Sunteți pe pagina 1din 80

tr;I

-:r

Dorin Borzea
l-:-

l
I

cEitfrMlcff
,,4

rr..\a:

IN

IE

I
I
I

I
I

ii

.l
l

'l

l
I

I
,lt

Editura DACTA
CLUJ.NAPOCA, 2OOO

r,

FI

;l
I

-"r

I
i

Cuprins

lstoricul ceramicii in tara noastra

1.2

CAPIT OLUL

2 - MASE CERAMICE DE NTARE (PORTELANUL DENTAR)

Specificul materiilor prime ce intrd in compozi{ia por-felanului

2.1.2.

Cuartul

2.1

Feldspatul

.3.

Alte substanle ce intri in compozi{ia po(elanului


Portelanuri dentare
Prepararea industrialS a maselor dento-ceramice
2.1.6.1. Plasarea maselor ceramice dentare in si temul oxizilor componenti
2.1 .6.2. Consiierente care stau la baza stabilirii compozitiei masel r cerarntce
2.1.6.3 Materii prinre utilizate..._........
a4c

CAPITOLUL 3

15
16
16
17

17
19
10

SPECIFICUL PARAMETRILOR FIZICO.MECANICI

AI MASELOR CERAMICE DENTARE


J-

Contractia maselor ceramice dentare ...


Dilatarea rnaselor ceramice dentare .. .

Duritatea maselor ceramice dentare


Rezistenta maselor ceramice dentare .
Culoarea maselor ceramice dentare ....
3.5.1. Condiliile ce se impun pigmentilor ceramici pentru mase._.
CAPITOLUL 4 . TEHNCLOGIA MASELOR CERAMICE DENTARE .., .
4.1 .
lnstrumentarul gi aparatura necesara
3.4
3.5.

4.2.
4.3.

Procedee de condensare.............................
Fazele de ardere ale maselor ceramice dentare...,.......
CAPTTOLUL s - CARACTERTSTTCTLE ESTETTCE gt BtoLoGtcE
ALE CONSTRUCTilLOR CERAMTCE
5.1. Aspecte ale esteticii lucrdrilor protetice

5.1
tt

Posibilitili de transmitere laboratorului a datelor legate de esteticd

Biocompatibilitate....,....-........
cAprToLUL 6 - ApLtCATilLE GENERALE iN STOMATOLOGT
cAprroLUL 7 - DtNTil ART|F|C|ALI DtN CERAM|CA... . .
7

.1.

72
7.3
7

.4.

Avantaje

9i

Obtinere a din{ilor
Sinterizarea dintilor ceramici ..-.-...............
Propriet5tile din{ilor artificiali ceramici comparativ cu cei din rigini acritice
5

i::_

| - -- --

50
5C

52

54

t:lI:;

em*ia

i* olaatolaalz

CAPITOLUL 8

8.1.

8.1,1.

4wnia

RESTAURI\RI PARTIALE DIN CERAMICA -..........


Avantajele gi dezavantajele acestor restaurAri
Avantajele principale.......

8.1.2. Dezavantajele
8.2. lnlay-uri gi onlay-uri

8.2.1 .

...55
AA

ceramice.........

lndicatiile inlay-urilor gi onlay-urilor din ceramicb

56

........56

8.2.3. Succesiunea etapelor de lucru in realizarea inlay-urilor gi onlay-urilor


ceramrce

5tJ

..................... .... 56

8.2.3.1 Prepararea dintilor .....,....


8.2.3.2. Amprenlarea
.

823.3 Modalitdti de rezrlizare in laboralor a inlay-urilor gi onlay-urilor ceramice


8.2.3.4. Proba reconstituirii

......58
.............61

..............

Pregitirea restaurerii 9i a dintelui in vederea cimentdrii


..... ..
Cimentarea
Fatete ceramice..,.................
Avantajele gi de;tavanta.jele fatetelor laminate din mase ceramice.....
Avantaje
8.3.1.2. Dez a vantaje
oaa
lndicatiile si conlrainoicatiile...
8.3.2 1 lndicatii........
.....
8.2 3.6.
B3
8 31.
8.3.1 1
.

8.3.2.2. Contrarnd ica tii


B,3.4
8.3.4.'1

61

61

62
63
64

69
riq

Exanrinarea clinicd _........_...


Prepararea clinicd pentru fatele iaminate

8.3 3.

ceramice

.............7O
....................71

Principii

8.3.4.2. lnstrumentarul nercesar


8.3.4.3. Preparatia feiei r,estibu1are.....,..........,,...
8.3.4.4. Pregatirea suprafetelor proximale
8.3.4.5. Preparatja suprafetelor orale_......,................

8.3.5. Amprentarea
8.3.6. Realizarea fatetetor in

..........72

laboralor

..........

90
... ..90
.,. .91

o,

.... 92
... .. 93
.... .94
o<

105
105
107
108

110
111

111
111

113

10.1.2.2.
10.1.3.
Proprietdtiile aliajelor utilizate penlru restaurdri metalo-ceramice
10.2.

/6

8.3.6.1. Prin ardere pe folie de platind


8.3.6.2. Realizarea de modele din materiale refractare
8.3.6.3. Realizarea prin ntetoda turnarii ..........
8.3.7. Procedeele clinicr: de fixare a fatetelor ..,.
8.3.7.1 . Efectuarea probe,i .............
8.3.7 .2. Tratarea suprafet,elor in vederea fixarii .,............._.....
8.3.7 3. Fixarea 9i finisarr:a
cAprToLUL 9 - COROANE DE ]NVELlg CERAMlC .. . .
9.1.
Tipuri de coroane ceramice Jacket....-........
9.1.1.
Avantajele coroanelor ceramice
9.1 .2.
Dezavantajele coroanelor ceramice
9.1.3.
lndicatiile coroanelor Jacket...........,.
9 1.4.
Realizarea preparatiilor coronare
9.14
Preparatia clinicd a dintilor.........

1.4.2
Metode utilizate in pregdtirea clinica
9.1 4.2. 1. Tesutul gingival
9 1.4.2.2. fesutul dentar ..........
4 .2.3. Retractia gingivald
A.
Amprentarea pentru coroane Jacket
9.1.6.
Restaur5ri provizorii.........
9-1.7
Realizarea coroan elor Jackel din ceramic6 feldspat
9.2.
Sisteme ceramice actua le
I .2.1 .
Coroana ..iacket intarite cu a lumin5..
9.2.2.
Coroana aluminoceramicd .
9.2 3.
Sistemul ln-Ceram
9.2.3.1
Sistemul ln-Ceram Spinell
oa
Coroane cin sticld ceramicd turnata
^
9.2.4.1
Prepara!ia clinicd pentru restaurdri din sticld ceramica
turn
9 2.4.2. Ampren tarea...........-..
9.2.4.3.
Restaurdrile provizorii
9.2.4.4.
Proba coroanei din sticld-ceramicd turnati
s.2.4.5. Ciment rea...
otr
inlipdrireb prin injectie
926
Mase ceramice cu punct d tcpire scazut
9.2.6.1. Avantajele. sistemului
9.2.6.2.
Aplicatiile m a selor ceramice cu punct cle topire scdzut...
9.2.7.
Criterii d e evalu a re a sistemelor c e ramice actuale ..
CAPITOLUL 1O - RESTAURARI METALO-CERAMICE
10.1.
Aliajele utilizate in constructiile metalo_ceramice
10.1.1.
Clasifi carea a liajelor p ntru conslrucliile melalo-ceramice
10.1.2.
Compozilia aliajelor pentru metalo-ceramic5...
10.1.2.1. Aliaje nobile

Zc dlo.!ufo4g!!

.......... . ...........7B
..-.... .... ......_.... / o

10 3.
1

0.3.

'1

0.3.2.
1 0.3.3.
10.3.4.
10.4.
1

7B

.........,79
79

10

dl

10

41.

4.2.

10.5.

.......... g6
87

0.5.

B8

10.6.
14.7
10.8.
10 9

89

10.9.1.

B7
B7

6
I

t.,
lgr

Masele cerarnice utilizale in metalo-ceramicd


Legetura rrretalo-ceramici ...
lpoleza ldg5turii fizice ..
lpoteza leg5turii mecanice
lpoteza leg iturii chimice........
Evaluareal. legAturii metalo-ceramice

115
116
119

regitire a suportului dento-parodontar pentru reconstructii metaro-

ceramlce
Limite ceIvicale ale prep
Consid erenle in realizarea amprentei
Realizarei scheletului metalic....Preg5tirea' capei metalice in vederea aplicarii
Aplicarea masei ceramice pe suportul metalic
Cimentare! de probd gi cimentarea finald ......
Defecte c;'pot surveni, cauze 9i remedieri ..._
Alternativd'ale coroanelor metalo-ceramice....
Coroanelet melalo-ceramice modificate...,..
7

121
122
124

125
127

ser c ramice

128
128
129

......132

E.::

t4a*za

e< aax-+aZ.e^a

10.9.2. Coroane met:llo-ceramice cu metal neturnat


10-9.2.1- Avantaje 9i dezavantaje
10. 2.2. lndicalii, contraindicalii

:3

133
....
.....- 1 34

"--/'

133

,--l,

10.9.3.

Coroane galvano-cera mice


10.9.3,1. Avantaje gi dr:zav a ntaje
10 9.3 2. Etape de realizare a coroanelor galvano-ceramice
CAPITOLUL 11 - PROCEDEE ADEZIVE D ENTARE MECANTSM

11.2.
11.2.1.

Adeziunea la smalt
Adeziunea la dentind

OeZvOlrRRE..

.l
136

..

Gravare dentinei ..
11 .2 2
Uti lizdri clinice ale legdrii la dentini
1 1 .2.3. Te ndintele a ctuale
11.2.4. Adeziunea deintinard cu componenld unicd
CAPITOLUL 12 . TEHNOLOGIA avRNserA iru srorr,lRtoloctE.
Cat egorii de e:chipament
BIBLIOGRAFIA

Prefatd

139

142
...... 145
148
148
lb

Fsle deosebit de dificit sa vorbirn azi despre materiale estetice


datorita, pe de o parte aparitiei unui numdr mare de astfet
de materiale,

iar pe de alta parte greutdtii setectarii gi ategerii cetui mai


bun
Restaurdrile dentare estetice au devenit o permanen{a in
activitatea medicutui stomatolog. ceramica dentara prin vechimea
tLtilizarii ei, prin calita{ile demonstrate in timp, prin progresele
fdcute
in domeniu - reprezintd unur dintre materiarere estetice cere mai

recomandate.
Nu intamprdtor este numita gi ,,regina materiareror dentare,,
ceramica dentard reprezinta un domeniu vast ar practicii
:;tomatologice, care s-a schimbat in mod impresionant in urtimur
timp. in reatitate, atunci cand existd o sisfem atizare adecvatd, acesf
bagaj de cunogtinle devine ugor de maniputat. Astfet cd provocarea
care a existat in pregatirea acestei cdr{i a fost de a crea o sursd
tinica, pe cdt posibit atotcuprinzdtoare gi compteta, de informa.e,
care sd fie prezentatd de o manierd accesibild gl ugor de transpus

in activitatea

clin,ica.
cartea nu reprezintd o lucrare ce redd experien{a mea in acesf

domeniu, ci esfe rodul experientetor combinate ale multor autori


preocupa{i de aceastd problemd.
Prin efortul lor, am fost in mdsurd sa definesc ai sd descriu
starea actuald a ceramicii dentare gi s;i consolidez schetetut de baza
pentru practicianul stomatalog de maine.
o

..,.j',,.,.: .

a-.;,r;-i.!.

1.:ir.::

.il

i,:-r:.'..-.- .

i-.jn.,:j

i::: ti).

t:rl::r'.::r,-- :.i..:,:l"

:-.-:--a.

ercrua

cartea se adre:;eazd, in aceeagi masura, studentilor, medicitor


stomatologi, tehnicienil'or dentari. vor gasi in acest text lucruri practice,
utile. noutali in dometniul materialelor ceramice, precum gi unele
aspecle legate de utilizarea tehnicilor moderne in stomatologie
Pe masura ce profesiunea noastra intra in mileniut trei,
protectia dentara, mai etles cea esteticd, ofera o noud erd de safisfaclie
gr de stimulare atat pentru medic, cat gi pentru pacient. prin textut de
faia am cautat sa contribui la acest lucru cu entuziasmul propriu.
imi exprim gratitudinea pentru toli aceia care m-au inteles,
sprtjinit gr ajutat i'n realizarea acestei carti
Ma simt indatorat 9l doresc sa mut{umesc in mod deosebit
acelora care m-au incurajat gi cu rabdare deosebita au gtiut sd ma
sfaturasca in momentele dificite care au aparut pe parcursul redactarir
Nu am nominalrzat pe nimeni deoarece ar fi lost o rista prea
lunga gt rn-am tenut sa nu omit pe cineva.

ix at EZgpAS!"

llcAPrroLULl-TSTORTC
Provenienla termenului de "ceramica" este greaca, de la cuvantul .,keramos,,
(lut)- "Cer:amic5" este o denumire generalS folosita penlru obiectele confectionate
din argildidar, in sens mai larg, porlelanul este incadrat tot in categoria ceramicii.

Arta ceramicd este una dintre cele mai vechi arte. in timj ce originea ei
specificd nu poate fi precizatS, esle gtiut cd ceramica decorativd era cunoscuta de
vechile civilizatii (egiptenii, grecii, pergii).
Gel mai nobil produs al ceramicii este portelanul, denumire data dupa o
specie der scoicd, Porzellana cypres, care pr.ezintd o suprafatd neteda gi lucioasa,

asemenatoare cu portelanul.
Tehnologia de fabrica[ie a portelanului a fost descoperita jn China, inca din
anul 2697'i.Hr. Produsele din portelan chinezesc au ajuns in Europa prin intermediul
arabilor apoi, in sec.XV, prin navigatorii portughezi.
Primele experienle pentru oblinerea portelanului dateazd in Europa de la
sfSrgitul sbc.XV, fiind efectuate la Venelia 9i in alte localititi ale ltaliei. in acest fel
apare agarzisul "portelarr Medici", un produs asemdnetor faiantei fine. Se fac eforturi
rje obtiner,e a portelanului in Fran!a gi Anglia.
Descoperirea portelanului tare, asemdndtor cu cel chinezesc, se datoregte in
Europa iui JOHANN FRIEDERICH BOTIGER, in anul 1709. in 1710 ia f iintd manufactura
lui MEISSEN. La scurt timp dupd aceasta, apar gi in alte parti ale Europei fabrici de
porlelan, in 1717,|a Viena; in 172o,la Venefia; in 1744, in Rusia, iar apoi in Angtia
(Bow, Chelsea, Worcester). ln 1753 este fondata fabrica de la Sewes.

Autorul

I .1 .

Istoricul ceramicii dentare

incep6nd cu sec. al XVlll-lea, noul produs ceramic a inceput sd fi inlereseze


pe cei car:e se ocupau de realizarea unor substituenil dentari, pdnd acum acegtia
realizandu-se exclusiv din oase, fildeg, dinti de arrimale, produse vegetale.

lnitiatorul c.eramicii dentare u.i" rn farmacist din Saint-Germain.

DiJcHATEAU (1774\. El prezintd descoperireaAcademiei Regale de chirurgie (j776)


metoda fiindu-i re'f uzald. DUBols de CHEMENT contrnuS punerea la punct a metoder
:1i o comunica din nou Academiei de
$tiinte din Paris. Este considerat deschizdtorul

rle drumuri in realizarea din!ilor din portelan. Brevetul de fabricare il primegte in


1791, dupa ce se st4bilegte in Anglia.
ln Germania,nu s-au obtinut rezultate prea importante in aceasta privinti.
in America, pmltrou este cel care fabrici pentru prima data dinti de
;rorlelan izolati, iar H.. PEALE (1822), la Philadelphia, confeclioneaza dinti tubulari
rpi cu crampoane de platind; SAMUEL sTocKToN (n B2s) realizeazd dinli de portetan
lre cale industrialS.Acfste actiuni se materializeazain 1873, prin infiintarea renumitei
firme "S S. white Mahufacturing co" din Philadelphia de catre s. wHtrE. neporut
lui I]TOCKTON. Tot dcum ia nagtere in Anglia Fundatia "ASH"
L

l*

11

,9.
-Tl
I

Ca*a@

4t44.4/4lr?a2

,
p.|rio.oa destur de runge,
I
infiinfarea unor fabriciin Gerrnania, ca wenond
irag'3llo"=fi"v, H.oes (1910), dJ l.l
celor din Anglia gi Statere unite re-a u.rmat,

ra o

Hanheim, Hutschenreuter (1921


).

Amelior5ri are riehnicii dentare aduc gi itarienii FoNZr MAGGTolo


din Noncy.
9i
o serie de autori au manifestat preocupdri in ceea c-e
privegte
intrebuintarea
porfelanu-lui pentru refilcerea diferiteror defecte
de pe suprafetere drntiror.

El

JENKTNS^ (1898).

LEWIN,

9.a.
GATZKA (1949) a introdus metoda de ardere in vacuum
a portelanului dentar,
Dupd 1945' p-rin perfectionarea continud a metoderor
de prerucrare gi prin
descoperirea frecventd a unor
noi, apar diverse tehnici de lucru, ca
-"r"
de exemplu Permadent, Micro Bond,""r"*ice
ceramco, Ney, prisma, Degudent, BiodentHerodor,
Jelenko_

Un loc aparte lli rnult discutat in ultimul timp il


ocupd constructiile ceramometalice care, de fapt, reprezintd o etapd noui
modernd in utirizarea porteranurui
9i
in stomatologie- in 193i, M. RrvouLT arde porteranur
cu fuziune mijrocie pe pratini
t^Anl:ia in S'U-A.' primele incercdri in acest sens au fost
efectuate

in 1948 de cdtre
PERLMANN, la Chicagt,. prin^arderea portelanului pe
un schelet de platina.
in 1945' PENTEL 9i SCHETMAN publicd rezultatele obtinute prin
fotosirea
aliajelor platind-iridium.
SILVER' KLEIN, HowARD (1965) BRECKER (1965) fac
9i
studii cu privire
aliajele folosite pentru lucrdri ceramo-metalice gi cu privire
ia tegitura

ra

ceramo-metalice.

RYGGE (1965) incearcd arderea pe aliaje de argint_paladiu,


fapt ce nu

putut fi pus in practicd.

NALLY (1968) afirmd cd cele mai bune aliaje pentru aceste


tucrdri sunt

aliajele de aur-platind.

Mai recent, o serie de firme au pus la punct mase ceramice intSrite cu


sub diverse denumiri, ca: Vitadur, De Tray Aruminous,
:iIl::'
,c_omerciarizate
Laclona universal,
folosite in realizarea pun{ilor din portelan, de micd intindere_
acest domeniu nu putem sd nu_l amintim pe Mc LEAN.
11.
chiar in ziua de azi nu s-a abandonat ideea obtinerii unor mase
, ,Nici
care
::li1::
,si corespundd din toate punctete de vedere qi sd intoc ,.:scd

I
I
I
I ()oroanele metalo_ceramice.
|
testarile de restaurdri totale din ceramicd se afld actualemente
iL
- 9tl,u,erile 9i Cu
toate acestea, insd, rezistenta, succesut pe termen lung
I :: :.'::^.^"_.^l:l:-r"in aces{
moment.
I sunl neconcludenle
ln 1982' Corpora{ia Coors Biomedical introduce por{elanul topit pe
I
un miez
I atumino-ceramic(CERESiORE).
ceramice pe metal neturnat, cunoscut comercial sub
L oenumrreSe incearcd restaurdri
coroanS RENAISSANCE _ o restaurare metaro_ceramicS.
I
,de ,sistem
ma^terialele ceramice dentare a dus la apari{ia unor
sortimente
I - , _- - I "lnglogiain
rmbunStdtite. rn acest sens, dupS ani de cercetSii pentru
adaptarea in
I ll_Tlleu
ceramice industriate binecunoscute "pyrocerom,,s_a reugit
I :j:-Tji:i.-g'^u :produsurui
:l"i sticte"DrcoR"
in 1984, de cstre p. ADorA 9i D. GRossMAN,
111::1."^rea
gt multe alle sisteme total ceramice.
II precum
I
I 1.2. Istoricul ceramicii tn tara noasfte

':

in 1837, ensrgzu]^!1_uneHv foroseei" ,i,"rii"


u"n"i'"outrr"tii u
defectetor. Mai rSrziu, in 1BBs, RoLLrN, iar apoi
""06;l'.."";
HrnasiiibSdlrui",
procedeur.
Metoda nu a fost extinsb.
KAISER 9i GRAHWINKEL (1930) au lncercat sd
obtna incrustatii ceramice
prin turnarea gi presanea po(eranurui, a9a-numit"a;;;*d;;
;ito"ntong gi NeoEldentong", fird rezultate; meioda este atandonata.
O noud perioadi in ceea ce privegte utilizarea' maselor ceramice in
stomatologie incepe ociatd cu introducerea amprentei
gi a foriei de pratind 9i aur.
LAND este cer care gdsegte principiur de confec{ionare
ar inray-uri-ror din por{eran
9i matrice metalicS- in Europa, unul dintre eminen[ii promotori ai acestei
metode este

ln 1895, Dr..9I.LAND pune la punct realizareacoroanei din portelan tip


Jacket' ars5 pe matritd.de_pratind,
cu ajuiorur cdreia se ajunge la restaurarea cat
mai apropiata de morfologia gi culoarea dinlilor naturaliDentistul PARMELY-BRowN introduce in 1BB4 confectionarea
puntiror
denlare din porteran ,ars, pe o armSturd metarica
din pratina-iridium, metoda
perfectionatS.gi forositii in 1934 de scHWANN
HrLDEBirnruor
ln Germania, perioada in care coroana9i Jacket din portelan
cunoagte o
inflorire incepe in anii_1925-1g26, prin lucrdrile
lui BRILL,

t1q<*za ta a.t-*_*t"Sr.

Din cere mai vechi timpuri s-au produs 9i pe pamantur tarir noastre
I
de ceramicd. Ceramica pictatd a neotiticutui (Cucuteni, Ruginoasa,
I :l:,T^.,r.-"_."_
l'?rr, pictat6 daco-geticd,
ceramica
c6t gi cea a epocii romane in Dacia c6nstituie
I Arre9)'
t:
adevarale..opere de art6, care rivalizeazd cu realizirile contemporanilo:. .din
alte
I
| oarli ale lumii (N. BUNTA, p. cyULAt).
Sdp5turile arheologice efectuate in ultimele
decenii au scos la iveald,
I
" . teritoriul patriei, numeroase vestigii ceramice doud
lntreg
dat6nd din epoca feudalismului
I f"
llmpurlu.Sl.din cea a feudalismului dezvoltat. Dintre aceste produse ceramice,
cele
I din
sec X1-XV.poartd influen{a tehnicii ceramicii bizantine. Apoi, in sec.XVl-XVill,
se
I remarca
teh'ricii orientale, dar gi influen{a diferitelor tehnici ale ceramicii
I apusene,influenta
indeosebi a celei italiene (35).
I
N' a,UNTA 9^i P- GYULAI susfin in cercetdrile lor ci faianta fini s-a produs
I . . noastre incepdnd cu primul deceniu
al sec. al XIX-lea, aga incdt arta ceramicd
!ara
I aln trnut
c.u dezvoltarea pe plan european. Excep,tie face portelanul, care nu
s-a
I Produs pasul
pe cale industriali decdt dupi unirea Transilvaniei cu Romania. Aceasta
I oeosebegte
dezvoltarea faianlei fine din fdrile vestice, in care po(elanul a apdrut
II inaintea faiantei,
iar la noi intii a apirut faian{a fini, apoi portelanul.
I
_ .. li l"j" lgm6neasca au apdrut ateliere 9i manufacturi la Bucuregti (1S04-1802)
SlfS _Jiu(1827-1836); inMoldova, laPodul llioaei (1822-1832); inTransilvania-taBatiz,
I cltuj,
purghiu, Cagin, Tileagd, Lunca-Sprie, Lipova. Manufactura de ta Batiz, prin votumut
I
| 9i calitatea produselor, se putea compara cu cele mai insemnate manufacturi de faiantd
I fine existente in prima jumState a sec-XlX in Austria, Ungaria, Moravia, Boemia etc.
I

rs

-..--1

i[::''r

4n*ia

ia alaqaltlag+a
Cwoda

Atelierele de aici, pe ren{Ja fabricarea articoreror din faian[a


find, au meritur ca au
intreprins o munca de pi{)nerat, at6t la fabricarea portelanului
in lara noastra, cet
gi in efortul de a obline portelan exclusiv din materii prime
autohtone.

CAPITOLAL 2
MASE CERAMICE DENTARE (PORTELANUL DENTAR)

Meritul oblinerii
portelanului autohton la B;atiz ii revine lui FRANZ d,ANDRE
Acesta nu reugegte, insd,
sa. produca portelan pe scard industriala, deoarece
anul 1865 este ultimul an de

existenfa a manufacturii ,Cs l3 9.1;..

compozilia porlelanurilor dentare difera de cea a portelanurilor


industriale,
utilizatein realizarea acestor mase.
componentii de bazd ai porteranuriror, incrusiv ai porteranuriror
dentare, sunt:
caolinul, feldspatul, cuartul, care se folosesc in proportii
diferite, in vederea obtinerii
arrumitor tipuri de portelan. pe rdnga acegti componenli
de b"r., i;;;;;;;";i;
pcrrtelanurilor dentare se mai adaugd o."ii"
de
arte
su'bstante,
la: fondanti, oxizi
mr:taljci, ,agenti aditionali sau

conform unei stalistici datand din anul 1919, in tara noastr;


existau 126 fabrici
de cdramizi gi 11 intreprinderi de olarie gi sobe; nu
exista nici o intreprindere de portelan

1n ceea ce privegte proporlia materiilor prime

9i faiant-.

in anur 1922,^incepe fabricarea porteranurui de

ra fabrica,.rRlS,, din
cluj' iar in aprilie 1936 iia fiinta Manufactura Nationalamenaj
de portelan de la TurcJa.

utilizand drept cambustibil gazul metan.


La ProieEti' in arceragi an, incepe producerea de faian[a de
gi
in 19a0 igi incepe acrivitarea fabrila;;;r;;.;o',1",n"n"; dinmenaj
;1nita1e
faianri
"Crinul", din Timigoara.
ln anii care au trercut, ca urmare a actiunii de sistematizare
gi modernizare
a fabricii de ra cruj gi construirii noii fabrici de raArba
rulia (r971), productia, precum
gj calrtatea portelanului cresc rapid.
ln ceea ce privegtr: porteranur forosil in stomatorogie. la noi
in tara, nu putem
volbi de un porteran dentar autohton. Aceasta nu inseairna
practicienii nu au
cir,
utilizat lucrdri ceramice in refacerea protetice a arcaderor
dentare; au utrrizat, insa,
mase ceramice dentare s;trdine pentru coroane Jacket,
dinti artificiari gi fatere
prefabricate pentru conslructii conjuncte, in speciar pr"J""u
ui"'iir*"to,. germane
"Wenand" gi "De Tray,,.
ln urma progresurui pe pran mondiar, in ceea ce prive$te
.
ceramica

de flux.

2.1. speciftcul materiilor pri;ne

drn rocjle
primare. Din aceste roci, prin diferite procese,
se disorvd siricatii de Na gi K gi rdmane
argila propriu-zis6. cu formula AlrO. x 2SiO, x 1.1rg.
v. BRANA (29) imparte'diferitere clotinLiri ce se gisesc in natura,
dupa
continutul in AlrO. in siare arsd, in:
- caolinuri superbazice, cu continut mai mare de 40% Al,O,
- caolinuri bazice, cu conlinut intre 30_a02" O,p. "'" ' ,
- caolinuri semiacide, cll continut intre 15_30%
At O
Mai existd 9i arte crasificari: dupa cantitatea

;; ;;pr';lti,

dupi granuratie,
dupa capacitatea liantd elc.
caorinur pur este arb, are o mare refractaritate, 17500c
amestecat cu apa
formeazd o masd plasticd ce poale fi ugor modelata.
caorinur, ca malerie primd ceramica, este forosit pentru
a da plasticitatea
materialului in fazele in tiale de prelucrur". -'
Dupa J SK/NNER, caorinur este adaugat porteranurui
ca un riant 9i
reactioneazd cu fruxur, o reactie pirochimica, ce se produce
in
timpur
arderii gr
asigurS

Stomatologie din cluj-Napoc;a, in ceea ce piivegte compatibiritate'a


intr-e
de fabricatie rom6neasc6, "fr.omtecos'$i masa ceramicd',Biodent,,din ; ;;;I'3;;:
R.F.G., pentru
terapia proteticd prin construclii conjuncte ceramo_metalice.
ln momentur de fala, apricarea rucrdriror metalo-ceramice
nu mai prezinta o
noutate penlru specialigtii stomatologi de la noi din
lara. S-au infiintat laboratoare dentare

Dentare de la Universitatea Timigoara, precum gi


Departamentur Je protetica
Propedeutica Stomatologica aie Unviersiiatii "criior"
i eop",; iu9i.

ce i.ntrd in compozitia porteranurui dentar

2.1,1. C,aolinul
in naturd, se gasegte sub forma unei rcci argiloase de culoare
alba. in
geneial' in zecdminte, caolinul este impurificat
cu resiuri necaolinizate

dentarS. aparitia resraurdriror piin constructii ceramo_meiarice


in practica
stomatologici a incitat nLrmeroase cerecet6ri gi in tara
noastra aga incat s au
executat rucrari protetice ceramo-metarice cu materiare
de import gi in cadi.ul
catedrei de Proteticd Dentarrd a Facuitatii de sromatorogie
din Bucuregtr (E cosrA,
L ENE, St. DUMITRESCU, V IVAN)
Totodatd, insemnate cercetdri cu rezurtate pozirive
au fost intreprinse in
ultjmii ani gi in cadrul. Disciplinei de Propedeutica btomatoiogi.a'u
Facuttbtij de

care sunl dotate cu aparaturd modernd gi caie executa


tuc'Jri-metato-ceramice.
ln cadrul Faculta!ilor. de stomatologie din tara se
cerceteazj in continuare
se
urmdregte rearizarea de materiare n"oi, cum sunt
9i
aliajeler necesare pentru
aceastd tehnicS. Amintesc aici eforturire catedrei
de propedeuticd gi Materiare

etc alotalo(+?te

il
+:,

rigiditatea produsurui. Toli autorii ir considera, insd,


ca un puternic opacifiant,
f:l?pit in propor{ie'din ce in ce mai micd in complziria porleranuritor
l::::^"",:11"_r_t:.
centare, tapt ce ii detqrmina pe unii dintre ei sa incadreze
portelanur'dentar in grupa
sticlei, aratdnd c6, in inJsura in care cantitatea de caorin
scade din masa ceramica
qi cregte cantitatea de Teldspat, aceastd masd
se indeparteazi o" f ortur"nul veritabii
9i dob6ndggte caract$ete sticlei.

cantitatea df-caorin ce intrd

(Jentar variaza intre


$'50%,

9i

in compozitia diferiteror tipuri de porteran


in functie de divergi autori. proportia exacta nu este,

insir, data, ea constilairro un secret de fabricatie.

14

15
iri
li*.
tEi

[H::

1Z@.@

e4 4teat4lo?in
;

2.

- 'Este un sio2 cristarizat, unur dintre cere mai rasp{ndite minerare, atat i;
stare purd, cdt gi ca o componentd a murtor roci. Arituri
d;e arte ;;;;;;;,' ;]ilii
se gisegte in granit, prlrfir, gnais. Dintre nisipuri,
cele monolninerale
au un con!inut
de peste,95% cuar! (corespunzAnd, chimic, la 95,99y"
S;dri.
cuartur poate,fi transparent sau opac. Are o densitfe
de 2,65 9i o duritate
de 7 pe scara Mohs, temperatura de fuziune fiind in jur
de 17000C.
Pentru porteranurire dentare, cua(ur forosit trebuie
. colorarea
sd fie c6t mai pur, pentru
a evita
produsului ars.
cuar!ur este cer care dd masei ceramice reJistenta, contribuie
la
transluciditatea ei gi-i rnentine forma in timpul arderii
outonia'tlrnpLraturii de fuziune
foarte inalte' La anumite temperaturi, cuartul suferi
transformjri, inregistreaza o
cregtere-in volum, actio'ndnd in sens contrarfa{5 de
caolin gi feldspat, care contractd
masa odatd cu cregterea temperaturii.
apdrut pubricate o serie de cercetjri, cum ar fi cere semnate
_ _ 1,
de J. Mc LEAN
9i A' BREUSTEDT (34), dat6nd din 196s, care considerd cuartur un
materiar
ce nu
ar corespunde intru-totul oblinerii unor mase ceramice
dentare optime. in
unui material mai bun, o serie de cercetitori gi-au inoreptat
"aui"r"u
care, s-a constatat cE miregte rezistenfa, dar sporegte atenli. u"rpru aruminei
opacitaiea.
2.1

Feldspatii surrt considerati drept cei mai rdspanditi silicati


din sc;oarta
pdm6ntului (50% din greu.tatea acestuia,
aprox.). Sunt componentii ceror mai murte
roci eruptive gi metamorfice. Dupd compozitia chimicd,
ferdspatii se impart in trei
grupe, respectiv
subgrupe:

feldspa[ii plagioclazi sau calco_sodici,


feldspa{ii ortoclazi sau potasici,
feldspatii cre potasiu 9i bariu, numiti gi hiarophani, care
apar foarte rar
in

naturS (,A.G BETEHTtN, 1953).


Pentru masere ceramice prezintd importanld ferdsl>atii
ortocrazi, care se
gesesc foartc rar in stare puri, apar srrh forma
Unor cristale de amcstcc.
Feldspatii naturali constituie un amestec de albit NarO x
AlrO, x 6SiO, gi
ortoclazi
AlrO, :: SiO,
"
IrO
Feldspaiul conslituie componentur principar ar porteranuriror
dentare, iar
proporfia feldspatului fale de celelalte inqrediente
face ca aceste rrr"r* .ur.*i"f rJ

dilere mult fata de portelanurile rnctrrstrtle


Punctul de toprlre al feldspatului este cuprins intre 1100-13000C.
Densitatea
feldspatului variazd, in functie de compozitia lui; la cer cu sodiu
este de 2,sB -z,sg-,
duritatea se g5segte situata intre 6 gi 6,5 pe scara Mosh.
Feldspatul are rolur de matrice ?n masere ceramice dentare, pentru argiii
gi cuar!. cu cat propor{ia de Naro fatd de Kro este mai
mica, cu at6t temperatura
de ardere a portelanulr-ri este mai yoasd pe de artd parte, forma potasici
asiguri
o mai mare viscozitate :9i micgoreazd fluxul piroplastic, Curgerea piroplasticd
trebuie

2.1.4. AIte substztnte ce intrd tn compozitia portelanului


Aici trebuie sd amintim agen{ii de frux, fondantii gi
oxizii metarici.
r Agen{ii de flux reprezintd unele substante adi{lonale

rotosite in scoput obtinerii unei


modificdri, in sensul micaorarii temperaturii
de ardere 9i al scdderii coeficienri:i :i de
expansiune termicS. ca agenti de flux se utilizeazi
silicatul o. titiu.uu de po:asiu.
Aceastd adiugare se poate face fdra ca rezisten[a
si fie afectata

Fondantii folosifi

sunt boraxul, oxidul de plurnb, carbonatul de sodiu,


carbonatul
de potasiu, adiugate cu scopul cobordrii temperaturii
de
fiind substante cu o temperaturd de topire sub g000C. arciere, toate acestea
oxizii metalici. cu ajutorul lor se realizeazd gama de culori
ale portelanuriior
der;are.

,2.1.5. Portelanuri dentare


in riteratura de speciaritate se discuta foarte murt pe marginea
termenurui
de "portelan dentar"' datoritS cantitStii mici de caolin
ce intrS in compozitia acestor
mase, cantitate in rearS tendintd de scddere, panS
ra disparitie, ?n masere

ceramice
dentare moderne, fapt ce determinS indepSrtarea
acestora de po(eranurire adevdrate,
apropiindu-le mai murt de sticre. Din acest motiv, poate
sunt mai indreptStiti cei care
folosesc termenul de "mase ceramice dentare,,.
Av6nd, insd, in vedere cd forma crasicd
practica storratorogrci, e11 a.propiatS de poricranurde masd ceramicd, utirizata in
adevdraI i.dustriar gi ca drn
aceastd formd crasici au derivat prin transiorm5ri
cu scopuri oin" outinit" * in
clecursur-timpurui, masere ceramice dentare
moderne, s-a me'nlinut in continuare in
limbajul curent termenul de "portelan dentarl,.
compozi{ia chimicS a por{elanrrliri tare industrial, rtrrpd
$TfINRFRG, ur ti.
e aproximaliv 55% caolin
r aproximativ ZS,So/o feldspat
r aproximativ 22,5 o/o cuarl
J FOLDVART dd urmdtoarea formuri pentru porteranur dentar cu temperature
nredie de fuziune:

e 407o caolin

.
t

35o/o
25o/o

feldspat
cuarl

16
17
<t.

u alawtz/zga.

sd fie unicS' in scopul de a preveni modificdrile de formd


a elementelor modelate,
precum 9i pdstrarea detaliilor morfologice, deosebit
de importante pentru fizionomie.
Feldspatul este acera care dd porteranurui dentar
transruciditate.
Feldspatul ooate f| inlocuit in compozitia portelanurilor
dentare cu ,,Nepheline
Syenite", compusd d n 50% ferdspat oe Na (arbit),
)sz
ruto.put J" r< (microcrina)
gi 25% nepherinS. Este un minerar cu mai putina
variatie in co.pozitie gi este mai
pur dec6t feldspatii naturali. Acegti inlocuitori
sunt utilizati in unele fabrici din -...opa
gi de catre unii manufaciurieri din S.U.A. (34).

.3. Feldspatul

AwZa

,'l

1.2. Cuar{ul

I
I

I
I

i+ alona.tob?ic

4waia

Majoritatea autorilor

(1

13, 116, .148) dau urmetoarea formula pentru

cjasice:
t 4-5o/o caolin
. B1o/o feldspat
c 14-15% cuar!
R CRAIG (49) da urmdtoarea formuld
o feldspat 81%
o cuart 15%
c caolin 4ok
r pigmenli metalici < 1%

I
I

portelanurile

I
I

2-1-6- Prepararea ind.ustriald a maseror dento-ceramice

I
I
I

dentara:

I
I
I

Plec6nd de la aceste formule, masele ceramice moderne sunt modificate


prin scoaterea completi a caolinului 9i introducerea altor substante WATTL gi BRILL
descriu un portelarr cu urmdtoarea compozitie.

o
o
.
.

I
I

feldspat
cuar!

