prezent 1:29).
3.5 Facilitãþile fiscale pentru micul business
"Dreptul contriubuabilului la evitarea impozitelor
cu toate mijloacele permise de Lege nu poate fi contrazis."
Poziþia principialã a Curtei Supreme de Justiþie din SUA
Este foarte important ca întreprinzãtorul micului business sã ºtie despre existenþa
facilitãþilor fiscale ºi despre aplicarea lor corespunzãtoare. Folosirea facilitãþilor fiscale
dã posibilitatea reducerii poverii fiscale pe cale legalã. De cãtre legislaþia Republicii
BIZPRO-Moldova
$'
Moldova sunt prevãzute facilitãþi atât pentru întreprinderile micului business, cât ºi facilitãþi
fiscale pentru toate întreprinderile. Ne vom opri mai întâi la facilitãþile fiscale acordate
micului business.
Cum o întreprindere micã poate sã obþinã scutirea de platã a impozitului pe
venit?
Micului business îi sunt acordate facilitãþi în conformitate cu articolul 49 al Codului
Fiscal sub urmãtoarele forme:
- scutirea de platã a impozitului pe venit pe un termen de 3 ani
- o reducere de 35% în decurs de 2 ani a cotelor impozitului pe venit.
Scutire de platã a impozitului pe venit se acordã:

