Examen de admitere ~ 23 iulie 2014 Grita ne. 1 A. Marcajiinterpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozitiite sunt date in ordinea in care se succeda predicatele lor fexprimate sau subintelese] in frazd.) 1, E foarte complicat, dragul meu, si ii poti convinge pe cei din jur si fie corectiy m: prin pres seriindu-se cum ajung de conducere cei care nu respect nicio reguli. a. principala + Subiectiva + compl. indirecta + circ. de cauza + subiectiva + atributiva; b, principala + subiectiva + compl. directa + circ, concesiva + compl. directa + subiectiva;c. principala + subiectiva + compl. indirect + compl. directa » circ. concesiva + subiectiva + subiectiva; d. ata interpretare 2 Cum a ajuns atat de riu, nu-mi dau seama, desi aproape ed sunt sigue de contributia ta. a compl indtects + Drincipala + circ. concesiva + subiectiva; b. compl. directa + principala + circ, concesiva, ¢. compl. directa + principala + circ. concesiva + subiectivé; d. alta interpretare. icul meu nu stitea prea bine cu banii si ca $i nu-i treaci prin cap cumva ci as suporta eu toate comunicai cd, din motive personale, nu mai pot pleca, nu fri a-l iademna, in caz csi giseste vreun alt (ovaris, si nu renunte gi el. a, circ. de cauzi + ci. de eauza + subieciva + principala + compl. directa + circ, conditionald + compl. indirect; b, cir. de cauza + eire. de scop + compl, directa + principala + compl. directa + cite. conditionala + compl. directa; e.cire. de cauzA + circ. de scop + subiectiva + prineipala + compl. directa + cite. conditionala + compl. indirect; d. alta interpretate. B. Marcati varianta corecté de analica gramaticald a cuvintelor subliniate din enunturite de mai jos: 4. Premierea colegei noastre simbita trecuti a fost o mare bucurie pentru tofi. a. subst, Ac. / compl. cite, de timp; b. adv. de timp (provenit din subst.) / atr. adverbial; c, adv. de timp (provenit din subst) / compl. circ. de timp; d. alta interpretare. ‘Nu stii cum e Gigi la supirare? a. adv. rel. de mod / circ, de mod; b. adv. rel. de mod / nume predicativ; e. adv. int. de mod / nume predicativ; d. alta interpretare N-au cum fi probate toate acestea. pred.; d, alta interpretare. a adj., Ac. / nume pred; b. adj., N. / nume pred.; ¢. participiu, N. ) nume 7. lertat_fie-mi indrizneata, domnitor colegit a. verb pred, conj. prez., d. pasiva / pred. verbal; b. verb pred., imperativ, d. pasiva / pred. verbal; e. verb cop. (con. prez.) + nume predicativ (adj. part., sg., mase., N.)/ pred nominal; d. altdinterpretare, 8. Nusmi convine deloc acest tratament. a, subst., Ac. / compl. direct; b. subst, N./ subiect;e. subst,, Ac. / compl. indirect; d. ata interpretare. 9. Nue evident unde-i greseala? a. adv. de mod / nume predicativ; b. adv. de mod / compl. citc. de mod} ¢. adj $8.5 N. /nume predicativ; d. alta interpretare 10. La inceput, victoria pirea a noastra. a. pron. pos., sg., fem., N. / nume predicativ; b. pron. pos., pl, fem., N./ snume predicativ; e. adj. pron. pos., sg. fem. N. / ume predicativ; 4. pron. pos., sg., fem., G. / nume predicatv. 