STG.

AN II
Haranth Helmut
Stagiar an II, sem II

FISCALITATE
SEM II 2014
1. Cheltuiala cu sponsorizarea, in cazul persoanelor juridice platitoare de impozit pe profit, are
urmatorul regim fiscal:
a. deductibila la nivelul a minim intre 3%o din cifra de afaceri si 20% din impozitul pe
profit datorat
b. deductibila la nivelul a 5% din cifra de afaceri
c. nedeductibila integral dar se scade din impozitul pe profit datorat in limita a
minim intre 3% din cifra de afaceri si 20% din impozitul pe profit datorat
Raspuns: C

2. Prima de fuziune se calculeaz:

a) ca diferent ntre valoarea nominal a aciunilor i valoarea contabil a acestora
b) - ca diferent ntre capitalul propriu i cel social
c) - ca diferent ntre valoarea contabil a aciunilor i valoarea nominal a acestora.
Raspuns: A

3. SRL inregistrat ca platitor de impozit pe veniturile microintreprinderii inregistreaza la

31.03.2014 urmatoarele date:
Venituri totale 15000 lei
Cheltuieli totale 12000lei
Cheltuieli de protocol de 120 lei.
Ce declara in declaratia 100 ca impozit pe veniturile microintreprinderii la 31.03.2014?
Raspuns: 15.000 x 3% = 450

4. O societate comercial realizeaz urmtoarele venituri i cheltuieli aferente trimestrului I 2013:

- venituri din vnzarea mrfurilor: 50.000 . lei;
- venituri din prestri servicii: 20.000 . lei;
- venituri din dividende primite de la o societate comercial romn 1.000 lei;
- cheltuieli cu mrfurile vndute: 30.000 lei;
- cheltuieli cu serviciile de la teri: 10.000 lei;
- cheltuieli de protocol: 1.000 lei;
- cheltuieli salariale: 2.000 lei
- cheltuieli cu amenzile datorate autoritilor romne: 3.000 lei
- cheltuieli cu tichetele de mas: 800 . lei, din care 200 lei peste limita legal
Determinai impozitul pe profit datorat de societatea comercial.
Venituri impozabile = 50 000 + 20 000= 70 000
Venituri neimpozabile = 1000 (dividende)
TOTAL VENITURI= 71 000
Cheltuieli deductibile = 30 000 + 10 000 + 2 000 +600 (tichete ded ) =42 600
Cheltuieli partial deductibile (protocol)= 1 000
Cheltuieli nedeductibile = 200 (tichete ned) + 3 000=3200

STG. AN II
TOTAL CHELTUIELI= 46 800
Rezultat contabil = 24 200
Limita deductibilitate cheltuieli protocol = (24 200 + 1000(protocol) - 1000 (venit dividende) ) x 2% = 484
Rezultat fiscal = 71 000 - 46800 - 1000 + 3200 + (1000-484)=26916
Impozit pe profit = 16% x 26 916=4 306.56

5. O societate comercial A produce o cantitate de 2.000 sticle de vin spumos a 0,75 l/sticl la
un pre de producie de 8 lei/sticl. Societatea A vinde ctre societatea B cele 2.000 de sticle n
luna aprilie 2013. Valoarea accizei specifice pentru vinul spumos este de 34,05 euro/hl. produs,
iar cursul de schimb este de 4,4 lei/euro.
Determinai valoarea accizei i a TVA aferente lunii aprilie pe care trebuie s le declare
societatea B la administraia financiar, dac B nu mai realizeaz nici o alt operaiune n luna
aprilie 2013.
Societatea B este comerciant, nu productor, ca urmare ea nu are obligaii declarative n ceea ce privete
accizele.
Pentru determinarea TVA-ului de declarat trebuie s determinm preul fr TVA la care B va cumpra de la A.
Acest pre = Pre de producie + Acciza
Pre de achiziie fr TVA = (2.000 x 8) + (34,05 x 4,4 x 2.000 x 0,75 / 100) = 16.000 + 2247.3 = 18.247.3 lei
TVA deductibil = 18.247.3 x 24% = 4379.35 lei
Deci societatea trebuie s declare un TVA de recuperat de 4379.35 lei.

STG. AN II
Haranth Helmut
Stagiar an II, sem II

EVALUARE
SEM. II 2014
1. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchiriate este de 105.000 mii lei, iar
valoarea bunurilor ntreprinderii nchiriate la terti este de 75.000 mii lei. Care este valoarea
substantial brut a ntreprinderii ?
VSB = 425.000 + 105.000 75.000 = 455.000 mii lei

2.

Se cunosc urmtoarele date din bilanul contabil al unei ntreprinderi pe care-l vom folosi pentru a
determina diferitele valori patrimoniale:
Nr.
crt.

Posturile

1
2.
3
I

Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
Imobilizri financiare
ACTIVE IMOBILIZATE
TOTAL(1+2+3)
Stocuri i producie n curs de
execuie
Alte active circulante (creane, casa
i banc n lei)
ACTIVE CIRCULANTE
TOTAL(4+5)
DATORII CE TREBUIE PLTITE
NTR-O PERIOAD DE PN
LA UN AN
DATORII CE TREBUIE PLTITE
NTR-O PERIOAD MAI MARE
DE
Provizioane pentru riscuri i
cheltuieli
Capital
Rezerve
Rezultatul exerciiului financiar
Repartizarea profitului
TOTAL CAPITALURI PROPRII
(6+7+8-9)
TOTAL CAPITALURI

4
5
II
III

IV

V
6
7
8
9
VI
VII

N0

Sold la
N1

17.000
2.295642
32960
2.345.602

30.000
1868716
40684
1.939.400

603.178

1.666.680

943.300

1.453.686

1.546.478

3.120.366

1.224.052

1.524.400

500.400

1.000.054

47.680

50.240

2.000.000
119.948
295.904
295.904
2.119.948

2.000.000
485.072
375.550
375.550
2.485.072

2.119.948

2.485.072

Pentru exerciiul financiar ncheiat:

Din cele 30.000 lei, imobilizri necorporale, 8.000 lei reprezint cheltuieli de nfiinare, iar indicele
mediu calculat pe baza cursului de schimb folosit n reevaluare este 1,0429.
S se determine activul net reevaluat.