1. Întreprinderilor cu un numãr mediu anual de salariaþi de la 1 la 19 persoane
inclusiv ºi cu suma vânzãrilor nete anuale a producþiei proprii ºi/sau a serviciilor
prestate pânã la 3 000 000 lei.
2. Gospodãriilor þãrãneºti (de fermier).
Condiþiile acordãrii facilitãþii pentru primul grup de întreprinderi sunt urmãtoarele:
- Cel puþin 80% din urma scutirii se repartizeazã pentru dezvoltarea producþiei proprii,
dezvoltarea sferei serviciilor ºi crearea locurilor noi de muncã
- Dreptul la scutire se acordã din momentul încheierii unui acord între agentul micului
business ºi Serviciul Fiscal de Stat.
Scutirea de platã a impozitului se acordã gospodãriilor þãrãneºti (de fermier) independent de:
- numãrul salariaþilor
- volumul producþiei fabricate ºi serviciilor prestate
- alte condiþii prevãzute pentru întreprinderile micului business.
O singurã condiþie este - achitarea în totalitate, în termenele stabilite a impozitului funciar
ºi încheierea acordului cu Serviciul Fiscal de Stat.
Aici trebuie de menþionat, cã aceastã facilitate nu poate fi acordatã agenþilor micului
business, care pânã la 1 ianuarie 1998 erau scutiþi de plata impozitului ºi care s-au
bucurat de facilitãþi fiscale.
Modul de acordare a scutirii de platã a impozitului pe venit este stipulat în Regulamentul
Ministerului Finanþelor al Republicii Moldova nr. 04 din 3 septembrie anului 2002 "Cu
privire la modul de încheiere, acþiune ºi reziliere al acordului despre scutirea de platã a
impozitului pe venit agenþilor micului business ºi gospodãriilor þãrãneºti (de fermier)".
Agenþii micului business au dreptul la o reducere de 35% în decurs de 2 ani a cotelor
impozitului pe venit la expirarea termenului de acordare acestora a scutirii de platã a
impozitului.
Condiþia acordãrii facilitãþii date este asigurarea creºterii numãrului mediu scriptic anual
al salariaþilor cu cel puþin 20% faþã de anul fiscal precedent.
Gospodãriilor þãrãneºti (de fermier) li se acordã facilitatea datã cu condiþia achitãrii
complete în termenele stabilite a impozitului funciar.
BIZPRO-Moldova
%
71
Impozitul pe venit poate fi redus, în cazul, când Dumneavoastrã:
- Procuraþi un nou echipament, extindeþi întreprinderea
- Creaþi locuri noi de muncã.
O facilitate extraordinarã pentru întreprinderi, indiferent de mãrimea lor, tipul de
activitate sau forma proprietãþii este facilitatea investiþionalã, care li se acordã
întreprinderilor în conformitate cu articolul 24 (15) al Legii pentru punerea în aplicare a
titlurilor I ºi II ale Codului Fiscal.
În corespundere cu facilitatea indicatã, întreprinzãtorii sunt scutiþi de plata impozitului
prin reducerea venitului impozabil cu suma ce constituie 50% din investiþiile fãcute
pentru procurarea mijloacelor fixe sau în construcþii. Trebuie de amintit cã, la mijloacele
fixe se atribuie clãdirile, construcþiile, echipamentul, inventarul gospodãresc, mijloacele
de transport.
În componenþa mijloacelor fixe nu se includ investiþiile fãcute pentru procurarea
autovehiculelor personale ºi mobilã pentru oficiu, dar se includ investiþiile fãcute pentru
procurarea mijloacelor fixe în regim de leasing.
Suma facilitãþii nu trebuie sã depãºeascã venitul impozabil.
Acordarea facilitãþii este valabilã cu condiþia respectãrii urmãtoarelor restricþii:
- pe parcursul a trei ani, imediat urmãtori anului în care a fost acordatã scutirea, sã
nu fie repartizate dividende acþionarilor, sã nu fie comercializate mijloacele fixe
- sã nu fie date în arendã (leasing) mijloacele fixe, procurate prin facilitatea datã.
În cazul nerespectãrii cerinþelor, suma venitului impozabil se mãreºte cu suma scutirii
obþinutã în anul, când acþionarilor le-au fost repartizate dividende, mijloacele fixe au
fost comercializate.
Astfel, facilitatea menþionatã oferã oricãrei întreprinderi care a procurat în perioada în
curs, de exemplu, un calculator, un ghiºeu, un autocamion, a fãcut investiþii în construcþia
clãdirii posibilitatea scutirii de la impozit aproape 50% din suma acestor investiþii.
Avantajul facilitãþii date în comparaþie cu cea precedentã este lipsa necesitãþii de a
încheia un acord cu Serviciul Fiscal. Contribuabilii pot sã calculeze de sine stãtãtor
facilitatea datã ºi sã se bucure de ea. În activitatea practicã a întreprinderilor, prezenta
facilitate se aplicã foarte des.
Vom examina aplicarea facilitãþii menþionate la un exemplu concret.
Mai existã o facilitate în aceeaºi Lege în articolul 24 (17). Ea se referã la întreprinderile
care îºi extind businessul ºi creazã noi locuri de muncã. Cu pãrere de rãu, facilitatea
menþionatã nu este valabilã pentru toate întreprinderile, ci numai pentru agenþii
gospodãreºti, ale cãror tipuri principale de activitate se determinã în conformitate cu
subparagrafele 14-21, 24-36, 45 ºi 60 ale Clasificatorului tipurilor de activitate economicã
în Moldova.
În corespundere cu facilitatea indicatã, suma venitului impozabil a întreprinderii, poate
fi redusã la mãrimea calculatã prin înmulþire a creºterii numãrului scriptic mediu al
salariaþilor în anul gestionar în comparaþie cu anul precedent la salariul mediu anual pe
þarã, precedent anului gestionar.
BIZPRO-Moldova
%
Salariul mediu anual pe þarã din anul precedent se stabileºte în baza raportului
Ministerului Muncii ºi Protecþiei sociale. În anul 2001 el a constituit 519,20 lei.
Creºterea numãrului scriptic mediu al salariaþilor în anul gestionar în comparaþie cu
anul precedent se determinã ca: excesul numãrului scriptic mediu al salariaþilor în anul
gestionar asupra numãrului scriptic mediu al salariaþilor în anul precedent.
Facilitatea datã se aplicã în practicã cu mult mai rar, decât cea precedentã, deoarece
nu toate întreprinderile pot sã se bucure de ea.
Vom examina aplicarea facilitãþii la un caz concret (exemplul 6).
O facilitate foarte bunã pentru toþi înreprinzãtori reprezintã Dreptul, prevãzut de articolul
32 al Codului Fiscal, la reportarea pierderilor în viitor. Reportarea pierderilor în viitor se
practicã în mai multe þãri civilizate în scopul susþinerii întreprinderilor nerentabile. Însã
aplicarea facilitãþii date are particularitãþile sale în þara noastrã.
În primul rând, perioada pe care se permite reportarea pierderilor (3 ani în þara noastrã)
este cu mult mai scurtã, decât în þãrile europene, unde ea constituie 7-10 ani.
În al doilea rând, în anul 2003 pierderile pot fi reportate pe urmãtorii 3 ani în pãrþi egale
pentru întreprinderile noastre acesta este însoþit de pierderi fiscale.
Folosirea facilitãþilor de cãtre titularii patentei de întreprinzãtor
Activitatea de întreprinzãtor în Republica Moldova poate fi organizatã în bazã de
brevet. Acest drept a fost inclus în Legea Republicii Moldova "Cu privire la brevetul de
întreprinzãtor" din anul 1998.
În baza brevetului pot fi efectuate unele tipuri de activitate în sfera comerþului ºi prestãrii
de servicii.
Avantajele fiscale activitãþii efectuate dupã brevet în comparaþie cu antreprenoriatul
înregistrat sub forma de întreprindere sunt urmãtoarele:
1. Impozitarea titularilor patentei de întreprinzãtor se efectueazã sub formã de taxã
pentru brevet. Taxa pentru brevet include urmãtoarele impozite:
- impozitul pe venit
- vãrsãmintele în bugetul asigurãrii sociale de stat
- impozitul pentru folosirea resurselor naturale
- taxa pentru amplasarea unitãþilor comerciale
- taxa pentru amenajarea teritoriului
- taxa pentru dreptul de a presta servicii de transportare a cãlãtorilor.
Posibilitatea de a achita toate impozitele împreunã într-o mãrime medie, fixatã,
de a nu completa ºi de a nu prezenta declaraþii organelor fiscale, este un avantaj
considerabil. Mai mult decât atât, în valoarea brevetului intrã toate impozitele de bazã.
2. Titularii patentei de întreprinzãtor nu sunt contribuabili ai TVA. Taxa pe valoarea
adãugatã reprezintã un impozit foarte complex ºi dificil din punct de vedere al
calculãrii sale, al completãrii documentelor primare, a dãrilor de seamã ºi
posibilitatea evitãrii impozitului dat este într-adevãr un avantaj pentru titularii
patentei de întreprinzãtor.
3. De la titularii patentei de întreprinzãtor nu se reþine impozitul pe venit la sursa de
platã.
BIZPRO-Moldova
%
73
4. Ei nu sunt obligaþi sã prezinte declaraþie cu privire la impozitul pe venit.
5. Informaþia despre sumele achitate de cãtre titularii patentei de întreprinzãtor, nu
se prezintã organelor fiscale.
Chiar dacã vom lua în considerare momentele negative fiscale caracteristice activitãþii
dupã brevet, de exemplu, cã achitarea taxei pentru brevet se efectueazã în avans ºi în
valoarea brevetului, nu se include achitarea tuturor impozitelor avantajele fiscale ale
titularilor patentei de întreprinzãtor sunt evidente.
Ultimele amendamente în legislaþia cu privire la asigurarea socialã de stat au scãzut
considerabil atractivitatea activitãþii pe bazã de brevet.
În Legea cu privire la bugetul asigurãrii sociale de stat pentru anul 2003, tariful pentru
titularii patentei de întreprinzãtor a fost aprobat: În mãrimea stabilitã de Lege cu privire
la brevetul de întreprinzãtor, dar nu mai jos decât 653 lei anual.
Recapitulare
Studierea materialelor din capitolul destinat impozitãrii businessului, va permite

întreprinzãtorilor sã rezolve conºtient problemele fiscale, sã se simtã mai siguri în relaþie
cu reprezentanþii organelor fiscale. Materialele ghidului aduc la cunoºtinþã sursele de
informare privind impozitarea businessului în Republica Moldova, lista impozitelor în
vigoare la data tipãririi lucrãrii.
În manual sunt reprezentate detaliat metodele de calculare a impozitelor fixe, ca impozitul
pe venit ºi taxa pe valoarea adãugatã. Aspectul practic al impozitãrii este relevat prin
exemple concrete.
Reieºind din faptul cã, pentru întreprinzãtori este foarte importantã optimizarea plãþilor
fiscale, manualul dat vã face cunoºtinþã cu tipurile principale ale facilitãþilor prevãzute
de legislaþia fiscalã.
Testarea finalã oferã posibilitatea de a controla gradul de însuºire a materialului.

