4.Masini de ridicat si transportat 4.1.Generalitati 5.Masini de ridicat.

Macarale
5.1.Tipuri constructive 5.2.Sisteme de actionare 6.Mecanisme si instalatii de r
idicat 6.1.Sisteme de scripeti si palane 6.2.Palanul mecanic cu lant 6.3.Electro
palane 7.Importanta si sarcinile repararii utilajului 8.Intretinerea si reparare
a masinilor de ridicat si transportat 8.1.Organele flexibile 8.1.1.Franghiile 8.
1.2.Cablurile 8.1.3.Lanturile 8.1.4.Fixarea franghiilor, cablurilor si lanturilo
r 8.2.Organe pentru ghidarea si actionarea elementelor flexibile 8.2.1.Role pent
ru franghii si cabluri 8.2.2.Role si roti pentru lanturi 8.2.3.Tobe pentru frang
hii, cabluri si lanturi 9.Norme de securitatea muncii la intretinerea si reparar
ea masinilor de ridicat si transportat 10.Bibliografie 27 29 1 2 3 6 6 8 8 9 10
11 14 16 17 19 20 21 21 21 22 24 24 25 25
2

EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cunotine, deprinder
dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de a sprijini pro
cesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile c
atre meserii inrudite. Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uni
ti de competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale sun
te n uniti de competen generale i specializate. Cererea pieei i necesitatea formrii
sionale la nivel european au reprezentat motivele eseniale pentru includerea abil
itilor cheie n cadrul Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebu
ie s li se ofere posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importan
te pe piaa muncii. Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost con
cepute astfel nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui l
oc de munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la ex
igenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie Fiecare nivel parc
rs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti, cunotine i deprinderi care permi
bsolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue pregtirea la un nivel superior. Pregti
rea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene presupune desfura
rea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare, centrate pe ele
v. Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic colaborarea n cad
rul unei echipe. Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului
specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice c
are i stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnifi
cativ a experienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
Lucrarea de atestat INTRETINEREA SI REPARAREA MECANISMELOR DE RIDICAT.SCRIPETI SI
PALANE implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specif
ice pregatirii sale in domeniul tehnic. In timpul functionarii masinilor, utilaj
elor si instalatiilor are loc o uzare nentrerupta a suprafetelor in frecare ale d
iferitelor organe de masini din componen3

EXAMEN ATESTAT
ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, form
a, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor m
odificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor me
canisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparati
ei. Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, utilajelor si instala
tiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii partic
ipa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si el
iminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini a
u rezultate economice importante:
micsoreaza opririle neproductive ; maresc peri
oada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberan
d in acelasi timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati. C
auza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajel
or si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii i
n unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanic
e si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din care sunt confection
ate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiun
ea de contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrif
ierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective
. Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produ
ce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, pre
cum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din
cauza coroziunii sau din alte cauze. In cazul interactiunii suprafetelor in con
tact fara deplasare relative, suprafetele se distrug de obicei ca urmare a striv
irii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu f
ilet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , s
au rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita u
zarii si strivirii. In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de mas
ini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor d
e frictiune si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucio
arele etc. Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si sc
oase din uz atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte c
alegerea unor ma
onstructive sau a repararii defectuoase. Asemenea defecte sunt:
teriale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de exploatare a
pieselor; alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contac
t ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor; dator
ita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
aleger
ea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafete de f
recare;
4

EXAMEN ATESTAT
rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incor
ecta a masinii,utilajului sau instalatiei. Exploatarea corecta a masinilor ,util
ajelor si instalatiilor in bune conditii maresc considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemel
or de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu
a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectio
narea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul u
zarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabi
lirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri
,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei. I
n cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei s
i directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele bat
iurilor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrauta
teste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte. Elaborarea lucr
arii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta : 1. 2. 3. 4. 5. C
omunicare si iteratie. Asigurarea calitatii. Igiena si securitatea muncii. Lucru
l in echipa. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei
5

EXAMEN ATESTAT

4.MASINI DE RIDICAT SI DE TRANSPORTAT 4.1.GENERALITATI

Mainile de ridicat i transportat joac un rol foarte important in diferitele ramuri
de producie. Actualmente, la aceste maini, este folosit aproape exclusiv acionarea e
lectric. Acionarea electric a contribuit in mare msur la perfecionarea instalaiilor de
ridicat i transport din punctul de vedere al siguranei in funcionare i al productivi
tii. Ca exemplu pentru unele din utilizrile mai importante ale mainilor de ridicat i
transportat se poate aminti:
in siderurgie: poduri de transbordare pentru cocs,
minereuri i adausuri, macarale pentru incrcarea cuptoarelor Simens-Martin, ascenso
are pentru furnale inalte, i diferite tipuri de poduri rulante;
n metalurgia prelu
crtoare: macarale rotitoare i poduri rulante;
in domeniul construciilor: macarale t
urn i escavatoare; in centralele electrice: poduri rulante in slile de maini, insta
laii pentru descrcarea combustibilului din vagoane de cale ferat sau din lepuri i pen
tru repartizarea in depozit i instalaii pentru ridicarea combustibilului in silozu
rile inalte; in acest scop se folosesc poduri de transbordare, screpere, benzi d
e transport, elevatoare cu cupe, jgheaburi cu raclei, melci de transport, monorai
luri i ascensoare; in porturi: instalaii de transbordare foarte mari, unde greutile
ridicate ating sute de tone; in cldiri inalte: ascensoare pentru persoane. Instal
atiile de transportat si ridicat contribuie prin caracterul lor la marirea produ
ctivitatii muncii si eficientei economice prin includerea lor n linii tehnologice
, ceea ce impune mecanizarea manipularii, transportului si depozitarii. Dezvolta
rea si modernizarea proceselor de productie implica mecanizarea si automatizarea
productiei, prin operatii de containerizare, paletizare, extinderea fronturilor
de ncarcare descarcare, alimentare continua cu semifabricate si modernizarea tra
nsporturilor. Paletizarea este operatia de mecanizare a transportului de marfuri
pe platforme simple sau duble manevrate cu ajutorul electrocarelor si al stivui
toarelor. Pachetizarea este operatia de mecanizare a manipularii, trasportului s
i depozitarii unui grup de marfuri strnse ntre ele printr-o legatura. Containeriza
rea este sistemul de ambalare format din rame, lazi, containere, etc. care serve
ste n mod repetat la transportul mecanizat. Pentru aplicarea paletizarii si conta
inerizarii sarcinile de transportat si ridicat trebuiesc constituite n unitati de
ncarcatura grupate convenabil n scopul manipularii, cu dimensiuni care trebuie sa
aiba la baza un modul. Din punct de vedere dimensional, paletele (de uz general
sau special) respectiv containerele (universale sau
6

