Sunteți pe pagina 1din 373

GheorgheSAMOILESCU

)

GHEORGHE SAMOILESCU

BAZELE ELECTROTEHNICII I M SUR RI ELECTRICE

Cartea prezintprincipiile teoriei c‚mpului electromagnetic, a circuitelor electrice i no˛iuni folosite Ón msurri electrice. Lucrarea este structuratÓn doupr˛i: prima parte prezintno˛iunile de teoria c‚mpului cu legile generale i de material specifice, metodele de rezolvare a circuitelor de curent continuu i alternativ, analiza circuitelor trifazate; a doua parte prezintprocesul de msurare, msurrile statice i msurarea mrimilor variabile Ón timp.

Manualul prezintcuno tin˛ele necesare Ónsu irii, Ón bune condi˛ii, a no˛iunilor de bazreferitoare la construc˛ia aparatelor electrice, a ecua˛iilor de func˛ionare a aparatelor, la msurarea mrimilor electrice i magnetice.

Colec˛ia ÑInginerie electricî

DR. ING. GHEORGHE SAMOILESCU

BAZELE ELECTROTEHNICII I M SUR RI ELECTRICE

BAZELE ELECTROTEHNICII ™ I M SUR RI ELECTRICE EDITURA ACADEMIEI NAVALE Ñ MIRCEA CEL B TR¬N

EDITURA ACADEMIEI NAVALE ÑMIRCEA CEL B TR¬Nî Constan˛a, 2007

Referen˛i tiin˛ifici: Prof. univ. dr. ing. Horia GAVRIL Prof. univ. dr. ing. Mihai-Octavian POPESCU Prof. univ. dr. ing. Costin CEPIC

Descrierea CIP a Bibliotecii Na˛ionale a Rom‚niei SAMOILESCU, GHEORGHE Bazele electrotehnicii i msurri electrice / conf. univ. dr. ing. Gheorghe Samoilescu. - Constan˛a : Editura Academiei Navale îMircea cel Btr‚nî, 2007 ISBN 978-973-8303-83-6

621.3

! Editura Academiei Navale ÑMircea cel Btr‚nî, 2007, pentru prezenta edi˛ie

Tehnoredactare text: Mihai PETRARIU, Mirela DOBRE Coperta: Gabriela-Marieta SECU

Editura Academiei Navale ÑMircea cel Btr‚nî Str. Fulgerului nr. 1, 900218, Constan˛a Tel. 0241/626200/1219, fax 0241/643096 Email: editura@anmb.ro

CUPRINS

CUVANT INAINTE

9

PREFATA

.

'"

15

CAPITOLUL 1 NOTIUNI GENERALE ~I LEGI

17

1.1

Obiectul cursului ~i scurt istoric al cuno~terii

fenomenelor electrice ~imagnetice

17

1.2 Marimi

fizice

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

20

1.3 Regimurilemarimilor electrice ~imagnetice

23

1.4 Medii

24

1.5 Legile teoriei clasice

25

CAPITOLUL 2 ELECTROSTATICA

46

2.1 Campul electromagnetic. Intensitatea campului electric

in vid

.,

46

2.2 Teorema lui

Coulomb

49

2.3 Teorema lui

Gauss

51

2.4 Tensiunea electrica.Potential

52

2.5 Gradientulde potential

;.~

56

2.6 Teoremapotentialului electrostatic

57

2.7 Campul electrostaticIn substanta

58

2.8 Condensatoare.Capacitateaelectrica a Condensatoarelor

66

2.9 Energia ~ifortele electrostatice

70

CAPITOLUL 3 ELECTROCINETICA

75

3.1 Tensiunea electromotoare(t.e.m.)

75

3.2 Campuri imprimate

 

77

3.3 Curentul

electric

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

CAPITOLUL 4 CIRCUITE DE CURENT CONTINUU

4.1 Circuit electric si retea electrica. Structura ~i clasificarea circuitelor

4.2 Teoreme ~i metode utilizate pentru rezolvarea circuitelor

de curent continuu

CAPITOLUL 5 ELECTRODINAMICA

5.1 Campul magnetic

5.2 Inductia

magnetica

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

~

.

.

.

.

.

.

.

5.3 Forte In camp magnetic

5.4 Campul magnetic in substanta

82

85

85

89

113

113

114

117

122

5.5

Inductivitatilecircuitelor electrice

131

5.6 Circuite magnetice

 

137

5.7 Energia §i fortele campului magnetic

143

CAPITOLUL 6 CIRCmTE MONOFAZATE iN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

146

6.1

Regimuri de functionareale circuitelor electrice

146

6.2

Elemente

de

circuit

:

147

6.3

Caracterizarea manmilor sinusoidale. Studiul circuitelor

de curent altemativ sinusoidalprin metoda directa 152

6.4

Puteri in regim sinusoidal

 

162

6.5

Reprezentarea simbolicaa marimilor sinusoidale

166

6.6

Caracterizareain complex a circuitelor liniare

175

6.7

Ecuatia laturii de circuit in curent alternativ sinusoidal

180

6.8

Forma complexa a teoremelor lui Kirchhoff

186

6.9

Principalele metode de rezolvare a circuitelor de curent alternativ sinusoidal

188

6.10

Rezonanta in

circuite electrice de curent alternativ

,

sinusoidal

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

CAPITOLUL 7 SISTEME TRIFAZATE

7.1 Sisteme trifazate simetrice

7.2 Producerea

sistemului

trifazat

electromotoare

7.3 Conexiunile

7 4

.

C

sistemelor

.

.

trifazate

".

ampun magnetice rotitoare

simetric

7.5 Rezolvarea circuitelor electrice trifazate

7.6 Puteri in retele trifazate

,

de

,

tensiuni

CAPITOLUL 8 PROCESUL DE MASURARE

8.1 Notiunile de aparat de masurat ~ide traductor

8.2 Etaloane

8.3 Metode de masurare

CAPITOLUL 9 MASURARI STATICE

9.1 Aparate electrice indicatoarepentru masuran statice

9.2 Masurarea curentilor §itensiunilor electrice

9.3 Transformatoarede tensiune pentru masuran

9.4 Masurarea parametrilor R, X, Z

9.5 Masurarea puterii electrice

9.6 Masurarea energiei electrice. Contoare de energie activa

,

.

