Sunteți pe pagina 1din 42

ACCESUL LA VICTIMA

EVALUAREA PRIMARA SI SECUNDARA


POLITRAUMA recunoastere, interventii
PRIM AJUTOR IN CAZ DE PLAGI
ELECTROCUTAREA
MOBILIZAREA transportul
RESUSCITAREA CARDIO RESPIRATORIE

ACCESUL LA VICTIMA
ASIGURARE

- se va evita expunerea la pericole iminente (explozii,


intoxicari, caderi de materiale, suprafete nesigure, etc.)
- salvatorul trebuie sa ramana sanatos fizic si psihic!
Salvatorul verifica imediat FUNCTIILE VITALE ale victimei
Identifica posibila existenta a mai multor victime
Chemati ajutor, daca este necesar
Incercati sa actionati calm, dar ferm.

EVALUAREA PRIMARA
Consta in:
- evaluarea starii de constienta (Domnule/Doamna, spuneti-mi numele
dvs., unde ne aflam, ce vi s-a intamplat?)
Daca nu raspunde :
A: evaluarea libertatii cailor aeriene
B: evaluarea respiratiei NU MAI MULT DE 10 SECUNDE
- salvatorul isi apleaca obrazul aproape de fata victimei si asculta
zgomotul respiratiei
- priveste miscarile pieptului
- simte eventualul aer expirat;
C: evaluarea circulatiei (pulsului central si periferic)
Dupa evaluarea primara, daca nu respira, se va apela serviciul de urgenta
112 si se vor aplica masurile de resuscitare cardio-respiratorie primara
(ultimul capitol)

IMPORTANT!!!
In cazul unei caderi de la inaltime, accident auto, etc, unde

exista suspiciunea unui politraumatism, trebuie


avuta in vedere si o posibila fractura de coloana cervicala.

- mobilizarea victimei se face numai daca


exista un pericol iminent: incendiu,
prabusire a cladirii etc. si atunci se va face cu
imobilizarea coloanei cervicale cu mana; acolo unde exista se va
proteja coloana cervicala printr-un guler cervical.

EVALUAREA SECUNDARA
Dupa evaluarea functiilor cardio-respiratorii,
victima se va examina pentru identificarea
tuturor leziunilor.
Verificati daca victima prezinta:

HEMORAGII IMPORTANTE
sau
FRACTURI

Victima poate prezenta :


- un POLITRAUMATISM (mai multe
traumatisme la nivelul corpului)
- UN TRAUMATISM
- O PLAGA

POLITRAUMATISM
Pot apare oriunde si sub diverse moduri: accidente de
circulatie, caderi de la inaltime, calamitati naturale,
agresiuni umane etc.
Cunoasterea si aplicarea unor masuri si proceduri
simple de prim ajutor la locul accidentului, pot reduce
consecintele accidentului si pot chiar salva vieti.
De multe ori, traumatismele se pot solda cu decesul
victimei, datorita neacordarii primului ajutor sau
a efectuarii unor manevre gresite, care agraveaza
leziunile existente sau pot chiar produce altele noi.

POLITRAUMATISMUL
Inseamna ca avem de-a face cu mai multe
leziuni traumatice la aceeasi victima; in astfel
de situatii, cand sunt prezente cel putin doua
leziuni traumatice dintre care cel putin una
ameninta viata victimei spunem ca avem de-a
face cu un politraumatism
Astfel in cazul inui politraumatism scopul
principal este salvarea vietii si acolo unde este
posibil fara a produce leziuni suplimentare.

In urma unui traumatism pot aparea :


- leziuni ale partilor moi: contuzii si plagi
- hemoragie: scurgerea sangelui din vasele sangvine,
datorita lezarii peretelui vascular
- fractura (ruperea osului)

- amputatii de membre
- luxatii (capetele oaselor care formeaza o

articulatie

isi pierd contactul intre ele)


- entorse (cand sunt lezate tesuturile periarticulare:
ligamente, tendoane, capsula)