EXAMEN ATESTAT
speciale), sunt modulate dupa standarde n vederea efectuarii operatiilor de manip
ulare, depozitare si transport. Masinile de ridicat si transportat sunt utilizat
e pentru manipularea sarcinilor ntre limitele unei ncaperi sau ale unui teren libe
r. Spre deosebire de transportul ndepartat (feroviar, rutier, aerian) care transp
orta sarcini la distante mari, dispozitivele de ridicat si transportat, deplasea
za sarcinile pe distante relativ scurte si numai n anumite cazuri ele pot atinge
distante mari (asigurarea unei comunicatii permanente ntre doua sau mai multe pun
cte legate prin procesul de productie). Transportul aferent unei ntreprinderi cup
rinde operatii de manipulare a sarcinilor n exteriorul sau n interiorul sau. Trans
portul exterior serveste pentru aprovizionarea cu materii prime, semifabricate,
combustibili precum si desfacerea productiei finite sau eliminarea deseurilor. T
ransportul interior serveste la distributia materiilor prime, semifabricatelor,
pentru executarea operatiilor de transport ntre unitatile de lucru legate prin pr
ocesul de productie precum si pentru aducerea productiei finite si a deseurilor
la punctele de ncarcare-descarcare ale sistemului de transport exterior. Operatii
le de acest gen constau nu numai din operatia de transport propriu zisa, ci si d
in operatiile de ncarcare si descarcare a sarcinilor pe organele ce poarta dispoz
itivele de ridicat si transportat, asezarea lor n depozite sau pe masinile unelte
care efectueaza diversele operatii tehnologice. Pentru executarea operatiilor d
e ncarcare si descarcare unele masini de ridicat si transportat sunt prevazute cu
organe speciale pentru apucarea sarcinilor (electromagneti, graifare), altele s
unt deservite de masini si instalatii auxiliare speciale, altele necesitnd o dese
rvire manuala. Transportul intern cuprinde la rndul sau transportul dintre atelie
re si transportul n interiorul atelierului (depozitului). O categorie speciala a
transportului din interiorul atelierului il constituie transportul dintre doua o
peratii tehnologice succesive care executa deplasarea produselor de la o instala
tie de prelucrare la alta, fiind strns legat de executarea operatiilor tehnologic
e din atelier sau fabrica. Transportul dintre operatii joaca un rol important n p
roductia de serie asigurnd legatura dintre instalatii si masini unelte independen
te, nlesnind procesul de productie al atelierului dupa un anumit ritm de lucru.
7

EXAMEN ATESTAT
5.MASINI DE RIDICAT.MACARALE
5.1.TIPURI CONSTRUCTIVE
Macaralele sunt instalatii de ridicat utilizate la manipularea sarcinilor prin r
idicarea neghidata pe verticala si deplasarea pe orizontala a acestora. Gradul d
e complexitate al unei macarale depinde de numarul miscarilor si de mijloacele c
u care se realizeaza aceste miscari, adaptate n general la necesitatile tehnologi
ce ale fluxului de lucru n care este integrata macaraua. Dintre acestea putem ami
nti: a) Macarale rotitoare stationare:cu contrafixa; de perete cu tirant; cu col
oana rotitoare; cu coloana fixa; cu placa turnata. b) Macarale cu deplasare pe s
ina de ghidare: macarale consola; macarale de tavan; macarale velociped; macaral
e turn; macarale portal. c) Macarale cu deplasare pe cai fara sina: macarale mon
tate pe carucioare manuale sau mecanice; macarale montate pe autocamioane macara
le montate pe tractoare; macarale autopropulsate. d) Macarale de cale ferata sau
pe senile: e) Macarale cu platforme rulante; cu grinda suspendata; poduri rulan
te cu o singura grinda principala; poduri rulante cu doua grinzi principale; mac
arale capra si semicapra.
Fig.5.1.1,Macara pe senile.Palane
Fig.5.1.2.Automacara.Palane
8