~l

d

.

t

.

y

lva

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

 

6

e energte

reac

.

208

217

217

221

222

225

228

240

244

246

251

252

266

266

301

313

314

329

347

CAPITOLUL 10 MASURAREAMARIMILOR VARIABILE iN TIMP

361

10.1 Osciloscopulcatodic

361

10.2 Aparateinregistratoare

368

10.3 Masurareainducpeimagnetice~ia fluxu1uimagnetic

369

BIBLIOGRAFIE

7

375

CUV¬NT ŒNAINTE

Lucrarea, destinatstuden˛ilor de la specializarea neelectric´Exploatri Portuareª de la Academia Naval"Mircea cel Btr‚n", se remarcprintr-o buncorelare Óntre partea teoretic i cea aplicativ. Sunt oferite exemple de calcul pentru explicarea i aplicarea pr˛ii teoretice, se aprofundeazanaliza fenomenelor electromagnetice i rezolvarea circuitelor electrice. Energia electriceste indispensabilÓn func˛ionarea navei. Aceasta poate fi transformatcu u urin˛Ón alte forme de energie, se distribuie u or, poate fi msuratcu precizie, creeazposibilitatea comenzii de la distan˛a mecanismelor i automatizarea lor etc. Alegerea tematicii s-a realizat Ón concordan˛cu programa analitic i acoperdomeniile abordate. Cele 10 capitole ale lucrrii - 7 de bazele electrotehnicii i 3 de msurri electrice - au fost g‚ndite un Óntreg. Œn prima parte a lucrrii se trateazno˛iunile de bazele electrotehnicii, at‚t ca aspect fizic c‚t i ca formalizare matematic, prin interpretarea fizica legilor i fenomenelor care stau la baza func˛ionrii ma inilor, aparatelor i instala˛iilor electrice. Mrimilor electrice i magnetice care intervin Ón func˛ionarea instala˛iilor electrice li se impun anumite valori, de care depinde func˛ionarea normala acestora. Msurarea mrimilor respective, cu ajutorul aparatelor i instrumentelor electrice, constÓn compararea valorii mrimii cu o valoare luatconven˛ional ca unitate de msur. Fenomenele electrice i magnetice prezentate Ón prima parte a lucrrii sunt esen˛iale Ón Ón˛elegerea func˛ionrii echipamentelor electrice navale prezentate Ón cea de-a doua parte. Autorul a fost confruntat cu necesitatea de a face op˛iuni, Ón materie de con˛inut i form, av‚nd ca rezultat realizarea unui material cu valoare de referin˛. Volumul de informa˛ii este mare i de aceea trebuie apreciatselectarea corecta no˛iunilor de baz i proces, c‚t i ordonarea lor cronologic. Cartea se remarcprin claritate i logic i ofero deschidere Ón Ón˛elegerea fenomenelor electromagnetice complexe, Ón interdependen˛. Pe baza experien˛ei dob‚ndite la bordul navelor i la catedr, prin varietatea i evolu˛ia gradata problemelor abordate, autorul a realizat un curs foarte bun, cu o formdidacticaccesibil, dar Ón acela i timp de un nivel tiin˛ific ridicat.

Œn esen˛, consider ca lucrarea reprezintun material didactic valoros i util, satisfc‚nd pe deplin nevoile de pregtire a studen˛ilor la cele doudiscipline.

Prof. univ. dr. ing. HORIA GAVRIL UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" din BUCURETI

10

l. Contextul apari˛iei lucrrii Aceastlucrare reprezintcursul predat studen˛ilor din specialitatea ÑExploatri portuare", put‚nd fi folosit i de studen˛ii i de la alte sec˛ii de profil neelectric. Conform organizrii, cursul cuprinde ca elemente distincte prezentarea, Ón prima parte, a cuno tin˛elor legate de legile electromagnetismului i de regimurile specifice circuitelor electrice Ón regim sta˛ionar i nesta˛ionar iar Ón a doua parte, a unor elemente esen˛iale din tehnica de msurare a mrimilor electrice i magnetice. Preluarea de ctre om a informa˛iilor din lumea Ónconjurtoare s-a bazat, ini˛ial, pe cele cinci organe de simt. Œn prezent, omul nu se mai bazeaznumai pe propriile sale organe de sim˛, domeniul posibilit˛ilor sale de cunoa tere fiind Ón continucre tere datoritdezvoltrii diferitelor tipuri de aparate i metode de msurare destinate msurrii i analizrii diverselor fenomene fizice. Dezvoltarea accentuata ingineriei electrice, cuprinderea unor fenomene tot mai complexe dar care se pot analiza cunosc‚nd Ón profunzime legit˛ile ce guverneazfiecare fenomen, impun prezentarea corect i ordonata cuno tin˛elor de bazdin domeniu electric, deziderat la care lucrarea rspunde foarte bine. 2. Con˛inutul lucrrii Lucrarea cuprinde 10 capitole, din care 7 capitole sunt atribuite abordrii unor elemente de electrotehnicteoretic i 3 capitole sunt destinate cuno tin˛elor de bazdin tehnica msurrilor. Capitolul 1 prezintelementele fundamentale privind legile electromagnetismului, forma clarde prezentare contribuind la o u oarasimilare, Ón ciuda unor aspecte matematice proprii tratrii corecte a legilor. Capitolul 2 este acordat prezentrii regimului electrostatic; se remarcutilitatea unor aplica˛ii de calcul ce u ureazÓn˛elegerea fenomenelor i fac legtura cu echipamentele reale industriale. Capitolul 3 trateazaspectele de bazale regimului electrocinetic, introduc‚nd mrimile specifice acestui regim, multe prin experien˛e edificatoare pentru cititor. Capitolul 4 este dedicat circuitelor de curent continuu si metodelor de rezolvare specifice. Capitolul 5 prezintcuno tin˛ele de bazprivind regimul electrodinamic, introduc‚nd no˛iunile de c‚mp magnetic, circuite magnetice, tensiuni electromotoare induse etc. de mare ajutor Ón

