Sunteți pe pagina 1din 8

Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

sfinþii trei ierarhi

Sãptãmâna 24 - 30.I.2010
Al 209-lea cuvânt

cuvânt spre folos


"Pe acesti trei lumin`tori mai mari ai dumnezeirii cei \ntreit str`lucitoare,
pe cei ce lumineaz` lumea cu razele dumnezeie[tilor \nv`]`turi, pe r#urile
\n]elepciunii cele cu miere curg`toare care adap` toat` f`ptura cu apele
cuno[tin]ei de Dumnezeu, pe Marele Vasile [i de Dumnezeu cuv#nt`torul
Grigorie, \mpreun` cu sl`vitul Ioan, cel cu limba [i cu cuvintele de aur, to]i
cei iubitori de cuvintele lor, adun#ndu-ne cu c#nt`ri s`-i cinstim; c` ace[tia
Treimii pururea se roag` pentru noi."
Troparul Sfin]ilor Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul [i Ioan Gura de Aur
nr. 209 Cuvânt spre folos pagina 2

Duminica a xxxIIi-a dupã rusalii


(a Vame[ului [i a Fariseului)

pericopa apostolului
din erpistola a ii-a cãtre timotei a sfântului apostol pavel (iii, 10-15)

10. Tu \ns` mi-ai urmat \n \nv`]`tur`, \n 13. Iar oamenii r`i [i am`gitori vor
purtare, \n n`zuin]`, \n credin]`, \n merge spre tot mai r`u, r`t`cind pe al]ii
\ndelung` r`bdare, \n dragoste, \n [i r`t`ci]i fiind ei \n[i[i.
st`ruin]`, 14. Tu \ns` r`m#i \n cele ce ai \nv`]at [i
11. |n prigonirile [i suferin]ele care mi de care e[ti \ncredin]at, deoarece [tii de
s-au f`cut \n Antiohia, \n Iconiu, \n la cine le-ai \nv`]at,
Listra; c#te prigoniri am r`bdat! [i din 15. {i fiindc` de mic copil cuno[ti
toate m-a izb`vit Domnul. Sfintele Scripturi, care pot s` te
12. {i to]i care voiesc s` tr`iasc` cucer- \n]elep]easc` spre m#ntuire, prin
nic \n Hristos Iisus vor fi prigoni]i. credin]a cea \ntru Hristos Iisus.

pericopa sfintei evanghelii


dupã sfântul apostol ºi evanghelist luca (xviii, 10-14)

10. Doi oameni s-au suit la templu, ca c#te c#[tig.


s` se roage: unul fariseu [i cel`lalt 13. Iar vame[ul, departe st#nd, nu
vame[. voia nici ochii s`-[i ridice c`tre cer, ci-
11. Fariseul, st#nd, a[a se ruga \n [i b`tea pieptul, zic#nd: Dumnezeule,
sine: Dumnezeule, |]i mul]umesc c` fii milostiv mie, p`c`tosului.
nu sunt ca ceilal]i oameni, r`pitori, 14. Zic vou` c` acesta s-a cobor#t mai
nedrep]i, adulteri, sau ca [i acest \ndreptat la casa sa, dec#t acela.
vame[. Fiindc` oricine se \nal]` pe sine se va
12. Postesc de dou` ori pe smeri, iar cel ce se smere[te pe sine
s`pt`m#n`, dau zeciuial` din toate se va \n`l]a.
pagina 3 Cuvânt spre folos nr. 209

SÃPTÃMÂNA 24 - 30.i.2010
ZI CALENDAR INTERVAL PROGRAM LITURGIC PreoÞi slujitori
ORAR În ordinea slujirii
Duminic` Cuv. Xenia; 08.00-12.00 - Utrenia [i Sfânta Liturghie Pr. Ionel Durlea
Sf. Mucenici: Vavila, Timotei [i Agapie Pr. Cristian Deheleanu
Pr. Sorin-Vasile Tanc`u

Luni †) Sf. Grigorie Teologul; † Sf. Bretanion,


Episcopul Tomisului; Cuv.Publie

Mar]i Cuv. Xenofont, so]ia sa Maria [i fiii lor


Arcadie [i Ioan

Miercuri †) Aducerea moa[telor Sf.Ioan Gur` de Aur;


