Sunteți pe pagina 1din 14

Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Management Financiar Contabil


Specializarea Contabilitate si informatica de gestiune

Practica de specialitate anul II

CALCULUL SALARIILOR
LA SC Compania de Librarii Bucuresti SA

CAPANU (RAICU) I. ELVIRA


Anul II ZI Seria D Grupa 239

CUPRINS
CAP. I - Prezentarea generala a SC Compania de Librarii
Bucuresti SA
CAP. II - Definirea si obiectul de studiu al contabilitatii
CAP. III - Metoda contabilitatii
1 - Trasaturile metodei contabilitatii
2 - Procedeele metodei contabilitatii
CAP. IV Documentatia
1 - Legea contabilitatii nr. 82/1991
2 - Ordinul nr. 1850/2004
3 - Stat de salarii
CAP. V - Cheltuieli de exploatare privind salariile personalului
1 - Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu personalul
2 - Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu asigurarile
si protectia sociala

CAP. I Prezentarea generala a SC Compania de Librarii Bucuresti SA

SC Compania de Librarii Bucuresti SA a luat fiinta in anul 1992 prin transformarea


fostei institutii de stat Centrul de Librarii Bucuresti in societate comerciala pe actiuni ca
urmare a Deciziei Primariei Municipiului Bucuresti nr. 78/04.02.1992 potrivit prevederilor
Legii nr. 15/1990 si Legii nr. 31/1990 .
In conformitate cu statutul de functionare al societatii obiectul de activitate cuprinde :
Comercializarea si depozitarea rechizitelor scolare si de birou , jucariilor , felicitarilor ,
articolelor de papetarie , marochinarie scolara , turism , sport .
Comercializarea si depozitarea cartrilor , atat scolare cat si universitare , cd-urilor
Achizitionarea si desfacerea cartilor , hartilor , planselor , gravurilor , obiectelor de
arta , picture , mobilier , antichitati si a altor articole culturale de anticariat
Prestari de servicii prin organizarea de expozitii si alte manifestari culturale
Sub aspect commercial elemental forte a fost si este in continuare existenta retelei de
126 de librarii dispuse pe intreg teritoriul municipiului Bucuresti .
Avand in vedere varietatea mare a marfurilor comercializate prin librariile societatii ,
piata de aprovizionare este constituita din numerosi furnizori .
Produsele de birotica , papetarie , rechizite scolare se achizitioneaza de la producatorii
de specialitate sau de la importatorii directi . Principalii furnizori pentru aceste marfuri sunt :
Bee Profice Bucuresti , Arhi Design Craiova , Crist , Napochim Cluj , Herlitz Romania , etc .
Aprovizionarea cu carte se face de la editurile din Bucuresti si din tara , principalii
furnizori in acest domeniu fiind in numar de aproximativ 300 , dintre care enumeram :
Editura Didactica si Pedagogica , Editura All , Editura Aramis , Editura Rao , Editura
Medicala , etc .
In cadrul societatii functioneaza si 4 depozite specializate : unul pentru carte scolara ,
unul pentru carte diversa si doua pentru papetarie , impartite pe grupe de marfuri.
INDICATORI PENTRU RESURSE UMANE
Productivitatea muncii este un indicator prin care se caracterizeaza eficienta fiecarei
personae antrenate in activitatile societatii respective . Astfel , productivitatea muncii a crescut
de la 71 lei/persoana in 2009 la 121,51 lei/persoana in 2010 , deci o crestere de 71,14 % ceea ce
dovedeste o buna utilizare a fortei de munca .
Salariul mediu brut a crescut cu 50,54 % , de la 1000 lei in 2009 la 1505,40 lei in 2010.
Structura personalului existent la finele anului 2009 se prezinta astfel :
Personal conducere 3 persoane
Personal administrativ 55 persoane
Personal operativ 410 persoane
Sediul SC Compania de Librarii Bucuresti SA este in strada Lipscani nr. 26 sector 3.
Societatea comerciala este inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. J 40 / 6333 /
1992 si Cod Unic de Inregistrare R 361307 .

