Sunteți pe pagina 1din 2

Romanul

Baltagul, Mihail Sadoveanu


Romanul este o opera epica, n proz, de dimensiuni mari, cu o aciune
desfurat pe mai multe planuri narative i la care particip un numr
mare de personaje.
Este un roman obiectiv, traditional si corintic deoarece intamplarile sunt
relatate la persoana a III-a de catre un narator obiectiv, omniscient si
omnipresent, iar actiunea este plasata intr-un mediu rural, arhaic,
prezentand viata pastorilor, desfasurata in functie de procesul
transhumantei si obiceiurile strabune. De asemenea este un roman
corintic ce are ca sursa de inspiratie balada populara Miorita, dovada
fiind cele doua versuri Stapane, stapane/ Mai cheama s-un cane.
Datorita dragostei ce o determina pe Vitora sa plece in cautarea sotului si
sa infrunte necunoscutul, romanul are caracter de dragoste, cat si de formare
prin conturarea maturizarii lui Ghita prin procesul bildungsroman.
Perspectiva narativa: naratorul prezinta evenimentele obiectiv,
impersonal, in ordine cronologica. Este omniscient si omnipresent si
foloseste viziunea dindarat cu focalizare zero.
Tema romanului Baltagul are un mare grad de generalitate: relatia dintre
ordinea reala si cea transcendenta a lumii, precum si conditia omului care
traieste in zona de interferenta a lumii vechi cu cea noua. Din aceasta
mare tema se desfac celelalte teme, subordonate: iubirea, moartea,
familia, initierea. Ele pot fi interpretate ca aspecte ale marii teme care
dezvaluie relatia omului cu universul.
Actiunea este complexa, iar structura este dezvoltata. In cele 16 capitole
sunt povestite, in principal, actiunile Vitoriei Lipan de a afla adevarul
despre absenta sotului ei si de a implini dreptatea, prin pedepsirea
raufacatorilor.
In expozitiune se prezinta cadrul spatio-temporal: magura Tarcaului, in
apropierea sarbatorii Sf. Andrei si personajul principal, Vitoria, ingrijorata
de intarzierea sotului plecat la Dorna sa cumpere oi. Ingrijorarea sa este
accentuata de semne si visuri in care sotul ei traversa o apa neagra.

Pentru a gasi raspuns merge la preot, apoi la baba Maranda. Nelamurita,


ea se hotaraste sa plece in cautarea lui. Pe 10 martie Vitoria pleaca
insotia de fiul ei Gheorghita. Spatiul se largeste fiind prezentate locatiile
prin care Vitoria trece: Bicaz, Calugareni, Farcasa, Borca, Cruci, Vatra
Dornei, Sabasa, Suha. Vitoria isi da seama ca intre Suha si Sabasa s-a
petrecut crima. La Sabasa gaseste osemintele lui Nechifor cu ajutorul
fostului caine al lui Nechifor. Punctul culminant este reprezentat de momentul
in care Gheorghita pazeste o noapte intreaga osemintele tatalui sau. In
deznodamant Vitoria organizeaza parastasul sotului, ii invita si pe cei doi
criminali Ilie Cutui si Calistrat Bogza, reface pas cu pas crima, iar Bogza
se tradeaza. Gheorghita il loveste cu baltagul, iar Ilie Cutui este arestat.
Vitoria se intoarce in sat si isi reia viata.
Vitoria Lipan este personajul principal al romanului si unul dintre cele
mai complexe personaje feminine din literatura noastra. Vitoria reprezinta
imaginea unui erou popular, avand o personalitate reprezentativa si
puternica. Pe langa faptul ca era o femeia darza si aspra, mai era si o
femeie harnica, avand grija de o intreaga gospodarie in lipsa sotului ei,
acesta des fiind absent. Este o femeie puternica si hotarata,curajoasa,
lucida. Inteligenta nativa si stapanirea de sine sunt evidentiate pe
drum,dar mai ales la parastas,cand demasca ucigasii.
In opinia mea, viziunea autorului este realista. Ordinea cosmica si cea
umana sunt guvernate de o lege universala. Uitarea ordinelor lumii este
una dintre marile primejdii ale varstei moderne a umanitatii, asa ca
scriitorul o evoca pentru a o salva. Ca un argument, omul arhaic, desprins
din mijlocul naturii autohtone, se confrunta cu lumea moderna si oscileaza
indecis intre a ramine legat de izvorul care l-a creat sau a se rupe de el.
Prin urmare, romanul Baltagul este un roman traditional, pentru ca
recompune imaginea unei societati arhaice, pastratoare a unor traditii
care au supravietuit trecerii timpului. Prin complexitate si prin semnificatii,
scrierea depaseste granitele traditionalului si intra in categoria romanului
mitic.