Sunteți pe pagina 1din 6

Introducere

Prima imagine care ne vine in minte la lecturarea titlului Les trois graces este cea a
tabloului1 deseori reprezentat de pictorii renascentisti si aratand trei tinere
imbratisate, apartinand mitologiei antice grecesti, infatisate intr-o atitudine
dansanta; ele exalta ideea de feminitate, senzualitate excesiva si erotism rafinat.
Cele trei gratii erau Aglaia < stralucitoare (lb.greaca), Euphrosine < voiosie, Thalia
< infloritoare. In reprezentarea lui Raphael cele trei gratii il rasplatesc pe erou, pe
Scipio, cu un mar pentru alegerea virtutii in detrimentul frumusetii. O alta
reprezentare celebra este cea a lui Boticelli Primavara, cel mai complex tablou din
punct de vedere al numarului de simboluri folosite ( peste 500).
Nuvela abunda de simboluri, elemente mitologice si elemente fantastice stranii,
dar la ce altceva ne-am putea astepta de la specialistul numarul 1 in probleme de
mitologie, numerologie, simbolistica, alchimie? Astfel, inca din primele pagini nuvela
se dovedeste a fi greu de descifrat, fara sa descoperi o cheie de lectura, si nici
atunci nu poti sti sigur daca cititorul a atins nivelul de intelegere propus de autor.

Capitolul I - Firul epic al nuvelei


Nuvela pare sa debuteze cu un plan al realului foarte confuz si se incheie ciclic, cu
acelasi plan, acelasi personaj confuz, Filip Zalomit, un visator care si-a pierdut
mirajul pentru poezie odata cu publicarea primului si singurului sau volum
Maculatele corole ( un personaj erudite, admirator al lui Paul Valery si Goethe,
vorbitor de latina), devenit ulterior un pasionat botanist (deci un character dual),
care se afla la plimbare pe langa Vevey2, in padure si a trecut pe langa un ansamblu
arhitectural compus din trei vile pe care le admirase in tinerete, iar pe placuta de la
intrarea in domeniu era inscriptionat Les trois graces. Incipitul nuvelei este
invaluit in mister: vilele erau izolate, dar totusi ii pareau ca una, si nu intelegea
cum. Finalul nuvelei ii insenineaza viziunea lui Zalomit : Evident, acum inteleg:
sunt trei si totusi una. Acelasi corp, desi sunt separate. O perfecta, senina
frumusete!Analogia titlului cu cele trei gratii din mitologie parea, pentru momentul
acela, eronata. Intelegerea expresiei Les trois graces este fundamentala, acestea
fiind ultimile cuvinte ale unui muribund, doctorul Aurelian Tataru. Decodificarea lor
va duce la luminarea misterului ce plana asupra imprejurarilor ciudate ale
accidentului doctorului Tataru.
Eliade utilizeaza tehnica naratiunii impreuna cu, sau un fel de chinese box,
astfel incat aflam date despre reconstituirea mortii lui Tataru si a cercetarilor asupra
cancerului prin intermediul lui Zalomit, in principal, acesta fiind conectorul dintre
autoritati, reprezentate de militianul Albini, si celelalte personaje care aveau ceva
de spus despre mortea doctorului (calugarul si Frusinel). Structura nuvelei
alterneaza in planul temporal trecutul celor patru prieteni ( Tataru, Zalomit, Hagi
Pavel ,Nicoleanu), care-si rememoreaza amintiri din adolescenta in timpul unei
intalniri de cateva zile stabilite de comun acord la Sestina, in muntii Carpati, cu
trecutul experimentelor pentru descoperirea unui ser miraculos care va duce la
eradicarea cancerului si prezentul cercetarilor neoficiale ale lui Zalomit. Moartea
accidental a lui Tataru pare neverosimila si suspecta in simplitatea ei. Aflandu-se la
1 Reproducere apartinand pictorului Hans von Aachen, pictor al curtii imperial a lui Rudolph
al II-lea. Aceasta reprezentare mitologica este o combinatie perfecta intre idealismul
specific picturii italiene, cromatica venetiana si realismul flamand.
2 Localitate din Elvetia.