STG. AN II

Haranth Helmut
Stagiar an II, sem II

ANALIZ DIAGNOSTIC
SEM. II 2014
1. S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X despre
care se cunosc informaiile financiare din tabelul de mai jos i s se analizeze repartiia valorii
adugate pe destinaii.
Indicator
Venituri din vnzarea mrfurilor
Producia vndut
Producia stocat
Cheltuieli cu materii prime
Costul mrfurilor vndute
Cheltuieli salariale
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu chirii
Cheltuieli cu dobnzi
Impozit pe profit

u.m
2.000
30.000
1.000
10.000
1.200
7.000
3.000
1.500
1.400
1.000

Rezolvare:
Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret devanzare, exclusiv
reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de achizitieaferent marfurilor vandute (cont 607 exclusiv reducerile comerciale primite ulteriorfacturarii).
Marja comerciala = 2000 - 1200 = 800 lei
Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiuluiprovenind de la terti
(din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62)
Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica deconsum intermediar si
include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lorfunctionala (interna):- cheltuieli cu stocurile din
cumparari (materii prime si materiale consumabile);- cheltuieli cu combustibili, energie si apa;- cheltuieli cu
lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente,locatii de gestiune si chirii, prime de
asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cucolaboratorii, reclama, publicitatea etc.);- alte
cheltuieli material.
Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu chirii+ cheltuieli cu
dobanzi = 10000 + 1500 +1400 = 12900 lei
Productia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont711) + Venituri din
productia de imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000 =31000 lei
Valoarea adaugata = 800 + 31000 -12900 =18700lei
Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialuluiuman si contributia sa
la realizarea valorii adaugate.Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de
crestere alvalorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-ocrestere
continua. Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicatorreprezinta o
valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumatiidin exterior si, deci, deprecierea
capitalului economic (imobilizarilor) nu este luata inconsiderare, rezultand o valoare adaugata bruta, care
include si amortizarea. Diminuareavalorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor aferente exploatarii
permite obtinereavalorii adaugate nete.

STG. AN II

2. S se calculeze soldurile intermediare de gestiune n cazul societii ale crei informaii

financiare sunt prezentate mai jos i s se analizeze evoluia acestora:
Indicator
Venituri din vnzarea mrfurilor
Producia vndut
Producia imobilizat
Cheltuieli cu materii prime
Costul mrfurilor vndute
Cheltuieli salariale
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu chirii
Cheltuieli cu dobnzi
Impozit pe profit

31.12.n (u.m.)

31.12.n+1 (u.m.)

0
20.000
0
3.000
0
7.000
300
1.500
1.400
1.000

1.000
22.000
1.000
4.000
800
7.800
400
1.500
1.500
1.000

Rezolvare:
Definitii si formule :
Metoda SIG (Solduri intermediare de gestiune) realizeaza o retratare a elementelor dincontul de profit si
pierdere si consta in agregarea si calculul indicatorilor la nivelul unor trepte successive deacumulare in formarea
profitului net al perioadelor, marjele de acumulare corespunzatoare fiind urmatoarele:
Indicator
1.Productia exercitiului sau/si marja comerciala dupa
caz
2 . Val o a r e a a d a u g a t a
3.EBE
4.RE
5.RC
6.Rnet

31.12.n
20.000

31.12.n+1
22.000

17.000
12.000
10.200
8.800
7.800

18.200
11.900
10.000
85.00
7.500

Nu in toate cazurile societatea inregistreaza evolutii crescatoare pe toate categoriile de solduri intermediarede
gestiune .Daca la nivelul productiei exercitiului se observa o crestere de 22,2%, observam ca la valoarea
adaugataaceasta creste cu numai 7,06%, ceea ce denota ca sporul de valoare rezultata s-a realizat pe seama
utilizariimai putin responsabile a factorilor de productie, respective s-a realizat un ritm mai putin sustinut al
plusuluide valoare adaugat la bunurile intrate in circuitul economic ca urmare a prelucrarii si transformarii
acestoraconform specificului obiectului de activitate al agentului considerat.Ca si indicator de performanta, EBE
permite sa se masoare capacitatea crescanda de a genera si de aconserva fonduri in conditii de functionare, chiar
daca acesta este independent de politica financiara, fiscalasi de cea in domeniul amortizarii.Rezultatul din
exploatare masoara performanta industriala si comerciala a firmei, de asemenea independentde politica
financiara, fiscala de amortizare si provizioane.Rezultatul curent tine cont de politica de finantare insa nu este
influentat de elementele extraordinare.In sfarsit, rezultatul net constituie soldul final inclusive dupa dupa
influenta fiscalitatii. Acest indicator caracterizeaza performanta generala a activitatii, reflecta cresterea
acumularilor intreprinderii in cursulexercitiului.Tendiinta este de micsorare a ritmului de crestere a soldurilor
intermediare de gestiune pe fiacer categorie pemasura ce inaintam in treptele succesive de acumulare in
formarea profitului net al perioadelor. Acest lucrureflecta o mai slaba eficienta a utilizarii resurselor, o lipsa de
preocupare pe seama utilizarii eficiente afactorilor de productie cu influenta in erodarea valorii adaugate in urma
proceselor de transformare siacumularea de pierderi pe masura obtinerii rezultatului final.