89,50%

3.80%

calciu
5,00% sodiu carbonic
2,70o/o carbonal

de

I
I

Mai recent, s-au introdus in practica stomatologica masele ceramice


in compozitia lor 60% Al,O..
cu toate ci termenul de "portelan denlar" s-a inridacinat in practica
stomatoiogrcd, consider cd mai adecvat este termenul de "mase ceramice dentare"

aruminoase, care au

pentru masele ceramice nroderne, fapl pentru care, in continuare, voi folosi

term

jnologre.

in care participa componentii in alcetuirea maselor


ceramice dentare 9i punctul lor de fuziune diferit, se poate realiza o clasificare a

dentare-

Daci in legdturdr cu compozitia maselor ceramice dentare parerile srrnt


contrcversate, in ceea ce privegte clasificarea lor dup- punclul de fuzjune pdrerile
sunt destul de unltare (321,96,117.148)
Masele ceramice denlare se impart, dupi acest criteriu, in:

mase cerami,se de fuziune inalta (1290- 13700c)


mase ceramir:e de fuziune medie (1090-12600C)
mase ceramir:e de fuziune joasd (870-10600C)
Mai putem clasifir;a masele ceramice dentare gi in functie de scopul
care sunt utilizate in practica stomatologic6. Anume:
mase ceramicr3 pentru realizarea

I
I

i"n functie de proportia

maselor ceramice

aceasti

jntilor artificiali a fatetelor


9i

I
I
I
I
I
I
I

pentru

prefabricate,

mase ceramice pentru reconstruclii ceramo-metalice, unde se

utilizeazd

18

Produsele ceramice utilizate in stomatologie igi formeazd


structura ln urma
unui proces termic, in caclrul c6ruia au loc o serie de tiansform
ari fizice 9i chimice,
fie in faza solidS, fie cu aportul unor topituri. Aceste transform5ri sunt influentate,
in mare mdsurS, de mdrimea particulelor.
i1r consecintd, rearizarea unei compozitii granurometrice
optime a masei
ceramice rare c importantd deosebitd
Dimensiunile ;i forma particureror au o infruenta hotar6toare gr
asupra
proprietatilor legate de capacitatea de prelucrare, asupra posibilititilor
de modelare.
Diametrur particureror trebuie sa se inscrie intr-un domeniu

reraiiv rarg, pentru a


permite ocuparea a c6t mai multe goluri dintre particure, pentru
asrgurarea uner
cornpactitati cat mai avansate gi formarea unor canale capilare
deschise, care sd
permiie evacuarea rapida a lichidelor de modelare.

2.1.6.1- Plasarea maselor ceramice dentare ln sisternur oxiziror


componenti
conform "Lexiconurui tehnic rom6n" 9i defini(iei datd de F.H. NoRToN,
portelanurile sunt mase vitrificate, transjucide, constituite
aproape exclusiv din

alumino-silicati, obtinuti prin ardere la temperatura de 1200-14500


c a unui amestec
de caolin, feldspati gl aite adausuri.
L:a baza preparirii portelanurilor clentare clasice,
aga cum am mar aretat,
stau urmitoarere mate'rii prime: ferdspatur, caorinur gi cuartur.
Locur ror in diagrama
ternari a acestor constituenti este prefigurat in fig.2.1
+

;:

*q

I
I

pentru care, in general, se utilizeaza ceramica de fuzrune inajta. I


mase c;eramir:e pentru realizarea coroanelor Jacket 9i a ;nlay-uriior 1,.'
fizionornice, pentru care se utilizeaza ceramice de iuziune meoie.
H
ceramica de 1'uziune joasa, care sa nu depigeascd punctur de
al aliajului pe care se aptica

i* o.toaala(o?ie

Pentru fiecare dintre aceste categorii existd un numer de trei


tipuri de mase
ceramice, aplicate succesiv, in funclie de scopul urmdrit:
- masd opac6 (opaquer), reprezentdnd stratul de baza, iar in constructiile
: ceramo-metalice _ stratul de legdtura
- mase dentin5 (Dentin masse), cu care se realizeazd refacerea morfologiei;
se alege dupd culoarea doritd
- masd de glazuri sau email, pentru slratul extern
Aceste trei tiprri se deosebesc dupd diferenta de transruciditate

dentare

pentru ceramica

?wwa

|;,*

topire l"
I
I

i-- )
L

I
f'

.t

l:ig 2' 1 Locul maselor cerahrce dentare americane


19

Cqalth

Ow:a

Za aZre*lo*Zo

2.1.6:2- Considerente c,are stau la baza stabilirii compoziifui maselor ceramice


La stabilirea cornpoziiiilor se are in veciere, in primuiira nci, concjiliile ce se

impun produselor.

Din punct de vedere tehnologic, masele utilizate in scopuri dentare tretruie

sd indeplineasca urmdtoarele conditii:


- capacitate buni de modelare;

?wta

Fondantii

Materiaiele care se introduc in masele ceramice cu scopul cobordrii temperaturii

la care apare topitura sau cele folosite in scopul ob{inerii, la o anumitd temperaturi
datd. unei cantitdti ma: mari de topiturS, se numesc fondanti. Acegtia sunt de doui tipuri.

- fondanti

interval de vitrificare suficient de larg (pentru a asigura o bunA stabilitate

acizilor.
Conditiile de maisus s-au desprins in urma examinirii modului de realizare
a produselor finite, reprezetate de proteze unitare sau plurale ceramice, precum gi

regimului lor de utilizare dupd aplicarea in cavitatea bucali.


Principalele conditii impuse maselor ceramice duc la concluzia cd masele
ceramice din care se poit realiza constructii protetice trebuie se se transforme, in
urma unui tratament terrnic de scurti duratd, in produse compacte. fira porozitate
deschis5, cu pori inchigi mici gi rari, fird a suferi deformiri.
concluzia se desprinde u$or, gi anume cd una dintre principalele materii
prime trebuie sd fie repre:zentati de unul sau mai multi fondanti, capabili sd formeze
lopituri cu v6scozitdti ridir:ate. Fondanlii pot fi naturali sau artiiiciali, propriu-zigi sau
care funclioneazS astfel numai in prezenta altor componenie ale masei.
Pe 16ngd fondan{i, pentru ajustarea proprietdtilor specifice maselor dentare
se folosesc ai alte materii prime, unele refractare:
caolin. aluminS, hidroxid de aluminiu, cuart, alte nrodificatii cristaline ale
bioxidului de siliciu,
altele opacizante, ca:

bioxid de staniu, bioxid de titan sau bioxid de zirconiu, materiare

colorante, ca oxizi sau pigmenti ceramici etc.

2.1.6.3. Materii Drime utilizate

propriu-zi9i: materiale

de exemplu feldspatul;

cu

temperaturd scizut5

de

topire,

materialele care au temperatura de topire ridicata, care ?nsd, in prezen{a

aitor compugi ai masei dau compugi ugor fuzibiri. Astfel, doromita,

la ardere);

- temperaturd scdzutd de vitrificare


t
- contractie mic6 la uscare 9i ardere;
- rezistentd la gocuri termice, la temperaturi de 5_600 C;
- densitate mare (porozitate inchisd redusa);
- lipsa absorb{iei de apd (porozitate deschisd redusa),
- capacitate de lustruire 9i glefuire;
- rezistentd buna la agenii chimici gi, in special, la atacul

u atoa*a/q,tc

calcarul, magneziul, carbonatii artificiali etc., se disociaz5 la tempe:-aturi

F el d

spati

ridicate, furnizdnd oxizi de carciu, magneziu etc. care, in sine, sunt


refractari, dar care, in prezenta unor oxizi ca SiO,, AlrO., FerO_ etc.,
formeazi eutectice cu temperatura de topire scazute.-

Utilizarea lor in masele ceramice dentare se bazeazd pe doui caracteristici


importante ale acestora, referiioare ta comportarea de ardere, anume:
9i
- se topesc la temperaturi joase;
- se topesc treptat, intr-un interval de temperature, iar topitura formati
are vascozitate ridicatd, care permite mentinerea formei initiare.
Se prezintd in blocuri sau bulgdri 9i, in vederea folosirii, se macina fin in

mori cu bile.

La ?ncdlzirea maselor care contin feldspali, acestia se topesc, celeralte


componente ale masai - caolinul, cuar{ul - ramAndnd solide. Topitura feldspaticd
reactioneazd cu celelalte componente, contribuind la fornrarea (azelor noi. in acelagi
timp, datoritA vAscozititii sale ridicate.lopitura feldspaticd menline stabiiitatea ir :nei
gi la temperaturi ridicate.
Caracteristicrle cele mai importante ale feldspatilor sunt acelea care determind

comportarea lor in cursul arderii gi formirii produsului, gi anume:

temperatura de topire;
vAscozitatea topiturii;

capacitalea de dizolvare.
Ortoza prezi.rt'd o topire incongruentd la 11800 C, temperaturd la caie se
transforma intr-o topiturd mai silicioasa 9i de inaltd vAscozitate, care corespunde,
aproximativ, compozitiei 9 SiO. Al2O3, K2O 9i in leucit 4 SlO, x AlrO' KrO. Le,:citul
rdmdne dizolvat in topiturS, dand o fazd pSstoasd, care se mentine pind spre 1530c
C. cand se transformi intr-un lichid clar. in acest interval de temperaturd, topitura
i9i va diminua lent v6scozitatea, dar suficient de accentuat pentru ca sticla feldspaticd,
din ce in ce mai pu{in acida, sd aibd o actiune fondanta la 122s -12soo c. intre 1300

Materiile prime cilre participd la ob{inerea ceramicii dentare se pot impe4i in:
- subgrupa materiilor prime principale, care formeaza, in buni parte, masa produsului;
- subgrupa materiilor primr-' auxiliare, care se adaugd in cantitati foarte mici, cu scopul
reglarii unor proprietati, fie ?n stare nearsi (marirea palsticitdtii, a capacitdtii liante,
a vitezei de cedare a apei etc.), fie in stare arsd (cuioare, vitrificare etc.).

gi 14000 C, vdscozitatea scade (fi9.2.2) 9i actiunea sa fondante este foarte eficace.


Aceastd vascozitate prezintd un foarte lung palier de topire, care se intinde la

20

21

neuniformitatea temperaturii. El este deosebit de favorabil pentru o.bund comportare


a maselor la ardere. OrToza topitd poate dizolva bioxidul de siliciu, in conditiile 1n
care acesta din urma va fi suficient de fin macinat gi sub forma de cuart

:lrsii

Zc olou<ale(o?ia

4wwa

?,wua

Cand granulele de bioxid de


siliciu sunt mai fine rie 10 microni,

Topirea progresivd a feldspatului, asociatd cu dizolvarea cuartuiui fin, are

ca urmare o scedere rapldd a porozitilii gi vitrificarea maselor.


Albitul se comportd analog ortozei, dar are o capacitate mai mare

amestecuri omogene de feldspat, ortoza

gi cuart arate o scedere progresjva

ci sunt, db obicei, micAti gi con.tin diverse impuriteti.


Amestecurile de feldspat sodic cu potasic se lopesc la temperaturi

grosiere, el nu se va mai dizolva


complet, ci va juca roiu j unui schelet.
opundndu-se curgerii uner sticle mai

:\.
s .ix-r!
_,

;)

contin feldspat sodic sunt mult mai sensibile la deformari gi la diferenle de temperaturd.
ih naturS, nu exist5 feldspali, care sd corespunda compozitiei lor teoretice,

Cdnd cuertul se introduce in


amestec sub formd de granule mai

L>X:'tc

;:
It
t;
,j

mai

sceizute, ihtermediare intre cele doua varieteti pure 9i cu intervale scurte de topire.
Marmura 9i creta - sunt adaugate maselor ceramice cu rolul de degresant,
la temperatura obignuita, gi de fondant, la temperalura mai ridicatd
lpeste dsoo c;.

putin silicioase.
Alumina, oxidul de magneziu,
oxidul de calciu - diminueaza

Din punctul de vedere al cornpozitiei chimice, ele contin carbonat de calcju sub
diferite forme: marmura sub formi de cristale de calcit, iar creta sub forma unor
depuneri de cochilii ale organismelor marine microscopice.
La incalzire, are loc disocierea carbonatului de calciu, care incepe ra pesre

vascozitatea ortozei, la concentratii nrici


$i o mdresc, cand continutul lor cregte.
ln prezenta caolinului. ortoza

6000

reactioneazd, in laza solidi, cu silicezr


amorfd provenitd clin transformareer
\r metacaolinitului, inaintea temperaturir

gi decurge cu intensitate maxim5 la BgB0


QOao a

3aCO.

:'

!t

de

dizolvarea a SiOr-ului. t./Sscozitatea topiturilor sale este mult mai redusd dec6t cea
a feldspatului potasic ai scade pronunlat cu temperatura; in consecinte, masele care

vascozilatii, pana la un continut de cjrca


15To cuarl, pentru ca apoi, refractaritatea
sd creasce din nou (fig 2.3)

,gxi

ix atcaalalo?cc

c, cu micgorare de volum de jo_14ok.


CaO +

COz

Formarea oxidului de calciu are ca urmare apari[ia unei actiuni fondante,

eutectice.

el putdnd reacliona cu bioxidul de siliciu, cu oxidul de aluminiu


9i cu alti oxizi ai masei
ceramice, form6nd anumili cornpugi, care se topesr: la temperaturi ma' reduse decat
oxizii nereaclionali. Astfel, se manifestd rolul fondant al carbonatului de calciu in

masa ceramici.

Fig.2

2 Vascozitatea feldspatilor

Dolomita - reprezintd un carbonat dublu de calciu 9i magneziu.


CaCO. x MgCO..
siub aspect ceramic, dolomitele se comporta analog cu calcarele. Dolomita
se disociaza in doud etape, astfel:

atcatint

.-J /?&)

trrtg(COr),

-4750

ao

qJ

ta'-

Boo-9ooo

o5

6 a25

2.3 Fuzibilitatea

.;'

amestecului

22

23
,li.
!5
4

MgO + CaCO.

CO,

> cao + coz

icarini - se gdsesc in natura, dar se produc ai sintetic.


carbonatul db sodiu, Narco. x 10 Hro pierde treptat apa de cristalizare
Fi este solubil in apd. Decarbonatarea sodei incepe la 4000 c la B52o c _ soda se
1:ope9te. Oxidul^ de sgdiu format reaclioneazd cu oxizii constituienti
ai maselor
r:eramice, fo.rmdnd,. rar;lemperaturi relativ scdzute, compugi care se topesc u9or.
carbonatul d$Fotasiu Krco. se comporta analog cerui de sodiu, punciere
lur de transformare fiipd 4100 C 9i 8970 C.
carbonatii

rQ

Fig

caco,

>

?@d@

aa alaqaArh?a2

Boraxu!

NarB.O, x 10 HrO gi aci


izori de
anhidri-dE boricd, cornponent principal
al uno
Anhidrida boricd are efecte pozi
tive asupra mu
stabilitSIii termice gi chimice , amelior6
nd proprietdtile mecanic e gi optice
tra nslucidita-tea gi transparenta
9i cresc6nd

Ambele combinatii cu bor se obtin


din minera

le naturalg 9i sunt solubile in apd


Acidul boric se d escompune
peste 600 C gi cu vi tez:d insemnata la incalz ire, incepdnd de la temperaturi de
la 2000

C,

H3Bo3

B98o

c.

dupi

reactia:

> Bro. + qr6 I

Anhidrida borica^se tope$te la


temperatura scdzutd gi anume,
Boraxul - N?r?.9, * i0'Hro

la 5770 C.
- se obtine prin topirea acidului boric cu

;:'f$1ffi,?i:":::i:l':"::t -oi"'Jotu1ii sub rorma unor cristare rnari, incorore,


::t*;::""r; i; r,:-j,]:i{:, t :!1,: S,?T:,:1, ::,i:'"Tii itfl il tr ?;? i:

4wta.

a+ alaq*/ngnc

Deosebit de periculoase, mai ales la


incdlziri sau raciri bru$te, sunt
transform6rile ce se petrec cu varialia mare
de volum.
Caolinul
Minerarere argiroase gi caorinoase
materii prime ceramice prastice _ pot
ripsi ?n unere mase ceramice Din punct de vedere chimic, aceste minerare sunt
alumino-silicati hidratati, ., ,n g.ud mai
mare sau mai mic de cristalinizare.
rn masere ceramice pretentioase, cum
ar fi por{eranurire industriare, unde
qradul de alb este o caracteristicd
lmporianta, se utilizeazd, exclusiv, caolinurile.
Drept constituent mineralogic, la baza caotinului
std
r;ub forma unorparticure extrem
"rofiniJfifr6^"^"i-",O, x 2l1rO,

de mici, cu diametrur sub 10 mibrtni


in amestec cu apa, paste prastice gi barbotine, rn stare crudd.
care au bune
propriet5Ji de fasonare, respectiv, de
curgere
intre temperatura de 430_5500 Clare loc pierderea
apei de constiti ; gi,
ci datd cu ea, a prasticitS{ii, cu formarea
metacaoriniturui:
<;aorinur tormeaz''

cua4,,_,"{ii:,ililJ;:";J,:':y.,.,,.1:.y;:_i,.?:l:;,:ffJl1tT:f

este o altd materie primii,

i,:,

.r..ni i"l"JiJi" Loricatia maseror ceramice dentare. Din


punctul de vedere al c'aracteristicitor
ceramice, cuartur este un degrasant tipic,
refractar' in cursur tratamenturui
parfial, restul r5mdne ca atare, l.rn.,i"'"r maseror ceramice, cuartur se dizorvi
."0 ro.rna

de granule, atacate marginal.


Foarte important este psllrns.rismur
bioxidului de siliciu, proprietatea lui de
a se prezenta sub anumite forrns,
numite'modificatii". Acestea se deosebesc intre
ele prin structura crist,a-rina' r".,i;";r';l
9i proprietatire fizice gi chinrice.
Relatiile de echilibru termlc
u*l.t"nt""n"rgi"
in sistemul Sio, sunt prezentate in fig.2.4.

Al2o3- 2sior . Hro

intre g70-gg00
spinelic, dupd reactia:

c'

430-5500

Al2O3'2SiOr+ 2Hrg

metacaorinitur se transform. intr-o fazS


cubica de tip

2(Atro3 2Sior)

2Al2O3.35iO, + 5;9,

Peste 10500 c, faza spinericd se transformd in


murit, cu depunere de cristobarit
3(At,O3. 3SiOr)

tqikri

ot

870
t qas

r,s./.)

cucrl p

't
:,i

- r650c ( z_g1.>
"'7(o,o c.-,./eEF
,

(At /" . :. tti' 'C

fE

tJr._m

t ll
..

.!
Fig.2.4

*,o|)n,,,

polimor-fe

I
T

lmpuritd{ile prezente in rocile naturale duc la formarea,


Ia temperaturi
c. a unei cantiti{i progresive de fazd richidi, iar la aproximalrv 1BoOc de
c.
are loc topirea complerd.
Toate transformdrile enuntate au loc cu modificarea
'rilll'"'. cristaline. a
proprietSlilor gi a volumelor. in cuisul tratameniurui-t"rn*""r retelei
ceramice.
1100-16000

,.-' Il n'|.'c

:.^"^.ll
sts"c 1q2,7)

2(3AlrO3 . 2SiOr) + SSiOz

de

Transformdri '
:

ale bioxidului

siliciu.

24

:i

trebuie sd se tind seama de modificdrire ce se petrec


transformare,
ai L fr;J"i";;
sd nu se provoace incilziri sau riciri brugte, nedorite.
Pentru obtinerea unor mase ceramice dentare la nivel industrial
se parcurg
mai mulle etape in care se urmdresc toate transformarile
ardtate mai sus in vederea
obtinerii produpitor fini{i (fig.2.5)
25

l;
B
; .-;r.:-,,:l

a--

i:

h':

(wrua

ae aZaraalo(aaia

?w*a

SCHfHA IEHIVOT.OGIT] H^3TLOft CERAHICtr

DTNTARL

ffin_

"E

a-

Masele ceramics dentare trebuie se aiba o serie de proprietiti pentru a putea

fi utilizate in practica stomatologice, proprietdli atdt mecanice, cat 9i biologice gi estetice.

"\1,

\Lft

g
Di tet3 --

-,iem

t- -t-;

-!"

,,|!ie q-4>utu..

f,nile

iilll

_e'.-,

*f

Voi cduta se aret, in continuare, cateva dintre proprietalile fizice gi mecanice


ale maselor ceramice dentare, precum gi eforturile fdcute in acest domeniu, de-a
lungul timpului, de cetre cercetetori, pentru ameliotarea unora dintre ele.

3.

1. Contractia maselor ceramice dentare

Contractia este un fenomen fizic. caractetizal ptin reducerea dimensiunilor


unui obiect. contractia p,late fi liniard sau volumetricd gi se exprima in procente (%).

Pentru masele ceramice dentare, contractia reprezintd urrul dintre

dezvantajele mari ale acestor materiale de consiructie protetrcS, ce se mentine incd,


cu toate eforturile fdcute de cercetdtori in sensul diminuarii ei.
Factorii care pot influenta contractia ar putea fi sintetizati. oupa P GREMAUX,
N A KREUTZMANN, E F. LEONE (96), astfet.
- granulatia rnasei ceramice dentare
- tehnica de :ondensare
- contractia de ardere, cea mai importzrntb formd de contractie.

CRAIG (1997) (49), aratd cd, prin folosirea maselor ceramice dentare cu granule
de marimi Si forme diferite, se reduce mult gradul de contrac!ie a masei respective.
M.asele ceramice, in compozitia cdrora se folosegte o singura dimensiune

a granulelor, spatiul liber dintre acestea este consideral de 4sok din volumul total.
Mrasele ceramice. alcattrite din granule de doua dimensiuni, au spatiul Iiber
redus la 25"/o. lar acolo unde se foloscsc trei dimensiuni ale granulelor, spatiul liber

t2

,,';-t

Ep@t).
,ir<ylrtehc
Lscty
citlo.
ffieen;toiy
cupJa^ cx: {,-r:tta
wits cu ooci
,rx>trc a.J i: jt:,
ta
- {;!Lu .n,:,
..- u stol-'
':
/5s,ili
t7 unCx1.'oiz:-t!-,'
tB- conFai !'f,a
r: - - on bo icrto jt..x-ut<[r
c

fi:::-l

.itf n

;:

srlci

'i -

NI
-;:ltlll'

cupior

5- CqtoJo.

ir

oep=zil

t- k.mtwrt:r
; - ;nJoblie de srilo,

jfl

.?-

CAPITOLUL 3 _
SPECIFICUL PARAMETRILOR FIZICO-MECANICI
AI MASELOR CER.AMICE DENTARE

t
t

ec .ttzulologie

y!'iql.

i5

,
F- - --l /6

Jintre ele este de 22%


in mod teoretic, printr-un procedeu bun de condesare aceste spalii se pot
reduce. ln ultimul timp,.prin introducerea arderii sub vid a maselor ceramice dentare
s-au micgqrat mult spa!iile libere dintre particule, fira lrrsa a putea inlalura complet
,contractia datoratd ac4stor spalii {rxistente.
Dupa N. A. KREUTZMANN (96), contractia volumetricd pentru masele Keramo-

.,1ti

Fig. 2.5 Schema lehnolologiei maselor ceramice dentare

Jens atmo'sferice este de 40%, iar penlru Keradens vacuum este de 31 ,1%.
in literatura dp specialitate au fosl descrise o serie de tehnici sau metcde
,Je condesare, printre care amintim. vibrarea, spatularea, aplicarea periei,
lnagnetizarea, presarea sau combinarea a doue sau mai multe tehnici.
Toate aceste procedee urm6resc, in final, acelagi scop: inldturarea apei din
pasta de. porlelan, dup'f, ce a fosl aplicatd' pe matrita de platind sau pe scheletul
metalic at unei construptii protetice conjuncte. Viteza de lnldturare a apei este un
lactor important in cotldensare gi, bineinteles, indirect, influenteaza gi contractia
ulterioara a masei cerery-lice dentare arse.

26

27

t')

C@e@

aa a/aa.<^falc?i,,

J' SKINNER (1'rz) considerd


gi metoda de condensare a maseror ce, din punct ou uu$r" practic, compozitia
ceramice ar avea ur( efect negrijabir
contractiei volumetrice, aga dupd
"ruorj
"r. ."iur" din tabelul l:
Tabel

Metoda de conden sare

Con a c ti d e arde re volumetricd

vibrare
spatulare

38,1

38,4

aplicarea pensulei
fdri condensare

+b,s
41,5

BREUSTEDT (34) d5 urmatoarere varori


de contractie, in functie
procedeur de condensare ra masa
Kera-dens-V"trrrl"uuro;,";;;," in taberur de
,
Tabel

ll

(Zw:ca

Contra

vibrare
spatulare

de ardere volumetrici
33,12

33,53

aplicarea pensulei

35,33
36,41

sugativare

Din cere doua tabere rezurtS c5 vibrarea


este rnetoda care, totugi, da
contrac{ia cea mai mica, cu toate c5
direrentete in ceea ce privegte contractia sunt
destul de mici. in func[ie de metodele
o"
aga inc6t combinarea a dou5
sau mai multe metode de condensare poate
"onoun"are,
reduce contractia ra20-30%,dupa cum
sus{in majoritatea autorilor (1 13).
Directia de ardere rdm6ne cea mai importanta
Ea incepe p'n contractia
ce se produce in timpu_l usc5rii, prin evaporarea
alcoorurui sau a apei din compozitie.
o a doua faza de.contractie se produce ra temperatur"
o" ooo-g000 c, prin
arderea adausuriior org:rnice utiiizate .uiiu"t
in masa ceramicS. in timpul arderii se
p,roduce coniractia, datr:ritd eriminarii
bureror de aer, care, cu toata condensarea
facuta, mai r5mdn in rrrasa ceramica in
numar destul

Dupd R. cRArG (49) contractia riniard u de mare.


irazurate ar r,i de
aproximativ 140k penrru ceramica cu punct
de topire ""ru*rJ
cu punct de topire ridic.zrt- ceramica supragrazurata scazut gi de 11,5% pentrur cea
posedd un procentaj mai ridicar
de contraclie cu aproxirnativ B% pentru
categorii.
contrac{ia volumetricd esie cuprinsd
"i,Out"
intre
de topire scizut Si 2B-3t4% pentru cea cu punct 32-57% pentru ceramica cu punct
de topire ridicat.
Pentru ceramica c.u punct de topire medie varorire
se situeazd intre cere
doua categorii amintite mai sus

atuzr. lg4

Aga cum afirmd autori ca N. BARGHT (10),


G. CHRrsrrANSEr! (46), D.W.
ENGEN (58)' R-R. FAU.HER (63), M. MAReuEhrrE
(100), toate masere ceramice
q:ntafe au tendinta ca, ra ardere, sd ia forma sfericS, redu""r"" proor"Sndu-se
in
directia masei mai mari. Din acest motiv, ra coroanere
Jacket, masa se distanteaz5
de prag. mai aies

daci aici coroana este subtire

contractd spre centrut

rnray-ur

oin,nu."

un spatiu-i.ntre.mitrile Si int;;. Experienta


"l;;;,;a"r"a
]:il:r.1"t"d
aratat cd, masere ceramice
cu o temperatura d'e topire joasa ar'un
de
contractie
l.Jo
rnai mare fafd de cere cu punct de topire inart. pand
ra ora actuard

ceramicd dentara iipsitd complet de contractie.

^;;"r;';";;

Varorire procentuare prezentate de iivergi autori


ca R. BREU.TEDT (34)
SKINNER (148) a modificarilor volumetrice pentru
unere

mase ceramice crasice

reies din tabelul lll.


Tabel lll
Masa ceramici

S.S. WHITE

Metoda de condensa re

aa

FLURODENS
BIODENS
T(ERADENS

\/ITA
JENKINS

Temperatura de ardere (0" c)


1260
1160-1180
1

100
060

060

850

in volum

(%)

14-2A

21.52
27.52
31,16
34,07
3B

3"2. Dilatarea maselor ceramice dentare

in prezent, masere ceramice dentare sunt rivrate ca mase separaie pentru


colet, margine incizard, corpur propriu-zis. pentru ca aceste
mase se poat- fuziona
fdrd lensiuni, coeficientul lor de dilatare trebuie sd fie cdt
mai apropiat. Acelagi Iucru
este valabil gi in cazul maselor ceramice dentare arse pe rnetal.
Fiecare masd are o temperaturd {a care se gdsegte intr-un aga-numit .,echiribru,,

al acidului silicic liber gi al oxizilor de metal.

in cazul, in care o mase ceramicd este racita brusc, ea nu mai are posibilitatea

sd ajungd in stare de echilibru, corespunzdtoare temperaturii


mai joase, aceasta ducand

la aparitia tensiuniror in structure, care, in final, vor duce la fisurarea


masei.
Coeficientul de dilatare a maselor cerarnice dentare este de aproxrmativ
7.ix10'6 (1).

3.3. Duritatea

maselor ceramice d.entare

Duritatea maselor ceramice folosite ?n practica stomatologica este destul de


mare, depdgind duritatea smal{ului dentar. Pornind, deci, de la ace-astd
caracteristicd,
duritatea este consideratd ca unul dintre dezavantajele maselor ceramice
dentare.
Duritatea poate fi determinatS prin diferite metode. Unii autori aplica scara
Mohs, dupd care masele ceramice dentare au o duritate de 6,5 iar diamantul de 10.

2B
29

t*

{i,

l* aiaatato/o?aa

?w*iq

Oruryia

Dupa N .A. KREUTZMAN, V. tVAN (96), acest mod de


a exprima duritatea
nu este aplicabil in stonratologie, cercetatorii d eterminand
duritatea dupd metoda
folosita la metale (duritarte B rinnell), durilatea i mplic ta prezent6nd
valori ridicate

comparativ cu alte maleriale, aga cum reie S

di n tabelul

lV (96).

Tabel lV
Materia

Duritate medie Brindell

Aliaj A urOK, 4,6% Cu


Aliaj Aur platirrat

B5

240

Aliaj Cr-Co
Aliaj Dentina
Aliaj Smatt

2En

55

260

Mase ceramicer den ta re


Aga cum reiese

tabelul de

418
mai

sus, utilizarea maselor ceramice cientare


gi a rc delor dentare, v produc
d intilor a ntagonigti, d toritd duritatii mult
mai marr, comparativ
<Jin

pentru refacerea morfologiei


9i f unctiei dintilor

a brazarea

neuniformd a
S maltului

cu duritatea

lVlasele Vita, cu temperatura de ardere joasd, la g30oc, au rezistenta de


presiune rde 4600 kgicm2- Masele cu temperatura de topire inalta
ajung pana ra

8000 kglcm, (113).


. c) Rezistenta ta indoire sau rupere- Forlele ce actioneazi asupra lucririlor
ceramice :dentare in cavitatea buc;ald nu sunt numai for]e verticale de presiune,
ci 9i
o serie de'fo4e orizontale, forle puternice care soliciti destul de intens lucrdrile
protetice.
Rezistenla ra indoire a maseror ceramice dentare este destur de micd,
fapt
ce a determinat pe mulli autori sd caute o solutie in sensul cregterii rezistentei
maselor ceramice dentare. Meritul ii revine tui J.w.Mc LEAN (106),'""ru
oxidul de aluminiu (Ar-o3), ca materiar de intdrire in ceramica dentard,
";nl;;;L;
care se
rernarc5 printr-o cregtere evidentd a rezistentei la indoire.
F.H. NoRToN (117) afirmd ca, masele ceramice aruminoase sunt
de 2_3
or mai rezistente dec6t masele obignuite
in tabelul V sunt date cateva dintre valorile rezistentei la indoire Ia
unele
mase ceramice dentare, dupd diferiti autori.
Testarea proprietitilor mecanice ale maselor ceramice dentare
este necesara

gi impusd de utilizarea acestora in clinicS. Dinlre acestea, delerminarea


rezistentei la
compresie 9i indoire prezinta interes deosebit pentru lucririle realizate
din ceramic-.

3.4. Rezistenta maselor ceramice dentare

Tabel V

Rezistenta

ceramice dentare.

r e pre;:intd un a din proprietatile mecanice


import a nle a le maselor
prin re.zi S tentd se i nlelege mdrimea
fortei pe c a re o dezvoltd un

Masa ceramici

malerial in vederea impierdicdrii desprinderii unei pJrti


din

m sa respectivd
functie de direclia in c a re actioneaza diferitele forte deosebim:
a) rezistentd
la tractiune, b) rezistenta a presiune, c) rezistentIa lndoi
a) Rezistenla la tractiune nu reprezintd importanfd practica prea
mare
p e ntru lucrdrile dent a re ceramice a
v6nd in e dere fortele de
ce actioneazd asupra lucrdrilor protetice fixa te in cavit a teatractiune relativ reduse
orale. Totuqi, aceaste
rezrstente esle mica, daloritil inevitabilel o r defecte
de supraf a t5 a le materialelor ceramice
b) Rezistenla I a pres iune reprezinta rezistenta un ur corp pe care poate
o

Vita

\A/ienand

Hutschenreuther

ceramice

in

t
t
t
t

507

447

KREUTZMANN

548

350

502

547

350

430

507
tLG

vacuum
+

Keradens
Vita

Dupd

Rezistenta la indoire

980
1 130
1

FlorodenS

Plelucrare {"C)

Vita
Vita

Wienand
lvlase arse
Biodent

Temperatura de
930
950
1 350

\A/iena nd

opune fortele de presiune, fclrte ce actioneazJ vertical.


Aceastd rezistenta, pentru m a S e le
d e nlare, este mult S uperioara fortelor
m a S ticatorii ce se dezvoltd la nivelul
ap a ratului d ento-maxilar, precum gi rezistentei
la tractiun gi indoire, Rezistenta maselor
ceramice dentare este in mare mesurb d e p e ndenta
de compoziti a gi strucutra internd,
de prezenfa golurilor gi a bulelor de er, care
scad rezistenta maselor ceramice d nta re
Co ndensarea influenteazi re zi ste n ta a cestor
lucr;ri_ procedeul de a rder e
are 9i el infl uentd a S upra r zistentei. i S copu l, in
care vitrificarea nu este completd,
rezislenta sca de, fenomen ce apare gi daca masa
esle supraarsd
Un alt factor, care influenleazi rezistenta, este
modul de riicire. Daca se reaiizeazd o rdcire rapidd, cresc fisurile de I a suprafata gi
scad e rezistenta masei ceramiceDupd SC HMITES (citat de 9), vatorite reziste ntei la presiune
sunt cuprinse
int re 450-5000 kg/cmr, I a fel gi dupd SpENDLtNG
EN (citat de 49).

ic atoa<atolog+c

100
160
1 060
1

479

600 BREUSTEDT

060

621

625

R cfiAtG

(a9):
reziste,nta la incovoiere este intre 62-g0 Mpa (megapascali)
reziste:nta la rupelre, frecare este de 110 Mpa.
rezistenla la trac$une este sub 34 Mpa.

rezistenla la coqpresie este de 172 Mpa.


modulul de elast{Ditate 69 Mpa.
duritatea este da6 sub formd de numdr KNOOP = 460 kg/mm2

30
31

Pcza*za

?* o,totalo/alze

Aw:a

i':

proprietefile termice ale portelanului


i
'
- conductibiritatea-termicS de includ:
0,0030 cor/sec/c;r2 (0c/cm);
_ difuzibilitiate de 0,64 mmr/sec;
- coeficienli de expansiune termici liniard de |2,0 x 10.6/0C

3.5. Culoarea ntaselor ceramice dentare


Din punct

Nichel
Staniu
Titan

',

-1

luoresce

in izan ti

Pe 16ngd posibiritatea de a obtine


nuanta potrivitd, Este necesar ca aceastd
nuan{5 sa aiba stabiritate
timp. vir"r" ceramice dentare reprezintd materiare
.in
fizionomice care coresipuno acesio,

J".,curut. mai bine dec6t orice art materiar.


Variatele nuante existente.la centitiire
nalurui" p^o, fi realizate prin addugarea prigmentiror,
'temperaturi
care trebuie sa
fie rez:istenti la

sam

in tehnta de

inatte folosite

lucrdrilor ceramice. Ac

;-"iiii li:J :i,X ; ; fi .:i l ; : :: i ", :f,H'J :: iu: ::


- oxizi de cobalt,
perrtru nr"nt" de albastru;

a rs

a oe oxz

1,

:1

realizare

:**i*

oxizi de titan, pentu nuante de galben;


oxizi de fier, pentru nrn"i" de rogu,
- oxizi de crom, pentru nuanfe de verde,
- oxidul de nichel, pentru nuante de cenugiu.
Se pare cd nuanfele de roz sunt tele mai greu
de realizat, in acest sens
folosindu-se aurul coloidal
Agentii de culoare Pot fi utilizati, fie introdugi
1n compozitia masei inainte
de fritare' fie adduga{i
ob1inei"" pro'*i de por{eran. Addugarea agen{iror de
culoare inainte de fritare-dupa
se face'pentiu Jcu-i ugenti, care au puncturde fuziune
foarte

apropiat de cet al mas;.ei


<io,ii,qal.
".r"rni""
Pe l6ngd aceste doua
posibiritati o" adaugare a oxi;:ilor metalici in vederea
obtinerii nuantelor de cu.roare .i"r,ti,
n ui
9i procedeur de corectare a curorii.
Acest procedeu este utirizat, in ap"ti"r, puntru
"ii.ta redarea
unor pete, care se gdsesc
pe dintii naturari, se rearizeaza prin pictlre,
dup arderea
D' BRATT-' (32) sintetizeazd'in tabelrrl r-lr-r nrai jog r'asei de dentine.
oxizii nret,rlrr-.i r-,i,rrr.,buuI
ttttlizati petttru individualizarea
cromaticd a lucrarilor protetice r-erarrriue.
Tabel Vt

t
t\

'|

4t:

ii

,is I

stru
N

Oran

etic

temperatura de tr-atament termic a masei;

r
r
r
o

Sd posede o bund rezisten{d chimicd fald de constituenfii masei


la temperatur.ile

ridicate de ardere.
S5 fie c6t mai putin influentate de atmosfera din cuptor
Sa aiba o refractaritate asemindtoare cu a produsului, pentru a nu schimba
comportarea lui de ardere;
Sa aibd o mare putere de cororare, pentru a putea fi adiugati in concentratii
mici; numai astfel propriet5tire de modelarer a masei nu voi fi afectate
'

Sistemere oxidice in care acegti pigmenti i9i pot prasa compozitiire sunt
date

iin tabelul Vll.

Culoarca

(ialben

Sistemul oxldic
Ti

cn
-brun

J1
!