11. Vezi-ti lungul nasutui, omule! a. pron. refl., D. (posesiv) / att. pron. In dativ; b. pron. pers., D. (posesiv) / ate. pron. in dativ; e. pron. refl., D. / compl. indirect; d. pron. pers., D./ compl. indirect 12, Nu mi mai infeleg nici cu tine, cel pe care Lam hranit si Lam ereseut, a. pron. dem., N. / apozitie; b. pron dem., Ac. (cu prep. subinfeleasa) / apozitie; ¢. adj. pron. dem., N. / att. adj.; d. art, dem., parte componenta a pron, rel. compus cel care, N. / farA funcfie sintactica austonoma, 13, Celui cdruia i-am dat ieri o jucdrie i-am dat gi astizi ceva, a adj. pron. rel., D. / att. adj. bs pron. rel, D.f compl. indirect; e. pron. rel, D. (parte componenté a pron. rel. compus cel eae) fara funcjie sintactic’ autonoms, alti interpretare 14. Au fost anchetati si dintre cei care au fuseser’ implica(i in organizarea bacalaureatului. a. pron. dem , Ac. cu prep. / compl. direct; b. pron. dem., Ac. cu prep. / att. pron, prep. art. dem., Ac. / fara functie sintactied; d. pron, dem, Ac, / subiect (exceptie de la subicetul in N.). 15, Neavem cum ne hotri singuri, a. verb, inf. prez., d. reflexiva / compl. direct; b. verb, conj. prez, d.reflexiva / pred. verbal; c. verb, inf. prez.,.d. activa / compl. ditect; d. alta interpretare, 16, in afara de tine, se enerveaza pe tot esa. a. pron. dem, Ac / compl. direct; b. pron. dem, Ac. / compl indirect; ed pron, dem, Ac/ att adj alt iatesretare,Examen de admitere —23 iulie 2014 Grila nr. 1 ©. Marcaji varianta corecté de raspuns: 17 Se day enumturite: (1) De ete oni ai fest in Franta? (2) Spune-mi de cite oi pe tnd mergi a tetra. (2) De cite oi caus, muciacasd: Seeveniasublniaté este: a lo. con. subordonatoare temporal tote cea ooo b. foc, ad, relativa temporal in toate enunjurle; loc. av. relativa temporal in (2) $2) loe ade inom temporal in (1); d loc. adv, rlativa temporal in (3), loca. imerogativa temporal in (1) i (2) 18. Fie exemplut: fm este frumos, iar Maria, bogaa. in enunful dat, coordonarea (prin iar se reaizeaed intres 4 dou subiecte; b. dout nume predicaive;c. dud predicate nominae (prin extenstune, doud promectaos anne, interpretae 19. Fle nual: Citétorutui i sade bine eu drumul. Subiectal proportick ese: a, subinees;b.nedeterminat « inclus; d. alt interpretare. 20. Fie urmatoarete seevenie: (1) spune-t pasa (2) spune-i- pasul (vos) (3) spune--vd paul; (9) spune. pdsul, Sunt corect srise: a. toate; b. numai (1), (3) (2); e. mai 2) alts nternetare 24. _in fate conjunctilor coordonatoare conclusive (deci, ayadar..), virgula este: eiclusi; b.obligatoie, Ao # facultativas d, alts interpretare 26. 27, 28. 30, 31 Bi rihatoarele structuris (1) incerciie de reapingere a inumiculls (2) incercrile de repingere ale inarieuluis (3) actunite de calmare a poliisior; (4) actunile de calmare ale poliistion, Sent eco, gramatical: a. toate; b, numai (1), Bighe numai (2), (3) si Gia. alta interpretare, nuniyrile urmitoare: (1) Et trebuie sd aiba rabdare. (2) Cred e6 0 sd mearga la mare. (3) Ki trebuian sa ‘imp. (Y) Noite legi vor prevede pedepse mai aspre. (5) El voia sa devind avocat. Sunt corer al formele verbate subliniate: a. toate; b niciuna; e. numai din (1), 2), (3) i (5); d. numai din (1), (2) gh Fie urmitoarele enunturis (1) Ma intreb cand vor scidea preturite. (2) Oare va ticen vreodatd? (3) Nu poate nnimeni prevedea ce se va intimpla avi (4) Venirea ta ar da de banuit. (5) Mereu dlidea impresiu ci are eéva de ascuns. Sunt corecte gramatical formele verbale subliniate: a. toate; b. numai (1), 2) $i (4); «. toate, n atsed de (1); A. alta interpretare Fie urmitoarele enunturi: (1) Cartea pe care o citesc este interesantt. (2) Cartea care o citesc este interesanti. @) Persoana pe care o caut este din Ferentari (4) Persoana care am ales-o este din Voluntari. (5) Din cele doud cant, pe care 0 vrei? (6) Din cele