11

Ón˛elegerea fenomenelor complexe ce apar Ón func˛ionarea unor echipamente electrice. Capitolul 6 este dedicat studiului circuitelor de curent alternativ Ón regim monofazat iar capitolul 7 circuitelor trifazate de curent alternativ. Œncep‚nd cu capitolul 8 sunt prezentate elemente de bazdin tiin˛a msurrii: mrimi fizice msurabile, metode i mijloace de msurare. Se analizeazstructura procesului de msurare i, pe baza acestei analize, se prezintstructurile fundamentale de lan˛uri de msurare. O aten˛ie specialeste acordatprezentrii pe Ón˛elesul studen˛ilor a metodelor de msurare, pentru Ón˛elegerea fenomenelor ce converg Ón alegerea unei anumite metode. Se pun Ón eviden˛cele doumari categorii de msurri, analogice i numerice, cu eviden˛ierea caracteristicilor acestora. Capitolul 9 este destinat prezentrii aparatelor de msurat i a metodelor de msurare pentru regim sta˛ionar. Se precizeazcuplurile i dispozitivele ce stau la baza producerii acestor cupluri Ón cazul aparatelor indicatoare de tip electromecanic, pentru ca apoi sse treacla prezentarea Ón detaliu a problemelor tehnice specifice fiecrui tip de aparat analogic. Descrierile i figurile ajuttoare sunt extrem de utile cititorului, acesta put‚nd Ón˛elege rapid principiul de func˛ionare al fiecrui aparat i caracteristicile sale metrologice. Capitolul se Óncheie cu prezentarea metodelor de msurare pentru mrimile electrice de baz:

tensiune electric, intensitatea curentului electric, puteri electrice, energii electrice, parametrii de circuit R, L, C. Sunt indicate elementele teoretice ce permit Ón˛elegerea schemelor de conectare a aparatelor precum i utilizri industriale specifice. Autorul prezintelemente metrologice Ón detaliu pentru ca cititorul spoatÓn˛elege necesitatea cunoa terii amnun˛ite a fenomenelor i a detaliilor tehnice Ón alegerea unui anumit tip de aparat pentru o aplica˛ie dat. Capitolul 10 este destinat prezentrii metodelor i mijloacelor de msurare utilizate Ón regim variabil, cu precdere osciloscoapele catodice i aparatele Ónregistratoare. Prezentarea este clar, pe baza unor scheme func˛ionale intuitive, ceea ce permite Ón˛elegerea rapida fenomenelor. Œn Óncheiere, sunt indicate c‚teva modalit˛i de msurare a unor mrimi magnetice. 3. Utilitate i recomandri Prin modul de abordare a problemelor complexe Ónt‚lnite Ón prezentarea fenomenelor specifice electromagnetismului i a mecanismelor procesului de msurare lucrarea constituie un element de

12

bazÓn transmiterea cuno tin˛elor ctre tineri, asigur‚nd o Ón˛elegere rapida legit˛ilor ce guverneazaceste domenii. Modul didactic Ón care a fost elaborat, cu multe exemple pentru u urarea Ón˛elegerii de ctre studen˛i, precum i metodologia didacticfolosit, constituie calit˛i importante ale lucrrii. Pe baza celor prezentate, consider de un real interes publicarea acestei lucrri, ea aduc‚nd un sprijin important Ón sus˛inerea Ónv˛m‚ntului de specialitate Ón domeniul electrotehnic i metrologic.

Prof. univ. dr. ing. COSTIN CEPIC CATEDRA M SUR RI, APARATE ELECTRICE I CONVERTOARE STATICE FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCURETI

13

Prefa˛

Cursul de Electrotehnic i Msurri electrice se adreseazstuden˛ilor din specialitatea ,, Exploatri portuareî i de la alte sec˛ii ne electrice. Lucrarea poate fi folositÓn scopul aprofundrii cuno tin˛elor despre problemele de bazale electrotehnicii i msurrilor electrice. Pe fondul unei prezentri teoretice restr‚nse i accesibile, am urmrit cu aten˛ie sublinierea aspectelor aplicative Ón diverse domenii ale fenomenelor electrice, magnetice i electromagnetice, ˛in‚nd Ón acela i timp seama cdisciplinele de Electromecanic i Msurri electrice fac parte din grupa disciplinelor de culturtehnicgeneral. Con˛inutul cursului este Ómpr˛it Ón doupr˛i. La partea I-a se prezintproblemele de bazale electromagnetismului, insist‚ndu-se mai mult asupra analizei si calculului circuitelor electrice, iar Ón partea a II-a se prezintprobleme referitoare la msurrile electrice. Œnsu irea cuno tin˛elor din prezentul curs de ctre studen˛i constituie piatra unghiulara succesului Ón pregtirea profesionalpentru ob˛inerea calificrii superioare. De la Ónceput trebuie subliniatdificultatea legatde faptul ccele mai multe dintre manifestrile c‚mpului electromagnetic nu sunt sesizabile direct de sim˛urile omului, ci indirect, prin efectele lor mecanice, termice, etc. Legile i teoremele electrotehnicii se exprim i se dezvoltcu ajutorul unor no˛iuni de matematici superioare, necesit‚nd cunoa terea temeinica algebrei i analizei vectoriale, a calculului diferen˛ial i integral, etc. Trebuie remarcat faptul crela˛iile dintre mrimi nu sunt simple formule de re˛inut prin memorare ci, prin intermediul lor, se exprimstri i fenomene ce trebuie Ón˛elese prin ra˛ionament logic, pe bazde judecat. Toate acestea pretind din partea studentului un studiu temeinic i sistematic, efectuat zi de zi. Con˛inutul i forma de prezentare a materialului sintetizeazrezultatul activit˛ii didactice desf urate timp de mai multe decenii. Vom fi recunosctori tuturor acelora care au de fcut sugestii i observa˛ii Ón acest sens.

