Sunteți pe pagina 1din 28

a. 1.

Notiuni generale privind AI


Auditul-este o examinare metodica realizata in vederea determ.daca activitatiile si rezultatele
relativ sau subiectul examinat satisf.dispozitiile prestabilite,daca acestea dispozitii sunt puse in
exercitiu intrun mod eficace si act.cu scopul atingerii obiectivelor.
Astfel, auditul este practicat atit cu titlu preventiv, cit si in cadrul unui program de audit p/u
aprecierea eficacitatii unei organizatii, a unui proces, a unui procedeu, precum si calificarea si
urmarirea unui furnizor, dar si cu titlu curativ, in situatii delicate: faliment al prestatiilor sau
diferite stari de lucru.
Auditul intern este in interiorul unei intreprinderi sau al unui organism,o activ.independenta de
apreciere sau controlul operatiilor si se realizeaza in interesul conducerii. In acest domeniu el
este un control care are drept functie estimarea si evaluarea eficacitatii altor controale.
Obiectivul auditului intern este de a asista membrii conducerii in exercitarea eficace a
responsabilitatilor furnizind analize,aprecieri,recomandari si comentarii adecvate referitoare la
activitatile examinate.
Auditul intern-este vizat de toate fazele activ.intreprinderii care intereseaza conducerea sau
administratia.Implica faptul de a apela pina la aspecte contab. si financ. p/u atingerea unei
intelegeri depline a operat. examinate.
P/u a ajunge la acest obiectiv final sunt implicate actiunile Urmat.:
1.examinarea si aprecierea sinceritatii suficientei si aplicarea controlului contabil, financiar,
operational si promovarea unui control eficace la un cost rezonabil;
2.verificarea conformitatii cu politicile a planurilor si a producerilor stabilite.
3.verificarea la ce punct activele societatii sunt justificate si prerezervate de pierderi de orice
natura
4.verif.exactitatii informatiilor util. de catre conducere
5.evaluarea calitatii actiuni in punerea in executie a respons. Asumate
6.recomandarea de ameliorari operationale
Auditorul intern- este persoana care are calificarea si care este imputernicit p/u a conduce toate
componentele unei activ. de audit:-nu apartine unui nivel superior si nu este investit de nici o
putere-constata fapte-respecta principii de etica profesionala stricta-apartine unui grup nou de
meserii creat in ultimii ani
Responsabilitatile acestuia in cadrul organizatiei trebuie clar stabilite de catre conducere.
Auditorul intern trebuie sa fie liber sa verifice, sa estimeze valoarea documentelor, a planurilor, a
procedurilor si a rapoartelor interne si externe.
Responsabilitatea auditului intern:
1.de a informa conducerea in raport cu etica profesionala a institului international a auditorilor
interni
2.de a acordona activ.sale cu cele ale altor grupuri de control astfel incit sa garanteze cit mai bine
posibil securitatea controalelor si eficacitate organizatii.In indeplinirea functiilor sau un auditor
intern nu are asupra activitatilor pe care le controleaza nici o resp-te directa, nici autoritate. Prin
aceste motive controlul siavizul auditorul intern nu trebuie in nici un mod sa descarce alte
persoane de exercitatea resp-lor care le-au fost repartizate.
Independenta este esential p/u eficacitatea auditorul intern. Ea se obtine prin statutul sau
obiectivitatea sa.
Statutul functiei de audit intern si sustinerea pe care i-o aduce conducerea sunt factori majori
ai actiunii si ai valorii sale. Din acest motiv conducatorul functiei de AI trebuie sa apartina unui
compartiment a carui autoritate acopera un domeniu larg si asigura o actiune eficace prin
recomandarile sale adecvata vizavi de recomandarile auditorilor.
Obiectivitatea este esentiala functie de audit. In baza acestui motiv un auditor intern nu trebuie sa
difineasca si sa puna in aplicare proceduri in orice activitate normala supusa controlului sau.
Acest lucru ar compromite independenta sa.

Auditul financiar nu raspunde exact la aceeasi intrebare. Exista intradevar o diferenta intre
periodicitatea verificarilor gradul lor de precizie natura datelor examinate (anexa,diferenta dintre
auditul intern si extern,tabel)
Colaborarea auditului intern si cel extern este reglementata in urmat. acte normative:
-SNA de audit intern (SNAI)Aprobat prin Hotarirea Curtii de conturi,nr.82 din 29.11.2007 si
Ordinul Ministrului Finantelor nr.98 din 27.11.2007
-Cartea de audit intern, aprobata prin Ordinul Ministrului Finantelor nr.111 din 26.11.2007
-Norma Metodologica p/u implementarea auditului intern in sectorul public nr.20.aprobata
prin Ordinul Ministrul Finantelor nr.118 din 29.12.2008
Beneficieriile colaborarii dintre auditori interni si externi sunt urm.:
-auditul extern in multe cazuri repr.o masura de protectie a auditului intern, oferind public o
opinie despre activ.audit.interni.
-auditul intern reprezinta materia prima p/u activitatea auditului extern, deoarece auditorulintern
este localizat in interioarul entitatii si cunoaste mai bine sistemele din cadrul entitatii
-Constientizarea managerului entitatii privind necesitatea implementarii functiei de audit intern
in cadrul propriei entitati.
-asigurarea suplimentara ca auditul intern este independent
-reducerea la minim suprapunerilor
-schimburi profesionale de probleme
-pregatiri profesionala comune(seminare,conferinte)
-intelegerea de fiecare in parte a rolului sau
-impartasirea inform.utile si asigurarea unor comunicari eficiente
-crearea unei culturi comuni a aditului in sector publice
-eliminarea revabilitatilor institutilor sau a competitiei inte cele doua activitati
-constientizarea mai completa a riscurilor atiti cit de manageri cit si de auditori
-fortificarea relatiilor de colaborarea in timp si obtinerea increderi reciproci
-coordonarea platilor si a programurilor de audit
Datele financiare utiliz. p/u gestiunea curenta sunt urmatoarele:
-bilantul conturilor;-contul de rezultate
-cifra de afaceri;-evolutia chelt.in functie de natura lor;-variatia imobilizarilor
-clientii si furnizori
-posturile de trezorerie
2. Cum s distingem auditul intern de revizie (inspecie)
Revizie (inspecie)

Audit intern

Controlul documentelor, valorilor


materiale i a activelor

Evaluarea sistemului de management financiar


i control

Orice greeal se soldeaz cu sanciuni

Orice iregularitate se soldeaz cu oferirea


recomandrilor

Se evideniaz persoanele vinovate

Se evideniaz cauzele, constatrile i


recomandrile

Control asupra activitii financiare

Include toate activitile entitii, inclusiv


activitatea financiara

Poate fi realizat prin controale succesive Utilizeaz proceduri de testare standard


2

Nu are rolul de a interpreta sau de a


readuce n discuie norme i reguli

Metodologie specific pentru analiz,


interpretare i evaluare

Raporteaza pe cale ierarhica modul de


soluionare a problemelor

Are linie proprie de raportare celui mai nalt


nivel al conducerii

Se ocup de recuperarea banilor (verificri Face ca banii s nu fie risipii (verificri exex-post)
ante, preventive)
3Care este diferena dintre auditul intern i auditul extern?

Nr.
d/o

Domenii de
referin

AUDITUL INTERN

AUDITUL EXTERN

1.

Statutul

Face parte integrant din entitate

Este independent din punct de vedere


juridic

2.

Beneficiarii
auditului

Managerii de la toate nivelurile


entitii

Toi cei care doresc o certificare a


conturilor

3.

Obiectivele
auditului

Evaluarea sistemului de
management financiar i control i
asigurarea conducerii c acesta
funcioneaz

Certificarea exactitii conturilor i a


situaiilor financiare, care const n
regularitatea, sinceritatea i imaginea
fidel a declaraiilor financiare finale.
Cu aceast ocazie auditul extern
evalueaz i el sistemul de
management financiar i control, dar
numai pentru elemente de natur
financiar-contabil

4.

Domeniul este mult mai vast,


Domeniul de deoarece include nu numai toate nglobeaz tot ceea ce particip la
funciile entitii, ci i dimensiunile determinarea rezultatelor, la elaborarea
aplicare al
acesteia. Domeniul auditului intern situaiilor financiare finale i numai la
auditului
depeste domeniul cifrelor. Spre acestea, dar din toate funciile entitii
exemplu, evaluarea eficienei
activitii cabinetului medical

5.

Periodicitatea Activitate efectuata permanent n


auditului
cadrul entitii prin aciuni
planificate, n funcie de analiza
riscurilor

6.

Legatura cu
factorii din

i desfoar misiunile n general n


mod intermitent i n moment propice
certificrii conturilor, respectiv dup
sfritul semestrului su anului, n
restul perioadelor auditorii nefiind
prezeni n entitate

Schimba mereu interlocutorii, n Are mereu aceeai interlocutori din


funcie de misiunea planificat, i, entitate, din acest punct de vedere
3

entitate

din acest punct de vedere, auditul


intern este periodic pentru cei
auditai

auditul extern este permanent pentru


cei auditai

7.

Independena Este independent n exercitarea


funciei sale fa de procesele pe
care le auditeaz. n acelai timp
este dependent prin faptul c
aparine entitii i activeaz n
serviciul managerului entitii

Are independena specific titularului


unei profesii libere, reglementate
juridic i statutar. Este independent fa
de clientul sau

8.

Metoda

Este o abordare n funcie de riscuri Are o metodologie precis,


i oricare ar fi domeniul de aplicare standardizat i se bazeaz pe analize,
se utilizeaz aceleai tehnici i
comparaii, rapoarte, etc
instrumente. n acest sens, exista o
metodologie specific i original

9.

Prevenirea
fraudelor

Se intereseaz de toate problemele Se intereseaz numai de fraudele, care


entitii, spre exemplu evalueaz pot afecta conturile
confidentalitatea dosarelor
personale din cadrul cabinetului
medical

10.

Perspectiva
auditului

Nu ncearc s asigure c situaiile Nu efectueaz audit intern, deoarece


financiare snt rezonabile, deoarece aceasta este sarcina auditului intern
aceasta este sarcina auditului extern

4. Care snt beneficiile colaborrii dintre auditorii interni i auditorii externi?


auditul extern n multe cazuri reprezint o msur de protecie a auditului intern, oferind
public o opinie despre activitatea auditorilor interni;
2. auditul intern reprezint materia prim pentru activitatea auditului extern, deoarece
auditul intern este localizat n interiorul entitii i cunoate mai bine sistemele din cadrul
entitii;
1.

3.

contientizarea managerului entitii privind necesitatea implementrii funciei de audit


intern n cadrul propriei entiti;

4.

asigurarea suplimentar c auditul intern este independent;

5.

reducerea la minim a suprapunerilor;

6.

schimburi profesionale de probleme;

7.

pregtiri profesionale comune;

8.

nelegerea de ctre fiecare parte a rolului su;

9.

mprtirea informaiilor utile i asigurarea unei comunicri eficiente;

10.

crearea unei culturi comune a auditului n sectorul public;

11.

eliminarea rivalitilor instituionale sau chiar a competiiei dintre cele dou activiti;

12.

contientizarea mai complet a riscurilor, att de ctre manageri, ct i de ctre auditori;

13.

fortificarea relaiilor de colaborare i, n timp, obinerea ncrederii reciproce;

14.

coordonarea planurilor i a programelor de audit.