dowd arti, care o vrei? Sunt corecte gramatical: a, toate; b. toate, in afard de (4); €. numai (1), (3) si (5); d. alta interpretare Fie enuntul: Parerile care le-am auzit exprimate aici, sunt diferite de ale mele, iar, din punct de vedere al corectitudinit, am donmilor suficiente motive de indoiald. Acesta confine: a, sase greseli b. cine preselise. patra greselisd. trei greseli Fic enunturile: fn dupd-masa acetea! ile dacd mu misngel, Lar wicatplimbinduse des lung alei cw fi ‘bit, nemaipomenii pentru el, niste scandalagi pentra alt ere-ar st fle de educatie! Nceate cont sarczelisb ase greseli e.patru gregeli; drei greet Fic enuntul: Fire-afi voi si fii de chiulangit,c@ v-i gindul doar la smecheril adicd ta matrapasticuri, $i mu vd Hil mick macar 0 dati sa fifi corecti numai cu proprti cop. Acesta confine: a. tei pregeli: b. dou presi ©. ogrescald; d. nicio greseala Fie enuntul: in ciuda reclamatiitor noastre gi, mai ales, eforulut (1) / a efortului (2) / al efortului (3) ti, autorititite au aprobat construirea unui bloc chiar in dreptul portii noastre si, mai grav, a [erestrei (4) / al ferestrel (8) / frestrei (6) tale. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. toate: b. numa O) at (Se €. numai (1) si (4); d. numai (1), (2), (5) si 6). Fie enunful: Desi nu sunt ontul care cred (1) / crede (2) in zvonuri, se pare ca va reveni criza, de vreme ce asta e conclucia g.atente (3) / a atentelor (4) / atentelor (5) studi ale anatistitor economici. Dintve cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. (oate; b. numai (2), (3) si (5); e. sumai (1) si (5); de numai (1), 2) $1 (4). Fie enuntul: Argumentele protestataritor cei (I) /celor (2) mai indanji(i erau cd, ta sfarstul anului acesta (3) / scestuia (4), nivelul de trai al unora, poate chiar al ator nostri (5) /alor nostri (6), va fi mult mai scazut. Dintee cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. toate; b. numiai (2), (4) 51 (6); «. numai (2), (4) $i (5): ds numai (1), (3) si(9).Examen de admitere — 23 julie 2014 Grita nr. 1 2. 33. MM 36. 37. 38, 39. 40, 41, 2, 43. 44. 45, 46. 48, PA sauntul: La finalul cele’ deca zecea zi (1) / ile (2) de caniculé, temperatura a coborit bruse la doisprezece (3) “ doudsprezece (4 grade. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folostes a, toster mean (),B) 1 @): mumai (2) $i (3); d numai (2) si (4), Fie enunful: Dacd voia (1) / vroia (2) eu adevérat si ne ajute, nu ar fi apirut doar in ultimele @) uti clipe $i nu ne-ar fi recomandat compania de asiguriri cel (5) / cea (6) mai stab cota subliniate, sunt corect folosite: a intre cuvintele .. numai (1), (3) si (5); b. numai (2), (4) si (6); c. numai (1), (4) $i (5); d. toate. Fr enamiul: fi fcee probleme despre (1) mi, dare (2) sig concursulu, nem scat (3) siam neu ad ciatici Dintee porte subtiniate (prepa verb) Sunt coretfolste: acca He por Ca « numai (1) 51 Q)sa toate Se dau urmitoarele enunturi: (1) Sa precentat ca si lider al echipe. (2) E la fe de atent ca si tine. 8) Na sia sec tart nara asta casi nuanta. (4) Ca si avocat, trebuie sa sit bine limba romani. Secvena subliviats cae coreet folositd in: a. toate; b, numai in (2); e. numai in (1) si (2); d. alta interpretare Se dd uroitorul enunt: Va intr ia facultave datorth tie (1) / din canza tg (2), dar, acd va deveni un avocet Seema (1 7 attalutar (4), asta va fi exclusiv datorta (3) / din cauza (6) ambitc sale. Dintre seeveatehe Subliniate, sunt