Autor

CAPITOLUL 1 NOIUNI GENERALE I LEGI

1.1 Obiectul cursului i scurt istoric al cunoa terii fenomenelor electrice i magnetice Electrotehnica, ca disciplin tiin˛ific, se ocupcu studiul strilor i fenomenelor electrice, magnetice i electromagnetice, iar ca disciplintehnic, cu studiul aplica˛iilor practice ale acestor stri si fenomene. Pentru a sublinia importan˛a Ónsu irilor cuno tin˛elor din domeniul electrotehnicii trebuie artat cforma de energie cea mai des utilizatÓn diferite domenii (inclusiv la bordul navelor maritime) este energia electromagnetic, numitincomplet energia electric. Energia electricprezinto serie de avantaje Ón compara˛ie cu alte forme de energie i anume :

- se produce u or i cu randament ridicat ;

- se transfera u or i practic instantaneu la mari distan˛e ;

- se transformcu un randament ridicat Ón orice altformde energie;

- este o energie nepoluant;

- poate fi divizat i utilizatÓn pr˛i oric‚t de mici, dupnecesit˛i. Dezavantajul pe care Ól prezintenergia electricÓn compara˛ie cu alte forme ale energiei constÓn faptul cnu poate fi Ónmagazinat. Energia electrictrebuie produsÓn momentul c‚nd este cerutde consumatori. Cuno tin˛ele despre fenomenele electrice i magnetice s-au dezvoltat mult mai t‚rziu dec‚t acelea despre fenomenele mecanice, termice sau optice, deoarece omul nu este Ónzestrat cu sim˛uri care ssesizeze manifestrile c‚mpului electromagnetic Ón mod direct. Œn prezent se tie cÓntre fenomenele electrice i cele magnetice existo str‚nslegtur i aceasttezstla baza Óntregii tiin˛e contemporane asupra fenomenelor electromagnetice. G‚ndirea tiin˛ifica ajuns Ónsla aceastconvingere numai Ón urma unei acumulri Óndelungate de fapte experimentale. Multe sute de ani fenomenele electrice i fenomenele magnetice au fost considerate fenomene total independente. De i electricitatea i magnetismul erau cunoscute Óncdin antichitate, prima lucrare care trateazfenomenele electrice i magnetice este publicatabia Ón anul 1600 (,,Despre magne˛iî). Autorul lucrrii, fizicianul W. Gilbert, de i trateaz i fenomenele electrice i fenomenele magnetice, nu Óntrevede nici o legturÓntre acestea.

Œn 1753 M.V. Lomonosov comunicobserva˛iile i concluziile sale teoretice despre electricitatea atmosferic. Cercetri Ón aceea i direc˛ie i cam Ón aceea i perioadefectueaz i B. Franklin, care a inventat paratrsnetul. Œn 1785, Ch. Coulomb, stabile te experimental prima rela˛ie cantitativce caracterizeazinterac˛iunile mecanice ale particulelor Óncrcate electric i prin analogie ale maselor magnetice. Coulomb a observat Óncde atunci diferen˛a esen˛ialdintre masele magnetice i sarcinile electrice. Electricitatea pozitivpoate fi separatde cea negativ, Ónssepararea masei magnetice pozitive de cea negativnu se poate realiza. Œn anul 1790 L. Galvani descoperfenomenele galvanice, care i-au permis fizicianului A. Volta construirea Ón anul 1800 a primei pile electrice. Din acest moment Óncep cercetri tiin˛ifice asupra curentului electric de conduc˛ie (curent continuu) ob˛inut de la pila electrica lui Volta. Œn anul 1819 C.H. Oersted, prin experien˛ele sale, aratinterac˛iunea mecanicdintre un conductor parcurs de curent i un ac magnetic. Aceastdescoperire stabile te pentru prima dato legturÓntre cele douclase de fenomene considerate p‚natunci frlegturÓntre ele: fenomenele electrice i cele magnetice. A. Amper, Ón anul 1820, studiind for˛ele electrodinamice aratidentitatea dintre un electromagnet i un magnet permanent. El a emis ipoteza c i Ón cazul magne˛ilor permanen˛i existcuren˛i ,,moleculariî care sunt cauza efectiva ac˛iunilor mecanice exterioare ale magnetului. Aceastipoteza fost confirmatulterior de ctre fizica atomic, care a identificat aceea i curen˛i ,,moleculariî drept curen˛i electrici datoritdeplasrii electronilor pe orbite Ón jurul nucleului. Œn plus exist i un magnetism al fiecrei particule elementare Ón parte (magnetismul de spin) care joacun rol important Ón compararea materialelor feromagnetice. G.S. Ohm (1826) stabile te legea sa Ón circuite de curent continuu neramificat, iar G.R. Kirchhoff (1847) formuleazregulile de rezolvare a circuitelor ramificate. M. Faraday (1831) face o mare descoperire cunoscutsub denumirea de legea induc˛iei electromagnetice. Œn anul 1833, E.H. Lenz stabile te sensul curentului indus.

- 18 -

Descoperirea legii induc˛iei electromagnetice a condus la ob˛inerea curentului electric alternativ. Œn anul 1834, Faraday formuleaz i legile electrolizei. Œn afarde aceste descoperiri, Faraday introduce pentru prima datno˛iunea de ,,c‚mpî prin intermediul cruia se transmit ac˛iunile mecanice Ón spa˛iu i timp. Concep˛ia de ,,c‚mpî a fost teza fundamentalcare a permis explicarea corecta fenomenelor electrice i magnetice, constituind un pas hotr‚tor Ón dezvoltarea fizicii din a doua jumtate a secolului XIX- lea.

