Sunteți pe pagina 1din 111

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Reductor conic cu dinti drepti cu o treapta de


turatie
P=4.92 [kW]
n=860 [rot/min]
u=9.2

Coordonator :
Prof.dr.ing.Ovidiu Tataru

Student:
George Horvat

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

CUPRINS
NOTIUNI GENERALE .................................................................................................................. 4
I. REDUCTOR CONIC CU DINTI DREPTI ................................................................................. 7
1.1.Reductoare,cu o singura treapta de reducere ........................................................................ 7
1.2 Variante Constructive ........................................................................................................... 8
1.3.Justificarea variantei alese .................................................................................................. 11
1.4. Intretinerea dispozitivului .................................................................................................. 11
1.5 Montarea rotilor .................................................................................................................. 11
II. MEMORIUL JUSTIFICATIV DE CALCUL.......................................................................... 12
2.1 Calculul angrenajului conic ................................................................................................ 12
2.2. Calcul raport de transmitere roti conice. ............................................................................ 12
2.3. Se calculeaza turatiile pe fiecare arbore............................................................................. 13
2.4. Se calculeaza Puterile pe fiecare arbore............................................................................. 13
2.5. Calculul momentelor de torsiune ....................................................................................... 13
2.6. MechSoft 2004 ................................................................................................................... 14
2.7. Raport MechSoft ................................................................................................................ 35
III.TRANSMISIA PRIN CURELE .............................................................................................. 40
3.1 Dimensionare roti de curea ................................................................................................. 44
3.2 Fixarea pieselor pe capetele de arbore ................................................................................ 52
IV.CALCULUL ARBORILOR .................................................................................................... 53
4.1 Dimensionare capat de arbore pinion conic ........................................................................ 54
4.2 Dimensionare capat arbore de iesire ................................................................................... 55
4.3 Forte rezultate din angrenajul conic .................................................................................... 56
4.4. Calculul reactiuni arbore de intrare................................................................................... 58
4.5 Calculul reactiuni arbore de iesire ...................................................................................... 60
4.6 Verificare reactiuni pinion conic ........................................................................................ 62
4.7 Verificare reactiuni arbore de iesire .................................................................................... 78
4.8 Calculul penelor .................................................................................................................. 88
V. Rulmenti ................................................................................................................................... 94
5.1 Calculul Rulmenti pinion.Montaj in O ............................................................................... 94
5.2 Calcul rulmenti arbore iesire ............................................................................................. 100

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

VI. Carcasa reductor ................................................................................................................... 105


VIII.Lubrifianti ........................................................................................................................... 110
Bibliografie ................................................................................................................................. 111

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

NOTIUNI GENERALE
Angrenajele conice sunt angrenaje cu axe concurente la care suprafeele de rostogolire au
form conic i sunt tangente dup o generatoare comun, iar suprafeele exterioare ale roilor
componente au aceeai form ca i suprafaa de rostogolire, adic suprafee conice.
ntre axele suprafeelor de rostogolire i generatoarea comun se stabilesc unghiurile, unghiuri a
cror sum reprezint unghiul ntre axele de transmitere a micrii, unghi notat .
In cazul n care unul din aceste unghiuri este de 90o, conul respectiv se transform ntr-o
suprafa plan, dantura fiind nscris ntr-un cerc pe aceast suprafa. Angrenajul capt n
aceast situaie denumirea de angrenaj conic cu roat plan.
Roata plan n angrenajul conic corespunde cremalierei din angrenajul cilindric, ea fiind
intermediar ntre roata conic cu dantura exterioar i cea cu dantura interioar.
Din punct de vedere geometric, dantura angrenajului conic corespunde unor suprafee
conjugate definite conform teoriei angrenrii, dar studiul acestor suprafee pune o serie ntreag
de probleme a cror rezolvare nu se face absolut exact din punct de vedere matematic, ci folosind
o serie de aproximaii pentru a se stabili o metodologie de calcul mai larg accesibil i, totodat,
pentru asigurarea posibilitii de execuie.
Din punct de vedere cinematic, problema care se pune este de a determina prin calcul
dimensiunile danturii i limitele ntre care exist posibilitatea de generare a suprafeelor
conjugate ale dinilor. Acest studiu al angrenajului conic prezint o serie de dificulti, dat fiind
faptul c suprafeele de rostogolire (axoidele) sunt suprafee conice i c cele dou cercuri de
rostogolire ale bazei axoidelor nu se gsesc n acelai plan (fig.2).
Datorit acestui fapt nu se poate aplica direct teoria angrenrii, dezvoltat pentru angrenarea
n plan, n vederea determinrii caracteristicilor danturii. Evident, prin metodele geometriei
difereniale este posibil studiul teoretic al acestui tip de angrenare, dar relaiile de calcul sunt
complicate, ceea ce nu le confer o utilitate imediat fr programe de calcul foarte bine puse la
punct.
O alt cale de studiu a fost ca, prin analogie cu angrenarea n plan, s se dezvolte o geometrie
a angrenrii teoretic exact, plecnd de la ncadrarea suprafeelor conice ntr-o sfer i aplicnd
formulele trigonometriei sferice (fig.3), profilul dintelui roilor conice rezultnd dup o
evolvent sferic.
Dintele roii plane obinute n acest caz nu are ns profil rectiliniu, ci unul cu punct de
inflexiune, ceea ce reprezint complicaii constructive n ceea ce privete realizarea sculelor
(fig.4).

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Toleranele pentru angrenajele conice sunt stabilite prin STAS 6460-61; ele se aplic la
angrenaje conice concurente cu roi dinate metalice prelucrate, cu dini drepi, nclinai sau
curbi, avnd diametrul de divizare pn la 2000mm i modulul exterior de la 1 pn la 30mm.
Sunt prevzute 12 clase de precizie, fr a prevedea tolerane pentru clasele de precizie 1,
2, 3, 4 i 12.
Fiecare clas de precizie este determinat de criteriile de precizie cinematic a roii, de
funcionarea lin n angrenare, de contactul dintre dini.
Fiecare criteriu de precizie este caracterizat prin anumite erori i abateri ale elementelor
roilor dinate conice i a angrenajelor, denumite indici de precizie.
n alegerea criteriilor de precizie se admite i combinarea lor, avnd tolerane din diferite
clase de precizie, respectndu-se unele reguli. Astfel, criteriul de funcionare lin nu poate s
difere dect cu o clas de precizie n sus sau n jos fa de criteriul de precizie cinematic.
Criteriul de contact dintre dini nu poate fi de clas mai puin precis dect clasa de precizie a
criteriului de funcionare lin a roii n angrenaj.
Forma dinilor :

Roi plane cu dini ale cror flancuri sunt plane


Roi conice cu dini drepi (cremalier circular cu dini drepi)
Roi conice cu dini nclinai (cremalier circular cu dini nclinai)
Roi conice cu dini curbi (cremalier circular cu dini curbi).
Funciunea

Angrenajul cu roi conice transmite puterea nominal P1n de la un arbore conductor (1)
cu turaia n1 la un arbore condus (2) cu turaia n2, axele celor doi arbori fiind concurente (n
general, unghiul axelor este de 90o).
Contactul perfect i rigid ntre dinii unui angrenaj conic cu dini drepi sau nclinai, al crui
cremalier circular are flancurile plane, se face dup o dreapt; ntre dinii curbi, contactul
perfect i rigid se face dup o curb.
Roata (1) acioneaz asupra roii (2) prin fore normale i tangeniale fa de flancurile
dinilor n contact, repartizate de-a lungul contactului. Repartizarea este proporional cu
deformaiile elastice ale dinilor n contact, care variaz proporional cu distana pn la vrful
comun al conurilor primitive; rezult o repartizare trapezoidal a forelor normale i tangeniale
pe lungimea contactului. Rezultantele Fn i Fn ale acestor fore sunt aplicate ntr-un punct
deplasat spre periferia roilor fa de punctul median. Direcia acestor fore variaz de-a lungul
arcului de angrenare descris de punctul lor de aplicaie. n calculele obinuite se consider, cu o
aproximaie neglijabil, c punctul de aplicaie se gsete n mijlocul liniei de contact i se
neglijeaz variaia orientrii.