EXAMEN ATESTAT

5.2.SISTEME DE ACTIONARE
In timpul funcionrii, o main de ridicat poate avea micri de translaie n plan vertical
idicare i coborre), micri de translaie n plan orizontal i micri de rotaie. Mecanism
e realizeaz aceste micri pot fi acionate manual sau mecanic. Acionarea manual se utili
zeaz de obicei pentru mecanisme de ridicat cu capaciti de ridicare mici i pe distane
scurte. Dispozitivele pentru acionare manual pot fi, funcie de tipul mecanismului d
e ridicat, manivele simple, manivele de siguran, roi de manevr pentru lan, cabluri sa
u lanuri legate direct de elementele mainii. Sarcina maxim la care poate fi folosit
acionarea manual este 200 kN, aceasta datorit forei limitate a omului. Acionarea meca
nic este astzi foarte rspndit i utilizeaz maini cu abur sau motoare cu ardere intern
talaii cu acionare hidraulic sau pneumatic i motoare electrice. Acionarea cu abur se f
olosete n special la macaralele de cale ferat i la macaralele plutitoare. Ea se cara
cterizeaz printr-o manipulare simpl, ntreinere i reparare uoar, siguran mare n expl
Dezavantajele acionrii cu maini cu abur snt: durata de punere n funciune relativ mare
(4050 min), consum neproductiv de combustibil n perioada ntreruperii lucrului, dim
ensiuni de gabarit mari, pericol de incendiu n locurile cu material inflamabil, r
andamentul instalaiei cazanmain sczut. Acionarea cu motoare cu ardere intern este util
izat la macaralele deplasabile pe ci fr ine (automacarale, macarale pe enile, macarale
pe tractoare) i la macaralele de cale ferat (macarale montate pe vagon). Avantaje
le acionrii cu motoare cu ardere intern snt: punerea rapid n funciune, gabarit relativ
mic, nlturarea pericolului de incendii, randament mai bun comparativ cu acionarea c
u abur. Dintre dezavantajele acionrii cu motoare cu ardere intern se menioneaz: motoa
rele nu pot porni sub sarcin, ceea ce impune montarea unui ambreiaj cu friciune ntr
e motor i mecanism, precum i necesitatea unui personal cu calificare superioar pent
ru deservirea mainii. Pentru acionare se pot folosi motoare cu benzin sau motoare d
iesel. Acionarea hidraulic este caracteristic mecanismelor de ridicat cu capacitate
de ridicare mare, la nlimi reduse (cricuri hidraulice). Ele au o micare linitit, fr
i i prezint siguran mare n exploatare. Instalaiile de acionare hidraulic au ns rand
czut, costul instalaiei este ridicat i necesit cheltuieli mari pentru ntreinere i repa
aii.
9

EXAMEN ATESTAT

Acionarea pneumatic se folosete de obicei numai la mainile de ridicat care funcioneaz

ncperi cu materiale explozive. Caracteristica acestui tip de acionare const n posibi
litatea obinerii unui numr mare de conectri pe or, mai mare chiar dect la acionarea el
ectric. Dezavantajele instalaiilor de acionare pneumatic snt: construcia complicat a d
stribuitoarelor de aer deci cost ridicat i distana relativ mic pe care se poate dep
lasa sarcina. Acionarea electric este cea mai rspndit, deoarece ofer o serie de avanta
je fa de mijloacele de acionare prezentate anterior. Instalaiile electrice de acionar
e prezint deplin siguran n exploatare, snt economice, au comand uoar i comoda (coma
poate realiza la distan) i permit reglarea vitezei sub sarcin n limite largi. Fiecare
mecanism al mainii poate fi acionat cu motor separat. In cazul acionrii electrice s
e poate folosi att curent continuu ct i curent alternativ.

6. MECANISME l INSTALAII DE RIDICAT

Mecanismele i instalaiile de ridicat utilizate n mod frecvent in ntreprinderile cons
tructoare de maini i n atelierele de ntreinere i reparaie pot fi grupate n: mecanisme
ridicat simple, ascensoare i macarale.
Fig.6.1.Palane cu lant
10

EXAMEN ATESTAT

6.1.SISTEME DE SCRIPETI SI PALANE

Scripeii i angrenajele fac legtura dintre sursa de energie i sarcin, introducnd ntre a
estea un factor de multiplicare sau de demultiplicare. La mainile i i nstalaiile de
ridicat se folosesc scripei fici, mobili, precum i combinaii de scripei. Scripeii fic
si numii i scripei de ghidare, se compun dintr-o rol , care se rotete liber pe un ax,
susinut de o furc . Dac se neglijeaz frecrile F=Q, In practic, la orice scripete exis
t pierderi prin frecarea rolei pe ax i prin rigiditatea organului flexibil de traci
une. Din cauza rigiditii cablului, acesta ia forma din figura , adic se mrete braul de
prghie al sarcinii Q i se micoreaz braul de prghie al forei active F cu valoarea e; d
torit acestor pierderi, pentru ridicarea sarcinii Q, fora P trebuie s fie mai mare
dect aceasta, adic F= Q/ = Q n car : - st randam ntul scrip t lui. [daN]
Fig.6.1.1.Scrip ti(a-scrip t fix; b-scrip t mobil) C l mai intalnit sist m
d scrip ti sunt:palanul xpon ntial, palanul factorial si palanul dif r ntial.
11

EXAMEN ATESTAT
Fig.6.1.2.Palanul xpon ntial
Fig.6.1.3.Palanul factorial
C l mai r pr z ntativ tipuri d palan snt: palanul factorial, palanul dif r nia
l,palanele acionate manual i electropalanele.
Fig.6.1.4.Palane cu 2 si 3 scripeti
Fig.6.1.5.Palan vertical
12

EXAMEN ATESTAT

Palanul este un mecanism format din mai muli scripei fici i mobili, montai pe cel puin
dou axe, cu ajutorul cruia se poate ridica o sarcin, folosindu -se o for mai mic dect
greutatea sarcinii. Palanul exponential este constituit dintr-un scripete fix si
un numar, n de scripeti mobili. Palanul factorial este constituit din doua mufl
e: una fixa si una mobila, fiecare cu un numar egal de scripeti montati pe aceea
si furca. Palanul factorial este folosit mai rar separat, cel mai frecvent fiind
nglobat n construcia unei maini de ridicat, pentru a realiza distribuirea sarcinii
de ridicat pe mai multe ramuri de cablu, n timp ce ramura activ a cablului se nfoar pe
un fir activ la palanele simple sau pe dou fire active la palanele gemene. Palan
ul factorial simplu , realizeaz mprirea sarcinii Q pe mai multe ramuri de cablu prin
rolele montate fix (mufla fix ) i prin rolele montate ntr-o carcas mpreun cu crligul
e ridicare mufla mobil . Palanele factoriale gemene au avantajul c asigur o ridicar
e perfect vertical a sarcinii Q.
Palanul diferential numit si macara diferentiala este constituit dintr-un troliu
cu roti solitare de raze R si r si un scripete mobil de raza r1
Fig.6.1.6.Palanul diferential Palanul diferenial este folosit, n special, n industr
ia construciilor de maini la lucrri de reparaii sau de montaj pentru sarcini nu prea
mari. Sarcina nominal a
13