Exemplul nr. 1
Angela este antreprenor (ea a înregistrat o întreprindere individualã). Angela se ocupã
de cusutul hainelor ºi vânzarea lor. În anul acesta ea a vândut haine în suma de 25 000
lei. Cheltuielile ei pentru cumpãrarea þesãturii, aþei, nasturilor, energiei electrice ºi uzurii
maºinii de cusut sunt în suma de 12 000 lei. Angela e mãritatã ºi are un copil. Soþul
lucreazã la uzinã. Salariul lui anual e 20 000 lei. Soþii sunt rezidenþi al Republicii Moldova.
Calculaþi cea mai micã marime a impozitului pe venit pentru familia lor.
Exemplul nr. 2
Calculul venitului din creºterea de capital.
Cetãþeanul Viorel Munteanu vrea sã vândã casa. Conform calculelor oficiale cadastral-
teritoriale valoarea casei este de 120 000 lei. Viorel a vândut casa la un preþ de 280 000
lei. El a locuit în casa aceasta 10 ani. Vânzarea casei a fost legalizatã în anul 2002.
Calculaþi impozitul pe venit pe care trebue sã-l plãteascã Viorel în buget din venitul
obþinut din vânzarea casei.
BIZPRO-Moldova
%!
Exemplul nr. 3
Antreprenorul Þurcanu a înregistrat o Întreprindere Individualã. În anul 2002 el a fãcut
ºi a vândut produþie în suma de 150 000 lei. Pentru fabricarea producþiei el a consumat:
a Materie primã ºi material 50 000 de lei
a Salariul muncitorilor 13000 de lei
a Contribuþii privind asigurãrile sociale de stat ? lei
a Plata pentru arenda încãperei 15 000 de lei
a Alte cheltuieli 2 000 de lei.
Antreprenorul are dreptul la o scutire personalã în sumã de 2 520 de lei pe an. Toate
sumele indicate sunt fãrã T.V.A. Calculaþi impozitul pe venit din venitul antreprenorului,
plata care el trebuie s-o efectueze în fondul social ºi T.V.A. þinând cont de urmãtoarele
condiþii:
a) el nu e registrat drept contribuabil T.V.A.
b) el este registrat ca contribuabil T.V.A.
Faceþi calculul necesar ºi pentru cazul când antreprenorul ar fi înregistrat S.R.L.
Exemplul nr. 4
În anul curent o întreprindere micã a cumpãrat mijloace fixe în sumã de 38 000 de lei,
din care utilajul de vânzare 30 000 de lei ºi mobilã pentru oficiu 8 000 de lei. În acelaºi
an, aceastã întreprindere instaleazã un sistem de încãlzire autonomã, valoarea cãruia
este de 40 000 de lei. Instalarea nu s-a finilizat încã. Suma venitului impozabil conform
declaraþiei este de:
1) 100 000 lei
2) 25 000 lei.
A se stabili mãrimea scutirii de impozit pe venit.
Exemplu nr. 5
A se calcula mãrimea scutirii impozitului pe venit pentru o întreprindere inividualã care
produce produse lactate, dacã în anul 2001 numãrul scriptic mediu al salariaþilor s-a
mãrit pânã la 7 persoane, salariul mediu anual în baza comunicatului Ministerului Muncii
ºi Protecþie Sociale era stabilit în suma de 519 le lei. Venitul impozabil întreprinderii în
anul 2001 compune:
Variantã 1 35 000 de lei
Variantã 1 50 000 de lei.
Exemplu nr. 6
A calcula mãrimea scutirii impozitului funciar, în legãturã cu plata mai devreme a acestui
impozit în buget, dacã suma impozitului funciar pentru anului curent este de 8 000 de lei.
Varianta 1 e restanþã la aces impozit în suma de 1 500 de lei
Varianta 2 e plata în plus a impozitului în suma de 2 000 de lei.
Exemplul nr. 7
Suma care poate fi atribuitã la reducerea impozitului pe venit constituie:
7 persoane x 12 luni x 519 lei = 43 596 lei.
Dar suma respectivã nu trebuie sã depãºeascã venitul impozabil.
În prima variantã, suma atribuitã la reducerea venitului impozabil va constitui 35 000
lei, dar suma facilitãþii impozitului pe venit - 35 000 x 25/100 = 8 750 lei.
BIZPRO-Moldova
%"
75
În varianta a doua, suma atribuitã la reducerea venitului impozabil va constitui 43 596
lei, dar suma facilitãþii a impozitului pe venit 43 596 x 25/100 = 10 899 lei.
Testarea la impozitare ( decurge dupã terminarea perioadei de studiu)
Alegeþi varianta corectã.
1. Obiectul impozabil al impozitului pe venit este:
a) rezultatul financiar (venitul înaintea impozitãrii)
b) venitul brut
c) venitul impozabil
2. Darea de seamã cu privire la impozitul pe venit, prezentatã în Serviciul Fiscal de Stat include:
a) declaraþiile lunare ºi anuale cu privire la impozitul pe venit
b) dãri de seamã lunare, informaþia anualã ºi Declaraþia cu privire la impozitul pe venit
c) cartele personale, cereri pentru scutiri, Declaraþii lunare ºi anuale cu privire la
impozitul pe venit.
3. Obligaþiunea achitãrii impozitului pe venit în rate o au urmãtorii contribuabili:
a) persoanele juridice
b) întreprinderile persoane fizice
c) subiecþii activitãþii de întreprinzãtor persoane fizice ºi juridice
d) contribuabilul, ale cãrora obligaþiuni fiscale au depãºit în anul precedent 400 lei.
4. Contribuabilii ai taxei pe valoarea adãugatã sunt:
a) subiecþi ai activitãþii de întreprinzãtor - persoanele fizice ºi juridice
b) contribuabili care au depãºit plafonul de înregistrare ce constituie 200 000 lei ºi
care sunt obligaþi sã se înregistreze.
5. Cotele TVA, existente în Republica Moldova în anul 2003:
a) 10%; 15%; 25%, b) 22%, c) 20%; 8%; 5%; 0%
6. Dreptul la trecerea în cont a TVA presupune:
a) Dreptul la deducerea din TVA pe comercializãri TVA pe procurãri
b) Dreptul la restituire din buget a plãþii în plus a taxei pe valoarea adãugatã
7. Determinaþi suma anualã a taxei pentru amenajarea teritoriului pentru o societate cu
rãspundere limitatã, amplasatã în oraºul Chiºinãu. Numãrul scriptic mediu al
salariaþilor la întreprindere constituie 5 persoane:
a) 162 lei, b) 100 lei, c) 54 lei, d) 36 lei
8. Calculaþi suma anualã a impozitului pe venit pentru întreprinderea individualã care a
obþinut venitul brut în mãrime de 355 000 lei, în caz cã suma cheltuielilor legate de acti-
vitatea de întreprinzãtor constituie 205 000 lei. În anul curent, întreprinderea a pro-
curat echipament tehnologic în sumã de 160 000 lei. Proprietarul întreprinderii are
dreptul la o scutire personalã ºi la scutirea acordatã de cãtre soþie în mãrime de
24 280 lei.
a) 6 280 lei, b) 15 700 lei, c) 13 471 lei
9. De calculat suma impozitului funciar, supusã achitãrii în buget, pânã la data de 30
iunie, în caz cã în proprietate întreprinderii se aflã 1,2 ha de teren, ocupat de un
obiect industrial, amplasat în oraºul Chiºinãu:
a) 3 600 lei, b) 3 060 lei, c) 1 800 lei.
BIZPRO-Moldova
%#
BIBLIOGRAFIA
I. List de acte normative privind contabilitatea micului business