CAP II Definirea si obiectul de studiu al contabilitatii


Prima definitie a contabilitatii a fost data de italianul Luca Paciolo in lucrarea sa
Tratatus de computis, aparuta in anul 1494 . In conceptia sa , contabilitatea reprezenta un
ansamblu de principii si tehnici privind inregistrarea in partida dubla a averii unui negustor ,
precum si toate afacerile acestuia , in ordinea desfesurarii lor. In lucrarea sa , el a definit
partida dubla prin prisma ecuatiei de schimb dintre avere si capital . Orice modificare
intervenita in masa averii si a capitalului , potrivit conceptiei sale , reprezinta un raport intre
cel care primeste valoare , denumit debitor , sic el care avanseaza valoarea , denumit creditor .
Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica , ce
apartin unei personae fizice sau juridice , cat si bunurile la care se refera .
Categoria de patrimoniu a fost studiata in literatura de specialitate din doua puncte
de vedere : juridic si economic .
Ecuatia contabila a patrimoniului potrivit conceptiei juridice este de forma :
BUNURI ECONOMICE = DREPTURI + OBLIGATII
Din punct de vedere economic , categoria de patrimoniu delimiteaza valorile
economice prin prisma resurselor si utilizarilor , ecuatia generala a patrimoniului fiind de
forma :
UTILIZARI = RESURSE
Componentele patrimoniului potrivit celor doua structuri sunt definite in contabilitate
prin notiunile de ACTIV si PASIV .

CAP III Metoda contabilitatii


Contabilitatea , ca orice disciplina specifica , are nu numai un obiect propriu de
cercetare , ci si o matoda specifica de lucru pentru realizarea sarcinilor care decurg din
obiectul sau .
Data fiind complexitatea obiectului de studio , metoda contabilitatii cuprinde un
ansamblu de procedee tehnice de lucru aflate intr-o stransa interconditionare ca un tot unitar,
in vederea stabilirii normelorsi principiilor cu character special pe care se fundamenteaza
contabilitatea ca disciplina stiintificasi cu ajutorul carora cerceteaza starea si miscarea
elementelor patrimoniale ale intreprinderii , pentru a sesiza legaturile dintre ele , iar pe
aceasta baza sa se calculeze rezultatele finale sis a se analizeze activitatea desfasurata de
entitatile patrimoniale respective .

1. Trasaturile metodei contabilitatii


Pentru elucidarea obiectului ei de studiu , contabilitatea se bazeaza pe o serie de
trasaturi caracteristice ale acesteia , astfel :
Este vorba de acelasi patrimoniu al unitatii patrimoniale conceput ca un tot
unitar , care , in contabilitate , este privit sub aspect dublu . Aceasta dubla
reprezentare a starii si miscarii patrimoniului intreprinderii constituie trasatura
esentiala care determina continutul metodei contabilitatii . Ea poate fi redata
sintetic , sub forma unei ecuatii , prin egalitatea dintre cele doua componente ale
patrimoniului , adica
MIJLOACE ECONOMICE = SURSE DE FINANTARE
4

ecuatie cunoscuta sub denumirea de ecuatia dublei reprezentari .


Elementele patrimoniale ale intreprinderii se afla intr-o continua miscare si
transformare in fazele circuitului economic , ramanand , totusi , intr-un
echilibru permanent in cadrul unitatii respective . Acest echilibru este evidentiat
in contabilitate printr-o alta trasatura specifica contabilitatii , si anume , dubla
inregistrare . Pornind de la relatia generala de echilibru , proprie dublei
reprezentari ( mijloace economice = surse de finantare ) , prin dubla inregistrare
se creeaza cea de-a doua relatie specifica metodei contabilitatii , si anume :
CRESTEREA MIJLOACELOR ECONOMICE + MICSORAREA
SURSELOR ECONOMICE = CRESTEREA SURSELOR ECONOMICE
+
MICSORAREA
MIJLOACELOR
ECONOMICE
ecuatie cunoscuta sub denumirea de ecuatia dublei inregistrari .
O alta trasatura este aceea a folosirii unor procedee care sa permita
inregistrarea valorica a existentei si miscarii patrimoniului intreprinderii , adica
studierea acelor elemente care se pot exprima in bani .
De asemenea , metoda contabilitatii are ca trasatura caracteristica reflectarea ,
cu ajutorul procedeelor sale de lucru , numai a operatiunilor valorice cu privire
la fenomenele si procesele economice care au avut loc , facandu-se dovada
infaptuirii lor cu acte scrise .