Meritul de a fi creat teoria c‚mpului apar˛ine lui J.C.Maxwell care a exprimat Óntr-o formmatematicconcep˛ia lui Faraday. Maxwell a prevzut teoretic existen˛a undelor electromagnetice i a curentului electric de deplasare (1862), a elaborat teoria electromagnetica luminii (1865) i a publicat Ón anul 1873 celebra lucrare ,,Tratat despre electricitate i magnetismî, care pune bazele teoriei macroscopice clasice a electromagnetismului. Verificarea experimentala teoriei lui Maxwell a fost efectuatde H.Hertz (1888) care ob˛ine i propagundele electromagnetice. Œn decursul timpului numero i savan˛i de renume, inventatori i cercettori au contribuit la progresul Electrotehnicii. Œn ˛ara noastrau contribu˛ii Ónsemnate Ón domeniul electrotehnicii mul˛i oameni de tiin˛cum ar fi:

N. Vasilescu-Karpen, care a elaborat teoria electronica

lichidelor, pun‚nd Ón eviden˛rolul electronilor Ón fenomenele electrodinamice. Lui Ói apar˛ine i propunerea folosirii curen˛ilor purttori de Ónaltfrecven˛Ón telefonia la mare distan˛. A.Budeanu, a avut o contribu˛ie importantÓn studierea regimului deformant i a puterii reactive Ón circuite electrice, introduc‚nd no˛iunea de putere deformant.

St. Procopiu a calculat cel dint‚i momentul magnetic al

electronului (1912). A descoperit efectul dublrii frecven˛ei in fire de fier parcurse de curen˛i alternativi i aflate Ón c‚mp magnetic (efectul Procopiu). A studiat magnetismul terestru Ón diferite zone ale ˛rii.

Pl. Andronescu a dezvoltat coala de electrotehnicteoreticdin Rom‚nia, av‚nd contribu˛ii Ónsemnate Ón problemele de c‚mpuri electromagnetice i Ón msurtori electrice.

- 19 -

R. Rdule˛ are contribu˛ii importante Ón dezvoltarea teoriei c‚mpului electromagnetic Ón medii conductoare masive, definind parametri tranzitorii Óntr-o formgeneral. A Óntemeiat coala rom‚neascde cercetare electrotehnicbazatpe teoria c‚mpului. Are contribu˛ii deosebite Ón electrotermie, sudurelectric, fr‚ne de induc˛ie, ma ini electrice speciale, etc. I.Antoniu are contribu˛ii Ón domeniul regimurilor deformante, al re˛elelor trifazate introduc‚nd totodatcalculul matriceal Ón electrotehnic.

1.2 Mrimi fizice Fenomenele, transformrile, interac˛iunile i procesele din sistemele fizice sunt mul˛imi de evenimente care, Ón raport cu un eveniment de referin˛, se preced, sunt simultane sau se succed. Œn conformitate cu principiul cauzalit˛ii pentru orice eveniment existo cauzcare-l determinunivoc ca efect al su. Evenimentele susceptibile de a se constitui cauze se numesc evenimente de stare. Speciile de mrimi care le caracterizeazproprietatea de stare se numesc mrimi de stare. Mul˛imea evenimentelor de stare simultane alctuie te starea sistemului fizic Ón momentul respectiv, descrisde mul˛imea corespunztoare a mrimilor de stare. Strile corpurilor i ale c‚mpului electromagnetic se caracterizeazcu ajutorul mrimilor fizice care sunt

concepte ce servesc pentru descrierea anumitor propriet˛i ale sistemelor fizice i, anume, ale acelora descriptibile cantitativ, respectiv de a fi msurate. O mrime fiziceste complet determinatc‚nd se cunosc:

unitatea sa de msur, procedeul de msurare i valoarea sa ca rezultat al msurrii. Dupfelul cum mrimile fizice se introduc Ón fizic, acestea se Ómpart Ón doucategorii:

- mrimi primitive, care se introduc direct pe cale experimental, indic‚nd Ón concret unitatea de msur i procedeul de msurare.

- mrimi derivate, care se pot defini cu ajutorul altor mrimi presupuse cunoscute. Din punct de vedere al localizrii Ón spa˛iu mrimile fizice pot fi globale sau locale, dupcum sunt asociate unor regiuni (volume,suprafe˛e,curbe) respectiv unor puncte. Œn teoria macroscopica fenomenelor electromagnetice se utilizeaz ase mrimi primitive specifice electromagnetismului. Dintre

- 20 -

aceste ase mrimi, patru caracterizeazstarea electromagnetica corpurilor iar doucaracterizeazstarea c‚mpului electromagnetic.

Mrimile primitive de stare electromagnetica corpurilor sunt:

1. q, sarcina electric(adevrat), mrime scalarcu ajutorul creia se caracterizeazstarea de Óncrcare electrica corpurilor: [q] =C

2. p , momentul electric, mrime vectorial, caracterizeazstarea de polarizare electrica corpurilor; !p"$ C #m

3. i, intensitatea curentului electric de conduc˛ie, mrime scalar, caracterizeazstarea electrocinetica corpurilor; !i"$ A

4. m , momentul magnetic, mrime vectorial, caracterizeazstarea de

magnetiza˛ie (polarizare magnetic) a corpurilor; ! "

Mrimile primitive de stare ale c‚mpului electromagnetic sunt:

caracterizeaz

5.

aspectul electric al c‚mpului electromagnetic. Din aceastmrime deriv, Ón corpuri, perechea: intensitatea

m $ A#m

2

E ,c‚mpul

v

electric

Ón

vid,

mrime

vectorial,

c‚mpului electric E i induc˛ia electricD ; ! "

E

$

D

$

;

2

V

!

"

C

m

m

6.

v , induc˛ia magneticÓn vid, mrime vectorial, caracterizeaz

aspectul magnetic al c‚mpului electromagnetic. Din aceastmrime deriv, Ón corpuri, perechea: induc˛ia

B

magneticB i intensitatea c‚mpului magnetic H ;

W b !B"$ T sau 2 m A A # sp ! " H $
W b
!B"$ T sau
2
m
A
A # sp
!
"
H
$
sau
m m

Acelea i stri de la punctele 1% 4 se caracterizeazlocal prin mrimile derivate :

1.

q

&

'

v

$

densitatea

de

volum a

sarcinii;

' $

v

dq

dv

;

q

$

(((

V

)

' dv ;

v

!

"

' $

v

C

3

m

.