-Al2o3

Fer-o
u

o-F

Cr

run

Ro9

-Nio
-MnO

stru
Rogu-roz

-At

Au-Al

u-roz

CrrO,-MnOr-CaO-Si o2

l;lr'

.t1

Cr

alben
Ve

Violet
Albastru-alb

Ceriu
Staniu
Uraniu

3.5-1. Conditiile ce se impun pigmen{ilor ceramici pentru mase


o sa reziste. firi descornpunere ra remperaturi cu cca.100oc mai mari decdt

rezultati prin introducerea


oxidului in masa ceramicd

Fier
Crom
Cobalt
Iridiu
int

an

AstSzi, cagriga tot mar murt teren in acest domeniu, pigmentii


ceramici
pentru mase.
Acegtia sunt compu$i chimici ai anumitor metare, care reactioneazd
ra
temperaturi ?nalte cu materialele ceramice sau sticloase, form6nd
silicati, aluminosilicati, aluminati, bora(i, boro-silicati, alumino-boro-silicati, solutii
sohoe oe siticati
sau suspensi, ale unor metale nobile, colorate caracteristic

Culoa rea

Oxidul metalic

Gri
Pu
Atb

Aur

de vedere ctinic, reoarea unei cuiori, c6t mai apropiata


de
culoarea din!ilor naturari existen!i in
orard
."
apricd rucrarea
- in
"uult"t",
p'o p,.ietiriru oe oazt a e "u."
3iil",ti!t;" ;ii,".li::t .::il:*
s' " L,L," ro,. rizio n om ice

e< aA*aalq:a

JJ

?,wwca

Za a-to*aaoCogie
Ow*iq

concentratiire in oare se utirizeaza acegti pigmenti


sunt extrem de nrici gi
anume: 0'01-o'2% deoarece culorile trebuie sd
fie deschise pentru a fi asimilate unor
reflexii. Acegti pigmenti se adaugu, ca atare,
in timpul macindrii
bile Pentru a asigura rasp6ndirea c5t mai uniformS a pigmentuiui,frileror in mori cu
care se adauele
in cantitati foarte mici, in toata masa ceramic6 dentard
se poate aprica metoda fritirii
pigmentului intr-o sticla.

ia a-tarctalo?ie

CAPITOLUL 4 TEHNOLOGIA MASELOR CERAMICE DENTARE


ln vederea realizdrii lucrarilor protetice din ceramicd este necesar
d realizarea
unei pasle, rezultata din ameslecul pulberii ceramice cu un lichid
Mediul lichid este
indicat de producator. fie este comerciarizat odatd cu purberea
ceramici, fie se
ulilizeaza apa bidistilata sau alcoolul. Unele produse mai noi sunt
livrate in tuburi
sr.rb forma de paste (ceramica IVOCLAR)

Pentru cororarea rnaseror ceramice dentare se


adauga frita colorata intr_o
astfer de proporlie, incat continutul de pigment
sd reprezinte aceragi procent.
in privinta corordrii maseror ceramic! dentare, posibirirdtire
sunt departe de
a fi epuizate' ci, dimpotriva, exjstJ inca numeroa.e
sorrtij;";;
alcdtuirea unor palete complete, pe nuante culori.
""i;; ;rre ar permjte
9i

4.1. Instrumentarul si aparatura

necesard-

lnstrumentere indispensabire apricirii


9i mocierarii pastei de ceramrci sunt
o pensura fina din p5r de jder. mSrimea 0-2, necesarS aplic5rii primelor
straturi de
ceramica. Mai este necesari o pensuld mai
aspr- gi cje m5rimea 12- j4 pentru condesarea
pa,stei Cin ceramica prin rnetoda biciuirij
Pentni moCelarea pastei de cerami_
t
cA este necesara o spatula speciald cu maner
J
zirnlat, cu care se va efectua modeiarea gi
!
vibrarea in vederea scoaterii surplusului de
apa la suprafata, indepartata apoi prin
sugativare (fig 4 1)
ln vederea arderii maselor ceramice

sunt necesare cAteva suporturi refractare.

Pentru unele retuguri, ce lrebuiesc

efectuate pana la arderea finala, este necesar


un micromotor Ce tehnicd dentara, cu piesa

de mana 9i pietre diamantale. Dar,

c;el mai

important in tehnologia maselor ceramice este


Fig 4.1
"curptorul de ars mase ceramice dentare,'(96)
A9a dupa cum masere ceramice au inregistrat, in decursur timprrrui,
o serie

de perfec{ionari, gi cuptoarele pentru arderea maselor ceramice au suferit o


serie
de modificari:, in sensul cregterii randamentului gi simplificarii procesului de
ardere
a rnaselor ceramice, astfel, incat s-a ajuns la cuptoare complet automatizate, cu
posibiliiate de progranpre a timpului gi temperaturii de ardere.

De Ia inceput, ,constructorii cuptoareror pentru arderea maseror ceramrce in


laboralor, au tinul cont de doud criterii importante: in primul rand,
de procedeul de ardere
gi, in al doilea 16nd, d'e nivelul punctului de topire al maselor ceramice
dentare.
i\-al

Dupa primul cr:iteriu, putem impdrti cuptoarele in:


a) :uptoare pentru progedeul de ardere in almosfera;
b) 3-proare penrru prooedeul de ardere in vid.
35
i

F'

's
ic

.i",

Ae;a*za

ao o**a*laeeg
.n

eaa*ia

Dupa af doilea criteriu, cuptoai

rele se pot irfrparli

in:

.i ;
a) cuptoare i4 care se pot arde masd i.,
ceramice cu temperaturd de ardere

inalta, pan{ la 1350.

C:

b) cuptoare pentru mase ceramice cu


temperatura de ardere medie de
1

250"

C; t

c) cuptoare pentru mase ceramice cu

temperaturi de ardere joasd (pot


planificate pana la 1 150" C).

Firmele produc-toare

fi

au produs $i cuptoare pentru arderea


acestor mase. Denumirile sunt variate,
in funcfie de firmele producdtoare.
Amintim unele cuptoare, mai
utilizate pentru mase ceramice arse
in atmosferS: cuptorul Wienand tip D
Gig .2), cuptorul Vita tip 37. cuptorul

Huppert, cuptorul Jelenko


.4.2

gi

Dintre cuptoarele cu vacuum amintesc.

Q cuptoare vacumatice. ayt_glate

cu o singurS camere de

ardere wENAND_
WACUM, BIO-MAT, VITA-VAKUMNIS, VITN-AUSTROM;i'

""-,.1,
IVOCLAR-PROGRAMAT.
cuptoare vacuumatice cu doud camere de ardere:
BToDENT-srsro\,1AT
(Fig a.3), BtoDENT-StSTOMAT M
0 cuptoare cu programare erectronicS ca: N.y.D..
TRANST-vAc,
BIOMAT-AUTOMAT|C, TVOCLAR PROGRAMAT p
a.aj
I cuptoare automate .u.il::lair" prin radiatii infrarogii9scuFig
tu"ngime

de undd micd: VtTA-tNFRAMAT_DENTAL


0 cuptoare vacuumatice automate cu camera de ardere
mdritd:
VITA.VACUUM
65

S.

Fig.4.a

de

mase ceramice dentare, ?n general,

Fig.

q aloaa.trl .qa

altele

Toate cuptoarele amintite sunt incdlzite electric.


Cuptoarele pentru ars mase ceramice dentare
se compun din:
- camera de incilzire sau cuptorul propriu_zis;
- mecanism indicator de temperatura, iermocuplu;

- mecanismul de control;
- pompa de vid pentru cuptoarele

vacuum.

camera de incalzire are dimensiuni diferite,

in- functie de scopul utilizdrii


ei' pentru lucrdri mici sau pentru lucrdri mai voluminoase.
i"lr*r
este plasatd o rezistent5 pentru inc5lzirea ei.AceastS
""r"rei de Incdlzire
rezistentd poate
di'aliaje diferite, in functie de temperatura de ardere a maseror fi confectionatd
ceramice. pert!.u
arderea maselor cu temperaturd joasd, poate fi utilizatS
o rezistenta dintr-un a,;aj
d.e nichet-crom, pentru mase ceramice cu remper"trrJ."oiu
J;;;;;;" se utirizeazi
Kernthal-ul

(aliaj de fier, aluminiu, crom), iar pentru arderea maselor

ceramice cu
temperaturA inaltd, se utilizeazd rezistent6 de platind.
Mecanismur indicator de tempeiaturd este un pirometru
gi o unitat., 'e
termocuplu- Temperatura este indicata pe un miri-vortmetru gradat
?n gra,re F sa_ J.
ca termocuplu sunt forosite doud meiare diferite. de exempru pratina
9i radi,. in
ultimul timp, au apdrut cuptoare care folosesc drepi pirometru
o celuli fotoelec .A,
care ?ntrerupe automat curentur cand cuptorur atinge
o anumitd temperatura, iar c._;5
sciderea temperaturii Tn camera de incdlzire sub o anumite
limita, cuptorul intrS din
nou Tn functiune.
Mecanismur de.c.ontror. Temperatura maximS atinsd, precum

gi viteza
cregferii temperaturii sunt determinate de cantitatea de curent
care'trece prin cuptor.
Cea mai simpla metodi de control a curentului este de plasa
a
o rezistentd variabilE
in serie in circuit cu cuptorul.
O alta metodS de.control este intrerupStorul proportional in timp
sau..lnfitrol,'

.:

i:

.,

t.,
l.

11

l:{
lri

Fig. a

l,,i

I'
I

l'-

tip este folosit la cuptoarele mai mari este un transformator


9i
infinit variabil
Recent' datoriti progreselor inregistrate in electronica starii solide.
se

fol'f,sesc corectori de silicon pentru control-ul cuptoarelor.

36
37

,rl

4waia

ec alotu.toCo?ic
?waia

i* atoaatalo?ie

Cuptoarele actuale sUnl prevdzute cu sisteme electronice de reglare


temperaturii, de mdsurare a timpurui gi program automat pentru uscare, reincdrzirea
gi sinterizare- La acestea se regreazd numai programele de sinterizare,
fdrd zr
mai fi comandate prin reglaj gi durata timpului aceasta depinz6nd de temperatura
de sinterizare
Cuptoarele vacuum sunt construite in aga fel, incat camera de incdlzire este
inchisa intr-o camerd din ciare aerul poate fi evacuat.
Pompa de vid trebuie sa aibd capacitatea de a evacua camera repede,
in
timpul arderii- Cuptoarele de ardere in vid prezinta gi o instalatie de control a vidului,
fie cu ajutorul unui manometru de presiune. fie al unui vidometru cu mercur

condensarea prin urtrasunete cu a$a numitul aparar,,cAvrrRoN"


(25 KH)
a lost un egec, datoritd producerii unor vibratii prea puternice
care aduceau lichidul
cu o vjtezd mult prea mare la suprafatd rdm6n6nd in urma tui poii.
R- CRA|G (4g) amintegte de aga numita atraciie copirare
rearizata de
pulberea de ceramici uscatb care erimind surprusur
de richid. pudra uscata de
ce'amice esre apricatS cu o pensula pe o arie redus5 a masei
pe masurd ce apa este at'asd cStre aria uscatd, particurere umede de ceramicd,
umede sunt impinse
unrale catre artere gi condensate. Acest procedeu este
repetat ori de cate ori se
adauga amestec umed.

4.2. Procedee de condensare

4..3. Fazele de ardere ale maselor ceramice dentare

maselor ceramice se face sub forma unei paste. Pentru a evita a reduce
mai mult
contractia, care survine in timpul arderii, esre necesari, pe Si
ianga arti faclori, o
conciensare c6t se poate de buna.

dentare
au,fost impar.tite in faze sau stadii de ardere. in regdtura
i-partir" a in faze de
ardere, parerile sunt impdrtite gi au evoruat gi ere in decursur
",
timpurui. cer mai
frer:vent, intdrnim impdr!irea arderii in trei faze, denumite ,,arderi
de biscuit joase,
mijl;ocii

in rearizarea rucrariror ceramice ca: coroana Jacket sau inray-uri, precum


9i in realizarea feteteior din mase ceramice, direct pe schelete turnate, aplicarea

Prin condensare se urmdregte realizarea unur aranjament cAt mar compact


al
pafticulelor inainte de ardere, prin eliminarea excesulur rie apa
din pasla de portelan.
Ceie mai utilizate metode de condensare au fost sintetizerte de J. SKINER,

J E. JOHNSTON, iN:
- metoda vibrarii
- meloda spatuldrii

- metoda gravitatiei
- metoda presarii
- metoda aplicarii periei.
Acesle melode pot fi utirizate ca atare sau pot fi combinate doua
sau treiinldturarea rapida a apei este un factor important in condensare. Aga
dupd
cum aratd teorema lui tsernor;lli, cu cat viteza unui fluid este mai
mare, cu at6t este
mai micd presiunea lui, atunci cand apa este indepdrtatd din pastd
are o anumitd
viteza, in functie de spatiile dintre particule; aceste particule
se mobilizeaza spre
suprafata, unde apa are vite.za cea mai mare.
Un alt factor important este efectur tensiunii superficiare; in timp
ce apa se

Modlificarile progresive ce au loc in timpul arderii


maselor ceramice

9i inalte".
Dupa

SKINNER (148), aceste faze se caractenzeazd prin


urmatoarele.

aza de ardere joasd de biscuit: fluxurile curg printre particulele,


lucrarea
arsS este rigidS dar foarte poroasS, av6nd o contractie
negtjabiJS.
in arderea de biscuit medie, fruxul a curs pdnd cand particurere
de pudra
au adeziune cornprete, rucrarea arsa fiind incS poroasd,
opac5, cu contractie evidentd.
in arderea de biscuit inartS, fluxur a curs compret, rucrarea
arsd prezintd
o suprafa[d mai netedd, porozilatea abia este vizibili.
Dupd aceastd fazd
f

se poale realiza glazurarea.


AIti AUtOri, CA J.F. JCTHNSTON,

G MUNFORD, R W DYKEMA (CitAli dC 21, 0)


au ciescris aceste faze ale mcdificdrilor fizice ce au loc in
timpul arderii in felul urmator:
L Faza de biscuit.

retrage, tensiunea superficiald cauzeazd impachetarea stransa


a particulelor de pud16.

Nici una dintre metodere ardtate mai sus nu poate fi con:;iderati


perfectpentru a putea fi luata ca etalon.
Densitatea maximd de impachetare este obtinute atunci cend particulele
de
masd ceramicd au dimensiuni 9i forme drferite.
Din studiile elaborate de GAyKENS, rezulti cd cea mai buna
metodd de
condensare a particulelor ceramice este prin rizare cu pensd
o
cu mSner zim{at gi
tamponare cu o sugativd.

ln aceste conditii, se obline numerur cel mai mic de pori cere


mai putine
9i
incluziuni de aer.
3B

39

? -*za

a+ ca*afolofu:z

.r

Pentru eriminarea bureror de aer, care sunt prinse in


masa arse gi care
influenfeazd'negativ, atit caritilire estetice, c6t
reziste4" ,n"l.io.. ceramice, pe
l6ngi utilizarea unui procedeu de condensare 9i
cat mai adecvat, s-au incercat in
ultimul timp mai murte tehnici de ardere. Acestea
au ca acop densificarea masei
ceramice. Aga sunt: arderea sub presiune, arderea intr-o
a,tmosferd de gaz rarefiat
(heliu) 9i arderea in ,yid.
I
Dintre acester trei metode, arderea In vid este consideratS
cea mai practicd
pentru stomatorogie. prin arderea in vid numdrur
de bure de aer este scdzut fati
de arderea in atmosferd (fig.a-S, a 6).
t

?wala

oto*<to(zeze

oxizii metalici addugati pentru culoare sau opacifianti.


Faza vitroasa este predominante

pentru ceramica dentard 9i contribuie la multe din proprietdlile


caracteristice aceslor

mase, legdnd de asemenea intre ele particulele cristaline.


in timpur arderii, ceramica suferd mai murte schimbari,

- prima schimbare incrude pierderea de apd


care a fost addugatd pudrei in timpur rearizdrii pastei' surplusul de apd este eliminat par{ial in
timpu"l preincdlzirii. Modalitatea
de a efectua preincilzirea este importanti, atunci cdnd
ea se realizeazd brusc se
vor produce vapori care duc la deterio rarea fizicaa
masei
Drpd preincalzire
masa va fi introdusa in cuptor aici at6t apa liber6 cat gi ""r"rni"".
cea combinata sunt eliminate
in diferite stadii de incSrzire pdnS ce temperatura ajunge ra
480. c.
- cea de a doua schimbare are loc pe masura
ce temperatur" eat" ridicata, particurere
de ceramici fuzioneazd unele cu celelalte prin sinterizare,
sinterizarea reprezintA
orocedeul rdspunzdtor de topirea particulelor pentru a
constitui o masa continua.

in decursur acestei densificari schimbarea de vorum, aV,


din prime.re stadii
este corelatd cu tensiunea superficiarE notatd cu
ctr vSscozitatea, notatd q, cu raza
1,
particulei notata cu M 9i timpul de sinterizare notat
cu t, rezultd formula urmitoare:

Fig.4 5 Masd ceramicd arsd in atmosferd.

Transluciditatea va fi murt mai bun5, datoritd


numirurui scazut de bure
gazoase:_rezistenta va fi gi ea mult mai
bund (10).
Diversere componente are ceramicii amestecate
de catre producdtor se
constituiein doui faze principale. una este faza vitroasi
iar cealaltd este faza cristalind.
Faza vitroas:i.formati in timpur procesurui de ardere
proprietdti tipice
sticlei cum ar fi fragiritatea, modul de iraciurd nedirecticnard, are
curgere sub presiune
9i tensiune superficialS ridicati in stare fluidd. Faza cristalind cuprinde leucitul
9i

AV

9r

A,o

rlp

Dupd cum aratd aceastd ecuatie, cu c6t vdscozitatea este


mar scdzuta 9r
dimensiunea parricurei mai mica, cu atdt proportia de
densificare este mai mare.
De ajci, concluzia ci pentru ob{inerea unor constructii proteiice
cu calitdti
superioare pe ldngd procedeele de condensare, de importanta
ra f;i;;-;.;;;;,
procedeul gi programui de sinterizare a maselor ceramice.

t(

Ii
i:
1'

Fig.4-6 Masd ceramicd arsd in

vid.

40

.&

ewm:a

,e aloutolpgp
ewua

CAPITOLUI- 5 .CARACTERISTICILE ESTETICE SI BIOLOGICE


ALE COIYSIR UCTIILOR CERAMICE

^o

masticalia
fonatia

fizionomia sau estetica


automentinere;t

ln multe situatii functia fizionomicd trece pe primul plan ?n reconstructiile


protetice 9i Tn ultimut timp pacientii solicita din ce in ce mai
mult astfei ;;;";;;;;
constructi,re ceramice de toate tipurire se incadreaza perfect in
sistemur
reabilitarii estetice a dintilor 9i arcadelor dentare, atunci cand
acesta este tulburat

dintr-o anumitd cauze.


Estelica reprezintd gtiinta care studiaza legitdtile generate ale relatiilor
estetice ale oamenilor cu rearitatea. capacitatea omului de a
crea
frumosul. in Grecia antica estetjca a fost clefiniti crept,,arta perceptiei;. 9;; o;;;o;
De aici deriva
responsabilitatea foarte merre a rnedicului stomatolog in refacerea
acestei functii.
in stomatorogie fiecare practician trebuie sa invete ,a
incerce sa intereagd regire f izicii, fiziorogiei gi psihorogiei care guverneaza
"rJi,r:i"".";,"J;
perceptia
fo^rmelor 9r culoriror cintiror naturari rpru.ur" aspira,
in mod no-rnrar, sa re reproduce
cet mai apropiat posibil.

practica restaur5ri in acest comeniir

9i formei-cu scopul

c1e

1a

prictica stomatorogicA obriga pe cer care

cunoagterea manipuldrii lunlinii, culorii, aspectului

a crea o situatie mai estetica decat a existat in mod

initial.
ln redarea culorilor conslructiilor protetice estetice concura
o ."ri" olrn.',ii,
lmportant in obtinerea unor refaceri estetice este folosirea
luminii gi umbrei.
Lurnina naturalS esie multjdirectionald: ea releveaza structura
gi
da dimensiunea de profunzime. A9a incdt comunciarea formei arunca umbre, care
Restauririle dentare pot sd mimeie umbrere dintiror vecini cu se face prin umbra.
a*prr de a crea urr
aspect care sd se potrivea:;cd cu formele acestora,
Manipularea umbrerlcr poate se laca placuti din punct rJe
vedere esietjc
dintii artificjali care sunt meri putin reugiti
in i9,' 5, A H MUNSELL a creai un sistem numeric ordonat
de descriere
a cutorilor,

care reprezintd inca standardur acruar. in

divizatd in trei parametri:

nuantd

saturatie
luminozitate

42

,"Lrf ,iri;;curoarea

ln cazul persoanelor tinere nuanta tinde sa fie aceiagi la toti dintii exjstenti.
O data cu inaintarea in varsta survin deseori variatii de nuantd ca,uzald de factori
intrinseci gi extrinseci.
Saturatia (puritatea) reprezinta intensitatea nuantei, deci ea nu poate ex jsta
decSt in legdturd cu nuanta. satruatia esie calitatea nuantei cea mai susceptibila
de a se modifica prin o<idare, 'prin atbire
in general saturatia dintilor cregte odata cu varsta.
Luminozitatea reprezintd cantitatea de alb sau negru exrstentd intr-un
dinte Un dinte deschis posedd luminozitate ridicata, un dinte inchis la culoare

poseda o luminozjtate s,:azutd.


Ea nu reprezinta cantitatea de culoare gri ci mai degrabd calitatea de
stralucire pe o scard de gri.
Utilizarea luminozitdtii in stomatologia restaurativa nu implici adaugarea de
gri ci mai degrabd man pularea culorilor cu scopul de a cregte sau a descregte
:antitatiile de cenugiu sau gri.
Lumjnozitatea este factorul cel rnarimportant in redarea nuantei. in cazul
'in care lumrnozitatea
se potrivegter, varialiile recluse in nuanta gi saturatie nu vor
ir remarcate

Relatia dintre culori


A9a cum sunt ulilizate culoriile in stomatologie, ele posedd o relatie foarle
strAnsa una cu cealalla- Relaiia dintre culori poate fi demonstrati cu ajutorul
unui

disc de culori.

5.1. Aspecte ale esteticii lucrdrilor protetice


.in
Aparitia de nor materiare gi metocre

&

Nuanta reprezinta definirea curorii in raport cu curorire spectrare.

Este unanim cLrnoscut ca functiire cere mai importante ale ADM sunt:
r

o
.

t< a4o*atolo

este

La obtinerea cuioriilor in cazul restaurdrilor dentare concurd relatia dintre


c;ulorile primare, culorile secundare gi culorile complimentare.
" culorile primare sunt rogu, galben 9i arbastru ere reprezinta gi baza srstemului
culorilor utilizate in stomatologie.
Culorile primare posede o relatie una cu alta 9i ele alcatuiesc structura de bazd
r disculur de culor.r.
Prgmentii de oxizi
care sunt utjlizatj in ceramica dentara pentru rogu se
lnetalici
;lare ca sunt destril de limtiati, aga incat ei sunt substituiti prin roz.
t' tculorile secundare provin din ameslecul dintre doui culori prlmare.
De exemplu prin ameslecul intre rogu gi albastru ia nagtere violetul, albastru
c:u qalben realiteazA vbrd:le iar galbenul cu ro$u dau nagtere la portocaliu.
in functje
cle proportia culorilor primare dintr-un ameslec se va obtine nuanata culorii
secundare.
t ()ulorile complementare reprezinta culorile care in rnod direct sunt opuse una
cu alta pe discul depuloare. O culoare primar5 este intotdeauna opusd unei culori
secundare 9i inverry Prin amestecul unei culori primare cu una secundard.efectul
t;onsta din neutrali4area ambelor culori gi aparitia culorii gri. Aceasta reprezinta
cea mai importantd relatie in cadrur utirizarii culoriiror dentare.
43

:]i
i!t
eae:@

?a ataera/a?i:e
C@:@

.,r

Atunci c6nd o po(i une a unei coroa ne este prea gflbena, spalarea
uS
cu violet care este culoarea complementare ,a galbenului
valproduce o zond in care
galbenul este neutralizat gi va a pare un grad
crescut de cenugiu, o luminozitate
m a i scizutS. Cunoscdnd aceste Iucruri
de bazi practicianul are posibilitatea si
obtina culorile dorit e pe segmente de dinte aga incdt
sa fializeze constructii cat

m a inaturale.

Dupd o fixare pe un ghid de curoare a unei nuan13


un anumit timp ochiur
se acomodeaza si devine infiuen{at. Timpur in care
proouce acest rucru este
re
apreciat diferit de divergi autori DALE (51) ir
d5 de 5 sec, r(oRBER (94 ) 3-4 sec.
Din acest motiv, este recomandai ca atunci c6nd se
aleqe culoarea sd nu
se depdgeasci timpul rle 5 secunde in fixarea
unui egantion-6.-"rro.r", dupd care
?n

altd parte sau

si

se fixeze scurt

Acest lucru duce ra readaptarea vederii in cadrur porliunii o suprafatd albastra.


garben-portocariu a
spectrului' Aceasti por{iune este cea mai utirizatd
in asortarea curoriror.

Metamerisrnul
Reprezintd po:sibiritatea de a arege curoarea in functie
de sursa de rumind
utilizatS. Doud egantioane de curori diferite-pot
apare ca 9r aceigi
sub o sursi
de lumini sau sd apard ca 9i curori direrite sub surse
"r,o"ru
de rumin5
diferite.
curoarea poate fi purd sau un amestec de douS curori.
Exemplu: verde pur sau amestec de albastru cu galben. Verdele
pur va
reflecta lumina in bander de verde. culoarea verde prin
amestec va reflecta in banda
de albastru gi cea de garben in nrod simurtan. Dace
cere doud curori sunt expuse
la o lumind cu spectru totar ere vor apdrea simirare.
in cazut in care sunt expuse
la o sursd de lumind care nu contine radiatie in banda
de albastru cele doud culori
vor apare diferite in sensur c5 amestecur nu va mai
fi verde ci garben.
Metamerismul complica alegerea culorilor restaurdrilor fizionomice
deoarece
trebuie luat in considerare un numdr de factori care pot
infruenta acest rucru.
De aici decurge concluzia ca alegerea culorii este un lucru deosebit
de
important 9i trebuie fdcutd, utilizAnd trei sJrse de
lumind_

in

cabinetul de stomatorogie avem ra dispozi{ie trei surse de

1. lumina diurni, naturali.


2. lumina provenitd de la lampa de lucru a unitului.
3- lumina fruorescent6 utirizati ra iruminarea cabineturui.

rumin6.

Cea mai bund alegere va fi culoarea care este aseminitoare


in cele trei
surse de lumind- Un factor important este gi rocur unde pacientur
i9i petrece cea
mai mare parte din timp. Dacd lucreazi mai mult afari atunci
alegerea culorii va
fi facutd prioritar la lumind diurn5, in cazur in care majoritatea
timpului gi-r petrece

in

incdperi cu iluminare fluorescentd culoarea va


44

Opacitatea
proprietatea pe care o are un obiect de a refrecta
- ReprezintS
rumina care
este difuzatd
pe el.
in restaurdrile estetice este obligatorie aplicarea unui
strat de material opac
care sd impiedice transparenta matenalelor subiacente
ca de exemplu metalul in
reconstructiile metalo_ceramice.
.

stratur de materiar

Sensibilitatea Ia culoare

este indicat s5 se priveasca

a* 4f4dcatol4gi.

fi

aleasd

la aceasta lumina.

opac nu trebuie ?ns. sd fie exagerat ca gi grosime


,deoarece un strat prea gros ar duce la
un aspect cretos.
De aici decurge gi cantitatea de tesut dur dentar ce trebuie
sa fie indepirtat
'in timpul preparaliei
clinice.

Transluciditatea
Este proprietatea pe care o au obiectere de a absorbii rumina.
caracterur
translucid conferd naturale{e unei reconstructii dentare artificiare.
AdSncimea sau profunzimea
in stomatorogie aceast5 proprietate este o notiune speciard
care combind
conceptele de opacitate gi transluciditate.
ln cazul dinfilor naturali lumina trece prin srnalful translucid
gi este reflectata
din profunzimea dentinei relativ opacd
Pe misuri ce examindm un dinte din arcada completa in relatie
dinti noi percepem in mod incon$tient mai multe calitati a dintelui respectiv.cu ceitalti
Ele sunt
legate de culoare, dimensiune, formi vArstd
9i sex
Perceptia gi iluzia au un rol important in realizarea unor dinti artificiali
acestea tinSnd de inclina[iile intelectuale gi artistice ale celui care
modeleaza. Aga
?ncit prin iluzie se poate schimba dimensiunea forma unui dinte,
de aici rezultand
9i
o a9a numitd lege a fefei dintelui.

Aceast5 reg* este considerata ca cea rnai importante


restauririlor dentare artificiale.

in

moderarea

Fa{a unui dinte care intereseazd in aceste situa{ii este fata vestibularE
atat
pentru frontali cdt gi pentru laterali. CAnd dintele este examinat
aceastE fatd este

delimitata prin unghiurile liniilor de tranzit care marcheazd trecerea de pe fata

vestibulard pe celelalte fe[e meziald, distald, linia coletului, margine incizald,

La nivelul unghiurilor ce
acestea delimiteaza fala dintelui.

il

formeazd liniile de traniitie incep umbrele.

in functie de pozifia examinatorului diametrul fetelor vestibulare este diferit

pentru diferifi din[i.

De exemplu, la o examinare din normd frontala sunt vizibile fetele incisivilor


centrali gi-laterali in totalitate gi numai jum5tatea mezialS a fetelor vestibulare a caninilor.
in cazul dinfilor artificiali ei trebuie sa fie realizati in a9a fel lnc6t aceste
fete vizibile sd fie egale chiar dacd ele in realitate nu sunt egale. portiunea in plus
trebuie sa fie in exteriorul acestor unghiuri aie liniilor de tranzitie, lucru admis din

punct de vedere estetic.

45
-

__. .,t
I

4wwa

i* alam,ta(o?ie

e eaaia

Atunci cand nu putem sa realizam acest lucru prin unghiurile liniilor de tranzifie

Alegerea nuantelor de culoare gi transmiterea lor laboratorului de relizeazd in


mod obignuit prin intermediul cheilor de culori. Pana la ora actualS nu existd o cheie
de culori ideala. degi unele pot fi foarte cuprinzdtoare, exemplu cea introdusa de
HAYASNI (1967) care p,)sede 125 de nuanle. Din nefericire, cheile de culoare frecvent
utilizate gi care servesc drept standard pentru majoritatea maselor ceramice includ doar
15 nuante, aga incAt ele nu pot acoperi intreaga gamd a culorilor dintilor naturali
Aceste chei sunt prea restrSnse pentru definirea corespunzdtoare'a celor
patru parametrii de culoare (nuanla. valoare, croma gi transluciditate).
Unii prefera cheia 'cHRoMASCOP" (lvoclar) care in prezent oferit 20 de
nuante 9i o dispunere practica pentru alegerea acestora. Deqi reprezintd un progres.
aceasta se aflS incd departe de a oferi o satisfactie deplina (fig.5.1)_

la o lucrare ceramice vom face uz de principiul artistic al culorii o parte a dintelui va


fi colorata mai intunecat gi creaza iluzia unei fete mai mici comparativ cu cea reale.
Aceste modificdri se refere doar la fata aparent5 gi nu la fala reale a dintelui.
Conceptul de fata aparenta devine mai important atunci crnd ne referim
la dintii laterali in raport cu incisivii.
in redarea formei dintilor artificiali 9i mai ales a iluziilor drmensionale ale
fetelor vizibile au importanta 9i o serie de linii orizontale 9i verticale
Liniile orizontale sub formd de linii de coloratie cervicala, linii albe hipoplazice
sau margini incizale drepte, lungi creazd iluzia de lStime. Liniile verticale sub formd
de ganturi extinse,.accentuate, liniile de structurare verticala dau iluzia de inaltime.
Un alt aspect important in redarea esteticd al reconstructiilor ceramice il

Cheile de culoare pentru ceramicd sunt cel mal adesea


preparate dintr-un material ceramic care difera de cel utilizat
in pudre. Acest fapt cregte gansele de incidentd a metamerismului de pe urma c6ruia rezulti erori in asortarea culorilor.
Cercetarea spectrofotometricd intreprinsd de JAMANATO

reprezintd factorul de varstaDintii persoanelor in varsia au unele caracteristici:


. sunt cu fetele netede);
. sunt inchigi la culoare, cu o luminozitate scizuti;
. au g saturalie mai ridicata;

sunt mai abrazati. vizibilitatea lor este mai mica; marginea incizala este mai plate

9i dreaptS;
sunt mai lungi gingival unde de obicei se produc retractii_

(1992)asupra culorii dintilor naturzlli 9i a cheilor de culori este foarle


Fig 5 1
relevanta. Aceasra concluzioneazi ca cei mai rnulti dinti sunt de
nuanta A pe ch,:ia de culoare vlrA. o proportie ridicatd se incadreaza inlre A2
gi A3,5, exista o proportie mica de nuanle B, c, D- La aceeagi concluzie ajunge

9i TOUATI (1998) (1 54) B0% din nuante fac parte din grupa A {tig.5.1 ).
Cu toati experienta, am putea spune redusd, a noastrd de numai 10 ani
.

Dintii persoanelor tinere:

. sunt mai structurafi;


. sunt mai deschigi la culoare;
o posedd o saturalie rrrai scazutd;
. marginea gingivala erste situate de obicei la joncliunea
o au o margine incizal2i cu ambrazuri exprimate.

in claa^la(a?ie

in domeniu constatdm aceeagi lucru, adica o incadrare deTo'k in nuantaA, pe locul


doi situSndu-se in cazul nostru nuantele de C.
Pentru alegerea culorii cat mai apropiate de cea a dintilor na'rurali 9i
transmiterea ei laboratorului se desprind urmatoarele concluzii.

ciment-small;

Dinjii frumogi at6t naturali cat 9i artificiali trebuie sd fie armonizati cu


personalitatea pacientului. cu v6rsta 9i cu sexul.
Sexul are 9i el rol important in reconstructiile protetice esietice.
Dinlii la sexul feminin sunt mai rotunjiti, marginile incizale mai iranslucide
cu eroziuni mai pronuntate, dau iluzra de delicalete.
Dintii masculini sunt mai col!urogi gi mai rugogi, ambrazr-rrile incisive mai

a
o
.
o

uniforme, marginile jncizzrle nu au transluciditate.

SolicitAnd producdtcrilor sa elaboreze mase ceramice care s5 aibd curbe spectale

cat mai apropiate posibil de cele ale dintilor naturali.


Alegerea culorii s5 fie facutB utllizand surse diferite de iluminat:

lumina djurnd;
lumind prbvenita de la lampa de lucru;
lumin5 flucrescenta.
Alegerea sa fie verjficate de o a doua persoand de preferat tehnicianul ceramist
Teslarea periodica' a acuitdtii vizuale gi in mod special a acuitaIii culorilor
Alegerea nuanlelor sd se faci cu o cheie de culoare din acelagi material ca gi
cel din care sunt preparate masele ceramice dentare.
Limitarea cat maitnult posibil a cotordrilor de suprafata.

5.1.1. Posibilitdti de tr,ansmitere laboratorului a datelor legate de estetica


Exista mai multr: cai practice de a comunica datele obtinute la niveiul

cabinetului laboratorului cle tehnicd de.ntara.


Forma 9i structura poate fi comunciatS prin fotografii intraorale. Mai nou
aceasta se realizeazA prin tehnologie video de transmitere a irnaginilor intraoralei
Cel mai bine ins5 comunicarea formei se va face prirr modele de studiu,
machetdri din urmi a ace:stora 9i modele ale restaurdrilor prorrizorii.

5.2. Biocomp atibttttate


Majoritatea p{blicaliilor de specialitate considerd masele ceramice ca fiind
neutre din punct de vedere biologic. KELLY, in 1996, afirma cd nu existd nici un
risc recunoscut pentruisSnatalea tesuturilor cu care vin in contact reconstructiile
protelice din ceramica.,-Expunerea excesive la floruri poate sa ducd la o degradare

46

47
I

?w:a

e* alonolot*in

chimici

a suprafereror ceramice smartuite.


f"uor,ra acumurarea
de placd datoritd rugozita{itor f;r;;b.-'" Acest rucru po{u
r
Toxicitatea eilementeror lirtr.oir. din
masere
este extrem de
redusS' v' .ELEN'A aratd cd
""J*i""
.*drtuita
necorespunzdtor
poate
da nagtere
la unele modificari ra
""r"*i"" marginar prin ap'ari{ia
p"r;J;;rirr;i
inframatiiror.
'iverur
cercetdri recente sustin cd iniroJu..reu

CAPITOLAL 6 _
APLICATIILE GENERALE

in practicd 4 noiror mase ceramice


gi mai ales a sticleror ceramice
rntegrar ceramice) acumurarea de pracd pe
lsisteme
suprafetele acestora. este mai
iuorra o."at pe oricare art materiar de restaurare
rnclusiv pe smal{ul dintelui

n"."ii,
netede, a tensiunii superficiare
".t.u"r.
scszure
- ---- ,ltt
Y'
ceramice turnate.

;:r:int;::;t:,::i,.,.""J,""1;:""'

Calitatile acestor materiale printre

ceramice utirizarre in sto*utoro;;. ""'


Existenta unui.grad de risc JE
f. rr*, expunerii la prat de siticiu prin
inhalare sau imbibare iisulard
;.i;;;;;rcatd chiar pentru grupe de risc ridicat
cum sunt tehnicienii dentari.care
prezintd o expunere aproape zirnicd
9i continud.
Lucrdrile rearizate oin ceramici-nr.unt
infruentate in nici un fer de mediur
bucal' Au o mare stabjlirate f"i;
;; ;;;ni,,
existenti in cavitatea bucari.
Tcate aceste carititi au dus r""pJrir*""
"n,rn,.,
rror"r"i',;l
oin'pun"t de vedere
, mas,eror
;:,:1" j,it;j?J;f
"u.".i." ;";;;,", pdnd in prezenr nepurand fi depaeite

STOMATOLOGIE

car
oferd avantaie unice ltilizdrii ro,.
in .,o*u-,oL'J,:o"t'"'esteticd
La ora actuald masele
o restaurdri den{a.e;
"u.u_i". pot fi utilizate in.

:":',",L1:

Aparitia inflama{iiror ra niverur parodonriurui


margin4r se produce mai ares
atunci cdnd adaptarea marginard
a ruciariro,. este fdcuta defectuos, rucru care nu
are legaturd cu bioconrp-atibilitatea
materiatutui. l^ ,rii..nrllii o"i"g", de riscurrie
asupra sanSt.tii pacientiror ra
care ri se apricS reconstructii protetice se pune ?n
discu{ie gi nivelul de radiatii
" """.i.r"*Jteriate.
Materiile prime din care
sunt re"tizrt" masere ceramice dentare au niveruri
extrem de scdzute de radiatii.
in 1981 s-a s^t1!ifrJ de Organizatia
..iJntara
tnternationatd pentru Standarde (t S O.)
cd nivelurile de radia(ie in ..."L-il"
nu va trebui sd fie crescurd de
producdtori peste limiterle existente'fu
rri*i",
materiilor prime.
TotodatS se recomandS urmSrirea
permanentd q'rvsrurrr!
a nivelurilor de radiatie din
masele

iN
^

gi biocompatibil;latea

.
r

parodontologie;
ortodontie;
o implantologie,

'

in restaurdrile dentare se pot uliliza


la ccnfectionarea de proteze uniderirare:
_ incrustatii realizate prin
diferite
tehnici 9i procedee;
_ coroane de invelig .Jacket

coroane rniXte metalo_ceramice


dispozitiv corono_radiculare ceramrce.
La confectionarea de proteze pi;.id;;;"

n
o

puntimetalo_ceramice

(pun{i)

pun{i intecral ceramice


punti adezive din ceramici
Fa{ete ceramice care pot fi prefabricate
Dinti artificiali pentru proteze mobilizabilesau rearizate in laborator.
gr mobile.
- pentru zona frontalj
pentru zona laterald

o ln ortodontie
- confectionarea de brackets-urj ceramice
. in parodontologie:
- pentru umprerea defecteror osoase. ceranrica
pe bezade
resoi-babild
r ln implantologie orald:sau neresorbabild.
- pentru realzarea implantelor ceramice sau
-

implantelor din titan;


implante dir oxicJ de zinconiu

hidroxiopatitS

acoperirea cu ceramic,

{-

'tbtt

f--"'

(wu;a

;c atotcaZol+V:o
?w*Za

CAPITOLUL 7 DINT]I ARTIFIC]ALI DIN CERAMICA

in general dintii cera mici sunt realizatiin gtante


metalice de obicei din bronz.
re;:lizate sub formd de dou6 par{i cu posibilita te
de cuplare
exactd.