a Legea RM Despre contabilitate, MO, 1995 nr. 28, 2002 nr. 17-19, nr. 117-119
a Hotãrârea Guvernului Republicii Moldova Regulamentul cu privire la criteriile de
þinere a contabilitãþii pentru anumite categorii de agenþi economici MO, 2002 nr.
170-172 din 13.12.2002
a Standardul Naþional de Contabilitate 62 Contabilitatea în partida simplã MO,
2002 nr. 170-172 din 13.12.2002
a SNC nr. 4 Particularitãþile contabilitãþii la agenþii economici ai micului business
MO, 2000 nr. 27-28
a Standardele Naþionale ale Contabilitãþii (SNC), MO, 1997 nr. 88-91
a Planul conturilor contabile, MO, 1997 nr. 93-96.
II. Listã de acte normative privind impozitarea

1. Codul Fiscal al Republicii Moldova, Contabilitate ºi audit, nr. 8, 2002
2. Legea Republicii Moldova Cu privire la bugetul de stat pe anul 2003, MO nr. 166-
168 din 10.12.2002
3. Legea Republicii Moldova Cu privire la bugetul asigurãrilor sociale de stat pe anul
2003, MO nr. 190-197 1din 31.12.2002
4. Lege Republicii Moldova Cu privire la sistemul public de asigurãri sociale, (nr.
489- XIV, iulie 1999), MO nr.1-4 din 06.01.2000
5. Legea Republicii Moldova Cu privire la impozitele locale, MO nr. 53-54 din
18.04.2001
6. Legea Republicii Moldova Cu privire la patenta de intreprinzãtor nr. 93-XIV din
15.07.98. MO nr. 72-73 din 06.08.98., MO nr. 147-149 din 06.12.01
7. Instrucþiune cu privire la modul de calculare ºi achitare a impozitul pe venit de cãtre
persoanele ce practicã activitatea de antreprenoriat. Instrucþiune a Ministerului
Finanþelor al Republicii Moldova nr.3 din 29.01.01., MO nr. 21-24 din 27.02.2001
8. Instrucþiune cu privire la modul de prezentare de cãtre persoanele fizice a declaraþiei
cu privire la impozitul pe venit. Instrucþiune a Ministerului Finanþelor al Republicii
Moldova nr.4 din 29.01.01, MO nr. 21-24 din 27.02.2001
9. Cu privire la modul de evidenþã ºi calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul
impozitãrii. Regulament a Ministerului Finanþelor al Republicii Moldova nr. 5 din
29.01.01, MO nr. 21-24 din 27.02.2001
10. Instrucþiune a Ministerului Economiei Cu privire la reþinerea impozitului pe venit la
sursa de platã nr. 14 din 19.12.2001, MÎ nr. 5-8 din 10.01.2002
11. Cu privire la procedura de încheiere, acþiune ºi reziliere a Acordului privind scutierea
de platã a impozitului pe venit a agenþilor micului business ºi a gospodãriilor þãrãneºti
(de fermier) Regulament al Ministerului Finanþelor al Republicii Moldova nr. 04 din
03.09.2002, MO nr.149-150 din 07.11.2002.
BIZPRO-Moldova
%$
BIBLIOGRAFIE
77
12. Cu privire la modul de calculare a impozitului pe venit de cãtre întreprinderile
individuale ºi gospodãriile þãrãneºti (de fermier). Scrisoarea IFPS pe lângã MF al
RM. nr. 10-2-09/1-387-1644 din 5 aprilie 2001.
III. Lista de acte normative privind rãspunderea pentru încãlcarea legistraþiei
fiscalã. (Titlul V CF)
1. Amendã pentru practicarea oricãrei activitãþi fãrã înregistrarea la organul fiscal se
stabileºte de la 1 800 pânã la 3 600 de lei (art. 256 Codului Fiscal).
2. Amendã pentru neincluderea în documente a codului fiscal, necomunicarea cãtre
alte persoane a codului fiscal sau acceptarea de documente fãrã a fi indicat în ele
codul fiscal se stabileºte în mãrime de 180 de lei pentru fiecare caz (art. 256 Codului
Fiscal).
3. Amendã pentru folosirea unui cod fiscal strãin, plastografiat sau anulat se stabileºte
în proporþie de la 5000 pânã la 10 000 de lei (art. 256 Codului Fiscal).
4. Amendã pentru desfãºurarea unei activitãþi fãrã a avea maºinã de casã ºi de con-
trol., în cazul în care legislaþia prevede folosirea ei, se stabileºte în proporþie de 1500
de lei (art. 254 Codului Fiscal).
5. Penalitatea pentru neplata impozitului la termenul. Se plãteºte pentru perioda care
începe dupã scadenþa impozitului ºi care se încheie în ziua plãþii lor efective, inclusiv
în funcþie de rata de bazã, stabilitã de Banca Naþionalã a Moldovei în luna noiembrie
a anului precedent anului fiscal de gestiune, ºi majoratã cu 5 puncte (art. 228 Codului
Fiscal).
6. Amendã pentru neplata în termen a impozitului se stabileºte în proporþie de 2% din
suma impozitului neplãtitã în termen, dar nu mai mult decît cu 24 % în ansamblu (art.
261 Codului Fiscal).
7. Amendã pentru neprezentarea în termenul stabilit a darii de seamã fiscale se
stabileºte în proporþie de 5% din suma impozitului indicatã în darea de seamã fiscalã
pentru a viratã la budget, dar nu mai mult decât cu 25 % în ansamblu. (art. 260
Codului Fiscal)
8. Amendã pentru neprezentarea documentului sau prezentarea unui document care
conþine informaþie neautenticã se stabileºte în proporþie de 200 de lei pentru fiecare
document neprezentat sau de 100 de lei pentru fiecare informaþie neautenticã din
document. (art.260 Codului Fiscal).
BIZPRO-Moldova
%%
ANEXE
Anexa 1
Bilanþul contabil propus pentru agenþii economici ai micului business
BIZPRO-Moldova
%&
ANEXE
79
BIZPRO-Moldova
%'
&
80
Anexa 2
_________________________
(denumirea întreprinderii)
Registrul-jurnal de evidenþã a operaþiilor economice pe __________ 200__
(în lei)