EXAMEN ATESTAT

palanelor difereniale cuprinde o gam de la 250 la 12 500 daN. Randamentul este mic
0,35. Planul dif r nial este alctuit dintr-un lan calibrat fr sfrit, care se nf
dou roi de lan , solidarizate pe acelai ax i pe roata , asamblat cu crligul de suspen
are a sarcinii.
6.2.PALANUL MECANIC CU LANT
Palanul mecanic cu lant este un dispozitiv de ridicare portabil usor de manevrat
cu ajutorul unui lant manual. Se poate folosi in ateliere de reparatii, ferme,
pe santiere de constructii, docuri sau in depozite pentru instalare de echipamen
te, dar si pentru incarcarea sau descarcarea de marfuri. Este util pentru ridica
rea mai ales din locurile unde nu exista o retea electrica disponibila. Se poate
atasa unui carucior de macara de orice tip ca un palan cu lant mobil. Se potriv
este sistemului de transport cu macara mobila sau pivotanta.
Caracteristici : ut
ilizare sigura cu intretinere minima; eficienta ridicata cu efort manual scazut;
greutate scazuta si manevrabilitate; aspect placut si dimensiuni mici; durata l
unga in exploatare. Pentru a folosi palanul trebuie intai sa agatati carligul su
perior de un inel metalic, o grinda sau o structura de rezistenta care sa permit
a sustinerea unei greutati mai mari decat cea a sarcinii si a palanului impreuna
. Sarcina trebuie agatata numai de carligul inferior. Tragand lantul de manevra
de una din parti, carligul inferior va cobori. Tragand de cealalta parte, carlig
ul (impreuna cu sarcina) se va ridica. Fig.6.2.1..Palan cu lant
14

EXAMEN ATESTAT
INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE Amplasati palanul mecanic pe o suprafata curata, plana
si fixa. In prima faza de instalare este indicat sa aveti o persoana de asisten
ta care sa va ajute la sustinerea si prinderea palanului mecanic. Inainte de rid
icare sarcina trebuie sa fie plasata vertical sub palan. Verificati intotdeauna
siguranta si carligul inainte de a incepe actionarea palanului cu lant. Verifica
ti buna functionare a palanului inainte de a incepe lucrul cu acesta. Asigurativ
a ca carligul superior este bine agatat si ca nu se poate desface in timpul util
izarii palanului. Asigurativa inainte de a ridica sarcina, ca acesta nu isi modi
fica centrul de greutate si nu se poate desprinde si cadea din carlig in timpul
sidicarii. Nu utilizati palanul mecanic daca carligul este alungit, deformat sau
daca siguranta carligului lipseste. Asigurati-va ca sarcina este ridicata direc
t de catre palan si ca lantul este corect pozitionat pentru a transporta incarca
tura in conditii de siguranta. Nu incercati niciodata sa ridicati o sarcina cu g
reutatea mai mare decat cea admisa si recomandata de catre producatorul palanulu
i. Aveti in vedere ca sarcina sa nu fie lasata sa cada agatata in carlig. Exploa
tarea palanului este permisa numai daca acesta este suspendat in mod corespunzat
or, asigurandu-se prin aceasta ca in cursul ridicarilor si al transportului ramu
ra de lant care iese din palan sa poata iesi usor sub influenta propriei sale gr
eutati. Neluarea in seama a acestei indicatii conduce la incurcarea lantului si
prin aceasta la distrugerea palanului. ATENTIE! Pentru protectia palanului, atun
ci cand este folosit in mediul exterior se recomanda sa nu fie expus la ploaie s
au in mediu umed. Atunci cand reparati palanul nu-l amplasati pe suprafete umede
, cu igrasie si folositi un banc de lucru daca este disponibil. Lantul de sarcin
a trebuie sa fie uns cu ulei de angrenaj pe toata lungimea lui, inainte de a inc
epe lucrul cu palanul, dar si in mod regulat in timpul utilizarii in stare liber
a de sarcina. In functie de conditiile de exploatare, punctele de articulatie tr
ebuie sa fie unse, dupa ce in prealabil au fost curatate. Lantul de sarcina treb
uie sa fie verificat inainte de punerea in functiune a palanului si trebuie sa a
cordati o atentie deosebita verificarii zalelor in punctele de contact, uzura ac
estora, aparitia fisurilor, eventualelor deformatii sau deteriorari. Lantul treb
uie schimbat daca:
grosimea nominala a scazut in punctele de contact;
zaua s-a a
lungit, conducand la scaderea rezistentei lantului prin lungirea acestuia; zalel
e s-au intepenit.
15

EXAMEN ATESTAT
ATENTIE! La schimbarea lantului folositi numai lant de sarcina original livrat d
e fabricant.
6.3.ELECTROPALANE
Electropalanele snt mecanisme de ridicat independente alctuite dintr-un motor elec
tric, o frn, un reductor cu roi dinate cilindrice, o tob, un palan factorial cu organ
flexibil pentru ridicare, un crlig pentru suspendarea sarcinii.

Fig.6.3.1.Electropalan Electropalanele pot fi fixe sau mobile. Electropalanele f

ixe snt atrnate fie de grinzile sau planeele atelierelor, fie pe capre speciale. El
ectropalanele fixe se pot monta i pe sol; n acest caz ele nlocuiesc troliile. Elect
ropalanele mobile se fixeaz pe un crucior care se poate deplasa pe o cale suspenda
t, astfel c electropalanul poate realiza pe lng micarea de ridicare i coborre a sarcin
i i deplasarea sarcinii n lungul cii. Mecanismul de ridicare este acionat de un moto
r electric de curent alternativ cu prindere pe flan, care se cupleaz prin cuplajul
21 cu arborele principal 2 i antreneaz transmisia cu roi dintate 3,4,5. Perechea de
roi dinate 5 pune in micare arborele le tubular 6 al tobei duble 7. Franarea se re
alizeaz cu ajutorul franei 13 care calc pe discul de fran 12 montat pe arborele pri
ncipal.
16