Sub aceastd form;i de din!i artificiali ceramica a fost introdusd prima data

in practica stomatologicd incd din 1825.


Ei sunt obtinuIi pe cale industrialS prin tehnologia obignuitd a maselor

ceramice. Comercializarea lor se face sub formd de garnituri fie complete de 28 de


dinti cate 14 pentru fiecare arcadd, fie garnituri frontale de 6 dinti gi laterale de B dinti
pentru maxilar 9i mandibuld.
Sunt utilizati pentru realizarea arcadelor artificiale ale protezelor partiale gi

cele mobile totale.

7.1. Aoantaje si dezaoantaje


Avantajele dintilor artificiali din ceramicd sunt:
r aspectul, culoarea, transluciditatea acestor dinti este identicd i:u a dintilor
c
.
.
.

gi au un efect fizionomic desoebit;


au stabilitate cromatici:

Una din componente rep rezinld negativul fetelor


orale, iar ce la ltd
conlponen ta contine negativul fe{elo rve s tibulare
n partea $tantei cu fe{ele orale s e introduce un
strat sublire din pasta

pentru smalt iar peste aceasta se va aplica pasta


de dentin d care formeazd corpul
dintelui, de culoare specifi c5. Tot aici sunt incorporate
inele mici din m tale mobil e cu continut de platind pentru
a rezista le mperaturilor inalte de sinterizare
a ceramicii
BODY
n parte a gtanlei cu fe[ele vestibulare se aplicd
un strat de pastd pentru sm a It de culoarea dorita
9i la
nivelul marginii incizale un strat cev mai gros p ntru
a
a s s ura tran s lucid itate a acestei zone.
Cele doud RtNG

cornponente se unesc, vor fi prins e intr-o presa gi


incdlzite
pSna ce amest e cul de ceramica d e ntare

devine suficient

naturali

de dur pentru a permite manipuldrile ulterioare.


Se face
d e fapt o ard ere "de biscuit". Fiec a re
dinte anterior
este

morJelat supr a dim enslonat cu 115 penlru a permit


e contractia

ENAMEL

m a ser

structura compactd, impermeabili;


densitate mare, rezistentd cunoscuta, eficienld masticatorie crescutd;
pSstreaze D.V.O. nemodificatd.
Dezavantajele din!ilor ceramici sunt legate de:

. sunt casanti:
' se leagd mecanic de ba;la protezei prin in'rermediul crampoanelor cei frontali sau
cavitS!ilor retentive pentru dinti laterali;
. duritatea foarte mare duce la abrazarea dintilor ontagonigti;
D nu permit individualizdri de formd, dimensiune sau ocluzole motiv pentru care
.
'

?a otaulalo?ic

necesitd utilizarea simulatoarelor semiadaptabile sau adaptabile pentru montarea lor:

sunt neeconomici avand un pre! de cost ridical;


dace dintii artificiali ai arnbelor arcade sunt ceramici, rezultd un zgomot specific
in urma contactelor dento-dentare.

7.2. Obtinerea d.intil<>r artiftciali ceramici

ceramtce Fiecare dinte va avea un a sau


doud
deschizdluri tronconice care s e extind de la suprafala
linguald
Fig.7.1
la inelele din platind incoporate in masa dintelui (fig.T.1)
Din!ii laterali sunt model a !i9io btinufi dupi acelagi procedeu
dar fdrd inete
metalice. R etenlia acestora se va asig ura prin caviliti
retenlive ei poartd numele

de

rJinti

diatorici

Dintii sub aceastd formd

de biscuit sunt prasali in ringuri de cuart


macrogranurar gi sunt prasati in cuptoare de ardere
cu temperatura siti,np-r"gi"bil.
Fiec;are garniturd in functie de climensiunea
dintilor gi culoarea lor

vor necesita un
pro!,ram de sinterizare specific. primur stadiu
de sinterizare urmSregte arderea
compugilor organici gi a coloran{ilor vegetali. Dupd
acest stadiu se ob!ine o masi
de parlrcule slab unite, poroasd
rnulte microcavitdti.
in stadiur ar doirea de ",
sinterizaru
proJu"e densificarea prin topirea
felds;patului care se uneg,te cu particurere de""cuart
gi de caorin, in aceasta etapa
se produce o contractie ftneard de aproximativ jB%.

ln realizarea acestor dinli tehnologla este cea comund maselor ceramice


in general. Pudrele ceramice sunt cantarite gi mestecate cu un lichid format din apd
distilatJ care mai contine amidon, tragacont, sau alte maleriale organice, se obline

o masd chitoasd ce poate iii modelata cu ugurintd dupa necesitdti


Dinfii anteriori sunt compugi dintr-o portiune de bazi care este dentina de
qytoqrg specificS gi o porfiune mai translucida pentru smalt care acoperi suprafala
dintelui gi alcdtuiegte marginea incizala. Fiecare din cele doud nrase sunl colorate
diferit cu ajutorul unor coloranti vegetali, care se vor arde la temperaturi scizute
gi nu afecteazi culoarea finald.
50

51

?,w:a

* ato-raZ"lo:p

a"

'i

Sinteri-zarea,. d.in{ilor ceramici


O problemd .destul de importantd in:.tehnologiN maselor ceramice
reprezentaiS de'procedeul de sintetizare respebtiv inltr sau vid
ltig.7-Z,

7.3.

ewa

u alo*atzlz?iz

Primul stadiu de sinterizare este efectuat in atmosfera la aproxiamtiv


9800C.
Al doilea stadiu in care are loc Ai contrac{ia este ficut in vid care
se mentine

p5n5 ce are loc topirea feldspatului gi se produce contractiarn"."i-""r"*i"".


ln stadiur trei se intrerupe vidur gi sinterizarea se face ra presiunea

atmosfericS norma15.
Din cauzd c5 vidul nu este absolut, mai existd inca un numar
ridicat de !:ule
mici sferice diseminate Tn spaliire interstitiare are masei ceramice.
La sf6rgitul stadiului doi c6nd aerul este lSsat sa pitrundd in cuptor
el are
un efect de comprimare asupra acestor spatii prin intermediul ceramicii
semitopite.
Acest fapt dd nagtere la o ceramica densd, relativ lipsita de pori.
Un alt procedeu de reducere a buletor in timpul sinterizarii este utilizarea
principiului difuziunii.
in stadiur doi, cer de densificare, in cuptor poate fi introdus un gazdiiuzibir,
exemplu Heliu, la o presiune scazute. Acest gaz este captat in spatiile
interstitiale

Fig.7.2

Fig.7 3

La dintii sinterizati irr atnrosferi.se poate ohscrva rrn grarl mare de ingtobare

a bulelor de acr in rnasa ceramici (fig.Z.a)


S-a calcrrlat ci ceramica sinterizatd in atrnosfer;l contine pand la 6,320
qolttri Acestluctuttulrumai cAdeternrin5orugozitateaccentuat6irtunci cinddintclc
trebuie glefurt, dar inl'luenteazd nefavorabil propritdlile optice ale ceramicii.

in locul aerului' din cauzi c5 diametrul lui molecular este mai mic dec6t reteaua
de ceramica, sub preziunca acesteia prin corrtractie, el difuzeaza la exterior.
o alti metodd cunoscut5 este sirrterizarea sub presr'ne. ceramica arsi
in acrin stadiul trei de sniSltuire el este sinterizat rntr-un cuptor amplasat
ermetic
intr-o capsulS de presiurre, iar preslunea este mentinuta la .l
,55 Mpa in decursur
rdcirii la aroximativ 9800- Acest fapt determind o reducere a hrrleror de aer in

ditrtctrsiune;i densitatea cerarrticii sd fic asamandtoare cu sinterizurcu in vid


sau
gaz difuzibil. sinterizarea sub presiune este economicd gi cu rezultate
bune in
producerea de dinti artificiali ceramici.
ln decursultimpului s-au facut numeroase cerceteri in ce privegte c1esterea
calitdtilor dintilor ceramici. Odatd cu introducerea noilor metode de sinterizare s-a
oblinut atdt o structurd fin5, cAt gi transluciditatea corespunzdtoare. Cerceldrite au

fost extinse gi asupra dispersiei pigmen{ilor care a fdcut posibile ob{inerea unor dinti
cat mai asemandtori cu cei naturali.
odatd cu ameliorarea in densitate 9i culoare a rezultat $i o cre$tere de
aproximativ 50% a rezistenlei la impact. Un dinte artificial obtinut prin'sinterizare in
vid va rezista la o energie de impact de 300 g/cm in
cu 200 g/cm pentru
"ornp"raii"
acelagi dinte sinterizat in aer.
Din punct de vedere al expansiunii termice producerea dintclui artificial

Fiq.7.4

Spaliile de acr dcvin sferice in decursul sinterizdrii sub influenta tensiunii


superficiale gi se extind odatS cu cregterea temperaturii, din acest motiv s-a trecut
la combinarea sinteri:zdrii in atmosferd gi in vid.

din ceramici cste destul de complexd. Existd conrponenta metalic5 care are o
expansiune ridicatS, incorporatd in vederea. fixdrii crampoanelor, o ceramicd
penlru corpul dlntelul (dentina) de expansiune medie gi portiunea de smalt cu o
expanstune scdzutS.

Ct-rt.rrpozitiile diferite sunt astfel formate tncdt sa echilibreze iensiuni{e


termice ale fiecdrui strat cu scopul rte a ob{ine rezistenfd maximd la compresie.

in ultimul timp pentru din{ii laterali se utilizeazd un nou tip de ceramici mai
rezistentd la gocurile termice. Acest tip nu poate fi utilizat pentru dintii frontali din
ciluza insertiilor metalice cu expansiunea termici ridicatd.

cJL

5J

?,w*a

i* a.4o*a-tcb.g4

?rcaia

7.4. Proprietdtile dintilor artifici.ali ceramici comparatiu


cu cei din rdsini acrili.ce
Din!ii din rdsini acrilice
Au rezistentd mare;

S_Ee_z-U_tg

delermina distor-

siuni fluide sub presrune ia rece;


a
a

Legatura chimicd cu

masticatorii;

Au aspect natural care poate diminua in

Obtinere, prelucrare, inclividualizare


lustruire -U5palej

Prezinti porozitate strUcturald,

o Sunl foarte duri;


r Friabili;
o Au rezisten\a mare la abrazie.,
. Sunt inerti in lichidul bucal; nu suferd
!0!d1[jl!n dimensionate:
r Distorsiuni survin numai la temperaturi
o Leqdtura

t>aza protezei

Sunt nezgomotoii la rnchidere;

CAPITOLAL B
RESTAURARI PARTIALE DIN CERAMICA
in acest capitol sunt cuprinse acele restaurdri care au un contact partial cu
de diverse cauze.

clintele reconstituind morfologia acestuia afectata

Acestea sunt:

inalte; nu sufere deforman sub fortele

timp;
a

otenatolz?te

Dintii din ceramica

Nu sunt casanti;
Au rezistenta scdzutd la abrazie;
Sunt insolubili in lichidele bucale, in
oarecare mAsurd se produc mad{ba!
volumetrice:
Tem peraturile

poale

produce reactii asupra te:suturilor mci.

tl.1. Aoantajele

prin retentii mecanice:

. Aspectul natural este foarte bun $i de


du@14
o Pot apare sunete caracteristice in timpul
functiilcr.

gi

cu baza protezei se face numai

. Real;zare mai complexe prelucrarea


determin- indepartarea slratului de qlazura:
. Slructura compactd optim integratd
bio log rc.

inlay-uri
onlay-uri
fortete ceranrice

tl.1 .1

si dezaoantajele acestor restaureri

. Aoantajele principale
Avantajele principale conslau din:

'l' 0 esteticd deosebitd.


23.
4.
5.

de nici un alt material.

Masele ceramice ofer5 un aspect estetic neegalat ince

O excelenti durabilitate pe termen lung. Masele ceramice au o rezistentd


la
abrazie cat 9i stabilitate coloristica, o rezistentd foarte buna la absorblia
Oe licnioe
lntegritate marginali- Restaurdrile din ceramicS fixate pe smalt au o foarte buna

integritate marginala.

c:ompatibilitatea cu lesutul moale. ceramica este materialul cu cea mai


bune
compatibilitate cu tesutul gingival.
S'acrificiu minim a tesutului dur. in cazul fatetdrilor reducerea de tesut dur
este minima

1.2- Dezaoantajele
1.

2.

3.
4.
5.

6.

Dezavanlajele acestor restaurdri sunt:


Timp mai lung peritru rearizare. sunt necesare mai multe etape clinice gi tehnice
Pretul de cost. in corn'paratie cu restaurdrile similare din alte materiale reclamd
preturi mai ridi:ate1 pentru pacient.
Fragilitate. Aceste'restaurdri din ceramicd se dovedesc a fi putin rezistente la
anumite gocuri.

Nu pot fi reparate- Aceste restaurdri in majoritatea cazvrilor sunt dificil de


rcparat, uneorr chiar irnposibil.
Uneori redarea cul6rii este dificili. Degi aceste restaurSri sunt stabile coloristic,
asortarea nuantelor la cele existente pe dintii vecini gi omologi pot fi uneori
dificile. Totodata mpdificarea culorii este.imposibild dupd cimentare.
lmposibilitatea de; a cimenta de probi restaur.lrea_ Spre deosebire de
restaurdrile de acelagi gen traditionale, cele din ceramica nu pot fi aplicate
provizoriu in vederea unor evaludri ulterioare.
55

?wCa

a+ ot*aZatagt<z

8.2- Inlag-uri

;i ct nlag-uri

ceramice

.i'

ewn<a

lnlay-ul este o protezd


care are drept scop reconsttuirea gi
afo rmei gi volumului substan!eiunitard
refacerea
dentare pie rdute EI reprezinte
o obturatie superi
din puncl de ved ere calitativ Poa
te fi realizat di n metal mase plastice,
lnlay-ul ceramic a fost introd us
in secolu I XIX ca gi reconstituire ceramica
A ceste inl ay-ufl erau ftjalizate
e steticA
prrn giefuirea unui bioc cerarhi
o folie dep latinat adaprtatd la preparati
c sau prin ardere p e
d
clinicS.
od atd cu introd ucerea
de ceram ici a fos t mult limitatd.in 1 908 a cimenturilor silicate utilizarea inlay_urilor
n 1946 prin introduce rea rSginilor,
criiice in practica ltomatologicd, acestea
erau considerate,,materialul
estetic de el ectie", in scurt tim p
s-a constatat c5 nu este
a;a av6nd in ve dere nr-.ajunsuril
e acestor materiale
ln ultim ii ani ai d eceniului Vlll

materiale compozite

a acestor dinti

8.2.1. Indicatiile

1'
2'

:
'+

1
s

8.2.3.1. prepararea

'

si

onlag_urilor

o
.-

d.in ceramica
ltaU_yri.t2r
Distructii coronare
pe dinti frontali gi laterali pentru
restaurare estetica.
Reconstituiri oe rlintii r"Grjri
mare comparativ cu compozitere
"i'jJrudiriiut"..nuiraportatia
rJsia;'rerire de acoperire

a'ectiuni are dinriror raterari ra pacienfiicare


refuzd amargamur

3?"::":f.lll;;"roiri:l;}#'i;'#Jlontur
iljTi""::JTjecu

8.2.2. Contraind.icatii

]
:3

Dupd examenul clinic gi stabilirea pianului


terapeutic se trece la administrarea
anesteziei corespunzetoare dintelui pe
care se lucreaz6.

au fost introduse recbnstituirile

p a rtiale din
topolimeriza b ile
Onlay-ul ?n ulti mul timp a fost incadrat
in metoda acoperirii, luAnd numele
de coroa nd partiala. in mod curent
el es te executat prin tu rna re din aliaje
Astazi, se pot realiza onlay-uri
metalice
vederea refacerii morfolo giei cerami ce pentru dintii laterali , premolari, molar.r, in
acestora gi redarea aspectului estetic.
fe{e le ocluzale
Se refac chiar
fo

dintilor

Prepara{ia clinicd este'asem5ndtoare


cu cea pentru inlay-urile
9i onlay-urile din aliaje
metarice. Deosebirea constd in rearizarea
unor pereti
cavit.fii. Unghiurire interne vor fi pregdtite rotunjitl -o"i" ugo,- diu"rg"nti spre baza
15
riil ;il;" ca restaurarea
de acest gen fiind fix6 in cavitate n, .-unt
n"c..are gan{uri de'retentie'sau pereti paraleri.
Este obrigatorie asigurarea ,nri spagi,
o.Lrur i" Jls ;;.;;;';Lcru
de fapiur ci adaptarea ocruzari sb u"rice
"""ota esre impus
dupd cimenta.. g.
posbiritatea
de a reduce murr qr,osimea ceramiciipri"
zone
surrriri
sub presiunile masticatorii se vor frJlturu.
"rrriari";i;;;;;'i#ste
Limitere preparatiei nu vor fi bizotate;;;lr,
nu crea portiuni subtiri de cerarrrca
va practica margini" drepre
cap ra cap cu
;T[;:,i?i,:?-"ut,,u1",

'"

";;d"l;"i;;

ln cavitSlire profunde cu un strat de dentind


sub 0,5 mm care acopera purpa se
va_ realiza protecfia acesteia cu
hidroxiJ de calciu.
de
;,;:iligl5l,,?l1rr"t'" baz5 din ionomer de stictd pe suprferere denrinare si
lndicatie importantd. Nu se vor utiliza materiale
ce contin eugenol din cauza
cd acesta va interfera cu materiarur oe rixar.
a]n]#r;;;';.;Hi'ce
reprezenrar
de compozite auto gi foto pofimerizaOiie.Dupd verificarea preparatieiin sulcus se va
introduce cu ateniie un fir de reiractie
gingivatd (fig.

8.1, B_2).'

8.2.3.2. Amprentarea

Pacienti care prezint5 bruxism.


Nu pot fi aplciate pe, din{i rnici
ca dimensiuni.

:H6'#:.1:;?1"

lesutui oentaiJur'este insuricient pentru

a reatrzao

Amprentarea recomandata este amprenta grobara


amprenti trebuie sa fie de cea mai buna caritate,

in trei timpi. Materiaiur de


in acest ,"Jp
pot utiriza

retentie

Pe din[ii cu pere(i

sau vestiburari subtiri.


Pacien[i cu obiceiuri.ringuari
uilio""e
i,]Jlll",,"n.ri

creionului, pipd, roaderu" ungl-,iiloij.


""r;;;;;;;;-

8.2.3. Succesiunea

(exempru: inrerpunerea

etap<zlor de lucru tn realiz

i; ffi? :3t #::{ i::r::y#;,";::;#,;:

i j g g e ...i. i"; G'


tipul inlay-urilor era recomandatd
numai in Lavitetire de crasa a V_a, pe
fetele dinterui
unde nu se aplici direct for{e
*"iti"ltorii"
Astdzi acest rucru nu mai esie-uaiaoir
9i inray-urire ceramice pot fi apricate
in toate tipurite de cavitiiti
f ,-f f ,"rifl'il, V
Mai mult dec6t,at6t astizi
"f"i" avem
posibititatea
sd realiz6m 9i oniay-uri ceramice
pe din{ii taterati, grupul
"
D a ro ri

t5

une

premot"i, r.noi";""
56

i* uaoa^tolog?

succesiunea etapelor cle realizare a acestor


reconstruc{ii protetice este in
generar comunS cu a oricSrei proteze
*iti*
gi se bazeaz5 pe arternarea etaperor
clinice cu cele tehnice de laborator

Fig.8.1

Fig.8.2
E2

=u

,J-li
:,ii

ta tta@"ta/qid

4w*ja

?wada

masele siliconate de consistenta

diferita, tiocauciucurile. in general


poate fi ulilizat orice material de
amprenta folosit pentru lucrari fixe

aceastd situatie arderile'repetatllrni dificile ooate


iertaurarea a fost
scoasa din tipar.
"e

Au avantajul unor contacte mai exacte gi absenla

coroane, punti.

spaliului creal prin


utilrzarea foliei de platina.
Dezavantajur metodei consta in dificurtatea pentru tehnician
de adaptare gi
reiugare a suprafetelor inter_proximale (fig. g.3, B.i. 8.5).
3. Prin turnare

. Preparatia clinica dupd amprentare se va obtura provizoriu,


amprenta fiind trimisa laboratorului

ln

aceast6 categorie intrd restaur5rile di n sticlS ceramice


turnate, se
ambal atd 9i turnatd ca orice lucrare
obtinutd prin acest procedeu. pentru realizare a unei
asemen e a restaurAri este
neces a rcal a bo ratorul sd dispund de aparatu16 specificd,
Acest procedeu elimini necesita tea sinterizirilor repetate,
culoarea insa
nu poate fi obtinutd dec6t pri n picturi externS (detalii in
cap. 9.2.4 _ Coroane

8.2.3.3. Modalitdli de realizare

Fig

reali zeazd

in .laborator a inlay-uritor gi
onlay-urilor ceramice
Laboratorul are rnat
multe posibilitati de realizare a

8.3

acestor reconstituiri.

1.

Prin sinterizare pe

folie de platina metoda cunos_

cuti gi la realizarea coroanelor

de invelig ceramice prrn


metoda clasicd. Folia de platina

are o grosime de 0,025 mrn

este adaptata perfect

gi

la
pe

Fig. 8.4

ceramice din sticla ceramicd


tu rna

ti)

4.

Sisteme de prelucra-

re aulomala a maselor ceramice

ln practica stomatolc_
gic- au fost introduse mai recent

sistemele CAD-CAM (Computer


- Computer

Assissted Design

esle
aplicate pe matrila din platind
gi impreund sunt introduse in

prelucrare asistatd pe calculator.

cuptor pentru sinterizare.

Acest procedeu

de

utilizare a matritei de platind


permite introduceri succesive

pentrU sinterizare in urma


probelor pe model a inlay-ului
9i adaptdrii acestuia mai ales

Un dezavantaj

al

metodei rezidd in spaIiul care

rdmane intre structura dentara


9i inlay dupa indepartarea foliej
de platina Tn vederea cimentJrii.
Acest spatiu reprezinte un loc
cu potenfial cariogen.

Fig. 17.5
Utilizarea de modele refractare
ntrebuintarea acelstor modele refractare reprezinti
azi cea mai frecventa
metod d de realizare a in
lay-uril or gi onlay-urilor c ram tce
2

o machetd din ce a rd care va fi

preparalia clinicd reprodusb


model dupS amprenta primita

din cabinet. Ceramica

Assissted Machining). Ele i.eprezin-

ta

procedee de proiectare

9i

lnceputurile acestui

sistem a fost in anii 1970, prin


DURET in FTanta.ALTSCHNLER
in S. U A,, MOR MANN 9i
BRAUDESTINI in Etvefia.
Lucrdrile lui MORMANN
au dus la desvoltarea slslemului

CAD-CAM CEREC-SIEMENS.
Acest sistem permite medicului
stomatolog sd facd o #nprentd
opticd a preparatiei, cu ajutorul
computeru lui sd proiecteze restau-

rarea. Apoi aceastd rgstaurare


cste prelucrata dinlr-un' bloc de

material

ceramic.

'l

Redarea morfologiei,
ocluzale 9i adaptarea
ive I tre bu ie fe
procedeul clasic prin p
n

:u freze gi pietre
sistemul CEREC

te in
Fig. 8.6

5B

59
:i;r,::i-

?* otaaa-talo?ie

Restaurarea este arsd direct pe un model tipar refractor,


eliminand folia de platina.
ln

aa afa@Co/agf;e

?wia

Sistemul CEREC

ewq:a

il

8.2.3.4- Proba reconstituirii


Aceasta se face cu mult6 atentie gi se are grija s- nu se fo4eze inserarea
ei in preparalia clinica.
Nu se va utiliza presiunea ocluzald gi nici interpunere de obiecte strdine
pentru presare in vederea adaptdrii in cavitatea preparati. Acestea pot duce la
fracturi gi fisuri a piesei protetice.
Pentru a putea adapta corect reconstituirea in cavitate este utile folosirea

mai

acluzale a restaurdrii:,prin acest s

il,

realiza gi coroane (fdg. S.6).


Materialul ceramic utilizat
M-G C.) sau un material ceramic

Un alt sistem pentru


preparare de inlay_uri, onlay_
uri, cq;'oane gi punti ceramice
este sistemut CELAy (fig.S.7i

,Jj

ii
.i.

ri,

sprayurilor colorate de proba (occlude-spray). Dupd adaptarea corecta in preparatia

clinica se verificd marginile care trebuie sd fie ciit mai etanga posibil.
. Se verificd etangietatea la nivelul pra$urilor gingivale, p"ni., o mai corecta
apreciere se poate efectua gi o radiografie.

(SIERS gi cotab.1994, citat


de 32).

' Se verificS punctele de contact cu dintii vecini utilizdnd in acest scop mdtase dentara.
o
K ASCHHEIM 9i B.G. DALE (51) iirterzice ajustdrile ocluzale in acest moment
de probd a reconstituirii.

Acesta este un aparat

de prelucrare prin glefuire a


blocurilor ceramice dupi un
model realizat din mase

compozite fotopolimerizabile.
El nu este cuplat la calculator

(fis.8.B).
Aparatul are doua
componente una de explorare_
scanare gi una de prelucrare.

Fig. 8.7

Restaurarea realizall din compozit

fotopolimerizabil este plasatd pe

componenta de explorare

aparatului pe cea de prelucrare


se fixeaz5 un bloc ceramic.

Sistemul utilizeazi

un

merg6nd de la treze
granulalie mare ia freze

cu
cu

procedeu de glefuire secvential

granulatie din ce in ce mai find.

I
t
:

Prelucrarea se realizeaz|
aproximativ in 15-20 minute.

Fig. 8.8

Prin aceasti rnetodd se modeleazd in totalitate


reconstituirea inclusiv sunt
redate detaliile anatornice
9i morfologia fetelor ocluzale.
in acest sistern se utitizeazd ceramica VrrA,
VlrA sunt blocurire cEREc sau brocuri rN-.ERAM brocuri asemindtoare cu cere
ceramice aruminoasd
Dupi realizarera reconstituirii in laborator ea-va fi.trimisE
in cabinet pentru

a fi probatd.

60

'

se rra verifica g evalua culoarea in raport cu cea a dintelui pe care se aplica


precum gi a cel:rlalti dinti existenfi.

8.2.3-5. Pregdtirea restaurdrii gi a dintelui in vederea cimentdrii


se vor cu16ta su:prafe{ele interne ale restaurerii cu ajutorul jetului de apd gi apoi
se va degresa cu acetoni sau alcool.
a
Suprafetele interne vor fi gravate cu acid fosforic 37o/o timp de 15 minute, dupd
care se spal6 bine 9i se usucd.
a
Se va aplica apoi un agent de cuplare - silan dupa instructiunile d.': de
a

prod ucdtor.

a
o
a
a
a

'

La nivelul cavitatii bucale se izoleazd dintele prin aplicare de diga (Kofferdam)


Se va degresa dintele gi usca cu jet de aer.
Se graveazd smallul cu acid fosforic 37% 1S secunde.
Se spala acidul timp de 20 secunde utilizSnd spray-ul de ap6 gi aer
Se usucd prepa:ati cu aer.
ln cazul in care avem porliuni de dentini neacoperite de obturatia de bazd se
va aplica un Bonding.
se aplicd apoi adezivul peste intreaga suprafatd a preparatiei precum gi pe
suprafata internd a reconstituirii.

8.2.3.6. Cimentarea
Penlru cimentare se utilizeazd un ciment cu polimerizare dublE auto 9i
fotopolimerizare. se folosegte acest ciment deoarece sursa de lumind nu poate
pdtrunde in totalitatea suprafetelor interioare. Cimentarea cu cimenturi obignuite nu
este indicati in aceste situafii deoarece in decursul timpului acestea se pot dizolva
in saiivd gi se pot produce carii. Totodat5 in urma cimetarii pot rdmane margini
vizibile la locul de contact al reconstructiei cu dintele care dau un aspect inestetic.
. Se prepard cimentul din r5gind compozitd 9i se aplic6 in cavitate.

Pozitionem restaurarea pe dinte 9i se preseaza digital, r59ina in exces se elimind

cu ajutorul unei pensule inmuiatd in adeziv. Este necesard aceasta imersie in


adeziv a pensulei pentru a impiedica smulgerea cimentului ln momentul indepdrtdrii 9i creearea de cavita{i marginale la locul de unire reconstructie-dinte.
61

. -'-*t

Z* alos<ztolo?a

,fr+

Cw*ia

t* olowa.telog4
?,aaia

'
.
'

surplusul de ragina la nivelul fetele proximale se indeparteazd cu alutorul


firulur
de mdtase.

posibilitatea

de tratare a suprafetelor ceramice prin dezvoltarea gamei


de geluri acide corespunzitoare maseror ceramice utilizate gi a agJntiror

9e trece apoi la folopolimerizarea rdginii iimp de 40 secunde.

s.urplusul de rdgina coinpozita se va erimina cu aiutoiul'ilzeror gr pietreror


diamentate pentru finisare.
' Dupa indepdrtarea surplusului se trece la adaptarea ocluziei cu ajulorul pietrelor
diamantate de finisare.
. Finisarea gi lustruirea suprafelelor pe care s-a intervenit se face
cu ajutorul
pietrelor diamantate foarte fine. o pasta de lustruit oin partiLrr"
de diamant cLr
dimensiunea de la 2-5 microni, isntrumente din cauciuc u'Uraziu ou
diferite
Aceste afirma!ii rdstoarnd toate conceptere anterioare care spun forme.
cd orice
interventie asupra suprafetelor smaltuite din ceramica atrag o reini-iu.ere
in cuptor
pentru o noud smaltuire.
Cercetirite ficute in acest sens de DALE, 1993 (51), KELLy, 1996
(87)
Tou-ATt
(r57)
1999
prin anariza ra microscopur erectronic
j;"ii;;;;"ctrograficd, au
pus in evidentd o suprafatd neteda dupd luslruire, uneori $l
superioard ceiamicii smdltuite.
Acesl Iucru dovedegte un progres deosebit in tehnorogia ,;;t,

;;;i;;;;i;;;
gi posibilitalea de a intervenii intraoral pentru retuguri,
ad-aptdri gi finisari ullerioare.

8.3. Fatete ceramice

Rdsfoind riteratura

de speciaritate din trecut observdm

specialigtilor_ in. vederea aspectului estetic al dintilor frontali.

preocuparea

rnca din 1886, LANrf a rearizar o coroand JACKET torar


ceramicd ars5 pe
o folie de platini.
pINCUS
in 1938
a.utirizat un procedeu originar, care nu era invaziv, pentru
actorii de ta Ho[ywood, modificdnd aspectur esteticienta,
i; .;;p;; de firmare, prin

aplicare de fatete lemporare din rSgini. Mai t6rziu, tot


el utilizeazS fatetele din mase
ceramice-care erau apricate. pe dinli fird o prepar"ri; p;;;;;G.'iceasta
metoda
cosmeticd a avut murte neajunsuri aga inc6i a iost abandonataia
de artfer gi arte
metode similare din acea vreme.

conceptur modern

de fatete raminate ceramice

a fost posibii gratie


urmdtoarelor trei descoperiri:
. gravarea smat{ului db catre BUONACORE (1955);
introducerea rdginilor Bls-GMA de cdtre BowEN in anii ,60
ai secolului nosrru;
r' tratarea suprafelei ce:amice
gi posibiritatea de regare a ei care aiost conceputa
de cdtre RocHETTE_in.anur t973 9i confirmJta urterior
do H.RN (1983),
CALAMTA gi STMONSEN (1984).

ln afard de aceste trei descoperiri principare au fost inregistrate


gi arte
progrese importante cum ar fi:
r evolutia continuE a metodelor de laborator.
- rearizarea fafeteror Iaminate ceramrce pe o matrice din platind.

obtinerea maseror de ambarat pentru ceramica


cu un grad ridicat
de precizie.
crearea de noi materiare ceramice cu proprietdti mecanice,
optice

9i esletice din ce in ce mai bune.

te a,ta*alo/o?te

de cuplare silanici:

ameliorarea adeziunii la struclura dentara datoritA progreselor inregistrale

in sistemele de fixare la dentin5 9i smal!;

perfectionarea maselor compozite utilizate in fixarea faletelor:

: : :J

li I,

",

j'J',

il,X'"T:"J

"jil

opo

I i

me

zab

ir

:""'o
"u3,.1,
":".:ni'
tot in aceastd perioadi,
a anilor'80,
au apdrut primere rdsini
compozite cu polimerizare dubla foto gi auto;

disponibilitatea naturald a cimenturilor compozite, care sunt corespunin mod remarcabil, pentru fixarea do restaurari fine.
progresele legate de evolutia procedeelor clinice prin:

zaloate,

introducerea concepturui de preparatie crinicd pentru fatete gi


seturi de freze diamantate speciare a cSror forma gi granulatie
sd faciliteze preparaliile pentru fatete;
- stabirirea procedeeror de preparatie crinica cum ar fi pozitia gi
configuratia marginiror, spatiur ocluzar minim admisibir;
_ stabilirea procedeelor pentru fixare optimd.
Toaie acesre progrese 9i ameriorari in tehnorogie au avut o succesiune
rapidd 9i au conlribuit la def inirea utilizarii fatetelor laminaG
drept o metode moderni
gi valoroasS.
in conformilate cu o cercetare statistica facuta de catre pETER
SCHORER

de la Llniversitatea din zirich, procentul de insuccese nu este


mai rnare de 5% pentru

o perioadd de 5 ani, valoare foarte asemdndtoare cu cea a coroaneror

ceramice mull mai utilizate in practic6.


Aceragi procentaj scdzut de egecuri este sustinut de c6tre

metaro_

rouATr

(154)

gi colaboratorii (i999) dupd o expeiiente in domeniu de 10


ani.
Alegerea maseror ceramice gi a materiareror compozite de fixare
este
guvernata

de urmdtoarele obiective:
cregterea proprietitilor mecanice:

o
o
o
r

ameliorarqa biocompatibilitatii,

imbunatdtirea proprietdtiloroptice;
m5rirealongevitatii.
t

B.3t-1. Auantajere si dezaoantajere


fa(etelor Iaminate d.tn mase ceramice
Aceast6 terapie proteticd consti, in cea mai mare parte,
.
din inrocuirea
porliiunii vizibire a smallurui dinterui printr-un substituent
din masd ceramicd, care
este fixat intim la tesutudle dentare subiacente conferind
aslfel proprietdti mecanice,
optice 9i biologice as#nanatoare cu cere are smarturui dentar.
Acest smart de

62
OJ

t,'t.

r:i:!.

?@:@

A. aa%tala?ac

?wca

a+

atoaa*laae

care depind de culoarea,...


i subjacent, de materialul

un smal{ artifical

t' 8.3.1.1. Avantaje


a) Metodd de trata_

ment minim invaziv

smaltului dentar, respectend

estetice. Ea pdstreazd integri_

b) posibilitatea de
a formei pozitiei gi

modifiga.re.

aspectului
Uneori forma gi pozrtia

dintelui poate fi afectatd de cauze

functionale sau estetice. prin

utilizarea faletelor ceramice avem

posibilitat:a sd schimbam forma

de exemplu un canin

intr_un

incisiv lateral (fig. 8.10a, b, c).

Avem posibilitatea ajustdrii lungrmii dintilor respectend regiru pr;poitiiior..


ln caz de malformatii ugoare putem
(ealiza o aliniere corecta.
Textura de suprafatd prin fatetele
ceramice laminate poate fi iransformaia -in
mod permanent, elimindnd orice displazie,
Oistlorjg a- smatfutui gi inlocuirea
t"irlriri
nes5ndtos fdrd afectarea straturilor subiacente

sandtoase (fig. e.11 a, bi.


c) Culoarea

Fig.8.tOb

foarte bine la ac.iiunea mecanicd,

mice, exemplu DICOR gi


El\4PRESS, care ulilizeazd

tatea lesutului parodontal, cire


reprezintS unul din avantajele
principale ate metodei
1fig. S.Sy.

Fis.8.1oa

Durabilitatea

chimica 9i sunt biologice.

astfel principiile mecanice,


parodontale, functionale gi

8.9

d)

Aceste lucrdri rezistd

Aceasti metoda utilizea_


ze,o prqparatie minim5 a dinte_

lui cu respectarea marginilor


gingivale gi limitata in cadrul

Fig

ceramic ales, cimentul de fixare


utilizat, gi addncimea preparatiei,

Fatetele laminate reprezintd tratamentul


.
de electie ?n ameliorarea sau schimbarea
culorii
dintilor cu discromii. Cu toate acestea au unele

Unele sisteme cera_

culoarea de suprafati cu timpul

daloritd abraziei mecanice

Fig.8.10c

acestui strat po: si_gi schimbe


culoarea. Acest lucru se int6mpld

mai ales la cei care ulilizeazl


paste de dinti fluorurate-

e)

Transmistia !uminii

Prin u:ilizarea cera_


micilor dentinare cu saturatii
variate, precum gi ceramicb
traaslucidd sau opalescenti,
este posibili realizarea de

constructii cu grosimea
moderatd prin stratificaf,e sau
segmentare laterald care sd

reproducd toate caracteristicile

Fig.

smaltului natural ca de exemplu:

8.11a

crdpaturi, fisuri, opalescentd.


Cimentul de fixare ideal

este cel care redd culoarea


dintelui subjacent 9i sd nu
serveascA drept ecran opac.

Fateta va trebui sd transmiti in


pe
suprafata ei, culoarea finald va

mod progresiv lumina

reprezenta atunci rezultatul

numErului de raze reflectate gi


absorbite in totalitate de cdtre
materialul ceramic, cimentul de
fixare 9i dinte.

Fig

bz+

8.1 1b

65

$.,

**

2c a.ladolorte

4wo<a

C@e:@

O alegere necorespunzatoare a masei ceramjce masa prea opaca,

un

ciment compozit de fixare insuficient de translucid. vor duce la blocarea transmiterii

luminii gi va apare o reflectare mult mai mate a luminii cu aspect de gri sau alb
opac destul de nenatural (fig. 8.12).

ca ala&lo(a?ae

Amprentele sunt ugorde

realizal. lndiferent de numirul de


fatete pe care trebuie s5-l realizdn ele pot f i realizate 9i aplic:ate
in ,loua gedin!e Nu reclamd
aplicarea de lucrari provizorii.
8.3-1

.2. Dezavantaje

a)

Preparatia clinica

Rea lizarea preparatii lor

clinice rru trebuie sa fie vdzuta


''sinrplist" De fapl aceste
preparatti reclamd, o mare
Fig. 8.1sb
rigur-ozitate 9i mult antrenament, deoarece ulterior nu mai pot fi efectuate
rectificdri.
Preparatia reclamd un instrumentar special cu profiluri, diemetre gi granulatie
spec;iale Aceste preparalii mai mult decdt orice ait tip de preparatie, reclam6
experienta 9i abilitatea de a realiza reductii ale tesuturilor dure de 0,3_0,5
mm.

b)

Fig

8.12

Acelagi aspect poaie apare Si in cazul coroanelor Jacket necorespunzetoare


cu toata grosimea mare a stratuluri de ceramicS.
f) Reactiile tisulare

Gradul redus de posibilitate de iezare tisulara in timpul preparaIiei


clinice, amprentSrii, pozitionarea marginilor de regulS supragingival, ugurinta de
conlrol gi acces la margini prin periaj reprezinid factori care ccnferi un prognostic
bun pentru lesuturile paradontale in cazul acestor procedee de faletare. Majoritatea

autorilor relaleazA un respuns tisular desoebrt, comparand utilizarea fatetelor

ceramice cu restaurarile proietice


traditionaie aplicate in acelagi

conditii de igiend $i ulilizare


(f

ig. 8.13a,

g)

simpla

b)

Executie raPida

de

regula sub o anestezie ugoarS,


in majoritatea cazurilor lara
retrac!ii gingivale, cu reduclie

de lesut dur minima gi 4ull


mai rapid decdt pentru alte
lucrari protetice.