plimbare pe o carare de munte, impreuna cu cei trei prieteni, dar desprinzandu-se


putin de acestia, adica iesind din campul lor vizual, Aurelian Tataru aluneca la vale
si, in urma impactului, moare, ultimul lui gand zburand la les trois graces. Mortea
este investigata de militia, cei trei prieteni fiind principalii suspecti. In investigarea
mortii intervin si autoritatile comuniste care doreau reluarea expertimentelor
doctorului, deoarece altele similar se faceau in SUA si Rusia, insa era prea tarziu,
deoarece initiatorul lor murise. Folosindu-se de mijloace politienesti (microfoane
ascunse, interogari, anchete paralele, perchezitii), Albini il spioneaza pe Zalomit, in
vederea gasirii unor indicia promitatoare pentru reconstituirea serului magic.
Intervine in nuvela si un plan al fantasticului cu o ipoteza halucinanta. Astfel,
histoire-ul nuvelei ni-l prezinta pe Aurelian Tataru, care ar fi descoperit in 1960 un
ser eficace contra cancerului. Eliade a simtit impactul puternic pe care-l va avea
aceasta boala, a sesizat aura de mister si de ipoteze stranii care se pot tese in jurul
ideii de eradicare a bolii si a propus o teorie psihologica pentru vindecarea acestui
flagel: in rai, s-ar parea, neoplasmul3avea rol regenerator, intinerind periodic
organismal. Comiterea pacatului originar ar fi dus la uitarea acestei functii de catre
neoplasm si acum proliferarea acestui tip de cellule duce la avarierea iremediabila a
organismului. Doctorul descoperise un ser prin care se realiza un process de
anamneza a celulelor de origine cancerigena. Autoritatile comuniste i-au pus la
dispozitie un institute pentru cercetari preliminare, dar experimental a fost oprit
dupa trei saptamani. Totusi, reusise sa vindece complet de cancer trei paciente
batrane, cu nume predestinate rezolvarea enigmei - : Aglae Irimescu, Frusinel
Chiperii si Italia Galdau. Pe langa faptul ca se vindecasera, acestea si reintinereau,
se regenerau, dar tratamentul era incomplet: intinereau odata cu venirea
primaverii, ca florile dupa soare, pana ajungeau retrospective la 35 de ani, apoi,
odata cu venirea toamnei incepeau sa imbatraneasca (datele solstitiilor sunt
mentionate in nuvela, si corespund pragurilor de trecere a ciclului vietilor celor trei
femei), pana ajungeau la 70 de ani. Periodicitatea personajului Frusinel aminteste
de mitul Persefonei4, repetand ciclurile: lumina vs intuneric; fertilitate vs sterilitate;
speranta vs deznadejde; tinerete vs batranete; vitalitate vs ofilire; viata vs moarte.
3 Form de cancer caracterizat prin invazia esuturilor nvecinate, recidiv dup o
intervenie chirurgical.
4 Legenda despre Persefona ncepe atunci cnd Hades, zeul morii, s-a ndrgostit de
frumoasa fiic a lui Zeus i a Demetrei. tiind c Demetra, zeia culturii i a roadelor
cmpului, mama Persefonei, nu va fi niciodat de acord cu o cstorie, Hades a cerut-o de
soie lui Zeus. Neputnd s-i refuze propriul frate, acesta a consimit la cstoria dintre
Hades i Persefona, cu condiia ca Hades nsui s o poat duce n regatul su pe fat
(Kore, adicfata, care este i numele ei iniial), tiind prea bine cPersefona este pzit cu
mare atenie de mama ei, Demetra. ntr-o zi, pe cnd culegea mpreun cu oceanidele flori
la poalele Nysei, Persefona a fost rpit de Hades i dus n Infern. Romanii menioneaz
Enna, pe insula sicilian, drept locul rpirii. Demetra a fost ns att de disperat de
dispariia fiicei sale iubite nct a prsit Olimpuli timp de nou zile a lsat s se
vetejeasca ntreaga vegetaie care era sub oblduirea ei. ntr-un trziu, Zeus a fost nevoit
s-i destinuie prin Hecate lui Demetra unde se afl Persefona i s mijloceasc un
compromis cu Hades, devenit ntre timp soul acesteia. Dei eliberat din Infern, Persefona
a rmas legat de lumea umbrelor, deoarece a apucat s mnnce acolo un smbure de
rodie. Acest fapt i-a fost trdat lui Hades de ctre Ascalafos. n fiecare iarn ea trebui deci
s se ntoarc n Infern i s petreac o treime a anului acolo. De aceea iarna este
anotimpul dezndejdii Demetrei, cel n care vegetaia moare.