Sf. Marciana, \mp`r`teasa
(Har]i) 18.00-20.00 - Acatist [i catehez` Pr. Ionel Durlea
Joi Cuvio[ii: Efrem Sirul, Paladie [i Iacob
Sihastrul; Sf. Muceni]` Haris

Vineri Aducerea moa[telor Sf. Sfin]it Mucenic


Ignatie Teoforul; Sf. Mucenici: Filotei, Aviv,
Iulian, Romano, Iacov, Silvan [i Luca 18.00-19.00 - Vecernia Pr. Ionel Durlea
(Har]i)

S#mb`t` †) Sfin]ii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, 08.00-12.00 - Utrenia, Sf#nta Liturghie [i Pr. Ionel Durlea
Grigorie Teologul [i Ioan Gur` de Aur; Parastas pentru cei adormi]i Pr. Cristian Deheleanu
Sf. Sfin]it Mucenic Ipolit, Episcopul Romei Pr. Sorin-Vasile Tanc`u
17.00-18.00 - Vecernia Mare [i Cuv#nt de Pr. Cristian Deheleanu
\nv`]`tur` la Apostolul zilei

Predic la Duminica a xxxiii-a dupã rusalii


( a Vame[ului [i a Fariseului )
P`rintele Ilie Cleopa
Despre m\ndrie [i smerenie cunoa[te c\te capete are aceast` \nfrico[at`
fiar` a m\ndriei [i prin care cei \n]elep]i [i
“Voi s\nte]i cei ce v` face]i pe voi drep]i iscusi]i vor \n]elege c\t de pestri] [i primej-
\naintea oamenilor, dar Dumnezeu dios este acest p`cat.
cunoa[te inimile voastre; c`ci ceea ce la Iat` ce zice acest sf\nt p`rinte despre
oameni este \nalt, ur\ciune este \naintea lui m\ndrie: "M\ndria este lep`d`toare de
Dumnezeu” Dumnezeu, \nv`]`tur` a diavolilor,
(Luca 16, 15) def`imare a oamenilor, maica os\ndirii,
Iubi]i credincio[i, str`nepoata laudelor, semn al nerodirii,
|n multe locuri ale Sfintei Scripturi izgonirea ajutorului lui Dumnezeu, ie[irea
se arat` c\t de mare, c\t de p`gubitoare de din min]i, \naintemerg`toare de c`deri,
suflet [i c\t de ur\t` de Dumnezeu este pati- pricin` a epilepsiei, izvor al m\niei, u[` a
ma m\ndriei, dar nu pu]in se poate f`]`rniciei, \nt`rire a diavolilor,
cunoa[te r`utatea acestui p`cat [i din str`juitoare a p`catelor, pricinuitoare a
\nv`]`tura Sfintei Evanghelii de ast`zi. Eu, nemilostivirii, ne[tiin]` de \ndurare, amar`
fiind prea mic [i nepriceput a ar`ta prin lu`toare de seam` a gre[elilor altora,
scris sau prin cuv\nt c\te \nf`]i[`ri are [i c\t judec`toare f`r` de omenie, \mpotriv`
de felurit` este aceast` r`utate a p`catului lupt`toare a lui Dumnezeu" (Filocalia, IX,
m\ndriei, voi aduce \n mijloc o \nv`]`tur` Cuv\ntul 25, Despre m\ndrie, Bucure[ti,
preaminunat` a Sf\ntului Ioan Sc`rarul \n 1980).
aceast` privin]`. Prin aceasta se va Se cuvine mai \nt\i s` ar`t`m c\t de
nr. 209 Cuvânt spre folos pagina 4
vechi este acest p`cat [i prin cine a intrat \n sine: Dumnezeule, mul]umesc }ie c` nu
lumea de sus [i \n cea de jos. Vechimea s\nt ca ceilal]i oameni: r`pitor, nedrept,
acestui p`cat numai singur Dumnezeu o preadesfr\nat. Dar ce fel de mul]umire
cunoa[te, fiindc` numai El [tie c\nd a c`zut aducea el lui Dumnezeu \n rug`ciunea lui
satana cu \ngerii lui din cer. Nou` nu ni s-a dac`, plin de m\ndrie, os\ndea pe ceilal]i
f`cut cunoscut cu c\te mii de ani \nainte de oameni c` s\nt r`pitori, nedrep]i, preades-
zidirea lumii v`zute a fost c`derea \ngerilor fr\na]i etc.? Dup` cum se cunoa[te,
\n acest p`cat. Dumnezeiasca Scriptur` ne r`d`cina rug`ciunii lui era m\ndria. Din
arat` c` acest greu p`cat a fost pricina aceast` blestemat` r`d`cin` ie[eau cuvin-
c`derii din cer a satanei [i a \ngerilor celor tele lui pline de \ndrept`]ire de sine \nain-
de un g\nd cu el. Iat` ce zice Dumnezeu tea oamenilor. El a uitat cuv\ntul Sfintei