BIZPRO-Moldova
Întocmit _________________ Verificat_________________

Anexa 3
BIZPRO-Moldova
ANEXE
_________________________
(denumirea întreprinderii)
Borderou de evidenþã a activelor pe termen lung ºi a uzurii (amortizãrii)

acestora pe ___________ 200 ___
Conturile: 123 Mijloace fixe

124 Uzura mijloacelor fixe
111 Active nemateriale
113 Amortizarea activelor nemateriale
(în lei)
81
&
&
82
Anexa 4
_______________________
Borderoul de evidenþã a consumurilor ºi cheltuielilor pe ________________ 200___
Conturile: 215 Producþia în curs de execuþie

121 Active materiale în curs de execuþie
251 Cheltuielile anticipate curente
713 Cheltuieli generale ºi administrative

731 Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
Cont (conturi) _________________ (în lei)

BIZPRO-Moldova

Anexa 5
BIZPRO-Moldova
ANEXE
______________________
Borderoul de evidenþã a mijloacelor bãneºti ºi investiþiilor pe _______________ 200 _

Conturile: 241 Casa
242 Cont de decontare
131 Investiþii pe termen lung în pãrþi nelegate
231 Investiþii pe termen scurt în pãrþi nelegate
Cont (conturi) ______________________ (în lei)
83
&!
&"
84
Anexa 6
______________________
Borderoul de evidenþã a decontãrilor cu cumpãrãtorii ºi alþi debitori pe _____________ 200 __

Conturile: 221 Creanþe pe termen scurt aferente facturilor comerciale
224 Avansuri pe termen scurt acordate
225 Creanþe pe termen scurt privind decontãrile cu bugetul
227 Creanþe pe termen scurt ale personalului
229 Alte creanþe pe termen scurt

BIZPRO-Moldova

Anexa 7
BIZPRO-Moldova
ANEXE
______________________
Borderoul de evidenþã a capitalului propriu pe _______________ 200 __

Conturile: 311 Capital statutar
321 Rezerve stabilite de legislaþie
332 Profit nerepartizat (pierdere neacoperitã) al anilor precedenþi
333 Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune
341 Diferenþe din reevaluarea activelor pe termen lung
342 Subvenþii pentru întreprinderile de stat
85
&#
&$
86
Anexa 8
______________________
Borderoul de evidenþã a decontãrilor cu furnizorii pe _______________ 200 __

Contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale

BIZPRO-Moldova

Anexa 9
BIZPRO-Moldova
ANEXE
______________________
Borderoul de evidenþã a retribuþiilor pe __________________ 200____

Contul 531 Datorii faþã de personal privind retribuirea muncii
(în lei)
87
&%
&&
88
Anexa 10
______________________
Borderoul de evidenþã a decontãrilor cu bugetul pe __________________ 200____

Contul 534 Datorii privind decontãrile cu bugetul
(în lei)

BIZPRO-Moldova

Anexa 11
BIZPRO-Moldova
ANEXE
______________________
Borderoul de evidenþã a decontãrilor cu alþi creditori pe __________________ 200____

Conturile: 423 Finanþãri ºi încasãri cu destinaþie specialã
511 Credite bancare pe termen scurt primite
523 Avansuri pe termen scurt primite
533 Datorii privind asigurãrile
537 Datorii faþã de fondatori ºi alþi participanþi
539 Alte datorii pe termen scurt
Cont (conturi) ____________________ (în lei)
89
&'
'
90
Anexa 12
______________________
Borderoul de evidenþã a vânzãrilor ºi rezultatelor financiare pe __________________ 200____