Tot Frusinel, fiind singura martora care este regasita un deceniu mai tarziu, se
dovedeste a fi in sezonul cald o femeie usoara care ajunge din greseala sa-si ucida
binefacatorul, dupa cum ea insasi ii marturiseste lui Zalomit cand ii bate la usa in
iarna ce a urmat mortii lui Tataru ( 22 iunie solstitiu de vara), la solstitiu de
iarna(22 decembrie). Aparitia lui Frusinel goala, ca o paparuda nebuna, cu parul
despletit, zbenguindu-se erotic in padure, in fata doctorului ramas alb ca varul a
provocat dezechilibrarea doctorului si caderea in urma careia a survenit moartea. Se
contureaza astfel mitul creatiei, in care opera de arta se intoarce impotriva
creatorului, pedepsit pentru izbutirea de a-si depasi limitele. Caderea la vale
semnifica reintoarcerea la conditia de muritor, a celui care s-a jucat de-a Demiurgul.
Marturisirea tarzie a lui Frusinel nu survine dintr-un sentiment de vinovatie,
deoarece ea nu a stiut atunci ca doctorul a murit in urma cazaturii. Dupa intalnirea
cu doctorul ea s-a reintors la cel cu care isi petrecea amiaza, la placerile
instinctuale. Moralitatea, judecata rece, sentimental de rusine pentru cat de
desfranata era vara, ii reveneau iarna, pe masura ce imbatranea.
Finalul nuvelei este specific fantasticului, ramanand unul deschis, cu multiple
posibilitati de interpretare. Frusinel va fi convinsa de Zalomit, in care capatase
incredere sa ramana la dispozitia cercetarilor. Zalomit se simte depasit de iscusinta
militianului Albini, de superioritatea lui. Scaparea lui Zalomit este in fiola cu
aconitina5 pe care si-o preparase din vara. Asa ar fi dovedit lumii ca este stapan pe
propriul destin, insa este imediat dezamagit, deoarece toata casa-i fusese
perchezitionata, iar fiola disparuse. El era totusi prea mic pentru a fi un Demiurg. El
nu mai era poet, nu mai era in lumea pura a ideilor, era un simplu botanist care tot
cauta rima la o noua planta descoperita ( poate reinceperea unui alt
mister?)Simetria plaseaza toate intamplarile sub semnul unui vis, dificil de izolat de
elementele reale:
<<Se trezi trziu i sri speriat n picioare. Privea turburat n jurul lui, ncercnd s neleag
unde se afl. Euphorbia moldavica id est impudica; i tot cuta rima:moldavica...impudica. Dar nu
izbutea s se concentreze; l exaspera ltratul cinelui. Un cine mare, negru, care se nvrtea n jurul
lui, la civa metri, pe pietri. Potaie!" strig n glum, ncercnd s-l
mblnzeasc. Atunci ddu cu ochii de tblia de aram i citi: Les trois Grces. Evident, acum
neleg! opti fericit. Snt trei i totui una; acelaicorp, dei snt separate. O perfect, senin
frumusee; nu li s-ar fi potrivit nici un alt nume..." >>

Capitolul al II lea

Despre simboluri

2.1. Simbolistica formelor

Manuirea simbolurilor se efectueaza conform unor logici simbolice, dupa cum


afirma insusi Eliade.Simbolismul nu este logic: el este pulsiune vitala, recunoastere
instinctiva. Este o experienta a subiectului luat in totalitatea lui, care se naste
pentru propria drama prin jocul insesizabil si complex al numeroaselor legaturi ce ii
tes devenirea odata cu cea a universului caruia ii apartine.
Gandirea simbolica este infinit mai bogata decat cea istorica. Ea se cufunda in
inconstient si se inalta in supraconstient. De-a lungul epocilor, gratie evolutiei
culturale si spirituale, simbolul se traduce intr-un limbaj nou, declanseaza ecouri
neasteptate, dezvaluie semnificatii nebanuite.
Latratul cainelui, mare, negru, care-l trezeste ii induce spaima lui Zalomit, in
incipitul nuvelei. Probabil ca nu exista mitologie care sa nu asocieze cainele (Anubis,
Tian kuan, Cerber ) cu moartea, Infernul, lumea subterana, cu imparatiile nevazute
carmuite de divinitati lunare, htoniene. Pentru conceptul de inconstient si
subconstient simbolul cainelui este legat de triada pamant apa luna,
generatoare de conotatii oculte, feminine, vegetale si sexuale. Prezenta cainelui aici
5 Substanta ce provoaca inhibitia centrilor nervosi, respirator, circulator si vasomotor.