5.Standardele de AI.
Activitile de audit intern se desfasoara in diverse medii legale si culturale in Interiorul
organizatiilor care variaza in functie de scop ,marime,complexitate si structura si sunt desfasurate
de catre persoane din interiorul si exteriorul organizatiei.
Desi diferite pot afecta procedurile auditorului intern in fiecare mediu ,conformitatea cu
standartele internationale p/u procedurile profesionale de audit intern este esentiala in conditiile
in care responsabilitatea auditorilor interni se interpatrunde.
Daca auditorilor interni li se interzice prin legi sau regulamente sa se confirmeze anumitor
parti din aceastea si sa faca prezentari adecvate.
Serviciile de asigurare implica obiectivul auditorului intern de a evalua probele sau dovezi p/u
a oferi o opinie independenta sau concluzii cu privire la un proces la un sistem sau la alte
subiecte.
Forma si scopul misiunii de asigurare sunt determinate de catre auditorul intern.In general in
masurile de asigurare sunt implicate 3 parti:
1.Persoana sau grupul implicat direct in procesul ,sistemul sau problema in cauza si proprietarul
procesului.
2.Persoana sau grupul care face evaluarea -auditorului intern
3.Persoana sau grupul care utilizeaza evaluarea utilizatorul
Serviciile de consultanta sunt recomandari ca forma si sunt efectuate in general la cererea de
misiune specifica a unui client.Forma si scopul misiunii de consultanta constitue subiectul
acordului cu misiunea clientului.
Serviciile de consultanta implica 2 parti:
a)Persoana sau grupul care ofera recomandarea auditur.intern
b)Persoana sau grupul care cauta si primeste recomandari-clientul misiunii.
In derularea serviciilor de consultanta auditorul intern trebuie sa-si mentina obiectivitatea si sa
nu isi asume responsabilitatea managementului.
Scopul standartelor de audit este de a :
-De a delimita principiile de baza care reprezinta practica auditorului intern asa cum ar trebui sa
se realizeze.
-De a oferi un cadru p/u realizarea si promovarea unei game largi de activitati care se aduca plus
valoarea auditorului intern.
-De a stabili bazele de evaluare ale performantei auditorului intern.
-De a se proucupa de imbunatatirea proceselor si operatiunilor organizationale.
Standartele includ:
1.Standartele de calificare
2.Standartele de performanta
3.Standartele de implementare
Standartele de calificare- prezinta caracteristicile organizatiilor si partilor ce deruleaza activitati
de audit intern.
Standartele de performanta- descrie natura activitatilor audit intern si formeaza criterii de
calitate in baza carora se poate evalua performanta acestor servicii.
Standartele de calificare si de performanta se aplica tuturor serviciilor de audit intern,iar
Standartele de implementare se aplica tipurilor specifici de misiune.Exista un singur set de
standarte de calificare si performanta si exista seturi multiple de standarte de implementare.

Standartele de implementare au fost elaborate p/u activitati de asigurari (A) si consultanta


(C)..
Standartele sunt o parte componenta a cadrului conceptual p/u practici profesionale.
Cadrulnconceptual p/u practica profesionala includ:
-Difinitia auditorului intern
-Codul etic a auditorului intern\
-Standartele
-Alte ghiduri.
Ghidul referitor la modul in care pot fi aplicate standartele este inclus in recomandarile practice
emise de comitetul p/u aspecte profesionale.
Standartele angajeaza termenii care dau un concept specific inclus in Dosarul de termeni.
Dezvoltarea si emiterea de standarte este un proces continuu. Consiliu p/u standartele de audit
intern este angajat in consultari si discutii extensive cu proprietae de a emite standarte.
Auditorul intern este o activitate obiectiva care ofera unei entitati o asigurare in ceea ce priveste
gradul de control asupra operatiunilor si de asemenea o indruma p/u a imbunatati operatiunile si
contribuie la adaugarea unui plus de valoare.
6Auditul intern in viziunea americana
In anul 1941 un grup de specialisti din New York (contabili ce seocupau cu verificari interne in
cadrul firmelor americane) au fondat Institutul Auditorilor Interni (IAI) asociatie care astazi
numara peste 50000 de membri din peste 100 de tari, avind ca misiune principala:
-publicarea normelor - in baza carora se desfaoara verificarea interna;
-stagii, cursuri de perfectionare in domeniu;
-publicarea i promovarea cunotintelor si informatiilor cu referire la verificarea interna si
controlul intern.
ase ani mai tirziu, in anul 1947, IAI dadea urmatoarea definitie: auditul intern este activitatea
de evaluare interna din cadrul unei companii prin care se asigura examinarea activitatilor
contabile, fmanciare precum si a altor activitati, cu scopul de a oferi conducerii protectie
constructive. El are in vedere problemelefinanciar-contabile, dar poate analiza si aspecte ce
vizeaza exploatarea.
Deci, dupa definitie, la inceputurile acestei activitati se punea accent pe participareaauditorilor
interni la examinarea aspectelor financiar-contabile ale companiei cu scopul de a asigura
protectie conducerii firmei impotriva acuzatiilor de gestiune frauduloasa, deturnare de fonduri
etc. Chiar daca se mentioneaza si alte activitati, definitia tradeaza doua lucruri: pe de parte, ca
aceasta practica isi are originea in vechile verificari contabile, iar pe de alta parte dominatia
expertilor contabili din domeniul auditului extern asupra auditarilor interne.
Adaptindu-se schimbarilor intervenite, in anul 1971, IAI defineste auditul intern al unei
organizatii ca fund activitatea de evaluare independentuprin care se asigura examinarea si
evaluarea activitatilor interne in sprijinul conducerii. Este vorba de un control managerial ce
per mite masurarea si evaluarea eficacitatii celorlalte controale.
Se observa din aceasta definitie s-au eliminat referirile la domeniul financiar-contabi, deoarece in
S.U.A exista deja categorie de profesionisti ai domeniului care efectueaza verificarea situatiilor
financiar-contabile ale organizatiilor in calitate de auditori externi (auditorii guvernamentali sau
contabili publici autorizati-omologii expertilor contabili din Romania).
Independenta, conform definitiei respective, se refera la lipsa oricarui tip de restrictii care ar
putea afecta scopul, eficienta i concluziile v^nficmn.Examinarea si evaluarea presupune ca
auditorul initial cerceteaza faptele, apoi isi exprima opinia independenta. Cuvintul activitati din
noua definitie are in vedere intrega gama de responsabilitati ce-i revin auditorului intern. Mai
mult, tinind cont de serrviciulpecare il face conducerii intreprinderii, auditul intern este vazut ca
un control managerial , deci ca verificare a modului in care sunt administrate
bunurilecompaniei, la toate nivelurile acesteia.

Auditul intern este numit un control al controalelor, deoarece rolul sau este de a masura si evalua
eficienta celorlalte controale din cadrul firmei (la nivel nivel operational, tactic si strategic).
In anul 1975, IAI identifica i defineste trei forme distincte prin care auditul se poate manifesta:
-auditul operational - reprezinta evaluare sistematica i independenta a activitatilor
operationale controlate de catre managerii de la oricare nivel, cu scopul de a create
profitabilitatea organizatiei si a contribui la atingerea obiectivelor acesteia;
-auditul managerial - reprezinta evaluare sistematica si independenta a activitatilor de la toate
nivelurile managementului, cu scopul de a crete profitabilitatea organizatiei i a contribui la
atingerea obiectivelor acesteia;
-auditul financiar - reprezinta evaluare independenta realizata de catre auditorul intern sau
extern cu scopul de a atesta corectitudinea, acuratetea si increderea in datele financiare.
La inceputul anilor '90, apare noua forma de audit, auditul conformitalii al carui obiectiv il
reprezinta evaluarea modului in care sunt respectate legile, reglementarile, politicile si
procedurile publice impuse de organele federale sau de catre cele statale.
In ultima definitie, data in anul 199, IAI precizeaza: auditul intern este functie de evaluare
independenta a organizatiei. Ea furnizaeza un serviciu de examinare si evaluare a activitatilor
acesteia.
Dupa cum se observa, IAI nu mai limiteaza atributiile auditorilor interni la aspectele financiarcontabile sau la anumite activitati. Auditul intern este vazut astazi ca un proces complex de
revizie a tuturor activitatilor organizatiei. In plus, definitia precizeaza scopul, obiectivele si zona
de actiune a auditului intern.
Astfel, scopul acestei activitati este de a-i ajuta pe membrii organizatiei sa se achite in mod
eficient de responsabilitatile ce le revin furnizindu-le analize, evaluari, recomandari si informari
cu privire la activitatile examinate.
Obiectivul auditului intern este de a asigura un control eficient la un cost rezonabil. Conducerea
si Consiliul de Administratie sunt principalii membri ai organizatiei care beneficiaza de ajutorul
oferit de auditul intern.
Termenul independenta" din aceasta ultima definitie precizeaza faptul ca verificarea nu poate fi
restrictionatade nici alta activitate care ii poate afecta scopul, eficienta sau concluziile.
Rezultatul auditului intern se concretizeaza intr-o opinie cu privire la eficienta mijloacelor de
control aflatela dispozitia managementului. Daca la inceput, prima acceptiune data acestei
activitati a fost cea de revizie contabila", cu timpul sfera de actiune a auditului intern s-a largit,
cuprinzind si celelalte aspecte operationale ale organizatiei.
7Conceptul francez i roman privind auditul intern
In Franta, auditorul intern este considerat garantul bunei functionari a sistemului de control al
intreprinderii. Auditul intern reprezinta mai mult decit functie financiara sau contabila. De fapt
functia auditului intern este de consilire a conducerii executive a organizatiei, el vizind toate
aspectele oparationale ale acesteia.
Institutul Francez al Auditorilor si Controlorilor Interni (IFACI) da urmatoarea definitie: auditul
intern reprezinta, in cadrul intreprinderii, functia responsabila cu revizuirea periodica a
mijloacelor de care dispune conducerea si managerii de la toate nivelurile, mijloace folosite
pentru a conduce si controla intreprinderea. Aceasta functie este asigurata de un serviciu aflat in
subordinea Consiliului de Administratie, dar care este independent de celelalte servicii. In cadrul
reviziilor periodice, obiectivele principale ale auditului intern sunt: sa vrtifice daca procedurile
care asigura securitatea intreprinderii sunt suficiente; sa verifice sinceritatea informatiilor,
regularitatea operatiunilor, eficienta organizarii.
In Romania , in ceea ce privete practica auditului intern nu s-a depasit stadiul din definitia data
de IAI in anul 1947. De ce practica? Deoarece au fost nevoie de 10 ani pentru a se clarifica
problematica auditului.
Contabilitatea romaneasca este de inspiratie franceza, insa in lucrarile de specialitate din Franta,
se face diferenta intre audit intern si control intern.
7