prin gura marelui prooroc Isaia \n aceast` Scripturi care zice: Cel ce n`d`jduie[te \n
privin]`: "Tu ai zis \n cugetul t`u: |n cer m` Dumnezeu cu inim` \ndr`znea]`, unul ca
voi sui, deasupra stelelor cerului voi pune acesta este nebun (Pilde 28, 26).
scaunul meu. {edea-voi pe muntele cel \nalt Fariseul mul]umea lui Dumnezeu cu
peste mun]ii cei \nal]i care s\nt spre gura sa, dar cu inima [i cu mintea sa se
miaz`noapte. Sui-m`-voi deasupra norilor, m\ndrea foarte mult [i din prisosin]a inimii
fi-voi asemenea Celui Prea\nalt (Isaia 14, sale pline de m\ndrie scotea cuvinte de
13-14). laud` def`im\nd pe ceilal]i oameni c` s\nt
|n aceste cuvinte ale Sfintei Scripturi r`pitori, nedrep]i, preadesfr\na]i [i
se arat` care a fost g\ndul satanei mai p`c`to[i.
\nainte de c`derea lui. Iar despre c`derea Dumnezeiasca Scriptur` ne arat` c`:
lui [i a celorlal]i \ngeri de un g\nd cu el, Necurat este \naintea Domnului cel \nalt cu
Sf\nta Scriptur` ne arat`, zic\nd: Cum a inima (Pilde 16, 6), [i c` |naintea ochilor lui
c`zut din cer luceaf`rul cel ce r`sare Dumnezeu s\nt c`ile omului [i toate urmele
diminea]a, zdrobitu-s-a de p`m\nt cel ce lui le cunoa[te (Pilde 5, 21). Dup`
trimitea la toate neamurile... {i iar`[i: \nv`]`tura Sfin]ilor P`rin]i trebuie s` avem
Acum \n iad te vei pogor\, \n temeliile convingerea c` nu este clip` \n care s` nu
p`m\ntului (Isaia 14, 15). {i iar`[i zice gre[im \naintea lui Dumnezeu. De aceea, \n
Sf\nta Scriptur` de c`derea satanei: fiecare clip` s\ntem datori s` ne smerim [i
Pogor\tu-s-a \n iad m`rirea ta [i multa s` ne poc`im, m`car printr-un suspin al
veselie a ta, sub tine voi a[terne putrejune inimii noastre. Dar \n rug`ciunea cea plin`
[i r`m`[i]a ta vor fi viermii (Isaia 14, 11). de laud` a fariseului \n loc de smerenie [i
Dac` ne vom \ntoarce acum cu mintea la cuno[tin]a neputin]elor sale, el os\nde[te
rug`ciunea fariseului din Evanghelia ce s-a cu m\ndrie pe aproapele s`u c`ci din pris-
citit ast`zi [i dac` vom cerca cu luare osin]a inimii sale vorbea gura lui (Matei 12,
aminte \n]elesul cuvintelor lui, vom 34; 15, 18). |ns` dumnezeie[tii P`rin]i ne
\n]elege mult din vicleniile p`catului \nva]`, zic\nd: "Taci tu, s` vorbeasc` faptele
m\ndriei care s-a strecurat \n cuvintele cele tale" (Filocalia, X, Bucure[ti, 1981).
pline de laud` ale fariseului. La fariseul m\ndru vedem lucrurile
Dumnezeiescul P`rinte Ioan Sc`rarul zice cu totul \ntoarse. El se laud` [i tr\mbi]eaz`
c` m\ndria este "amar` lu`toare de seam` \naintea oamenilor faptele sale cele bune [i
[i judec`toare f`r` de omenie a p`catelor defaim`, os\ndind pe ceilal]i oameni. Dar
altora". Sf\nta Evanghelie ne arat` c`: cine a pus pe fariseu s` judece, s` arate
Fariseul, st\nd \n biseric`, a[a se ruga \ntru p`catele oamenilor [i s` scoat` la iveal`
pagina 5 Cuvânt spre folos nr. 209
faptele sale cele bune? Oare nu m\ndria, a[ezarea cea smerit` [i vrednic` de laud` a
iubirea de ar`tare [i lauda cea plin` de vame[ului. S` aducem \n mijloc cuvintele
\ng\mfare? Oare nu trebuie ca s` avem Sfintei Evanghelii de azi: Iar vame[ul,
\naintea noastr` p`catele noastre, dup` departe st\nd, nu voia nici ochii s`-[i ridice
m`rturia Sfintei Scripturi care zice: C` c`tre cer, ci \[i b`tea pieptul, zic\nd:
f`r`delegea mea eu o cunosc [i p`catul meu Dumnezeule, milostiv fii mie, p`c`tosul
\naintea mea este pururea (Psalmul 50). (Luca 18, 13). Vede]i, fra]ii mei, c` vame[ul