Fig.8.13a
66
I;F!

&{2+b-;:*!.,

.-.. ^

laminale iar procedeul

de

tixare are o importanta vitald.

d)

racturile

Probarea acestor fatete


anterior {ixarii !or este o etape

fftrli1il,

'

,:

, -:7 '

:':t:li

,, , ,; ,iiiiri.

de dificila datorita
fragilitatii lor, cea rnai micd
neatr:ntie poate genera fraptldeos;ebit

.*j*

rarea (fig.8.'1 4).

9t

Terapia prin fatete

laminate este execulala

Rezultateleestelice

Uneori acestea sunt greu de realizat mai ales atunci cand dintele subiacent
este cu o discromie avansa:d 9i fateta este subtire. Acelagi lucru se.intampla
in
situatiile in care dintii restaur-ati sunt incdlecati,
c) Procedeele de iixare
in acest stadiu de iixare, cea mai micd gregeali insemnea zd ratare rie
iemdiata sau mai tardivS.Acest fapt reprezinta un dezavantaj principal
al fatetelor

.,,h,1*

in acest stadiu {Ce


probd, nu se vor exercita
presiuni mai ales cAnd avem
fatete din mase cerangice
feldspatice care sunt mult rnai
fr agile

decAt cele de tipul


PTIC sau EMPRESS.

Fig. 8.14

Uneori e pot prridfice traitiiferl? f-[dt'elor chi ar dupd fixarea lor; in g0%
ln cazun: ac e stea apar I a
fi'/elul:'ma?Oidii sau unghiuri lor incizale. Cele mai multe

dintre: f ractr.rri se dato reazd gXosimii

neadecvale a acesto r margini sau unor parafunctii


Foarte rar se produc despri,nderi de falete.dacd s unt bine fixate
67

t?wza

Z+ aZc-ato/.3.g
e@dq@

Pentru evitarea acestor neaju nsuri este

8.3-2. IndicatiiLe si contraindicatiile


Este util sd subliniem ce in prezent mai ales contraindicatiile
nu trebuie
stabilite prea rigid pentru aceastd metodd de tratament i"
;;;;;rutie cer mai
bun exemplu este adeziunea la dentina care in prezent
este";r;
accesibiia gi contrazice
limitarile

clasice, care indicd numai legarea la smalt.

wr

8.3.2.1. lndicalii
Defecte sau anomalii de culoare:

.
i'ii

o
E

' :ii

...'^.,#

Fig.

B.1Sa

,\
\

microdontie
dinti cu form6 atipic5 (incisivi malforrnati, dinti temporari
persisrr,.rti)

Maipozitii:

fracturi

dinti rotiti

dinti cu modificdri de angulatie

Fig. B.1Sb

Problemele tehnice de laborator


Realizarea tehnicd la nivel de laborator reprezini6 o sarcind dificila gi
reclamd multd abiltiaie existdnd doud mari neajunsuri.
o stabilitatea in diferife
de manipulare;
o dificultatea de a realizaetape
proportia corectS a pudrelor pentru stratificare

cu o grosime intre 0,7_0,3 mm.


Modificari de post_ardere

Practic nu exista nici o posibilitate de retugare a fatetelor laminate din ceramicd


feldspaticd, din cauzd cd materialuI ceramic scos de pe suportul lui fie folie de platind,
fie masS de ambalat, nu mai poate fi ars din nou. Masele ceramice FMPRFSS lps
(lnvoclar), precurn gi masele DUcERAM-4FC (Ducera) pot fi retugate in orice moment.

Lucrarile provizorii
lucrari provizorii nu este obligatorie. in cazul unor reduceri
accentuate de margini incizale, sc pot realiza asemenca lucrari. in accstc citualii,

Realizarea de

cimcntarea provizorie a lucrJriior treb,ule facuta fara sa detenoram mecantc sau chimic

lesuturile de sustinere $i

@:',

e)

f)

culoare extrinseca (ceai, cafea, tutun)


Anomalii de formd.

imbdtrdnirefiziologic5
traumatisme

Structuia ancrmali:
_ displazii, distrofii, eroziuni
- abrazie mecanici sau chimicd

melanogeneza imperfectd
medicatie _ tetraciclind

-.ld$sfiHsr

_
_
_
_

\li.til
tit

H 4l4ed^col4gae

.1

importfrt ca preparatia sa
astfel proiectatd inc6t forlele de indoi re se fie cdt mai pttine, faletele ceram
reziste mult mai bine la for{el e de presiune
{fig. 8.15 a ,b). Degi reparatiile,
aceste situatii sunt posibile prin utilizarea materialelor
cornpozite este preferabii
sd se efectueze o noud fa teta

atentie nu se vor utiliza cimenturi pe baz6 de eugenol.


flB

e Cazuti indiviCuale Ce fatetari:


- diastema
- canin in pozitia incisivului lateral
- fatetd orari ra niverur caninurui pentru refacerea pantei
- fafeti peste coroanE ceramicd cu fracturd partiald de ghrdal
- in situatii de cregtere a dimensiunir verticale a fetelor vestibulare.
2- Contraindi catii
Dinti devitalizati:
_ sunt cu timpul casan{i 9i supugi la modificdri de
culoare
Ocluzie necorespunzdtoare:
- overbite pronuntat

8. 3. 2.

o
9
r
.
r

Parafunctii:

- bnrxisrn sau alte obtceiuri vicioase


Morfologie coronard necorespunzdtoare:
- coroand crinicd micd 9i ingustd, exmepru incisivi irrferiori
lgien- dentara deficitard
SuprafatE de srrralt insuflcientd:

o contraindica{ie rerativi $i care azi nu mai poatc fi iuatS in


considerare deoarece aieziunea ra dentini esre posif:ri109

Zznala

Z* o-la'xa4o(o+ic
?,erc*ca

8.3.3. Examinarea clinice

Orice tratament protetic necesite o examinare clinicd prealabila. Este


esential ca practicianul stomatolog sa dovedeasce ce este un "bun ascultdtor"

t,
a'

permilendu-i pacientului sd-gi faca cunoscute opliunile lui. Totodata acest contact
initial sd fie suslinut de un chestionar medical 9i estetic bine condus de medic.
Dupd aceasta etapd initiala, se poate trece la examinarea propriu-zisi
in care se face evaluarea statusului odontal gi parodontal al dintilor ce urmeazi

t'

r
r
.

Pentru a avea succes este important .existenta unui parodontiu sanatos.


Examinarea ocluziei

Av6nd in vedere fragilitatea acestor restaureri este necesara

tinem seamJ

urmdtoarele considerente:
forma fetei
dimensiunea buzelor
vizibilitatea coronard gi gingivala

s6 fie fa!eta!i.

Cx otectalola?c

- in repaus
_ in vorbire
_ in timpul r6sului

examinare amdnuntita a ocluziei pacientului pentru a nu extinde faletele pe por[iuni

de stress ocluzal.

Orice teniativd de stabilire de dimensiuni diferite fatS de cele existente in

caz de atritie sau de bruxisme, comportd riscuri 9i se abordeazd cu precautie.


Factorii ocluzali trebuie sa fie luati in considerare chiar 9i atunci cand
faletele nu sunt aplicate pe fetele orale sau marginile incizale.

Examinarea parodontiului marginal


Degi marginile latetelor sunt situate adesea la distan!a de parodontiul
marginal, starea sanetdtii acestuia este obligatoriu sd lie apreciata. O slabd igiena
dentarS, inflama!iile gingivale, retrac!ii gingivale vor trebui rezolvate inainte de
aplicarea fatetelor ceramice.
. Apreciereaesteticului
in examinarea clinica realizatd va trebui sd apreciem aspectul estetic al
dinlilor corelat cu forma fetei, dimensiunea buzei, al pozitiei acesteia pe dinti in
decursul diferitelor migcari (fig. 8.16). Toate acestea vor trebui sd fie fdcute din

armonia gi proportia
_ liniei cervicale
- liniei marginilor incizale
_ Iiniei buzeior
cuJoarea dintiior

_
_
_
_

forma dintelui

nuanta
culoarea
cromatica

transluciditatea

textura gi luciul
dimensiunea (proporlia inaltime
marginea incizald

normA frontala gi laterala.

: ldtime)

contu rul

evaluarea formei
analiza ocluziei statice gi dinamice
dispuqerea spatiala a dinlilor.
+

Preparatia crinicd pentru fatete lami.nate


ceramice
8.3.4.1' Principii
I
Pentru o integr{re perfectS, esteticd,
biologica, functionala preparatrle
lrebuie sd indeplineasca urmetoar"r* prr",pli
de
bazd:
r stabilizare:
8.:J.4.

intdrire;

Fig.

B.16

70

in afara de cele arState mai sus se pot utiliza gi


alte metode ca de exempru.
rrachetdri in ceari cu scop diagnostic;
efectuarea de fotografii - din fa[a gi profil,
modele de studiu:
analiza imaginilor pe computer.
Atunci c6nd urmdrim aprecierea esteticd trebuie
sa

retentie;

aderziune

l
!

71

de

(Zwea

H'

* aL-aZ"/o*2
t?a**ia

Atunci cand ne bazam doar pe adeziune, ftra a


factori vom avea insuccese fie irnediate, n. trrJiuu

iE n consi d e
Aig.'{ 1 7 ).

ataz<aZzZae<:a

8'.3.4.3. Preparatia fetei vestibulare


Aceasta manopere incrude indepdrtarea uniformd
a tesuturui dur de pe fata
vestibulard in medie de

0,5 rnm.

rn cazur de discromii accentuate se poate cregte


ad6ncimea pdna ra
0.7 0.8 mm. Nu se recomandi o preparatie cu o
addncime mai micd de 0.3 mm
Preparatia

.!
;l
;!
.1t

va fi fdcuta

cu cele doue freze

indicate
T.F.C, care traseazd ganturi de

r1l.
1{

0.3 mm gi T.F.C, de 0,4 mm.

:a'

frasarea gantuiilor se face


orizontal cu o dispozitie

cervicalS, mediand 9i incizald.


$antul cervical va fi de 0,3 mm
adincime, iar cele doui mediarl

Fig

gi incizal de 0,4 mm {fig. 8.19).

8.17

8.3.4.2. I nstrumentarul necesar


Pentru realizarea preparatiilor clinice este necesar sd
utilizdm un anumit
instrumentar abraziv cj.-r:31:

ogtggr"a pr.iiilr preparaliei

este forma instrrrmenrurui.


Mul(i autori LUSTTc (1:_79i, can_aER'ri9Sr; .-ru preocupat
de rationarizarea
isntrumentelor utirizate in preparatiire crinice pentru
proteze'fixe. ToUATT (i985)
(154)a introdus un set de optiru;;L;;;t-a"te
care pbrmit o efectuare in siguranta
a preparafiilor pentru fatete (fig. B.1B).
Acest set inc{ude:
- doud freze pentru reductie bilaterald
T.F.Cr)
- douii_freze pentru reductie de smalt(T.F.C,,
9i preparare de margini

(T.F:C-3

9i T.F.C.).

dou5 freze pentiu preparare ocluzald (T.F.C.


T F.Cu)
dou:i freze pentru finisare (T.F.C? gi T F C^)i 9r
ai(

iil:l'.1

Cele doud freze

i{.:ii91.:19 Str4lgl

profunzime (T.F.Cr

gi

de

T.F.Cr)

sunt prevdzute cu etaloane care

servesc
6

n TFC.

TFC

E{

i;
jjrr.:.i

Hs
11

il,r,

{q'iii"i
&
B

iti,a,,.

ii

Fig

rotunjiti

9i pot trasa gi marginile.

Existi 9i alte

metode

pentru monitonzare'a adAncimii cum

dlj
llirll:l

la ghidaream vizuali-

zarea gi cuantificarea r:educfiei


de smal!. Ele au o extremitate

:E

f,,
l,
t_

a*

F{

,t

B.1 B

72

^6a

ar fi de exemplu o frezd diamantata sferici (K,:rnet 40 I 314009)


crr care se traseazi ca 9i ghid un
gant de 0,4-0,5 mm in smalt de
aceaii manierd ca arrterior.

Portiunea de smalt
restant va fi eliminatd prin
glefuire cu o frezd conicd cu

granulatie mare cu v6rf rotunjit,

frezele T.F.Ca $i T.F.C1.

Aceastd pregatire

trebuie s5 tind seama de conver_


genta dubla a acestei fete.

La nivelul

margrnii

cervicale se va face o p.eparare


oblic5 (ganfren), care rnesoara
0,3 mm obtinuta cu ajutorul
frezei T.F.C3, T,F.Co. aceaste
Fig 8.19
margine va fi juxtagingivald sau
foarte ugor subgin,, vala. Nu se recomandi plasarea
profundd a marE iin sulcusul gingival. in general.
fatetele ceramice pernit ca marginea supragingivald

'w

sa ramind invizibild din cauza proprietalilor optice


ale lor (fig.8.20).
Aceastd abordare mai putin invaziva reprezinta
un mare avantaj al acestor restaurdri. Beneficiul consta
in faptul cd multe din neajunsurile protezelor tradifionale

pot fi climinatc.
Pentru trxare sunt preferate marginile supragingivalc din urmdtoarele motive:
- suprafe{ele de smalt crescute;

- currrbaterea nial u$oara a umrditdtii,


- confirmarea vizuald a adaptarii
rna rg ina le;

ls:-?

i*Ti';'

V,'

il- ;
t,

!i.,

\
,,

Fi*t.

820

e*a**

ta etoataha.:c,
w*:a

- marginile sunt accesjbjle frnrsarii;


- accesur ugor asupra marginiror prin

procedeere obignuite de
igiend dentara.
O margine oblicd rotunjita la acest nivel este considerate drept preparatie
ideald deoarece permite:
- reducer)a profilului natural dentar;
- se evitd supraconturarea in zona cervicale:
- o ugoarii identificare $i reproducere in raborator ra niver de
amprentit gi mociel:
- rezistenla la fracturd in timpul pozitionarii de proba gi a fixarii
- insertia mai ugoard la fixare.

Prepararea aceastor suprafete incepe odatd cu preparatia de pe fata


vestibulara gi cu cea a marginii cervicale. in prepararea aceslora trebuie
avut in
vedere doua principii:
r pastrarea puncteior de contact;
o amplasarea marginilor pesle aria vizuala if ig. 8.21).
Preparatia acestor
ia.jtr
.4ff/
\4/

*#,w

suprafete este efectuate

frezele T.F.C3 gi

Fig.8.21

trebui ca marginea

si

simplificd procedeul de proba;


elimind ajustarea clinicd a punctelor de contact, care sunt deosebit

de compricate in cazur unor astfer de mase ceramice fine;


simplifica procedeele de fixare gi cele de finisare;
permite un acces mai bun in timpul igienizirii (periaj
dentar,
utilizarea firului de matase dentara).

Prepara!ia clinica a suprafetelor orale este legata de i nterpretarea


diferitd
a autorilor in legaturd cu p6strarea sau nu a marginiror inciz ale.
in perioada anilor,g0 a existat tendinta pistrarii acestei margini
cu
scrcpul conservdrii tesutului dentar, dar marginea incizal i pastratA
trebuia
sd fie suficient de groasd. in urma cercetdrrlor crinice facute. s-a constatat
cd in
ac{tste situatii fracturile faletelor sunt
fre,;vente aga incSt s-a trecul la acope_
rire,a acestei margini cu faieta ceramicd,
de'venind un procedeu de elecfie.
Acest lucru oferii numeroase

La nivelul punctelor de
contact se va executa un canal

r faciliteazd modificirile de pozitie;


. ne dd posibilitaiea unoi- ajustdri ale

distrugem

punctul de contact, respectandu-se o inclinare vestibuloorald. Aceste prelungiri interproximale vor crea o angrenare

fie trasata cat mai mult inspre fata orald, iar grosimea fateter

cregte.

De ce este necesard pdstrarea contaclelor interproximale?


Este preferabil
sd fi-e pdstrate aceste puncte de contact daca
situatiile clinice permit acest lucru din
urmdtoarele cauze:

avantaje ca:

o se evitd fracturile unghiurilor;


r calitdtile esletice sunt superioare;
o permite schimbarea morfologiei fetei

9i proprietifire mecanice arr: rateteror rixare pe .:?i" [l?:::t""-t;t;"":i13;li:';:


fetele proximare trebuie sd fie mereu ghidata de considerenle
estetice.
. in silualiile in care punctul de contact este distrus din diferite cauze va

in acest loc va

9i

de fixare mai ales atunci cdnd nu se utilizeazd restaurare provizorie;

de smalt poate merge aici mai


mult deoarece acest stral esle
mai gros_

rotunjit fdrd sd

",-

cu

T.F.C".

AdAncimea indepartarii stratului


l

contactul interproximal reprezinta o caracteristici anatomicd care


esle extrem de greu de reprodus;
impiedici deprasarea dintiror intre gedinla de preparare gedinta

8.,7.4.5. Preparatia suprafetelor orale

8-3.4.4. Pregdtirea suprafetelor proximale

w1,E

in dorcalz?ie

vestibulare;

tw
I

(a)

ocluziei;

o proba fatetei este'mult u$urata;


o se poate face o pozi!ionare a marginii
in afara ariei de .impact ocluzal.

Reduclia marginfi in.:izale trebuie


sd asigure existenta unui strat ceramic in

J)

(b)
4

gror;ime de cel putin 1 mm, ln cazul


caninilor 9i incisivilor ceptrali acest strat
Fig. 8 22
va li mai gros de 1,5-2'pm (fig. B.2Z).
Extinderea preparatiei pe suprafafa orara va depinde numai de
situatra
clinica. oriunde aceastd extin_dere este posibila, trebuie avut in vedere
.a 1-11urgin;"
preparaliei si fie situatdrra distanld de aria de impact ocluzar.
Linia de delimitae este trasatd cu ajutorul unei pietre diamantate
de forma
sfer c5, cu scopul de a treea o margine ugor concava,
75

? -4aea@, a4 4f444t4/a?4
,.f

i,

?w:a

t lnainte de a trece
realiz afea amprentei dup

Cerinle de laborator
Va trebui stabilit din ti mp ce fel de model se va realiza. Fie un model
cu
bonturi mobil e, un model duplicat sau un model din masd refractard. in functie
de

preparaiea s uprafelele d
se verifjc 5 grosimea. ocluzia

modelul ales se va alege

pozitia'de insertie 9i pozi{ia


marginilor, viitoarei fatete
{fig. 8.23, 8.24a.b. 8.25}.

9i

materialul de amprentd precum


gi tehnica de amprentare.
in mod normal poate fi
utilizat un material de amprentd

f;,

a+ alqzlet,,4.,e

standard pentru proteze fixe,

B-3-5- .Amprentarea

siliconi, poliesteri.

.pentru efectuarea unei


reslaurdri protetice fie ea gl o

gi considerati ca material

fa{etd laminatd ceramicd

este

necesarS o amprentare cdt mai


exacti a preparatiilor clinice care
sd permitd obtinerea unui model

de lucru.

Alegerea materialului

gi

a metodei de amprentare este

impusS de:
. cerinte clinice;
o cerinte de laborator.

Cei mai corespunzdtori


de

electie pentru amprentare in


asemenea situatii sunt polivinil
siliconii hidrofiii.

Sunt preferali pentru


exacticitatea lor, reproducerii
fidele a detaliilor, precum
gi proprietitilor mecanice
remarcabile, o stabilitate
foarte bund.
Nu pot fi utiliza{i

Fig. 8.24a Preparatia ctinicd a din{ilor maxilari.

pentru asemenea ampren-

Cerinte de ordin clinic


Acestea sunt legate de

pozitia marginilor fa{etei,

in

retractiei gingivale inainte

de

situatia in care marginea


gingivalS este situatd intrasulcular apare necesitatea
amprentare.

te hidrocoloizii reversibili
9i ireversibili.
Ca tehnicd este

preferatd amprenta dubti


cu materiale de vdscozitate diferitS.
Atunci c6nd marginea cervicald este plasalS

Fig. 8.24b Prepara{ia clinicd a.dintilor mandibulari

O atentie

speciala
trebuie acordatd zonelor retentive care cel mai frecvenl. se
intdlnesc la nivelul ambrazurilor.
Acolo unde sunt

asemenea retentivitati vor fi


preferate materiale elastice cu

proprietdli speciale, pentru


trl

4
!\
.:.'-, ,j

evita orice rupere in momentul


detagarii amprentei.

Fis. 8.23

Fig. 8.25 Aspectul dupd aplicarea fatetelor.

76
r1.., _.- -

:li-:.r_

-)

.,r

,-l--_ -,

r-'
i-

l:a';':
E!

&t,,

?.mrua

c* akorula(aqLc

intrasulcular' evidentierea acestora se face cu ajutorul firelor de retraclie


de trpul
Ultrapack' Ultradent Nr'1 sau 2' Acestea vor fi introduse cu grija in t't"" puni'-u
a evita sangerarea. Este preferabit ca acestea sd nu fie impiegnate cu o'iverse
hemostatica

*Z

I
I

o,n

i I
"
Amprentarea propriu-zisa se face dupa o indepdrtare a ftrelor de retracrie,

nffiT"Jy,::::,',",:""ffjiT:i";::lf"r?ii;"i,x'l:ffi::":"'"'

dezinfectia prepara!iei gi uscarea ei. Este lnjectat siliconul fluid cu ajutorul


peste care se aplicd portanrprenta cu silicon de vascozitate crescutd.

,"ring,i,
Dupa ori"za
materialuluiamprenta este detagata, spalatd gi dezinfectata, apoi trimis6
ruuorutoirirl
Reductia tisulara este destul de mica, sensibilitatea posloperatori"
uriu
scizutd cu ioate acestea majoritatea autorilor recurg la restaurdri provizorii
;;"r;;
au un rol mai mull estetic Ele pot fi reaiizate prin metode dlrecte utilizdnd
matenate
compozite' metode indirecte cu aceleagi materiale. Restaurarile provizorii
r'r"i"
cu ajutorul unur ciment temporar' dar care sd nu contind eugenol. ""rii
8'3'6' Realizarea )'atetetror in laborato,
Fatetele laminate din ceramica pot fi realizate in laborator prin
una din
procedeele de mai jos
prin

ardere pe fotie de ptatind


Acest procedeu ?l vom intalni 9i la realizarea coroanelor ceramice
tip Jacket
Pe modelul de lucru esle adaptata o iolie de platind foarte
subtire. ceramica este
aplicata prin pensulare pe suprafata foliei impreuna sunt introJul";;
9i
;;;;rr;;

8.3.6.1.

ardere Dupd ardere' faleta este probatd

Utilizarea acestei metode permite arderi


rdori succesive
c,,^^^-;.,^ gi
_
" _un acces
mai ugor
la marginile proximale' Un dezavantaj al metodei este acela
ia orpal"l"oar,"i*
foliei de platind intre dinte 9i fafeta este un spatiu care din punct
;; ;";; ;;,"i;
ram6ne nesigur gi reugita dir;cutabila'

B's'6'2- Reatizarea
laminate

de

t:;fi,,""J"todd

rerractare

modete din materiate


este azi una dintre cete mai uritizare in reatizarea

rareteror

devine dificila arderea repelatd a fatetei dupa ce ea


a fost scoasa de pe
Totodata' ajustarea marginilor proximale esie
dificila pentru tehnician.

8'3.6.3. Realizarea

prin

metoda

S.
P-

_".te

_AZ"!eg!e

Fixarea fateteror reprezintd cjeseori cer mai important gi probrematic


stadiu

u"""rr;;;;-.;;;;;r"tiilo, o"

acest gen.

Aici sunt incruse in mod ooienrrit trei stadii principare:

{ - ;:1:r:"t:i;rl"r3i"i"r,
crmentarea

I
I
I
I
I
I
I
II
|
I
l
1
I
I
I
I
|
I
I
I
I

turndrii
ei.

*_t,

9i finisarea.

u-t t.1t- Efectuarea probei


neprezinta una din etapere cele mai importante gi am putea spune
dericate
eroba fatetei sau fateteror se face cu mare atentie fara
sd verificam
relatiile o" o"iu.r". a""1, lr.r, este impus de fragilitatea lor. 9i
obiectivele din acest stadiu de probd sunt:
de a examina pozitionarea fatetelor 9i relalia aceslora cu dintii
vecini;
pentru a verifica culoarea;
- determinarea cutorii cimentului de fixare;
verificarea adaptarii fiecdrei fatete.
Preparatia clinice este curdtatd mai inlai
suspensie de piatr- ponce fina
^,a0a Aceasta suspensie se poate aplica cu ajutorulcucupelor
din
cauciuc, rnstrumente
la maxirrum orice imprdgttere sau improgcare, evilzndu-se
astfel

1t

iJ::;J::tfitn:J:o'"
vor trebui curState gi zonele de contact cu vecin ji cu ajutorul
benzilor
metalice
- - abrazive subtiri.
;";;;
;;;;o"r.
se va spdra dintere cu apa pentru indepdrtarea

,rmelo,. de piaira ponce, Nu se indica utirizarea periiror penlru


spdrare deoarece
sangeriri.
not
" oecranga
Fa-tetele t-rebuie.sa fie gi ele curdrate, in mod normal aceasta
manoper;
este rearizatd ta nivelut laboratorului. se poate verifica ecest tucru
examjnand fateta,
suprafata^ de conract cu dintele trebuie sd fie mata.

,por

,rp,lXa"::;,'r,l,"rll:":itfjffi'J;"T,',"r'::l:ii"r:;ri:t:J^l';tffi1"",:;;::,X;

o"rr,o"r

curatd.

.u_".:"" ,":;,

"

fine

adeziune

e se va incepe cu dintii
prdbatd cu atenrie.
Atragem ateniia {supra fapturui ca in acest stadiu asupra fatetei
nu trebure
exer'citatd nici un fel de presiune' Ajustarile vor fi fdcute c,

moder. I gi fir:care fatetd va fi

Aceas,d*niJ:ffi''3i:::ni:.;:;t#mwx!"":j-:;:ili:"J:il::',ix,"i3
I rvtserv'v vqr rwu'o"rd
picturd exterioa16, cu neajunsurire

r,<

i u..t.7. procedeele clinice de fixare a fatetelor

" - "--":- -

alrtorui pietrelor

:.,i:,

*r*lildi[i$f::xl*Jii,:""#::""l:*:[fi;ffi#[l,,:
jiri"ira"

F oiuru,," ou.trii"

$
*,

albe

7s

,#j,
i,,.

::

.,.*#ff

'

':'-+'s

i'
?.@aa

:,

f
t

Z& 4tos4t4l6?a

Aw*ia

t
Utilizarea ;apei sa u glicerolului pot
sd amelioreze adezi
multi autori (48, 49,74,78,
154) prefera utilizarea unui
sitcon
Heracus-Kulzer) aceast a face
ca
nu afecteaz5 cu nirnic aspectul fateta laminatd sd ad ere de dinte,
deci estetica

f
I
p

Verificarea culorii

ilj

llii
ii,

gi

alegerea cimentului de

s5 se bazezepe opacitatea
sau transtuciditatea

cimenturile

de fixare sunt in strat fin in jur de 0.1


diferentele d e nlln a ta gi
tran s luc ici it a te s unt n esemnificative,
compozit de fixa re are o influenti
in ioncluzie
relativ red usd a supra cUlorii finale
Printr- o realia;:re tehntc6
dentini opacd SA u translucid6, corecta a tatetei ceramice in sensul ulilizdni
indeplinincl toate cerintele pentruculoare a d intelui poate fi modificata cum
o huna t ransml ic a luminii. irr at:este s
va alege crmentul compt-rzit
cel
mai
transl ucid pentru a vita moclific6rite
la nivelul intcrfe
de
fei
De aic i se despri nde concluzia
ci pentru a ma s ca culoarea m
unui dinte, cel mai cor,ect
este sd se intervi nd in stadiul de
realizare tehnica a
9i cat mai pufin posibil in perroada
de alegere a cimentului compozit
de
Astdzi in cele mai multe
seturi de fixare p entru fatete se gdsegte
de probi, cu rol ul de verificare
o
a efectu lui cimentul ur compozit gi culoarea
inainte de cim entare
BO

suprafetelor in vederea fixdrii

Pentru fateta laminati

fixare

NIXON 1990 (1 16) S


u.gereazi pestrar ea unui ..;pa{iu
ciment care sd m asoare
substantial
0, 1 mm sau chiar 0,2 mm permif6nd
ma S care a culorii dintelui
a stfel o mai

Dup ete rminarea procedeelor de probS


9i dupd ce gravaiea a fcsi
d, la nivelul laboratorului se trece la elimina rea pastelor
solubile in ara

,,

Nuanta finald a faletelor


dupd fixare va depinde de:
- culoarea masei ceramice;
- culoarea dintelui subjacent;
i
- culoarea $i grosimea cimentului
compozit de fixare. .
faretetor
uuriii."t!"in timpur probei tuAnd in
culoarea :il[il:"
".t.
Pe baza a nalizei fdcute va
trebui ales un c iment compozit
o eroare minim5 d e culaore
a mas r ceramice, fie u nul s uficient apt sa
masc a discromia dintelui
de opac
ln cazul unui din te care nu reclamd
o m odificare importantd de
estimeazd cd nuanta fina l5
de culoare depinde 8 O% de
culoarea masei
10% de cu loarea cimentului
de fixare 9i loak de culoarea
dintelui
n situa{iile in care e s te necesard
o modificare importantd de
culo area finald este cons ideratd
ci depind e TOok de culoarea masei
10% de cimentul cornrpozit
qi 2O% de dinte Acest e procente
tn care au fost respectate
sunt valabile in
regulile d prepa rati e clinici gi
a fatetei ce ramtce
de realiz a rea

iil:::ott"'d
"orpo.irt!
Atun ci cdnd

Ai::

* z**-t-l+.-

ozitele de probd Ce pe suprafa{i. Dup6 s p5l area atentd


cu apd de robjner
blcool, fatetele sunt i mers a te intr-o baie d e solvent volatil gi
sunt tratate cu
nete penlru cdteva minute. in cazul i n care procedeul
de
gravare a fosl
laboratorului.
la niveiul
el trebuie efectuat respect6nd indica[iile
producatorului
material c rmic necesitd o substan ta dife rit5, o
concentratie
limp diferite pentru gravare. i n mod traditi onal gravarea estegi penoao.efec:_=:i
d produsele dis ponibile in comert
'gelul de biflorurd d e amoniu 10% pentru sticlele ceramice;
gelul de acid florhidric Z-10% pentru cel lalte a teriale
cermic
'Du pd Mc. LEAN (1980) (106) gra varea este mobligatorie,
elimind microfrsurrre
e, precum gt anumite defecie d e pe suprafata internd,
printr-un proces de
re pa(ial5. Gravarea ajuti de asemenea
la cregterea umectabilitdtii si
procesul de curd[ire

izarea
DupS ce fa{eta a fost gravati gi perfect curS{atd,
pe suprafata ei interni
esle aplicat un strat fi n de agent de cuplare, silani
cu scopul de a cre a o'leg-turi
chimi c5" intre cimentul cornpozit de fjxare gi
ceramicd
Agen{ii ce cuplare silanici sunt variati in raport
cu
compozifia lor chimicd (cu unul s a u doi cornponen{i)
1 gradul lor de hidrolizd

o
:.

acliunea lor in timp.

Unii autori sustin existen!a unei corelaIii intre gradul


de hidroliza al silanului
ii caracterizatd astfer:
in cazul unui grad ririicat de hidroliza, va
snrveni frautura ct:azlva in cadrur masei

fl adeziunea cimenturui compozii care poate

o
:
i

ceramice, fapr care indicS 0 eficacitate ridicatS


a agenturui de cuprare.
pe misurE ce are loc evaporarea silanului
odatd cu trecerea timpului. deci prin
inibitrSrrrre' fraciurire ar deveni in mare m5sur5
de naturd adeziva.
NICHOLLS (j986, 19BB) a accentuat.
? atunci c6nd o ialeti laminatd silanizatd a fost contaminatd in pre a labil cu salivj
iaccidental sau in decursul probei) o gravafe cu acid
fosforic 37.k limp Ce
15 secund e, va restau ra complet calitatile
silanului
.' 9anizarea cu 7 zile mai inainte de gedinta de
fixare nu diminueazd calitatea leg5turii
Aces te observa{ii aratd cd trata rea s uprafe{ei, gravarea
gi silinizarea. pot fi
&aizate in laboralor, tot ce mai trebuie facut in cabinet
consta din gravarea cu acid
hc*orrc a suprafetei interne a fatetei laminate, pentru
a reactiva agentul de cuplare.

Bl
{rry

w*a

ea atos<ala/z?;e

?.ru*:a

b) Pentru dinte
Ca 9i la nivelul fatetelor gi suprafala dintelui va trebui curdtata pentru
eliminarea urmelor de paste solubile fn apd.
Smalful va suferi o gravare timp de 15-30 secunde cu ajutorul unui gel de

t'

acid fosforic 32-37%. Dupd gravare se va spala suprafata bine cu apa gi se va usca.
Adezivii dentari din noua generatie aderd simultan la smalt 9i la dentina.
Toti produgii vor fi aplicali pe suprafata care este u$or umectatS, deci nu trebuie

Dintii grava!i 9i curatali, vor fi izola!i interdentar cu benzi fine, pentru a evita
refularea in aceste zone' a cimentului compozit. in cazul marginilor cervicale greu
abordabile, se pot aplica fire de retractie. Aceasta va
fi fdcuta inainte de gravare pentru a evita hemoragia.
Peste suprafa!a dintelui se aplicd un prirner

gi se usucd faleta, apoi se aplic5 pe suprafata

cazul
retugurilor mai importante gi
freze cu bandd galbend pentru

cele mai putin importante.

vor fi din nou


a

Toate zonele atinse cu instrumente rotative vor trebui lustruite cu instrumente

din cauciuc Ai in final cu pasta de lustruit. in realizarea cimentarii urmdtoarele


aspecte se dovedesc utile:
o ln situalia in care dintele gravat a fost contaminat cu sAnge sau salivi, va trebui
repetata gravarea 10 secunde pentru reactivarea suprafetei.

Toate seturile de materiale de fixare sunt previzute cu un catalizator pentru a le transforma


in produse cu polimerizare dubla (foto 9i auto). Nu este necesard aceasta polimerizare
dubld deoarece faletele sunt subtiri 9i permit fotopolimerizarea. Aceste materiale
fotopolimerizabile'sunt in general mai stabile decdt cele cu polimerizare dublSl
ln cazul unui numdr mai mare de falete este recomandabil sa se inceapd pozifionarea cu cea mai distal;i, asigu16nd in acesl mod un ghid prin care avem posibilitatea
modificirii cimentului cornpozit de fixar.e daci este cazul in beneficiul dintilor maj vizibili.
B2

Fig. 8.27a
i.,':; ..i,

lustruite.

Pacientii vor trebui examinati din nou dupd 2-4 zile

de la cimentare pentru a ne

convinge de indepdrtarea
totalS a surplusului de
ciment de fixare 9i pentru

material plastic (fig. 8.26).

Benzile sunt detagate in directie orali, iar surplusul de compozit este


eliminat cu ajutorul sondei sau o pensuld.
Pentru polimerizare complet- este necesar un minut de folopolimerizare pe
toate fetele dintelui (se utilizeaza de regula doua lampi) surplusul ce compozit va fi
indepdrtat de preferin{a utilizand lame de bisturiu gi benzi fine de metal. Atunci cand
sunt necesare interventii cu piese rolative putem utiliza pietre diamantale de turbind
in banda galbend sau freze din carbund de Tungsten pentru finisat (fig. B.27a,b).

Ajustarea va fi efectuatd la
cel putin 10-15 minute dupd
fi>rarea ultimei falete gi va fi
facutd obligatoriu sub jet de

apa. Dupd efectuarea ajustdrii, ariile pe care s-a intervenit

ei

cimentul compozit ales.


Fatela este apoi pozitionata cu exactitate 9i
se exercitS o presiune ferma de intensitate medie.
Mentinerea ei in pozitie corectd se face cu
ajutorul unei piese speciale (Accu-Plocer, Hu-Friedy)
sau printr-o sferd de ceard montald pe un mdner din

Pentru ajustare ocluzale

cu bandd rogie in

Este necesard alegerea unui ciment suficient de fluid incat sd evitdm


apdserile excesive in timpul fixdrii, pentru eliminarea riscurilor de fracturare

Ct atentie deosebiti o vom


acorda ajustdrii ocluzale, erori minore la acest
nivel vor duce la fracturd.

vom utiliza freze diamantate

Alegerea cimentului compozit a fost fdcutd inca in cadrul probei preliminare.

8.26

a,lo*aZolo?<:e

latera litate.
a

8.3.7.3. Fixarea gi finisarea

Fig.

?*

Ajustarea se va face atAt in


intercuspidare maxirnd c6t
gi in migcdri de propulsie gi

fdcutd o uscare perfectS.

-,t

Lr-

verificarea ocluziei corecte. in


acesl momenl se pot realiza
gi fotografiile postoperatorii.
a

ln cazurile in care s-au


produs modificdri de ocluzie
sau este suspectal de b.ruxism

este necesard purtarea unei


guliere nocturne.
+

Fig. 8.27b

Concluzii
Fafetele laminate ceramice rdm6n restaurdrile protetice care rdspund cel mai
bine principiului pro!ez6rii estetice actuale.
Ele sunt neofensive y'r:ntru lesuturile moi, parodon[iu, evitd utilizarea structurilor
metalice gi posedd bLne calitati estetice.
De asemenea ele reprezinti restaurari protetice care permit conseryarea unei
proporJ ii importante
{e smal! natural.
D upd cum subl iniazd Mc LEAN "aceasla reprezintd prioritatea principali
t
re trebuie sd fie respe
$ata, smaltul n a tural uman fiind, deocamdata, cel mai bun

material restaurativ"

C@:@

al6ealaLy4

?.wia

a+ ataz<aZe/opZc

Aceeagi autori au fScut un studiu asupra egecuriror


gi cauzeror care au
produs aceste egecuri- Studiur a curpins
170 pacienti cu 1024 fa{ete apricate pe
o
perioadd de 10 ani (intre 19g4-1994j.
Egecurire survenite sunt
redate ?n taberur

Egecuri de
ordin
mecanic

mat

Nr. cazuri

Ciobirea sau

rezu

Fisuri

';r;T?$rl;f ,ii::;'.t"maiizate

Curdlarea

M A T E RIALE UTI LIZA T E

p reparaliei

faletei laminate.

Proba fatetei

COMENTARII

Praf de piatra ponce + ape.

a dintelui.

Agent de

indeoirtare

Elimini orice impuritate de pe


dentard

impuritS-

contami-

+ tratament u Itrasonic.
Se realizeaz5 cu fateta uiectata.

lnfiitratie

taletei

Se verifica adaptarea corectS

Cu

zilului de fixare

Gravarea dintelui

p)

Cu acid fos foric 37o/o p entru smalt


(30 secund e) Si pent ru dentind
(1 5 secunde
)
Se depune in 4-5 straturi gi se lasi
30 secunde pdni se usuci.