- traumatism cranio-cerebral

PRIMUL AJUTOR - PLAGI


Degajarea plagii : Se scot hainele sau incaltamintea care acopera plaga.
Pansament superficial:
- pe cat posibil se va spala rana, chiar si cu apa proaspata, cautand
a elimina din ea toate resturile anormale;
- apoi se va incerca acoperirea suprafetei ranii cu materiale cat mai
curate.
Pansament cu materiale din trusa de prim ajutor :
- dezinfectarea mainilor salvatorului , unde este posibil
- curatirea si dezinfectarea tegumentelor din jurul plagii (compresa
tifon cu apa oxigenata, betadina)
- curatirea si dezinfectarea plagii (cu apa oxigenata, solutie
betadina cu o compresa tifon sau turnand direct pe rana)
- pansarea plagii (acoperirea plagii cu pansament steril, banda
leucoplast sau bandaj de tifon).

PRIMUL AJUTOR - PLAGI

Pansamentul plagii

Important !!!
Daca plaga a fost produsa de un corp strain,
mare si adanc infipt, NU extrageti corpul
din rana, ci incercati sa pansati in jurul ei si/
sau sa imobilizati victima pana la sosirea
personalului calificat.
Risc de hemoragie majora!!!

PRIMUL AJUTOR HEMORAGII


Gravitatea hemoragiei se apreciaza dupa cantitatea de sange
pierdut, astfel oprirea hemoragiei este prioritara

Compresiunea manuala
Bandajul compresiv
Daca din rana curge mult sange, peste stratul de material,
cat mai curat, se va aplica un sul (strat) de alt material
(o batista impaturita strans, un prosop impaturit, etc.)
chiar peste izvorul de sangerare . In cazul plagilor la
nivelul membrelor se poate strange peste bandaj, o curea
sau alta cingatoare pe care o avem la indemana, care
poate sugruma pierderea de sange.

PRIMUL AJUTOR
AFECTARILE OSTEO-ARTICULARE
fixarea (imobilizarea) regiunii respective:
Este de dorit ca aceasta imobilizare sa se faca fara
a modifica pozitia in care a fost gasita regiunea
respectiva. Asa cum am gasit regiunea afectata, asa o
vom imobiliza!
Cu mijloace tipizate (atele) daca le avem (Krammer)
Cu mijloace improvizate, la nevoie (crengi, scanduri,
cartoane, etc)

PRIMUL AJUTOR
AFECTARILE OSTEO-ARTICULARE
In general, pentru persoanele fara pregatire medicala este
greu de diferentiat entorsa de luxatie sau fractura;
De aceea, in fata unei victime a unui accident, care se plange
de dureri la nivelul scheletului sau articulatiei, intotdeauna
se va pune in repaus absolut zona dureroasa.
Acest lucru se realizeaza prin imobilizare provizorie a regiunii.

ENTORSA
Sunt traumatisme articulare inchise, ce afecteaza tesuturile moi
articulare si periarticulare, produse in urma unei suprasolicitari
bruste si necorespunzatoare a articulatiei. Entorsa nu este insotita
de deplasarea segmentelor osoase ale articulatiei.
Semnele si simptomele unei entorse:
- Dureri articulare discrete la inceput care in cateva ore se
accentueaza
- Tumefactie (edem ) si eventual echimoza (vanataie)
Primul ajutor in cazul unei entorse consta in repausul fizic al
articulatiei si aplicarea unei pungi cu gheata sau comprese reci.

LUXATIA
Luxatia este traumatismul articular ce determina pierderea raporturilor
normale intre suprafetele osoase ce formeaza articulatia.
Luxatiile pot fi:
- complete: cand deplasarea este totala
- incomplete, numite si subluxatii: cand deplasarea capetelor osoase este
partiala
Semnele si simptomele unei luxatii sunt:
- durere articulara violenta la inceput, ce devine difuza si scade in
intensitate in cateva zile
- impotenta functionala a articulatiei
- atitudine vicioasa a membrului (o atitudine nefireasca a membrului
respectiv, datorata durerii si impotentei functionale)
- deformarea articulara
Primul ajutor in caz de luxatie consta in imobilizarea membrului afectat
si transportul ulterior intr-o unitate spitaliceasca unde se va realiza
reducerea luxatiei (repunerea in pozitie normala a oaselor).