Oare nu ne \nva]` [i Sf\ntul Efrem Sirul, \n st`tea departe de jertfelnic [i nu \ndr`znea
rug`ciunea sa din postul mare, zic\nd: "A[a, nici ochii s`-[i ridice c`tre cer; ci \[i b`tea
Doamne, |mp`rate, d`ruie[te-mi ca s`-mi pieptul [i din inima lui smerit` [i zdrobit`,
v`d p`catele mele [i s` nu os\ndesc pe zicea cu c`in]`: Dumnezeule, milostiv fii
fratele meu...?". Fariseul \ns` scoate la mie, p`c`tosul! O, fericite vame[ule, tu cu
iveal` ispr`vile lui [i os\nde[te p`catele rug`ciunea ta smerit` din ad\ncul inimii
altora prin rug`ciunea sa plin` de m\ndrie. tale, foarte mult te-ai asem`nat cu t\lharul
S` auzim mai departe laudele de pe cruce care a strigat din inim`:
fariseului care zice: Postesc de dou` ori pe Pomene[te-m`, Doamne, c\nd vei veni \ntru
s`pt`m\n`. Care erau zilele s`pt`m\nii \n \mp`r`]ia Ta! (Luca 23, 42).
care posteau iudeii? Erau joia [i lunea, c`ci Acest fericit t\lhar, socotind c` nu are
dup` datina b`tr\nilor, nu dup` porunc`, alt chip a se poc`i de p`catele sale, nici
socoteau c` Moise s-a suit pe Muntele Sinai vreme s` fac` alte fapte bune, deoarece [i
joi [i dup` patruzeci de zile s-a pogor\t luni. picioarele [i m\inile \i erau r`stignite pe
Dac` fariseul postea aceste dou` zile, ce l-a cruce, dar fiind \n]elept, [i v`z\nd c` moare,
silit s` arate, \naintea oamenilor, fapta lui, s-a g\ndit s` strige la Dumnezeu din
dac` nu m\ndria \ncuibat` ad\nc \n inima ad\ncul inimii, cu mare credin]` [i zdrobire.
lui? M\ntuitorul nostru Iisus Hristos, \n Pentru aceasta a fost auzit de M\ntuitorul,
privin]a postirii, ne \nva]` dimpotriv`: Tu, Care i-a zis: Adev`rat gr`iesc ]ie, ast`zi vei
\ns` c\nd poste[ti s` nu te ar`]i oamenilor fi cu Mine \n rai (Luca 23, 43).
c` poste[ti (Matei 6, 17-18). Fariseul nu Bine a zis Sf\ntul Efrem Sirul despre
numai c` nu ascunde fapta cea bun` a pos- acest t\lhar: "O, t\lharule, [i al raiului t\lhar!
tului, ci [i cu mare glas o vestea \naintea Multe ai furat \n via]a ta, iar acum, prin
oamenilor, zic\nd: Postesc de dou` ori pe pu]ine cuvinte zise din inim`, ai furat cu
s`pt`m\n` (Luca 18, 12). limba raiul! O, t\lharule prea\n]elept care ai
S` urm`rim [i celelalte laude ale [tiut s` furi cu limba raiul pentru c` te-ai
fariseului. C`ci dup` ce s-a l`udat cu smerit [i ]i-ai recunoscut p`catul. O floare
postirea, acela[i lucru \l face [i cu miloste- timpurie a Crucii lui Hristos!" Vede]i c\t de
nia: Dau zeciuial` din toate c\te c\[tig (Luca mare este puterea smereniei? Ea singur`
18, 12). M\ntuitorul \ns` ne \nva]`: C\nd poate ucide m\ndria [i izb`ve[te de os\nd`
faci milostenie, s` nu [tie st\nga ta ce face sufletele noastre, c\nd nu mai putem face
dreapta ta, ca milostenia s` fie \ntru ascuns alte fapte bune.
[i Tat`l t`u care vede \ntru ascuns, \]i va Iat`, fra]ii mei, dup` cum vede]i,
r`spl`ti ]ie (Matei 6, 3-4). rug`ciunea vame[ului din Sf\nta
Iubi]i credincio[i, Evanghelie de azi se aseam`n` cu
Dup` ce am vorbit despre m\ndria [i rug`ciunea fericitului t\lhar de pe cruce. C`
lauda cea f`r` minte a fariseului, s` ne [i acela, ca [i vame[ul din Sf\nta
\ntoarcem privirea min]ii noastre [i spre Evanghelie, nu cu multe cuvinte s-a rugat,
pagina 6 Cuvânt spre folos nr. 209
dar a strigat la Dumnezeu din ad\ncul este numit` "a |nfrico[atei judec`]i", c\nd
inimii sale [i cu mare smerenie. De aceea a se las` sec de carne. Aceasta ne aminte[te
auzit: Ast`zi vei fi cu Mine \n rai! La fel [i de sf\r[itul lumii [i de Judecata de apoi,