STG. AN II

Haranth Helmut
Stagiar an II, sem II

STUDII DE FEZABILITATE
SEM.II 2014
1. Ce presupune o investiie de nlocuire?
Investiiile destinate nlocuirii servesc pentru nnoirea utilajelor i instalaiilor de producie uzate, avnd ca
obiectiv meninerea niveluluicapacitii de producie a societii.Investiii de nlocuire sau reutilare sunt iacelea
fcute pentru utilajele care din cauza unor defeciuni de proiectaresau a unei exploatri necorespunztoare se
deterioreaz iremediabil itrebuie nlocuite.

2. n ce condiii, utiliznd indicele de profitabilitate, un proiect investiional

este rentabil?
Intotdeauna cand vrem sa realizam o investitie ne gandim daca merita. Acest merita iltraducem in fel si
chip: cati bani imi aduce, in cat timp imi recuperez banii initiali, etc. Din punctde vedere economic, evaluarea
investitiilor presupune compararea efortului investitional cuefectele obtinute. Practic, avem la dispozitie cativa
indicatori (ei sunt mai multi, eu am selectatdoar cativa):
Rata de rentabilitate a proiectului de investitii
Este un raport clar ntre efect si efort. Ca efect se poate considera profitul (brut sau net) saucash-flow-ul (brut
sau net) iar efortul este dat de cheltuielile de investitie.Aceasta rata de rentabilitate, daca este privita n termeni
de profit net trebuie sa fie mai maredecat rata minima acceptata de piata si eventual, sa fie undeva peste media
sectorului de activitatein care s-a facut investitia. Este evident faptul ca incidenta timpului nu este luata n calcul
iar referintele pentru ncadrarea proiectului n categoria de bun sau prost sunt relative. Un altdezavantaj al
acestui indicator este dat de faptul ca nu face legatura cu costul de oportunitate al bunurilor ce se achizitioneaza
sau al investitiilor imobilizate. In literatura de specialitate se aratafaptul ca rata de rentabilitate a investitiilor se
poate utiliza pentru evaluarea eficientei economice ainvestitiilor la proiectele de amploare mica, cu durata de
executie sub un an.
Randamentul economic al investitiilor
Orice investitie se executa intr-o perioada destul de redusa de timp in comparatie cu duratade viata
economica.Spre deosebire de indicatorul anterior aceasta presupune clar raportarea profitului net la valoarea
investitiei. Ca si formula de calcul finala avem:
randamentul economic = (profit total/investitie) 1Termenul de recuperare
Reprezinta perioada de timp (calculata de la momentul in care investitia se pune infunctiune) in care se
recupereaza valoarea investita pe seama profiturilor anuale. Este de preferatun proiect care asigura o recuperare
cat mai rapida a cheltuielilor investitionale.Acest indicator se poate calcula in mai multe situatii, data fiind
diversitatea tipurilor deinvestitii. De exemplu, pentru o investitie noua vom avea raportul dintre:
valoarea investitiei si profitul mediu anual
Valoarea actualizata neta (VAN sau net present value NPV)
reprezinta, din ce in ce mai mult, un criteriu esential in departajarea proiectelor de investitii.Astfel, daca prin
procedee de actualizare se aduc in prezent toate cheltuielile, veniturile, profitulviitor si se compara intre ele,
aceasta inseamna practic aplicarea regulii VAN.Formula de calcul a valorii actualizate nete este:Valoarea
actualizata se calculeaza in momentul initial al investitiei; se actualizeaza toatesumele obtenabile in viitor pentru
a da o masura reala si pentru a permitecomparabilitatea acestor sume. Fireste ca, din punct de vedere teoretic, se
poate face actualizarea in orice moment de pe axatimpului; utilizarea momentului 0 este conventionala.Valoarea