2. Procedeele metodei contabilitatii


In scopul realizarii obiectului sau , metoda contabilitatii foloseste o serie de
procedee ce permit furnizarea de informatii cu privire la fenomenele si procesele
economice care au loc in cadrul intreprinderii . Aceste procedee se impart in 3 grupe :
1 procedee comune tuturor stiintelor .
2 procedee specifice metodei contabilitatii .
3 procedee ale metodei contabilitatii utilizate si de alte discipline economice .
1. Dintre procedeele comune tuturor stiintelor , metoda contabilitatii utilizeaza:
- observatia
-rationamentul
-comparatia
-clasificarea
-analiza
-sinteza
2. Procedeele specifice metodei contabilitatii. Procedeele specifice , utilizate de metoda
contabilitatii pentru cercetarea si studierea obiectului sau , sunt urmatoarele :
- bilantul
-contul
-balanta de verificare
3.
Procedee ale metodei contabilitatii comune si altor discipline economice . Dintre
procedeele folosite si de alte discipline economice pentru studierea obiectului lor de studiu ,
metoda contabilitatii utilizeaza : -documentatia
-evaluarea
-calculatia
-inventarierea

CAP IV Documentatia
5

Desfasurarea activitatii in cadrul intreprinderilor implica multe operatii economicofinanciare care sunt consemnate in documente justificative . Operatiile economice si financiare
consemnate in documente justificative sunt inregistrate in ordine cronologica si sistematica
grupate in registrele contabile .
Registrele de contabilitate sunt documente obligatorii in care unitatile inregistreaza
documentele primare si centralizatoare in ordine :
cronologica ( in ordinea datelor de intocmire a documentelor si a numarului de ordine
a acestora )
sistematica ( dupa natura si felul lor )
Principalele register ce se folosesc , obligatoriu , in contabilitate sunt :
registrul jurnal
registrul Cartea mare
registrul inventar
REGISTRUL JURNAL este documentul contabil in care se efectueaza
inregistrarea tuturor tranzactiilor si operatiilor , in ordine cronologica , prezentandu-se
sumele debitoare si creditoare a conturilor utilizate . Registrul jurnal se intocmeste de
persoanele juridice intr-un singur exemplar , dup ace a fost numerotat , snuruit , certificate si
parafat la Administratia financiara din sectorul in care este inregistrata firma . Pentru a se
evidential fiecare operatie , se intocmeste cate un articol separate , procesul de inregistrare a
acestora numindu-se jurnalizare sau inregistrare cronologica .
REGISTRUL CARTEA MARE este folosit pentru inregistrarea si gruparea
operatiunilor economico-financiare dupa natura lor , in ordinea efuctuarii lor cronologice .
Aceasta serveste la stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor pe conturi sintetice la unitatile ce
aplica forma de inregistrare pe jurnale , la verificarea inregistrarilor contabile effectuate , la
furnizarea de date , pentru efectuarea analizei activitatii economico-financiare a unitatii si la
intocmirea balantei de verificare . Cel mai des intalnite sunt :
fisele de cont operatiuni diverse
fisele de cont pentru valori materiale folosite pentru evidenta analitica a valorilor
materiale
fisa de cont SAH sau pe conturi corespondente asigura evidenta sistematica pe luna
respective
fisa de cont Carte Mare Centralizatoare
REGISTRUL INVENTAR este un document contabil obligatoriu de inregistrare
anuala si de grupare a rezultatelor inventarierii patrimoniului . Acesta reprezinta o
recapitulatie a datelor cu privire la datele patrimoniale din listele de inventariere , grupate
dupa natural or pe structurile patrimoniale de active si datorii . Se numeroteaza , se
snuruieste si se parafeaza la Administratia Financiara .
Pentru ca datele contabilitatii sa poata fi folosite in mod efficient in procesul de
conducere , pentru luarea celor mai bune decizii manageriale , se impugn centralizarea si
sintetizarea lor periodica . Acestei cerinte de centralizare si sintetizare ii corespund
documentele contabile de sinteza ( situatiile financiare sau conturile anuale )
Documentele contabile de sinteza se compun din :
bilant
cont de profit si pierdere
tabloul fluxurilor de trezorerie
tabloul variatiei capitalurilor proprii
6