Pozitio n3rea gi fixarea

Elimina

rea materialului in

EXCES

u ciment comnnTit

rea faletelor

Creazd retentie micro-mecanicj

stabrlegte leS"ItTe-ch-j-Lt

intre masa ceramicd gi compozrtJl de fixare


Creazi retentii mrcro-mecanice.

Este produsul ce realizeazd


legarea intimi intre dinte

com
it.

Cu ajutorul periutelor. lami de bisturiu

fir de metase. benzi de

Fotopolimeriza rea

Finisa

flu

rntervalul de timp
va d rnde de materialul ce famtc.
Ume ctare suprafetei nte rne a fatetei
CU SI
me ntine 2 minute a por SC

(ea

Depunerea de pnmer
dinte Si fatete.

Fracturi

masa.eram

fateta este fixata tn pozitie


co re cte benzile sunt trase in
directie linguali.

Se urmdregte curdlarea

materiat

materialului compozil inainte de

Cu fateta mentinuti tn po zi! corecti


se t ace fot op olimerizarea cu dou5

Pentru a aigura o prizd complecti, lumina trebuie se fie aplicati

fotopolimerizare.

40-50 (scunde )
be nzl abrazive, treze din Tung sten,
pretre dramantate CU bnade

cu

Nr. cazuri

de

din pdrti diferite.


Fin rsarea se va face dupS

o
peiroadd de 10 minute de la fixare.

15

Produse de dintele
subiacent

40

Produse de
compozilul de fixare

f,

Necroze

Produse de masd
ceramicS gi metoda

?8

-ce rv ica Ie

17

-ocluzale

Nr. cazuri

30

t ii

Carii

Egecuri estetice
Margini vizibile:
-proximale
-cervicale

10

1B

de realizare

decimentari
TOTAL

34(3.3%)

25(2.4%l

ndrilor in timpur
efectul estetic. alegerea comoo

G ravarea

Fraclufl la
probS gi frxare
functionale

ETAPE

clinice

direritere erape din codur rixerii ra{eteior

ri

Sensibilitate

secre

raminate

18

fra ctu ra re a

$r tn
face

Egec

biologice

rX

121(11.8%)

Deficientele a!'etate in tabelul de mai sus pot

ce pot survenii ?n orice stadiu sau etapd de lucru. fi atribuite unorcauze murtiple,
Ele pot surveni ?n:
' etapa de serec(ionare a cazuriror: dinti cu discromii foarte marcate, bruxism,
o in timpul preparatiei clinice: pozi{ia forma
marginilor, grosime insuficient-,
9i

o in etapa de apricare a rucririror temporare rdu


ajustate, ciment necorespunzalor:
o in etapa de probd gi manipulare: fracturi accldentale;
' etapa de alegere a ciemntului de fixare: opacitatea
o in timpul fixdrii: m.anipurare gregitd, utirizarea acestuia, grosimea lui. saturatia,
unor produgi necorespunzatorr
pentn r fixare;

r in etapa de comunicare intre pacient,

medic ai tehnician: in{eregerea gregitd a


dorintelor pacientului, transmitere defectuoasS a datelor
cdtre laboratorul de tehnicS.
Progresur existent ?n prezent in domeniur materiareror
ceramice, a metoderor
de realizare a acestor l-rcrdri protetice, deasemenea
o selecfie judicioasa a cazurilor
pentru asemenea tratament au redus semnificativ
procentur de egecuri.
Luate impreund egecurire de ordin mecanic
ai cere de oroin bioiogic in
cercetarea autorilor amintili se ridici la un total de
5g cazuri respectiv 6yo valoare

procentual egald cu egecurile lucrdrilor de tipul


coroanelor metalo_ceramice.

ln prezent pro,:entajur de egecuri estetice nu dep5gesc procentajur


oricdrui
alt tip de restaurare ceramicd.

B4
B5

2,*na

i+ a4ou,lo(oaic

(w*ia

CAPITOLUL 9 -^
COROANE DE INVELIS CERAMIC

3.
4.

Coroana de invt:li9 ceramice reprezinta o proteza unitare estetice gi este


cunoscutb din anul .1 886. Cand a fost produsa pentru prima data de citre LAND.
Ea a fost numite coroand JACKET, termen care s-a p5strat gi in zilele noastre
Obtinerea acestei coroane ceramice s-a realizat prin arderi succesrve a
maselor ceramice pe o matrite din platina inter-un cuptor. Metoda a fost extinsd apoi
9i asupra realizerii inlay-urilor gi onlay-unilor din ceramici.
O inciden!d ridicatd de egecuri prin fracturare a acestor lucrari protetice a
dus la abandonul lor temporar.
in decursul anilor'60, aceste coroane destul de fragile au fost amelioraie de
c6tre Mc LEAN care a reugit sd le creascd rezisten!a mecanicd prin intarire cu alumina.
Coroana JACKET din ceramici aluminoasd a fost considerata ca gi coroana

de referinti estetica aproape 2O de ani.


Ameliordrile inrergistrate in domeniul maselor ceramice.

mijlocul deceniului 9 anii 1980.


Coroanele JACKET fixate prin materiale compozite reprezinta in momentul
de fatd tratamentul de eleclie pentru dintii frontali c6nd acegtra nu pot beneficia de
terapie prin fatete ceramice datoritd urmatoarelor considerente.
r Calitdli optice asemdndtoare cu cele ale dintrlor naturali;
o Marginile gingivale gi reflectia diluzd a luminii la acest nivel asigura aspectul
sdn5tos al tesuturilor parodontaie inconjuretoare.

Aceastd metodd nu este inci larg utilizatd, preparatia pentru aceste coroane
JACKET ceramice solciita precizie, sigurantS. Metodele de fixare utilizate, mai ales cele
de legare la dentina sunt nesigure in ce privegte efectele negative asupra puipei dintelui.

9.1. Tipuri. de coroane ceramice JACKET

Coroana JACKET produsa prin turnarea unui miez de alumind (lN - Ceram, Vita);
Coroana JACKET produsa prin metode mixte; un miez turnat din sticla ceramicd

5.

9i ulterior cdptugit cu nasA ceramici de tip Vitadur N. (sticla lui Willi);


Coroana JACKET din sticlS ceramicA turnatd; (Dicor sau Dicor Plus, Deutsply-

6.

Caulk);
Coroana JACKET din ceramica intarita cu leucit, presata la caldu16 (lPS Empress,

lvoclor):
Coroana JACKEI "de fuziune joasa" - un miez de ceramicd feldspatica ulterior
cdptugit cu un material ceramic cu punct de fuziune scdzut la 6600C (Duceram
LFC. Ducera).

9.1 .1 . Aoantajele coroanelor ceramice


Rezultatele estetice deosebite. Transluciditatea restaurerilor totale din ceramicd,
dau satisfaclii estetice din cele mai mari.
- Bicompatibilitatea. Ceramica smdltuitd are o suprafald lucioasd 9i este materialul
cel mai biologic din toate materialele utilizate in stomatologie.
- Asigur6 sAnatatea parodontald. Prin realizarea unui prag drept amplasat

subgingival, materialul de la acest nivel este

in cantitate mai mica decAt

la

restaurarile metalo-cerarnice. in acest fel se asigurS o sandtate parodontalS perfecta.

materialelor

refractare pentru modele 9i amblat, precum 9i in domeniul metodelor de fixare au


condus la dezvoltarea impetuoasd a restaurarilor total ceramice sau cum le numegte
prof. BRATU (32) "Sistenre integral ceramice".
Sistemele de fixare actuale cresc rezistenta mecanica, proprietdtile estetice,
proprietd!ile de transmisir: a luminii.
Aceaste metodd a restauririlor total ceramice a fost institutionalizatd dupd
progresul inregistrat prin aparitia 9i cjezvoltarea fatetelor cerurni"" laminate Ia

ec alau<a,Co(oqe

9.1.2. Dezaoantajele coroanelor ceramtce


- Rezistenld scdzutd. Sunt mai putin rezistente dec6t coroanele metalo-ceramice,

fracturarea lor este destul de frecvent6;


Linnitarea utilizdrii lor in zoria frontal6. Cu toate ca unii producatori, ca exemplu
materialele Cerestore gi Dicor, sus!in ce pot fi utilizate Qi pe dinti laterali;
Nu pot fi realizate pun{i. Cu exceptia unor cazuri speciale de edentatii mici in
zona frontald.
Se cere prezenta tesutului dentar corespunzator pentru dintele pe care se aplica-

Deoarece este necesar5 o reductie uniforma a tesutului dentar in vederea


otrtinerii unei grosimi adecvate a coroanei. Acest lucru nu este prosibil in situatiile
urror disliuclii coronare accentuate.
lntegritatea marginilor acestor coroane este greu de realizat prin tehnicile de
laborator.

Duritatea foarte mare. Produc abtazia dintilor antagonigti. Din acest punct de
vedere de viitor se do\,iedesc a fi coroanele din sitclS ceramici turnatS. Cercetdrile

recente aratS cd ele ss uzeazd in acelagi ritm cu structura dentara.


lmposibiltiatea utilizdrii lor pentru fixarea protezelor partial mobilizabile. La aceste
coroane nu se pot apJi:a atagamente sau culise de preicizie sau semiprecizie
Aceste materjale nu p'ot fi folosite pentru toate sistemele cje restaurbri protetice.

lntroducerea de rnateriale ceramice noi, in ultimul timp, a dus la aparitia


mai multor tipuri de coroarne JACKET.
, .:: :
1. coroana JAcKET clasica din ceramicd feldspaticd arsd pe folie de platini;
2 coroana JACKET din c;eramicd feldspaticd ars6 pe un suport refractor (Fortune;
Williams; G.Cera, G,C; OPS classic, lvoclor; Lamina, Shofu),

Atunci cSnd aplic{m asemenea proteze dentare pe langa examinarea clinicd


obignuita, o atentie speciale se cere in examinarea relatiilor ocluzale.
Materialele ceraryrice sunt iasante, au o rezistentd crescutd la compresie

B6

B7

9.1.3. lndicaliile coroanelor JACKET

9i scazuta la

indoire.

?eza*Ca

HI
"1

a+ .aZo.t<tolzaze

"q
I
I

general sunt indicate,


frontali cu..distrucfii coronare
de intjndere
coroane ct.inice .,;fi";;;i';;'i;tt.;
pacienti cu o,:luzii normale
fara"'O

..in
'o 'Pe'dinti
o Dinti iu

j
mica,

ewwaa
:r,,.,

r,, I
r La
'.{
o,a,if,l:"#,f :):TJ:t:i:l,iii jilLJ,:?:H::.::i"?:;:,xi,i!l"til5,1i
I

::

Acegti dinti vor trebui examinati


cu aten!ie gi evaruat r'o"rt"
lor' -ln cazur ciind distrucli"-"oro."ra';;*;:t.
o,n" prognosticur
p,rin preparafia
poate s5 rdm6n5 un s'poit
fragir r.i"J"ia r-urpr,"u ajungel" crinicd necesard se
,ui,.,,u,n""ll'l"ooo.ont,. l;.;;;i[ o"r"nio"rua camerei

':l

ri
:

:;,r.i:, J,ffilnn""o,o,,n,. parcursut preparatiei ctinice

':
J:
:

1.

0:

I'

$l

ii:

iJ"i,"
." '"'.. .,.,

oi"iti ii.;;;;;i

!:

de murre

La dintii c,evilari va trebui s5 indepSrtSm


obturatiire din amargam precum
gi evitarea dispozitiver,r,.
.orono-r-uolJri"iu

datoritd trnaruciditStii.accentuate

dupd cimenrare. deci


-' "

"H;:#i' :f:",n

.n",u,ice Aceste lucrurr sunt necesare


.orouneto.

"
="t"ti.rr'"J""lt*t"r
;"-;;' ";;
"'

o'J',,

JACKET care vor


poaie ;;,;'ui""r""":,
,se
N

-i.,,.n

"

","

t.l"

i:."rl"r:l

Acestea sun-t decisive in idnicatia


sau nu a coroaneror JACKET,
o art; coriireindicatiebruxismur
::,3:;:,:'.,1:&??,':ri ::":Eg:":t"-;l""ventd
penrru
'aportul
ocluzal de cap la cap.
- starea p"roJontirlui

Reprezinta
un factor decisiv in aregerea
acestor coroane. Este deosebit
de importanr gradur9i,tl
c.
r.tru.1i!
;;;'"",:. in acesre ,'ii""tii-JJ-r"tracrii
presdtirea unui praq drepr
gingivare
de r,i,n#,',ai*" p*r;.;";;;',;;;"
aceste situatii in care pragur
pentru purpd in
p."i" i' .il[,,i,
".'"i" ra niverurjonctiunii
-";;;';';'nsmart_cement este
", .
e n t ru o
nJ
ro-"u,." n.. i;
iJr"i?".1' Jri n" ?til, o
e ce s rd a ce a s re
",.ou
- Culoarea ditttelui subiacent
i

Discromiile accentuate de
diferite cauze sau dispozitive
corono_radiculare
infruenta curoarea tinura
pr.otetice dacs nu sunt ruate
ffJil;"a:rrr
"'Jonrtructiei
materrral ceramic mai putin
'
transtucid gi utitizarea de dentind
:i""t"";:ilunui
ugor

' 5:?ttg?^:linicS sd fic racuti


r si se utilizeze cin
pentru

irr aga rer incat reducria de tesut


dur sd fie minim

;;"i;:;:, ::ry:ij":?;;

prepara{ trebuie obliqatoriu

,,j ,i,,i?,ji; raborar,rrurui, cu,ac,,ea


dinrerui
tiga de laLrorator,

.; r," in."iiu;in

9.1.4. Rea.lizarea prepara(iilor

cs,76n;r7s

lnalnte de inceperea
care lrebuie si re inrelliutru,.,preoatirii dinteiri sa acordim arenfie inf.rrrratiilor pe
rur rabora'torutui, precum gi
alte tntormatii rrtire medicrrtLri
'r-"",rrrl""i-.,.r",terii
gi p;uic*ni"iri
i" reiul aces.la prtem
,nurt" gregeli.

"uii,

radiografii.

"r"ghij

pentru cd este
vorba de coroane JA.KET
care sunt constructii protetice
,n'"i",.n"^,
,"i:"J;,;:i:,::?'ii,:T:-ptu.tu.u" ,"ni,'i'lr,'Jtion",.
9.1.4-1- preparalia ctinicd a
dintilor
ln cazul

acestor proteze fixe, alegerea


instrumente Ior pentru preparare
tmportanle. lnstrumentu.t folosit
este
reprezl^ia i" dupd cum
pretungire a mAinii ctinicianutui,
spune TOUATI (156) o
;";;';;;";ne
in pracricd ideile, modeldnd formcte
gi marginite dintetui st6tp, adaptanou'lJ"'
"r.,
situatiilor clinice particulare.
ffi
pe misura progreselor
?nregistrate fffi
in domeniut biomateriatelor, .u
oo."iua'91'i W
evolulie a instrumentarutui TOUAff
recent a fdcut o grupare a intregutui Al-Zj
set Oe
in::trumente cerute penlru aceste
preparAri,
in coformitate cu scopul urmirit.
pentru prepararea
unui dinte in
.
vederea acoperirii lui cu o coroand
JACKET

sunt cerute doar doui sau trei freze

diamantate_ Cea mai importanta


OintrJ

aceslea este freza dc

preparatia

i;""?J"':' ::T:,;:

Fig. 9

JA(IKET este util sd aibi urmdtoarea


configuratie (f ig. 9.1):
r estc necesar un prag in unghi
drept, sau un prag
irr ganfren ad6nc, de aproximaiiv
1,2 mm;
e unghiuri gi margirri rotunjite;
. :i[_)atiu ocluzal de cel pu{in 1,5 mm.
Aceste praguri in unghi drept sau in
ganfren
-

ad5ncit vor fi realizate cu instrumente


specifice (fiq. g.2).
.frezA in Pentru pregdtirea fetei orale este necesara o
fr:rrrri dc para, granulatia aceslor irezF
este
cuprinsd intre Z0-140 p Fre:;r pnntru
pf.1u vu aveJ
,liarnetru dc cel putirr 1 mm.
B9

l)

rundamentar

",iuii",

88

--l_,

Z< alou<aza6gu.e

necesar sd se faca inainte


de inceperea oricSrei pregStiri
,.raro..5lt"
dentare
. amprente 9i modele de studiu;
r inregistrarea rapoartelor
ocluzale;
o stabilirea culorii dintelui in
c-auz]'9i a drnliror existenti in
r fotografii dac5
cavrtatea bucald.
este posibil
o" luanta;

H
Fig 9?

:i:1.!

?wua

ta alaaa.toto?ie

Principii generale in realizarea preparatiei


Aceste principii sunt dictate de proprietatile
mecanlce ale materialelor ceramrce:
- rezistente mare la compresie;
- rezistentd scezuta la indoire;

lipsa de elasticitate.
Din acest motiv preparatia trebuie sd includa
un prag nebizotat de 1,2 mm o reductie incizala sau
-

ocluzale de 1,5-2 mm, cu unghiuri f ine rotunjite


if ig. s.3 ).

I
I

Conturul general al dintelui pregatit trebuie sa

I
I
I
I
I

t
I

-**___ +I ___

Fig 93

fie cat mai asernanetor cu cel al dintelui natural, conferind


ceramicii o grosime uniformd.
Din acest motiv, pregatirea dintelui se va face
in dubla convergentd a suprafetei vestibulare gi orale

ifig.3.4a. b.

c).

Aceastd dispunere faciliteaza etapele de am prentare, de

restaurdrilor provizorii, cele de proba a coroanei ce le


ln aceste situatii se pot utiliza fire de suturd din

de

rifica re
finisare

ve

fixare

gi

Fig

9.5

malase 0 sau 00 cu scopul oe evicjentiere a zonei sulculare

9i prolectia ei in timpul preparatiei. in cazurile dintilor cu

9.1.4.2. Metode utilizate in pregatirea clinica

Fig.9.4c

4.2.1. lesutul gingival


Penlru coroane JACKET aplicate pe dinti fara modificari de culoare,
extinderea preparatiei nu irebuie sa fie profund in sulcus. Marginea cervicald se va
termina ugor sub conturul gingival de pe cele patru fete ale dintelui.
1

9 1 4.2.2 Tesutut dentar


Prepararea dinlilor se va face sub anestezie.

Unii autori (83, 87, 94, 100. 140, 154, j63)

recomande pregetirea unei jumSteli de dinte


1fig.9.5l
Reductia se va face la nivelul marginii incizale cu
1,5-2 nrm. lncorporarea pragului profrrnd in sanf ren va f i
in rnedie de 1,2 mm (fig. 9.6i.

-Wi

'*s

':;aj

discromii, din(i devitalizaii, marginea cervicald se va pozitiona


mai profund in sulcus din considerente de ordin estetic.

rnin

--ts

r-l\:

\\

2 rim

',)
'r'. )

Ei\

B\

Fig

Fig. 9 4a
90

&iia,:;.,.-

9 4b

Fig I6
g1

?,uaola

atqta*/oay2g
C@e:@

Pregdtirea suprde{elor vestibulare


$i orale.

Sec{ionarea "if canal"


supra
proximale (fig.9.7).
pe fata orali supracingular
se va face
o^
inguslare progresivd c0 6_Bo cu scopul creSLrii
retentiei 9i stabilizdrii. a

r.,.

de
de amprentare diferd in functie
d e materialele utilizate gi preferintele
operatorului. Su nt fo losite in specia
I tehnica d e amprentare
dubla int r-un singur timp
sau dubld in doi ti mpl

"on.i.tu.["li;:1,,?j:
Tehnici le

Reducerea excavati sub:ingular

adecvatd relatiei ocluzale.

ln prima itua{ie, tehnica


dar reclamd o oareca re experientdcu a mestec dublu intr_un timp este simpli, rapidi
Materialul de a mprenta de v6scozitate
;
sc5zutd prin intermediul siringii
i depus nivelul preparatiei
este
clinice avdnd grijd ca sistemul
de evacuare al s ringii S a
fie in contact permanent cu preparatia. portam
I
prenta
incdrcat5 cu siliconul chitos se
I aplica pe cAmpul protetic peste pasta siliconici
Metoda de am prentare dubld in care a fost depu s 5 la nivelul preparatiei
doi timpi cuprind eo mprentd initialj
j realizatA cu un silicon ch itos care dup5
d eta Sare spalare gl u care
I prin indepd
este pregdtitE
rtarea suprafe telo r retenlive, zonele
:
t
i nterdentare
ln timpul doi se pregdtegte un
material
siiico nic fluid, se aplic5 in amprenta
initiala gi se re a plicS amprenta pe
cempul protetic
D upd priza materialului
amprenta va fi detag a ta, spdlatd,
verific t5
dezinfectata gi
in situa tia in care ampre nta esie consideratd
corecte e
nivelul

Pentru finisarN sunt utilizate freze

Fig.9./

diamantate cu bandd rogie. Se are grija in


acelagi
timp sd se rotunjeasca toate ungnirlriie
,"oprf
de a reduce punctele slabe din mar. ",

""rurnlia.
3. Retractia gingivala
O cerintd preti minard pentru orice proced eu
de retractie gingivald conste
tn prezenta de
lesut parodontal sindtos care sd permiti retractia reversibila
tesutului gingiv al 9i care sd nu producd
a
leziuni a marginii gingivale
Atat retraclia orizontald cdt gr cea verti
cald va permite pitrunderea
materialului de
9. 1.4.2.

amprentd i n grosime

suficienta a acest nivei


in cazul sdngerdrii in urma prepara{iei
este necesar si se am6n
I

retrac{iei s ingivale
$i amprent a rea cu cdteva zile.
D

realizarea

intr e numeroasele metod e de retractie


gingivald existent
chiuretaj circular al gingiei, fire d retractie
Pe ntru coroanele JACKET cea m

a va fi trimisd la
laborato rulu iinsotiti de o fig e
care contine toate datele necesare
in vederea realizd nt ace stei constructi
tehnicianutui
r protet rce, amprenta arcad
e i antagoniste
raporturile

e leitrochirurgi ca15,

interarcadice

corespunzetoare metodd este uttlizarea firelor


de
retractie 0,1 mm. Firele de retractie pot fi impreg_
nate sau^ neimpregnale, tesute sau impletite.
Se recomandd folosirea firelor impletite
impregnate deoarece sunt mai ugor de pozitionat

9i apticat, pdstrdnd epitetiui ;onciionbf


atagamentele
supracrestale intacte.

Si

Se pot utiliza fire Ultrapak sau Ultradent

Fig.
la si

9.B

care sunt impregnate cu Hemodent (solutie


tamponata de cloruri de aluminiu)
tfig_ 9.S).

indepSrta rea acestor fire se face inainle


de luarea amprentei. Unii cliniceini
mSta S e pentru

un fir de

sutu rd in fundul s ulcusului gingival pe parcursui


prepara!iei gi efectudrii amprentei,
pentru a impie dica orice sAngerare

9.1.5- Amprentarea pentru coroane JACKET


sd redea cu maximum de exactitate detaliile
protetic. fiTJ."lt:Jjebuie sunt
necesare portamprente, materiale

i";;;; i; ;;;il;#:e

u aZa@talalac

sunt preferat p-ortamprentele metalice.


cu perforatii.
portamprenta trebuie sa-fie pre'gatiia
toate acestea,
i. pr"""'Loir cu un materiarcuadeziv.
o. amprenG cere mai utiri.utu in acest
scop sunt siticonii

campului

de amprenta qi o

Alegerea portamprentei se face in mod


obignuit din-setur tle portamprente
standard existent in orice cabinel.

si

9.1.6- Restaurdri prooizorii

Apricarea acestor lucrdri este absorut


necesard in situatia in care executam
Acesre restauriri
! ""1"i:;/,.t"KEr.
oin oo,a morive:
I
- biologic.
I
l

p,;;;;;;

I
t

Factorul estetic

";-;;;.rj;;;";i

ii permite continuarea activitatiilor sociale


ale pacientului
in tratamenit]i

$r cre$te increderea acestuia

Lxecutat.
Biorogic, prep_aratia clinicd esie -f,rotejata,
se eviti cxtensra
par'dontale ia nrvelui preparatiilor
intrasulciaie 9i se pastreazd contactere {esururiror
ocruzare.
Avand in vedere-importanta u"".tor.u.t"urdri
mulli autori (1, 22,31,51,
57,69,93, 154, 163) preferd ru"rii"*"
r"""r coroane provizorii in raborator chiar
daca uli/izarea lor este limitatd f,
,n",-Ooui sdptimdni.
provizorii sunt coniectionate de
regutd din rSgini acritice
i"r.oporiio.t?.uJolle
rn afard de coroanere provizorii
restauriri provizorii obtinute in cabinet, rearizate in ra.borator pot fi utirizate gi
existente gi comerciaiizaie de iii..rl utitizano unur din numeroasere materiare
lrJcr.atoure de asemenea materiare.
Dupd obtinerea coroaneror provizorii
indiferent de procedeur utirizat,
,cestea vor fi cimentate provizoriu,
ci,n"ntu"r"a se va face cu un ciment care
sa
nu contind eugenol.

ot
93

4Y

?wua

t* a-toata"to/a?ie

Ow*a

in acest scop poate fi utilizat de exemplu: Logenol (Dentsply-Caulk),


Freegenol (G.c.), Temp-Bond N.D. (Keer), cimenturi provizorii lipsite de eugenol.
Acest lucru este necesar in vederea cimentarii finale a coroanelor JACKET
care se face cu un ciment compozit.
9.1.7- Realizarea coroanelor JACKET din ceramicS. feldspaticit
Aceste restaureri pot fi realizate la nivelul laboratorului fie pe modele
refractare, oblinute prin,Cuplicarea modelelor de Iucru, fie prin utilizarea foliei de
platinS cu o grosime de C|,025 mm, care este adaptata exact pe bont (fig.9.9 a,b).
Atet modelele refractare cat 9i folia de platina men!in pasta ceramica,

oblinutd prin amestecul pudrei ceramtce cu apa distilata sau un alt lichid special,
pastrandu-i forma dat5, pe parcursul procesului de sinterizare.

en a4aqalolo?;e

n, se sinterizeazd corespunzdtor. At6t condensarea particolelor c6t gi regimui


de
sinrerizare infruenteazd in mare mdsurd proprietatiire masei
ceramice, de aici va
re,zulta calitatea finald a coroanei JACKET
Ceramica este un material casant cu proprietati elastice reduse
gI rezistenta
sc;azuta la tractiune. Din acest motiv, aceste coroane dupS
0 perioadd de timp se
vor deteriora prin fracturare.
Aceste fracturi sunt legate de microfisurile existente pe
inlernd
a coroanei, survenite in decursul sinteriz6rii gr a procesului de suprafata
racire'in
timpul
functiei masticatorii' coroanele sunt supuse unui stress continuu,
aceste microfisuri
se vor deschide gi se vorpropaga in grosimea masei ceramice
spre suprafatd, odata
ajr:nse aici coroanele se ,ror fractura.
Au fost utirizate gi s-au preconizat diferite procedee de reducere
a egecurrlor
prin fracturare a coroanelor JACKET. Acestea constau
pentru coroanele total

ceramice
in utilizarea unor mase pentru miez din ceramica intdrita cu
arumina care a dus ra
dezvoltarea coroanelor ceramice aluminoase. Ulterior, au
apirut gi alte mase
ceramice gi procedee mult mai moderne in cadrul sistemelor
total ceramrce sau cum
le denumegte prof. Bratu (sisterne integral ceramice).

9.2. Sisteme ceramice actuale


-_t:

Fig. 9.9a

Fig. 9.9b

Pasta ceramicd de nuanta adecvata esle aplicata pe nrodelul refractar sau


folia de platina cu ajutorul unei pensule fine in straturi succesive, primul strat fiind
de opaquer, apoi stratul de dentina gi in final smaltul.
Dupd aplicarea fiecdrui strat se va face o vrbrare manuald cu spatula cu
scopul condesdrii gi obtin'erii unei mase dense. Se indepbrteazi surplusul de lichid
prin sugativare cu un gervelel absorbant. Stratul de dentind este aplicat in surplus

gi modelat conform morfologiei dintelui. Se va face sinterizarea masei ceramice


conform graficului termic specific masei utilizate.

Dupa rdcire coroana poate

fi adaplata 9i retugatd in ce privegte forma,

dimensiunea, adaptarea.
La sfargit se va face o ardere finald, in acest stadiu contractia este minima.
Pe tot parcursul tratamentului termic este necesar sa se respecte c,r"slgrr,?e
temperaturii la nivelul cupi:orului cu 1000C/minut. Este necesar acest lucru O-aoale;dd
ceramica este un material slab conducator termic, ridicarea bruscd a temperaturii
de sinterizare poate sd topeascd stratul superficial mai repede decAt cel interior care
94

Aceste materiare moderne au o utirizare variatd in: erectronrcd,


motoare
auto, avlaticS, laser gi alte domenii. Acestea pot fi materiale
cu oxizi sau fdrd oxizi,
Dispozitivere elecrronice au ca bazd nitrura de aruminiu
sau nitrura
carbura de siriciu este utirizatd ca materiar ceramic semiconcjuctor, de bor.
la ogrinzire speciale utirizate in spatiur cosmic. Anumite rasere pentru precum gi
producerea
fascicolulut se bazeazd pe cristale optice din material ceramic
de exemplu granatul de
ytr'u gi aluminiu. componenle a motoarelor auto avioaneror
sunt-laftugite cu nitrurd
9i
de titan sau carburd de titan cu scopul cregterii rezistentei la
uzurd a acestor parti.
La ora actuald materialele ceramice utilizate in stomatologie
sunt foarte variate.
in tabelur X este redatd varietatea de sisteme ceramice care
ne stau ra
d ispozilie.
g.:>,.1. Coroana JACIIE-|

A fost

introdusS

in6ritd cu alumtnd
de catre Mc LEAN gi HUGHES in anur 1g65,

se
caracterizeaza prin utilizarea unui material ceramic cu rezistenta
crescuta, ce contine
cris;tale de alumina topitatn proportie de 50% din greutale,
.;;"
pes;te care se aprica o ma'sd ceramica adecvatd din punct
";;*;r;;;,;;;;
de
vedere
ar expansiunii
terrnice. pe suprafata vestiburard grosimea acestui miez este
o" aproxr',"tiv 0,5 mm
deci de grosime redusd, p.jntru a permite apricarea de ceramicd
ouignuita cu scopur
satisfacerii aspectului estetic- se sustine cd aceastd coroand
din cerarnica aluminoasd

eslr: de doud ori mai relistenta ra fractura decdt una din ceramicd
obignuiti.
Transruciditatea -:este insa rimitata din cauza cristaieio,.
de alumini.
otr

1..

T,zbel

N\

Ii
l$

t^,

lr

RESTAURARITE

l*
IA

if
]t

Din po-telan topit pe


m3ta saL metaloceramice

Total-ceramlce

(o

:eldspat

ce

Din sticla

Feldspatice

Cu miez

cera m icd

cu leucit

cu leucit

ridicat

scezut

cu leucit
(Empress)

cu mtca

de

(Dicor)

alumina

de

de magnezie
'

irltipaiitd ^

(Cerestore)

aluminoase
(Jacket)

cu capa turnate
(ln-Ceram)

::l{liM

[g $,,:;-33;,3fl_-d:
; at eji;= dl ff r
i;fi,gi.
igig i l*$iij,
6'8ffs g
d{
F! i: +Tl:lfi i' ;'ar qf
lrfi;r:;;ggrsiffrfigg
"! ls; ; i5x : fi: a; ii:
i
a3x;Ffr!**nrdsi;3E$f;
if i; i;s { $; ## $g; r 95sI#sF:P:F=*8#gf3"
'

i =

1.a.6 YC.

N.0,

ri_ m
A9

N)

g.

ilB s

ti

gH

A
! il 5,i gE; ; fi-: FP-.*3$3
i;i; H Fa a 6'g **E.o^"{3 i3':SR gsnF
qF$iIs
g:'; 3 3 : g_="**stqE S ff t:q a !
islPb iE,isi
i,Zi
. tg 0.d plEfr =Iq? ifi
09=,. 9 = _ _._i
g:g:si^
g':EsE

; C;+i "-'s; A* s-::9; q I


u
i-lFE if,i5if if qi g3r $ii
R6 s 3R

(o
..1

gi;ir+l.'art 1[ii*rfrr:I
eh,; t'59

1SA5[;atAl
gq6- i;sXq#:S:-9
f,HsEi;dF3s
;if
ii'E'* qqfr
q ."Q98na;;:
;b$,39-*
$:'a*
*'ai="'r

q
= # ;,39*qp.;i;'
-;;i,6,H
s:*o
ol
o
i;d'Ei::;i;
diHg .oil I ;o :t-cor'=;s;6
:E:'=
i s: 3:5mIPd3&12
3;;0q;qiu'
q
a=9" 3n
En
Pe9* =X di b' .CPb-ob,y=',*

e[ r<
;.3;
o3
A*cn{
^
x,qo.", ;-,o I 6
1{: E? b'n
:H*e H3. 3 ;

- eIoX?#3i
!E qgso!a;g

A$;}5lt$
B sSgrsirx

i'

;:.iR 3=o:xG
.:3it;r::a;i
Iogl3F
3
q
H
r
s
I :R
sg g fi 5 s, i
aE35qs,aF,oa PlgE=t'
q..:3:Y3ixco---=-^

oc

rol j.-r
oX jo
_c.f ijg;^
"' -';ro ;-- -,ild o,
R P"6'

gv IoX,s

;=RI

:Pil,=,^,f ailt'or
=d-.:+'=TJ9

-J
6c! ;!
-,6. ;:

3xo,+
vfr'' ;H
g3,3Hq.3H;Il
S6'.3gaa;frpt i: 3o
-ilP96:!,D',-=+g
-.
a-i

:r.!:i:#[: Fs
!;
6,o oN
d^q te
:;H'qq;'F$ N,p
o -6; 'x[i3
Ri
0 tPsd,qg=s;

o. 60;

cd=ool

:l D'

i.c

q 1;
gs33' i!5 oX
;'=
o,o rogoi = sl
B Es qff;ga :: FS
-

;' sd qf A#H :A H:

ll

i$

it'
r^

l$
i$

:;;iri.:i$[

Owaia

?a atoatatd(dez

Se adauga gi restur de pudra gi de aceasta data se rasi ra urtrasunete


7 minute
din care in urtimur nrinut se aprica vacuum pentru a erimina burere de
aer.
Solutia de alumina astfel obtinut- se aprica pe moderur de ghips cu ajutorur
unei
pensure. Apa se erimina prin actiunea capirara a ghipsurui poros,
fapt care
impacheteazd particuiele intr-o retea dens- gi rigida.
Miezul de alumind este apoi introdus in cuptorul lnceromat (vlrA coRpoRAT|oN)
9i sinterizat dupS un program special.
Acesi ciclu impune o incarzire rentd de aproximativ 2oclminut pana ra 1200c
pentru a erimina apa gi agentul de regare- o cregtere brusci a temperaturii
duce
ta fierberea apei gi a liantului pr.oducand fjsuri in schelet.
stadiul al doilea de sinterizare include o cregtere a temperaturii cje aproxiamtiv
2Occ/minut p5n- ra 1i2ooc pe parcursur a z ore cu scopur de a procuce
apropierea particulelor gi o contractie minimd a aluminei. contractia este
de
0,2%. in feiul acesta se realizeazd o retea poroasd.
Acegti pori de aluminE sunt umpruti cu o sticla de alumina siricat de rautcn
(LaAl-C.Sio.)
Sticla esle amestecata cu apa 9i apricata pe suprafata e>:terna a miezurui
cre
aiumina cupa care in aceragi cuptor se incarzegte pana ra 11oOoc timp
cre

4.6 ore

- Sticla se topegte gi patrunde in pori prin difuziune


capilard. Pentru lucrari unitare sunt suficiente 4 ore,

pentru punti insd 6 ore.


Surplusul de sticid este indepirtat prin sablare
cu particule de alumind (fig. 9.10). lndicele de
refractie a sticlei de infuzie este apropiat cu cel al
aluminei, fapt care da nagtere la un nriez total
ceramic extrem de rezistenl.

Fig.9.1O

Ultima etape este aplicarea ceramicii aluminoase

(Vitadur Alpha Vita) pe acest miez cu care

se

modeleaza forma finala a restaurarii.


Acest produs posed6 bune proprietSti estetice, spre deosebire
de pudrere
utilizate in procedeele meterlo-ceramice, ele nu contin leucit.
Exactitatea marginilor,
obtinutd prin arderea initialS nu se va modifica in timpul celorlalte
arderi repetate.
Poprietatile mecanice are miezurui de rn-ceram permit
cimen larea ra aregere
fie traditionala, Iie cu ajutorul compozitelor.
componentur de bazd penrru rn-ceram este oxidur de aiuminiu.
Nuanla rui
este similard cu dentina, exactitatea gi ugurin!a de
utilizare il face sd fie materialul
preferat

pentru coroane gi punti de intindere mica (fig.


9.il a _ c).
Din anul 1g93, se comerciarizeaz6 un al doirea produs,
mai transrucid, care
se bazeazd pe oxizj de aluminiu de magneziu.

9i

9 2.3.1. Sistemut tn_Ceram Spinell


A doua generatie din acest sistem

in esenta are aceleagi

procedee de
preparare ca gi originalul. Singura
diferen_
td este modifrcarea compozitiei pentru
a

pulea realiza un miez mai translucid.

Miezul poros este preparat clintr_o

pudra de alumina-magneziu care dupi

sinterizare formeazd acea retea poroasd.

Acest tip de materiai posedd o


structurd cristalind specifica consideratd
un
"spinell" (aluminat de magneziu,
MgAlrOo).
Capa poroasd este infuzata in

moci secundar cu o sticla care are rolul


de a produce o substructura mai

Fig. 9.11a

translucidd pe care va fi aplicatd

masa ceramici Vita Atpha gi


moclelata restaurarea finala-

Acest mateilal

pentru

mie,: nu are rezistenta sislemului


original dar au fost relatate valori
ale rezistenlei la indoire de pana

la 350 MPa (154 )


Datoritd acestor calitdti

mecilnice mai reduse este indicat


in special pentru inlay-uri gi fatete

laminate ceramice, coroane

aplicate^

pe dinti vitali.

Fig. 911b

ln prezent exislA o a treia


generalie, care contine oxid de

zirconiu 33% care se afla in


perioada de testari, in curand va
fi cornercializata.
{
Acest produs are proprietdti

estelice mai reduse dar a crescut


rezistenta mecanicd, fapt qentru
care esle recomandat in executia

puntilor 9i sistemeior Oe imbOili_


pentru dintii laterali.
Cele trei formule pipt fi
mb inate 9i utilizat sistemul cel
ai ilv a ntajos intr-o sitrJatie
clinicEr da ta

Fig. 9.11c

9B

99
*ii;+.--:

ffil
(lwea

v.*rwEf
:-.-ir.:t>;,

'i.ais

I
i

e* aZoatalo-:Z:e

Aw:a

I
I

in urmdtoareJe situatii

t-

i-F'

care dintii

stent6' mecanicft

- pentru realiz:area puntilor dentare;

;l

lt

,l

,,.'

centi sufere de discromii accentuale;

- in cazurile de parodontopatie in vederea solidarizdrfi. dintilor fera substructurd

metalice (fig-

9.12a,b).