FRACTURILE
INCHISE, cand tegumentele adiacente sunt intacte
DESCHISE , cand la locul fracturii exista si o plaga
Fara deplasare, cand capetele osoase rezultate ale fracturii raman in
contact
Cu deplasare, cand capetele osoase rezultate ale fracturii de
deplaseaza
In caz de fractura deschisa, trebuie procedat mai intai la oprirea
hemoragiei si la pansarea ranii.
Orice os iesit in afara trebuie protejat cu fesi de jur imprejur, dar nu
trebuie fortat sa intre inapoi in rana.
In caz de fracturi cu deplasare nu se incearca reducerea fracturii
(repunerea in pozitie normala)

EXEMPLE DE FRACTURI
Fractura brat

Fractura a mainii

Fractura de femur

Imobilizarea fracturii trebuie sa


respecte urmatoarele reguli:
- Ca regula generala, orice imobilizare trebuie sa cuprinda doua articulatii
(incheieturi): cea de deasupra si cea de dedesubtul focarului de fractura.
- La membre, atelele se pun de o parte si de alta a focarului de fractura.
- Atelele se invelesc in vata (sau alte materiale moi), pentru a nu leza
pielea, a nu afecta circulatia sau a nu mari durerea.
- Se va evita aplicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu
pielea (fata anterioara a gambei, de exemplu).
- Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata, golurile
se umplu cu vata.
- Se trage apoi o fasa in jurul atelelor si membrului fracturat, obtinand
astfel o imobilizare provizorie. Trebuie sa se tina cont de faptul ca o fasa
prea stransa afecteaza circulatia sangelui si accentueaza durerea.

IMOBILIZAREA FRACTURII

Imobilizarea fracturii
de femur

IMOBILIZAREA FRACTURII

Exemple de
Imobilizare a fracturii mainii

IMOBILIZAREA FRACTURII

Imobilizarea fracturi bratului


Fractura deschisa

Fractura inchisa

AMPUTATIA DE MEMBRE
Amputatia, reprezinta sectionarea unui membru si este o leziune
complexa care presupune pe langa sectionarea oaselor si leziuni de parti
moi si hemoragii.
Astfel de situatii pot apare in cazul accidentelor de circulatie, de tren sau
in urma unui accident de munca.
Pe langa acordarea primului ajutor, in cazul unei amputatii trebuie avuta
in vedere si incercarea de conservare a membrului sectionat in vederea
unei interventii reparatorii.
Astfel, primul ajutor in cazul unei amputatii consta in:
- oprirea hemoragiei fie prin aplicarea unui garou la radacina membrului
ranit, fie printr-un bandaj compresiv
- introducerea membrului sectionat punga de plastic si un recipient cu
gheata
- asezarea victimei cu membrele inferioare mai sus decat capul si daca e
posibil cu membrul ranit ridicat deasupra nivelului inimii
- transportul victimei in cel mai scurt timp la un spital, de preferinta la un
spital unde exista posibilitatea realizarii interventiei chirurgicale necesare.

TRAUMATISMUL CRANIO-CEREBRAL
Traumatismul cranio-cerebral (lovirea capului) poate sa nu fie urmat de
nici o suferinta aparenta in primele ore sau zile de la producere, pentru ca
apoir starea victimei sa se agraveze brusc, existand chiar pericolul mortii
subite.
De aceea, in cazul unor accidente sau politraumatisme in care se
suspecteaza un traumatism cranio-cerebral, chiar si in lipsa unor semne
sau simptome clinice, victima trebuie transportata la spital, examinata si
urmarita cateva zile.
Semnele caracteristice traumatismelor craniene sunt:
- cefaleea(durerea de cap), greturile, varsaturile
- tulburari de memorie
- confuzie, somnolenta sau chiar pierderea constientei
- hemoragii sau scurgeri sero-sangvinolente de la nivelul gurii, urechilor
sau nasului.
Daca exista o hemoragie la nivelul capului, NU se face compresie ci se
realizeaza pansamentul respectand pasii pe care i-am discutat la primul
ajutor in caz de plagi.