2.

p & P $polariza˛ia electriccare este o densitate de volum a

momentului electric. dp P $ ; p $ ((( P * v ; dv V
momentului electric.
dp
P $
;
p
$
(((
P
*
v ;
dv
V
)
C ! " $ P 2
C
!
" $
P
2

m

3. i & J $densitatea de curent;

di J $ dA
di
J $
dA

;

i

$ ((

S

+

A JdA ; ! " $ J 2
A
JdA ; ! " $
J
2

m

4. m & M $magnetiza˛ia care este densitatea de volum a momentului

- 21 -

dm magnetic: M $ ; m dV Observa˛ie:
dm
magnetic:
M $
;
m
dV
Observa˛ie:

$ (((

V

)

MdV ;

A ! " $ M
A
!
" $
M

m

, O

abordare global(integral) a unui c‚mp de vectori -E , B, etc

Óntr-un domeniu V din spa˛iu se poate face cunosc‚nd:

)

a. Circula˛ia vectorului c‚mp F de-a lungul curbei Ónchise + :

(

+

Fdl

b. Fluxul vectorului F prin orice suprafa˛Ónchis) dusÓn

c‚mp: ((

FdA

)

,

O abordare local(diferen˛ial) a unui c‚mp de vectori se poate

face cunosc‚nd:

a. Divergen˛a vectorului c‚mp F & divF

b. Rotorul vectorului c‚mp F & rotF

Ambele Ón fiecare punct al domeniului

V

)

Œn afarde mrimile primitive men˛ionate mai sus, Ón teoria fenomenelor electromagnetice se folosesc i mrimi derivate, dintre care men˛ionm: tensiunea electric, capacitatea electric, rezisten˛a electric, inductan˛a, etc. Mrimile derivate se definesc Ón func˛ie de alte mrimi primitive sau derivate cunoscute. Trebuie Ón˛eles faptul cmrimile fizice reprezintpropriet˛i ale materiei care sunt reproductibile experimental i cnu este necesar i nici admisibil sli se asocieze nici o substan˛sau fluid strine de sistemul fizic descris prin mrimile considerate. Sarcina electric-q., spre exemplu, nu este o substan˛specialci o mrime de stare a corpurilor ca i temperatura sau alte mrimi. Mrimile fizice pot fi scalare, vectoriale sau tensoriale. Œn studiul electrotehnicii este necesar sse faco distinc˛ie clarÓntre mrimile scalare i cele vectoriale. Anumite mrimi ca: masa, sarcina electric, poten˛ialul electric sunt mrimi scalare. Alte mrimi ca: for˛a, viteza, intensitatea c‚mpului sunt mrimi vectoriale. Mrimile scalare se caracterizeazprin valoarea lor numeric, iar cele vectoriale au, pe l‚ngvaloare, o direc˛ie i un sens.

O mrime vectorialse exprimprin produsul dintre valoarea sa

(scalar) i vectorul unitar (versorul) :

A

$

u

A

#

A

- 22 -

(1.1)

1.3 Regimurile mrimilor electrice i magnetice. Œn teoria macroscopicfenomenologic, mrimile primitive sau

derivate ce intervin Ón studiul fenomenelor electromagnetice sunt, Ón general, func˛ii de spa˛iu i timp. Dupmodul de varia˛ie a acestor mrimi Ón raport cu timpul se disting mai multe regimuri.

a) Regimul static se caracterizeaz, pe de o parte, prin particularitatea ctoate mrimile sunt constante Ón timp, adicderivatele lor Ón raport cu timpul sunt nule, iar, pe de altparte, prin lipsa posibilit˛ii de a transforma energia din formele electricsau magnetic, Ón alte forme de energie. Conductoarele nu sunt parcurse de curen˛i electrici de conduc˛ie -/$ 0. i sunt

imobile -V $ 0 mai caracterizeazprin starea de imobilitate

relativa corpurilor. Existun regim static pentru c‚mpul electric numit regim electrostatic i un regim static pentru c‚mpul magnetic (produs de magne˛ii permanen˛i) numit regim magnetostatic.

b) Regimul sta˛ionar se caracterizeazprin faptul ctoate mrimile sunt constante Ón timp, dar cu posibilitatea transformrii energiei c‚mpului electric i magnetic Ón alte forme de energie. Conductoarele sunt parcurse de curen˛i electrici -J 0 0 Exist

Se

cazul regimului electrocinetic sau de curent continuu.

c) Regimul cvasista˛ionar se caracterizeazprin varia˛ii suficient de lente ale mrimilor Ón raport cu timpul, astfel Ónc‚t densitatea

este neglijabilfa˛de

densitatea curentului de conduc˛ie -J . peste tot, cu excep˛ia dielectricului condensatoarelor. Este cazul regimului de curent alternativ.

d) Regimul nesta˛ionar corespunde situa˛iei Ón care mrimile

electrice i magnetice variazrapid Ón timp i Ón care au loc transformri de energie, conductoarele fiind parcurse de curen˛i electrici. Observa˛ie: Ón teoria circuitelor electrice, criteriul de clasificare al regiunilor este modificarea formei de varia˛ie a mrimilor. Œn func˛ie de acest criteriu deosebim regimuri permanente, regimuri variabile Ón timp i regimuri tranzitorii, care nu trebuie confundate cu no˛iunile despre regimuri prezentate mai sus.

6

4

5

J D

* D 3

1

2

curentului de deplasare

$

*

t

- 23 -

1.4 Medii Œn definirea corecta unei probleme de c‚mp electromagnetic pe l‚ngprecizarea regimului (regimurilor) c‚mpului electromagnetic este necesar sse precizeze i mediul sau mediile Ón care se face studiul acestora. Se deosebesc :

- medii izotrope,

- medii anizotrope

- medii liniare

- medii neliniare Mediile izotrope sunt medii care au o astfel de structurÓnc‚t valorile mrimilor locale nu depind de direc˛ia la care se refer. Altfel spus, un mediu (material) dielectric, conductor sau magnetic se nume te izotrop dacsub ac˛iunea unui c‚mp (electric sau magnetic) av‚nd orice orientare Ón corp se polarizeazsau se magnetizeaztemporar Ón direc˛ia c‚mpului (exemplu, solidele amorfe).