Conturile: 611 Venituri din vânzãri
711 Costul vânzãrilor
333 Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune
(în lei)

BIZPRO-Moldova

Anexa 13
BIZPRO-Moldova
ANEXE
______________________
Balanþa de verificare (ºah) pe ______________ 200 ___
(în lei)
91
'
'
92
Anexa 14
______________________
Balanþa de verificare a conturilor sintetice

pe _____________________ 200 ___
(în lei)

BIZPRO-Moldova

SOLUÞII
93
SOLUÞII
Soluþii la capitolul I.
Exerciþiul 1. (pagina 20)
- Mãrimea capitalului întreprinderii:
70 000 lei = 50 000 + 5 000 + 15 000
- Coeficientul autonomiei financiare:
( 50 000 : 70 000) x 100% = 71,4%
- Rentabilitatea economicã:
[ ( 30 000 18 000) : 70 000] x 100% = 17,1%
- Rentabilitatea financiarã:
{[( 30 000 18 000) 6 000] : 50 000} x 100% = 12,0%.
Consumuri directe de producþie:
78 000 + 29 480 + 16 801 + 1 215 = 125 496 lei
Consumuri indirecte de producþie:
9 000 + 1 000 + 1 380 + 917 = 12 297 lei
Consumuri de producþie totale:
125 496 + 12 297 = 137 793 lei
Costul unei unitãþi de producþie:
137 793 : 500 = 275,58 lei.
Tabelul 18
BIZPRO-Moldova
'!

În anul curent întreprinderea va obþine profit, dacã va produce mai mult de 42 240 lãzi:
168 960
PR = = 42 240
12 - 8
Pentru a obþine în anul viitor profit în mãrime de 15 000 lei , ea va trebui sã realizeze
un program de producþie (PP) de 45 990 lãzi :
168 960 + 15 000
PP = = 45 990
12 - 8
Soluþii capitolul II
Exemplul 1. (pagina 50)
Tabelul 19
Bilanþul contabil întocmit la data _____________________
Exemplul 2. (pagina 50)

Denumirea conturilor utilizate la rezolvarea problemei:
a contul 123 Mijloace fixe
a contul 211 Materiale
a contul 213 Obiecte de micã valoare ºi scurtã duratã
a contul 217 Mãrfuri
a contul 227 Creanþe pe termen scurt ale personalului
a contul 241 Casa
BIZPRO-Moldova
'"
SOLUÞII
95
a contul 242 Contul de decontare
a contul 411 Credite pe termen lung
a contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale - datorii faþã de
furnizori
a contul 531 Datorii faþã de personal privind remunerarea muncii
a contul 532 Datorii faþã de personal privind alte operaþii.
Tabel 20
Contabilizarea operaþiilor economice
Exemplul 3 (pagina 51)

Dt 123 Mijloace fixe Ct
Si 20 680
1) 410 320 2) 10 440
Rdt 438 515 Rct 15 600

Sold final =
Sf 443 595
20 680 + 438 515 - 15 600 = 443 595
BIZPRO-Moldova
'#
Exemplul 4. (pagina 51) Dt 521 Datorii pe termen Ct

scurt privind facturile comerciale
Si 18 620
2) 21 400 1) 20 780
Rdt 84 400 Rct 66 390

Sold final =
18 620 + 66 390 - 84 400 = 610 Sf 610
Soluþii capitolul III.