EXAMEN ATESTAT
Fig.6.3.2.Electropalan

7. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI

Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intreprinderi industriale nec
esit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i intreinerii utilajului. Acest
lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor productive, mijloacele fix
e i utilajul de producie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii fizice i mor
ale . Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de pie
rdere treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a capacitii lui
de a satisface o necesitate social, ducand in final, in felul acesta, la pierder
ea valorii lui. Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilaj
ului in procesul de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produselor
create i recuperarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii beneficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe durata folosir
ii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat mai apropiate de cele ini
e, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un sistem de intreinere i reparare a ut
ilajului de producie . Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i repar
are a utilajelor trebuie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzur f
zic a diferitelor pri componente ale acestora . Din analiza comportamentului la uzu
ra fizic a pieselor, semifabricatelor, ansamblelor sau mecanismelor care compun u
tilajul de producie se constat c uzura lor se produce in mod diferit in timp . La u
n motor, de pild, cel mai rapid se uzea17

EXAMEN ATESTAT
z lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, a
rborele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea piesel
or cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii, fr a renuna la utilizarea ei
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de asemenea, efectuare
a in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care s impiedice uzura prematur i
operaii de control i revizie care s permit depistarea din timp a eventualelor defeci
uni . Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform, concre
tizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi f
olosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de folosire indelunga
t, se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de intrein
ere i reparare a acestora . Pentru o intreprindere industrial intreinerea i reparare
a utilajului de producie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor act
iviti in condiii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor de producie, con
formgraficelor de producie, evitandu-se astfel scoaterile din funciune, contribuin
du-se prin aceasta la realizarea unei activiti ritmice . O bun intreinere i reparare
a utilajului de producie asigur meninerea funcionrii acestuia potrivit performanelor t
ehnico-economice prevzute in cartea tehnic, influenand direct randamentul i precizia
de funcionare i realizarea produciei in cantitile i calitatea prevzute . Organizarea
ntreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior contribuie, de asemenea, in m
od direct la reducerea costurilor de producie, prin realizarea acestor activiti la
un nivel redus de cheltuieli . Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i repar
aii la nivelul unei uniti industriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini
de baz : a) asigurarea meninerii utilajului n perfect stare de funcionare ; b) evitar
ea uzurii excesive a utilajului i a scoaterii nainte de termen sau accidental a ac
estuia din funciune ; c) cretere timpului de funcionare a utilajului, att prin mrirea
timpului de funcionare ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor necesari execu
trii reparaiilor , d) ridicarea productivitii muncii muncitorilor care execut reparaii
, asigurarea executrii reparaiilor cu cheltuieli minime i de o calitate ridicat ; e)
modernizarea mainilor i utilajelor nvechite .
18

EXAMEN ATESTAT

8.INTRETINEREA MASINILOR DE RIDICAT SI TRANSPORTAT

Sigurana in exploatare a mainilor, utilajelor i instalaiilor de ridicat i transportat
este condiionat i de efectuarea la timp a lucrrilor de ntreinere i revizii. De modul
um snt luate msurile tehnico-organizatorice privind asigurarea personalului califi
cat i a materialelor necesare pentru efectuarea lucrrilor de ntreinere i revizii, dep
inde funcionarea fr ntreruperi a acestor maini, utilaje i instalaii. Pentru obinerea
r rezultate corespunztoare in exploatare, se recomand formarea de echipe complexe
de mecanici i electricieni ndrumai i supravegheai de un cadru tehnic (tehnician, mais
tru) care s poal interveni n orice moment cnd prezena lor este necesar. Acest personal
trebuie s fie bine pregtit profesional, instruit asupra atribuiilor lor i s cunoasc i
nstalaiile. O exploatare raional a mainilor, utilajelor i instalaiilor de ridicat i tr
nsportat necesit ungerea repetat a clementelor i mecanismelor care servesc la trans
miterea i transformarea micrii. La o funcionare n mediu cu mult praf, uleiul trebuie
schimbat mai des sau, dac e posibil, s se foloseasc cuzinei speciali care funcioneaz f
ungere. In situaiile cnd srmele din componenta traverselor ncep s se rup, cablurile vo
r fi schimbate. In cazul lanurilor articulate, uzarea articulaiilor conduce la alu
ng irea zalelor, fapt ce modific pasul lanului, rezultnd o funcionare cu ocuri a meca
nismului. De asemenea, dup un anumit timp, materialul obosete i din aceast cauz este
necesar ncercarea lanurilor care se afl n exploatare.
Fig.8.1.Lanturi
Fig.8.2.Cabluri

Uzarea benzilor se datorete diferenei de vitez ce apare ntre aceasta i materialul ce

se ncarc, dispozitivelor cu scut de descrcare, frecrii prilor laterale de batiul maini
etc.
19