corect folosite: a, toate; b. numai (1), (3), (4) (5); ee numai (1), (3) $1 (9); data interpretare, Se dau urmitoarele serii de cuvinte: (1) artilrie, deiindti, dincolo, conductir; (2) artlérie, detinazi, dincoto, condiicor; (3) artlérie, desindt, dincélo, conductér; (4) antterie, deunizi, dincélo, condiictor Conjin(e) doar sete, Teet accentuate: a. numa; prima serie; b. numai a patra seie;c. numa a doua $i a tcia seve @ none serile Sead enamtul: Guvermul ar trebui si fie mai precdut(} /precait(2), pentru ci, alfel, economia riscds& intre in cileps (3) / coldps (4. Dintre cuvintele accentuate sunt corect (potrivit)folosite: a, toate, b, nonat ()si@); © numai (2) si (4); d. alta interpretare. Se dau wrmitonrcle cuvinte: ex-ploa-tare, fer-moat, jacmui-can, o-biec-tv. Sunt corect despartite in slabe: 4 toate; b, niciunul; e. nuinai al doilea gi al patrulea;d. até intcipretive Sane emboarele serii de euvinte: (1) ciocotatei, comencit, cetduit, cdrdmili: (2) clocoli, comand, Ciel, carimidei; (3) ciocolatei, comandei, cetiquie, cardmict; (4) ciocolate, comenzi,cetdfulel, rmuidcn sraatia aumai forme corecte de genitiv-dativ articulat: a. toate; b. numai a dous; c. numa prised aaa interpretare. & dau Mrmitoarele cuvinte: cifrd-record, copy-right, vice-prim-ministru, coti-parte. Sunt corect serise cu Farr gy Ruma primul, al doilea sal reilea;b. nurnai primal sal patrulea; . toate, in afara de al doilew ala interpretare Se dau urmitoarele subst afara de al patrulea; b. numai ive comune: ciudi, claritate, calm, construct, Sunt defective de plural: a. toate, in al doilea; e. numai primul; d. alta interpretate Se ak enuntul: Am dat eiteva ocoluri(t) / acoate(2) zonei, incercind sh refae iinerarete(3 7 itinerariite(4) Oy beams Cy ratte substantivele ta plural subliniate sunt corecte, in contextele date: a. numal (1) @) ¢ 3); b. numai (2) si (4); €. numai (1) gi (3); a. toate $e d3 armBtorul enun: $i acum imi stiracstel) / stirwie(2) in minte tmaginen ta, pe malul marti, cénd incepuse brusc si ploud(s) / sd ploaie(4). Dintre formele verbale subliniate, sunt corccte, in content, dan toate; b. numai (2) si (3); €. numa (1) si (4); d. numai (1), (2) si 3) paraieerorat cuunt: Intreg arhipeleagul(}) / arhipetagul(2) aceta mi se pare un térdm paradisiac(3) / rarailaiact®), aga ef sper ca diseari(S) / deseard(6) si ajung acolo. Dintce eavintele subliniate: ae tg Iierare: a. toate; b. numa (2) (3) 51 (5); ¢. numa (1), (3). (5) $4 (6); numai (2), (4), (5) $ (6) ie dau serile: () alied /alice; (2) clovn /claun. Avem: a. paronime in (1) si cuvinte in variate iberd tn Q): ' paronime in (1) si sinonime in (2); c. variante optionale in ambele seri; d. paronime in ambele sei Beate a ses f0f fll de minciuni flagrante()/fragrante(2). Cavin corect(potrivit) pentru acest deck acca i inte paronime; bal doilea dntre paronime; c.cuvintele subliniate sunt vaiante opfionaie, ‘deci anvindous sunt eorecte; d. cuvintele subliniate sunt sinonime, deci amandoua sunt corecre Se clau urmatoarcle expresit: camarad de arme, catastrofd de propor, candoare moralé, caer judician Constituie pleonasme: a. toate; b. numai prima gia patra; e, mai a doua gia tela, de ote, n afar de a patraExamen de admitere ~ 23 lie 2014 Grita ne 49. Se di enuntul: Pentru ed in Partamentul Roméniel mu s-aintrunt evorumut legal (1), partidle poitice(2) au avut parce de blamu! public(3). Diatee expresile subliniate, consttuie pleonasme: a, toate, be