ofera o cheie de lectura, ancoreaza lectura. Aflam ca este vorba despre un mijlocitor
intre cele doua lumi, acesta fiind Zalomit, singurul care il aude. Are loc aici o inviere
spirituala a personajului, o coborare orfica in Infern pentru armonizare orfica in
paradis. Ca el incercase in tinerete sa se desprinda de lumea simpla, banala,
manata de instincte primare este dovedit de faptul ca el nu-si mai aminteste de
cunostintele lor din adolescenta, cele trei grase din Elvetia, ale caror nume nu le
retinea, fapt ca n-au prezentat atunci nici o importanta, asa cum ne-am fi asteptat
de la un afdolescent. Incercarea lui Zalomit de a se reintoarce la conditia de artist,
de om universal, guvernat de idei pure, superioare lumii materiale, esueaza in final
(poetul nu mai reuseste sa gaseasca nici macar o rima ), omul de rand, botanistul,
incercand, in gluma, sa imblanzeasca cainele.
Reveria lui Zalomit are loc la Vevey, acesta devenind centru, radacina tuturor
creatiilor potentiale. Centru nu poate fi static; el este focarul de unde purcede
miscarea, de unde neinitiatul Zalomit tinde sa se initieze, incepand aici sa scrie, sa-l
descopere pe Paul Valery, adica adevarata valoare. De aici porneste si pendularea
intre lumi si atemporalitatea, centru fiind la Eliade un loc in care se intalnesc Cerul
Pamantul Infernul, locul pe unde trece axis mundi-ul. Aici se deschide si canalul de
comunicare , centrul fiind buricul pamantului.
Accidentul lui Tataru are loc in ziua de Sanziene, zi periculoasa, cand se deschid
portile cerului si se prind cel mai bine vrajile. Aparitia lui Frusinel goala, alergand cu
parul despletit in padure, aminteste de iele, spirite ale aerului, dar ivite din pamant
si ape, fiinte fantastice care trezesc spaime de moarte, atractia muritorilor fata de
ele, ducand la inhibarea controlului de sine si a discernamantului. Aici, barbatul,
Aurelian Tataru se sperie de femeie si cade. Inca odata femeia il impinge pe barbat
din raiul pamantesc, Frusinel fiind in aceasta acceptiune o Eva.
Izgoniti din Rai, Adam si Eva au fost pedepsiti. Inainte oamenii traiau mult, apoi
corpul omenesc a uitat ca fusese inzestrat cu o functiune capital, autoregenerarea
celulelor. Pedeapsa a fost amnezia. Turnul Babel este adus in discutie de calugarul
Calinic o aparitie misterioasa a unui om de legatura dintre lumea sacra si cea
profana -. Turnul Babel este cea mai clara expresie a amneziei: oamenii se
apucasera de o treaba ambitioasa, absurd, sacrilegica, urmareind un scop, care,
spre final s-a uitat, limbile s-au incurcat; s-a produs o agitatie haotica, acest process
fiind asemanat de Eliade cu aceasta boala nemiloasa, cancerul, monstruoasele
proliferari celulare.
Prezenta solstitiilor: de vara, cand are loc accidentul si de iarna cand are loc
marturisirea este importanta. Solstitiul de iarna deschide faza ascendenta a ciclului
annual. Poarta hibernala permite pasirea in faza luminoasa, Frusinel incepe sa
infloreasca, iar poarta estivala deschide faza de intunecime. IIsus se naste la
solstitiu de iarna, iar Ioan Botezatorul la cel de vara. Formula evanghelica este:
Acela trebuie sa creasca, iar eu sa ma micsorez.
Volumul scris de Zalomit, Maculatele corole, este un semn de recunoastere, de
consacrare a lui ca initiat, om ce tinde catre sacru. Albini stia asta, ii citise volumul,
de aceea il alesese pe el pentru cercetari mai in adancime. Coroana este un
element care tinde sa-l asimileze pe cel care o poarta cu divinitatea; sunt un simbol
de identificare.

2.2 Simbolistica numerelor


3 cele 3 gratii, 3 grase, 3 vile; 3 desemneaza ordineaintelectuala si spiritual;
este expresie a desavarsirii la chinezi, a totalitatii (nu I se mai poate adauga nimic).
Sintetizeaza tripla unitate, perfectiunea: Tatal, fiul, Sf. Duh sau Brahma Vishnu
Shiva. In psihanaliza lui Freud 3 este si symbol sexual fiorul erotic. Tataru lucrase
doar 3 saptamani la tratament si ar mai fi fost nevoie de inca 3, deci jumatatea lui 6