;

p

t

i M nu depind de direc˛ia i sensul c‚mpurilor E i

t

H ;

P

t

$

8 7

0

e

E

M

t

$7

m

H

Mediile anizotrope sunt medii care au o astfel de structurÓnc‚t polariza˛ia electrictemporarrespectiv magnetiza˛ia temporardepinde de direc˛ia i sensul c‚mpului (exemplu, solidele cristalizate). Mediile liniare sunt mediile Ón care polariza˛ia electrictemporar, respectiv magnetiza˛ia temporarsunt propor˛ionale cu intensitatea c‚mpului electric, respectiv, magnetic. Altfel spus permitivitatea -8. respectiv permeabilitatea -9.

magneticnu depind de c‚mpul electric sau de c‚mpul magnetic:

P i

t

M

t

sunt propor˛ionale cu E i H .

Mediile neliniare sunt mediile Ón care diferen˛a dintre polariza˛ia electrictemporar i c‚mpul electric, respectiv dintre magnetiza˛ia temporar i c‚mpul magnetic este neliniar. Materialele din aceastcategorie se numesc feroelectrice sau feromagnetice i pot prezenta fenomenul de histerezis. Mediile mai pot fi clasificate Ón omogene i neomogene. Aceastclasificare se referla propriet˛ile fizico-chimice i nu la propriet˛ile de stare electrice i magnetice.

- 24 -

1.5 Legile teoriei clasice Se numesc legi, Ón fizic, rela˛iile exprimate Óntre mrimile fizice, prin propozi˛ii sau analitic, care descriu sub forma cea mai generalcuno tin˛ele despre fenomenele domeniului la care se refer. Rela˛iile ce exprimlegile sunt fundamentate experimental i nu pot fi stabilite printr-o deduc˛ie logicdin alte rela˛ii. Se deosebesc legi generale, denumite uneori i principii sau axiome i legi de material, corespunztoare la situa˛ii specifice ale substan˛ei. Pe baza legilor se deduc rela˛ii particulare Óntre mrimi prin analizlogic, numite teoreme, a cror valabilitate este confirmatexperimental. Practica este criteriul adevrului pentru orice teorie tiin˛ific. Existrela˛ii care la data enun˛rii lor au avut rol de legi, ulterior devenind teoreme datoritdescoperirii unor legi mai generale, din care rela˛iile ini˛iale au putut fi deduse (exemplu: legea lui Coulomb). Evolu˛ia cunoa terii umane impune precizarea condi˛iilor de valabilitate a propozi˛iilor ce exprimlegi i teoreme dintr-un anumit domeniu, Óntr- o anumitetap i pentru un anumit scop. Studiul fenomenelor electromagnetice se face Ón urmtoarea succesiune:

- se introduc mrimile primitive i principalele mrimi derivate,

- se expun legile i teoremele aferente acestor fenomene,

- se verificpractic consecven˛a legilor, Ón limitele aproxima˛iei date de teoria adoptat. Œn cele ce urmeazsunt enun˛ate principalele legi generale ale teoriei clasice, fenomenologice i apoi trei legi de material, importante Ón tehnic. Ulterior, pe baza legilor generale i a legilor de material vor fi deduse teoreme i vor fi exemplificate cazuri particulare, importante din punct de vedere tiin˛ific i tehnic.

Legi generale

, Legea fluxului electric.

a) Forma integralEnun˛: Fluxul electric printr-o suprafa˛Ónchis:

moment egal cu sarcina electriclocalizatÓn interiorul acelei suprafe˛e:

este Ón fiecare

;

:

$ q

:

Av‚nd Ón vedere

; $

:

((

:

 

(1.2)

DdA

(1.3)

- 25 -

se ob˛ine:

((

:

DdA

$

((

:

D ndA

#

$

q

:

(1.4)

unde: prin

domeniu mrginit de : ; - n este normala exterioarla suprafa˛a Ónchis: ;

Obs: Œn Sistemul Interna˛ional de unit˛i, fluxul electric se

msoarÓn Coulombi (C)

Aria elementardA este orientatconven˛ional spre exteriorul suprafe˛ei Ónchise i atunci sensul de referin˛al fluxului electric ( sensul corespunztor valorii pozitive) este cel ie ind din suprafa˛. Cu conven˛ia de reprezentare a oricrui c‚mp de vectori prin liniile de c‚mp Ón numr egal cu valoarea intensit˛ii locale a c‚mpului de la fiecare element de suprafa˛, normalla liniile de c‚mp, cu aria unitate (foarte mic) rezultfluxul c‚mpului egal cu numrul total de linii de c‚mp ce strbat suprafa˛a respectiv.

b) Forma localDacsarcina electricadevrat

de volum

: este repartizatcu densitatea

' dV , iar componentele induc˛iei electrice

: se Ón˛elege sarcina electricadevratcon˛inutÓntr-un

q

!;"$ C

q

'

V

, adic

q

:

$

(((

V

V

:

D sunt func˛ii continue de punct Ómpreuncu derivatele de primul ordin (condi˛ii de continuitate i netezime) cu teorema lui Gauss-Ostrogradski, rela˛ia (1.4) devine:

((

:

DdA

$

(((

V

:

divDdV

$

q

:

$

(((

V

:

' dV

V

(1.5)

De unde rezult:

divD $ '

V

(1.6)

- forma locala legii fluxului electric pentru domenii de continuitate i netezime. Enun˛:

Divergen˛a vectorului induc˛ie electriceste egalÓn fiecare punct cu densitatea de volum a sarcinii electrice. Punctele cu divergen˛a induc˛iei electrice sunt considerate surse ale c‚mpului respectiv. Pentru mediile av‚nd sarcina repartizatcontinuu, cu densit˛ile

' (pe linii) sau

discontinuu punctual -

de

sarcin

'

V

(Ón

volume),

q

K

.

avem:

'