STG. AN II
viitoare neta (VVN) reprezinta suma, la o data viitoare, a cash-flow-urilor viitoare si a cheltuielilor
investitionale. Practic, este vorba de VAN capitalizata la un anumitmoment din viitor.Apar aici o serie de
probleme. Astfel, fundamentarea ratei de actualizare este foarteimportanta.In mod normal aceasta ar trebui sa fie
data de o rata de referinta egala, in conditii de piata perfecta, cu costul capitalurilor permanente sau cu un cost de
oportunitate (o estimare a unei ratede rentabilitate viitoare). Conducatorii intreprinderilor au de ales intre
investirea fondurilor disponibile sau restituirea lor catre actionari si /sau creditori daca nu le pot asigura acestora
o ratacel putin egala cu transpunerea in termeni de rentabilitate a costurilor de oportunitate pentru acestia.Daca
valoarea actualizata neta este mai mare decat zero aceasta inseamna ca totalitateacash-flowurilor viitoare vor
putea acoperi cheltuiala initiala; restul (valoarea VAN) se constituie caun supraprofit. La VAN zero rezulta o
remunerare a creditorilor si actionarilor in integralitate;din contra intreprinderea nu mai beneficiaza de nici un
reziduu de rentabilitate; ea a actionat gratuit, fara nici o remunerare proprie (sub forma unui disponibil pentru
autofinantari ulterioare).Daca VAN este mai mica decat 0 proiectul se respinge, motivul fiind dat de faptul ca
profiturileviitoare nu acopera cheltuielile.Criteriul VAN conduce la ideea ca, dintre o serie de proiecte de
investitii, se alege acelacare are o valoare actualizata neta maxima. Totusi, exista situatii cand se accepta un
proiect cuVAN negativ, el constituind o premisa necesara pentru un alt proiect cu un VAN semnificativ.Criteriul
VAN are o importanta deosebita in orice evaluare a unui proiect de investitii.Avantajul major al metodei este
acela ca odata estimate cash-flow-urile viitoare si cunoscand,evident, cheltuiala investitionala initiala, calculele
sunt foarte usor de facut. Este o metoda rapida sieficienta.Valoarea actualizata neta presupune ca actionarul este
concomitent si managerulintreprinderii care cauta sa-i mareasca acesteia valoarea de piata (practic averea sa, ca
actionar);daca el a cedat insa atributele sale manageriale unui tert, acesta din urma poate avea uncomportament
diferit.Pentru criticii metodei se poate aduce argumentul conform caruia, dacadoresti sa demolezi ceva este
normal sa fii pregatit sa inlocuiesti acel ceva cu o entitate maivaloroasa, ori, se pare ca in lumea financiara de
astazi nu s-a gasit un instrument de analiza maifiabil decat VAN.
Rata interna de rentabilitate
Ca definitie, rata interna de rentabilitate (RIR) este acea valoare care, utilizata ca rata deactualizare in calculul
VAN, conduce la VAN = 0, respectiv la o valoare egala a cheltuielilor investitionale si a sumei fluxurilor
financiare actualizate generate de proiect.
Rata interna de rentabilitate se calculeaza prin tatonari succesive, dand valori din ce in cemai apropiate de
valoarea ratei de actualizare, pana cand VAN = 0.Interpretarea ratei interne de rentabilitate este extrem de
simpla. Daca ea este superioaracostului capitalurilor permanente, atunci proiectul este acceptat; daca RIR este
mai mica decat ratade rentabilitate ceruta de capitalurile permanente atunci proiectul este respins.Intre mai multe
proiecte se selecteaza, in conditiile in care decizia se face doar dupacriteriul RIR, acel proiect ce asigura maxim
RIR.Daca fluxurile considerate la iesiri nu sunt constante in timp, atunci se fac tatonarisuccesive pana la
determinarea unei RIR acceptabile.Practic, atat calculul RIR cat si cel al VAN se fondeaza pe aceleasi date si pe
aceleasiipoteze.Ipoteza cea mai realista este aceea ca, odata generate fondurile de iesire ale unui proiectde
investitii, acestea se reinvestesc la o rata a dobanzii egala cu costul capitalurilor permanente.Astfel, daca aceste
cash-flow-uri se utilizeaza pentru rambursarea datoriilor sau pentru platadividendelor, la fel ca si pentru
investitii in noi proiecte, ele vor fi remunerate la costul capitalului.O alta varianta ar fi plasarea lor la o rata fara
risc pe piata monetara sau financiara (certificate detezaur, obligatiuni de stat, etc

STG. AN II

Haranth Helmut
Stagiar an II, sem II

ADMINISTRAREA I LICHIDAREA INTREPRINDERILOR

SEM. II 2014
1. Care sunt prevederile legale si profesionale legate de administrarea viitoarei intreprinderi
de care profesionistul contabil va tine seama in efectuarea unei misiuni de consultanta
pentru crearea unei intreprinderi ?
Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si comportamentul acestora in legaturacu
serviciile prestate au repercursiuni asupra proprietatii economice a colectivitatii si a intregii tari. Inplus, lucrarile
prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii venititurilor membrilor societatiisunt indispensabile
societatii. Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumeaafacerilor, precum si Guvernul
si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba inredere in capacitatea acestorade a pune in functiune sisteme riguroase
de gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiunefinanciara eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra
unui numar mare de probleme, asupra gestiuniiafacerilor sau de ordin fiscal
Controlul calitatii este abordat la trei niveluri:
-La nivelul misiunii
-La nivelul firmei
-La nivelul organismului profesional
Sistemul de control la nivelul firmei(controlul intern)trebuie sa includa politici si proceduri care sa faca referiri
la:
-Responsabiliatea conducerii pentru calitatea din interiorul firmei;
-Cerintele etice - stabilirea de politici care sa asigure respectarea de catre personal a cerinteloretice relevante:
integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialiatea,profesionalismul si independenta;
-Acceptarea si continuitatea relatiei cu clientii si misiuni specifice;
-Resursele umane politici care sa asigure recrutarea personalului, evaluarea performantei,capacitatile,
competenta, dezvoltarea carierei, promovarea, stimulente etc;
-Monitorizarea asigurarea ca procedurile si politicile cuprivire la sistemul de control al calitatiisunt relevante,
adecvate, functionale si sunt respectate.
Obligatiile membrilor IFAC cu privire la asigurarea calitatii se refera la:
Existenta unui program obligatoriu de examinare si asigurare a calitatii;
-Depunerea celor mai sustinute eforturi pentru incurajarea celor responsabili sa implementeze prevederile
standardelor internationale de calitate.