note explicative

1. Legea contabilitatii nr. 82/1991


Cap. III Registrele contabile
ART.20
Registrele de contabilitate obligatorii sunt : Registrul- jurnal , Registrul-inventar si Cartea
mare . Intocmirea , editarea si pastrarea registrelor de contabilitate se efectueaza conform
normelor de Ministerul Economiei si Finantelor .
ART.21
Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se
prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita , in orice moment ,
identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate .
ART.22
Pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate se
intocmeste balanta de verificare , cel putin anual , la incheierea exercitiului financiar sau la
termenele de intocmire a raportarilor contabile swtabilite potrivit legii .
ART.23
Persoanele prevazute la art. 1 care utilizeaza sisteme informatice de prelucrare automata a
datelor au obligatia sa asigure prelucrarea datelor inregistrate in contabilitate in
conformitate cu normele contabile aplicate , controlul si pastrarea acestora pe suporturi
tehnice .
ART.24
Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor determinate de fuziunea , divizarea sau
incetarea , potrivit legii , a activitatii persoanelor prevazute la art. 1 se face pe baza
documentelor corespunzatoare intocmite in asemenea situatii .
ART.25
(1) Registrele de contabilitate obligatorii si documentele justificative care stau la baza
inregistrarilor in contabilitatea finaciara se pastreaza in arhiva persoanelor prevazute la
art. 1 timp de 10 ani , cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul
caruia au fost intocmite , cu exceptia statelor de salarii , care se pastreaza timp de 50
ani .
(2) Prin exceptie de la prvederile alin. (1) se pot stabili , in mod justificat , prin ordin al
ministrului economiei si finantelor , registrele de contabilitate si documentele
justificative care se pastreaza timp de 5 ani .
ART.26
In caz de pierdere , sustragere sau distrugere a unor documente contabile se vor lua masuri
de reconstituire a acestora in termen de maximum 30 de zile de la constatare , potrivit
reglementarilor emise in acest scop .

2.Ordinul nr. 1850/2004


Ordinul nr. 1850/2004 , din 14 decembrie 2004 privind registrele si formularele
financiar contabile , publicat in Monitorul Oficial , Partea I , Nr. 23 din 7 ianuarie 2005 .
Anexa nr. 2
Nomenclatorul , modelele si normele de intocmire si utilizare a registrelor si
formularelor financiar contabile , comune pe economie , care nu au regim special de
inseriere si numerotare :
Registrele de contabilitate
Mijloace fixe
Bunuri de natura stocurilor
Mijloace banesti si decontari
Salarii si alte drepturi de personal :
- stat de salarii 14-5-1/a
- stat de salarii (fara elemente componente ale salariului total) 14-5-1/b
- stat de salarii (fara elemente componente ale salariului total) 14-5-1/c
- stat de salarii 14-5-1/k
- lista de avans chenzinal 14-5-1/d
- ordin de deplasare (delegatie) 14-5-4
- ordin de deplasare (delegatie) in strainatate(transporturi internationale)14-5-4/a
- decont de cheltuieli (pentru deplasari externe) 14-5-5
- decont de cheltuieli valutare (transporturi internationale) 14-5-5/a
contabilitatea generala
alte subactivitati

3. Stat de salarii
1. Serveste ca :
-document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor , precum si al contributiilor
si al altor sume datorate
-document justificativ de inregistrare in contabilitate .
2. Se intocmeste in doua exemplare , lunar , pe sectii , ateliere , servicii etc. , pe baza
documentelor de evidenta a muncii si a timpului lucrat efectiv , a documentelor de centralizare
a salariilor individuale pentru muncitorii salarizati in accord etc. , a evidentei si a
documentelor privind retinerile legale a listelor de avans chenzinal , concediilor de odihna ,
certificatelor medicale ( in cazul statului de salarii cod 14-5-1/b si cod 4-5-1/c ) si se semneaza ,
pentru confirmarea exactitatii calculelor , de catre persoana care determina salariul cuvenit si
intocmeste statul de salarii .
Coloanele libere din partea de retineri a statelor de salarii urmeaza a fi completate cu
alte feluri de retineri legale decat cele nomninalizate in formular .
Pentru centralizarea la nivelul unitatii a salariilor si a elementelor componente ale
acestora , inclusive a retinerilor , se utilizeaza aceleasi formulare de state de salarii .