ELECTROCUTAREA (I)
Scoaterea accidentatului de sub influenta curentului electric, in cazul in care acesta nu s-a putut
desprinde de instalatia electrica

Exista doua situatii distincte determinate de tensiunea de lucru:


1. Daca tensiunea de lucru este sub 1.000 V, veti proceda in felul urmator:
* Actionati pentru intreruperea tensiunii prin deschiderea intrerupatorului
de alimentare, iar in lipsa acestuia, prin deschiderea separatorului, scoaterea
sigurantelor, scoaterea din priza, de la caz la caz.
* Daca scoaterea de sub tensiune a instalatiei necesita prea mult timp, reducand
operativitatea interventiei, scoateti accidentatul de sub tensiune prin utilizarea
oricaror materiale sau echipamente electroizolante care sunt la indemana.
Daca persoana electrocutata este in contact cu instalatia electrica si se afla si la
inaltime, exista pericolul caderii ei. De aceea, trebuie sa luati masuri de evitare a
acestei consecinte. Puteti fie sa sprijiniti accidentatul cu proptele izolante, fie sa
organizati atenuarea caderii prin prinderea victimei ori prin plasarea pe sol a unor
suporturi groase la locul eventualei caderi

ELECTROCUTAREA (II)
2. Daca tensiunea de lucru este peste 1000 V, trebuie stiut faptul ca insasi apropierea
de accidentat poate prezenta pericol pentru salvator, din cauza tensiunii de pas.
Deconectarea instalatiei (scoaterea de sub tensiune) va putea fi efectuata numai de
catre o persoana care cunoaste bine instalatia. Scoaterea accidentatului din instalatii
aflate sub tensiune este permisa numai dupa deconectarea acesteia.
Scoaterea accidentatului din instalatia aflata sub tensiune este permisa numai in
statiile electrice unde operatia se executa de catre personalul special instruit in
acest sens si care utilizeaza mijloace de protectie electroizolante adecvate: cizme si
manusi de inalta tensiune, stanga de manevra corespunzatoare tensiunii nominale a
instalatiei.
Daca accidentatului i s-au aprins hainele din cauza arcului electric provocat ca
urmare a atingerii instalatiei electrice, imediat dupa ce este indepartat de sub
tensiune se va actiona pentru stingerea hainelor aprinse. Este de preferat ca
accidentatul sa fie culcat la pamant in timpul interventiei, deoarece miscarea
acestuia ca o torta vie ingreuneaza actiunile de salvare.

ELECTROCUTAREA (III)
Dupa scoaterea accidentatului de sub tensiune si in
afara pericolului generat de aceasta, se va determina
starea clinica a victimei printr-o examinare rapida,
deoarece tot ceea ce se va face in continuare depinde
de aceasta stare.
Examinarea starii clinice depinde de starea
accidentatului:
> accidentatul este constient;
> accidentatul este inconstient;
> accidentatul prezinta vatamari sau rani.

ELECTROCUTAREA (IV)
Daca accidentatul este constient

In aceasta situatie i se pot adresa intrebari:


* ce te supara?
* ai ameteli?
* ai greata?
* ai dificultati in respiratie?
* te supara inima?

In timpul intrebarilor se cauta vizual eventualele semne exterioare ale


starii de rau:
* paloarea sau roseata excesiva
* transpiratia fetei si a palmelor;
* prezenta si caracteristicile respiratiei si ale pulsului.

In cazul unei stari de rau se cheama imediat salvarea.

ELECTROCUTAREA (V)
Daca accidentatul este inconstient
In aceasta situatie, pentru a determina starea clinica a victimei, procedati
in felul urmator:
* Daca in urma accidentului prin electrocutare nu au rezultat vatamari si
leziuni care ar contraindica intr-un mod evident miscarea si deplasarea
accidentatului (de exemplu: cadere cu grave leziuni si vatamari, fracturi,
hemoragii), asezati accidentatul intr-o pozitie care sa permita examinarea
sa, respectiv in pozitie culcat pe spate pe o suprafata plana si suficient de
rigida.
* Desfaceti hainele la gat, piept si zona abdominala.
* Verificati starea respiratiei si existenta pulsului.
* In cazul lipsei functiilor vitale, fara a mai tine seama de
eventualele interdictii de miscare, i se va face accidentatului

reanimare cardio-respiratorie.