2. Construiti un plan de trezorerie previzionat pentru primul an de activitate al unei

intreprinderi conform normei 3925.23 din standardul profesional nr.39 emis de CECCAR

STG. AN II

Haranth Helmut
Stagiar an II, sem II

CONTABILITATE
SEM. II 2014
1. Entitatea X SA achiziioneaz de la un productor intern un autoturism la preul total de
66.960 lei (inclusiv TVA). Obligaia fa de furnizor se achit dintr-un credit bancar pe termen lung.
Autoturismul se transmite n regim de leasing financiar ctre SC Y SRL. Avansul pltit este de 4.000
lei, iar dobnda aferent contractului de leasing este de 4.320 lei. La scadena unei rate contractuale, se
factureaz ctre client principalul n sum de 1.800 lei, dobnda asociat n sum de 144 lei i TVA
24%. La expirarea contractului de leasing, odat cu facturarea valorii reziduale, n valoare de 2.000 lei,
se consemneaz i transferul dreptului de proprietate.
Prezentai fluxul nregistrrilor contabile specifice att n contabilitatea locatorului, ct i n cea
a locatarului n conformitate cu OMFP nr. 3055/2009.
Rezolvare:
nregistrrile contabile conform OMFP 3055/2009 n contabilitatea locatorului X sunt:
-achiziia autoturismului:
% = 404
66.960
2133
54.000 (66.960/1,24)

STG. AN II
4426
12.960
- achitarea furnizorului din creditul bancar pe termen lung:
404 = 1621
66.960
- transmiterea autoturismului n regim de leasing financiar:
2678 = 2133
54.000
- facturarea principalului i a dobnzii la scadena unei rate:
461 = %
2.410,56
2678
1.800
766
144
4427
466,56 ((1.800 + 144)*24%)
nregistrrile contabile conform OMFP 3055/2009 n contabilitatea locatarului Y sunt:
- nregistrarea avansului achitat ptr autoturismul luat n leasing financiar:
% =
404
4.960
409
4.000
4426
960 (4.000 * 24%)
- nregistrarea autoturismului la valoarea capitalului de rambursat:
2131 = 167
54.000
i dobnda evideniat n conturi extrabilaniere pentru total:
Debit 8051 Dobnzi de pltit 4.320 lei
-nregistrarea facturii la scadena unei rate contractuale:
% = 404
2.410,56
167
1.800
666
144
4426
466,56 ((1.800 + 144)*24%)
Concomitent, se diminueaz dobnzile evideniate extrabilanier:
Credit 8051 Dobnzi de pltit 144 lei
-transferul dreptului de proprietate la valoarea rezidual:
167 = 404

2.000

2. Exist indicii c un echipament tehnologic a crui valoare contabil net este

de 700.000 lei sa
depreciat. Acesta face parte din aceeai UGN mpreun cu un teren, a crui
valoare contabil este de
200.000 lei i o cldire cu o valoare contabil net de 1.100.000 lei. Valoarea de
utilitate a UGN este
estimat la 1.400.000 lei, iar valoarea just net la 1.000.000 lei. Nu exist fond
comercial care poate fi ataat raional acestei UGN.
S se determine i s se nregistreze n contabilitate deprecierea echipamentului tehnologic n
conformitate cu tratamentele specifice IAS 36.
Rezolvare:
Conform IAS36 valoarea recuperabil a unui activ este definit ca fiind cea mai mare valoare dintrevaloarea
just a unui activ minus costurile generate de vnzare i valoarea sa de utilizare.
Valoarea de utilitate a UGN = 1.400.000 lei
Valoarea just net a UGN = 1.000.000 lei
Valoarea recuperabil a UGN = max (1.400.000 lei; 1.000.000 lei) = 1.400.000 lei
Valoarea de utilitate a UGN = echipamentul tehnologic + teren + cldire
1.400.000 lei = echipamentul tehnologic + 200.000 + 1.100.000
Valoarea recuperabil a echipamentul tehnologic = 1.400.000 200.000 1.100.000 = 100.000 lei
Valoarea contabil net a echipamentului tehnologic = 700.000 lei

STG. AN II
valoarea recuperabil < valoarea contabil net ceea ce determin o depreciere a echipamentului
tehnologic in suma de 600.000 lei (700.000 100.000)
nregistrarea reducerii valorii contabile nete la nivelul valorii recuperabile este:
Chelt. cu pierderi din depreciere = Echipamente tehnologice
600.000 lei

3. Se dau urmtoarele elemente patrimoniale ale unei ntreprinderi: imobilizri 70.000 RON,
debitori diveri 50.000 RON, capital social 20.000 RON, amortizri 30.000 RON, materii prime
30.000 RON, rezultatul reportat (pierdere) 50.000 RON, furnizori 30.000 RON, credite de trezorerie
30.000 RON, rezerve 10.000 RON, credite bancare pe termen lung 50.000 RON.
a) Determinai indicatorii de echilibru financiar.
b) Comentai rezultatele obinute.
4. . O organizaie nonprofit prezint urmtoarea situaie financiar la 31.12.N:
Situaia veniturilor:
- Venituri din cotizaii i taxele de inscriere ale membrilor organizaiei nonprofit: 18.000 lei
- Contribuiile bneti ale membrilor i simpatizanilor: 3.000 lei
- Venituri din fonduri europene nerambursabile: 40.000 lei
- Venituri din activiti comerciale: 20.000 lei
Situaia cheltuielilor:
- Cheltuieli aferente activitii nonprofit: 40.000 lei
- Cheltuieli aferente activitii comerciale: 7.000 lei
Cursul de schimb valutar la 31.12.N este de 4,5 lei/euro
S se determine impozitul pe profit.
Rezolvare:
Total venituri scutite = 18.000 + 40.000 + 20.000 = 78.000 lei
Conditii de scutire a veniturilor comerciale: 20.000Euro x 4,5 lei/euro = 90.000 lei
10% x Venituri neimpozabile=10% x 78.000 = 7.800 lei
Rezulta ca din totalul veniturilor comerciale doar suma de 7.800 lei este neimpozabil, restul de 12.200 lei fiind
supus impozitului pe profit.
Cheltuielile comerciale aferente veniturilor impozabile sunt:
8.000 x (12.200/20.000) = 4.880 lei
Impozit pe profit = 16% x (12.200 4.880) = 1.171 lei