Platile facute in cursul lunii , cum sunt : avansul chenzinal , lichidarile ,


indemnizatiile de concediu etc. se include in state de salarii , pentru a cuprinde astfel intreaga
suma a salariilor calculate si toate retinerile legale din perioada de decontare respectiva .
3. Circula :
- la persoanele autorizate sa exercite controlul financiar preventiv si sa aprobe plata
(exemplarul 1 )
- la casieria unitatii pentru efectuarea platii sumelor cuvenite (exemplarul 1) , dupa caz
- la compartimentul financiar contabil , pentru inregistrarea in contabilitate ( exemplarul 1 )
- la compartimentul la care a intocmit statele de salarii ( exemplarul 2 ) , care va servi la
acordarea vizei atunci cand se solicita plata salariilor neridicate .
4. Se arhiveaza :
- la compartimentul financiar contabil , separate de celelalte acte justificative de plati
(exemplarul 1 )
- la compartimentul care a intocmit statele de salarii ( exemplarul 2 )
5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul :
- denumirea unitatii , sectiei , serviciului etc. ;
-denumirea formularului ; intocmit pentru luna , anul ;
- numele si prenumele ; venitul brut ; contributia individuala de asigurari sociale ; contributia
individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj ; contributia pentru asigurari sociale de
sanatate ; cheltuieli profesionale ; venitul net ; deducere personala de baza ; deduceri
suplimentare ; venitul baza de calcul ; impozitul calculate si retinut ; salariul net ;
- semnaturi : conducatorul unitatii , conducatorul compartimentului financiar contabil ,
persoana care il intocmeste .
Macheta Statului de salarii:
STAT DE SALARII
pe luna..anul.
Nr

Nume i

Salariu

crt

prenume

de
ncadrare

Sporuri

Indem-

Salariu

nizaii

brut

CAS

Fond

Fond de

Ch.

Dedu-

Salariu

de

sntate

prof

ceri

omaj

Impozit

Avans

Alte

Rest

impo-

rei-

de

zabil

neri

plat

CAP V Cheltuieli de exploatare privind salariile personalului


1. Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu personalul
Principalele conturi utilizate pentru inregistrarea in contabilitate a operatiilor privind
cheltuielile de exploatare vizand personalul sunt :
CONTURI DE CHELTUIELI DE EXPLOATARE :
641 cheltuieli cu salariile personalului tine evidenta cheltuielilor cu salariile
personalului ; dupa continutul economic , este cont de procese , iar dupa functia contabila ,
este cont de active ; se debiteaza cu valoarea salariilor si a altor drepturi cuvenite
personalului; se crediteaza , la sfarsitul lunii , in corespondenta cu contul 121 profit si
pierdere , cand contul nu mai prezinta sold .
645 cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala tine evidenta cheltuielilor privind
asigurarile si protectia sociala ; contul 645 se imparte in doua subconturi : 6451-contributia
unitatii la asigurarile sociale si contul 6452-contributia unitatii pentru ajutorul de somaj ;
dupa continutul economic , este un cont de procese economice , iar dupa functia contabila , un
cont de activ ; se debiteaza cu sumele privind contributia unitatii la asigurarile sociale CAS) si
cu fondul de sanatate ; se crediteaza , la sfarsitul lunii , in corespondenta cu contul 121-profit
si pierdere , cand contul nu mai prezinta sold .
CONTURI PRIVIND RELATIILE CU PERSONALUL SI ALTI TERTI :
421 personal salarii datorate este utilizat pentru evidentierea decontarilor cu
personalul pentru salariile cuvenite , inclusive adaosurile si premiile; dupa continutul
economic , este cont de datorii salariale , iar dupa functia contabila , este cont de pasiv ; se
crediteaza cu sumele reprezentand salariile si alte drepturi cuvenite salariatilor ; se debiteaza
cu retinerile din salarii .
425 avnsuri acordate personalului se utilizeaza pentru a reflecta in contabilitate
sumele acordate drept avans salariatilor in cursul lunii , in contul drepturilor salariale care se
calculeaza si care revin salariatilor la sfarsitul lunii ; dupa continutul economic , este cont de
creanta in relatiile cu personalul , iar dupa functia contabila , este cont de activ ; se debiteaza
cu avansul acordat salariatilor in cursul lunii , in numerar ; se crediteaza la sfarsitul lunii ,
prin decontarea avansului acordatin timpul lunii .
427 retineri din salariile datorate tertilor se utilizeaza pentru evidentierea retinerilor
si popririlor instituite asupra personalului , datorate tertilor ; dupa continutul economic este
un cont de datorii fata de terti , iar dupa functia contabila este un cont de pasiv ; se crediteaza
cu sumele retinute salariatilor pe statele de salarii sau de ajutoare materiale , datorate
tertilor , reprezentand chirii , cumpararii cu plata in rate etc. ; se debiteaza cu sumele platite
tertilor , reprezentand retineri sau opriri din salarii .
431 asigurari sociale reflecta relatiile intreprinderii cu bugetul asigurarilor siciale
privind contributiile calculate si datorate de catre aceasta , prin aplicarea procentului legal
asupra fondului de salarii efectiv lunar(20,8% CAS si 5,2% fond pentru asigurarile sociale de
sanatate) , precum si cu contributia la asigurarile sociale (10,5%) si cu fondul pentru
asigurarile sociale de sanatate (5,5%) din salariile brute cuvenite salariatilor ; se crediteaza , la
sfarsitul lunii , cu contributiile calculate si suportate de intreperindere asupra cheltuielilor de
10