Exemplul nr. 1 (pagina 73)
Varianta de calculare 1
Vom calcula impozitul pe venit pe care trebuie sã-l achite familia, folosind scutirea
personalã.
Venitul impozabil al Angelei: 25 000 - 12 000 - 3 600 - 240 = 9 160 lei
Impozitul pe venit: 916 lei (10%)
Venitul impozabil al soþului: 20 000 - 3 600 - 240 = 16 160 lei
Impozitul pe venit: 12 180 x 10+ 3 980 x 15 = 1 815 lei
Impozitul pe venitul total al familiei: 916 + 1 815 = 2 731 lei
Varianta de calculare 2
Vom calcula impozitul pe venit, cu condiþia cã Angela acordã scutire soþului.
Venitul impozabil al Angelei: 25 000 - 12 000 = 13 000 lei
Impozitul pe venit: 12 180 x 10% + 820 x 15% = 1 341 lei
Venitul impozabil al soþului: 20 000 - 3 600 - 240 - 3 600 = 12 560 lei
Impozitul pe venit: 12 180 x 10% + 380 x 15% = 1 275 lei
Impozitul pe venit total al familiei: 1 341 + 1 275 = 2 616 lei
În varianta a doua de folosire a scutirii economia la impozitul pe venit constituie:
2 731-2 616 = 115 lei.
Venitul, obþinut de cãtre Viorel în urma comercializãrii casei, se numeºte creºtere
de capital.
Creºterea de capital constituie: 280 000-120 000 = 160 000 lei
50% din creºterea de capital sunt supuse impozitului pe venit. Persoanele fizice care
comercializeazã locuinþa fixã au dreptul la o facilitate sub forma de deducere din venit
a câte 10 000 lei pentru fiecare an, dacã aceastã persoanã a trãit mai mult de trei ani în
locul respectiv.
Venitul impozabil pentru Viorel constituie: (160 000-10 000 x 5) x 50% = 55 000 lei
În caz cã Viorel are dreptul la o scutire ºi nu mai are alte venituri, suma finalã a impozitului
pe venit va constitui: 55 000 - 3 600 = 51 400 lei.
BIZPRO-Moldova
'$
SOLUÞII
97
Impozitul pe venit de la suma datã constituie:
12 180 x 10% + 4 020 x 15% + 35 200 x 25% = 10 621 lei.
Vom calcula impozitul pe venit pentru întreprinderea individualã.
Venitul impozabil se calculeazã ca diferenþa dintre venitul brut, deduceri ºi scutiri. Ventitul
impozabil = 150 000 - ( 50 000 + 13 000 x 0,29 + 15 000 + 2 000 + 653) - 3 600.
Suma din paranteze reprezintã deducerile permise în scopurile împunerii.
Deducerile constituie: 84 423 lei
13 000 x 0,29 sunt plãþile oligatorii vãrsate organelor de asigurare socialã pentru salariu.
653 lei vãrsãmântul individual de asigurare a proprietarului întreprinderii individuale.
Venitul impozabil = 150 000 - 84 423 - 3 600 = 61 977 lei
Impozitul pe venit din suma respectivã se calculeazã în conformitate cu scara pentru
persoanele fizice ºi constituie:
12 180 x 10% + 4 020 x 15% + 45 777 x 25% = 13 265,25 lei.
Vom calcula impozitul pe venit pentru societatea cu rãspunderea limitatã:
Venitul impozabil se calculeazã cu diferenþa dintre venitul brut ºi deducere. Dar în
componenþa deducerilor nu se includ plãþile de asigurare a proprietarului întreprinderii
individuale.
Venitul impozabil = 150 000 - 83 770 = 66 230 lei.
Impozitul pe venit din suma respectivã se calculeazã dupã cota pentru persoanele
juridice: 6 6230 x 22% = 14 570,60 lei
Astfel, mãrimea impozitului pe venit pentru persoana juridicã depãºeºte cu mai mult de
1 000 lei mãrimea impozitului pe venit pentru persoana fizicã.
Vom rezolva un exerciþiu pentru un contribuabil al TVA. Presupunem cã livrãrile
de producþie, materie primã ºi servicii (arendã) sunt livrãri impozabile. În datele problemei
suma TVA nu este inclusã în valoarea livrãrii.
TVA, supusã achitãrii în buget se calculeazã ca diferenþa dintre TVA pe comercializãri
ºi TVA pe procurãri.
În exemplul respectiv TVA pe comercializãri constituie: 150 000 x 20/100 = 30 000 lei.
TVA pe comercializãri include TVA pe materie primã ºi TVA pe servicii de arendã.
TVA pe materie primã constituie: 50 000 x 20/100 = 10 000 lei.
TVA pe servicii de arendã constituie: 15 000 x 20/100 = 3 000 lei.
TVA totalã pe comercializãri constituie: 10 000 + 3000 = 13 000 lei
Taxa pe valoarea adãugatã, supusã achitãrii în buget se determinã în mãrimea de:
30 000 -13 000 =17 000 lei sau proporþional valorii adãugate:
(150 000 - 65 000) x 20/100 = 17 000 lei.
Vom determina suma facilitãþii pentru primul caz, când are loc o restanþã. Pentru
acordarea facilitãþii este necesarã achitarea pânã la 30 iunie a restanþei ºi a impozitului
funciar pentru anul în curs, luându-se în consideraþie facilitatea acordatã.
BIZPRO-Moldova
'%
Suma facilitãþii constituie: 8 000 x 0,15 = 1 200 lei

Suma impozitului funciar, supusã achitãrii în buget constituie:
1 500 + (8 000 - 1 200) = 8 300 lei.
Vom determina suma facilitãþii pe impozitul funciar pentru cazul al doilea, când a avut
loc plata în plus a impozitului. Suma facilitãþii nu se schimbã ºi constituie 1 200 lei.
Achitarea în buget pânã la 30 iunie va constitui:
8 000 - 1200 - 2 000 = 4 800 lei.
Vom determina suma totalã a investiþiilor în mijloacele fixe ºi în construcþii pe care
întreprinderea le-a exercitat în anul curent.
38 000 + 40 000 =78 000 lei
În componenþa facilitãþii nu se includ investiþii în mobila pentru oficiu, adicã pentru
acordarea facilitãþii se folosesc numai 70 000 lei, destinate investiþiilor.
Pentru reducerea venitului impozabil sunt folosite 50% din investiþii supuse facilitãþilor
35000 lei, dar sã nu depãºeascã venitul impozabil.
Astfel, în prima variantã, suma venitului impozabil poate fi redusã cu 35 000 lei ºi
(100 000 - 35 000) = 65 000 lei vor fi supuse impozitãrii. Suma facilitãþii impozitului pe
venit va constitui:
25 000 x 25/100 = 6 250 lei.
Suma care poate fi atribuitã la reducerea impozitului pe venit constituie:
7 persoane x 12 luni x 519 lei = 43 596 lei
Dar suma respectivã nu trebuie sã depãºeascã venitul impozabil.
În prima variantã, suma atribuitã la reducerea venitului impozabil va constitui 35 000
lei, dar suma facilitãþii impozitului pe venit - 35 000 x 25/100 = 8 750 lei.
În varianta a doua, suma atribuitã la reducerea venitului impozabil va constitui 43 596
lei, dar suma facilitãþii a impozitului pe venit 43 596 x 25/100 = 10 899 lei.
Rãspunsurile la testare (pagina 75)
1-c); 2-b); 3-c); 4-b); 5-c); 6-a), 7-a); 8-c); 9-b).
BIZPRO-Moldova
'&
99
NOTES
BIZPRO-Moldova
''
NOTES
BIZPRO-Moldova

Finantele Si Evidenta Contabila A Afacerii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Finantele Si Evidenta Contabila A Afacerii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

CZU [336.22 + 657] : 334.7 (036)

Seria de ghiduri Biblioteca antreprenorului

Lucrare apãrutã cu suportul Proiectului BIZPRO  Moldova

La elaborarea lucrãrii au contribuit:

Descrierea CIP a Camerei Naþionale a Cãrþii

[336.22 + 657] : 334.7 (036)

ISBN 9975-928-40-4 © Proiectul BIZPRO-Moldova.

John Nielson, Director de Proiect

Gestionarea cu succes a unei activitãþi de antreprenoriat nu este posibilã fãrã

Existã o regulã practicã: mijloacele împrumutate nu trebuie sã depãºeascã 50%

Pentru a determina în ce mãsurã antreprenorul îºi finanþeazã activitatea din contul

Faza I Faza a II-a Faza a II-a

Ce sumã de mijloace bãneºti este necesarã pentru a iniþia o afacere ? Cum

Prezentãm acþiunile concrete de iniþiere a afacerii, prin descrierea fiecãrei faze.