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Caracteristici
Angrenajul cu roi conice este mai scump dect angrenajul cu roi cilindrice. Prelucrarea
i montajul trebuie s fie supravegheate mai atent. Din cauza greelilor de montaj, a prelucrrii
sau a deformaiei n funcionare, se produce o deplasare a vrfurilor conurilor primitive;
contactul rigid devine punctual, cel real (elastic) se produce ntr-o zon n vecintatea punctului
de contact rigid; se produc concentrri de sarcini, vibraii i zgomot. Pentru corectarea acestor
erori inevitabile, dinii se fac bombai, ca i la angrenajele cilindrice.
Domenii de aplicare
Se folosesc n construcia de maini, unde este nevoie s se transmit micarea ntre doi
arbori concureni (cel mai des ntre doi arbori care fac ntre ei un unghi de 90o).
Roile conice cu dini drepi se folosesc pentru viteze periferice mici (2...3m/s); la viteze mai
mari se folosesc roile cu dini curbi, asigurnd un mers mai linitit. Se folosesc n mod obinuit
pentru rapoarte de transmitere pn la i = 6.
La mainile de danturat roi conice, muchia cuitului de tiat se mic n poziia final,
de-a lungul flancului dintelui cremalierei circulare, materializnd astfel acest flanc. Roata conic
execut micarea relativ de rostogolire fa de cremaliera circular. Se obine astfel flancul
dintelui roii conice ca nfurtoare a flancului dintelui cremalierei. Se pot obine roi conice cu
cremaliera circular deplasat fa de poziia normal. Spre deosebire de angrenajele cilindrice,
nu se pot obine dect angrenaje conice de zero (1 2 0).

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

I. REDUCTOR CONIC CU DINTI DREPTI


1.1.Reductoare,cu o singura treapta de reducere
Reductoarele cu o sigura treapta de reducere se pot impartii in urmatoarele tipuri de baza,
in functie de tipul angrenajului: cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti sau inclinati. Cu roti
conice, si angrenaje melc-roata melcata.
Componentele principale ale reductoarelor cu o singura treapta de reducere sunt
urmatoarele:carcasa reductorului, cei doi arbori,(arborele de intrare respective de iesire), rotile
dintate, lagarele, elementele de etansare, dispozitivele de ungere, capacele, indicatorul de nivel al
uleiului, aerisitorul, elementele pentru ridicarea reductorului, dopul de golire si organelle de
asamblare.
Carcasa reductorului se compune in general din doua parti , corp si capac, asamblate intre
ele prin stifturi de centrare si prin suruburi de fixare.Stifturile de centrare sunt necesare pentru
asigurarea unei pozitii precise a capacului in raport cu corpul reductorului. De cele mai multe ori
carcasa este realizata prin turnare avand prevazute nervure de rigidizare si racire, dar se poate
realiza uneori si prin sudura. La constructiile sudate cresc cheltuielile legate de manopera, dar se
reduc cheltuielile legate de pregtirea fabricatiei(nu trebuie model pentru turnare), comparative cu
variant de carcasa turnata. Pentru fixarea reductorului pe fundatie sau pe utilajul unde urmeaza sa
functioneze, in corp sunt prevazute gauri in care intra suruburile de prindere.
Arborii sunt realizati de obicei cu sectiune variabila(in trepte), avand capetele cu
diametrul si lungimea standardizata, prevazute cu pene pentru transportarea momentelor de
torsiune. Arborele pe care se introduce miscarea in redactor se poate executa impreuna cu
pinionul cilindric ,conic sau melcul din motive de reducere a gabaritului si cresterii rezistentei
pinionului..
Lagarele in general sunt de rostogolire, folosind rulmenti cu bile sau cu role. Uneori , la
turatii mici , reductoarele se pot executa si cu lagare de alunecare. Ungerea rulmentilor se poate
realiza cu ajutorul uleiului din redactor sau cu vaselina destinata in acest scop. Reglarea jocului
din rulmenti se face prin intermediul capacelor sau piulitelor special pentru rulmenti, tinand
seama se sistemul de montare in O sau in X.
Elementele de etansare utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor sunt mansetele de
rotatie cu buza de etansare si inelele de pasla.
Dispozitivele de ungere sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare
consistenta a rulmentilor, uneori chiar a angrenajelor cand nici una din rotile dintate nu ajunge in
baia de ulei. Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizeaza folosind diverse
constructii de dispositive de ungere(canale de ungere, roti de ungere, inele de ungere, lant de
ungere etc.)
Capacele servesc la fixarea si reglarea jocurilor din rulmenti, la asigurarea etansarii, fiinf
prinse in peretele reductorului cu ajutorul unor suruburi.
Indicatorul nivelului de ulei din redactor, in cele mai multe cazuri este executat sub forma
unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim respective nivelul minim al uleiului, sau sub forma
7

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

unor vizoare montate pe corpul reductorului. Exista si indicatoare care functioneaza pe baza
vaselor comuncanta, retaliate pe baza unui tub transparent care comunica cu baia de ulei.
Elementele pentru ridicarea reductorului si manipularea lui sunt realizate sub forma unor
inele de ridicare cu dimensiuni standardizate si fixate in carcasa prin asamblarea filetata. Uneori,
tot in scopul posibilitatii de ridicare si transportare a reductorului, pe carcasa se executa niste
umeri de ridicare. La reductoarele de dimensiuni mari intalnim ambele forme, inele de ridicare in
capacul reductorului si umeri de prindere pe corp.
In figurile 1 si 2 sunt prezantate doua variante constructive de reductoare conice cu o
treapta de reducere, cu arborii asezati in plan orizontal.La aceste tipuri de variante de reductoare
se pun doua problem importante: asigurarea posibilitatii de reglare a jocului din rulmentii
arborelui pe care e montat pinionul, si asigurarea posibilitatii de reglare a jocului dintre flancurile
dintilor.
Pentru asigurarea posibilitatilor de reglare a jocului din dantura si pentru a respecta
conditia ca punctual de intersectie a generatoarelor conurilor de divizare sa cad ape intersectia
axelor arborilor este necesar ca arborii impreuna cu rotile dintate sa se poata deplasa axial,
regland suruburile din capacele rulmentilor de la roata condusa si suruburile care fixeaza pozitia
arborelui cu ajutorul capacului de la capatul arborelui sau cu ajutorul piulitelor pentru rulmenti.
1.2 Variante Constructive
Variantele constructive se realizeaza pentru a putea analiza mai profund si in detaliu toate
posibilitatile de constructie ale unui reductor conic. Prin relizarea acestor variante se poate
optimiza constructia reductorului astfel incat sa se reduca costurile de material, prelucrarile
suplimentare si gabaritul constructiei.

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

10

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

1.3.Justificarea variantei alese


Varianta I de redactor conic este mai avantajoasa decat variant II deoarece se poate fixa
mai precis jocul din rulmenti si din dantura a rotilor conice , ambii rulmenti fiind asezati intr-o
caseta pentru rumlenti iar caseta se poate regla la randul ei cu ajutorul elementelor de reglare. Pe
cand in variant II acest tip de constructive al reductorului si pozitionarea suportilor arborilor nu
permit intotdeauna constructia unui astfel de reductor.
Prima variant mai are un avantaj mare , acesta fiind principalul motiv pentru care am ales
pentru proiectare aceasta variant. La varianta I arborele de iesire este construit simetric in carcasa
in functie de arborele de intrare iar pozitiei arborelui de iesire se poate inversa fara probleme.
1.4. Intretinerea dispozitivului
Exploatarea si intretinerea acestui dispozitiv impune o serie de masuri care trebuie sa le
luam pentru a evita deteriorarea elementelor componente.
Inainte de montarea pieselor vor fi curatate, spalate si suflate cu aer comprimat. La
montare se vor respecta limitele tolerantelor prescrise, toate cotele indicate in documentatia de
executie. Suprafetele neprelucrate mecanic ale pieselor turnate care se gasesc in interiorul
carcasei trebuie sa fie curatate.
Toate suprafetele exterioare cu exceptia suprafetei de asezare vor fi acoperite cu vopsea.
In timpul operatiei de transport se vor lua masurile necesare in vederea evitarii loviturilor sau a
rasturnarii reductorului.
Accesoriile care in timpul transportului sunt expuse deteriorarii, se demonteaza si se
aseaza separat intr-o lada. Suprafetele prelucrate mecanic se protejeaza contra coroziunii prin
acoperirea cu vaselina conform STAS 9116-60. Pachetele de arbore se pun in hartie parafinata si
se vor proteja impotriva deteriorarii prin lovire, iar penele impotriva smulgerii.
1.5 Montarea rotilor
Montarea rotilor se face in asa fel incat angrenarea acestora sa fie perfecta.Prin tusare
folosind o pata de culoare se verifica daca cele doua roti conice angreneaza pe toata lungimea
dintelui.Daca nu , se regleaza cu ajutorul elementelor de reglare de la caseta
reductorului,respective se adauga elemente sau se scot pana cand pata de culoare este uniform
distribuita pe toata lungimea dintilor in contact.