Controlul intern se manifesta in interiorul organizatiei prin metodele si procedurile fiecarei


activitati.
Situatia devine mai clara data cu publicarea Ordonantei Guvernului in anul 1999 privind
auditul intern i controlul financiar preventiv prin care se reglementeaza controlul intern, auditul
intern si controlul financiar preventiv la nivelul institutiilor bugetare.
Astfel, in Normele metodologice generale pentru organizarea i functionarea auditului intern se
precizeaza ca nu trebuie facuta nici confuzie intre controlul intern, ca ansamblu de masuri la
dispozitia conducatorului institutiei publice, menit sa asigure buna functionare a institutiei
publice, si auditul intern care, fiind tot un control de tip intern, este un control de tip evaluare si,
mai ales, este un control final, ultimul fiind din seria controalelor efectuate de structurile proprii
ale institutiei publice",
Cerinta de baza pe care auditorii interni trebuie sa satisfaca pentru a se asigura succesul
demersului lor, reprezinta deasemenea independenta.
8. Conceptul privind dezvoltarea auditului in Republica Moldova
Daca ar fi sa vorbim despre ziua de nastere a auditului in Republica Moldova am putea sa
consideram ca aceasta zi este 26 iunie 1991, cind a fost adoptata Hotarirea Guvernului nr.316 Cu
privire la organizarea serviciului de auditing in Republica Moldova.
-A fost aprobat regulamentul despre serviciul de auditing in Republica Moldova.
-A fost creata Camera de Auditing a RM.
-A fost creata prima societate de audit din RM SRL Moldauditing" care activeaza si in prezent.
Prin Hotarirea Guvernului nr.648 din 19.11.1991 a fost inregistrat Statutul Camerei de Auditing
din RM.
Prin aceasta hotarire, Camerei de Auditing i s-a delegat functiile principale privind reglementarea
activitatii de audit (certificare auditori, elaborarea politicilor de dezvoltare in domeniul auditului
etc.).
La acel moment, crearea Camerei de auditing a fost un pas inainte in dezvoltarea auditului
financiar in tara noastra. Multe din functiile Camerei de auditing atribuite sunt actuale si astazi
ca organ de autoreglementare a activitatii de audit in Republica Moldova.
In anul 2006 a fost adoptata Legea cu privire la activitatea de audit nr.729-XIII din 15.02.1996.
data cu adoptarea acestei legi a fost desfiintata Camera de auditing. Dupa parea multor
auditori, aceasta decizie a fost una gresita.
Prin legea noua se impune crearea Asociatiei organizatiilor de audit (cu functii restrinse). Care,
din pacate, n-a putut sa devina alternative a Camerei de auditing.
Motivele:
1.Cadru legal neclar (au aparut mai multe Asociatii, care pretindeau la functiile legale).
2.In lege nu era stipulate obligativitatea organizatiilor de audit si a auditorilor financiari de a fi
membri ai acestei Asociatii.
3.Organele abilitate de stat n-au intreprins masurile necesare (in situatia creata) pentru a modifica
norma legala si/sau pentru a organiza organizatiile de audit intr-o singura Asociatie.
Din aceste motive, aceasta norma legala foarte importanta pentru autoreglementarea activitatii de
audit n-a functionat pe parcursul intregii perioade de functionare a legii din anul 1996 (19962007). Majoritatea companiilor de audit au activat in aceasta perioada in baza unor principii
interne de organizare a controlului calitatii lucrarilor de audit (bazate pe intelegerea personals a
acestor activitati), controlul extern al calitatii n-a fost organizat.
In anul 2000 au fost publicate Standardele Nationale de Audit (intrate in vigoare pentru
perioadele incepind cu 01 ianuarie 2001). Aceste standarde au fost elaborate in baza ISA varianta
anilor 1998-1999. intelegerea si implementarea acestor standarde, de asemenea, a fost lasata pe
intelegerea personala a fiecarui auditor (companie de audit).
In anul 2007 a fost adoptata Legea actuala privind activitatea de audit nr.61-XVI din
16.03.2007.
Prin legea noua se impune ca auditul obligatoriu se efectueaza la entitatile de interes public.
8

In cazul efectuarii auditului la entitatea de interes public, societatile de audit prezinta anual
raportul de transparenta a activitatii, care se plaseaza de Ministerul finantelor pe pagina web.
Se instituie functii pentru Asociafia auditorilor i societatilor de audit.
Neajunsuri:
1.Reglementarea, supravegherea, licentierea activitatii de audit exclusiv este in competenta
statului. Nu sunt resurse bugetare pentru a finanta buna activitate a organelor de stat implicate in
reglementarea activitatii de audit.
2.Asociatia auditorilor i societatilor de audit are imputerniciri mai mult de reprezentare a
intereselor membrilor sai decit de organ implicat in procesul de autoreglementare a activitatii de
audit financiar.
3.Norme neclare ce tine de activitatea Asociatiei auditorilor si societatilor de audit (poate fi una
sau mai
multe).
4.Norma legala nu prevede obligativitatea auditorilor si societatilor de audit sa fie membri ai
Asociatiei
auditorilor si societafilor de audit.
5. Componenta Consiliului de Supraveghere a Activitatii de Audit exclusiv este compusa din
reprezentanti ai statului.
9..Beneficiile implementarii auditului intern in sectorul public.
Implementarea auditului intern in sectorul public are un sir de avantaje, si anume:
functia de audit intern reprezinta un element de baza al bunei guvernari in sectorul
public;
ajuta entitatea atit in ansamblu, cit si structurile sale, prin opinii si recomandari;
promoveaza un mediu de control adecvat intra realizarea unui management eficient si eficace
in cadrul entitatii;
ofera managerilor un sprijin eficient si ii ajuta in atingerea succesului;
ajuta entitatea publica sa-si indeplineasca obiectivele propuse;
ofera managerului entitatii siguranta ca procedurile de control intern exista si
functioneaza;
ajuta conducerea, In culitate de consultant, in administrarea entitatii publice:
se axeaza pe rezolvarea problemelor, si nu pe invinuirea persoanelor;
este solutie, ce ofera posibilitatea optimizarii resurselor entitatii publice;
imbunatateste calitatea managementului, prin oferirea consultatiilor in procesul adoptarii
deciziilor;
realizeaza. verificari pentru viitor, si nu pentru trecut, prevenind astfel fraudeie si
ircgularitatile;
ofera institutiilor asigurare, precum ca in entitatea publica exista un sistem de evaluare
diagnostic a procedurilor de control intern;
este functie continue, nu ocazionala;
contribuie la minimalizarea nivelului coruptiei.
10..Impactul auditului intern asupra gestionarii entitatii publice.
In rezultatul implementarii auditului intern, entitatile publice vor fi gestionate intr-un mod
economic, eficient si eficace. In acest context:
1.Auditul intern va oferi asigurari managerului entitatii, precum ca sistemul de management
financial" si control functioneaza in mod adecvat. Ca rezultat, managerii isi-vor-asuma mai
mare responsabilitate pentru implementarea i mentinerea sistemului de management financiar
i control;
2.Auditul intern, prin oferirea recomandarilor si consultatiilor de rigoare, va ajuta managerul
entitatii sa implementeze i sa mentina sisteme de management financiar si control adecvate.
Astfel, majoritatea sistemelor vrposeda controale autorectificatoare corespunzatoare;
9

3.Auditul intern va dezvalui erorile si/sau iregularitatile, in rezultatul desfasurarii misiunilor de


audit intern. Prin urmare, motivele de a comite iregularitati vor scadea;
4.Auditul intern va informa conducerea de virf, care este izolata la moment. In consecinta,
conducerea de virf va fi mai putin izolata si mai interactiva cu auditorii.
11. Necesitatea si importanta functiei de audit intern in cadrul entitatii
Penlru a obtine sustinerea managerului entitatii, parcurgeti urmatorii pasi:
-Implicati managerul entitatii in planificarea activitatii de audit intern (ce se doreste?);
-Explicati-le planul de activitate (ce si de ce planificam);
-Elaborati rapoarte succinte si lizibite, clare (managerii nu dispun de timp);
-Oferiti solutii clare si argumentate (ce va cistiga entitatea sau pierde, daca...);
-Explicati-le t;a managerii ar trebui nu doar sa contrasemneze documentele, dar si sa le inteleaga
(explicati totul intr-un limbaj simplu, accesibil);
- Demonstrative ca resursele entitatii publice, banii sint prioritate (demonstrati prin arguments
cum ot fi economisite si eficientizate resursele atit financiare, cit si umane);
-Expuneti nu doar constatarile negative in rezultatul desfasurarii misiunii de audit, dar si cele
pozitive;
-Oferiti consultatii de valoare pentra a-i ajuta (spre exemplu, acordati asistenta in elaborarea
regulilor sau procedurilor, oferiti consultatii la impementarea sistemului de management
financiar si control, etc)
12. Obiectivele auditului intern public
Obiectivele auditului intern public sunt:
-de a ajuta entitatea publica atit in ansamblu, cit si structurile sale, prin intermediul opiniilor si
recomandarilor;
-de a oferi asigurari, precum ca riscurile sint gestionate in mod adecvat;
-de a oferi asigurari, precum ca patrimoniul este administrat si pastrat in mod adecvat;
-de a oferi asigurari pentru buna monitorizare a conformitatii activitatii entitatii cu regulile si
procedurile existente;
-de a oferi asigurari, precum ca evidenta contabila este tinuta in mod corect;
-de a imbunatati calitatea managementului, prin oferirea consultatiilor in procesul adoptarii
deciziilor;
-de a imbunatati eficienta si eficacitatea operatiunilor entitatii
13. Independenta si obiectivitatea auditului intern.
Auditorii sint independent fata de procesele operationale ale entitatii publice.
Auditorul intern este independent atunci, cind isi poate desfasura activitatea in mod obiectiv. In
acest context, este necesar ca unitatea de audit intern din cadrul entitatii publice sa fie
organizatoric si functional independenta, adica sa fie in subordinea directa a conducatorului
entitatii. Auditorii interni trebuie sa aiba sprijinul managerului entitatii, astfel incit ei sa-si poata
realiza activitatea de audit fara interference.
Obiectivitatea auditomlui intern este asigurata prin faptul, ca el evalueaza sistemul de
management financiar si control, nefiind implicat in activitatea operationala a acestuia.
Managerii sint cei care sint implicati in activitatile operationale ale entitatii. Auditorii interni nu
trebuie sa isi asume nici responsabilitate operationala.
14. Normele metodologice pentru implementarea auditului intern in sectorul public.
Normele metodologice pentru implementarea auditului intern in sectorul public (NMAISP) sunt
compuse din doua parti:
I.Instructiuni obligatorii