EXAMEN ATESTAT

La roile pentru cablu se uzeaz canalele n care se aeaz cablurile, datorit alunecrii di
tre cabluri i roi. In cazul cuzineilor, manoanelor i lagrelor, uzarea se datorete unge
ii insuficiente, utilizrii unui ulei necorespunztor, ptrunderii impuritilor intre sup
rafeele de frecare sau a montajului necorespunztor. Canalele cuzineilor trebuie s fi
e tiate corect, iar alimentarea lor cu ulei s se fac n afara zonei cu presiune maxim.
Pentru a se evita uzarea prematur a transmisiilor cu roi dinate i cu urub melc, treb
uie s se asigure ungerea dinilor, s nu intre impuriti ntre suprafeele de lucru i s s
te ocurile puternice. La frne se uzeaz cptueala saboilor sau a benzilor, tamburele de
frn, conurile discurilor de frn etc. Uzarea mrit i neuniform a suprafeelor de frecar
e eliminat printr-o reglare corect a frnei i prin curirea acestor suprafee. In timpul
ucrrilor de ntreinere vor fi respectate ntocmai msurile de protecie a muncii specifice
instalaiilor de ridicat prevzute n normativele in vigoare. Cu ocazia efecturii lucrr
ilor de ntreinere, se va urmri n primul rnd executarea acelor operaii care s asigure
ontinuare funcionarea mecanismului de ridicat, macaralei etc. Verificarea echipam
entului mecanic i electric al macaralelor, a dispozitivelor de siguran i protecie, a
cii de rulare, a ungerii pieselor supuse frecrii, a cablurilor sau lanurilor de tra
ciune, respectiv a strii tehnice, trebuie s stea n atenia co mponenilor echipei care f
ac lucrrile de ntreinere. De efectuarea unor lucrri de bun calitate este rspunztor ef
de echip. Acestuia i revine responsabilitatea verificrii n final a tuturor lucrrilor i
dac s -au luat toate msurile de protecie pentru punerea n funciune a instalaiei. Astf
el se va urmri dac motoarele, reductoarele i celelalte elemente componente snt bine
ce ntrate i fixate, dac toate legturile electrice snt fcute corect, dac aprtorile de
tecie ale elementelor n micare snt puse la locul lor i snt prinse corespunztor. Pentru
certificarea muncii depuse, a operaiilor executate ct i confirmarea terminrii lucrril
or de ntreinere, efului de echip i revine obligaia s co nsemneze acestea, sub semntur
egistrul de supraveghere.
8.1.ORGANELE FLEXIBILE
La mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i transportat se utilizeaz, n general,
ca elemente flexibile pentru ridicare i traciune, fringhii, cabluri i lanuri. Ele fa
c legtura ntre organele pentru suspendarea i apucarea sarcinii i elementele pentru g
hidare i acionare.
20

EXAMEN ATESTAT
8.1.1.FRANGHIILE
Frnghiile se execut din cnep prin mpletirea a trei sau mai multor toroane care, la rnd
ul lor, se obin prin rsucirea mai multor fire de cnep cu lungimi mai mari de 300 mm.
In cazuri speciale, frnghiile se pot executa i din alte fibre textile: bumbac, iu
t, manila etc.In scopul micorrii tendinei de dezrsucire, sensul toarcerii firului inii
al va fi invers sensului rsucirii toronului, iar acesta, la rndul lui, va fi inver
s sensului de cablare a frnghiei. Frnghiile prezint o flexibilitate mult mai mare d
ect celelalte elemente pentru ridicare i traciune: cablurile i lanurile. Franghiile c
u care se lucreaz iu aer liber se impregneaz cu gudron vegetal, n scopul micorrii sen
sibil itii la umezeal. Datorit caracteristicilor mecanice inferioare, folosirea frngh
iilor ca organe pentru ridicare i traciune este limitat la instalaii de ridicat simp
le i numai cu acionare manual.

8.1.2.CABLURI
Cablurile din srme de oel snt cele mai rspndite organe de traciune pentru mainile de r
dicat, fiind formate dintr-un ansamblu de srme de oel sau toroane grupate prin nfurar
e n jurul unei inimi, ntr-unui sau mai multe straturi concentrice, cu excepia cablu
rilor plate, care snt construite din cabluri alturate n plan i cusute. Snt preferate
cablurile cu toroane de seciune rotund, deoarece au o durat de serviciu mai ndelunga
t. Toronul este format dintr-un mnunchi de srme rsucite n jurul unei srme centrale sau
a unei inimi, ntr-un singur strat sau n mai multe straturi concentrice. Din punct
ul de vedere al materialului inimii, se recomand n condiii normale de exploatare, f
olosirea cablurilor cu inim vegetal, deoarece aceasta se poate impregna cu o unsoa
re neutr, care s o fereasc de coroziune sau putrezire i, n acelai timp, s formeze un r
zervor de unsoare care s asigure ungerea ca ablului n interiorul su. Cablurile cu i
nima mineral (azbest) se folosesc atunci cnd temperatura mediului n care lucreaz main
a este ridicat, iar cablurile cu inima metalic se folosesc n condiiile n care cablul
trebuie s suporte o compresiune transversal puternic (cabluri ce se nfoar pe tobe nete
e n mai multe straturi). Cablarea, adic nfurarea srmelor n toroane i nfurarea toro
inima cablului, se poate executa spre dreapta, cablare in Z sau spre stnga, cabl
are .In urma cablrii, se formeaz: 1. cabluri simple construite dintr-un singur tor
on; 2. cabluri duble construite din ase cabluri simple sau toroane nfurate n jurul un
ei inimi; 3. cabluri triple obinute prin nfurarea n jurul unei i n i m i a sase cablu
ri duble.
21

EXAMEN ATESTAT
Dintre acestea, cele mai folosite snt cablurile duble de construcie normal.
Fig.8.1.2.1.Cabluri Cablurile snt caracterizate prin diametrul d, prin numrul de t
oroane, numrul i diametrul srmelor i prin rezistena teoretic de rupere la ntindere.
8.1.3.LANURI
Fig.8.1.3.1.Lanturi Lanurile sunt constituite din zale sudate sau articulate. Ele
pot antrena o roat de lan sau pot servi la prinderea sarcinilor. La mainile de rid
icat se folosesc lanurile cu zale sudate (lanuri industriale) i lanurile articulate
(lanuri Gal). Lanturile sudate sunt constituite d i n elemente numite zale, execu
tate din oel rotund, zalele fiind sudate electric. Dup lungimea zalelor, lanurile s
e mpart in:
lanuri cu zale lungi cu pasul p (dimensiunea interioar a zalei) >3,5 d
d fiind diametrul nominal al barei de oel rotund pentru lan);
lanuri cu zale scurte
cu pasul p, cuprins ntre 2,5 d i 3 d .
22

EXAMEN ATESTAT

Lanurile cu zale lungi se folosesc Ia transportoare i elevatoare.Lanurile cu zale s

curte, cu diametrul stimei de 5 i de 6 mm, se folosesc pentru acionarea manual a me
canismelor de ridicat, iar cele cu diametrul de 741 mm se folosesc att ca organe d
e traciune cit i pentru legarea sarcinilor, caz n care snt prevzute la un capt cu o za
de capt i la cellalt cu un crlig sau la ambele capete cu zale de capt . Dup precizia
dimensiunilor, lanurile se mpart n:
lanuri necalibrate, avnd o abatere maxim de 60%
pas i de 10% la diametrul oelului rotund pentru lan; zalele acestor lanuri rmn cu di
ensiunile cu care au ieit d i n fabricaie;
lanuri calibrate, cu abaterea maxim de 3%
la pas de 5%, la fiametrul oelului rotund pentru lan. Lanurile calibrate se execut c
u zale scurte sau lungi i snt folosite pe tobe sau pe role, cu dini sau cu locauri.