11

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

II. MEMORIUL JUSTIFICATIV DE CALCUL


Materialul de baza din care se executa rotile dintate e otelul. In cazuri mai rare acestea
pot fi executate si din fonta sau material plastic.Alegerea formei constructive a rotilor dintate
depinde de materialul din care sunt executate si procedeul tehnilogic de elaborare a
semifabricatului.
2.1 Calculul angrenajului conic
Date initiale:
Puterea P=4.92 [kW]
Turatia n=860 [rot/min]
Randamentul angrenajelor conice =0.97
Raportul de transmiteretotal u=9.2
2.2. Calcul raport de transmitere roti conice.
Pe baza formulelor din notitele de la curs [4] se calculeaza raportul de transmitere al
rotilor conice. Se alege raportul de transmitere prin curele, iar raportul de transmitere al rotilor z1
si z2 este din STAS Tabelul 3.3 pag 84 [1] se alege valoarea standardizata a raportului.

12

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

2.3. Se calculeaza turatiile pe fiecare arbore :

2.4. Se calculeaza Puterile pe fiecare arbore:

Unde : n.1 turatia de intrare pe arborele de intrare


n.2 turatia de iesire de pe arborele de iesire
P.1 puterea de intrare
P.2putrea de iesire
Randamentul transmisiei prin curele este de 0.96% iar pentru angrenaje conice de 97%.
2.5. Calculul momentelor de torsiune pe arborele de intrare respective de iesire.

13

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Aceste date obtinute astfel se introduce ca date initiale in programul MEchSoft 2004 in
scopul determinarii elementelor geometrice ale rotilor conice.
2.6. MechSoft 2004 ca utilizator Expert dupa care in Guide se aleg optiunile in
functie de care dorim sa fie calculate angrenajul conic la fel ca si in figura 2.1:

Fig.2.1
.Modulul precum si celelalte valori obtinute se calculeaza folosind formulele din
MEchSoft 2004 in meniul Design Knowledge ->Bevel Gearing Component Wizard>Geometric Calculations->Basic Geometric Calculation .
Modulul calculate se standardizeaza conform STAS 822-82 [Anexa4] folosind
formulele 2.25 si 2.26 pag 53 din [3].

14

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Fig.2.2

15

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Fig.2.3

16

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Fig.2.4

Fig.2.5

Fig.2.6

Fig.2.7

17

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Fig.2.8

Fig.2.9

18

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Fig.2.10

19

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Pantru calculul valorilor initiale introduse in MechSoft 2004 se folosesc urmatoarele


formule pentru calculul Puterilor Momentelor de torsiune viteze Forte axiale radiale si
tangentiale si normale conform fig.2.11.

Fig.2.11

20

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Rezultatele sunt interpretate de soft folosind formulele din fig 2.12, 2.13, 2.14, 2.15, 2.16,
2.17, 2.18, 2.19, 2.20.

Fig.2.12

21

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Fig.2.13

22

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Fig.2.14

Fig.2.15

23

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Fig.2.16

24

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Fig.2.17

25

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Fig.2.18

26

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Fig.2.19

27

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Fig.2.20

28

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

La sectiunea Geometry se introduce datele initiale


dupa cum urmeaza
(fig2.21),raportul de transmitere al rotilor , se alege numarul de dinti pentru roata 1 si pentru
roata 2, acestea fiind numere prime intre ele pentru a evita contactul cu aceeasi pereche de dinti
in timpul functionarii.Unghiul de inclinare al dintilor este 0.
In continuare se introducdatele initiale :Raportul de transmitere numarul de dinti ai rotilor
, unghiul de inclinare al dintilor rotilor si se introduce modulul iar apoi se apasa butonul
Calculate ca in figura.

Fig.2.21

29

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

In meniul Tolerances se alege clasa de precizie 7, fig.2.22.

Fig.2.22
In meniul Load se introduce Puterea primului arbore, randamantul angrenajelor conice
n=0.97% si turatia pe primul arbore , dupa care se apara butonul CALCULATE, ca in fig.2.23

Fig. 2.23

30

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Apasand pe meniul Strength se deschide o noua fereastra din care se aleg parametrii in
care va lucra reductorul, se alege un regim de functionare fluent la intrare si socuri mici la
iesirea din reductor si se apasa tasta OK. Urmatorul pas este alegerea duratei de functionare in
regim normal al reductorului, astfel ca se alege 25000 ore :

Fig.2.24
Din meniul Material values se alege materialul pinionului fig 2.25 si materialul din
care e facuta roata a 2a conica fig2.26
Material pinion ales este DIN 42CrV6 aflat pe pozitia 42:

Fig 2.25
Rotile dintate se pot executa dintr-o gama foarte larga de material. Alegerea materialelor
in mod cat mai rational cere cunoasterea sarcinilor ce urmeaza a fi transmise prin dantura, durata
totala de functionare a angrenajului, caracteristicile de rezistenta amaterialului si forma
semifabricatului
Primcipalele material utilizate la confectionarea rotilor dintate sunt otelurile , fontele
alama, bronzul si mamateriallastice de tipul textolitului poliamidei etc.
Din grupa otelurilor se folosesc oteluri de carbon de calitate STAS 880-80, oteluri aliate
de cementare si oteluri aliate superioare STAS 791-80, otel turnat STAS600-80, iar uneori la roti
putin solicitate otelul carbon obisnuit STAS500/2-80.
Materialul rotii conduse este DIN Ck50 si ocupa pozitia 26.

Fig 2.26

31

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Pentru pinion se alege un material de calitate supefioara cu o duritate mai mare decat
pentru roata condusa astfel incat in cazul deteriorarii , roata condusa e mai putin costisitoare de
inlocuit.
Duritatea flancurilor pinionului trebuie sa fie
ceva mai mare decat duritatea rotilor conduse pentru a
preveni pericolul griparii suprafetelor flancurilor active
ale angrenajului si pentru asigurarea pinionului o durata
de functionare apropiata cu cea a rotii cu care
angreneaza.In tabelul 4.1 pagina 90 din [1] se dau
indicatii privind alegerea duritatii la pinion si la roata.

Aceste date fiind introduse se verifica factorul de siguranta sa fie mai mare decat 1.In
figura 2.27 se poate observa ca angrenajul conic avand valorile introduse initial si impreuna cu
materialele alese indeplineste conditiile de siguranta impuse de acest soft.

Fig 2.27

32

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

In meniul Dimensions se pot observa dimensiunile ambelor roti conice , calculate cu


ajutorul MechSoft 2004.Figura 2.28 pinion:

Fig 2.28
Respectiv roata conica condusa figura 2.29:

Fig 2.29
33

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Aceste dimensiuni sunt suficiente pentru a se executa desenul de ansamblu si cel de


executie al rotilor conice.
Calculul latimii rotii dintate se calculeaza conform formulei din notitelor de la curul de
Organe de Masini II astfel:

Roata conica se dimensioneaza conform indicatiilor din figura 7.10 pagina


211 din [2].