10

II.Instructiuni suplimentare la NMAISP, care includ recomandari suplimentare privind


aplicarea instructiunilor obligatorii, precum si formulare-tip, exemple practice aferente
NMAISP prezentate
Instructiunile suplimentare la Normele metodologice pentru implementarea auditului intern in
sectorul public (NMAISP) nu sint obligatorii. Insa, in cazul in care nu sint urmate, conducatorii
unitatilor de audit intern asigura utilizarea unor alternative potrivite, elaborind instructiuni
proprii de aplicare a NMAISP, timnd cont de specificul entitatii publice, care satisfac cerintele
NMAISP, Standardelor nationale de audit intern si ale cadrului normativ relevant.
Proiectele instructiunilor proprii de aplicare a Normelor metodologice privind activitatea de audit
intern, elaborate in caz de necesitate de conducatorul unitatii de audit intern, sint aplicabile doar
dupa avizarea acestora de catre Directia de armonizare a sistemului de control financiar public
intern din cadrul Ministerului Finantelor si aprobarea acestora de catre conducatorul entitatii
publice.
In cazul neaplicarii Normelor metodologice pentru implementarea auditului intern in sectorul
public (NMAISP) in activitatea de serviciu, la evaluarea activitatii de audit intern, Directia de
armonizare a sistemului de control financiar public intern din cadrul Ministerului Finantelor si
Curtea de Conturi emit opinie negativa in ceea ce priveste conformarea unitatii de audit intern
cu NMAISP, care va fi inclusa intr-un raport consolidat pentru Guvernul si Parlamentul
Republicii Moldova.
Activitatile de monitorizare ale Directiei de armonizare a sistemului de control financiar public
intern din cadrul Ministerului Finantelor se bazeaza pe urmatoarele surse de informatii:
-analize sistematice ale Planurilor anuale ale activitatii de audit intern si ale Rapoartelor de
activitate
anuale;
-analize ale evaluarilor interne si exteme ale calitatii;
-intruniri sistematice cu conducatorii unitajilor de audit intern, cu fiecare in parte sau in grup;
-intruniri sistematice cu personalul unitatilor de audit intern, cu fiecare in parte sau in grupuri
mici;
-participarea la cursuri de instruire si analiza evaluarilor formatorilor si participantilor la
instruire;
-analiza rezultatului si impactului procesului de certificare, etc.
Auditorii interni din sectorul public isi desfasoara activitatea in baza Standardelor Nationale de
Audit Intern, aprobate prin Hotarirea Curtii de Conturi nr. 82 din 29.11.2007 i Ordinul
ministrului fmantelor nr. 98 din 27.11.2007.
15. Tipurile de misiuni de audit intern desfurate de auditorii interni.
Auditorii interni desfoar dou tipuri de misiuni de audit intern:
Misiuni de asigurare, care reprezint o examinare obiectiv a elementelor probante,
efectuat n scopul de a furniza entitii o evaluare independent a proceselor de management
al riscurilor, de control sau de guvernare a entitii;
Misiuni de consiliere, care reprezint activiti de consultan sau alte servicii
aferente consilierii, furnizate entitii solicitante pentru a asista managementul la realizarea
obiectivelor sale (adugarea unui plus de valoare i mbuntirea funcionrii entitii), ale
cror natur i sfer de activitate snt convenite n prealabil cu entitatea.
Misiunile de asigurare desfurate de ctre auditorii interni din cadrul unitilor de
audit intern cuprind urmtoarele tipuri de audit:
Auditul de sistem, n cadrul cruia se examineaz sistemul de management financiar
i control cu scopul de a evalua ct de eficient funcioneaz acesta;
Auditul de conformitate, n cadrul cruia se verific conformitatea politicilor i
procedurilor de control intern utilizate cu cadrul normativ;
Auditul tehnologiilor informaionale, n cadrul cruia se examineaz eficacitatea
sistemului de management financiar i control a sistemelor informaionale;
11

Auditul financiar, n cadrul cruia se evalueaz dac procedurile de control intern


aferente sistemelor financiare funcioneaz adecvat i eficient;
Auditul performanei, n cadrul cruia se examineaz utilizarea resurselor n cadrul
unui program, funcii, operaiuni sau sistem de management pentru a determina dac resursele
snt utilizate n cel mai economic, eficient i eficace mod ntru ndeplinirea misiunii i
obiectivelor entitii
Misiunile de consiliere desfurate de ctre auditorii interni din cadrul unitilor de
audit intern includ:
consultan, avnd ca scop identificarea obstacolelor care mpiedic desfurarea
adecvat a proceselor, stabilirea cauzelor, determinarea consecinelor, prezentnd totodat
soluii pentru eliminarea acestora;
facilitarea nelegerii, destinat obinerii de informaii suplimentare pentru
cunoaterea n profunzime a funcionrii unui sistem, standard, sau prevedere normativ,
necesare personalului care are ca responsabilitate implementarea acestora;
formarea i perfecionarea profesional, destinat furnizrii cunotinelor teoretice i
practice referitoare la managementul financiar i controlul, etc prin organizarea seminarelor i
ntrunirilor.
Misiunea de consiliere realizat se documenteaz printr-un raport, n care este descris
detaliat modul n care s-a desfurat misiunea, precum i coninutul acesteia.

16.Obiectivele misiunii de audit.


Obiectivele misiunii de audit snt formulate innd cont de natura, funciile specifice i
circumstanele domeniului auditat.
Auditorii definesc obiectivele misiunii de audit, rspunznd la ntrebarea De ce
efectum aceast misiune de audit? Spre exemplu:
pentru a identifica i descrie procesele operaionale;
pentru a confirma c procesele operaionale corespund obiectivelor i funciilor
stabilite;
pentru a evalua impactul punctelor slabe;
pentru a face o evaluare a surselor de informaii;
pentru a evalua calitatea produselor, generate de procesul n cauz.
Raionamentul de audit reprezint o alegere, cea mai reuit, din cteva alternative.
17. Sursele de informaii utilizate de auditorul intern la elaborarea Planului strategic al
activitii de audit intern.
La elaborarea Planului strategic al activitii de audit intern, ntru identificarea
sistemelor auditabile, auditorul intern utilizeaz urmtoarele surse de informaii:
informaii manageriale, i anume prezentarea detaliat a obiectivelor i sarcinilor
entitii;
ndrumare referitoare la serviciile prestate ale entitii;
organigrame;
rapoarte anuale i indicatorii de performan stabilii pentru entitate;
planul general operaional de activitate al entitii i planurile fiecrei subdiviziuni n
parte;
planurile de dezvoltare a tehnologiilor informaionale, altor elemente ale
infrastructurii i a cldirilor;
rapoarte i concluzii;
rapoarte ale auditului extern i de consultan, ale inspeciilor i altor controale;
planurile operaionale i strategice de audit existente;
informaii (procese-verbale ale edinelor interne, organelor colegiale).
18. Supravegherea misiunii de audit intern.
12

Scopul aciunii de supraveghere este de a asigura c obiectivele misiunii de audit intern


snt atinse n condiii de calitate.
Responsabil de supravegherea misiunii de audit este eful echipei de audit.
n procesul de supraveghere a misiunii de audit intern eful echipei:
desemneaz obligaiile auditorilor interni, implicai n misiunea de audit;
clarific divergenele de opinie ntre auditorii interni, care particip la misiunea de
audit, cu privire la importana constatrilor i recomandrilor ntru depirea riscurilor
identificate;
monitorizeaz activitile zilnice (stopeaz activitile inutile sau atribuie unele
sarcini adiionale, n caz de necesitate);
revizuiete documentele de lucru (de audit), pregtite de ctre personalul desemnat i
semneaz aceste documente de lucru pentru a indica faptul, c au fost revizuite i finisate n
mod satisfctor;
determin faptul, dac documentele de lucru de audit susin constatrile de audit;
asigur implementarea programului de lucru al misiunii de audit aprobat;
asigur faptul, c rapoartele snt corecte, obiective, clare, laconice, constructive i
pregtite la timp;
evalueaz performanele auditorilor interni, implicai n misiunea de audit;
faciliteaz procesul de audit prin oferirea soluiilor la problemele aprute pe
parcursul derulrii misiunii de audit;
efectueaz sarcini administrative, delegate de ctre eful unitii de audit intern;
evalueaz contribuiile i eforturile membrilor echipei de audit, apreciaz succesele i
critic, n mod constructiv, activitile, ce trebuie mbuntite sau finalizate;
pregtete, la solicitarea efului unitii de audit intern, formularele de evaluare a
membrilor echipei de audit;
nainteaz propuneri efului unitii de audit intern cu privire la necesitile de
instruire identificate;
revizuiete, din numele echipei de audit, eficacitatea misiunii de audit, precum i
nainteaz efului unitii de audit intern propuneri i recomandri cu privire la modificrile,
care ar putea mbunti procesul pe viitor.
Sarcinile efului echipei privind supravegherea misiunii de audit intern cuprind
perioada dintre planificarea misiunii de audit i aciunile de monitorizare a implementrii
recomandrilor de audit.
Misiunile de audit intern snt efectuate de auditorii interni/angajaii din cadrul unitilor
de audit intern, instituite n cadrul autoritilor/entitilor publice
Misiunea de audit poate dura de la cteva zile la cteva luni, n dependen de domeniul
de aplicare i complexitatea procesului auditat.
Auditorii interni v vor oferi o estimare a timpului necesar pentru finalizarea misiunii
de audit.
Rolul persoanelor din unitatea auditat n timpul misiunii de audit este s le ofere
auditorilor interni:
toate informaiile necesare pentru realizarea misiunii de audit;
disponibilitatea Dvs pentru ca auditorii s realizeze interviurile necesare, testele de
audit, etc;
sugestii i propuneri pentru mbuntirea procesului auditat.
19.Evaluaraea misiunii de audit intern de ctre unitatea auditat
La finalul fiecrei misiuni de audit intern, conductorul unitii auditate evalueaz
misiunea de audit, completnd fia de evaluare a misiunii de audit intern.
Fia de evaluare a misiunii de audit intern va fi transmis la finalul misiunii de audit de
ctre Supervizor conductorului unitii auditate n vederea completrii.
13

Conductorul unitii auditate va completa Fia de evaluare a misiunii de audit intern i


o va retransmite Supervizorului.
Supervizorul va analiza evaluarea realizat desinestttor sau, dac este cazul,
mpreun cu conductorul unitii auditate.
Auditorii interni vor oferi explicaii n cazul notrilor sub punctajul 3.
n acest context, supervizorul va depista deficienele cu care se confrunt auditorii
interni, va iniia mbuntirile necesare pentru derularea viitoarelor misiuni de audit intern,
precum i va planifica activitile de perfecionare profesional a auditorilor interni.
Evaluarea nominalizat anterior va fi inclus de ctre conductorul unitii de audit
intern n Programul de asigurare i mbuntire a calitii.
20Caracteristicile probelor de audit.
Probele de audit constituie dovezile, obinute din procedurile de audit efectuate n
timpul misiunilor de audit intern, precum i dovezile obinute din alte surse, cum ar fi
misiunile de audit precedente.
Nu este necesar ca auditorii s examineze toat informaia, care poate s existe, i s o
califice ca prob de audit. ns, cnd descriem o constatare de audit, aceasta trebuie neaprat s
fie justificat prin probe corespunztoare. Fr probe de calitate, auditorii nu pot ajunge la
concluzii corecte privind realizarea obiectivelor misiunii de audit intern.
Probele de audit sunt puternice, dac sunt convingtoare. Caracterul persuasiv, la rndul
su, poate fi atins dac probele sunt relevante, suficiente i sigure. Exist relevan dac
diferite rezultate vor genera diferite concluzii privind obiectivele auditului. Exist suficien
dac sunt probe destule ca s se ajung la o concluzie i exist siguran dac probele sunt
credibile.
Probele de audit trebuie s ntruneasc trei caracteristici diferite, i anume probele de
audit trebuie s fie:
1.Suficiente carese refer la cantitate. Astfel, vom analiza cte probe de audit snt
necesare pentru a testa o anumit situaie.
2.Relevante care se refer la calitate. Astfel, vom analiza dac probele de audit snt
adecvate pentru afirmaia de audit testat.
3.Sigure Astfel, vom analiza ct de credibil este sursa i natura probelor de audit
colectate. Concomitent, vom analiza dac probele de audit colectate vor rezista criticilor din
partea unitii auditate.
Auditorul obine probe de audit prin analiz i evaluare, efectuarea repetat a
procedurilor urmate, prin contrapunerea informaiilor din domenii nrudite, etc.
Pot fi utilizate de auditor i alte informaii, cum ar fi:
procesele verbale ale edinelor;
confirmri primite de la tere pri;
studierea instruciunilor i regulamentelor interne;
informaii obinute direct de ctre auditor prin astfel de proceduri ca cercetarea i
observarea;
interviuri, precum i alte informaii ntocmite de ctre auditor, sau care snt la
dispoziia acestuia, etc
Probele de audit snt colectate la fiecare etap a misiunii de audit intern, ncepnd cu
etapa de pregtire a misiunii de audit intern, etapa de realizare a acesteia, i pn la etapa de
ncheiere a misiunii de audit intern.
21 Tipurile probelor de audit.
Probele de audit snt divizate n:
probe documentare, care includ documente, rapoarte, acte normative, regulamente
interne, nregistrri, coresponden, contracte, facturi, date electronice, etc.;
probe obinute din declaraii, care includ interviuri, afirmaii, etc.;
14

probe analitice, care includ extrase ale contului bancar, calcule, grafice i alte tipuri
de analiz a informaiei;
probe fizice, care includ observri, fotografieri, etc.