8.1.4.FIXAREA CAPETELOR FRNGHIILOR, CABLURILOR I LANURILOR

Frnghiile, avnd rezisten mic la uzur, se fixeaz de organele care trebuie s fie legale
ajutorul unor piese de protecie metalice cu an periferic, numite ochiuri de cablu
sau ochei ; n acest scop, captul frnghiei se trece peste ochete, apoi bucla astfel f
ormat este nchis, mpletind poriunile suprapuse ale fringhiei, dup care se matiseaz cu
foar. Capetele cablurilor din srme de oel se pot fixa de cadrul troliilor, de braul
macaralelor rotitoare sau de alte pri ale mecanismelor de ridicat n diferite moduri
. La fixarea prin ochet de cablu, captul cablului se trece n jurul ochetului de oel
i apoi se leag prin matisare cu srm de ramura lung a cablului. Lungimea matisrii l tr
ebuie s fie de cel puin 15 d, dar nu mai mic de 300 mm. Captul cablului poate fi leg
at, dup trecerea peste ochete, i cu ajutorul a cel puin 3 cleme de strngere. Piuliele
de strngere trebuie s se gseasc pe partea captului lung al cablului. Clemele se vor
verifica regulat in timpul funcionrii, deoarece cablurile cedeaz ntotdeauna la cleme
. La fixarea prin pan captul cablului se nfoar n jurul unei pene de oel , prevzut c
nal periferic i apoi se introduce, mpreun cu pana, ntr-un manon , executat din oel tur
nat. Alunecarea cablului din manon este mpiedicat datorit forei de frecare dintre cab
lu i pan. La fixarea prin plumbuire n manon conic , piesa de fixare este un manon con
ic, executat din oel turnat, avnd i un ochi de prindere. Pentru fixare, captul cablu
lui se trece prin manon; dup aceea, firele se desfac, se ndoaie n form de crlige i
23

EXAMEN ATESTAT
apoi cablul se trage n manon. In interiorul manonului se toarn un aliaj de 70% Pb, 1
0% Sn i 20 Sb.

8.2. ORGANE PENTRU GHIDAREA l ACIONAREA ELEMENTELOR FLEXIBILE

Organele pentru ghidarea i ac ionarea clementelor flexibile servesc la modificarea
direciei i transmiterea micrii la organul flexibil pentru ridicare. Din categoria a
cestora parte: role, roi, tobe (tambure), scripei fici i mobili i palanele. Pentru ri
dicarea sarcinii, organul flexibil (frnghia, cablul de oel sau lantul) se nfoar pe o t
ob . In cazul sarcinilor mari, pentru micorarea efortului n organul flexibil se fol
osesc una sau mai multe role, formnd un scripete sau un sistem de scripei. Aceste
role au Ia periferia lor un profil special, care s permit micarea organului flexibi
l, fr ca acesta s scape de pe rol i fr s se nepeneasca in c a n a l u l prevzut pe
area lui.
8.2.1.ROLE PENTRU FRNGHII I CABLURI
Rolele pentru frnghii i cabluri se execut din font sau din oel turnat. La rolele pent
ru cabluri din srm de oel (fig. 8.2.1.) canalul rolei este astfel dimensionat, nct ca
blul s se sprijine cu un joc lateral, pentru a nu fi strivit ntre pereii laterali a
i rolei. In general, adncimea canalului se ia 2d sau 3 d (d fiind diametrul cablu
lui), pentru o bun conducere a cablului. Profilul acestor roi este standardizat, n
funcie de diametrul cablului.
Fig.8.2.1.Role pentru cabluri
24

EXAMEN ATESTAT
Diametrul rolelor pentru cabluri D=400... 500 , n cazul acionrilor manuale si D=-500
..,1 000 , n cazul acionrilor mecanice ( este
iametrul sarmelor
in care se execut ca
blul)

8.2.2.ROLE I ROI PENTRU LAN

Din aceast categorie fac parte rolele simple pentru lan, roile pentru lanuri calibra
te i roile pentru lanuri cu eclise i boluri. Rolele simple pentru lanuri cu zale se ex
ecut din font.Rolele pentru lant se folosesc la scripeti mobili sau drept role de
conducere la masini de ridicat cu actionare manuala. Rotile pentru lanturi calib
rate ,numite si roti cu locasuri sau roti profilate,sunt prevazute cu canale pro
filate dupa forma zalelor, in care lanul intra i iese cu un mic joc . Roata se toa
rn din font sau d i n oel i se folosete fr alte prelucrri. Datorit marii mobiliti
, roile pentru lan calibrat se execut cu un numr redus de locauri i pot avea dimensiun
i reduse.Din cauza frecrilor mari care au loc n timpul funcionrii se produce o uzare
rapid a lanului i a roii, ceea ce face ca zalele s nu mai calce n locaurile roii. Ro
pentru lanuri calibrate se prevd cu aprtori, pentru mpiedicarea ieirii lanului de pe r
at. Aceste roi se ntrebuineaz ca roi de acionare la palanele i vinciurile manuale. Ro
pentru lanuri cu eclise i bolturi au la periferia lor dini, care angreneaz cu zalele
lanului. Dinii ptrund prin spaiile dintre dou boluri consecutive i eclisele respectiv
ale lanului.