exploatare si cu contributiile retinute din salariile personalului ; se debiteaza cu sumele


privind plata acestor contributii (20,8%CAS, 5,2% fond pentru asigurarile sociale de
sanatate) catre bugetul asigurarilor sociale4 de stat , cu ocazia platii chenzinei a II-a .
444 impozitul pe salarii reflecta relatiile cu bugetul statului privind impozitul
calculate si retinut din salariile personalului ; dupa continutul economic , este cont de datorii
fiscale , iar dupa functia contabila este cont de pasiv ; se crediteaza cu impozitul pe salarii
calculate si retinut din salariul brut lunar al salariatilor si se debiteaza in momentul platii
impozitului pe salarii catre bugetul statului , cu ocazia platii chenzinei aII-a .
437 ajutor de somaj reflecta relatiile cu bugetul asigurarilor sociale de stat privind
contributia intreprinderii la fondul de somaj ( 0,5% asupra salariului brut lunar 0 si
contributia personaluluiin favoarea ajutorului de somaj ( 0,5% asupra salariului brut lunar al
fiecarui salariat ) ; dupa continutul economic , este un cont de datorii sociale iar dupa functia
contabila , este un cont de pasiv ; se crediteaza cu contributia calculate de unitate pentru
ajutorul de somaj (0,5%) si contributia retinuta din salariile personalului (0,5%) , in favoarea
ajutorului de somaj ; se debiteaza cu plata contributiilor la ajutorul de somaj .
CONTURI DE TREZORERIE :
5311 casa in lei
5121 conturi la banci in lei
Decontarile cu personalul au ca obiect calculul , inregistrarea asupra cheltuielilor si
decontarea salariilor cuvenite angajatilor si se inragistreaza cu ajutorul conturilor din grupa
42 .
Structural salariile sunt formate din salariul de baza cuvenit angajatilor , sporurile si
adaosurile pentru conditii deosebite de munca si pentru rezultate obtinute ( sporurile pentru
conditii deosebite de munca , sporurile pentru orele prestate pe timpul noptii , sporurile
pentru orele suplimentare de munca , sporurile de vechime neantrerupta in munca ) ,
imdemnizatiile si alte sporuri acordate pentru conducere , indexarile de salariu si
compensarea cresterilor de preturi , indemnizatiile acordate pentru concediul de odihna .
Sunt incluse in categoria decontarilor cu personalul si ajutoarele materiale si de
protectie sociala sub forma de ajutoare de boala pentru incapacitate temporara de munca ,
cele pentru ingrijirea copilului , ajutoarele de deces si alte ajutoare acordate de firma care se
suporta din contributia pentru asigurari sociale , precum si sumele achitate , potrivit legii ,
pentru somaj tehnic .
De asemenea , sunt contabilizate in sfera decontarilor cu personalul premiile
acordate din beneficii si participarile la profit .
Cheltuielile cu personalul si decontarea drepturilor cuvenite angajatilor firmei
determina urmatoarele inregistrari contabile :
Plata avansurilor sau aconturilor catre salariati :
425=531
Cheltuielile cu salariile calculate si alte drepturi cuvenite personalului , inregistrare pe
baza statului de salarii :
641=421
Retinerile din salarii reprezentand avansuri popriri , contributia personalului pentru
ajutorul de somaj , impozitul pe salarii etc :
421=%
425
427
437
444
11