fericitul vame[, pu]ine cuvinte a zis din c\nd fiecare va lua plat` dup` faptele sale.
inim`: Dumnezeule milostiv fii mie, Ultima Duminic` cu care \ncepe Postul
p`c`tosul! Pentru smerita lui rug`ciune Mare se nume[te "a izgonirii lui Adam din
auzim r`spunsul cel preasf\nt din gura rai". Ea are scopul de a ne reaminti de
Domnului: Zic vou`, mai \ndreptat s-a p`catul str`mo[ilor no[tri, care au fost
pogor\t acesta la casa sa, dec\t fariseul. C` alunga]i din rai din cauza m\ndriei [i
tot cel ce se \nal]` pe sine se va smeri, iar l`comiei, pentru a ne \ndemna la rug`ciune
cel ce se smere[te pe sine se va \n`l]a (Luca [i la post cu toat` st`ruin]a [i evlavia.
18, 14). Iat` dar c`, \ncep\nd din Duminica de
Iubi]i credincio[i, ast`zi, a vame[ului [i a fariseului, ne
Nu f`r` rost s-a r\nduit de Biseric` preg`tim pentru \nceperea Marelui Post al
Evanghelia Vame[ului [i Fariseului \n Sfintelor Pa[ti. |nceputul poc`in]ei [i al
Duminica de ast`zi, cu care se \ncepe postului \l facem prin rug`ciunea unit` cu
Triodul, adic` perioada Postului Mare, care smerenie, dac` vom urma vame[ului. De
este cel mai potrivit timp de poc`in]` de aceea, fra]ii mei, [tiind c` m\ndria a creat
peste an. C`ci precum \ngerii au c`zut din iadul [i a aruncat pe \ngerii c`zu]i [i pe
cer [i primii oameni au c`zut din rai din oamenii nepoc`i]i \n ad\ncul gheenei,
cauza m\ndriei, tot a[a neamul omenesc a s\ntem datori s` punem de ast`zi \nceput
fost m\ntuit [i ridicat la cinstea cea dint\i \n bun de poc`in]` [i s` urm`m vame[ului
|mp`r`]ia cerurilor prin smerenia poc`it, iar nu fariseului m\ndru.
\ntrup`rii Fiului lui Dumnezeu [i a mor]ii Mare p`cat este m\ndria, fra]ilor. Ea
Lui pe Cruce. se arat` [i \n vorbire [i \n \mbr`c`minte
{i dac` m\ndria a f`cut pe \ngerii luxoas`, [i \n m\nie, care este fiica m\ndriei,
neascult`tori diavoli [i pe primii oameni [i \n lenevire la biseric` [i \n am\narea
care erau nemuritori \n rai i-a f`cut muri- poc`in]ei [i \n spovedanie nesincer`, c` cel
tori pe p`m\nt, \n]elegem c` precum m\ndru nu vrea s`-[i m`rturiseasc` preotu-
c`derea [i moartea noastr` a venit prin lui p`catele mari, nici nu se c`ie[te pentru
m\ndrie, tot a[a poc`in]a, m\ntuirea [i ele din cauza slavei de[arte care \l
nemurirea noastr` \ncepe \nt\i prin smere- st`p\ne[te. Mai cumplit` este m\ndria
nie. De aceea s-au [i r\nduit de Sfin]ii min]ii, c\nd omul se crede mai capabil, mai
P`rin]i trei Duminici preg`titoare \nainte bun dec\t al]ii. Cea mai grea este, \ns`
de \nceperea Sf\ntului [i marelui Post al m\ndria sufletului, c\nd omul se socote[te
Pa[tilor. Prima Duminic`, cea de ast`zi, mai \nv`]at, mai talentat, mai corect [i mai
care ne preg`te[te pentru post, este tocmai pl`cut \naintea lui Dumnezeu dec\t mul]i [i
aceasta numit` "a Vame[ului [i a chiar dec\t to]i oamenii.
Fariseului", ca s` ne aminteasc` de moartea Asemenea cre[tini st`p\ni]i de duhul
noastr` prin m\ndrie [i de \nvierea noastr` m\ndriei, s\nt l`sa]i de Dumnezeu s` cad`
prin smerenie. \n desfr\nare [i \n alte p`cate grele, ca s` se
A doua Duminic` preg`titoare este smereasc`. Al]ii, \ns` cad \n p`cate [i mai
numit` "a Fiului Risipitor". Aceasta ne grele. Unii, din m\ndrie diabolic`, nu mai
\ndeamn` la poc`in]`. A treia Duminic` cred \n Dumnezeu. Al]ii, hulesc [i batjo-
preg`titoare pentru Sf\ntul [i Marele Post coresc Sf\nta Scriptur`, Biserica, Crucea,
pagina 7 Cuvânt spre folos nr. 209