8.2.3.TOBE PENTRU FRNGHII, CABLURI I LANURI

La mainile de ridicat, organul flexibil de traciune se nfoar n spire elicoidale, ntri sau mai multe straturi, la suprafaa unei tobe de care este fixat cu un capt. Tob
ele se executa prin turnare, din font sau din oel. Tobele pentru franghii au o sup
rafa cilindric neted. Frnghia se nfoar de obicei pe un singur rnd, spirele fiind al
fig. 8.2.3.1.). Pentru a avea o tob de lungime util mai mic, frnghiile pot fi nfurate
straturi suprapuse. Captul frnghiei se prinde de tob, prin legarea acesteia de o pi
es de prindere, fixat pe t ob cu piulie. Pentru evitarea deteriorrii frnghiei la locul
de prindere pe tob trebuie ca atunci cnd sarcina este complet cobort s rmn nfurat
el puin dou spire.
25

EXAMEN ATESTAT

Fig.8.2.3.1.Toba Diametrul nominal al tobei este n funcie de diametrul d al frnghie

i . Tobele pentru cabluri din otel au suprafaa neted sau cu caneluri elicoidale ca
re ajut la aezarea uniform a cablului de tob, eliminnd uzarea cablului prin frecarea
spirelor ntre ele. Canelura are profilul n form de arc de cerc avind raza r cu 0,54
mm mai mare dect raza seciunii cablului, deoarece sub aciunea sarcinii, cand intr n c
anelura tobei, cablul se turtete p u i n i, dac nu ar avea acest joc, s-ar uza prea
repede prin efectul de mpnare.Pasul elicei de nfurare t = d + (1...6) mm, pentru ca n
t i m p u l nfurrii pe toba spirele vecine ale cablului s nu se frece intre ele. La
sarcini mai mari, greutatea este repartizat pe dou cabluri, care se infasoar pe ace
eai tob i lucreaz asupra unui crlig unic de ridicare. In acest caz toba trebuie s aib
anelura elicoidal pe una dintre jumti pe dreapta. iar pe cealalt jumtate, pe stnga . C
blul se nfoar pe tob simultan dinspre ambele capete spre mijloc; mijlocul lui formeaz
un ochi, care susine rola cu crligul, pentru suspendarea sarcinii. Pe msur ce se rid
ic sarcina, cele dou cabluri se apropie de vertical. Captul cablului se poate fixa p
e tob cu: bride de fixare; pan paralel si uruburi de fixare; pan nclinat. Fixarea cap
ui cablului cu ajutorul bridelor este foarte des utilizat datorit uurinei la montaj i
siguranei n exploatare. Bridele se fixeaza de corpul tobei prin intermediul unor
prezoane. Pentru fixarea cablului cu pan paralel i uruburi de fixare sau cu pan nclin
at este necesar s fie executate n corpul tobei locauri pentru montarea penelor. Pana
paralel de fixare are o form special i este presat de captul cablului cu ajutorul uru
urilor. Pana nclinata este prevzut cu un canal longitudinal semicircular pe care se
nfoar captul cablului.
26

EXAMEN ATESTAT

Toba poate fi liber pe ax sau solidarizat cu acesta prin intermediul penelor. In p

rimul caz, axul este fixat prin plcile de gard ,care nu permit rotirea i deplasarea
longitudinal a axului i n acelai timp a tobei. Toba este antrenat n micarea de rotai
u ajutorul unei roi dinate care se monteaz pe tob cu uruburi. Pentru o bun centrare, r
oata dinat are un guler , iar toba un loca corespunztor gulerului. Toba se rotete pe
ax prin intermediul a dou buce de bronz . In capetele axului se afl ungtoarele cu pln
ie i canalele axial-radiale pentru asigurarea ungerii. Tobele pentru lanuri se exe
cut cu suprafaa exterioar neted sau profilat, (canalele executate trebuie s permit ae
ea corect a zalelor lanurilor i au aceeai form ca i roile pentru lan calibrat. Lanul
r numai pe un singur rnd i numai n mod excepional pe mai multe rnduri. Extremitile la
lui se fixeaz cu un crlig simplu i urub .Diametrul minim D al tobei se ia n funcie de
diametrul d al barei de oel pentru lan: D>20 d.

9.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE RIDICAT

SI TRANSPORTAT
Pentru asigurarea securitii muncii la mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i tr
ansportat este necesar s fie luate urmtoarele msuri:
indicarea capacitii de transport
; construirea unor ngrdiri de protecie peste curelele de transmisie, peste lanuri, a
supra transmisiilor cu roi dinate i cu urub-melc etc;
folosirea dispozitivelor de pr
otecie cu semnalizare sonor, luminoas sau mecanic n construcia mainii i asigurarea fu
nrii lor permanente prin e xaminarea sistematic, repararea sau nlocuirea lor; asigu
rarea cerinelor impuse locului de lucru din punct de vedere al vizibilitii, al come
nzii rapide a mainii, al circulaiei uoare; cile de acces pentru personalul de deserv
ire vor fi protejate contra accidentelor cu plase sau balustrade;
cunoaterea rigu
roas a normelor de exploatare pentru fiecare main, utilaj sau instalaie; verificarea
izolrii cablurilor electrice i echipamentului electric n vederea evitrii accidentel
or datorit aciunii curentului electric;
interzicerea manipulrii materialelor inflam
abile n apropierea ntreruptoarelor electrice, ntruct scanteile ce apar la aceste ntrer
uptoare pot
27

EXAMEN ATESTAT

provoca incendii;
utilajele i instalaiile de ridicat i transportat s fie echipate cu
estinctoare; efectuarea instructajului de protecia muncii la ntreg personalul car
e lucreaz cu mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i transportat i s se urmreas
teren modul de nsuire i de aplicare a instruciunilor de tehnica securitii muncii.
28

EXAMEN ATESTAT
10.BIBLIOGRAFIE
1.Clasificarea macaralelor http://www.scribd.com 2.Masini, utilaje si instalatii
din industria constructiilor de masini N.Huzum, G Rantz Editura Didactica si Pe
dagogica 1979 3.Dispozitive si instalatii de ridicat si transportat http://tvet.
ro 4.Imagini http://www.google.com
29