numa (I) 910), «numa (1) 512); 4. numai (2). S50. Se di enunul: fn rma difeciri cipal de promovare(t) a turismulul comes, mam hatirdt sen sé plee fntr-un lung-periplu(2) prin tara, céci pind atunci nu fusesem decit in scurte escapade(3) pe litoral. Dintee expresile subliniate, constituie pleonasme: a, toate; b. numai (2); e. numai (2) si); d. aumai (3) SI Se dau cuvintele: (1) saracy (2) cergetor; (3) zgércit; (4) infirm. Sunt sinonime ale cuvantului calic: a, toate; b. numai primul, al doilea si al treilea; c. numai primul si al doilea; d. altdinterpretare. 52. Sensul cuvantului aberasie este: a. abatere de la ceea ce este normal sau corect; b. ineptie; c. prostie; d. toate cele trei sensuri de mai sus. 53. Fie urmitoarele definii si/ sau expliciri de euvinte: (1) care nu poate gres; (2) care nu poate fiinvins () perfect, desavirsit. Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile)cuvantului infalibit) & pumas aioe 6, numa prima sia wea; . toate; d. numa prima sia-doun 54. Fie urmitoarele definiri si/ sau expliciri de euvinte: (1) amurg; (2) declin; (3) semiintuneric; (4) aurord. Care dintre acestea reprezinta sensul (sensurile) cuvdintului crepuscul? a, numai prima si a dova; b. numa prima, a doua ji a treia; e. toate; d. numai prima gia treia, $5, Cuvintul inefabil poate fi in raport de antonimie cu: a, oribil; b. solid, palpabil; e. exprimabil; d. obisnuit, banal 56, Fie enunturite: Vor urma temperaturi intre 30 si 40 de grade (1) / de 30-40 de grade (2) /intre 30-40 de grade Gh, iar precipitajite vor scddea sub pragul de 10% (4) / zece la suti (5) / rece procente la suté (6). Dintre seevenfele subliniate, sunt corect folosite: a. numai (1), (2), (4) si (5), b. mumai (I) $i (S)y-e. toate; d, alté interpretar, 57. Se dau urmatoarele abrevieri: p, (pentru ” ragind"), pag. (pentru “pagind”), cca (pentru "circa"), Sunt corecte: a. toate; b. numai prima sia patra; c. numai a doua sia treia, d. alta interpretare, 2 (pentru 58. Se daw urmitoarele abrevieri: ac, S, TARO.M., Ikcmaj. Sunt corecte: a. toate; b. numai prima sia patra; € numai a treia sia patra; d. numai a doua, a teia gia patra, 59. Se di enungul: ‘miinile noastre in (2); b, num 60. Se da enuntul: Miva daruit doi cafe, insi am putut pastra doar unu(1) /unul(2), iar pe al doilea Lam dus tao prietena de-a mea (3) / d le (4). Dintre seeventele subliniate, sunt corecte: a. numai (2) si (4); b. numai (1) si ©: numa (1), (3) 51 Gs dala interpretae Soarta guvernului romin (1) / Guvernului Rominiei (2) / guvernului Rominiei (3) std in in secventele subliniate, este corecti serierea cu litere mici, respectiv cu majuseule: a. numa in (1) si @);€. in toate; d alta incerpretare D. Marcati rispunsul corect= 61. Agentii economici au tendinga de a-si rafionaliza consumul datorité; a, scaderii puterii de cumpatate a banilors ». faptului ca mu pot avea toate bunurile i serviciile dorite; ¢. raritifii resursclor; d. faptului cd opteaza tot mai mult Pentru bunuti $i tot mai pujin pentru servic 62, Pentru a-si indeplini functiile, banii trebuie: a. si aiba acope pat; e. si determine si st regleze marimea costurilor de productie; d. si fixez in aur; b. sa fie emigi si pusi in circulatie pe irimea bugetului de stat 63. A avea eficienta in activitatea economicd presupune: a. a extinde permanent cantitatea de resurse de care se poate dispune; b. a maximiza consumul de factori de productie; c, a satisface nevoi mai mari cu aceleasi resurse