icoanele, sfintele slujbe [i pe sfin]ii sluji- Smerenia este cel mai bun leac pen-
tori. Iar al]ii, tot din m\ndrie, se rup de tru cre[tinii de ast`zi, pentru m\ntuirea
Biseric`, nu vor s` mai asculte de preo]i [i noastr`. Vom putea sc`pa de m\ndrie prin
se duc la tot felul de secte, c`ci m\ndria este mai mult` rug`ciune, ajutat` de post, prin
izvorul tuturor sectelor. citirea c`r]ilor sfinte [i prin deas`
Fra]ii mei, s` fugim de cumplitul spovedanie la duhovnici iscusi]i.
p`cat al m\ndriei, care a aruncat o parte din Postul Mare este cale bun` de
\ngeri \n iad [i a scos pe primii oameni din nevoin]`, de smerenie, de poc`in]` [i
rai. S` fugim de m\ndria diabolic` care a \mp`care cu Dumnezeu. S` ne preg`tim
umplut p`m\ntul de secte, de oameni pentru a-l str`bate cu folos [i cu bucurie, [i
necredincio[i, r`zvr`ti]i [i r`i, [i iadul de s`-L rug`m pe Bunul nostru M\ntuitor s`
suflete condamnate la os\nd` ve[nic`. |n ne scape de p`catul cel greu al m\ndriei [i
locul m\ndriei s` alegem smerenia lui s` ne \mbrace \n ve[m\ntul cel dumnezeiesc
Hristos, smerenia vame[ului, smerenia al smereniei, al rug`ciunii curate [i al
sfin]ilor, lep`d\nd orice cuget de slav` iubirii, care ne asigur` tuturor m\ntuirea
de[art`, de laud` personal` [i de \ng\mfare. sufletelor. Amin.