34

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

2.7. Raport MechSoft

-------------------------------------------------------------02-04-2015 Bevel Gearing Component Wizard (Version 4.3.1031)


---------------------------------------------------------------- Guide
Cone Height of Teeth - DIN
Strength calculation: Strength check calculation
Distribution of Correction: With Comp. of Slips
Load calculation: Calculates the torque according to the power and speed
--- Basic Parameters
Gear Ratio = 3.15
Tangential Pressure Angle alpha = 20
Addendum a* = 1 (= 3 mm)
Clearance c* = 0.2 (= 0.6 mm)
Root Fillet = 0.3 (= 0.9 mm)
Addendum of Basic Rack = 1.2 (= 3.6 mm)
Helix Angle beta = 0
Shaft Angle = 90
Tangential Module met = 3 mm
Normal Module in Middle Plane mmn = 2.4554 mm
Virtual Gear Ratio uv = 9.922
Virtual Center Distance av = 281.376 mm
Pitch Cone Radius Re = 99.148 mm
Pitch Cone Radius in Middle Plane Rm = 81.148 mm
Whole Depth of Tooth he = 6.6 mm
Facewidth = 36 mm
Facewidth Ratio = 0.3631
Contact Ratio = 1.6202 (1.6202 + 0)
Precision Specification 7e26
Limit Deviation of Helix Angle Fb = 0.015 mm
Limit Deviation of Axis Parallelity fx = 0.015 mm
Limit Deviation of Axis Parallelity fy = 0.0075 mm
35

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

--- Gear 1
Number of Teeth = 20
Unit Correction = 0.3958 (= 1.187 mm)
Tang. Displacement = 0 (= 0 mm)
Pitch Diameter de = 60 mm
Pitch Diameter in Middle Plane dm = 49.107 mm
Outside Diameter dae = 67.982 mm
Outside Diameter at Small End dai = 43.298 mm
Root Diameter dfe = 55.401 mm
Vertex Distance = 93.233 mm
Vertex Distance at Small End = 59.381 mm
Pitch Cone Angle delta = 17.6126
Outside Cone Angle deltaa = 20.0309
Cutting Angle deltaf = 16.2186
Tooth Thickness at Large End se = 5.577 mm
Outside Tooth Thickness = 0.5387
Chordal Thickness sc = 4.924 mm -0.03
-0.08
Chordal Thickness Height hc = 3.291 mm
Comparative Number of Teeth zv = 20.9836
Limit Circumferential Run-out Fr = 0.031 mm
Limit Deviation of Axial Pitch fpt = 0.014 mm
Limit Deviation of Basic Pitch fpb = 0.013 mm
--- Gear 2
Number of Teeth = 63
Unit Correction = -0.3958 (= -1.187 mm)
Tang. Displacement = 0 (= 0 mm)
Pitch Diameter de = 189 mm
Pitch Diameter in Middle Plane dm = 154.688 mm
Outside Diameter dae = 190.097 mm
Outside Diameter at Small End dai = 121.074 mm
Root Diameter dfe = 186.103 mm
Vertex Distance = 28.272 mm
36

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Vertex Distance at Small End = 18.007 mm


Pitch Cone Angle delta = 72.3874
Outside Cone Angle deltaa = 73.4348
Cutting Angle deltaf = 69.6231
Tooth Thickness at Large End se = 3.848 mm
Outside Tooth Thickness = 0.8382
Chordal Thickness sc = 3.398 mm -0.056
-0.136
Chordal Thickness Height hc = 1.194 mm
Comparative Number of Teeth zv = 208.21
Limit Circumferential Run-out Fr = 0.043 mm
Limit Deviation of Axial Pitch fpt = 0.016 mm
Limit Deviation of Basic Pitch fpb = 0.015 mm
--- Load (Gear 1; Gear 2)
Power P = 4.675; 4.5348 kW
Efficiency = 0.97
Speed n = 294.457; 93.4784 rpm
Torque Mk = 151.6111; 463.2478 Nm
Tangential Force Ft = 6174.7072 N
Normal Force Fn = 6570.9862 N
Direction 1
Radial Force Fr = 2142.0607; 680.0193 N
Axial Force Fa = 680.0193; 2142.0607 N
Direction 2
Radial Force Fr = 2142.0607; 680.0193 N
Axial Force Fa = 680.0193; 2142.0607 N
Circumferential Velocity v = 0.7571 m/s
Resonance speed nE1 = 24697.5 rpm
---------------------------------------------------Strength Check According to DIN 3991:1988
---------------------------------------------------Durability Lh = 25000 hour
37

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

--- Material Values


&Material designation: DIN 42CrV6; DIN Ck 50
Tensile Strength = 980; 640 MPa
Yield Point in Tensile = 850; 390 MPa
Contact Fatigue Limit SigmaHlim = 1160; 1140 MPa
Bending Fatigue Limit SigmaFlim = 705; 605 MPa
Hardness in Tooth Core = 200; 200 HV
Hardness in Tooth Side = 600; 600 HV
Base Number of Load Cycles in Contact [10^6] = 100; 100
Base Number of Load Cycles in Bending [10^6] = 3; 3
Whler Curve Exponent for Contact = 10; 10
Whler Curve Exponent for Bending = 9; 9
Modulus of Elasticity in Tension [10^3] = 206; 206 MPa
Poisson's Ratio = 0.3; 0.3
Type of Treatment = 4; 4
--- Factors for Contact
Application Factor KA = 1.25
Dynamic Factor KHv = 1.014
Face Load Factor KHb = 1.65
Transverse Load Factor KHa = 1.004
Total KH = 2.099
One-time Overloading Factor KAS = 1
Elasticity Factor Ze = 189.81
Zone Factor Zh = 2.495
Bevel Gear Factor Zk = 0.85
Helix Angle Factor Zbeta = 1
Contact Ratio Factor Zeps = 0.891
Single Pair Tooth Contact Factor ZB = 1; 1
Life Factor Zn = 1; 1
Lubricant Factor Zl = 0.963
Roughness Factor Zr = 1
Velocity Factor Zv = 0.943
Size Factor Zx = 1; 1
38

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

--- Factors for Bending


Application Factor KA = 1.25
Dynamic Factor KFv = 1.014
Face Load Factor KFb = 1.65
Transverse Load Factor KFa = 1.004
Total KF = 2.099
One-time Overloading Factor KAS = 1
Form Factor YFa = 2.265; 1.789
Stress Correction Factor YSa = 1.82; 1.023
Teeth with Grinding Notches Factor YSag = 1; 1
Bevel Gear Factor Yk = 1
Helix Angle Factor Yb = 1
Contact Ratio Factor Yeps = 0.713
Alternating Load Factor Ya = 1; 1
Production Technology Factor Yt = 1; 1
Life Factor Yn = 1; 1
Notch Sensitivity Factor Yd = 1.314; 1.302
Size Factor Yx = 1; 1
Tooth Root Surface Factor Yr = 1
--- Results
Factor of Safety from Pitting SH = 1.035; 1.017
Factor of Safety from Tooth Breakage SF = 2.15; 4.119
Static Safety in Contact SHst = 2.357; 2.357
Static Safety in Bending SFst = 4.091; 7.906
Strength Check - True

39

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

III.TRANSMISIA PRIN CURELE


Curelele trapezoidale se utilizeaza in general pentru transmiterea unor puteri P mai mici
sau egale cu 1200kW, la viteze periferice v pana la 40 m/s si rapoarte de transmitere i.12 de pana
la 7 (exceptional 10).
In functie de marimea raportului dintre latimea de calcul masurata si linia neutral si
inaltimea sectiunii curelei h, curelele trapezoidale se executa in doua variante clasice si inguste.
Curelele trapezoidale clasice se executa in urmatoarele tipodimensiuni: Y, Z ,A, B, C, D,
E(STAS1164/1-77), putandu-se utiliza la viteze periferice de v pana la 30m/s.
Curelele trapezoidale inguste se executa in urmatoarele tipodimensiuni: SPZ, SPA, SPB,
SPC (STAS 7192-76), putandu-se utiliza la viteze priferice v de pana la 40 m/s. Ele poseda o
capacitate portanta mai mare, ca urmare a reparatizarii mai bune a sarcinii pe latime, asiguranduse astfel posibilitatea reducerii cheltuielilor material pentru curea si roata.
Alegerea distantei axiale intre cele doua roti de curea se face tinand seama de influenta
acesteia asupra durabilitatii curelei, numarul de curele necesar precum si de anumite conditii de
gabarit impuse.
Rotile de curea trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: sa fie usoare, echilibrate , bine
centrate pe arbore, sa aiba o buna aderenta sis a nu uzeze cureaua.
Materialele utilizate in constructia rotilor de curea sunt:fonta turnata(la v<= 30 m/s), otel
, aluminiu, material plastic lemn sau carton preset.
Forma si dimensiunile canalelor rotilor pentru curea trapezoidale sunt prezentate in STAS 116277 , in functie de tipul curelei.
Formulele de calcul utilizate de Soft in calculul cuprelelor trapezoidale sunt prezentate in
figurile ce urmeaza:

40

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

41

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

42

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

43

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

3.1 Dimensionare roti de curea


Transmisia prin curele in cazul de fata a s-a calculate cu ajutorul MechSoft 2004 astfel
(fig3.1)

