1

Luceafarul de Mihai Eminescu

Poemul Luceafrul a fost conceput nc din studenia poetului , la Berlin,

3pstrat n manuscris i preluat n 5 variante successive. Form sa desvrit a
4aprut n 1883, n Almanahul Societii Academice Social-Literare Romnia Jun
5din Viena, fiind apoi reprodus n Revista Convorbiri Literare.
2

Romantismul definete un curent literar artistic aprut la sfritul secolului

7al 18-lea n Germania, Frana i Anglia ca o reacie mpotriva clasicismului.
8Termenul de romantism provine din limb francez, romantisme , i definete n
9sens larg o stare de spirit caracterizat de sensibilitate, subiectivitate i visare.
6

Poemul romantic Luceafarul de Mihai Eminescu este o alegorie

11(procedeu stilistic ce favorizeaz ca sensul literal al unui text s releve ntr-unul
12ascuns) romantic pe tema geniului, dar i o meditaie asupra condiiei umane duale
13( omul supus unui destin pe care tinde s l depeasc).
10

Un prim argument pentru a demonstra ca opera apartine romantismului este

15realizarea acesteia prin amestecul genurilor( epic, liric si dramatic) si al speciilor.
16Trasaturile epice rezida in cadrul de basm, in incipitul specific acestei specii (A
17fost odata ca-n povesti/ A fost ca niciodata), precum si in structura narativa pe
18care se tese povestea alegorica. In plus, se obeserva imbinarea tuturor speciilor
19lirice abordate de Eminescu in creatia sa: elegia, meditatia, pastelul terestru si
20pastelul cosmic. Pe de alta parte, apar si elemente dramatice care rezulta din
21folosirea dialogului si din constructia in patru tablouri,in care exista un dialog care
22focalizeaza atentia: in primul tablou, dialogul dintre fata de imparat si Lucefar, in
23al doilea tablou, dialogul dintre Catalin si Catalina, in al treilea tablou dialogul
24dintre Demiurg si Hyperion, in al patrulea taboul exista schimbul de replici dintre
25Catalin si Catalina si apoi cel dintre Catalina si Hyperion, din finalul poemului.
14

Un al doilea argument in favoarea demonstrarii caracterului romantic al

27poemului este tema conditiei omului de geniu. Intr-o poveste alegorica pe tema
28iubirii imposibile dintre o fata de imparat si o stea, Eminescu reda conditia omului
29de geniu. Prin intermediul liricii mastilor, poemul reda alegoric diferite trasaturi ale
30omului de geniu ca fiinta care aspira la absolut, Hyperion si Demiurgul sugereaza
31accesul la eternitate si transcendental din conditia omului de geniu, Catalin
32surprinde latentele senzuale, iar Catalina trasaturile lumesti. Astfel omul de geniu
26

33este

o fiinta duala,avand atat atribute umane cat si divine. El aspira la a-si implini
34conditia efemera de muritor prin iubire, insa i se refuza de Demiurg accesul la
35moarte pentru ca ar fi generat disparitia ontological a universului. Poemul apare
36astfel ca o alegorie a cunoasterii propriei conditii de catre geniu. Descoperind
37imposibilitatea totalitatii si a accesului la iubire, geniu se abstrage din lumea
38contingent, traind doar in lumea contemplarii apolinice. Geniul este inapt, c
39ondamnat la o eterna singuratate.
Luceafarul are doua teme- iubirea si geniul, acestea fiind dublate de o
41viziune romantica asupra lumii. O idee relevanta pentru aceasta tema este aceea ca
42geniu isi doreste sa cunoasca iubirea si tinde spre aceasta. Ideea se reflecta in
43taboul I in cadrul carei are loc splendida poveste de iubire. Iubirea se naste lent din
44starea de contemplatie si de visare, in cadrul nocturn, realizat prin motive
45romantice : lucefarul, marea, castelul, ferastra, oglinda. Fata contempla Luceafarul
46de la fereastra dinspre mare a castelului. La randu-i, Lucefarul, privind spre
47umbra castelului o indrageste pe fata si se lasa coplesit de dor. Semnificatia
48alegoriei este ca fata pamanteana aspira spre absolut, iar spiritul absolut simte
49nevoia compensatorie a materialitatii. Pe de alta parte iubirea fetei are un accent
50cotidian, sugerat de constructia simetrica Il vede azi, il vede mani/ Astfel dorinta51i gata. In antiteza, iubirea profunda a Lucefarului are nevoie de un lung proces de
52cristalizare (El iar privind de saptamani/ Ii cade draga fata) .Aparitia iubirii
53este sustinuta de mitul zburatorului, dar miscarile sunt de mare finite si au loc in
54plan oniric: Si pas cu pas in urma ei/ Aluneca-n odaie . Gesturile dezavluie
55suavitatea sentimentului de iubire : Si cand in pat se-ntinde drept/ Copila sa se
56culce,/ I-atinge mainile pe piept,/I-nchide geana dulce. Primul dialog imaginar al
57celor doua personaje simbolice cuprinde chemarea fetei si raspunsul Lucefarului.
58Ea ii cere sa paraseasca lumea cosmica si sa se intrupeze ca o fiinta omeneasca.
59Lucefarul se arunca in apele marii, luminandu-le in adancuri si din elementul
60acvatic se naste un mandru tanar cu aspect de inger. Poetul insusi il numeste,
61printr-o antiteza, un mort frumos cu ochii vii. Lucefarul ii marturiseste fetei ca a
62patruns cu greu in lumea pamanteana si ca tatal ii este cerul,iar mama ii este lumea
63acvatica. Cerul si marea ii sunt parinti simbolici, ceea ce sugereaza unitatea dintre
64spatial celest si universal teluric. La randul sa, Lucefarul ii cere fetei sa devina
65mireasa lui, promitandu-i sa o transforme intr-o zeitate acvatica. Fata il respinge,
66nu din mediocritate sufleteasca ci pentru ca a intuit lucid ca nemurirea promisa
40