22Tehnicile utilizate de ctre auditorii interni n procesul de testare.


Testarea de audit reprezint o activitate desfurat de auditorii interni cu scopul de a
obine probe de audit suficiente, relevante i sigure.
n procesul de testare auditorii interni utilizeaz urmtoarele tehnici:
Observarea fizic - modul prin care auditorii interni ii formeaza o prere proprie.
Interviul - se realizeaz de catre auditorii interni prin intervievarea persoanelor din
unitatea auditat. Informaiile primite trebuie confirmate prin documente.
Analiza - const n descompunerea unei entiti n elemente, care pot fi izolate,
identificate i msurate distinct.
Sondajul (auditul pe eantioane) - o tehnic ce const n selectarea unui eantion,
aplicarea la acesta a tehnicilor de obinere a elementelor probante i extrapolarea rezultatelor
obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime.
Verificarea - asigur validarea, confirmarea, acurateea nregistrrilor, documentelor,
declaraiilor, concordana cu legile i regulamentele, precum si eficacitatea managementului
financiar i controlului.
23Tehnicile de verificare utilizate de ctre auditorii interni n procesul de testare.
n procesul de testare auditorii interni utilizeaz urmtoarele tehnici de verificare:
Comparaia - confirm identitatea unei informaii dup obinerea acesteia din dou sau
mai multe surse diferite;
Examinarea - presupune urmrirea in special a detectrii erorilor sau a iregularitilor;
Recalcularea - verificarea calculelor matematice;
Confirmarea - solicitarea informaiei din dou sau mai multe surse independente (a
treia parte) n scopul validrii acesteia;
Punerea de acord - procesul de potrivire a dou categorii diferite de nregistrri;
Garantarea - verificarea realitii tranzaciilor nregistrate prin examinarea
documentelor, de la articolul nregistrat spre documentele justificative;
Urmrirea - reprezint verificarea procedurilor de la documentele justificative spre
articolul nregistrat.
Scopul urmririi este de a verifica dac toate tranzaciile reale au fost nregistrate.
24. Definitia si tipurile de dosare de AI. Dosarul permanent
Dosarul de AI- reprezinta o mapa in care sunt pastrate documentele de audit care sunt organizate
intr-o maniera standard p/u a facilita utilizarea acestora de catre conducatorul unitatii de AI la
momentul analizei documentelor de lucru a misiunii de audit, precum si alte personae autorizate
care solicita acces la aceste documente.
Exista 2 seturi de dosare de AI:
-dosar permanent
-dosar current.
Dosarul permanent- contine toate informatiile relevante p/u intelegerea specificului entitatii si
include:
-acte normative care se refera la domeniul de activitati al entitatii respective si care
reglementeaza activitatea acesteia;
-documente ce contin descrieri ae proceselor;
-informatii cu privire la evaluarea riscurilor;
-organigrame;
-devize de venituri si cheltuieli (plan de finantare)
15

-date statistice cu privire la performanta


-copii ale tuturor rapoartelor de AI
-rapoartele de audit ale Curtii de Conturi
25 Dosarul current
Dosarul current contine doar informatia necesara p/u a justifica constatarile unei misiuni de audit
incluzind toate informatiile colectate pe parcursul misiunii de audit curente. Astfel se
documenteaza activitatile, deciziile si procesele de la determinarea obiectivelor si domeniul de
aplicare a misiunii de AI pina la finalizarea implementarii Planului de actiuni privind
implementarea recomandarilor.
Dosarul current contine:
-ordinul cu privire la efectuarea misiunii de audit;
-Agenda Sedintei de Deschidere;
-programul de lucru a misiunii de audit;
-procesul-verbal al Sedintei de Deschidere
-chestionare, interviuri
-formulare de evaluare a riscurilor
-formulare pentru cercetarea si evaluare
-programul de testare
-tebele cu teste
-procesul-verbal al Sedintei de inchidere
-raportul de audit final
-procesul-verbal al Sedintei de Inchidere al misiunii de audit
-planul de actiuni privind implementarea recomandarilor
-raportul de urmarire a implimentarii recomandarilor de audit.

26Necesitatea documentrii activitii de audit


Este necesar s documentm activitatea de audit intern desfurat din considerentul, c aceasta:
furnizeaz principalul document suport pentru raportul de audit;
asigur planificarea, executarea i revizuirea misiunii de audit intern;
documenteaz realizarea obiectivelor misiunii de audit;faciliteaz revizuirea de ctre
teri;
furnizeaz o baz de evaluare a programului de asigurare i mbuntire a calitii;
asigur aducerea elementelor probante n caz de reclamaii, n caz de fraude sau urmriri
judiciare;
contribuie la dezvoltarea profesional a echipei de audit;
demonstreaz faptul, c auditorii interni respect Standardele Naionale de Audit Intern i
Normele metodologice pentru implementarea auditului intern n sectorul public.
27Sursele de informaie utilizate de ctre auditorul intern
Pentru a se documenta despre un sistem/proces auditorul intern utilizeaz urmtoarele surse de
informaii:
dosare de audit precedente;
ghiduri, manuale i instruciuni relevante;
interviuri cu personalul;
regulamentul entitii, organigrame, fie de post;
diagrame sau alte tipuri de descriere a sistemului/procesului;
date statistice cu privire la numrul, cantitatea i tipul tranzaciilor;
16

prevederile actelor normative, etc.

28Formularul pentru cercetare i evaluare


Formularul pentru cercetare i evaluare este cel mai critic document de lucru al
auditorului intern, oferind informaii privind ntregul proces de evaluare a sistemului de
management financiar i control. Acest formular consolideaz toat informaia relevant unui
aspect particular de audit, fie c el implic o lips integral sau parial a procedurilor de control
intern, sau o ineficien important.
Documentarea Formularului pentru cercetare i evaluare faciliteaz raportarea
iregularitilor i punerea n discuie a acestora cu persoanele relevante.
Documentarea constatarilor de audit
Constatrile sunt necesare pentru a oferi suport sau preveni nenelegerea concluziilor i
recomandrilor de audit, i este important ca auditorul intern s le documenteze adecvat.
Constatrile se descriu astfel, nct s se indice legtura ntre probele de audit, punctele
slabe, riscurile i obiectivele auditului/controlului, concomitent oferind premise pentru
recomandri utile pentru conducere.
Fiecare constatare trebuie s fie demonstrabil. Nu este important ce crede un auditor
intern, ceea ce este cu adevrat important este ceea ce un auditor poate dovedi. Opiniile
auditorului, fr documentaie corespunztoare, nu vor fi incluse n raport.
29Caracteristicile ntrunite de o constatare bun de audit
O constatare bun de audit trebuie s ntruneasc cinci caracteristici: condiia, criteriul,
cauza, efectul i recomandarea.
Condiia se refer la o concluzie, problem sau oportunitate observat pe parcursul
misiunii de audit i este direct legat de un obiectiv de control.
Declaraii model a condiiei includ:
Persoana desemnat nu a semnat acest document.
Contul nu a fost contrapus de trei luni cu situaiile bancare.
Procesul poate fi simplificat pentru a ctiga 3 ore pe zi.
Criteriul este elementul care descrie standardul utilizat ca reper de evaluare. Cu alte
cuvinte, el oglindete condiia ideal. Spre exemplu, o declaraie a criteriului poate s aib
urmtorul coninut:
Planul de finanare trebuie s fie aprobat de ctre ministru.
Responsabilitile privind procesarea listelor de plat trebuie s fie segregate pentru a
controla autorizarea schimbrilor n fiierul de baz.
Cauza explic factorul apariiei problemei identificate. Cauza este probabil cel mai critic
atribut al constatrii. Fr a determina de ce condiia a avut loc, aceasta nu poate fi reparat
cum trebuie. La documentarea cauzei, auditorul trebuie s identifice motivul fundamental din
spatele problemei. O explicaie superficial care nu poate acoperi rdcina cauzei nu va rezulta
ntr-o recomandare bun.
Efectul descrie riscul particular care exist ca rezultat al condiiei sau problemei. De
obicei, efectul rspunde la ntrebarea i atunci? Declaraiile efectelor deseori discut
potenialele pierderi, neconformiti sau insatisfacia clientului provocat de condiie sau
problem.
Recomandarea sugereaz modul n care condiia poate fi remediat. O bun
recomandare atac cauza i este direct legat de aceasta. Nu este suficient de a declara c
conducerea trebuie s repare problema, recomandarea trebuie, de asemenea, s explice modul
n care se remediaz condiia. O recomandare eficace menine echilibrul dintre riscul prezentat
i costul pentru a-l controla. nainte de a oferi o recomandare, auditorul trebuie s ia n
considerare urmtoarele ntrebri:
17

Recomandarea rezolv problema i elimin sau reduce riscul?


Poate fi implementat recomandarea n mediul curent?
Recomandarea este cost-eficient?
Problema va fi soluionat temporar sau pentru totdeauna?