Fig. 3.1
44

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

In meniul GUIDE la sectiunea Strength Calculation se alege pentru inceput Belt


Length, Calculation Type se alege Strength Check, Load Calculation se alege P1,rpm1T1, apoi
Belt Length ,Standard iar Belt Length in ultima sectiune Pitch, apoi se trece la introducerea
datelor initiale pentru calcularea transmisiei prin curele si a rotilor de curea.
In figura 3.2 din meniul GEOMETRY in sectiunea Basic Parameters se alege tipul de
curea dorit.In acest caz alegem Narrow V-belts, V-belts Component Wizard.Se introduce apoi
valorile initiale pentru puterea motorului, Randamentul transmisiei prin curele 0.96 , se aleg in
cazul de fata maxim 2 roti de curea iar apoi numarul necesar de curele astfel incat transmisia
prin curele sa reziste la sarcina care urmeaza sa fie supusa.
Se alege tipul de curea folosit .SPZ cu dimensiunile standardizate in figura 3.4.
Coeficientul de alunecare admis e maxim 2.
In chenarul Sheave Parameters se introduce raportul de transmitere calculata poi
Diametrul minim al rotii de curea 1 care se afla pe arborele motorului se recomanda sa fie mai
mare de 80 mm dar se dimensioneaza astfel incat rotile de curea sa reziste la sarcina necesara. Se
introduce turatia motorului , iar apoi din imaginea cu cele 3 roti de curea din dreapta se introduce
distanta recomandata dintre axele rotilor de curea respective 350 pana la 500 mm (fig 3.3).

Fig.3.2

45

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Fig. 3.3

Fig.3.4
46

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

In figura 3.4 sunt exeplificate dimensiunile standard ale curelei trapezoidale inguste SPZ
dar si a rotilor de curea 1 figura 3.4 respectiv roata de curea 2 figura 3.5 care se deseneaza in
desenul de ansamblu al reductorului conic

Fig.3.5

47

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

In continuare in Meniul Strength Calculation se introduce Service factor astfel ca in


figura3.6

Fig.3.6
La Type of Driven Machines se alege pozitia 1 pentru reductoare de uz general , Se alege
intervalul de ore in care va functiona reductorul :Normal (8-16 hours per day) iar la tipul
motorului se alege Type 1 pentru motor electric current alternative.Apoi se apasa tasta OK.

48

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

In figura 3.7 in functie de datele introduse si de incarcari sunt afisate toate fortele la care
sunt supuse rotile de curea in timpul functionarii, precum si incarcatura admisa si cea calculata
dar si mesajul Strength Check care ne spune daca exista probleme sau transmisia prin curea a
fost calculata corespunzator.

Fig.3.7
La sfarsit se generaza raportul calculului transmisiei prin curele trapezoidale:
-------------------------------------------------------02-04-2015 V-belts Component Wizard (Version 4.3.1040)
---------------------------------------------------------- Guide
Calculation Type - DIN
Length Calculation: Belt Length
Calculation Type: Strength Check
Load Calculation: Calculates the torque according to the power and speed
Belt Length: Standard
Belt Length: Pitch
--- Basic Parameters
Narrow V-belts,V-belts Component Wizard
Belt type SPZ
Belt Length Lp = 1600 mm
49

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Number of Belts N = 4
Belt width w = 9.7 mm
Belt height h = 8 mm
--- Sheave Parameters
Sheave Width Bf = 52 mm
Calculated Belt Width Wp = 8.5 mm
Min. Groove Depth above Calculation Width bmin = 2 mm
Min. Groove Depth below Calculation Width hmin = 9 mm
Fillet Radius of Sheave Upper Edge r1 = 0.5 mm
Fillet Radius of Sheave Lower Edge r2 = 1 mm
Distance Between Groove Axes e = 120.3 mm
Distance Between Groove Axis and Sheave Face f = 8 +1 -1 mm
Groove surface texture Ra = 1.6 m
Sliding Sheave = 2
--- Sheave 1
Pitch Diameter dp1 = 100 mm
Outer diameter Da1 = 104 mm
Groove Angle alpha1 = 38
Speed n1 = 860 rpm
Torque T1 = 54.6309 Nm
X Coordinate = 0 mm
Y Coordinate = 0 mm
Arc of Contact b1 = 157.99
Arc of Contact Coefficient Ca1 = 0.95
--- Sheave 2
Pitch Diameter dp2 = 286.23 mm
Outer diameter Da2 = 290.23 mm
Groove Angle alpha2 = 38
Transmission Ratio i = 2.9207
Speed n2 = 294.4485 rpm
Torque T2 = 153.179 Nm
X Coordinate = 487.768 mm
Y Coordinate = 0 mm
Center Distance = 487.768 mm
Arc of Contact b2 = 202.01
Arc of Contact Coefficient Ca2 = 1.04
-------------------------------------------------Strength Check
-------------------------------------------------Power P = 4.92 kW
Efficiency h = 0.96
Belt Slip = 2 %
50

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Service Factor Cp = 1.1


Belt Length Correction Coeff. Cl = 1
Number of Belts Coefficient Ck = 0.9
Tangential Force F = 1092.617 N
Centrifugal Force Ff = 1.419 N
Force in Strained Belt Strand F1 = 1379.44 N
Force in Loose Belt Strand F2 = 286.823 N
Min. Working Pre-tension Fu = 833.132 N
Radial Force in Bearings Fr = 1648.866 N
Circumferential Velocity v = 4.503 m/s
Table Load Ptab = 1.698 kW
Allowable Load Pall = 5.781 kW
Calculated Load Pv = 5.412 kW
Strength Check - True

51

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

3.2 Fixarea pieselor pe capetele de arbore


Roata de curea se fixeaza pe capatul de arbore cu ajutorul saibelor specific STAS 8621.In
figura 5.13 si tabelul5.15 pagina 123 din [1] sunt prezentate indicatiile acestora.

Aceste saibe se asigura importiva autodesfacerii prin saibe de siguranta pentru


asamblarea pieselor pe capete de arbore.Dimensiunile acestora se gasesc in in tabelul 5.18 si
figura 5.16 pagina 125 din [1].

52

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

IV.CALCULUL ARBORILOR
Capetele de arbore cilindrice si conice cu conicitate sunt destinate pentru fixarea
cuplajelor, rotilor dintate, rotilor de curea, rotilor de lant ect.
In tabelul 9.2 pag 141 din [1] sunt prezentate formele si dimensiunile capetelor de
arbore cilindrice, iar in tabelul 9.3 pag 141 din [1] abaterile limita la diametrul nominal d al
capatului de arbore conform STAS 8724/2-77.
Dimensiunile si detaliile reglementate prin STAS 8724/2-77 se stabilesc de catre
proiectant tinand seama de standardele in vigoare.

Momentele nominale pe care le pot transmite capetele arbore cilindrice ale caror
dimensiuni sunt indicate in tabelul 9.2. reglementate prin STAS 8724/2-77 si indicate in tabelul
9.4 pag 142 din [1].
Diametrele capetelor de arbore sunt calculate in urmatoarele ipoteze:
-coloana a : capatul de arbore solicitat de un moment de torsiune pur, momentul de
incovoiere fiind neglijabil;
-coloana b: capatul de arbore soloicitat simultan de catre un moment de torsiune si un
moment de incovoiere, ambele de marime cunoscuta;
-coloana c: capatul de arbore solicitat de un moment de torsiune de marime cunoscuta si
moment de incovoiere necunoscut.
Din coloana c se aleg capetele de arbore ale masinilor primare si ale reductoarelor
fabricate sa corepunda tututor pisibilitatilor de utilizare.
In cazul utilizarii unor oteluri cu Rm mai mare de 500-600 Mpa, pentru confectionarea
arborilor, deci si a capetelor de arbore, e necesara introducerea unei corectii asupra momentului
de torsiune Mt, pe baza caruia se alege din tabelul 9.4 pag 142 din [1] diametrul nominal al
capatului de arbore d.