67inseamna

moartea ei in sens uman. Ca sa renasca sub forma unei entitati eterne, ea

68trebuie sa piara incata in apele marii. Fata ii reproseaza, in consecinta ca vorbele
69sale si portul ii sunt straine , ca straluceste fara viata si ca lumina ochilor sai ii
70ingheata sangele in vene.
Luceafarul sufera o infrangere , ceea ce il face sa nu-si mai faca aparitia timp
72de trei zile, insa dragostea lui este mai puternica decat vointa si il face sa revina la
73fereastra fetei. Acesta se intrupeaza sub chipul uni demon caracterizat prin imagini
74funebre,iar parintii lui simbolici sunt Soarele si Noaptea. El isi repeata chemarea,
75dar ii promite iubitei sale ca o va transforma in cea mai luminoasa stea a cerului.
76Iubirea celor doi poate fi inteleasa ca o atractie irezistibila a contrariilor.
77Metamorfozele Lucefarului in inger si demon esueaza deopotriva, pentru ca
78prototipul astral este incapabil sa dozeze corect insusirile umane. El ii provoaca
79fetei senzatia de inghet sau de ardere , in ambele ipostaze lumina lui fiind
80ucigatoare.
71

Fata de imparat ii cere sa renunte la calitatea de corp ceresc, sa coboare pe

82Pamant , devenind muritor ca si ea. Iubirea nu se poate implini decat omeneste si
83Lucefarul ia hotararea de a renunta la conditia eterna. Pentru a-si schimba conditia
84primordial , el se indreapta catre centrul lumii si doreste sa convinga divinitatea de
85importanta covarsitoare a experientei lui sentimentale.
81

O alta secventa relevanta pentru tema si viziunea despre lume este

87concretizata in partea finala a poemului cand Lucefarul surprinde idila
88pamanteasca dintre Catalin si Catalina. Imbratisarea tinerilor semnifica aspiratia
89catre fericire a perechii pamantene. Hyperion traieste o drama atat din puct de
90vedere al cunoasterii, cat si afectiv. Vazand iubirea tinerilor, el devine constient de
91conditia sa eterna, care este ireversibila si isi reocupa pozitia privilegiata pe bolta
92celesta. Catalina ii adreseaza chemarea obisnuita, dar nu-i mai cere sa-i lumineze
93viata, ci norocul. Catrenul final dobandeste valoare conculsiva pentru intregul
94text, punctand antiteza dintre lumea limitata a muritorilor (metafora cercul
95stramt) si eternitatea geniului( epitetul dublu nemuritor si rece).
86

In sens propriu, Lucefarul este numele popular dat planetei Venus si altor
97stele stralucitoare. In poezie el devine un simbol al unicitatii si superioritatii
98intruchipand geniul.
96

Incipitul poemului se afla sub semnul basmului. Timpul este mitic: A fost
100odata ca-n povesti/ A fost ca niciodata. Cadrul abstract este umanizat. Portretul
101fetei de imparat , realizat prin superlativul absolut de factura populara o prea
102frumoasa fata , scoate in evidenta unicitatea terestra. Fata de imparat reprezinta
103pamantul insusi, iar comparatiile Cum e Fecioara intre sfinti/Si luna intre stele
104propun o posibila dualitate: puritate si predispozitie spre inaltimile astrale.
99

La nivel stilistic, poemul este contruit pe baza alegoriei , dar si a antitezei

106intre omul de geniu si oamenii comuni, antiteza care apare in discursul
107Demiurgului: Ei doar au stele cu noroc/ Si prigoniri de soarte, / Noi nu avem nici
108timp, nici loc/ Si nu cunoastem moarte.
105

Prezenta mataforelor, mai ales in primul tablou , in cadrul dialogului dintre

110Luceafar si fata de imparat , accentueaza ideea iubirii absolute ce se eternizeaza
111intr-un cadru pe masura: palate de margean ; cununi de stele.
109

In portretizarea Lucefarului sunt utilizate figuri hiperbolice: Venea plutind

113in adevar/ Scaldat in foc de soare
112

Din punct de vedere al versificatiei opera este formata din 98 de catrene cu

115rima incrucisata, ritm iambic si masura de 7-8 silabe.
114

116
117
118
119