S

(pe

suprafe˛e),

l

q

V

:

$

(((

V

:

' dv

V

<

((

S

:

' dA

S

<

(

l

:

' dl

l

<

:

K

q

K

(1.7)

Liniile induc˛iei electrice Óncep din regiunile cu sarcini electrice pozitive i se terminla cele cu sarcini electrice negative. Un mic volum

- 26 -

Ónchis strbtut de liniile vectorului induc˛iei electrice poartnumele de tub de flux electric (fig.1).

poart „ numele de tub de flux electric (fig.1). ; 1 1 V V : :

; 1 1

V V : : ; 2 2 ' $ 0 0 V V :
V
V : :
;
2 2
'
$ 0
0
V V
:

Fig. 1.1 Tub de flux

Dacse aplic

legea

fluxului electric

la o suprafa˛

: care

delimiteazo por˛iune de tub de flux electric, se ob˛ine:

;

1

$

;

2

$

constant

(1.8)

Cu alte cuvinte, fluxul electric are aceea i valoare Ón orice sec˛iune transversala unui tub de flux electric, Ón interiorul cruia nu existsarcini electrice.

, Legea fluxului magnetic Este o lege general, valabilÓn c‚mp electromagnetic general valabil, exprim‚nd o proprietate de structura acestuia i anume caracterul conservativ al fluxului magnetic.

a) Forma integral, enun˛: ,,Fluxul magnetic printr-o suprafa˛

Ónchiseste totdeauna nul, oricare ar fi forma suprafe˛ei i Ón orice moment.î

= : $ 0

sau

=

:

$

((

:

B # dA $

((

:

 

(1.9)

B # n # dA $ 0

(1.10)

unde n este normala exterioarla suprafa˛a Ónchis: , care poate trece prin vid sau prin corpuri, sau par˛ial prin vid i par˛ial prin corpuri,

dar snu fie suprafa˛de discontinuitate pentru B .

!

=

"

$ W

b

(Weber)

!B"$ T (tesla)

1 T $

1 W

b

2

m

- 27 -

b) Forma local

Pentru domenii de continuitate i netezime ale mrimii B-r ., (func˛ie de punct Ómpreuncu derivatele par˛iale de ordinul Ónt‚i), cu teorema lui Gauss-Ostrogradski, rela˛ia (1.10) devine:

((

:

BdA $

(((

V :

de unde

divB $ 0

divB dV

$ 0

(1.11)

 

(1.12)

Enun˛: ,,Œn fiecare moment i Ón orice punct divergen˛a induc˛iei magnetice este nulî. A adar, induc˛ia magneticeste un c‚mp de vectori solenoidal, adicfrsurse de linii de c‚mp. Liniile induc˛iei magnetice nu au Ónceput i nici sf‚r it. Ele sunt deci linii Ónchise. C‚mpurile de vectori cu linii de c‚mp Ónchise sunt denumite c‚mpuri solenoidale.

, Legea induc˛iei electromagnetice. Fenomenul induc˛iei electromagnetice consistÓn producerea unei tensiuni electromotoare Ón lungul unui centru Ónchis -+. datorat

varia˛iei Ón timp a fluxului magnetic care strbate suprafa˛a care se sprijinpa acest contur. Observa˛ie: Acest fenomen a fost eviden˛iat de fizicianul englez Michael Faraday Ón anul 1831.

a) Forma integrala legii induc˛iei electromagnetice.

+ indusÓn lungul unei curbe

Ónchise + este egalcu viteza de scdere a fluxului magnetic

orice suprafa˛S care se sprijinpe curba +î.

prin
+

Enun˛: ,, Tensiunea electromotoare

+

e

= S

e

+

$>

d =

S

+

dt

Cum e $ ( Edl iar = S + (( $ B # + +
Cum
e $
(
Edl iar
=
S + ((
$
B #
+
+
S
+
d
(
Edl
$>
((
B ndA
#
dt
+
S
+

(1.13)

ndA rela˛ia (1.13) se mai scrie:

(1.14)

Rela˛ia (1.14) exprimforma integral(nedezvoltat) a legii induc˛iei electromagnetice. Œn aplicarea legii induc˛iei electromagnetice trebuie avut Ón vedere urmtoarele:

1) Sensul de

referin˛

al tensiunii electromotoare

induse

e

+

(sensul de integrare pe curba + , adicsensul elementului de lungime

dup

orientat dl ) este asociat cu sensul normalei n

la suprafa˛a

S

+

- 28 -

regula burghiului drept (fig. 2). Acesta se alege astfel Ónc‚t fluxul

magnetic prin

S + srezulte pozitiv.

dA dA n B dl dl -+.
dA
dA
n B
dl dl
-+.

E

S S

+ +

Fig. 1.2

e este o consecin˛a

varia˛iei fluxului magnetic, curentul indus fiind determinat nemijlocit de aceasttensiune electromotoare. Tensiunea electromotoare induseste independentde materialul din care este construit conturul + i ea se induce Ón lungul conturului + chiar dacel nu este realizat dintr-un anumit material, deci chiar dac+ este o curbimaginarsituatÓn vid sau Ón dielectrici (evident, Ón acest ultim caz, curentul este nul deoarece R &? ); 3) Œn cazul Ón care conturul + este luat Ón lungul conturului unei bobine cu N spire (practic suprapuse) fluxul magnetic care intervine Ón legea induc˛iei electromagnetice este fluxul printr-o suprafa˛sprijinit

pe Óntregul contur, adicfluxul prin toate spirele. Dacse noteazcu

fluxul magnetic printr-o singurspir, numit flux fascicular, Ón expresia

(1.13) intervine fluxul total

2) Apari˛ia tensiunii electromotoare

+

=

f

=$>N= , astfel cse poate scrie:

f

e

$>

N

d =

f

dt

(1.15)

4) Sensul efectiv al tensiunii induse ca i al curentului indus se determincu regula lui Lenz: ,, sensul efectiv al tensiunii induse este de a a naturÓnc‚t prin efectele sale se opune cauzei care a produs-oî.

Forma integraldezvoltat