30. Obiectivele rapoartelor de audit


Raportul de audit are 3 obiective principale:
-sa informeze conducerea despre o situatie prin comunicarea rezultatelor misiunii de AI;
-sa convinga conducerea de faptul ca recomandarile si comentariile auditorilor sint valabile si
valoroase;
-sa genereze rezultate prin a convinge conducerea sa ia masurile corespunzatoare p/u
imbunatatirea activitatii entitatii si atingerea obiectivelor sale.
31 Elementele incluse ntr-un raport de audit intern.
Rapoartele de audit este prezenta in format si structura standard dupa cum este stability de catre
seful unitatii de AI si trebuie sa include urmatoarele elemente:
-pagina de titlu si cuprinsul
-sumarul executive in cazul cind raportul de audit este voluminous
-introducere care trebuie sa cuprinda domeniul de aplicare si perioada misiunii de audit
-contextul administrative incluzind descrierea obiectivelor operatiunii ale procesului auditat p/u a
intelege constatarile si recomandarile de audit;
- constatarile si recomandarile de audit;
-raspunsul conducerii unitatii auditate la raportul de audit final;
-anexe cu informatii justificative.
32. Etapele parcurse de catre auditoria interni in procesul de intocmire a rapoaretelor de
audit
In procesul de intocmire a rapoartelor de audit auditoria interni parcurg urmatoarele etape:
1.Sedintele de finalizare a lucrului in teren, in cadrul carora auditoria interni conving impreuna
cu persoanele din cadrul unitatii auditate asupra constatarilor si recomandarilor de audit;
2.formularea consatarilor de audit;
3.formularea recomandarilor de audit;
4.intocmirea raportului preliminary de audit;
5.revizuirea din partea conducerii unitatilor auditate a rapoartelor preliminare de audit si in
special verificarea calitatii si importantei constatarilor;
6. sedinta de inchidere a misiunii de audit in cadrul carora se obtine reactia de raspuns din partea
conducerii unitatii auditate;
7.proiectul raportului de audit final in care sunt reflectate comentariile efectuate in timpul
sedintei de inchidere a misiunii de audit;
8. raspunsul unitatii auditate care contine comentariile in forma scrisa despre rapoartele de audit,
precum si prezentarea unui plan de actiuni privind implementarea recomandarilor;
9.raportul de audit final, care contine raspunsul unitatii auditate si ulterior remiterea raportului de
audit conducatorului unitatii, precum si partilor cointeresate
Raportul de audit este sdresat conducatorului entitatii si unitatii auditate.
Conducatorul entitatii publice decide cine primeste o copie a raportului de audit.
33.Domeniile evaluate de auditorul intern cu apel la consultantii specializati
Expertiza specializat ar putea fi necesar n urmtoarele domenii:
auditul sistemelor informatice complexe de contabilitate;
pentru a finaliza anumite audite a performanei, care necesit expertiz n anumite
domenii;
18

analiza unor proiecte majore de infrastructur, unde ar putea fi necesare aptitudini de


inginerie;
efectuarea unor analize statistice complexe;
evaluarea poziiei juridice n cadrul unor dispute contractuale complexe;
evaluarea riscurilor n entiti cu profiluri tehnice.
n conformitate cu SNAI 1312 o unitate de audit intern trebuie s fie supus unei evaluri
externe cel puin o dat la cinci ani.
Evaluarea extern a auditorilor interni este realiz de ctre Curtea de Conturi i Direcia de
armonizare a sistemului de control financiar public intern din cadrul Min Fin.

34) Procesul de evaluare extern a unitatii de AI


Procesul de evaluare extern este realizat, dup cum urmeaz:
1. Se selecteaz, de ctre Direcia de armonizare a sistemului de control financiar public intern
(DASCFPI) din cadrul Ministerului Finanelor, i se instruiesc, n caz de necesitate, membrii
echipei de revizuire a asigurrii calitii;
2. Se revizuiesc toate autoevalurile efectuate de unitatea de audit intern i se clarific toate
ntrebrile;
3. Se efectueaz o vizit preliminar la unitatea de audit intern pentru a colecta informaiile
necesare, a aduga detalii la Programul de lucru al misiunii de audit, a selecta i planifica
interviurile cu prile interesate i personalul unitii de AI;
4. Se utilizeaz chestionarele de evaluare a unitii de audit intern, elaborate de DASCFPI, i
rezumatele instruciunilor pe parcursul interviurilor cu personalul la faa locului, precum i se
analizeaz documentaia corespunztoare;
5. Se efectueaz activitile la faa locului, inclusiv se revizuiesc politicile i procedurile
administrative, se analizeaz riscurile entitii, se gestioneaz i se evalueaz riscul de audit n
cadrul planificrii misiunii de audit, se revizuiesc rapoartele cu privire la documentele de lucru
pentru misiunile de audit i misiunile de consiliere selectate, se revizuiete numrul i abilitile
personalului, precum i instruirea lor profesional continu, se evalueaz capacitile i
caracterul adecvat al nivelului de acoperire a auditului n domeniul tehnologiilor informaionale;
6. Se intervieveaz membrii selectai din cadrul conducerii superioare, managerii operaionali i
personalul implicat n auditul intern, axndu-se preponderent asupra riscurilor i obiectivelor
operaionale, precum i asupra eficacitii unitii de audit intern n procesul de oferire a valorii
adugate;
7. Se examineaz alte funcii de monitorizare, similare auditului intern, care pot s nu fie incluse
n activitatea de audit intern, precum evaluarea intern, asigurarea calitii i mbuntirea
procesului, se revizuiete i se evalueaz coordonarea activitii unitii de audit intern cu
activitatea Curii de Conturi;
8. Se evalueaz conformitatea activitii de audit intern cu SNAI i Normele metodologice pu
implementarea AI n sectorul public;
9. Se revizuiesc aciunile curente i cele planificate de mbuntire a calitii procesului de
audit, precum i se examineaz cele mai adecvate practici pu mediul entitii;
10.
Se ofer un rezumat al problemelor i recomandrilor, precum i se organizeaz o edin
de nchidere cu conductorul unitii de audit intern i reprezentantul DASCFPI;
11.
Se elaboreaz un Raport privind rezultatele evalurii unitii de audit intern i se obin
comentariile conductorului unitii de audit intern, inclusiv rspunsuri la recomandrile oferite;
12.
Se prezint Raportul final conductorului entitii i DASCFPI, precum i se organizeaz
o edin de monitorizare cu conductorul unitii de audit intern, conductorul entitii i
reprezentani ai DASCFPI, n caz de necesitate.
35) Evaluarea calitatii activitatii de AI
Evaluarea calitii activitii de audit intern se face cu scopul de a:
19

evalua conformitatea activitii de audit intern cu Standardele Naionale de Audit Intern


i legislaia relevant;
identifica metodele de mbuntire a politicilor i practicilor de audit intern;
compara eficiena resurselor i metodologiilor utilizate cu ateptrile managerului
entitii i unitilor auditate;
examina percepia organizaional asupra misiunilor de asigurare i consiliere furnizate
de ctre auditorii interni;
analiza deficienele calitative, a stabili oportunitile i planurile de aciune pentru
mbuntirea continu a activitii de AI

36) Programul de asigurare i mbuntire a calitii


Programul de asigurare i mbuntire a calitii (PAC) reprezint un set de procese, pe care
unitatea de audit intern trebuie s le pun n aplicare pentru a asigura calitatea activitii de audit
intern. Aceste procese includ supervizarea corespunztoare a misiunilor de audit intern, evaluri
interne periodice i monitorizarea continu a asigurrii calitii, precum i evaluri externe
periodice.
PAC trebuie s asigure c Standardele Naionale de Audit Intern, Normele metodologice pentru
implementarea auditului intern n sectorul public, Carta de audit intern i Codul etic al
auditorului intern snt respectate de auditorii interni.
Scopul Programului de asigurare i mbuntire a calitii este de a oferi asigurri rezonabile
diferitor pri cointeresate ale unitii de AI, precum c AI:
se efectueaz n conformitate cu propria Cart de AI, SNAI, Codul Etic al auditorului intern i
Normele metodologice pu impleme auditului intern n sectorul public;
funcioneaz n mod eficient i eficace;
contribuie, din punct de vedere al prilor implicate, la crearea unui plus de valoare i la
mbuntirea funcionrii entitii.
Responsabil de elaborarea i implementarea Programului de asigurare i mbuntire a calitii
este conductorul unitii de AI.
37) Beneficiul evaluarii functiei de AI
Evaluarea funciei de audit intern aduce urmtoarele beneficii la nivel strategic i organizaional:
ajut la alinierea obiectivelor auditului intern cu obiectivele entitii;
furnizeaz o imagine fidel asupra calitii auditului intern n comparaie cu cea mai bun
practic;
clarific gradul de ndeplinire de ctre funcia de AI a ateptrilor i cerinelor
managerului entitii/altor pri interesate;
creaz premisele dezvoltrii planurilor de aciune pentru maximizarea valorii adugate
asupra activitilor entitii.
38Rolul personalului in cadrul unitatilor de AI
Conform Cartei de AI, personalul unitatii de AI I se atribuie 3 roluri si anume:
-gestionarea,
-supravegherea,
-activitatea de audit
Dupa rolurile respective putem stabili o ierarhie a personalului din activitatea de audit:
Conducatorului unitatii de AI caruia ii revine rolul de gestionare- gestioneaza activitatea de AI
p/u a asigura ca aceasta sa aduca o valoare adaugata entitatii.
Seful echipei de audit-detine rolul de supraveghere a procesului de planificare si realizare a
misiunilor de audit (indeplineste acest rol suplimentar pe linga activitatile de audit direct)
Membrii echipei de audit- realizeaza activitatile de audit in cadrul misiunilor de audit si
efectueaza alte sarcini la solicitarea conducatorului unitatii de AI.
20

In unitatile de AI mici conducatorul unitatii de audit ar putea realize toate activitatile de audit. De
asemenea seful echipei va avea responsabilitati directe de audit, in afara de rolul de
supraveghere.
39. Atributiile conducatorului unitatilor de AI
Conducatorul unitatilor de AI are urmatoarele atributii:
-elaboreaza si inainteaza spre aprobare managerului entitatii Carta de AI;
-elaboreaza si inainteaza spre aprobare managerului entitatii planul strategic si annual al
activitatii de AI;
-monitorizeaza implementarea planului annual al activitatii de audit intern;
-organizeaza si coordoneaza activitatea de AI si supravegheaza realizarea acestora
-prezinta managerului entitatii rapoarte ale misiunilor de AI, precum si raportul annual de
activitati a unitatii de AI;
-aproba versiunile preliminare si finale ale rapoartelor de audit;
-informeaza periodic, minim trimestrial managerul entitatii despre rezultatele activitatii de AI;
-monitorizeaza procesul implementarii recomandarilor de audit;
-asigura instruirea corespunzatoare a personalului de AI;
-informeaza in scris managerul entitatii si managerul unitatii auditate in cazul descoperirii pe
parcursul realizarii misiunii de audit a indicilor potentialelor fraude;
-remite Directiei de armonizare a sistemului de control fin.publice.int. din cadrul Ministerul
Finantelor spre avizare proiectele Cartei de AI si Instructiunilor proprii de aplicare a NMIAISP;
-remite aceleasi Directii copia Cartei de AI, copia planului de activitati de AI, precum si raportul
annual de activitati a unitatii de AI;
-elaboreaza si remite aceleasi Directii propuneri de modificare a cadrului normative in domeniul
AI public;
-pastreaza confidentialitatea informatiei accumulate in legatura cu efectuarea AI.
40. Atributiile sefului echipei de audit
Seful echipei de AI are urmatoarele atributii:
-intocmeste Declaratia de interese conform legislatiei in vigoare, inainte de initierea fiecarei
misiuni de AI;
-organizeaza sedinta de deschidere si intocmeste Procesul-verbal al sedintei de deschidere;
-aproba Programul de testare si supravegheaza activitatea echipei de audit;
-informeaza systematic conducatorul unitatilor de audit despre procedura de realizare a sarcinilor
echipei de audit;
-conduce sedinta de finalizare a lucrului in teren;
-elaboreaza rapoarte de AI si le prezinta spre examinarea conducatorului unitatilor de AI;
-participa la sedinta de inchidere a misiunii de audit si este responsabil de urmarirea
implementarii recomandarilor de audit;
-solicita intocmirea de catre unitatile auditate a planului de actiuni privind implementarea
recomandarilor;
-informeaza imediat in scris conducatorul unitatii dde AI in cazul descoperirii pe parcursul
procesului de auditare a unor indici potentiali de fraude;
-realizeaza activitate de audit in conformitate cu cadrul normative si cu principiile fundamentale
ale activitatii de AI;
-pastreaza confidentialitatea informatiei accumulate privind efectuarea AI.
41Atributiile membrelor echipei de audit
Membrii echipei de AI au urmatoarele atributii:
-intocmesc o Declaratie de interese conform legislatiei in vigoare inainte de incepere a misiunii
de AI;
-efectueaza documentarea si analiza sistemelor
21