MOBILIZAREA SI TRANSPORTUL
Mobilizarea si transportul victimei se face NUMAI
daca este absolut necesar in cazul politraumatismelor
(de exemplu in cazul caderii de la inaltime), dupa ce
s-au acordat primele masuri de prim ajutor:
- stabilizarea functiilor cardio-vasculare,
- oprirea hemoragiilor,
- imobilizarea zonelor de fractura,
- pansarea plagilor, etc.
In cazul in care sunt mai multe victime se va face
triajul acestora in functie de gravitatea leziunilor si de
necesitatea unor acte medicale urgente

MOBILIZAREA SI TRANSPORTUL
Gulerul cervical
In orice caz de trauma in spital si in prespital, primul lucru care
trebuie facut este imobilizarea coloanei cervicale .
Colierele sunt de 3 tipuri : reglabile, fixe pe marimi si de copii .

In lipsa gulerului cervical, se realizeaza imobilizarea


coloanei cervicale cu mana prin mentinerea in ax cu restul corpului
a capului victimei de catre un salvator.

MOBILIZAREA SI TRANSPORTUL
Targa rigida

Targa de Extractie
( Targa Lopata )

MOBILIZAREA VICTIMEI
Apucarea victimei si asezarea pe targa trebuie
sa se faca in asa fel incat sa nu flecteze corpul,
pastrand pozitia dreapta pe cat posibil.
Asezarea pacientului pe targa necesita, in mod
ideal 4 persoane: unul care imobilizeaza capul
victimei, alti 2 care sustin trunchiul si membrele
inferioare si al 4-lea care impinge targa sub
victima cand ceilalti 3 intorc victima lateral.
Nu uitati! Daca este o suspiciune de leziune a
coloanei mentinerea in ax a capului (guler
cervical).

TRANSPORTUL
Ideal ar fi ca fiecare victima sa fie transportata de
catre 3-4 persoane.
Transportul se face cu brancardul sau targa standard,
care poate fi purtata de 2 sau 4 salvatori.
Acestia trebuie sa inainteze cat mai lin, purtand
intodeauna brancarda cu capul victimei inainte. In
cazul in care trebuie sa treaca peste obstacole sau sa
urce pante, brancarda trebuie mentinutra in pozitie
orizontala.

STOPUL RESPIRATOR SAU


CARDIO RESPIRATOR
Stimuli simpli VIZUALI, AUDITIVI !!!
NU dureroi !!!

STOPUL RESPIRATOR (lipsa respiratiei)


Pieptul nu se misca
Nu se aude zgomotul respiratiei (cel mult 10 secunde)

STOPUL CARDIO RESPIRATOR (lipsa respiratiei


si a pulsului)
Nu se simte pulsul, cautat la artera carotida

STOPUL CARDIO RESPIRATOR


ALARMARE

- AJUTOR!!!
- telefon 112 (explicati
operatorului in cateva cuvinte ce s-a
intamplat si ca incepeti manevrele de
resuscitare)
ACTIONATI CU CALM
DACA SUNT MAI MULTI SALVATORI,
SCHIMBATI-VA ATUNCI CAND SIMTITI CA
OBOSITI

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE
Deschide-ti caile aeriene prin:
degajarea eventualilor corpi straini din gura

victimei
hiperextensia capului ( NU SI IN SUSPICIUNE DE
FRACTURA A COLOANEI)
subluxatia mandibulei

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE
Respiratia artificiala tip Gura la Gura :
Asezati buzele etans pe gura victimei
Suflati constant pana la expansionarea toracelui, desprindeti-va
gura de gura victimei
Efectuati urmatoarea respiratie dupa revenirea toracelui

! Daca gura ramane inclestata


respiratia se face prin narile
victimei

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE
MASAJUL CARDIAC EXTERN
plasati mainile dvs. pe mijlocul toracelui victimei
asezati podul unei palme pe punctul de presiune
asezati cealalta palma peste palma fixata in punctul de presiune
comprimati toracele victimei
prin miscari ferme executate cu
greutatea corpului dvs. aplicata
din umeri in lungul bratelor

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

Efectuati 2 ventilatii gura la gura


si 30 compresii toracice
Nu intrerupeti si continuati pana la sosirea echipajului
medical de urgenta