1l

il

ao aa*alolq":"

Tiparul realizat din masa de ambalat cu liant fosfatic este incalzit in mai
multe etape gi menlinut in final,la 900'c cand este apt pentru turnare:
Restaurarea turnatd este dezambalatS gi in acbst stadiu ea apare clara
9i transparentd.
in continuare se realizeazd un tratament termic pentru ceramizare Sunt
eliminate tijele de turn.are, reambalatd gi tratati termic timp de mai multe ore intr-un
regim prestabilit.
ln aceastd etapa se produc cristale de masd ceramicd cu mici in cadrul sticlei.

Restaurarea se dezambaleazi 9i se glazureazd cu o solu[ie coloratd in


functre de cerinte; acest lucru se realizeazd la o temperaturi mai coborata.

a)

Rezistenla
Structura cristalina a acestui material diminud posibilitatea de propagare a
fisurii din cauz\ cE structura retelei absoarbe fortele de presiune.
o grosime corespunzdtoare de 1 rnm pentru fetere raterare gi 1,5-2 mm

ocluzal reduce la minimum posibilitatea de fracturd datoritd fortelor laterale sau


fortelor de rupere. Din acest motiv, ele sunt indicate gi in ronb- r"terali pentru
premolari gi molari.

b)

Fig.9.12a

Abrazivitatea
Este unanim recunoscuti duritatea materialelor ceramice gi uzura pe care

Fig.9.12b

g.2.4- Coroane din sticld ceramicd. turnatd


Preparat in scopuri dentare, produsur din sticra
.

ceramicd turnatd, DlcoR


a fost introdus ca mallerial de restaurare rezistent, stabil din puncl de vedere fizic,
neabraziv, biocompatibil, cu posibilita[i de cororare uzuali, cu bune proprietdti de

izolare termicd.

Aceastd sticlii ceramicd turnati a fost introdusa in 1973 de catre Grossman.


in compozi{ie intrd 9i Or.KrO.MgO gi cantititi ,eduse de AlrO, (bauxiti), ZnO, Faza
cristalind a materialului eite compusa din iruoromicd tetrasiticica (KrMg, sLoroF.)
care asiguri rezistenl.a la fracturE, Este rrnul iJirrlie r:ele rrrai transtr_rcide Sisteme
dintre toate sistemele total cerarnice.

Pentru realiz;zre'a unei restaurSri din acest material trebuie se trecem prin
urmdtoarele etape:

1. machetarea din ceard conformd cu morfologia dintelui


2. turnarea la o stare sticloasd;
3. ceramizarea pentru transformare intr-o sticlE ceramicd
4. nuantarea prin aplicare de coloranli exlerni.

respectiv:
cristalinS;

Un avantaj deosebit al acestui sistem constd tocmai in posibilitatea

turnare a lui.

de

Macheta este ambalatd gi se realizeazd un tipar special. Turnarea se


realizeazd cu ajutorul unui aparat de turnare centrifugal electric.
Blocul de sticlS este inc5lzit la aproximativ 1300"C intr-un creuzet special
de carbune.
100

acestea o produc asupra arcadei antagoniste.


Coeficien{ii de duritate gi, implicit, potenfialul de uzure ale materialetor din
sticlS ceramicS turnatd sunt asemanitori cu cei ai smallului dentar.
Din cauzd cd aceste constructii sunt colorate prin picturd exterioard, abrazia
la nivelul suprafetelor ocluzale poate duce la pierderea culorii, in functie de pozitia
dintelui pe arcadd poate prejudicia esteticul.
Din acest motiv, se evitd aplicarea acestor lucrari la cei cu bruxism.
c) Absorbtia luminii gi refraclia
Coroanele realizate din sticlS ceramicd turnat5 ca 9i dintii naturali permit
transmisia luminii in totaiitate sirre deosebire de construcliile metalo-ceramice care

blochcazi accasti transmisie.

Ceramica convcntionala cu o structurd cristalini neorganizatS, la irrtirrrprli:re


refractd aproximativ 25% din lumina disponibila, iar ceramica opacifianta chiar mai putin.

Sticla ceramici refractd 75% din lumind din cauzd cd forma ei cristaline
organizatd are un in'Jice de refractie asemdnetor cu cel al smaltului dentar.

Printr-o coloratie corespunzetoare coroanele din sticlS ceramici turnate pot

fi identice ca aspect cu dintii naturali.


d ) B oco m p ati b.i itate a
O cercetare recent6 aratd ci sticlele ceramice turnate
i

au cea,r,ai redusa

depunere de placa pe suprafatS, chiar mai micd decdt smaltul 9i cimentul din{ilor

naturali (51).

Acest fapt esle dat de suprafata extrem de netedS, tensiuned superficialS


scdzutd 9i a respingerii electrostatice a materialului.
Din punct de vedere clinic, raspunsul parodontiului marginal gi aspectul
acestuia este deosebit pe de o parte datorita amplasdrii margir.rilor gi a reflectdrii
corespunzdtoare a Iuminir.
101

ir.,

ewwia

cc otd:Jg4Q4lggk
4wsna

e) Amplasarea marginttor
Extensra subginllivala a restaurarii se va face sub forma unui prag
drept

sau
in prag drept rotunjit- Acest mod de rearizare a pragurui permite o adaptare
corecta $:

!
I
I

eiimind erorile din punct de vedere tehnic atat clin partea mediculuic6t gi
a tehnicianului.
Nu se recomanda pragul bizotat deoarece acesta extinde preparatia
subgingival. Are
inconvenienrur unei retrac!ii 9i a unei amprent-ri subgingivare mai
complicate.

o prelungire a

preparatiei in sulcus poate duce la lezarea integritdtii


biologice a parodontiurui marginar, igiena zonei este greu de intretinur,;r
r;;; i;;;;
final compromis prin aparitia inflamatiilor grngivale, pungi parodonlale.
De aicj rezulti

superioritatea coroanelor din sticla ceramicd turnatd fatd de coroanele


metaloceramice care soliciti un prag oblic bizotat. in cazul coroanelor metalo-ceramice.
suportul meialic nu permrte o adaptare perfecta pe un prag drept.
Totodatd in,cazul
unui prag drept gi rentetia pe bont este scdzuta a coroaneror metaro_ceramice.

f) Nuantarea

Pentru sticl a ceretmicS turnala, col o rantii folositi contin m i putini


op cifianti
pnm a ri (bioxid de titan, zirconru, staniu) decAt ceramic
pentru baza. Prin alegerea
.- culorii gi variatiil e de intensitate la drferite niveluri ale
restaurarii devine posibild nuantarea corespunzetoare.

I
I
,
I

I
I
i

i* a4oaala(ogie

Pentru preparare sunt utilizate pietre diamantate de granulatir diferite gi


forme diferile (cilindrice, rr)tunde, tronconice, flacara).
Preparatia dintilor laterali
Se va face o reducere a tesutului dur cu 1,2-1,5 mm pentru fetele vestibulara
qi orala 9i 1,5-2 mm pentru fetele ocluzale.
Este necesard o reducere mai mare pentru fetele ocluzale in vederea
re;:istentei acestei fete la fortele masticatorii.
Limita cervicala in ambele cazuri se va face in unqhi drept intrasucular. Este
necesar sa plasam pragul in intregirne pe structura dentarS sJndtoasa. plasarea
acr:stuia pe zone cu ciment, baze sau obturatii metalice nu vor asigura o irrchidere
petfecia irnpotriva microinfiitratiei.

I
I

I
t
I

Sticla ceramica turnata este apta Ce a

absorbi lumina de la dintii vecinr, de la materialele

de umplutura creeAnd astfel un .,efect de cameleon"

Fig. 9

13a

(fig. 9.13a,b). Colorantii sunt aplica[i


9i argr in
cuptor in straturi succesive. pe langd acest mod de
colorare, se pot realiza modificari ale culorrr cu
ajutorul chiturilor de coloranti pnn picturi externa.

Culoarea nu se modifica in urma arderrlor


multiple datorita temperaturii mai joase folosite
pentru colorare 9i smaltuire decat cele utilizate
ia

turnare sau ceramizare.

Acest lucru permite un numar neljmilat

g) Densitatea radiograficit

Coroanele din sticld ceramicd turnata sunt


radiotransparente gi permit examinarea radiologica

92

4'1

13b

a integrititir marginale, a grosimii cimentului gi

suportuiui biologic subjacent.

P_reparatia ctinica

pentru restaurari clin sticra ceramica turnate


Pentru aplicarea unor asemenea constructii
este necesard o inaltime
corespunzdtoare a coroanei clinice.
Preparalia dinlitor frontali

Reducerea dintelui prin indepdrlarea


1 mm pentru felele vestiburlare gi proxi'mate, j,5tesutului dur tr ebuie facutd
mm incizal

$j

102

9.14a

Fig 9

1ab

Fig

9.14c

Toate suprafetele preparate vor trebui sa fie netede, rotunjite, fine, evitandu-se
unglhiurile ascutite unde s-ar putea pr.oduce fracturi a coroanelor (fig.9.14 a.b.c).

9242

Amprentarea
Va trebui evident ata preparatia pAnd la
niv,:lul pragului prin dilatare a sulcusL.rlui cu ajutorul

firelor de dilarare.
cje

arderi cu scopul de a adiuga sau a modifica culoarea.

Fig 9

Fig

cu

5 mm palatinal

Amprentarea se poate face cu orice material de amprenta standard. ifig. f.i5). Amprentarea
a nrai fost descrisd in capitolele anterioare. Nu se
ind cb metode specifice fn afara celor cunoscute.

Fig. 9.15

9.2 4.3. Restaurdrile provizorii

Trebuie sd fie realizate cu multd atentie, sa fie exact conturate


9i bine
ada,ptate. Sunt realizate djn acrilate sau alte rSgini. Aceste restaurdri provizorii vor
actiona pentru proteclia structurii dentare preparate, pentru mentinerea pozitier
dintelui pe arcadd. De mare importantd este pestrarea preparatiei la nivelul pragulur.
in cazurl c6nd aceaslS port'une nu este protejata, !esutul gingival va prolifera in zona
pra'9ului gr va face greoai6 proba coroanelor, in final va suferi adaptarea cervicala.
Cinrentarile aceslor constrr-,ctij provizorii se va face cu cimenturi care nu contin
10:l

E
?.wq:a

Za alozxalob?;z

ecwda

eugenol. AceastS rnSsurS


necesara pentru a evitaiinterferenta eugenorurui
_este
cu
produsul de cimentare delinitivd
din ragina compozitd.,r
Suprafetefe exterioare pot fi umectate' cu
ilrnon, o micropericuta car"e
?mpiedicd adeziunea cimentului pe
suprafata restaurarii provizorii gi poate indepdrta
ugor cirnentul de pe aceste suprafete.

Aceste remedieri are curorii care urmeazd


nu modificd dimensiunire coroanei
din sticra ceramicd turnatS, din acest motiv
se pot reariza arderi nerimitate in
cuptor.

9245.Cimentarea

.;

g 2 4.4. Proba coroanei

a alcaZalo9te

Pentru fixarea restaurdrilor cin sticla


ceramicd turnatd,

din sticla ceramica turnatd '

materialul de eleciie
este un ciment compozit cu dubrd porimerizare
(auto gi rotopotime"riz"ai"i" " "' '
sunt comerliarizate sortimente de asemenea
cimenturi transrucide si opace,
in mai muite nuante care s5 nu infiuenteze
negativ efectur estetic finar.
Grosimea pericurei de ciment este de 10 p
pentru cere transparente de
panS ra 25 p pentru cere nuantate.
Au o rezisten{5 ra compresie de .1 0.00c $i
panS

inainte de procedeur de nuantare, este important


sa rearizSm un strat
superficiat. atb opac, care se forqpaza in decursul
sradiutui
:: [::,f,#iform,
DacS pe prarcursur probei gi adaptarii prin grefuire

va aperea pdtatd,
iar refacerea culorii mai ales pentiu nuantele
deschise este deosebit de difici15.
Pentru a corecta aceaste situatie. se poate
excava suprafata vestibulard
gi ?n aceasti zonS se va sinteriza o ceramicd
ferdspaticS (de exempru Vitadur_N,

' la 18 000 kg/cm2'

aceasta pericuiS este


indepdrtatd va suferi nuantarea, respectiv
Iuminozitatea..coroana

ele sunt biocompatibiie gi ociata polimerizate


sunt insotubile in apa.
Modaritatea de cimentare este cea descrisS
in capitorur 8.3.7. ra fatetere
.: ceramice.

Dicor-plus).

Aceastd metodd a dat nagtere la un procedeu

clinic standard denumit


"coroana lui wirri Gras" care
,rrnu"re avantajere sticrei turnate cu cere are ceramicii
feldspatice' Dezavantajul acestei coroane
este duritatea mare caracteristici ceramicii
feldspatice gi cbrazarea clirrfilur antagonigtr.

o alta posibiritate de remedLre Lste incercarea

de cororare

de suprafate
cu coloranti gi opacifianti pentru ceramicS felclspatica.
se pot inccrca receranriziri
care se pare cd dau rczultate satisfjujtoare (5
I).
Atunci cdncr

modificErire pentru adaptare sunt importante este mai


ugor sd
se repete coroana gi s5 fie rearizala de
dimensiuni exacte.
Unii autori {r51) recomanda proba gi adaptarea
acestor resraurari, rrai ares
cSnd ele sunt in numdr mare in zona
frontard, sE se facd inainte de ceramizare pentru
a evita neajunsurile amintite anterior
La probd se aplici coroanele pe dinte gi se exercitA
o ugoara presiune
digitala- Se va controra adaptarea cervicara
cu ajutorur unei sonce. punctere de
contact cu dintii vecini sunt controlate cu
un fir de metase dentari. se poate verifica
corectitudinea punctelor de contact
cu ajutorul pudrei indicatoare utilizatd si in
9i
adaptdrile ocluzale.

in cazul in care contactur ripsegte se pot efectua


corectiire necesare prin
ardere de ceramicd de aditie.
Adaptarea ocruzard se rearizeaza cu ajutorur
hartiei de contact in doua
culori' Unde este necesar se intervine cu
ajutorul frezelor diamantate de granulatie
fina gi se indepdrteazd conlactele premature.
Acolo unde s-a intervenit, culoarea se
pierde 9i apare o nuantd gri-sticroasd.
Dacd aceasta se considerd a fi o probremd
estetici, coroana poate fi arsa din nou
cu un strat subtire de cororant pe porliunire
corespunzStoa re interven tie..

Concluzii

t
I
t
I
I

i
1

in cazur coroaneror din sticra ceramicd turnatS putem


obrne restaurdri
estetice cu un aspecr narurar. Buna ror adaptaren..'"rginura-gil".,Jl"ra
r"c c"
si reprezlnte o alterrativd fatd de
"te
metalo_ceramice.
"ororn"l.
Prin aceste calitdti dublate de
ameliorarea
tehnorogiilor de cimentare se vor

extinde indicatiilc gi aplicatiile acestor lucriri proteice.

9.2.5. fntipd.rirea prin injectie


ceramica l'P.S. Empress produsd de firma lvoclar
este o

ceramica feldspatica
intdritd cu reucit (40-so%). cristarere de reucit pot
sd creasce rezistenta ra rupere
ir matricei sticrei ferdspatice de maniera sticreror ceramice
de tipur Dicor sau
r:eramicile aluminoase inldrite prin dispersie
Avantajere ceramicii r.p.S. Empress constau
in urmdtoarere.
- permit orice fel de constructie;
- excelente proprietdti mecanice;
- deosebite proprietati optice;
- foarte buna adaptare marginala.
in rearizarea lor se utilizeaze metoda obignuit- de
rearizare a macheteror
din cear5 gi ambarate intr-un materiar speciar. Acestea
sunt prasate intr_un cuptor
impreund cu brocurire de Empress gi sunt incarzite
rent ra aproximativ 1200nc
arpoi tiparur este pozi:ionat ra partea de jos
a sistemurui de intipar:re prrn injeciie
la o temperatura de aproximativ 11500c, iar brocur
de sticra ares este pozi(ionat

in camera de sus pentru intiparire sub o presiune aproximativ


de 0,4
i'iq. f.i6 a i).

104
105

Mpa

e eza'*ca

Z* ato*alo(o?ie
ewoua

Fig. 9.16a

Fig. 9 16b

i.. oroororolo1""

Fig.9.16i

Lingourile sunt livrate in mai multe nuante


restuarea pot fi utilizate Coue metode . Restaurarea rar pentru a obtihe
poate f i turnata la
dimensiunile e,i finale 9i ulterior
colorate gi glazuratd. Sau poate fi
intiparitd o capd peste.care se
adaugd ceramice pentru obtinerea
morf

ologiei gi

resta u ri ri i

uantei f inale

Flestaurarile obtinute din

Fig.9.16c

Fig. 9.16d

aceste mase sunt foarte translucide,


rezistentele la rupere prin indoire
au fost cotate la 16C-1BD Mpa

(fig. 9.17)

Fi7.9.17

scdzut
e topire scezut s-a fdcut in primul
de titan. Pe ntru a ajunge I

Fig. 9.16f

9.1 6e

ffi;,.:_:;.i
,"a:r,
:T

Gfi:6G

G G''I=
Fig 9

Fig

169

106

9.1 6h

Fig.

9.1

C@aa

aa ataetala4a

Pe un tipar de rnas A refractari din


Duce
de masd cera mice stand aid -DUCERAM,
reat
grosime de 0
(fig. 9.19a,b,c).

Fig. 9.19a

sinterizeazi u n strat

q alwZahfic

ea<*ia

ceramic o

Fig 9

19b

Fig

9.20a

Fig

9.2Ob

Fig.9.tgc
sinterizarea se rearizeazd ra 9800c. capa
..
este separatd de suportrr refractar
prin sablare cu oxid de aruririrriu
o"-so p crpa se apricS pe moderur de gips gi se
trece la realizarea coroanei prin arderi
iucce.iue a maselor.uiu,i.'',"" cu punct de
topire scdzrrt llatoriti oifercnloi J;;r;;;;irrd
(9800c) 9i cere cu nung! oe tcjpire.-scit,]ii6oo"clde sirrrerrzare a masetor standard
," poi f*;;r;;r, reperare rdrd
rrscul de fracturare a rnarginilor
lfig. 9.10!,o,c,d,e).

Fiq

9.20c

9.2.6.1 Avantajele sistemului

- o..adaptare marginala perfecta;


- utlttzarea mocJelelor din gips;
- nu necesild echipamente
- permtte modificdri gi arderispeciale;
repelate;
- are o actiune abrazivd asemSnStoare
cu cea a dintitor naturari;
- calitdti estetice deosebite cu o asemdnare
perfectd cu dintii naturari
108

-,,rtj.

Fig

t;:titli,

9.20d

109
,1: _: -::

&

wwlq

Za otoutolo?ie

ewrua

?* otorctolog<e

C/IPITOLUL 1O RESTA(IRARI M ET,ALO-CERAM ICE


Restaurdrire totar ceramice dau satisfactii deosebite
din punct de vedere
Restaurdrile din metal au rezistentd dar nu
suni
caritatire estetice are maseror ceramice pot sa fie estetice.
cu rezistenta
tenacitatea
rnetareror.pentru a obtine restaurari care sd"o,nuin"t"
$i
por.JJ'"tat un aspecr
aserndnator cu drntii naturali cat
proprietdti
mecani.e fourte-Jr-n"
9i
Restauririle metarc-ceramice au fosi introduse o"
35 ani in
decursur timpurui, s-au adus o serie ce imbunaratiri
"p-rJrn"tiv
atat.ro"ir"lriri
metaIc cat gi
maselor ceramice utilizate in aceste sisteme. Ele
sunt io"rr" riu"uulil utitizate astazi
sub forrna de coroane metalo-ceramice unrtare gi punti
oentaie
Aceste restaurdri metaro-ceramice au devenit porioir" o-e'o]terite inlinceri.
giaii'"
estertic dar pacdtuiesc prin fragilitatea lor.

Fig. 9.20e
9.2.6.2

Aplicatiile acestor mase ceramice


- fatete laminate

- inlay-uri, onlay-uri
: coroane Jacket total ceramice
- in situatiile inr care sunt solicitate mase ceramice foarte transparente
- in situatiile unde se cere o oparescenta crescuti leie- s-rini mai
corespunzdtoare decdt Empress sau ln_Ceram)
- aceste _m_ase nu pot fi folosite pe dinti cu dsicromii pronutate
- nu pot fi folosite in zone unde se cere o rezistenta crdscut-a1a fracturit
- mai pot fi utirizate pentru reparatii ra niverur i""rgi;ir;;"iroun"to,

l
I

1
2

metalo-ceramice 9i a coroanelor ceramice obignuite.

3
4.

pi-ezenta de mase ceramice gi aliaje


care teateeaze o leqalura puf ern jca.
materiare ceramice

termica;

9i aliaje cu coefrcrentl

"."i?""i,.ry'.iu u"pun.irn.

rearizarea materiareror ceramice cu punct de


fuziune scazut:
aparitia ariajeror care nu se deformeaza ra tempe
r"rril'dJ'toprre
maselor ceramice.

-t

9.2.7. criteriile de eoaluare a sistemelor ceramice actuale


Aceste sistenie de evaruare incrude: estetrca, rezistenia,
marginara,
pretul de
"oipt"r""materiateie
Dupa lguati 9i
!gylilrf.-qe
.r.9a)i1gre.
ceramice ^"9^s!_:i
DlcoR, EMpRESS. rN-cE RAM 9i N- cE RAM'sprr,rElr-inoeprinesc
"oraU.-fid4),
toare
aceste criterii in grade variabile.

t
)1

j
I
I

Estetica fiecdrui sistem variaza in primul rand in raport cu gradul


de lranslucidjtate.
ln general, masele DICOR surrt considerate ca fiind cele mai
translucide dintre toate sistemele
ceramice ln ordine a gradului de transluciditate urmeaza EMpRESS,-lN-Cf
nnfU SpINELL.
Din punct de vedere al rezistentei pe primur roc se situeaia misa
IN_CERAM.

Celelalte mase au rezistentd mai scdzuta.


Adaptarea acestor sisteme totar ceramice se
general, adaptarea este c'respunzatoare crinic pentru inscrie inrre z5-r5 pm. in
to"G sisiemere.
Ugurinta in rearizete este variabird in functre ou rnuiuriui. irocedeere de
.turnare pentru
masere DrcoR 9i procedeere de intipdrire jrin in;eclie masere
EMPRESS trebure s5 respecte efapele de realizare.r-rtri.i"i",
acesta se
"
va putea^obtine o adaptare, rezistentd gi estetica aOecuata.-iv' in'retut
rn cazul restaurarilor din.lN-CERAM, trebuie avut griji
la realizarea dispersiei
de alumin5 gi la aplicarea capei pe moOeiui Oe gips.
,

in realizarea restaurdriror metaro-ceramice ne intereseazd


- aliajele metalice utilizate in acest
- masele ceramice folosile in acest caz:
sistenr;
- legdturametalo-ceramici

urmdtoarere

10'l ' Aliajele utirizate 'in constructiire metaro-cerantice


Ariajele pentru restaurdrile metaro-ceramice
lrebuie sa indeprineasca
t urmdtoarele calitdti.
I
- si fie rigid, sQ nu se deformeze:
- sa nu-g, schintbe culoarea.
t
- sa aibi posibiritatea rearizdrii unei reg-turi rezistente
I
I
cu ceramica:
- trebuie sa posede bune proprietati
t
riecanic; ;i" r; coeficient de
I
expansiune telmicd asemdndtor
al ceramicii.
_ sd fie biocompatibil gi rezistent lacucoroziune
I
I

I
I

81o.1

[.
tgoua

ln qeneral. oricare din'aceste sisteme pot Jsigura restaurdri


." ,.tpi.ia'plo".iou"r" de pregdtire 9icorespunzatoare
manipurare pe

tuturor acestor criterii daca


parcursul realizarii tehnice.

i
110

,r,natoareior

perfection ari.
:

1. Clasificarea aliaj elor pentru constructit metalo_ceramice


Au fost facute

mai'r multe clasificdri a acestor aliaje.


Md voi opri asupra a
clasifica ri care in gen{ral sunt a S em5 ndtoare.
Una este cla sificarea fdcuti de
:CRAIG ( 49) care imparte aceste aliaje in ali je
nobil e unde prinde 6 tipuri de aliaj
nenobile cu trei tipuri (tabel Xl, tabet Xll)
111

I
I
Ewatia

ie aloaabdo,74

a)
o

5-.6 o
.c66=-3

fD
qJ

o
o
o

o
@
o

c:tO-

]O

o;^
o ou

'(U

c4

o
o
o
o
c
o
o
o

AJ

tr

<

O
N
O

O
N

a)

U)

@-

.a

o
O

(a

q)

o
'-o
o

r)

o
f
c

i-o
o6

JC
o

.qc
,sE

<- t:
.=
a

.o

p
f

o
D
e

a)

1:)

oP

0)

6o

<E

J
o

6 !

.c

o
o

l
o

f,

.c
c
o c
o o

='
c

a
.s
!
0

.!

'6.
.f
!

so

=e

o
o

o
o
'c
.J
D
o
a
o
e

.g'

I O. t.2

96-98%

Nu

Scdzutd

80%

Obi$nuit

Da

Scizutd

Aurie

0,5

Obignuit

Atba

Ridicat

0.5 mm

Albd

0,5

o
O

10.1.2.1

N
O

Ll

LU

(v

Acesta

=
o

Da

Medie

90%

Nu

Scdzuti

0%

Nu

Ridicatd

o
F

.U

5CaZU

sau

;;,

mm

ob

AtbS

0,5 mm

Obignuit

Alba

0.4 mm

spre inalte

Obignuit

Atbe

0,5

Medie

Scdzut sau

Atbs

0,5 mm

Medie

Nu

mm

Unele contin

mm

Compozitia ati4jelor pentru


metala_ceramice
Aliaje nobite
CRATG (49)

"#ff;t;:i:j
J5,
;: i i ft
"

de aur care a fost^introdus


prirna datS in acesr procedeu.

t""*;;

;:il i:i,

e n,

; ; ",;

r";uruil;-6r;*"# :::ffi:

,
=o

rJ

Tratamentul ternic optim


este ra 550!c timp de
30 minute ceea ce da o
in practiJ;;i'i,..,
;:"1,"L",i.:,13;1311
se rea,rzeazj
Jipul 2 gi ttgul 3 confin *,,,, _^,
decit tipur 1
!111,,, ",'
se datoreazd cre;terii in
tratia de palaiirr la 3B-4501,.
conccn.
iar uet n^ ,,^u1t'lui

(-)

termicj

Grosimea
minimd
a metalului

';i:;":::ii;""';;';;"

Culoare

expansiune

pi|
J;", .
T:11",,,:,,8.,1i
;J:
j;:;,'J
",:'
J :Jil: i":,',;?,i
n a c e s r iJi ?j ilil"J, 3"."""j{1;"fi
Jff
:lT

.
i

N
O

tehnicd

53-60%

Dupa

.rtr

Sensibilitate

obign uit

o
O
O

Tipul de portelan
(coeficie ntui de

argint
(c,:loare
verde)

78-88%

a)

112

c0

(D

(b

cd contine

oo/.
N
O

(o'

t3

o
o

.U

o
o

a)

c
a

tr

a)

metalo_ceramice

N
O

o
o

6
o

@
@

N
N

.9

'-7J

(9

c)

a
o
N
o
a
v

'5

a)

'o
a)

.g

(D

o
o

(D

Grup- Metat ncbit

CI

uosata/oq;e

o-

o-

(q

o)
c)

q)

e+

alti clasificare este datd


de Zinne r gi colab. in "Esthetic
9i Asche im (51) apd ruti in 1
Dentistry" a lui Dale
993 in SUA, care imparte
acest scop in aliaje nobile
a liajele metali ce
gi nenobile sistematizate
utilizate in
?n 7 grupe redate
in tabelul Xill
Tabel Xilt Aliajele

q)

,o

o
o

N
O

u>

O
N
o

L;

3-:

a)
v)

o
o

a)

o- ;

o
tr

co

O
o
O

l!

o
o

O
o
O

uo

LU

N
o

(o

o
(J- .;'

3)

q)

@
@

sl

a
*i

0)

o
N

-.c
lYo-:

AJ

-CJ

f,

A)

cs
OD
F

(U

AJ

o
o

0)

@
@

CU

(7u*:a

q)

it"ii:;"';,;:.t,#:l:,:j5

!'T[i*::i fi;",:" i;;11::: ::,!"tJ:":::

Aceste ariare ma.i conrin in

o;"0;;;;; de 209" srbsrante de adirie


' cosrror, galiu, cobalt. care infiuente"ri,10".,'"ntllt
ca rndiu.
p_p,iliJt,:;il. ffi cresc rezrstenra
. gi favorizeazA legElura metalo_ceramrca,
t,otiaU scad temperatura
Oe toprre.

113

ic ala*ala/o?ic

?,wrua

Tipurile

4.5.6 sunt aliaje pe bazd de paladiu.

Tipul

4 este un ariaj de

pentru masele cu
-coeficient de contracfiernic. Aceste ariaje au fost reaiizate
de Paul cascone d"l?.liIT?
i.i. J"r""*"''"io co. i.
numar

paladiu-argint. Argintul poate cauza o modificare in verzui a culorii masei ceramice.

Tipul 5 conline paladiu, cupru gi galiu.


Tipul 6 reprezinti aliaje de paladiu-cobalt. Cuprul din tipul 5 9i cobaltul din
tipul 6 pot produce oxizi de cuioare inchisd la suprafata care poi fi dificil
oe masiai
mai ales la nivelul marginilor restaurdrilor.
Dupa DALE 9i /\SCHHEIM (s1)
Grupa 1 cuprinde aliaje nobile de culoare galbena care au fost elaborate
in anii '50.
Compozitia lor este:
- aor 84-86%

alizrj i s-au adus imbund,tili;lin;;lJ


,nas, acesrui
""rl-rijid-ii
de exoar
in :acest fel devenind mai compatibil ;;;;i";;; coeficientutui
lermicd,
cu
masete
ceramjce obisnrit.rsirne
'
aliaje-",
,]r"'.t"li"ri"'iii#'%u"'o"u,udiu Ere
,,.r,.,atou,.ucjTou,n[r.,1,lfot,"oe
au

_ patadiu
_ aur O_2o/o76_8B%
- argint 0-1%
- metale neprelioase
.
Ele sunt

platina 4-10%
patadiu

5-7ok

metale neprelioase 2-3%


Ele posedd o rezistenta mai scazuta
presiune. sunt
ra presiunea la
Sunt ugor
us de turnat

9t'-1? t,-u;|;I"tto

aliajele nobile albe; au apdrut mai recent, ele

sunt cele mai compatibire


"rr. ., r4oiit"'t"a,maselor
ceramic; existente.
Multe din aliajele no-bll: deq;;r"ii iip'.rriirearizate de producdiorii
diferiti

gi

contin:

or':l:Y?,.'A::^^

arglnt

12_22%

extrem de dure ceea ce le confera


.^+-.^
c
se toarna- la rel de bine ca
eiJiayere o"
sr"t ri;;U".''#Ji: ji#tJiJ,frii#3:l:.r55,::
Ace:ste aliaje

14-16'k

2 -Aliaje nenobite
se ,ntain[lea:'H:l:'i;:%t:,Jii":?X",?J:l[:ffi:*
101 2

restaurdri mera,o ceramice

raig (49) le sistemarrzeazd in trei


tipuri:
cLt'e pe Ouzi Je nrchel:
cele pe Oaza Je cobalt;
-_ cete be oai; JJ tit"n.
Compoziiia l;;;.;j;;
in tabetut Xlt.
Aliajele p" u"tJJJ nicner ceie-pu'i"ta

Ele au proprietdti mecanice bune cu rezistenl6


^_i^r^_r:la presiune mai mare, un pre[
decostmai scazut.Argintul poatecauzauneleneajunsuri deculoaremaselorceramice. ]
Acesle aliaje au fost realizate de catre Joseph TUCCILLo in anul 1976. ij
Grupa 3 - cuprinde aliaje de paladiu-argint; in compozitia tor intra: :
'
- aur oo/o
' de cr'rm cu
9i
- platind o*
de cobalt contin cantitati mari
scopul oe a imiiloic".or'otir'n'uJ.;;;i","
- paladiu 53-60vo
de.nicher care contin aluminju
ggr,
sau titan tott"u.a rt[nl iu!p^""ti"
Ti.A; ;;;"1';!i'
,-"ri.t"nr" ariajurui.

; {:iil":3"i,"Jiioase 1o% ,

maaa^ ^^ h,,^^

::i:',:#':""!T::ii:j+;r'.",::j

^ -.

coeficientul de expansiune termlc5 este mai ridicat, necesit6nd o masd ceramicd

Arialere

p" L"ta"o"

##di'"'J#:.d"

cobart utirizale

in

Beririur

0,, to'nr,-,uujt'-." iiin.ip"r;in

metaro-ceramicd sunt diferite


de

grupa a fost introdusa de clyde lngersol of william-s Gold lnc in 1975.


!incai irtitizarea rui in:;;;i ;;p u"
i,ifi1i""r"" componentei
Grupa 4 - din aceasta grupi fac parte aliajele de aur paladiu; ele au ititan a lonstructiilorr"turo-Ju'r"mice
"rugt".
se i"lt" rtiii" Irocedeul turndrii metarice din
urmstoarea
toJuln"sau piocedee
irnt .opi"rJ ,uu
vederea obtine-J
.up"
-exacte Poate fi utilizai titanul.pur "r""riol-lr-oiir..".,",.
sau aliajul de litan-aluminiu-vanadiu
- paladiu 3B-4s%
- brgint 0%
ot'pa 5' Aliaje din ni;hel-c;or
- mdtate.nepretioase'r0%
""t"'#irimato"rea compozilie:
se piepaia rior, uu proprietafi mecanice bune, sunt aliaje cu o exac-titate i
.
f,i_^_-:
:l:H'r:?rt?i
$.
otmensionalS
:
dupa lurnare. Coeficientul de expansiune termicd Lste mai scdzutd I
decst al celor din grupele 1,2,3. Din acesi rotiu,
.orputibiliiarea
ffiilj?ir?"n* '

.r-

u"""If;-?l;"

.r;";;;;;;;i; g

114

'i"

t ts

P.

$;F iE

OJU

nlI
J'
a 9o:iJ
rc
or c ot: c
- - oJ'Y or
L L
_L:{,0

o o l'P--'e

'=iffi :e
;:-

:.,0E X.
o--c, o o
o:Pff
=OO=
ON:
+ cJ,'=.
(9
aFO

'".9

=
^\,
-jO
@ul

--Q;,t Eeo, ,^Ad.-

'fr=[iii-*;g;
l[rAq;'Ht
i0s$ 3q.l
a:
fi !'q= {3ir
.? or'i'e
E0b"g g 'n
ji
ilj
aa;i a!:i d
=o
$:td F
Tp
iF'"ia N.'a*
*l d'i

;,

Tabe'

Tipu
I

de

lial

*${ ?i
qi

il Fi
J

6
F
.

==,

i9

xiV. Proprieta{rle aliajetor dir, metale nobile care


Rezistenld de
rupere la
?ntirdere, finali
(MPa)

sLtnl

Duritate (DpH,
Modul elastic
(N4Pa

E In

10r)

ega tie

in

ck)

(Diamond

50-7 30

90-9 6.5

ichel

CoLrall
Tita

400-1 000

520-820
242-896

rdness)

175-180

'1

8.6

210-230

41 E

qt s-izs

100-105

8-1 0

210-230

13.8

400-52s

95-1 17

10-'1 5

B5-235

10,7-11,0

94-97

8-10

50-4 00

5s0-1 I 00
572

Rezis tenta
e astice 0,2%

255-7

3A

460-640
17

sitate

g/cm3)

8-12

120-125

25

)iV. Froprietatile atiajelor din netale neprelioase care


sunt
finald (MPa)

Den

(in

{ IO- I I /

793

in ti ndere

kg/mmz

Pyramid

400-420

50-6 B0

3-827

.i

-.

utilizate pentru restaurari metalo-ceramice

ezis ten td

elastica 0.2%
(sau limita de
curgere) in VPa

0-500

Rezistenld de

EP

8qq0
Hgl'n
6.q,.Eg

qi:l
oG
:e
S! o,o
SA E-n
c:
E.; 3o
s:F J=* #gSS

690-1 300

Tipul

I o vO

r$
xd
r[ fl;

Tabel

fiHt3

Y.1J

Or

s.3Fl

5P.
a
_..8c{.I_,
,r, *18
:3
Stri^6

700-730

frrE=.
ui
oe)

rl)e

d -F

'-

48

Modul elastic
(MPa

103)

150-210
145-220
103-114

Elugalie
(%)

210-235

0,6

11

utitizate pentru restaurdrile metato-ceramice


ritate
(DPH

Du

in

kg/mm2

Dens ita te
g/cm3)

(in

8-20

21 0-380

,5-7 ,7

6- 15

330-465

,s-7 ,6

Temperatura
de turnare

(in
1

"C)

N\
IA

300-1450

l$

350-1 450

th

b,

l.

tc

It
10-20

125-353

4,4-4,5

i00-l 860

ti\
IN

lt
r::

Eg3,3:

fic*S il
;&$;;

Ha

l$

ngF
or*3-

ru;0J
_^.)0J
acDo
U
:aDo
o -l:'l
C
=ID
os-=
P,A19

3"eg-3
;16'g;# :s
:X
":N' pE iriN,

2
gE
i- *$;
o'c,:
d

-,oC;

6;-:
(Lr

J'

iffii$$$;firyiffiif$iFfFfff $ifrufi$fg$

c^
o,,

oo--o
o.:. o
oJ-G-'

--r ;

91.:

(u

'J

oJ(o

6 r
ol^v
- uJ
o'il
+o! o
c$<\
9 N o,^ ^ -'
-^-:J,r', c ,a93-:5;',
o "!
n!6^u)
of,D:
rp:.Ha
" or,- Yl -0)D(D; I o ^
oi'q,
11 =re, N Y
F o
^i.6
O: iiEE
= Y.
:iq=*
u (D (L S qc
=O(D
ar
+P(
Cl
(ueGO Ia
= olr''1i
c
g
l*
Y 0){O'--6
c
N Yc.i
O)

oJ

-0J
a

*...ilr{

.'l

:rF'!