Achitarea salariilor nete datorate personalului :


421= 512/531
Ajutoare materiale sociale cuvenite salariatilor si raportate din contributii la asigurari
sociale :
431=423
Retinerile din ajutoarele sociale , in favoarea tertilor si impozitul corespunzator se
inregistreaza in debitul contului 423 si in creditul conturilor 427 , respective 444 .
Achitarea sumelor nete genereaza inregistrarea :
423=512/531
Decontarea drepturilor de participare a salariatilor la profit si alte stimulente din profit
determina inregistrarea :
- drepturi cuvenite : 112=424
- impozitul retinut : 424=444
- plata drepturilor nete : 424=512/531
Inregistrarea drepturilor de personal neridicate :
%=426
421
423
424
La achitarea drepturilor de personal neridicate se foloseste formula contabila :
426=512/531
IMPOZITUL PE SALARII este partea ce se cuvine bugetului de stat din drepturile
cuvenite salariatilor . Acesta este inclus in valoarea salariului brut si se scade din salariile
brute , lunare , cuvenite salariatilor .
CONTRIBUTIA SALARIATILOR LA ASIGURARILE SOCIALE (CAS) se
calculeaza prin aplicarea unui procent asupra salariului brut lunar (10,5%) si se scade din
salariul brut al fiecarui salariat .
CONTRIBUTIA LA CONSTITUIREA FONDULUI DE AJUTOR DE SOMAJ se
calculeaza prin aplicarea unui procent asupra salariului brut lunar al fiecarui salariat (0,5%)
si se scade din salariul brut .
CONTRIBUTIA LA FONDUL PENTRU ASIGURARILE SOCIALE DE SANATATE
se calculeaza prin aplicarea unui procent (5,5%) asupra salariului brut lunar si se scade din
acesta .

2. Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu asigurarile si protectia


sociala
In principal , sereflecta obligatiile unitatii patrimoniale privind contributia la
asigurarile sociale si contributia la fondul de somaj , precum si contributia personalului la
ajutorul de somaj . Acestea se calculeaza lunar pe baza unor cote legale .
Decontarile privind contributia unitatii patrimoniale si contributia personalului la
asigurarile sociale si protectia sociala se inregistreaza cu ajutorul conturilor din grupa 43 .
Aceste decontari genereaza urmatoarele inregistrari principale :
Contributia unitatii pentru asigurarile sociale si pentru constituirea fondului de somaj :
645 = %
431
437
12

Virarea contributiilor unitatii la asigurarile sociale , la fondul de somaj , precum si


contributia personalului la fondul de somaj :
% = 512
431
437
Datoriile de achitat sau creantele de incasat in contul asigurarilor sociale se reflecta cu
ajutorul contului 438 .
CONTRIBUTIA UNITATII LA ASIGURARILE SOCIALE
Acestea se calculeaza prin aplicarea unui procent asupra salariului brut lunar si se
suporta de intreprindere . Procentul variaza in functie de grupa de munca in care este
incadrata fiecare intreprindere .
CONTRIBUTIA UNITATII LA CONSTITUIREA FONDULUI DE AJUTOR DE
SOMAJ
Se determina prin aplicarea procentului de 0,5% asupra salariului brut lunar .
CONTRIBUTIA UNITATII LA FONDUL DE SANATATE se determina prin
aplicarea procentului de 5,2 % asupra salariului brut lunar si se suporta de intreprindere .

13

BIBLIOGRAFIE
1.
Cecilia , Ionescu , Contabilitate baze si proceduri , Editura Fundatiei
Romania de Maine , Bucuresti 2009 .
2.
Legea contabilitatii nr. 82/1991 ,republicata in Monitorul Oficial, Partea I
nr. 454/18 iunie 2008 .
3.
O.M.F.P. nr.1954/2005 pentru aprobarea Clasificatiei indicatorilor privind
finantele publice, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr.1176/27.12.2005, cu modificarile si completarile ulterioare .
4.
Contabilitate , Editura Niculescu , 2010 .

14