sau cu resurse mai putine; d. a satisface pe deplin nevoile membrilor societaji, indiferent de resursele necesare ', incasarite din vanziri ale unui agent economic reprezinté 1.000 um, iar producatorul respecti (reazi picrderi de 250 u.m. I a. nivelul costurilor de productie a fost brea mic; b. agentul a realizat economii de 250 u.m.; e. nivelul prefurilor a fost prea mare, comparativ cu costurile; d. costurile totale au depasit cu 250 um, volumul incasarilor din vanziti 64. intro perioadi de ti 65. Economiile mai putin avansate din punct de vedere economico-social: ». sunt economii in care predomind tipul de proprietate privat; e. asigura un grad de sati celui presupus de economiile de tip modern; d. nu permit intervengia stalald in economic. - nu se confrunta cu problema poluasii; ete anevoilor, inferior 66. Capitatul fix este: a. component a capitalului circulant; b. sinonimul capitaluluivariabil; e. un ansamblu de bunuri de lunga durata, care participa la mai multe cicluri de productie, consumindu-se treptat 51 inlocuindu-se 4Examen de admitere ~ 23 iulie 2014 67. 68. 69. 70. m n 2. 74, 16. 7. 78. 79. 80, Si. 82. 83. Grita ne, 1 dupa mai mulji ani de utilizare; d. componen consuma i se inlocuiese dupa fiecare a capitalului real, formats lu de productie din bunuri de lunga durata, care se Gind monedele straine sunt schimbate pe moneda nafionali a frit X (celelalte conditii ale piefci monetare Famanind neschimbate), masa monetard din economia X: a. creste; b, scade; c. rmine aceeasi; d. devine dependenta de moneda strana Mirimea ofertei de forgi de munca este influentata de: a. nivelul prejurilor pentru factori de productie necesari Produetorilor; b. conditile de munca; e. pofitul anual al angajatorului; d. capacitatea angajatorului de a recurge la alti factori de producti. Cursul unei actiuni se mai numeste: a. cotajie; b. piata primara; e. operatiune la te d. tranzactie speculativa Salariul nominal represinti: a. suma de bani primita de o persoana de la o alta persoand; b. cantitatea de bunuti 5 servicit care poate fi cumpirata, fa un moment dat, cu suma primita din partea angajatorului, pentru munca prestats ¢- suma de bani pe care angajatul o primeste ca urmare a muncii prestate; d. alt denumire a salariului real forme / dividendel Care din urmatoarele elemente reprezin b. profitul inregistrat de ager puri de costuriz a, salariul platit de firme, angajatilor; sate de eatre actionari; d. produsul intern brut intr-o (ara, emi . guvern; d. Ban nea de moneda este realizatd de eatre: a. admin iionala (Centrala), trafia publica; b. orice banc comercial; Nu reprezi ce materiile p 4 capital tehnic (real): +d. utilajel bilitatea intreprinzatorului; b. ergia utilizata in procesele de productie; Alegeti varianta falsi din urmiitoarele afirmafi: a, Elementele de capital fix nu necesita inlocuire la fiecare now ciclu de productie; b. Imbundtijirea productivitajii si a performantelor capitalului are ca efect sedderea tii agentilor economici; ¢. Pentru angajator, salariul este 0 componenta de cost: d. Elementele de competitivita capital circulant necesita inlocuire la fiecare ciclu de producti Pentru 0 persoand care, eu aceeasi cafele icere, bea cafea sau ceai la micul dejun, scumpirea semnificativa a a insemna: a. cresterea cantitajii de cafea pe care individul o consuma; b. scaderea atat a consumului de cafea, cat sia celui de ceai; ¢. cresterea cantitatii pe care individul o consuma