5. La data de 30.06.2007 s-a casat un mijloc de transport complet amortizat a carui valoare
contabila era de 160.000 lei. Operatia de casare (dezmembrarea) este efectuata de o firma specializata,
care, pentru serviciul prestat, emite o factura in valoare de 6.000 lei, TVA 19%. In urma dezmembrarii
activului, se recupereaza materiale auxiliare si piese de schimb reprezentand 5% si respectiv 10% din
valoarea de intrare a imobilizarii.
6. Situatia stocurilor unei societi comerciale este:
01.08. stoc iniial 5.000 buc. x 4.000 lei/buc.;
intrri: pe 05.08 2.000 buc. x 6.000 lei/buc.,
pe 09.08 3.000 buc. x 7.000 lei/buc.,
pe 25.08 6.000 buc. x3.000 lei/buc.,
pe 30.08 1.000 buc. x 1.500 lei/buc.;
ieiri: pe 18.08 8.000 buc. si pe 28.08 4.000 buc.
Care este valoarea ieirilor din data de 28.08 i a stocului final evaluat prin metoda costului
mediu ponderat calculat dup fiecare operaie de intrare?

STG. AN II

Rezolvare:
data
1.08
5.08
9.08
18.08
25.08
28.08
30.08
final

intrare

iesire

2.000 x 6.000
3.000 x 7.000
8.000.000 x 5.300 =
42.400.000
6.000 x 3.000
4.000 x 3.575 = 14.300.000
1.000 x 1.500

stoc
5.000 x 4.000 = 2.000.000
7.000b x 4.571 = 31.997.000
10.000b x 5.300 = 53.000
2.000b x 5.300 = 10.600.000
8.000b x 3.575 = 28.600.000
4.000b x 3.575 = 14.300.000
5.000b x3.160 = 15.800.000
15.800.000

7. O ntreprindere cumpr de pe piaa financiar 2.000 de aciuni proprii avnd valoarea

nominal de 8.000 lei/buc. i cea de rscumprare de 9.000 lei/buc.,i le distribuie salariailor la 10.000
lei/buc.
Care sunt nregistrrile ce se impun?
8. Dispunei de urmtoarele date privind stocurile de materii prime: stoc iniial 2.000 buc. a
500 lei/buc.; intrri 1.000 buc. a 800 lei/buc.; ieiri 1.800 buc.
Care este valoarea iesirilor si a stocului final determinate dup metodele: preului mediu (PM) si
FIFO.

Haranth Helmut
Stagiar an II, sem II

EXPERTIZ CONTABIL
SEM. II 2014
1. Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza contabila?
Sediul reglementarilor profesionale privind expertizele contabile judiciare si
extrajudiciare se afla in:
a) regulamentul de organizare si functionare a CECCAR (aprobat prin Hotarea Conferintei
Nationale a expertilor contabili si contabililor autorizati nr.1/1995, modificat si completat
prin Conferinta Nationala a Expertilor Contabili siContabili Autorizati nr.99/44), care, la
pct.112 lit e), stipuleaza ca expertii contabili, in exercitarea profesiei, pot
efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice
sau juridice, cum ar fi:
- expertize amiabile (la cerere)
- expertize contabil-financiare- arbitraje in cauze civile
- expertize de gestiune

STG. AN II
b) Norma profesionala CECCAR nr.35 privind expertizele contabile, care stipuleazaca
acestea pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dobandit
calitatea de expert contabil in conditiile legii, fiind inscrise, cu viza la zi, in partea activa a
Tabloului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR)

2. ntocmii raportul de expertiz contabil n care ai fost numit, avnd urmoarele

elemente:
Dosar nr. 6/196/2013
Prile n cauz: reclamant DGFP Brila
prt: S.C. UMI S.R.L. Brila
Descrierea cauzei aflat pe rol: S.C. UMI S.R.L. a achitat arenda n natur, conform
contractelor ncheiate cu deintorii de terenuri agricole, cu cantitatea de 3.000 kg gru
evaluat la preul de 0,67 lei/kg. Avnd n vedere c aceast tranzacie este o livrare de
cereale firma a aplicat masurile de simplificare prevzute la art. 160 din Codul fiscal,
respectiv a emis factura cu taxare invers. Inspectorii fiscali au procedat la rencadrarea
tranzaciei pentru a reflecta coninutul economic al acesteia, procednd la taxarea operaiunii
i oblignd firma la plata T.V.A.
Pentru elucidarea cauzei instana ncuviineaz proba cu expertiza contabil, creia i s-a fixat
urmtorul obiectiv: s se stabilieasc dac achitarea n natur a arendei se ncadreaz n
categoria operaiunilor pentru care se aplic taxarea invers, n caz contrar s se
detemine T.V.A care trebuie pltit de prt.
Termen de depunere a raportului: 28 septembrie 2013