Atelierul va fi amplasat în localul propriu al antreprenorului, care necesitã cheltuieli

Concluzie: suma iniþialã de mijloace bãneºti, necesarã pentru a deschide afacerea va

Punctul-cheie al strategiei financiare la fondarea unei afaceri este

- a justifica rambursarea banilor în termenii stabiliþi

4. Surse externe de finanþare:

5. Creditele bãncilor. Aproximativ 90% de împrumuturi antreprenorii ºi

Cãutarea unei bãnci convenabile  nu este o problemã simplã, însã ea

Mijloace Total Mijloace

Astfel, un credit contribuie la mãrirea mijloacelor bãneºti ºi, concomitent, la creºterea

1.3 Utilizarea resurselor ºi profitabilitatea afacerii. Determinarea volumului

Consumuri Consumuri Costul

Cunoaºterea costurilor contribuie la determinarea corectã a preþului.

Profitul brut = Venitul din vânzãri - Costul vânzãrilor

Profitul prezintã principalul rezultat financiar al activitãþii oricãrei întreprinderi ºi serveºte

Venitul din vânzãri - Costul vânzãrilor = Profitul brut - Cheltuielile de perioadã =

Rezultatul activitãþii poate fi mãsurat în baza indicatorilor de rentabilitate. Se deosebesc

Schema 1. Graficul pragului de rentabilitate

Profitul, ca ºi costul, constituie un element al preþului producþiei fabricate. În condiþiile

Profit brut 4 000

Prezentul capitol are menirea de a cointeresa cititorul de a obþine unele cunoºtinþe

Întrebãri, exerciþii, teste

Exerciþiul 1. Determinarea mãrimii capitalului ºi a rentabilitãþii lui

Exerciþiul 3. Evaluarea stãrii veniturilor întreprinderii ºi distribuirea lor

Exerciþiul 4. Calcularea pragului de rentabilitate

CAPITOLUL II  CONTABILITATEA PENTRU AGENÞII

Ø Care este modalitatea de reflectare a informaþiilor din documentele justificative în

a Producþia în curs de execuþie (producþia neterminatã)  reprezintã producþia care,

a în procesul de producþie se evidenþiazã urmãtoarele operaþii: consumul de materii

6. Nu sunt admise corectãri nestipulate în documentele justificative ºi în registrele

În dependenþã de cerinþele legale, numãrul ºi formele registrelor contabile depinde de

Ø Borderoul de evidenþã a capitalului propriu  formularul nr. S-8 (anexa 7)

În cazul aplicãrii sistemului contabil complet, întreprinderea þine contabilitatea în acelaºi

În Republica Moldova, întreprinderile întocmesc bilanþul contabil dupã o formã

Ø Titlul sau denumirea contului

Si, soldul iniþial, reflectã

Si, soldul iniþial, reflectã

Prima grupã de operaþii afecteazã numai activele întreprinderii. Ca rezultat, un post de

A doua grupã de operaþii produce modificãri numai în componenþa pasivului. Adicã,

A treia grupã de operare include operaþiile care duc la creºterea concomitentã cu

A patra grupã reprezintã operaþiile care produc descreºterea activului ºi pasivului

Modificãrile interne se mai numesc modificãri de structurã, iar modificãrile externe 

Registrul  jurnal de evidenþã a operaþiilor economice pe _________ 200_

Întrebãri, exerciþii, teste

Exemplul 2. Se cere sã se contabilizeze ºi analizeze urmãtoarele operaþii

CAPITOLUL III  IMPOZITAREA MICULUI BUSINESS

3.1 Bazele impozitãrii micului business

Al patrulea titlu "Accizele" în vigoare din 01.01.2001 se referã la mãrfurile ce nu

Rezident  este oricare persoana juridicã sau întreprindere individualã, sau

Seria de ghiduri Biblioteca antreprenorului

Lucrare apãrutã cu suportul Proiectului BIZPRO Moldova

Cãutarea unei bãnci convenabile nu este o problemã simplã, însã ea

CAPITOLUL II CONTABILITATEA PENTRU AGENÞII

a Producþia în curs de execuþie (producþia neterminatã) reprezintã producþia care,

Ø Borderoul de evidenþã a capitalului propriu formularul nr. S-8 (anexa 7)

Modificãrile interne se mai numesc modificãri de structurã, iar modificãrile externe

Registrul jurnal de evidenþã a operaþiilor economice pe _________ 200_

CAPITOLUL III IMPOZITAREA MICULUI BUSINESS

Rezident este oricare persoana juridicã sau întreprindere individualã, sau

Registrul-jurnal de evidenþã a operaþiilor economice pe ________ 200

Întocmit _ Verificat_

Conturile: 123 Mijloace fixe

Întocmit _ Verificat_

Borderoul de evidenþã a consumurilor ºi cheltuielilor pe ______________ 200_

Conturile: 215 Producþia în curs de execuþie

Întocmit _ Verificat_

Întocmit _ Verificat_

Borderoul de evidenþã a decontãrilor cu cumpãrãtorii ºi alþi debitori pe ___________ 200

Întocmit _ Verificat_

Borderoul de evidenþã a capitalului propriu pe _____________ 200

Întocmit _ Verificat_

Borderoul de evidenþã a decontãrilor cu furnizorii pe _____________ 200

Întocmit _ Verificat_

Borderoul de evidenþã a retribuþiilor pe ______________ 200

Întocmit _ Verificat_

Borderoul de evidenþã a decontãrilor cu bugetul pe ______________ 200

Întocmit _ Verificat_

Borderoul de evidenþã a decontãrilor cu alþi creditori pe ______________ 200

Întocmit _ Verificat_

Borderoul de evidenþã a vânzãrilor ºi rezultatelor financiare pe ______________ 200

Întocmit _ Verificat_

Balanþa de verificare (ºah) pe ____________ 200 _

Întocmit _ Verificat_

Întocmit _ Verificat_