din ambele bunuri; d. scaderea consumului de cafea gi eresterea celui de ceai Nevoile umane au caracter: a. atemporal si static; b. nerepetabil; ¢, nelimitat, sub aspectul posibilitatilor de satisfacere; d. dinamic, Un producitor inregistreaz profit zero in situatia in care, intr-o perioada de timp: a. incasérile totale nu reuyese si atinga nivelul costurilor totale; b. veniturile totale sunt superioare costurilor totale; e. veniturile totale cgalizeaza cheltuielile totale; d. costul total mediu este mai mare decat prejul de vanzare perfectit, prequl: a. nu se poate calcula; b. nu poate fi influengat semnificativ de catre ‘ori; €. nu se poate exprima in bani; d. este superior celui practicat in conditii de monopol cazul tran ca pana la scade dd. nu-si asum: lor la fermen, cumparatorul: i, cursul titlurilor va seadea, sperdi c& pana la scadenta, cursul titlurilor va creste; b. sper spera ca pana la scaden{d, cursul titlurilor va ramane acelasi Diferenfa dintre marimea produsului intern brut si cea a consumului de capital fix (a amortizarii) reprezi taxa pe valoarea adaugata; b. capitalul circulant; e. venitul national, d. produsul intern net La bursa de valori, operatiunile de vanzare-cumparare se efectucar seenfilor de bursa b. echilibrului monetar; e. dividendelor; d. ratei dobanzii prin intermediut Ambele bunuri X si Y se afli in programul de consum al uaui individ, iar preful lui X este dublu fafa de cel al lui Y. in ealitate de consumator rafional, persoana isi manifesta alegerea optima in sensul de a achizitiona: ao cantitate din X de doua ori mai mare decat din Y; b. 0 cantitate din ¥ de 4 ori mai mare decat din X, pentru compensa scumpirea acestuia din urma; e. canttiti din X si Y, astfel incat raportul prefurilor lor sa fie I; d. cantit din X si Y, astfel ineat raportul utiititilor marginale Umys / Ungy =2 Politicile anticiclice (antirecesiune) intreprinse intr-o economic nafionaki urmarese cu precadere: ii in fazele de recesiune; b. atenuarea undelor de ciclicitate gia efectelor lor negative, manifestate mai ales in fazele de recesiune; e. amplificarea crizei economice: d. scaderea ratei dobinzii in fazele de boom prelungit, a. majorarea fisc:Examen de admitere ~ 23 iulie 2014 Grila ne 84 85, 86. 87, 89, 90, 1, 2. 93, 94. 9s, 96. 97. 98. 99, 100. in urma consumului celei de-a 4-a unita{i dintr-un bun economic mogen, utilitatea Cotala resimyita de consumator creste de Ia 16 la 24 unititi de utilitate. Rezulti ci utilitaten marginald a acestei unitati este (in wunititi de utilitate): a, 4; b. 8; €, 1,5; 4. 40, Pastrind numirul de lucritori din firma, un agent economic obfine, ka momentul t,, majorarea product G4f8 de momentul ty, Ca urmare: a, indicele productivitajii medii a muneii devine egal cu indicele productit, b. productivitatea medic a muncii inregistreazA o scddere; c. productivitatea medie a muncii rimine neschimbetd, 4. intre indicele productivitayii medii a muncii si indicele productici nu existd nici o corelatie. intr-un evoluea neschi nterval de timp, productia unei firme ereste de 2 ori, iar costul tul (otal mediu, comparatiy cu inceputul perioade bat; d. creste cu 50%, total se majoreaza cu 200%. Cum a. ereste cu 100%; b. scade; ¢, ramine Fabricarea a 4.000 de bunuri necesiti 80 lucritori: Angajarea a inci 40 mi 1.640 bunuri, Ce marime atinge productivitatea marginal a muncii Gin bus itor’ determin un spor de productie de ri / Iucrator): a. 16; b. 56; ¢. 