-realizare.de audit;
-documenteaza consultarile de audit;
-formuleaza versiunea preliminara a recomandarilor p/u rap.de audit;
-participa in procesul de urmarire a implementarii a recomandarilor de audit;
-realizeaza activitatea de audit in conformitate cu cadrul normative si cu principiile fundamentale
ale activitatii AI;
-pastreaza confidentialitatea informatiei accumulate privind efectuarea AI.
42.Etapele parcurse de catre auditorul intern la evaluarea sistemului de managemen
financiar si control
La evaluarea sistemului de management financiar si control auditorul intern parcurge
urmatoarele etape:
1. Identifica procerele , care urmeaza sa fie examinate;
2. Clasifica procesele si le prioriteaza, in functie de risc si materialitate;
3. Documenteaza procesul, care va fi supus auditorului;
4. Identifica obiectivele controlului;
5. Determina controalele preconizate;
6. Identifica riscurile, in cazzul cind procedurile de control intern nu functioneaza;
7. Testeaza procedurile contolului intern;
8. Efectuiaza teste substantiale, daca este cazul;
9. Elaboreaza constatarile de audit;
10. Formuleaza recomandarile de imbunatatire.
43Atribuiile auditoriilor interni n procesul de gestionare a riscurilor ntr-o entitate
Auditorii interni contribuie la gestionarea riscurilor n entitate, deinnd urmtoarele atribuii n
acest sens:
analizeaz dac toate riscurile majore au fost identificate de ctre conducere i au fost
luate n consideraie n procesul de definire a cadrului politicilor viitoare;
verific dac procedurile de control intern funcioneaz ntr-un mod care atenueaz sau
limiteaz impactul riscurilor majore;
evalueaz dac sistemul de evaluare a riscurilor, instituit de ctre conducere, prezint
sistematic informaii actualizate despre riscurile cu care se confrunt entitatea.
n ceea ce privete implementarea procesului de management al riscului, funcia de audit intern
poate fi implicat n urmtoarele activiti:
furnizarea de asigurri managerului asupra proceselor de management al riscului, prin
evaluarea i revizuirea acestora;
evaluarea procesului de raportare ctre manager a riscurilor majore cu care se confrunt
entitatea;

facilitarea nelegerii proceselor de identificare i evaluare a riscurilor;

promovarea n cadrul entitii a beneficiilor generate de managementul riscurilor.

44Legtur dintre obiectivele controlului, controlul preconizat i riscuri.


Pentru a facilita identificarea procedurilor de control intern, auditorul determin obiectivele
controlului adecvate sistemului/procesului examinat, cu care vor putea fi comparate procedurile
de control intern existente. Obiectivele controlului identific motivele de stabilire a procedurilor
de control intern n cadrul unui anumit sistem.
Obiectivele unui control reprezint obiectivele activitilor de control, introduse pentru a asigura
faptul c entitatea atinge obiectivele sale operaionale i strategice i previne principalele riscuri,
care ar putea mpiedica atingerea acestora. Spre exemplu, n cazul sistemului de salarizare, un
22

obiectiv de control ar putea fi urmtorul: Salariile, retribuiile i alte costuri salariale trebuie s
aib loc doar pentru personalul angajat. n legtur cu acest obiectiv controlul intern ar putea
include verificrile i semnarea tabelelor de eviden a timpului de munc efectuate de efii de
direcii pentru a se asigura c listele angajailor, ntocmite de Secia resurse umane, snt corecte i
complete.
Controlul preconizat reprezint procedurile de control intern, care ar trebui s existe pentru a
ntruni obiectivele controlului.
Riscurile care trebuie identificate snt riscurile, care ar aprea dac controlul preconizat nu ar
exista sau nu ar funciona eficient.
Auditorul documenteaz relaiile dintre obiectivele controlului, controlul preconizat i riscurile
aferente n Formularul de cercetare i evaluare. Dac controlul preconizat nu exist, auditorul
examineaz dac sistemul/procesul conine proceduri de control intern de alt tip, care ofer
asigurri suficiente pentru riscul identificat.
Dac nu exist proceduri de control intern alternative adecvate, lipsa controlului preconizat va fi
inclus i evaluat n calitate de constatare a misiunii de audit.
Dac controlul preconizat exist, auditorul obine probe de audit precum c controlul intern
funcioneaz n modul prevzut de ctre conducere. Acestea snt cunoscute drept controale de
conformitate.
45Interdependena dintre auditul intern i managerii entitii
Eficiena auditului intern depinde de calitatea conducerii. n acest context:
tehnicile i recomandrile auditorilor interni nu vor nsemna nimic, dac conducerea nu
va fi capabil s le utilizeze n practic, iar sistemele de management financiar i control
vor fi slabe i ineficiente;
auditul intern nu trebuie s fie izolat de conducere i nu trebuie conceput ca un pericol
pentru manager;

managerii trebuie s ntreprind msuri privind implementarea sistemului de management


financiar i control, precum i s neleag i eficacitatea acestuia;

managerii trebuie s neleag rolul auditului intern i s nu-l conceap ca o alt form a
controlului financiar

Responsabilitatea-cheie a auditorilor interni este de a sprijini managerul entitii n


mbuntirea sistemului de management financiar i control i, ca urmare, a operaiunilor
entitii. n acest context, auditorii interni vor oferi consultan, dar este necesar s tinei cont de
faptul c resursele de audit intern sunt limitate i solicitrile misiunilor de consiliere trebuie s
fie prioritizate.Responsabilitatea de monitorizare i revine conductorului unitii auditate.
46Responsabilitatea unitii auditate vis--vis de recomandrile de audit
Responsabilitatea unitii auditate n aplicarea recomandrilor de audit const n:
elaborarea unui Plan de aciuni privind implementarea recomandrilor, n baza
recomandrilor expuse n proiectul raportului de audit;
stabilirea responsabililor pentru fiecare recomandare;

punerea n practic a recomandrilor convenite;

comunicarea periodic, conductorului unitii de audit intern, a stadiului progresului


privind implementarea recomandrilor;

evaluarea rezultatelor obinute.


Auditorii interni raporteaz trimestrial managerului entitii publice despre stadiul implementrii
recomandrilor de ctre unitile auditate.Managerul entitii publice va acorda o atenie special
recomandrilor, care nu sunt nc puse n aplicare, i va ntreprinde msuri n acest

23

sens. Menionm c atunci cnd Curtea de Conturi va efectua auditul n entitatea public,
auditorii externi pot solicita rapoartele de audit intern i planurile de urmrire a implementrii
recomandrilor. Ulterior, va urma o discuie, vis-s-vis de implementarea recomandrilor, dintre
reprezentanii Curii de Conturi i managerul entitii, care poart rspundere pentru
implementarea recomandrilor convenite.S-ar putea ca dup o perioad de timp, recomandrile
care au fost iniial convenite cu auditorul intern, s nu fie adecvate. Spre exemplu, au intervenit
careva modificri n legislaie, sau nu snt resurse suficiente pentru a implementa recomandarea,
etc. n astfel de cazuri, v ntrunii cu auditorii interni, analizai situaiile parvenite i convenii
asupra excluderii recomandrii n cauz din Planul de aciuni privind implementarea
recomandrilor, n caz dac recomandarea nu mai este relevant. Este necesar s documentai
aceast situaie printr-o not informativ, pe care o adresai efului unitii de audit
intern.Misiunile de audit intern snt efectuate de auditorii interni/angajaii din cadrul unitilor de
audit intern, instituite n cadrul autoritilor/entitilor publice.Misiunea de audit poate dura de la
cteva zile la cteva luni, n dependen de domeniul de aplicare i complexitatea procesului
auditat.Auditorii interni v vor oferi o estimare a timpului necesar pentru finalizarea misiunii de
audit.
Rolul persoanelor din unitatea auditat n timpul misiunii de audit este s le ofere auditorilor
interni:
toate informaiile necesare pentru realizarea misiunii de audit;
disponibilitatea Dvs pentru ca auditorii s realizeze interviurile necesare, testele de audit,
etc;

sugestii i propuneri pentru mbuntirea procesului auditat.

47Monitorizarea progreselor privind implementarea recomandrilor de ctre auditorii


interni.
Auditorii interni vor solicita, de la conductorul unitii auditate, o persoan de contact pentru a
discuta statutul de punere n aplicare a recomandrilor. Ulterior, conductorul unitii auditate,
trimestrial, va remite efului unitii de audit intern o Not informativ privind implementarea
recomandrilor, anexnd documentele confirmative.Implementarea recomandrilor se
monitorizeaz prin metode adecvate de urmrire, cum ar fi solicitarea verbal a informaiilor,
rapoarte scrise din partea conducerii unitii auditate, verificri ulterioare sau audite
ulterioare.Indiferent ce metod se utilizeaz pentru colectarea informaiilor, eful echipei de audit
este responsabil s urmreasc nivelul de implementare a recomandrilor din planul de aciuni
privind implementarea recomandrilor i s transmit conductorului unitii de audit intern
informaia relevant.Conductorul unitii de audit intern informeaz periodic managerul entitii
publice despre nivelul implementrii recomandrilor de ctre unitile auditate.Cea mai simpl
modalitate de urmrire a implementrii recomandrilor este ca conductorul unitii de audit
intern s solicite managerului unitii auditate s ofere un Raport privind aciunile realizate n
vederea implementrii recomandrilor i soluionrii constatrilor, identificate n timpul misiunii
de audit, din perioada corespunztoare. Formatul rspunsului va fi determinat de ctre
conducerea unitii auditate.O abordare alternativ ar fi s se elaboreze un formular, n care
conducerea unitii auditate i va nscrie rspunsurile. Formularul ar putea fi utilizat pentru a
prezenta informaii att despre aciunile efectuate, ct i despre dificultile aprute n procesul de
implementare a recomandrilor (spre exemplu, recomandri neclare/necesitatea de a realiza alte
aciuni nainte de a implementa anumite recomandri).
48.AUDITULUI BANCAR INTERN
Cert este faptul c procesul gestionrii risculuicreditar nu se limiteaz la adoptarea deciziei de
deschidere a poziiei riscante. Predispunerea riscului creditarla modificri impune necesitatea
monitorizriidinamicii sale n vederea reacionrii oportune n cazde abateri neprevzute de la
mrimile planificate.Rectificarea gestiunii riscului creditar presupune corectarea,
24

reglementarea sau modificarea parametrilor cantitativi ai poziiei creditare riscante n perioada de