Haranth Helmut
Stagiar an II, sem II

FUZIUNI I DIVIZRI
SEM. II 2014
1. Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Se cunosc urmtoarele
date:
Societatea A: active diverse 150.000 lei, datorii 25.000 lei, numr de aciuni 25.000 titluri, valoarea
nominal a unei aciuni 8,75 lei/aciune. Societatea B: capital social 75.000 lei, rezerve 25.000 lei,
plusvaloarea din reevaluarea imobilizrilor 22.500 lei.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emis i prima de fuziune.
Rezolvare:
Societatea A:
Active diverse datorii = 150.000 25.000 = 125.000 lei activ net contabil
Nr actiuni = 25.000
VMCa = 8.75 lei/ actiune
125.000 / 25.000 = 5

STG. AN II
Societatea B
Capital social + reserve+val din reevaluare = 75.000+25.000+22.500 = 122.500 activ net contabil
Nr de actiuni ce trebuie emise 122.500 / 8.75 = 14.000 actiuni
La societatea A in urma fuziunii :
Capitalul propriu creste cu 122.500 lei, iar capitalul social creste cu 14.000 actiuni emise x 8.75 lei/ actiune

2.Dou societi comerciale A i B care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor dou
societi este:
Societatea A: capital social 60.000 lei mprit n 6.000 de aciuni, rezerve 40.000 lei, plusvaloarea
din reevaluarea imobilizrilor 20.000 lei. Societatea B: active diverse 80.000 lei, datorii 30.000 lei,
numr de aciuni 8.000 de titluri.
Care este numrul de aciuni ce trebuie emis de soc B dac ea absoarbe soc A.
Rezolvare:
Societatea A
Activ net: 100.000
Aport net: 100.000+20.000 =120.000
Val ctb a act: 120.000 / 6.000 = 20 lei/actiune
Societatea B
Activ net: 80.000 30.000 = 50.000
Val ctb: 50.000/8.000 = 6.25 lei/actiune
Raport schimb: 20/6.25 = 3.2
Societatea B trebuie sa emita 3.2 actiuni pentru o actiune la societatea B

60.000 x 3.2 = 19.200 actiuni

Haranth Helmut
Stagiar an II, sem II

AUDIT
SEM. II 2014
1. Cum explicai responsabilitile etice ale altor profesioniti utilizai n cadrul
unei misiuni de audit de baz?
Necesitatea Codului const n :
- necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor;
-conservarea ncrederii publicului n profesie;
-asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor beneficiari sau
utilizatori ai serviciilor acestuia;
-confirmarea de autoritate a lucrrilor effectuate de profesionitii contabili;
-necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului contabil i
a organismului din care face parte.

2. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. Rolul i importana dosarului

exerciiului.

STG. AN II
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 220 stabilete procedurile i principiile fundamentale precum i
modalitile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate i n mod deosebit, la politicile i procedurile
folosite de unn cabinet n lucrrile de audit i la procedurile referitoare la lucrrile ncredinate unor colaboratori
ai auditorului.
Natura, calendarul i ntinderea politicilor i procedurilor de control de calitate ale unui cabinet sau societate
depind de numeroi factori ca: felul i importana activitii sale, dispersia geografica, nivelul de organizare,
costuri etc.
Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un cabinet sau o societate sunt urmatoarele:
-exigenele profesionale: personalul cabinetului sau al societii trebuie s se conformeze principiilor de
independen, integritate, obiectivitate, confidenialitate i profesionalism, nscrise n Codul etic;
-aptitudini i competene: nivelul de instruire i formare al personalului cabinetului sau societii permite
acestuia s se achite n mod corect i complet de sarcinile pe care le primete n cadrul unei misiuni de audit;
-repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredinate personalului care dispune de pregtirea i
experiena necesar;
-delegarea : conducerea, supervizarea i revederea lucrrilor realizate la toate eantioanele permit obinerea
unei asigurri rezonabile c lucrrile efectuate rspund normelor de calitate stabilite
Rolul i importana dosarului exerciiului:
Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depete exerciiul
controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la sintez i formularea raportului.
Dosarul exerciiului este indispensabil pentru:
-mai buna organizare i control ale misiunii;
-documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate i asigurarea c programul s-a derulat fr omisiuni;
-nlesnirea muncii n echip i supervizarea lucrrilor date la colaboratori;
-justificarea opiniei emise i redactarea raportului.

3. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit.

nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul trebuie s aprecieze
posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s in seama de unele reguli profesionale i de deontologie.
Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare fundamentrii
deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la:
-cunoaterea global a intreprinderii (existena riscurilor nu presupune c auditorul refuz mandatul, ns
decizia sa de a accepta este luat n cunotin de cauz, urmnd s ia toate msurile necesare, n consecin);
-examenul de independen i de absen a incompatibilitilor;
examenul competenei;
-contactul cu fostul auditor sau cenzor;
-decizia de acceptare a mandatului;
-fia de acceptare a mandatului.
Contractarea lucrrilor de audit
Normele legale romneti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se desfoare pe
baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie ntre misiunile de audit legal care presupun
desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate i misiunile de audit
contractual.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul trebuie s convin
termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai intr-o Scrisoare de misiune de
audit (Lettre de mission daudit sau Angajament letter) sau n orice alt tip de contract adecvat.
Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecarer din exerciiile viitoare.
La primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din
scrisoarea de misiune ar trebui modificai, innd seama de evoluia semnificativ a naturii sau importanei
activitilor clientului su.