Sfântul VETRANION, episcopul Tomisului


Actele martirice pomenesc c#]iva Fiind un aprig sus]in`tor al
episcopi la Tomis, Constan]a de azi, \nc` \nv`]`turii gre[ite a preotului Arie, cel care
de la sf#r[itul secolului al III-lea [i t`g`duia dumnezeirea Fiului, \mp`ratul a
\nceputul celui urm`tor, cum au fost \ncercat s`-l atrag` [i pe episcop la
Evangelicus, Efrem [i Tit. aceast` erezie. Dar Vetranion n-a primit,
Istoricul Eusebiu din Cezareea ci dimpotriv`, printr-o cuv#ntare
Palestinei scria c`, la lucr`rile primului \nfl`c`rat` rostit` \n fa]a \mp`ratului [i
Sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, a credincio[ilor care erau prezen]i la
"nici schitanul riu lipsea din ceat`", adic` slujb`, a ap`rat dreapta credin]`, a[a
episcopul din provincia Sci]ia Mic`. Se cum fusese ea stabilit` la primul Sinod
crede c` numele lui era Marcu. Dup` el se ecumenic, dup` care a p`r`sit biserica,
mai cunoa[te un alt episcop \n cetatea duc#ndu-se \ntr-alta, \mpreun` cu tot
Tomis abia \n anul 369, anume Vetranion poporul, \nfruntat \n felul acesta de episcop,
(sau Betranion, Bretanion). {tiri despre el \mp`ratul a poruncit s` fie prins [i trimis \n
g`sim \n Istoria bisericeasc` a lui exil. Dar la scurt timp, dup` cum
Sozomen, care a tr`it \n veacul al V-lea. istorise[te acela[i Sozomen, "i-a \ng`duit
El scrie c` \n anul acela s` se \ntoarc`", pentru c` se temea de
conduc`torul Imperiului roman de vreo r`scoal` din partea "sci]ilor", adic` a
R`s`rit, Valens (364-378), se \ntorcea daco-romanilor, "[tiind c` sunt viteji, iar
dintr-o campanie militar` pe care o purtase prin pozi]ia locurilor, necesari imperiului
\mpotriva go]ilor afla]i \n nordul Dun`rii, roman, fiind a[eza]i ca un zid de ap`rare
\ncheiat` cu pacea de la Noviodunum (azi \n fa]a n`v`lirilor barbare". Sozomen \[i
Isaccea, \n jud. Tulcea). în drumul s`u \ncheia istorisirea ar`t#nd c` Vetranion era
spre Constantinopol, capitala imperiului, "un b`rbat destoinic [i renumit prin vir-
s-a oprit \n Tomis. Aici a intrat \n cate- tutea vie]ii sale, dup` cum m`rturisesc [i
drala \n care slujea episcopul Vetranion. sci]ii \n[i[i".
nr. 209 Cuvânt spre folos pagina 8