24; Pentru un producitor, rata profitului eal le afaceri este 20%. Stiind ci mirimea costurilor: ia. 20; b, 5.000; €. 25.000; d. 2.000.000, eu proces de productie pe fermen scurt vinde cele 10 hucdfi fabricate din bunul X, la un pret de 20 um. / bucati, Daci nivelul costului unitar al bunului a fost 18 u.m. / bueati, atuaci rata profitului in functie de cifra de afaceri a producdtorului este: a, 2,000 uin.; b. 10%; €. 20%; d. 9%. Daca venitul consumatorilor creste in decursul unui an de la 1.000 1a 1.200 um. ia( din bunul X se majoreazi de la 40 la 46 kg, cererea pentru acest bun: a. este este nul; d. tinde spre infinit iar cantitatea ceruti pe clastica; b, este inelastica; Daca sporul investifilor este 1 iar multiplicatorul investitiilor este 5, edt va fi sporul venitului 8. 1/5 ;b, 200.000 u.m.;€. 5 milioane um; d. 5%, Daca, pe termen scurt, costul fix mediu scade cu 20% fafa de mirimea lui din perioada de baz, productia curenta a unei firme devine: a. 0,2-Qo; b. 80% Qo; €. 0,25 Qo; de 125% Op, Dac, intr-un interval de timp, salariul nominal a crescut eu 20%, iar satariul real a ajuns 0,8 din nivelul lui initial, inseamna cd, in perioada dati: a. indicele prejurilor a fost 150%; b. prefurile au scizut cu 50% ©. prefurile au ramas constante; d. preturile au crescut de 15 ori Daca preful unui bun este 4 um. cantitatea oferité din acesta pe pia(S este superioara canta eerut. Dac, ipotetic, preful devine 3 uum, cantitatea cerutd depayeste pe vea oferitz In condifle date (eelelaie slemente ale piefei rimaniind neschimbate), rezulld ed preful de echilibru al produsulut va fi af ums b.3umze. tate} sid um d. mal mie de 3 tm into economic, rata consumului ul nafional se dublea7d in decursul unui an, jungiind la 1.000 milioane wn, Daca, in aceasi timp, erescut de Ia 0,6 la 0,7, inscamni ci fad de perioada de baz, nivetul economiilor: a. crete cu 100 mlioarte tm; b, scade cu 640 milioane in, €. rimne neschimbat; d.egalizeazd nivelul venitul inte-o perioada de ti ductia unei firme creste de 1,4 oFi, iar costul ei total se majoreaza cu o cincime, a. CTMp/ 2; b. 2CTMg; €. 5CTMy; d. CTM/ 5. La 0 firma, corespunzitor productici de 50 bucifi, costul variabil mediu este 20 w.m. / bucatd, preful de vanzare este 40 wm. iar profitul zero. in aceste condifit, costul total, respectiv costul fix iau urmiitoarele vatori (in u.m.): a. 2.000 si 1.0005 b. 1.000 si 1.000; e. 2.000 gi 100; d. 3.000 51 2.000. O corporatie multi Stiind cdot Nprumutul a fost preluat pe o durati de: a 2,2 ans b, 6 huni; ¢. 2ani; d 20 an Producitorul A seade cu 4 w. 1. nivelul costului total mediv al produsului pe eare-t fabrics, in urma reducerit cheltuiclitor de aprovizionare (materit prime de aceeasi calitate, dar mat iefline) #! de transport (tarife mai miei in (4, sar putea permite pistrarea prefului de vinzare. Totus, el va practies un Pre{ cu 2 usm, mai mare decit cel anterior. Cum va evolua profitul unitar obfinut de produciton in warianta aleasd deel, va imine neschimbat;b, va ereqte cu 2 uma eva creste ci unas, va erste cu 6 an Daci intr-un interval de timp, la nivel de economic nationald, prefurile cresc pe ansamblu eu 25% (masa monetari acmodificdndu-se in perioada dati), puterea de cumpirare a monedei: a. a crescut cu 25% fafa de Perioada de baz; b, s-a modificat asa incdt indicele puterii de cumparare a ajuns 125%; e.s-a redus eu 25% fata de perioada de baza; d. s-a diminuat cu 20% fafa de perioada de bavi 6