4. Care sunt particularitile inventarierii activelor imobilizate?

STG. AN II
Evaluarea activelor imobilizate se efectueaz cu ocazia inventarierii anuale, iar valoarea este denumit valoare
de inventar. Aceasta este stabilit n functie de utilitatea bunului, de starea acestuia i de pretul pietei.Pentru
activele imobilizate amortizabile se tine seama de valoarea net contabil nregistrat pn la nchiderea
exercitiului financiar. Pentru titlurile imobilizate cotate la burs valoarea actual este cea stabilit ca valoare
bursier la 31 decembrie, iar pentru cele necotate ea este valoarea probabil de vnzare. Conform standardelor
contabile internationale, activele nu ar trebui nregistrate la o valoare mai mare dect valoarea lor recuperabil.
Valoarea recuperabil a unui active este valoarea cea mai mare dintre preul net de vnzare i valoarea sa
utilizare. Preul net de vnzare este suma ce se poate obtine din vnzarea unui activ minus costurile legate de
vnzare.Valoarea de utilizare este valoarea actual a fluxurilor viitoare de numerar ce se ateapt s fie generate
de utilizarea continu a unui activ i din vnzarea lui la sfritul perioadei sale de viat util.In situatia n care
valoarea contabil depete valoarea recuperabil, trebuie recunoscut o pierdere din depreciere.

5. Ce operaiuni presupune stabilirea rezultatelor inventarieri?

Pentru a stabili rezultatele inventarierii trebuie parcurse urmatoaele etape:
- confruntarea situatiei faptice cu cea scriptica;
- stabilirea lipsurilor imputabile;
- compensarea lipsurilor cu plusurile constatate;
- aplicarea scazamintelor legale.
1) Confruntarea fapticului cu scripticul
Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic si inscrise in listele de inventariere
cu cele din evidenta operativa (fise de magazine) si contabilitate. Pentru stabilirea rezultatelor inventarierii se
procedeaza astfel:
se verifica exactitatea stocurilor din fisele de magazine si a soldurilor din contabilitate pentru bunurile
inventariate; erorile ce se descopera se coreacteaza operativ;
se confrunta cantitatile consemnate in listele de inventariere cu evidenta operativa pentru fiecare pozitie in parte;
se preiau pozitiile cu diferente in lista de inventariere centralizatoare;
se preiau, de catre comisie, explicatii scrise de la persoanele care au raspunderea gestionarii, pentru plusurile,
minusurile si deprecierile contatate, precum si pentru pagubele generate de expirarea termenelor de prescriptie a
creantelor;
se stabileste, in baza explicatiilor primite si a actelor cercetate, caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor,
deprecierilor si plusurilor constatate;
se formuleaza propuneri privind modul de regularizare a diferentelor dintre datele din contabilitate si cele
faptice, determinate prin inventariere;
se inregistreaza in contabilitate, fara a se face compensari, plusurile si minusurile rezultate in urma inventarierii,
pentru a se pune in concordanta evidenta contabila cu valorile inventariate.
2) Stabilirea lipsurilor imputabile
Daca se costata anumite lipsuri care se pot imputa, administratorii trebuie sa ia masura imputarii acestora la
valoarea de inlocuire.
Pretul de inlocuire este costul de achizitie al bunului respective la data constatarii pagubei.
Costul de achizitie include pretul de cumparare existent pe piata + taxe nerecuperabile, inclusive TVA +
cheltuieli de transport-aprovizionare + cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in functiune a bunului
respectiv.
Documentul prin care se imputa persoanelor vinovate lipsurile din gestiune este decizia de imputare, care se
intocmeste in doua sau mai multe exemplare in functie de numarul persoanelor raspunzatoare pentru paguba
produsa si se semneaza de catre conducatorul unitatii, cu viza de control financiar preventive si a
compartimentului juridic.
3) Compensarea lipsurilor cu plusurile constatate
Daca lipsurile constatate nu sunt urmarea savarsirii unei infractiuni, la stabilirea valorii debitului se are in vedere
posibiliattea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

STG. AN II
sa existe riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza asemanarii aspectului exterior; listele
cu bunurile pentru care exista posibiliatea compensarii se stabilesc anual de catre administratori;
diferentele constatate in plus sau in minus sa priveasca aceeasi perioada de gestiune si aceeasi gestiune;
lipsurile constatate la inventariere sa nu provina din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorita
vinovatiei persoanelor care raspund de gestionarea lor.
4) Aplicarea scazamintelor legale
Se aplica doar la bunurile materiale la care sunt acceptate sczminte.
In cazul compensarii minusurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scazamintele se calculeaza numai in
situatia in care cantitatile lipsa sunt mai mari decat cele constatate in plus.
Cotele de scazaminte se aplica, in primul rand, la valorile materiale la care s-au costatat lipsurile. Daca in urma
aplicarii scazamintelor respective mai rmn diferente cantitative in minus, cotele de scazaminte se pot aplica si
asupra celorlalte valori admise in compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferene.
Normele de scazaminte nu se aplica anticipat, ci numai dupa constatarea existentei efective a lipsurilor si numai
in limita acestora.
Diferenta constatata in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor de scazaminte, reprezentand un
prejudiciu pentru unitate, se recupereaza de la persoanele vinovate. Imputarea pagubelor constatate in gestiune
se face la valoarea de inlocuire.
Rezultatele inventarierii se inregistreaza in evidenta operativa si in contabilitate. Astfel, lipsurile se scad din
evidenta operativa (in fisele de magazine, coloana de intrari, cu rosu) si din evidenta contabila (in fisele de cont,
coloana debit, in rosu), iar plusurile se inregistreaza in acelasi mod, dar in negru.
Pe baza registrului inventar si a balantei de verificare se intocmesc situatiile financiare, ale caror posturi trebuie
sa corespunda cu datele din contabilitate, puse de accord cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilita
prin inventariere