Aceea[i caracterizare i-o f`cea [i scrisoare, Vetranion era considerat ca o


istoricul Teodoret, episcop al Cirului (392- "ml`di]` cu care patria mam` se poate
458), care scria despre el c` "str`lucea prin m#ndri pe drept, \ntruc#t a reu[it \n
tot felul de virtu]i". luptele pentru credin]`, ar`t#ndu-se o
|nt#mplarea descris` de Sozomen bun` mo[tenire a p`rin]ilor", \n cea de a
arunc` o lumin` puternic` asupra epis- doua scrisoare, Sf#ntul Vasile mul]umea din
copului Vetranion de la Tomis. Pe l#ng` nou lui Vetranion, care i-a scris cu
virtu]ile care \i \mpodobeau via]a, re]inem dragoste "dintr-o ]ar` \ndep`rtat`" [i
dragostea [i respectul de care se bucura \n care i-a trimis moa[tele unui martir "din
fa]a credincio[ilor s`i, \nc#t ei l-au urmat ]ara barbar`, de dincolo de Dun`re",
cu mult curaj, chiar dac` prin aceasta l-au adic` din st#nga Dun`rii, cotropite pe
\nfruntat pe propriul lor \mp`rat, \nseamn` atunci de "barbarii" go]i.
c` el trebuia s` fi fost de mai mult` vreme Din p`cate, nu mai cunoa[tem alte
\n fruntea eparhiei, din moment ce exista o laturi ale activit`]ii ierarhului nostru, care
at#t de str#ns` leg`tur` sufleteasc` \ntre s` pun` [i mai mult \n lumin` preg`tirea
el [i p`stori]i, pe care nici o putere ome- lui teologic` [i toate darurile cu care era
neasc` nu o putea desface. \nzestrat de Dumnezeu. Nu sejtie c#t a
Alte [tiri despre via]a [i activitatea mai p`storit turma duhovniceasc` din
episcopului Vetranion le desprindem din Tomis [i Sci]ia Mic`. \n orice caz, \n anul
actul martiric al Sf#ntului Sava, cel 381 activa aici un nou ierarh, Gherontie.
\necat \n Buz`u la 12 aprilie 372. Cei |nseamn` c` Vetranion trecuse \ntre timp
mai mul]i istorici socotesc c` acea la cele ve[nice. Pentru sfin]enia vie]ii lui
Scrisoare a Bisericii lui Dumnezeu din [i mai ales pentru d#rzenia cu care a
Go]ia c`tre Biserica din Capadocia [i c`tre ap`rat credin]a ortodox`, episcopul
toate comunit`]ile Sfintei Biserici univer- Vetranion de la Tomis a fost trecut \n
sale, din anul 374, care \nso]ea moa[tele r#ndul sfin]ilor, pomenirea lui f`c#ndu-se
Sf#ntului Sava, a fost scris` de \nsu[i epis- \n fiecare an la 25 ianuarie.
copul Vetranion. \nseamn` c` tot episcopul “|ndrept`tor credin]ei [i chip
tomitan s-a \ngrijit [i de trimiterea bl#nde]ilor, \nv`]`tor \nfr#na]ii te-a
moa[telor \n Capadocia. Dup` primirea ar`tat pe tine turmei tale, adev`rul
lor, Sf#ntul Vasile cel Mare, arhiepiscop- lucrurilor. Pentru aceasta ai c#[tigat cu
ul Cezareei Capadociei, i-a mul]umit pen- smerenia cele \nalte, cu s`r`cia cele bogate,
tru ele, prin dou` scrisori. Din prima p`rinte ierarhe Vetranion. Roag` pe
scrisoare de r`spuns desprindem c` \nsu[i Hristos Dumnezeu s` m#ntuiasc` sufletele
Vetranion era un capadocian, c`ci Sf#ntul noastre" (Troparul glasului 4 din slujba la
Vasile \l socotea ca "un cet`]ean al un arhiereu).
patriei sale (Capadocia), care \ntocmai ca
o creang` \nflorit` din r`d`cin` nobil`, a Pr. Prof. Dr. Mircea P~CURARIU,
umplut cu roadele Duhului o ]ar` SFIN}I DACO - ROMANI {I
\ndep`rtat`" (Sci]ia Mic`), \n aceea[i ROM@NI, APOLOGETICUM, 2006, p. 30-31

CUV@NT SPRE FOLOS Tel. 021.314.77.89; Fax: 031.811.53.75;


s`pt`m#nal al Parohiei Sf#ntul Gheorghe Vechi Mobil: 0726.325.888
ISSN: 1843 - 8822 Cod fiscal nr. 12102616,
RO-030148, Calea Mo[ilor nr. 36, Cod IBAN: RO93 BACX 0000 0030 0191 4000,
sector 3, Bucure[ti Unicredit }iriac Bank, Sucursala Lipscani
e-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro web: www.sfantulgheorghe.ro