lumea s-a facut in 6 zile,in a 7 a D-zeu s-a odihnit. De aceea cele trei paciente
erau tratate doar pe jumatate.
4 prietenii erau 4. Cifra corespunde patratului si crucii; semnifica solidul care
a inceput sa se clatine odata cu disparitia unuia din ei (moartea lui Tataru).Exista 4
trepte care conduc spre initierea perfecta, care la fel, nu mai poate avea loc.La Jung
cuaternaritatea reprezinta fundamental arhetip al psihismului uman, totalitatea
proceselor psihice constiente si inconstiente.
22 ziua mortii lui Tataru semnifica totalitatea timpului scurs de la inceputul
creatiei pana la incheierea organizarii lumii. Este sfarsitul operei creatorului; cifra
universului, capatul cuvintelor.
7 numarul unei totalitati. Cei 4 prieteni, impreuna cu cele 3 (vile, grase, gratii),
sunt un tot. Cifra corespunde treptelor desavarsirii, viata vesnica ( 7 planete),
simbolizand un ciclu perfect, dar dinamic.Ca atare este si cifra Apocalipsei de aici
venind pieirea.
69 Italia Galdau sta sub semnul cifrei 69, a reversibilitatii, murind in 1969,
rasturnata de o masina.

2.3. Simbolistica numelor


1. Filip Zalomit Filip = iubitor; zal = stapan (traco-daci); mythos = mit.
Astfel el este alesul, cel iubit de popor, care trece cu mitul in lumea cealalta.
Este un personaj ambiguu, ambivalent :doua profesii intr-un singur om, dar
care nu pot coexista. El este botanist si poet. Se opune logosul uman vs
logosul divin. Este un ciudat, dar numai el merita legatura spiritual cu
disparutul in nevazut.
2. Aurelian Tataru Aurelian = aureus, aur; Tataru = tartaros.
Aurul este metalul perfect, character aprins, solar, regal, divin. El este cel
care poarta semnul iluminarii si al perfectiunii absolute; este rasfrangerea
lumii ceresti. Personajul lui Eliade se identifica cu simbolul cunoasterii .
Nemurirea atinsa pe pamant nu poate dura, deoarece doctorul este chemat
de Tartar, ultimul nivel al Infernului lui Hades.
3. Emanuel Albini Albini=albeos.
El este in faza iluminarii spiritual, un maestro initiator. Un agent elevat,
obisnuit cu fineturile, mai degraba un ofiter fascist decat un communist, dar
care nu izbuteste sa treaca portile initierii din cauza metodelor barbare
folosite si a ateismului. El condamna obscurantismul religios sip e oamenii
lipsiti de imaginative, hipnotizati de clisee sau lozinci. Albul este culoarea
candidatului, a celui care-si schimba conditia. In ritualurile de initiere, Eliade
explica faptul ca albul este culoarea primei faze, deci Albini n-a reusit sa
treaca mai departe de prima faza, ramanand la conditia de militian.
4. Hagi Pavel = sfant mic, ca si rolul neinsemnat al personajului.
5. Nicoleanu - nike = zeita victoriei
Despre numele celor trei paciente am amintit in introducere.

Capitolul al III-lea Elemente ale fantasticului


Tema central este irecogniscibilitatea misterului. Aici irealul se deghizeaza in real,
ceea ce duce la dualitatea timpului si spatiului. Nietzsche spunea ca Dumnezeu a
murit si Omul a pierdut legatura cu Sacrul . Eliade nu este atat de vehement. El
propune conceptual de hierofanie, sacrul camuflat in profane. Personajele lui
penduleaza intre lumi paralele, unele fiind mitice ( mitul = o manifestare a sacrului

in profane). Eliade spune ca : Dumnezeu doar s-a retras din lume, s-a departat de
creatia sa; iar Omul mai poate fi salvat. El doar a uitat religia.
Elemente fantastice din nuvela:
- Gradatia naratiunii ce intretine fiorul epic, suspansul;
- Relatarea la persoana I pentru mai multa credibilitate;
- Existent universurilor paralele;
- Inexistenta limitelor: real ireal;
- Finalul ambiguu.
Permanenta ambiguitate a nuvelei data de opozitiile:
- dezordine - Turnul Babel vs Ordinea securitatii;
- stari de traire intre moarte cancer si plenitudinea vietii, gradina Paradisului
lui Frusinel din padure, sau paradisul celor trei vile;
- grase vs gratioase;
- materie vs spirit.
Nuvela pare sa readuca nota de mister de care societatea romaneasca
contemporana comunista, vanata cu indarjire in toate zonele existentei sale avea
atata nevoie.
Eliade sugereaza un plan al realitatii in care lucrurile nu maim erg doar pe calea
ratiunii, ci sunt actionate de forte inexplicabile pe care stiinta le defaimeaza sau le
ignora.