53

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

4.1 Dimensionare capat de arbore pinion conic

54

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

4.2 Dimensionare capat arbore de iesire

Pentru arborele de iesire am ales un material C 60:

55

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

4.3 Forte rezultate din angrenajul conic

Schema cu fortele pe angrenaje 3D

56

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Schema forte din angrenare cu reazemele

57

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

4.4. Calculul reactiuni arbore de intrare:


Din MechSoft 2004 se preiau fortele axiale radiale tangentiale si cea din cureaua de
transmisie necesare calculului reazemelor. Lungimile l1, l2, l3, l4, l5 se masoara pe desenul de
ansamblu:

58

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Schema reactiuni pinion

59

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

4.5 Calculul reactiuni arbore de iesire:

60

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Schita reactiuni arbore de iesire

61

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

4.6 Verificare reactiuni pinion conic

Formulele utilizate de soft pentru calculul reactiunilor din arbori:

62

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

63

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Pentru pinion se introduce in soft dimensiunile capatului de arbore si ale tronsoanelor de


arbore dupa cum au fost dimensionate la 4.2, 4.3, 4.5 .Celelalte dimensiuni se aleg constructiv in
functie de desenul de ansamblu.AStfel introduse aceste date se poate observa lungimea totala a
arborelui [mm],iar dimensiunile pentru capatul de arbore sunt date in figura 4.1 iar pentru
tronsonul de arbore filetat si canalul pentru piulita de reglare a rulmentului in figura 4.3.

Fig.4.1

Urmatorul tronson al arborelui este cel pe care ruleaza etansarea ( figura 4.2)

64

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Fig 4.2

Se dimensioneaza tronsonul de arbore filetat unde se asambleaza piulita pentru reglarea


jocului din rulmenti.(figura 4.3)
65

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Fig. 4.3

Fig. 4.4

66

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Fig.4.5

Fig.4.6
67

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Fig. 4.7

Fig. 4.8
68

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Fig. 4.9

Fig.4.10
69

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Se pozitioneaza punctele centrelor de presiune ale rulmentilor si incarcarile pe


arbore,date de roata de curea si de angrenarea propriu-zisa,in asa fel incat acestea sa fie in
concordanta cu desenul de ansamblu (figura 4.10).

Fig 4.10
Din meniul Support Type se alege tipul suportului adica rulment radial axial cu role
conice.

70

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

La fel se procedeaza si pentru celalalt reazem respectiv incarcare:

Fig. 4.11
Urmatorul pas este introducerea fortelor in diagrama 3D a arborelui (fig 4.12 si 4.13).

Diagrama incarcare forte capat de arbore


Fig. 4.12

Diagrama incarcare forte pinion conic


Fig. 4.13

71

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

In figura 4.14 sunt afisate rezultatele reactiunilor.

Fig. 4.14

72

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Diagrama fortelor figura 4.15

Fig.4.15
Diagrama de momente figura 4.16

Fig. 4.16
73

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Diagrama de rotatie figura 4.17

Fig.4.17
Diagrama Deflection figura 4.18

Fig 4.18
74

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Diagrama Bend figura 4.19

Fig.4.19
Diagrama Shear figura 4.20

Fig. 4.20
75

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Diagrama de torsiune figura 4.21

Fig.4.21
Diagrama de tensiune figura 4.22

Fig. 4.22
76

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Diagrama Sum figura 4.23

Fig.4.23
Diagrama Shaft figura 4.24

Fig. 4.24
77

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

4.7 Verificare reactiuni arbore de iesire


La fel se dimensioneaza tronsoanele arborelui de iesire figura 4.25, unde se poate
observa si dimensunile capatului de arbore la iesire dar si detalii despre canalul de pana al
arborelui.

Fig. 4.25

Fig. 4.26
78

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Fig.4.27

Fig.2.28
79

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Fig. 4.29

80

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Se pozitioneaza simbolurile cu incarcarile si reazemele dupa cum urmeaza:

Fig.4.30

Fig.4.31
81

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Diagrama 3D a rotii conduse (figura 4.32 si 4.33)

Diagrama incarcare forte capat arbore iesire Diagrama incarcare forte roata condusa
Fig.4.32
Fig. 4.33
Rezultatele fortelor de pe arborele de iesire figura 4.34

Fig.4.34
82

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Diagrama fortelor figura 4.35

Fig.4.35
Diagrama de momente figura 4.36

Fig.4.36
83

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Diagrama de rotatie figura 4.37

Fig.4.37
Diagrama Deflection figura 4.38

Fig. 4.38
84

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Diagrama Bend figura 4.39

Fig. 4.39
Diagrama Shear figura 4.40

Fig. 4.40
85

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Diagrama de torsiune figura 4.41

Fig. 4.41
Diagrama de tensiune figura 4.42

Fig.4.42
86

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Diagrama Sum figura 4.43

Fig. 4.43
Diagrama Shaft figura 4.44

Fig.4.44
87

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

4.8 Calculul penelor


Formule utilizate de soft pentru calculul penelor:

88

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Pentru Capatul de arbore de intrare este nevoie de o pana A 10x8x50 si se calculeaza la


fel ca in figura 4.44, in functie de puterea turatia si momentul de pe arborele respective.

Fig. 4.45
-------------------------------------------------------02-05-2015 Key Component Wizard : 1 (Version 4.3.1120)
-------------------------------------------------------Loads:
Power P = 4.67597 kW
Speed n = 294.45702 rpm
Torque T = 151.643 Nm
Dimensions:
Shaft Diameter d = 30 mm
Key 10x8
Key Length L = 50 mm
Active Key Length Lf = 40 mm
Keyway Length = 56 mm
Joint Properties:
Material = Steel
Allowable Pressure = 150 MPa
Tensile Strength = 600 MPa
89

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Reduced Allowable Pressure = 150 MPa


Keys [No.] = 1
Reduction Coefficients of Joint Capacity Due to :
- Product. Inaccur. on More Key Joints = 1
- Mounting Type and Character of Load = 1
Calculation Results:
Min. Active Key Length = 16.849 mm
Calculated pressure = 63.185 MPa
Strength Check - True
Pe arborele de iesire pana calculata in functie de diametrul arborelui puterea turatia si
momentul de torsiune , are dimensiunile specificate in figura 4.45.

Fig. 4.46
-------------------------------------------------------02-05-2015 Key Component Wizard : 1 (Version 4.3.1120)
-------------------------------------------------------Loads:
Power P = 4.49033 kW
Speed n = 93.47842 rpm
Torque T = 458.71 Nm
Dimensions:
90

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Shaft Diameter d = 45 mm
Key 14x9
Key Length L = 65 mm
Active Key Length Lf = 51 mm
Keyway Length = 65 mm
Joint Properties:
Material = Steel
Allowable Pressure = 150 MPa
Tensile Strength = 600 MPa
Reduced Allowable Pressure = 150 MPa
Keys [No.] = 1
Reduction Coefficients of Joint Capacity Due to :
- Product. Inaccur. on More Key Joints = 1
- Mounting Type and Character of Load = 1
Calculation Results:
Min. Active Key Length = 30.203 mm
Calculated pressure = 88.833 MPa
Strength Check - True

91

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Pana prin care se transmite momentul de torsiune de la pinion la arborele de iesire este
cel mult egala si de aceleasi dimensiuni cu pana de pe capatul de arbore.Dimensiunile acesteia se
pot calcula cu ajuorul softului didactic.Se introduce puterea arborelui de iesire si turatia acestuia
calculate in capitolul 2 , 2.1.1 si 2.1.2 dupa care se introduce dimensiunea arborelui pe care se
monteaza pana.Se alege din meniul de pene standardizate o pana cu dimensiuni mai mici decat
cele ale penei de pe capatul de arbore.Se poate observa ca in dreptul diametrului arborelui si in
dreptul penei apare semnul de atentionare,care spune ca pana cu dimensiunile respective este
supra dimensionata pentru diametrul si puterea care se transmite.Mesajul True ne spune ca
pana rezista la momentul de torsiune care se transmite(figura 4.47).