timp de la iniiere pn la nchiderea cu succes.
Crearea sistemului consolidat de audit i rectificare a gestiunii riscului creditar reprezint una din
principalelesarcini ale oricrei bnci. Realizarea acestei sarcinidetermin fiabilitatea bncii
comerciale. Riscurile creditare sunt iminente caracterului activitii bncii ca instituie cu funcii
de intermediere financiar, care const n atragerea resurselor de la persoanele fizice
i juridice i plasarea acestor mijloace din nume propriu,n baza condiiilor de rambursabilitate i
contraplat,n scopul cptrii profitului acceptabil pentru acionarii si. Pentru asigurarea
fiabilitii sale, banca comercial trebuie s posede un sistem flexibil i consolidat de control i
rectificare a gestiunii creditelor, capabil s execute diagnosticul timpuriu al defeciunilor
n procesul gestiunii creditelor, s asigure un monitoring eficient i rectificarea omportamentului
poziiilor creditare riscante, s conin instrumente i procedee de anihilare a pericolelor
poteniale.
Esena sistemului de auditare i rectificare a riscurilor
creditare se manifest prin funciile sale:
- elaborarea principiilor organizatorice, a strategiilor,
politicilor, metodologiilor, procedurilor
i regulamentelor cu privire la urmrirea
poziiilor riscante ale bncii;
- analiza preventiv i controlul curent al nivelului
riscurilor creditare asumate de subdiviziunile
funcionale;
- planificarea msurilor de hedjare a riscurilor,
de determinare i stabilire a limitelor;
- rectificarea operativ a gestiunii poziiilor
riscante ale bncii, inclusiv efectuarea procedurilor
concrete de lichidare a disfuncionalitilor
n sectorul riscurilor creditare;
- evidena , pregtirea i analiza rapoartelor financiare
ale bncii;
Auditul administrativ al riscurilor creditare reprezintm toate activitile bancare, care au scopul
cptrii informaiei despre eficiena funcionrii istarea curent a sistemului de dirijare a
bncii.
Auditul executiv are menirea s condiioneze executareabenefic a activitii de evaluare a strii
i eficieneifuncionrii sistemului administrat al bncii.Ca urmare, esena auditului administrativ
i executivconst n cptarea informaiei oportune cuprivire la caracteristicile comportamentului
poziiilorriscante deschise. Important este ca toate sistemelecontrolului bancar s fixeze operativ
orice modificaren evoluia ei. Aceasta va permite executarea interveniilor
prompte n vederea ajustrii poziiilor creditarela valorile bncii.Principiile de baz ale auditului
gestiunii riscurilorcreditare au la baz patru componente, care permitdeterminarea obiectului,
timpului i locului controlului,precum i subiectului lui.
Principiul elementelor-cheie ale auditului are labaz determinarea criteriilor i indicatorilor de
baz,crora li se acord atenie maxim n cadrul auditriigestiunii riscurilor creditare.
Principiul auditului local al gestiunii riscurilorcreditare const n determinarea strict a
subdiviziunilorbancare, unde au loc aciunile decisive pentrugestionarea eficient a riscurilor
creditare.
Principiul respectrii termenelor permite utilizareaeficient i oportun a informaiei primite,
precumi reacionarea prompt la modificrile n derulare.
Principiul autocontrolului const n acordareaangajailor a posibilitii de autoevaluare a
rezultateloractivitii lor i efectuarea corectrilor necesare.Procesul de audit al gestiunii
riscurilor creditarecuprinde toate subdiviziunile de baz ale bncii.
Risk Response Planning (RRP). Msurile de rectificare,
25

n fond, se reduc la trei tipuri:


1. Msuri de profilaxie (luate pn la apariia
riscului i destinate anihilrii posibilitii apariiei
lui sau reducerii probabilitii acestei
apariii);
2. Msuri de nlturare a riscului, aplicate n cazul
apariiei lui (contingency plan);
3. Planul de rezerv (fallback plan). Msuri, care
se aplic atunci cnd msurile de nlturare a
riscului (contingency plan) nu sunt eficiente.
Principiile de lucru cu urmrile riscurilor se distribuie
n patru direcii:
1. Evitarea riscului. n cazuri posibile eliminareacauzelor apariiei lui.
2. Reducerea valorii riscului prin micorareaprobabilitii apariiei lui;
3. Acceptarea riscului. nseamn acceptareaurmrilor riscului i elaborarea msurilor de
nlturare;
4. Transmiterea riscului, adic asigurarea contrariscului sau transferarea gestionrii lui unei
tere persoane.
Procesul delegrii mandatelor i repartiiei responsabilitilor
trebuie s fie executat la trei nivele:organele colegiale, subdiviziunile de gestiune a riscurilor
i subdiviziunile structurale. Responsabilitateaorganelor colegiale const n stabilirea politicii de
gestiune a riscului i a nivelului de toleran a bnciifa de risc, care se aduc la cunotina
subdiviziunilor
corespunztoare spre executare.
Monitoringul reprezint observarea sistematica comportamentului poziiilor creditare deschise.
Este un sistem de msuri, destinate colectrii, analizeii prelucrrii informaiei cu privire la
factorii de influenasupra poziiilor riscante concrete, evaluareanivelului lor la o dat anumit,
examinarea dinamicii,analiza modificrilor i elaborarea programului deaplicare a metodelor de
gestiune, ce in cont de specificulbncii concrete.
49 Auditul intern al tehnologiilor n consolidarea securitii informaionale.
Un sistem matur i eficient de securitate informaional trebuie s fac uz de toate resursele
disponibile n cadrul organizaiei. Subdiviziunea responsabil de securitatea informaional i
subdiviziunea responsabil de auditul intern al tehnologiilor informaionale constituie fore
importante ce necesit s fie orientate adecvat spre consolidarea sistemului de securitate
informaional i integrarea lui la nivelul ntregii organizaii. Pentru a reui acest lucru, este
necesar a stabili relaii de conlucrare sntoase ntre cele dou subdiviziuni, relaii la baza crora
s predomine interesul organizaiei, mai presus dect interesul de grup. Dei aceste relaii se
consolideaz n timp, direcia i ritmul de dezvoltare a lor e necesar a fi stabilite din start, prin
formularea explicit a responsabilitilor fiecrei subdiviziuni i modul de interaciune a lor.
Rsponsabilitatea auditului intern al tehnologiilor informaionale este de a asigura Comitetul de
Audit c:tehnologiile informaionale se subordoneaz necesitilor proceselor de activitate,
satisfac necesitile proceselor de activitate i maximizeaz beneficiile din utilizarea lor;
resursele informaionale sunt utilizate raional i responsabil;
riscurile de utilizare a tehnologiilor informaionale sunt gestionate adecvat.
Scopul activitii subdiviziunii responsabile de securitatea informaional const n
elaborarea, implementarea, meninerea i dezvoltarea sistemului de securitate informaional la
nivelul ntregii organizaii. n particular, responsabilitile de baz sunt:
1.dezvoltarea i meninerea politicilor i procedurilor de securitate informaional actuale;
2.monitorizarea respectrii politicilor i procedurilor n privina securitii
informaionale;evaluarea riscurilor implicate de utilizarea tehnologiilor informaionale i
identificarea soluiilor de atenuare a lor;
26

3.coordonarea procesului de planificare i asigurare a continuitii activitii;


4.implicarea n gestiunea incidentelor informaionale;
5.implementarea programului de instruire a utilizatorilor privind securitatea informaional i
asigurarea eficacitii programului respectiv;
Din cele menionate mai sus se relev modul direct n care interacioneaz subdiviziunea
responsabil de securitatea informaional i subdiviziunea responsabil pentru auditul intern al
tehnologiilor informaionale. Un principiu important n contextul stabilirii relaiilor ntre
subdiviziunea responsabil de securitatea informaional i auditul intern al tehnologiilor
informaionale este totui, nedepirea atribuiilor de consultant, situaie n care este iminent
riscul de compromitere a obiectivitii i independenei procesului de audit. n acest caz este
ameninat misiunea strategic a auditului intern: informarea obiectiv i independent a
Comitetului de Audit.
50Codul etic al auditorului intern.
Codul etic al auditorului intern (n continuare Cod) reprezint un ansamblu de principii
i reguli de conduit care reglementeaz activitatea auditorilor interni n domeniul eticii
profesionale. Codul a fost elaborat n concordan cu Legea privind serviciul public nr.443-XIII
din 04.05.1995 i, la nivel internaional, cu Codul de etic al Institutului Auditorilor Interni.
Scopul prezentului Cod este crearea cadrului etic necesar desfurrii profesiei de
auditor intern, astfel nct acesta s-i ndeplineasc cu profesionalism, loialitate, corectitudine i
n mod contiincios obligaiunile de serviciu i s se abin de la orice fapt care ar putea
prejudicia entitatea auditat.
Cod urmrete asigurarea urmtoarelor obiective n activitatea auditorului
intern: a) Performana - desfurarea activitii la cei mai nali parametri profesionali, n
scopul ndeplinirii interesului public, n condiii de economicitate, eficacitate i eficien;
b) Profesionalismul - existena capacitilor intelectuale, cunotinelor i experienei
profesionale, prin pregtire i perfecionare profesional, i respectarea unui cod de valori i
conduit comun tuturor auditorilor interni; c) calitatea serviciilor - asigurarea corespunderii
nivelului serviciilor prestate Standardelor Naionale de Audit Intern, legislaiei n vigoare i celor
mai bune practici internaionale; d) ncrederea - promovarea bunelor relaii ntre auditorii
interni din cadrul profesiunii, bazate pe principiile cooperrii, susinerii i corectitudinii
profesionale; e) conduita adecvat - comportarea ireproabil att pe plan profesional, ct i
personal n ndeplinirea sarcinilor de serviciu; f) credibilitatea - autenticitatea i obiectivitatea
informaiei din rapoartele de audit intern.
Auditorul intern este responsabil personal de propriul su comportament i conduit n
exercitarea atribuiilor de serviciu i informeaz n scris conducerea unitii de audit intern, n
urmtoarele cazuri: a) existena neclaritilor n aplicarea sau n domeniile de aplicare a
prevederilor acestui Cod; b) apariia conflictelor personale ntre auditorul intern i managerul
entitii auditate; c) constrngerea s acioneze n mod neadecvat, lipsit de etic, s ncalce
Constituia i/sau legislaia n vigoare.
Auditorul intern prin aciunile sale asigur imparialitatea i contribuie la consolidarea
independenei. Auditorul intern nu se implic n activitile de audit n interes personal. Orice
conflict potenial de interese de acest fel este discutat cu conductorul unitii de audit intern.
Auditorul intern evit orice ndemn de favoritism n relaiile cu colegii i angajaii
entitii auditate n domeniile de achiziionare, contractare ale entitii auditate, recrutare,
evaluare i de promovare a auditorului intern. Auditorul intern este neutru din punct de vedere
politic, n scopul ndeplinirii n mod
imparial a activitilor i nu este influenat politic n exercitarea activitilor de serviciu.
Auditorul intern n exercitarea atribuiilor de serviciu se abine de la exprimarea sau
manifestarea convingerilor politice.
Auditorul intern are obligaia de a aplica standarde profesionale n activitatea lui, fapt
ce-i permite ndeplinirea competent a sarcinilor. Aceasta necesit cunoaterea standardelor,
27

politicilor, procedurilor i practicilor aplicabile de audit, contabilitate i management financiar,


precum i prevederilor legislaiei n vigoare. Auditorul intern perfecioneaz abilitile necesare
pentru exercitarea responsabilitilor lui profesionale. Auditorul intern pstreaz
confidenialitatea informaiei acumulate n timpul prestrii serviciilor profesionale. Este interzis
ca auditorul intern s utilizeze n interes personal sau s dezvluie unei persoane neautorizate
faptele, documentele i datele obinute n exercitarea atribuiilor de serviciu.

28