Fig 4.47

-------------------------------------------------------02-05-2015 Key Component Wizard : 1 (Version 4.3.1120)


-------------------------------------------------------Loads:
Power P = 4.49033 kW
Speed n = 93.47842 rpm
Torque T = 458.71 Nm
Dimensions:
Shaft Diameter d = 55 mm
Key 16x10
92

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Key Length L = 60 mm
Active Key Length Lf = 44 mm
Keyway Length = 65 mm
Joint Properties:
Material = Steel
Allowable Pressure = 150 MPa
Tensile Strength = 600 MPa
Reduced Allowable Pressure = 150 MPa
Keys [No.] = 1
Reduction Coefficients of Joint Capacity Due to :
- Product. Inaccur. on More Key Joints = 1
- Mounting Type and Character of Load = 1
Calculation Results:
Min. Active Key Length = 22.24 mm
Calculated pressure = 75.82 MPa
Strength Check - True

93

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

V. Rulmenti
5.1 Calculul Rulmenti pinion.Montaj in O.
Cu ajutorul reactiunilor calculate la 4.3 si 4.4 se pot calcula rulmentii necesari dar si
durata lor de functionare.Pentru arborele 1 se aleg rulmenti radial axiali cu role conice din tabelul
5.22 din [3] pagina 204, si se monteaza in O deoarece se reduce dimensiunea de gabarit a
arborelui.Pentru arborele de intrare si pentru arborele de iesire am ales acelasi tip de rulmenti si
aceleasi dimensiuni.
Formulele utilizate de MechSoft pentru calculul rulmentilor:

Rulmentii se dimensioneaza folosind MechSoft 2004.Se alege tipul de rulmenti radial


94

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

axiali cu role conice iar din meniu se alege dimensiunea rulmentului dorit pentru calcul.
Se alege din lista cu tipurile de rulmenti Tapered roller single row bearings(rulmenti
radiali axiali cu role pe un singur rand).
In meniul Load Condition se introduce valorile fortelor la care sunt supusi rulmentii
respective R1, R2, respectiv pentru arborele de iesire R3, R4, Fa1,Fa2 si n1 si n2 [rot/min].
In figura 5.2 sunt prezentate rezultatele softului,in care se pot observa dimensiunile
rulmentilor si rezultatul calculului de durabilitate al acestuia.
a).Rulment 1

Fig.5.1

95

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Fig.5.2
---------------------------------------------------------------02-05-2015 Rolling Bearing Component Wizard (Version 4.3.1010)
------------------------------------------------------------------ Guide
Strength Calculation Type: Check Calculation
--- Input
Required Life Lh = 25000 hour
Coeffic. of Add'l Forces fd = 1
Working Temperature ft = 100 C
Required Reliability a1 = 90 %
Lubrication Type - Oil
--- Load Conditions
Number of Different Load Conditions Ni = 1
Radial Load Fr1 = 4176.841 N
Axial Load Fa1 = 680.019 N
Bearing Speed n1 = 294.457 rpm
Work Time t1 = 100 %
--- Bearing type
DIN 720 SKF,Tapered roller single row bearings SKF
Bearing designation: 32210
96

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Inside Bearing Diameter d = 50 mm


Outside Bearing Diameter D = 90 mm
Bearing Width B = 23 mm
Radius of Bearing Fillet or Chamfer r = 1.5 mm
Min. Diameter of Shaft Shoulder damin = 58 mm
Max. Diameter of Hub Shoulder Damax = 83 mm
Max. Fillet Radius of Shoulder ramax = 1 mm
Bearing Mass m = 0.61 kg
Dynamic loading capacity of bearing = 82500 N
Static loading capacity of bearing = 100000 N
Limiting speed for lubrication by grease [rpm] = 4300
Limiting speed for lubrication by oil [rpm] = 5600
--- Results
Equivalent Dynamic Load P = 4176.84 N
Equivalent Static Load P0 = 4176.84 N
Static Safety Coefficcient s0 = 23.94
Power Loss by Friction Pz = 5.8 W
Necessary Minimum Load Fmin = 1650 N
Calculated Bearing Life Lh = 1178998.14 hour
Coeffic. of Over-revolving kn = 19.02
b).Rulment 2

Fig.5.3
97

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Fig.5.4
Se creeaza raportul calculului rulmentilor de pe primul arbore:
---------------------------------------------------------------02-05-2015 Rolling Bearing Component Wizard (Version 4.3.1010)
------------------------------------------------------------------ Guide
Strength Calculation Type: Check Calculation
--- Input
Required Life Lh = 25000 hour
Coeffic. of Add'l Forces fd = 1
Working Temperature ft = 100 C
Required Reliability a1 = 90 %
Lubrication Type - Oil
--- Load Conditions
Number of Different Load Conditions Ni = 1
Radial Load Fr1 = 9206.586 N
Axial Load Fa1 = 680.019 N
Bearing Speed n1 = 294.457 rpm
Work Time t1 = 100 %
--- Bearing type
DIN 720 SKF,Tapered roller single row bearings SKF
98

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Bearing designation: 32210


Inside Bearing Diameter d = 50 mm
Outside Bearing Diameter D = 90 mm
Bearing Width B = 23 mm
Radius of Bearing Fillet or Chamfer r = 1.5 mm
Min. Diameter of Shaft Shoulder damin = 58 mm
Max. Diameter of Hub Shoulder Damax = 83 mm
Max. Fillet Radius of Shoulder ramax = 1 mm
Bearing Mass m = 0.61 kg
Dynamic loading capacity of bearing = 82500 N
Static loading capacity of bearing = 100000 N
Limiting speed for lubrication by grease [rpm] = 4300
Limiting speed for lubrication by oil [rpm] = 5600
--- Results
Equivalent Dynamic Load P = 9206.59 N
Equivalent Static Load P0 = 9206.59 N
Static Safety Coefficcient s0 = 10.86
Power Loss by Friction Pz = 12.78 W
Necessary Minimum Load Fmin = 1650 N
Calculated Bearing Life Lh = 84594.93 hour
Coeffic. of Over-revolving kn = 19.02

99

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

5.2 Calcul rulmenti arbore iesire. Montaj in X


a)Rulment 3

Fig. 5.5
Rezultatele si calculele la durabilitate sunt prezentate in figura 5.6 si calculate folosind
MechSoft 2004.

Fig. 5.6
100

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Se creeaza raportul rulmentilor de pe arborele de iesire:

---------------------------------------------------------------02-05-2015 Rolling Bearing Component Wizard (Version 4.3.1010)


------------------------------------------------------------------ Guide
Strength Calculation Type: Check Calculation
--- Input
Required Life Lh = 25000 hour
Coeffic. of Add'l Forces fd = 1
Working Temperature ft = 100 C
Required Reliability a1 = 90 %
Lubrication Type - Oil
--- Load Conditions
Number of Different Load Conditions Ni = 1
Radial Load Fr1 = 2466.865 N
Axial Load Fa1 = 2142.061 N
Bearing Speed n1 = 93.478 rpm
Work Time t1 = 100 %
--- Bearing type
DIN 720 SKF,Tapered roller single row bearings SKF
Bearing designation: 33111
Inside Bearing Diameter d = 55 mm
Outside Bearing Diameter D = 95 mm
Bearing Width B = 30 mm
Radius of Bearing Fillet or Chamfer r = 1.5 mm
Min. Diameter of Shaft Shoulder damin = 63 mm
Max. Diameter of Hub Shoulder Damax = 88 mm
Max. Fillet Radius of Shoulder ramax = 1 mm
Bearing Mass m = 0.86 kg
Dynamic loading capacity of bearing = 110000 N
Static loading capacity of bearing = 156000 N
Limiting speed for lubrication by grease [rpm] = 3800
Limiting speed for lubrication by oil [rpm] = 5000
--- Results
101

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Equivalent Dynamic Load P = 4414.04 N


Equivalent Static Load P0 = 3161.29 N
Static Safety Coefficcient s0 = 49.35
Power Loss by Friction Pz = 2.14 W
Necessary Minimum Load Fmin = 2200 N
Calculated Bearing Life Lh = 8059827.75 hour
Coeffic. of Over-revolving kn = 53.49
b) Rulment 4

Fig.5.7

102

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Fig.5.8
---------------------------------------------------------------02-05-2015 Rolling Bearing Component Wizard (Version 4.3.1010)
------------------------------------------------------------------ Guide
Strength Calculation Type: Check Calculation
--- Input
Required Life Lh = 25000 hour
Coeffic. of Add'l Forces fd = 1
Working Temperature ft = 100 C
Required Reliability a1 = 90 %
Lubrication Type - Oil
--- Load Conditions
Number of Different Load Conditions Ni = 1
Radial Load Fr1 = 4134.916 N
Axial Load Fa1 = 2142.061 N
Bearing Speed n1 = 93.478 rpm
Work Time t1 = 100 %
103

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

--- Bearing type


DIN 720 SKF,Tapered roller single row bearings SKF
Bearing designation: 33111
Inside Bearing Diameter d = 55 mm
Outside Bearing Diameter D = 95 mm
Bearing Width B = 30 mm
Radius of Bearing Fillet or Chamfer r = 1.5 mm
Min. Diameter of Shaft Shoulder damin = 63 mm
Max. Diameter of Hub Shoulder Damax = 88 mm
Max. Fillet Radius of Shoulder ramax = 1 mm
Bearing Mass m = 0.86 kg
Dynamic loading capacity of bearing = 110000 N
Static loading capacity of bearing = 156000 N
Limiting speed for lubrication by grease [rpm] = 3800
Limiting speed for lubrication by oil [rpm] = 5000
--- Results
Equivalent Dynamic Load P = 5081.26 N
Equivalent Static Load P0 = 4134.92 N
Static Safety Coefficcient s0 = 37.73
Power Loss by Friction Pz = 2.46 W
Necessary Minimum Load Fmin = 2200 N
Calculated Bearing Life Lh = 5041293.45 hour
Coeffic. of Over-revolving kn = 53.49

104

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

VI. Carcasa reductor


Carcasele reductoarelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele functii : sa asigure
prelucrabilitatea sarcinilor care apar in timpul functionarii, sa asigure inchiderea liniilor de forta
prin fundatie , sa protejeze angrenajele contra unor factori externi , sa pastreze lubrifiantul
necesar pentru ungerea angrenajelor , sa asigure transmiterea caldurii spre exterior.
Tinand seama de cerintele aratate mai sus , prin forma lor constructive, carcasele
reductoarelor rebuie sa satisfaca conditii ca: rezistenta si stabilitate corespunzatoare, posibilitate
de prelicrare si asamblare simpla, ungere buna a angrenajelor si rulmentilor, recire
corespunzatoare, posibilitate de control si supraveghere in functionare, forma estetica moderna
etc.
Carcasa se sprijina pe picioare numite si talpi prevazute cu gauri pentru fixare in fundatie.
Carcasa se asambleaza prin suruburi si se centreaza cu ajutorul unor stifturi cilindrice sau
conice.
Formele constructive ale carcaselor de reductoare au evoluat destul de mult in timp, dar
intotdeauna proiectantii au tinut seama de factorii tehnologici si functionali.
Angrenajele constituie partea functionala principala a unui reductor.
Angrenajul conic.
Transmiterea miscarilor si a sarcinii intre doua axe concurente care se intersecteaza sub
un anumit unghi oarecare se poate realiza cu ajutorul rotiilor dintate conice cu dinti drepti sau
inclinati.
Prin analogie cu angrenajele cilindrice, unde suprafata de rostogolire este un cilindru,
suprafata de rostogolire a angrenajelor conice cu dinti drepti este un con.
Flancurile dintilor rotilor dintate conice se realizeaza asemanator cu flancurile dintilor
rotilor dintate cilindrice.In loc ca planul sa se rostogoleasca pe un cilindru acesta se va rostogoli
in jurul unui ax, realizandu-se o rostogolire pura intre acest plan si con.Procesul de rostogolire
pura, va descrie pe suprafata sferei o evolventica sferica.
Realizarea evolventei sferice este dificila, de aceea profilarea rotiilor dintate se face pe
conul frontal exterior a carui axa coincide cu axa rotiilor de prelucrat, iar generatoarea acestuia
este perpendiculara pe generatoarea conului de rostogolire.
Pe desfasurata se traseaza profilul evolventic si se reconstituiesten apoi din nou conul
frontal exterior.
Angrenajul cilindric.
Angrenajele cilindrice cu dinti inclinati sunt angrenaje cu axe paralele.In comparatie cu
angrenajele cilindrice cu dinti drepti, preinta urmatoerele avantaje: gradul de acoperire este mai
mare si ca urmare capacitatea portanta este mai mare; produc un zgomot mai redus.
Ca dezavantaje se pot mentiona: aparitia fortei axiale; necesitatea utilizarii unor lagare
radial-axiale.
Rotile dintate cilindrice cu dinti inclinati pot fi: cu inclinare simpla; cu inclinare dubla
cu canal pe mijloc;
La roti cilindrice cu dinti inclinati cu inclinare simpla si dubla unghiul de inclinare este 820 de grade, iar la roti cu dinti in V unghiul de inclinare este 35-45 de grade.
Arborii pe care sunt fixate angrenajele sunt arbori drepti. Ei sunt proiectati cat mai scurti
pentru a avea o rigiditate cat mai mare si a asigura o constructie compacta a reductoarelor.
Arborele de intrare face corp comun cu pinionul conic.Acesta este rezemat cu ajutorul a
doi rulmenti radiali axiali cu role conice.
105

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Arborele de iesire face corp comun cu pinionul cilindric. Acesta este rezemat cu ajutorul
a doi rulmenti radiali axiali cu role conice.
Lagarele sunt in marea majoritate a cazurilor cu rulmenti. Tipul si marimea rulmentilor
vor fi in functie de: valoarea si sensul fortelor ce solicita arborele, tipul constructiei alese etc.
Rulmentii radial-axiali cu role conice sunt proiectati pentru a prelua incarcari combinate
(radiale si axiale). Un rulment poate prelua incarcarea axiala intr-un singur sens. Din acest motiv
se impune montarea celui de-al doilea rulment, care sa preia sarcina axiala din sens opus.
Rulmentii sunt demontabili, adica permit montarea separata a inelului exterior si a
subansamblului inel interior-colivie cu role conice (con).
Rulmentii radial-axiali cu role conice, SKF, in mod deosebit cei din gama TQ, reprezinta
ultimele noutati in materie. Suprafata de contact dintre rola si calea de rulare are un profil
logaritmic. Constructia interioara modificata, care include suprafata de contact dintre fetele
frontale ale rolelor si umerii ficsi ai inelului interior, confera rulmentilor redial-axiali cu role
conice, SKF, urmatoarele avantaje: frecarii interne reduse; capacitate de incarcare sparita;
siguranta reglarii rulmentiilor, unul fata de celalalt;fiabilitate in functionare inbunatatita, chiar in
cazul unor incarcari mari sau al ne1coaxialitatilor.
Orice reductor mai are o serie de elemente auxiliare strict necesare pentru o buna
functionare si anume:

elemente de etansare;

elemente pentru controlul nivelului de ulei din baia reductorului ( joje, vizoare );

elemente pentru deplasarea si transportul reductorului (inele de ridicare, umeri de


ridicare etc.);

elemente pentru fixarea si pozitionarea rulmentilor si rotilor dintate pe arbor in


carcasa;

surub de golire;

roata de curea;

capace de fixare a rulmentiilor;

saiba si piulita pentru fixarea rulmentiilor radiali-axiali;


In general carcasele de reductoare se toarna si sunt din fonta.

106

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Dimensionare carcasa reductor


Calculul dimensiunilor carcasei se face dupa formulele din tabelul 8.1 pag 223 din [2].

107

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Continuare table 8.1

108

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

109

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

VIII.Lubrifianti
Intr-o cupla de frecare lubrifiantul are urmatoarele functii principale:
-reduce frecarile si uzurile,
-protectia suprafetelor cuplei de frecare impotriva oxidarii,
-eliminarea din zona de contact a particulelor desprinse prin uzare,
-evacuarea caldurii din zona de contact.
CUplele de frecare supuse ungerii depend de tipul angrenajelor din reductor, de modul de
ungere, de unele particularitati constructive.In general , aceste cuple pot fi de tipul:angrenaje de
diferite tipuri, lagare de rostogolire sau alunecare, elemente in contact ale pompelor de ungere,
discurile cuplajelor de siguranta multidisc, mansete de toratie cu rol de etansare in contact pe
arbori.
Angrenajele rotilor dintate din reductor se ung in special cu culeiuri minerale. Tipul
uleiului necesar ungerii poate fi ales din tabelul 16.1 pagina381 din [1].

110

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA


FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Bibliografie
1.Ovidiu Tataru ,Adalbert A,Ovidiu B Lucian T, Stefan B,s.a-REDUCTOAREreeditare 1994 [1]
2.Ovidiu Belcin,Corina Birleanu, Marius Pustan-ORGANE DE MASINI , Editura Risoprint
2011 [2]
3.Dumitru Pop, Lucian Tudose, Simion Haragas-LAGARE CU RULMENTI [3]
4.Ovidiu Tataru Notite curs [4]

111