(w*ia

h aloa<aloto?ie

Din cauza temperaturiror de topire mai joase


9i a rluritatii mai scazute,
aliajele nobile se toarni gi se prelucreazd mecanic mai ugor decat
cere nenobire.
Dificultali la turnare prezinta titanul datoritd temperaturii inalte
de topire De

fapt
in legaturd cu arderea maselor ceramice pe titan mai sunt unele lucruri de pus
la punct,
cum ar fi legatura metalo-ceramicd in special legat de oxidarea suprafetelor
de
R' Wang 9i K.K Fung (165) aratd ca datoritd tempeiaturitor inattetitan.
de
aplicare a ceramicii pe titan 850-gB00c, factorii care afecteaza regatura
titan_

ceramica sunt:
- apantia unui strat de oxid de titan Ia temperaturi
- aderen[a oxidurui de titan autoformat pe substratulinalte;
de titan;
- legarea prin topire a oxidului autoformat cu ceramica;

tensiunea generala in decursul ricirii rezultata din cauza lipsei


de potrivire
in expansiune terrmici ra niverur interfetei ceramicd-oxid de titan.
Referitor ra apritia r:xidului de titan pe suprafald ra temperaturi
inarte se
datoreaz6 oxigenului care se dizolva ugor in solventul titan.
chiar o cantitate micd

de oxigen dizolvat in titan este in mdsurd sa modifice in mod impresionant


proprieta(ile
titanului gi sd cauzeze friabilitatea acestuia. in mod termodinamic,

echilibrul riloxigen
se bazeaz5 pe diagrama Eilingham, care, intre 7000c gi 10000c
recrama o presiune
parliala a oxigenului intre 10'30-10-os atmosfere.Aga incat pentru
a.impredica oxidarea
excesiv6 la astfer de nivere de presir.rne scazuta, devine imposibir
in mod practic de
realtzal prin intermediul sistemelor de vid existente astazi
la
nivelul
cuptoarelor
pentru ceramicS. cer mai obignuit oxid pe suprafata
titanurui, de pe urma oxidarii
la temperaturi ridicatd.- este Tior. Degi in crusta cu oxizi
de titan au fost identificati
9i alti oxizi, ei sunt mai putini de'1%. pentru o restaurare din titan_cerl"mi'Jj,;;r;;
din Tio, este cea care trebuie sd serveascd drept vehicur pentru
regatura.
Formarea de crustd rre oxizi de titan in exces, neprotectoare
9i neacerenta
in momentul aplicarii ceramicii, reprezinta cauza principald
a neformarji unei leqdturi
ce13mo-metalice
rezistente.

4w*1a

ia eZo*afo(aaie

Masele ceramice utilizate tn metalo_ceramicd.


Masere ceramice utirizate in tehnorogia metalo-ceramicd
trebuie s5
indeprlineascd urmdtoarele cenn[e:
o trebuie sd redea morfologia gi culoarea dintilor
naturaii;
r sd aibi temperaturi scdzute de sinterizare:
' ere vor avea un coeficient de expansiune termice compatibir cu cer ar metarurur
10.11.

o
o

pe care se aplicd;

trr:buie sd reziste in mediul bucal;


s2i nu influenteze negativ nici un element
component al A.D.M. cu care vine in
ccln tact.

amorfd

Aceste mase ceramlce cunt compuse din faze


cristaiine intr_o matrice

vitoasi

Ele contin in primul r.and

SiO'

8203, Al2O3 gi KrO

(tabel

XV).

Tabel XVl. Compozitia maselor cerarnice


arse pe aliaje me talice (dupd Craig, 1996)
Compozitie
sior

BIODENI-

OPAQ

BG?

CERAMCO

OPAQ CO

U.M.K.

OPAQ 131

CERAMCO
DENTTNA 169

%
52
t

CaO

52 .4

1,65

15 15

3 01
3.22

65R

259

0 16

5, 16

49

15

0.09
1.09

62
1

9.6

BIODENT

oENrtruA gozz

104

0.08

KO,

Pentru a rezorva aceastd probrema, s-a trecur ra reglarea


c
4 31
3,54
formarii oxiziror
3,24
de titan 5i a unei cruste de o:rid aderent. Procedeul include
5. B5
ilodificarea suprafetei
restaurarii prin acoperirea acesteia cu un erement care
se serveasca drept bariere
La masere ceramice utirizate in acest scop se
in calea difuziunii oxigenului.
adauga opacifianti gi
r diferiti pigmenti cere mai noi rrase ceramice contin
Pentru acest scop, cromur se pare a fi materiarur promitator,
cantitSti importante de Na"o
er rorrneaza jgi grupdri hidroxilice
un strat dens de oxid de crom, posedd sorubiritate scazutS
+
in
oxigen,
are nevoie j
in rearizarea acest<ir
rriase ceramice, un punct critic important
de o energie de activare ridicata in decursul temperaturii
ir reprezinta
de oxidare inalta gi totodata
de expansiune termicd ridicat pentru
este gi ieftin.
a corespunde

Exista doua metode de depunere de acoperire, metoda


de ejector sau
bombardare gi o metodd mai veche gi murt utirizatd,
depunere pun guruu"i.are, deci
galvanoplastie- pe titan pur, cromur nu poate
fi depus prin g"iuuniiuru. De aici s-a
trecut la depunerea lui prin combinarea celor
doua metode; la inceput se depune
un strat prin ejectie urmatd apoi de glavanizare.
ln felul acesta s-a ajuns ra rezurtate bune in
ce privegte regarea ceramicii
pe titan

i :3''::':i :ffi'"Tffi:,'r;::ricient
Acest rucru

a deverlit p'rsibir prin adaugarea de oxizi


de potasiu gi formarea
unei fa;te cu expansiune ridjc.ata leucit (KAlSi;O6).
Masele ceramice realizate in acest tef cit'taza
cristalind gi faza de matrice
sticroasa, da o transparentl asemdndtoare cu
cea a dintiror naturari. pigmentii gi
opacifiantii redau culoarea re'sta:.rrdrii. spre deosebire
de celelelalte mase ceramice,
ele se topesc ta temperaturi mai joase prin aceasta
diminuand potentialul de
dislorsiune a capei metalice su:iacente.

118
119

I
x

/?w:a

e* aZa*ato/ogne
Aru*ia

Oxidul de socliu

9i cel de potasiu din matricea sticloase sunt factorii


rispunzdtori pentru . coborarea temperaturiror ce topire
i;
de 930_9BOoc.
La ora actuald prin introducerea grupdritor rrioroxriice;;,gi a
Naro
temperaturi au fost coborAte p6nd la 6600C.
""u"i"

metalo-ceramicd.

Mineralul cristalin care este leucitul

a fost introdus in ceramicd pentru


a stresurilor termice

restaurSri metalo-ceramice cu scopul reducerii la


minimum

reziduale.

Analiza cantitativd prin difractie cu raze X a ceramici dentare


arse de mai
multe ori a ardtat c5' concentratiile in leucit sunt in mod
categorlc modificate pe
parcuisul arderilor mutliple, in unele mase ceramice
el fiind crescut in altele scdzut.
RScirea rente ?ntr-o mufa a cuptorurui de ardere, a dus
ra cregteri Tntre 22
gi 56% a continutului de leucit la multe mase ceramice.
Printr-o mentinere izotermd la 7500C timp de 4-16 minute
continutul in leucit
.

la gase mase ceramice comerciare a crescut intre 6-27%. Aceste


cregteri
con{inutul de lerrcit

in

sunt sruficiontc pcntru cauza mc,dificJrisu[.rs[:rnliale ln coeficientut

de expansiune termicd.

Modificdrile survenite in timpul rdcirii lente gi arderilor repetate


a constructrilor
metalo-ceramice pot duce la crdparea sau fisurarea masei
ccramice fie imediat sau
taitliv' Aceastd fisurare a lost atrlbuitE diferentelor in stresuri termice
dezvoltate din
cau/il lransferului do uiilclurd pe parcrlr.sut cuderilur.
Leucitul este consideralofazi instabila in ceramicile actuale
folosite pentru
restaurdri metalo-ceramice, arderile repetate, ricirea rentd,
men{inerea inderungati
la cdldurd pot modifica continutul in lcucit.

ceramica arsi o singurd datd s-a dovedit a fi mai rezistente decSt cea
arsd de mai multe ori, f;rpt ce dovedegte aparitia modificarilor
microstructurale
sau in compozitie.
Aceste modificari nu au fosl corelate cu modificdri in aspectul estetic
al restaurdrilor. Cercetari numeroas e bazate pe aprecieri vizuale
standardizate
sau pe analiza spectrofotometrica au examinat efectele
arderilor repetate asutlra
stabilitdtii culorii.
120

a6wta{o:U2

Nici una din aceste cercetdri nu au sesizat modificdri


ale aspectului maseior

ceramice ca rezultat al arderilor repetate.

Nu au putut fi incriminate nici alte cauze care ar influenta


culoarea restaurarii
metalo-ceramice pe parcursul procesului tehnologic
cum ar fi: iichidul utilizat pentru
realizarea pastei. gradul de condensare ar pudrei,
temperatura de ardere.
ceea ce este important pentru aceste restaureri il reprezint6
faptul c5 at6t
ceramica cat gi metalul trebuie s5 posede proprietdti
care sd permita o compatibilitate
fizicE 9i chimicd

Datoritd densitdtii lor crescute, masele ceramice produc


abrazia dintilor
antagonigti- Aceasta se accentueaza atunci cand
suprafatareste-rusp;;a;i;;,;;

unei prelucrdri necorespunzdtoare.


S-au realizat rnai recent mase ceramice care sunt mai putin
abrazive pentru
antagonigti, ele au o rezistentd crescutd la compresie,
fapt ca permite utilizarea lor
gi pe suprafetele ocluzarle ale restaurarilor
Masele ceramice utilizate irr tehnologia metalo-ceraririci
au o rezrstentd la
intindere de 35 Mpa, r;a compresie de 860 Mpa, ra
forfecare o" izo vp" si I
f:llslenta la fortere orizo'tare de 60 Mpa. Dupa craig (49), J.R. KELLy gi coraboratorii
(87) in 1996 au adus unere rdmuriri in regaturi
cu masere ceramice arse pe metar.
Se specifici rolul leucitului in comportamintul termic
al maselor ceramice utilizate
pentru

Z+

4.3. Legatura metalo-ceramicd


cea mai importantd cerintd in

rearizarea rucrdriror metaro_ceramice o


reprezinta posibi itatea de regare strdnsi qi de rungd
duratd a maseror ceramice le
suportul metalic.

in

decu'sur

timpurui au fost enuntate mai murte ipoteze in


ce privegte
mecanismul de legare al maselor ceramice prin ardere
directa pe scheletul rnetali.

1O.3.1. Ipoteza legd.turii fizice


Susline c5 regetura metaro-ceramicd se datoreaza forteror
van der wa;is
s;au "legdturii

umede" similare cu fortele care produc adeziunea ghetii pe parbrizi:l


unei magini. lpoteza este sustinutd de O'Brien gi Rige (1i9).
Natura intima a fcrteror intermorecurare nu este incd
erucidata, aceste
forte putand fi definite ca forte ce contribuie la legarea
a doi atomi fdra produce
cr

reactie chimicA.

Sustindtcrii acestei ipoteze sunt de pdrere cd fortele se datoreazl


unei atractii
e,lectrostatice induse intr-un atom prin fructuatiire spontane
ate sar.rnu-tJ ;,;,;.;
urrele rrrurecure formeazd un drpor permanent cand sunt
supuse unei agitatii

ritmice,

iar un

"moment diporar" provoacd

o forta de atractie intre

morecute.

Fortele Van der Waals sunt responsabile cu umectarea suprafetei metalice

in cursul ardcrii nasei


I

ceranrice.

0.:1.2. Ipcttcza Icgaturii mecanicg


Este ipoteza cu cei mai putini adepti. Se expricd prin intermediur

microasperitStilor de la suprafata metalului care mdresc retentivitaiea


suprafetei pe

c,are se arde masa ceramlca.

S-au utirizat microreten{ii sub formd de sorzi de pegte, au fost propuse gi


re:liefuri negative, reriefuri pozitive apricate in diferite etape de rearizare.
Practica a dovedit ca neregularitatile suprafetelor favorizeaz5 retentia,
dar
in acelagi timp, formeazd sursa de concentrare a unor microtensiuni care faciliteaza

incorporarea bulelor de aer.


La ora actuard acest tip de regdturd a pierdut murt ieren, exista opinri ca
retentiile mecanice ar face mai mult rau decat bine (31).
121

{.9

4mwa

cc alad4(o?te

C***

1O.3.3. Ipoteza tegdturii chimice


Acest tip de legdturd este considerata de majoritatea autorilor
ca cea mai
importanta 9i eficientS.
Legatura chimic2i se realizeaza numai daci la suprafata metalului
existe
un strat special de oxizi.
in timpul arderii tnasei ceramice, ionii metalici ceramici devenind
mobili
9i
la temperatura ridicatS, la nivelul interfetei celor doud materiale
are loc un schimb
constant' lonii metalici din ceramicd difuzeaza in metal, unde acapareazd
electronii
gi devin atomi metalici, in timp ce atomii din metal difuzeazd in
ceramicd devenind
ioni. in acest fel se stabilegte o stare de echilibru dinamic, in care
stratul intermediar
de ioni gi atomijoacd un rclde tranzjtie intre legdtura metalicd
a aliajului 9i legaturile
chimice cu caracter hetero sau homeopolar ale ceramicii.
Aceste leg6turi sunt legaturi covalente, ionice
9i metalice.
Pentru realizarea regdturii sunt necesare urmdtoarere condilii:
- sd existe un strat de pxlTi la suprafata metalului in momentul arderii primului

strat de masd ceramic:d;


s6 se asigure saturarea unei componente a legaturii prin
elementele celeilalte

r
I ac;este suprafete

dupd arderea in atmosferd, formarea lor fiind determinatd


de metalele nenobile
incluse in aliaj. Principarur component se pare a fi indiur
care se gase$te in cantitate
mica in masa aliajului.
in afara de indiu, fierur 9i zincur sunt erementere cere mai
apte pentru a
se putea incorpora chimic in reteaua dezordonatd a
tetraedriror de Sioo.
Aceste eremente se comporta asemanator cu aruminiur,
prezent in mare
cantitate in toate masele r;eramice opace.
Rolul exact prec(rm gi caracterur acestor reactii in formarea
regaturii

rugoase pot reduce

adeziunea.

.1

masei ceramice face ca metarur

gi

sd se contracte mai murt decdt masa


ceramica in
I momentur rdcirii. Acest lucru determina
o uioara compresie reziduara asupra
; ceramice gi o va face mai pulin sensibird
'oe
masei
ra
icrfeie

tractiunl'

Pentru constituirea legdturii metalo-ceramice


este importanta umectarea. *,lasa
ceramrcd trebuie in decurs'.rr arderii
s5 umecteze, s5 curgd pesre suprafata
metalului
Unghiurde contact dintre ceramicS gi
metar ,"pi"rinta o nia"rra a umectarij

i gi intr o oarecare mdsurd, a calitdlii f"Sei;,, care se formeazd.


j
unghiuri de contact sc.zuie inJice o
bund umectar". in rig. 1c.1 este
dat
I unghiur de contact ar ceramicii pe un ariaj nouit. unghiur de contact-este
aproximativ
t':' Suprafata ariajeror nobire conlin ;;.1;;r giindiu,
dupd incarzire apar oxizj care
ii difuzeerza
::,
in ceramici gi
j ltis

interaclioneazd
..-rrv"ve4q cu
e( acesta realizand o legaturd
adeziva
*"prezinta suprafata cu oxizi a ariajurui
din nietar nobir de tip 1.

t a.z;

ceramo-rnetalice ramane inca dificil de definit.


craig (49) arata ca o interfata'intre metal gi masele ceramrce
care realtzeaza
legaturi chimice mentin cele doua materiale unite prin
intermediul acestora ca nigte
chingi' Formarea oxrzilor p'|e suprafa{a metalului considerd
ca reprezinta factorul
important in formarea unei legdturi stabile.
Practica uzuald de clegazare sau de tralare cu peroxizi
a capei metalice,

inainte
de aplicarea masei ceramice, creeaza oxizi ra suprafata
care voi. ameriora regdtura.

Atat din punct de vedere teoretic cat gi din punct


de vedere

practic,
rugozitatea unei interferente metaro-ceramice joaca
un ror in adeziune. Masa ceramica
care patrunde in suprafala rugoasS a metarurui,
este aptS sd se angreneze in mod
mecanic cu acesta gi sa amerioreze
adeziunea. Totodata prin suprafatJrrn"r.t;r"u,"
suprafata existentd conferind mai mult
spatiu pentru constituirea iegaturii chjmice.

*"*r"t"g*

cu scopur cregterii regSturii intre cere doua


materiare se practica sabrarea
, in vederea inaspririi suprafelei
capei metalice.
Tensiunire interne reziduale reprezintS
factor negativ in ce privegte
' legarea masei ceramice pe melal. Acest! tensiuniun
se
datoresc expansiunii termice
diferite a ceror doud materiale, in timpur
rdcirii, de_a tungut inierietei se
vor forma
: ac'este tensiuni care duc ra desprinderea mlsei c_eramice
de pe suprafata metalurui
in mod obignuit, ceramica ur" .o"fl"i"ntii
de expansirn.lur.i"a afrati intre
13 gi 4 x 10-6/"c, iar metarur un coeficient
de
1g,s_t+,s x .l 0 6 /"c Diferenta
; existentd de 0,5 x 10-6/"c intre coeficientur
de expansiune t"r_i"a ar metalurui
;

componente.

studiur comparativ ar spectreror de difractie cu raze X pe


egantioane de
aliaj inainte gi dupd oxidare a demonstrat ca stratul de
oxizi ,rp*rii"irli se formeaza

e_

Autorur este de acord cu aspectur care


poate surveni daca masa
ceramica
nr'r pStrunde in suprafefele rugoase
existente ra niverur interfetei se
creeaza golurr,

Fig.

10.1

Fig

122

123

10.2

?@ca

a4 4Zaq4/4/4?ie

1O.3.4. Eoaluarea

?w:e

legdturii metalo-ceramice

Pentru evaluarea acestei legdturi au fost utilizate rnulte teste, nu exista pena
acum testul ideal care si poatd fi folosit in mod curent.
Testul cel mai utilizat este testul de forfecare plana (fig. 10.3).

ea aawtulz7aa

Atunci c6nd legitura este slaba se constatd frecvent fractura


in cadrul

stratului de oxizi (fig.. 10.S) 9i fractura la nivel de interfa{d


fr,n. ,O-.ai.

Load

A4etol

Fis.
Masere

to.S

Fig.

1o.6

pe metare nepretioase aratS 0 fractura frecvent5

"u'"^'::,_rrre
nir,,elul stratului de
oxizi (fiq.1O.7).
Ceramic

ra

Metal

Jig

Jig

Fig

Load

10 7

Fig. 10.3 Schita testutui


I a. 4.

AIte teste frecvent folosite sunt: teslul


de indoire, testele de ?ntindere 9i torsiune.
O variantE a tiestului de indoire este folositd

in cadrul specificatiei Nr.3B AN.S.l/ADA gi

specificatiei 106/5C2 ISO/TC


Mostrele cu le95turile cele mai puternice

se vor fractura la nivelul ceramicii (fig.


de rare.

10.a).

Fracturile-la nivelul metalului sunt extrem


Fig.
124

Porcelo n

10.4

dtirea sup o rtului de nto- p arod o nt al


metalo-ceramice
P

re g

pentr

re co n s t r uc

ti

in pregatirea din[ilor pentru lucrdri metalo-ceramice trebuie avut in vedere


asigurarea unui spatiu suficient at6t pentru metal cdt gi pentru ceramica.
Stratul de ceramicd care acoperd opaqul trebuie sd fie suficient de gros
pentru a realiza o reconstructie finala cu aspect natural.
in cazul unei indepirtdri de {esut dur insuficient, tehnicianut este obiigat
sA realizeze o lucrare ca(e va apare supraconturatd gi care nu se va incadra in

armonia dento-dentar5.
O pregitire insuficienid la nivel cervical va duce la aparjtia unei zone opace
la acest nivel datorita stratului prea subtire de dentini, cu acelagi rezultat inestetic
125

4w*a

t* alonataQgte
e@-4a

1O.4.1. Limile cerDiciTle ale preparatiei


in cazul restaurerilor metalo-Je.amlc" se pot realiza urmdtoarele pregatiri
la nivel cervical:
1 preparalie fara prag in muchie de cutit;
2 preparatie in ganfren;
3. preparatie cu prag dropt:
4. preparatie in prag drepl cu bizotare:

5.

ae 4fou<4-tz,r4.c

Avantajele unei asemenea pregdtiri sunt:


crearea
unui spatiu in treimea cervicalS penlru o grosime
'
suficienta a ceramicjr
gi mentinerea starii de sdndtate a parodontiului
r se obtine un aspect estetic deosebit la acest marginal;
nivel;
r ceramica are un sprijin in timpur arderii gi se
o se creeazS 0 pregStire cu pereti parareri gi in evita distorsiunire metarurui;
ferur acesta se obtine o retenlie
mai buna a restaurdrii
pe fa!a vestiburara se poate face in unghi
de 450 sau in unghi de 800.
5 -Bizotarea
rn acest procedeu de preparare se bizoteazS
pragur pe fetele proximare, orala
gi rdmdne un prag drept pe fata vestibulard.
pentru ca ceramica.sd redea
aspectur estetic grosimea straturui trebuie
sa
fie de 1,5 mm. Acest procedeu se recomandd atunci
gingivar pe fata
l"rutur
ves;tibulari este subtire sau aproape transparent.
""ano
i.i"l"iii"i"gi"in
rearizdrii
soridarizariror de pdnd ra
peste acest numSr nu
dinti.
este"urrr
recomandatd
.gasei
realizarea de imbinare cap la
cap daioritS contractiei metalului in Jecursul
arderilor
succesive ale

preparatie in prag drepr cu bizotare imbinare cap ra cap pe suprafata


9i
vestiburari

Pregatirea far5 prag rzr niver gingival are o reducere minimd de tesut
dentar Ia
acest nivel. Reductia ntai importantd este realizatb catre falaoilu)ii|5
iar in treimea cervicald reducerea de tesut o"niur. dur este irisuricienta-i""^ dintelui.
,llriSili:
acest mod de pregStrre este contraindicat de majoritatea autoriloi- (fig.
10.t]).
Preg-tirea in ganfren unde reducerea de resut dur in zona cervicara
este mai
importantS, creeaza posibilita.te^a^unei adapteri corecte a marginilor
constructiei
Acest prag se aflA intr-e 90-1100 cu un unghi rotunjif.
ln cazul in care acest prag este prea mii, apar distorsiuni are metarurui
in
perioada de ardere a ceramicii {fiq. 10_9).

ceramicii

Pregdtirea feteror dinterui nu se deosebesc


de preparatiile descrise
coroaneJe Jacket d jn ceramic5 (vezi cap. g.1.4).
1O.4-tL. Considerente

ra

In realizarea amprentei

Amprentarea nu difer6 cu nimic de procedeele


utilizate la celelalle constructir
ceramice. se pot utiriza cu bune rezurtate materiare
erastice o, iip"r

tiocauciucuri, etc.
"i".t;;:r;;;,
inainte de amprentare este necesard punerea in
evidentS
a preparatrei ra
nive:l cervicar prin diiatarea racurui gingivo-parod""trr.
n"""i rr"i,,, putem obtine
cu zrlutorurfireror

Fig 10 B
Fig 10.9
Pregatirea in qrqs drept are avantajul unei imbindri de
cap cap cu un efect
estetic deosebit !a ace:;l njvel. Se utiljzeaze mar muI pentruraconstructrire
totar
ceramice (fig. 10.10a,b).

de diratare R.1 gi 2. Amprenta se rearizeazS


o"
Dup6 amprentd se obfine moderul cu bonruri
mobire ji "ii."ii"i;;;;l;:
.. ru.u montarea
in simulator.
B DALE (51) indica ca sectionarea bonturiror mobire pozitionarea
9i
ror ra
nivelul rrodeluluj s5 fie ficuta de medic deci de
clinician gi nu de tehnjcianul deniar

Pentru restaurdrile metalo-ceramice pregdlirea ideara este considerata


cea in
prag drept cu bizotare in acest procedei se rearizeazb,p"ii,
p".ti, metal in
plus, acesta sprijinandLr-se pe prag sustine ceramica
d^b p'"
9i
Pragul in aceastd situatie are 9O_i200 (fig. i0.11).
"i.

10.5. Realizarea sclheletului rnetalic


obtinerea capei de metar pentru restaurdri metaro-ceramice
nu se deosebegte
cu nimic de procedeulde realizare al coroanelorturnate
sau oricare altd lucrare metalica.
Unul drn timpii.importanli il reprezinta proiectul
machetei

scheletului metaljc
scheretur metaric este reprezenrar de o capS
0olinutJ
prin turnare
corespun^zdtoare preparaliei clinice a dintelui pe
I
care se aplicd.
I
ln figa de raboratbr se vor specifica amprasarea
gi inJttimea suporturiror
I interoroximale.
:

Fig. 10.10a

Fig.

10.10b

126

Fiq

10.1

Pi'ezenta contacteror metarice ocruzare sau puncte


de contact metarice

I daca este cazul


.:

i
I

127

12.wa@

u 4l4r<4^t4lo"i4
Ctu!:@

La dintii frontari se va specifica

dacd este necesarsarr nu prezenta


in aria de contact lingual in fuL"lie Ouffia;ul
anterior individual
Grosimea capei va ri oe o,go_0,+"0

adus la probd in cabinet.


Clinicianul va urmEri:
adapta-rea ca.pei pe bontul preparat,

,.i. orpa'ir;";;:';;;;;,ur

metarurui

e 4ZuM^C4/4V2

- rapoartele ocluzale sunt controlate


gi se realize.azd.adaptarea
miciror neconcordante;
- se va verifica rucrarea gi in migidrir"
,"noiour"i aga inc6t sd se incadreze
parametrii ocluziei funcf ionale;
in

meraric este

- so verificd curoarea gi se noteaza


modificarire care sunt necesare
nuantarea lucrarii respective (fig.
in ce privegte
10.12;:;i

verificd adaptarea cervical5;


verificd rapoartele ocluzale;
contactul cu dintii vecini.
Dacd capa este corespunzdtoare
se va stabili culoailea in vederea apiicarii
masei ceramice pe aceastd cap5.
a

{&,'

1o'5'I' Pregdtirea capei metalice in

oed-erea apricd.rii masei ceramice


Pentru rearizarea regSturii
unor tratamente speciale. Aceste metaro-ceramice, iapa metarica este supus5
tratamente se realizeaza cu scopur inaspririi
suprafetei capei gi formdrii oxizilor
O"-rrprufata.
de 25-50

suprafata capei devine rrgou.ipin


cu granule de oxid de aluminiu
p in cere mai m,urte .";;;;;p; din"l'Jruru
metar este tratata termic in aer sau
scoputoe
a proouceL*iriou suprafala

;;;d facrtiteze teoarea


in cazul unor ariaje de paladiu tratamentur
rermic duce ra formarea
a oxizilor de suprafata ci gi a oxizitor
i"t;;;;;rr" pEtrund in metar gi care nu numai
ilJrT"JJ#,rj,:., ",

foarte mult legarea masei ceramice.

La unere

amerioreazd

riretar- nepretios trnd

s5 formeze ra niverur interfetei


"":]"^-g^
straturi groase de oxizi
cilre au rol in scSderea
Pe langa legarea maselor ceramice rezistertei legdturii metal-ceramica.
de scheletul rietalic prin intermediul
stralului de oxizi'
"c
"'fgril?lr3te gi utrizate unere produse numite agenti de cuprare
E

RAM

a..^^ ^

c Bo N D r N G AG E N rs " dp rll *, *=i;;"';;;;;


#; ;;-,oa re a' c ra u u -i
Acegti
^
utirizati in speciaipentru
ariajere
nobire unde au dat rezurtate
"sunt' ::ll
produg-i
sunt comerciatizati
r

::::-,j^t"!ti
oescrere amSnuntitS a fost f.cut.
1O.6.

JJ diverse firme sub diferite denumiri o


de prof. Bratu in cartea ,,coroana mixte,,.(31).

Aplicarea masei ceramice pe suportul metalic


ceramica este

apiicat" in straturi succesive pe suportur metaric pregetit


in
prealabil Primul strat se aprica cu.loprr
J" -u."u metarur gi a reariza reg5tura
cu acesta. Acest stral_",.1?
" sa aibd o gr*t." de 100 p.
gquq"rul 9i trebuie
Aplicarea celui de al doilea strat'care
este dentina se rJalizeaze obignuit cu
ajutorul instrumentarului..pentru
de laborator' Se va aprica.in. ""r"rni"J.'n"est strat va fi de culoarea indicata in figa

.*.;; il.;?odereaza morforogia dinterui respectiv


Dupa sinterizarea stratului oe dentin;,
lucrarea va fi probatd in cavitatea bucala.
La probd

se urmiiregte:
punctelor de conlatt interproxrmale,
controlul acestora executandu-se cu
de m5lase dentard:

- refacerea

- redarea unor detalii morf'ologice in


concordantS cu cele existente la dintii
128

Fig.

Fig. 1O.t2b

in situatia in care sunt necesare


corecturi extinse este birre sE se compreteze
cu ceari ivoir si .d ,:_11,1:t:ze morrotosirApoi se ;; ;;;;;;anrprente
peste
atceasta corecturd 5i u.n model- in
felul ----" tehnicianul are posibilitatea
gi sd efectueze rrodificdrile necesare. """".iu,
sa vaca
Atunci c6nd s.e constatS gregeri ra
montarea modereror in simurator, ra prob5
se vor desprinde modereie gi voi ri 'remontat"
in pozitie corect5.
Mare atentie ra curoare, oaca ea
n,
cu cea soricitata initiar se
va arege din nou curoarea, rucrarea
"or"aprnde
fiinoieiicuta
in svq
aga fer
rrrudl uur
sd redea
aspectUl eStetic natural al dintelUi.
'|vr in"at
"Jio"r"a

Dupa proba lucrarea va

fi

returnatd

laboraiorrrlui cu indicatiile necesare


perrtru rrrodificarile care trebuie
adusein urtima etap5, se va face rrSrtrir"u-.au
grazurarea

:lj::i: il:ll;

;lT:,::l:,x:r"."0,_se

in itmosr"l.a eiru o

prin apricarea unui

t".p"T,i,,e

mai scdz,rts

IO.1/. Cimentarea de probd si cimentarea


Atunci cdnd am rearizar mai murte coroane finald.
metaro-ceramice sau punti
provizoriu
,n cilent adecvat u,
io, rotosi produsi

|I:t:',':;:'"lj;Jl;i,"t"

",

"i

cimentarea provizorie a acestor rucrSri


au drept scop o evaruare finara

statice

dinamice, precum-ii

ei
ff;l::;':',"";:'t:::llX..:",,'iei
Cimentarea finald poate fi realizata
. Metode tradilionale

fir

omologi;

0.1 2a

"0".ir,,

aitor erori

prin:

ln acest scop sunt-utirizate cimerturire pe-bazd


de fosfat de zinc ai ionomerii de
al rost frecvent folosite pan,
in anii .80.
toate acestea' odata cu aparitia cimenturilor
compozite, ele au pierdut din utilizare.

sticle' Ele sunt simplu de preparat utilizat,


9i

cti

129

&ll

ea*a

ec ota*alo(taic

Oeattt q _tz_t|ptZ<4" tb*

cimentarea prin utilizart?a unui ciemnt compozit cu polimerizare chimica


se utilizeazd in s;pecial rdgini 4-meta-MMA + TBB. in aceasta metodd,
cimentul acfioneaza at6t ca 9i adeziv smalt-dentind cat gi ca umplutura intre
preparatie gi coroani. Dupd cum a fost descris de cdtre Nal<abayashi (1gg2)(112)
acesta impreund cu dentina conditionata formeazd un strat hibrid care se leagd
la
colereta smaltului cervical gravat.
Acest ciment nu este produs intr-o variantd mare de nuante, nu este ugor
de curatat la nivelul marginilor cervicale. Are insd excelente proprietdti de deformare
la presiune gi s-a dovedit a fi bun pe parcursul a 10 ani de experie'ntd Tn Europa.

1O.8. Defecte ce

o
'

Cauze::

o
'
o

Ca

'o
o
.

'

srratur de opaq nu a fost adus ra punctul de topire gi


nu s_a reartzar topirea
completa pe suprafata metalului;
qrosimea necorespunzitoare a capei metalice,
grosime neuniforma sau mai

mica
'Je 0,3-0,4 mm,
;:ljai reforosjt care contine o cantitate scazutd de
(la urmare a arderii acestor elemente la prima zinc, cositor, indiu in compozirre
utilizare.

Posibilitati de remediere:
veriricarea pietreror de prerucrare, eriminarea resturiior
de prerucrare de
s;uprafala metarurui gi neatingerea acestoi suprafete
cu degetere

de remediere

in

utilizarea aliajelor metalice gi maseror ceramice polrivite aga cum sunt ere
jndicate de producator;
inainte de glazurare, neregularitatire de pe suprafata masei ceramice sa fie
finisate pentru a evita supraglazurarea:
ceramica dupi sinterizare sa nu fje rEcita in cuptor;

.
'
'

term ice

4 t)upa cimentare in cavitatea

Dupa terminarea unei c,.:nstrtrctri metalo-ceramjce. nuantele apar prea gn.

Cau::a:

sa nu fie atinsa ceramica fierbinte cu un rnstrument rece pentru a evita gocurile

contaminarea suprafefei metarurui cu praf organic


de ra niverur pietreror de
prerucrare, grSsime de pe degetere tehnicianutui.
toate acestea duc ra aparitia
bulelorde aer la nivelul interfe{ei metal-ceramica cu afectarea
ieg-turii intre cele
doud componente;

'
r

ariajurui gi masei ceramice, cu expansrune

supraglazurarea masei ceramice;


cano restaurarea metalo-ceramic- clupi sinterizare este lasata sa se raceasc:;
'in cuptor,
atunci cand masa cerar.ica fierbinte este atinsa cu un instrument rece.

So lutii

pot surueni, cauze si remedieri

necorespunzi;toare

termica diferita;

unei constructii metalo-ceramice care a fost amplasata


in cavitatea

orald, s-a fracturat la nivelul strucutrii metalice.

Cauze:

r alegerea

9r degazate.

3 ceramica

restaurare metaro-ceramica dupa scoaterea din cuptor - se observa fisuri in


masa ceramica.

'

stratul de opaqer este prea subtire sau acoperirea scheletului metalic


este incompleta.
sinterizarea stratului de opac se face necorespunzator, dupa a treia
sau a patra

noperelor;

respectarea metodologiei de sinterizare a stratului


de opaq;
rearizarea unor substructuri metalice uniforme gi
de grosimu

.or".prnratoare;

recomandd utilizarea de aliaje noi care nu au mai fost


utilizate, se poate utrliza
cr combinatie de 75% aliaj nou
9i 25% aliaj utilizat.
s;e

arderea masei ceramice pe o substructura subtire sau frexibira,


deformarea
metarurui sub presiune

poate d.uce ra deformarea ceramicii peste,imita


admisS

gi vc,r apare exfolieri b acestuia.

igi piercre din carititire opacifiente 9i metarur devine vizibir:


utiljzarea unor creuzete, la turnarea metalului, folosite pentru alte aliaje decat
cel pentru aliaje nretalo-ceramjce:
cuptor contaminat cu constjtuenti ale unor aliaje neprelioase;
ardere, opaqul

Remr:die'ri:

rearizarea unui suporr metaric suficient de rigid pentru


a rezisra ra presiunire
rnasticatorii, fara o defor.nlare excesiva.
Desigur c5 sunt multe alte defecte ce pot surveni
at6t la nivelul suporiului
metalic

Remedii:
' indepartarea straturui de opaq 9i reapricarea rui, sunt indicate doud apricdri de
material opaq cu sinteriz:ari separate,
' se vor urma strict indicafiile producStorului pentru sjnterizarea stratului de opaq,
130

rna

pe

timpul

bucaiS a restaurarii metalo-ceramlce se constata


exfolierea sau aschierea masei ceramice.

uze:

c6t gi a masei ceramice aplicate pe acesta. Ele sunt


tratate destul de detaliat
in multe din publicafiile de $pecialitate existente
at6t strdine cat 9i dintard. Din acest
motiv nu re-am detariat in acest capitor, rimitandu-ne
doar ra cere mai frecvente gi

specifice lehnologiei meta'lo_ceramice.


:

"

uliiizarea ra turnare de creuzete curate, fara fisuri gi mai


ares fara reparatii cu
mase ceramice sau alte materiale;
cuptoarere pentru ceranricd trebuie periodic sa fie curatate

131

?@i@

afa.eatc6"aa

1O.9. Alternatioe ale coroanelor metalo_ceramice


in decursur timpurui pentru eriminarea neajunsuririlr coroaneror

Aw;a

Zc alo+aa^ta(e;e

metaroceramice clasice s-a ajuns la unele coroane metalo-ceramicL


modificateDatoritd
progreselor tehnice' azi avem posibilitatea
realiz5rii unor constiuctii metalo-ceramice
care diferd de cere crasice prin eriminarea unor
oezavanta;Jl-u""rtoru

Coroane Ie metalo-ceramice mod.i.ficate

Pent ru cregterea aspectului esletic ma i ales


la nivelul parodontiului marglnal
multe ori apar nuanle modificate fie in gri prin
trangarenta metalului, fie

k't'A
B

o opacitate d atoritd unui strat de masi ceramicd de


dentina pre sub{ire gi vizibilitatea s tratului de opaq
Geller 9i Kwiatowski (1987), Gelter (1991)
Winter (1992) au descris o posibilitate de realizare
a unei coroane metalo-ceramice cu un schelet metalic
scu rta t vertical la nivel cervical cu aproximativ 2
mm

(fig- 1 0.13).

Aceastd reducere permite realizarea unor

margini translucide, conferind zonei cervicale

Fig.

1O.13

culoare mai naturald gi permitAnd trecerea de lumind


la nivel gingival.
Coroanele metalo-ceramice cu schelet
redus in prezent reprezintd un bun compromis intre
proprietdtile estetice 9i rezistenla mecanicd conferite
de cele doua componente.

Fle Ftot fi utilizatc ca retentoti ir r purrti gi sunt realrzate


t.lrn toate aliajele
tehnica rnetalo-ceramicd.
statistica pubricata recent de catre peter
scheletul metalic redus nu scade rezistenta mecanic5 schindner aratS ce
a acestor constructii
(fig. 10.14a,b,c).
folosite

?n

Fig.

O.I 4c

1O-9.2. Coroane metalo-ceramice cu metal neturnat


Aceastd constructie este cunoscuti in mod comercial sub denumire::
;e
coroand RENAlSSANCE

Procedeul permite realizarea de restaureri metato-ceramice


eliminSnd machetarea_in ceard, ambalarea, tunarea capei de
metal.
Ea se bazeaze pe adaptarea unei forii prefabric"ta, *"t"ri"l, priatd
din aur
paladiu. Folia este adaptatd pe un model refractor prin
indoire iasonare. Dupa
adaptare, folia este supus6 unui tratament termic transform6nd-o9r
intr-rn
din aur-paladiu. Foria este foarte-subtire 0,15 mm permi!6no u"tr"i ,n aliaj rigid
spaliu murt
mai mare. pentru grosimea masei ceramice.
Folia nu se oxideazd; din acest motiv, este necesari utilizarea agentilor
de

legdtur5. Agenlii de cuprare sunt de curoarea aururui aga inc6t maschea:a


corespunzdtor suportul metalic care are culoare argintie gi ajutd la obtinerea
ui ;.r
nusnte doritc ai naturale pentru luct-att:tr firrita.
Masa ceramica se aplici utilizdnd metodele obignuite. Folia astfel pregatita
poate fi imediat umectatd cu ceramica reducdnd in icest mcd posibilitatea
de
fisurare la nivelul interfelei metal-ceramicd.
Ace.st tip de construc{ie-are avantajul cd prepara{ia poate fi realizatit printr-o
.
reducere q tesutului durdoarcu 0,7 mm, cu conditia unei leaiizdri perfecte
a bontului.
ln legdturd cu prepararea la nivel cervical ea poate fi facuta prrn oricare
din metodele amintite anterior chiar 9i in muchie de cutit.
10.9.2.1

. Avantaje gi dezavantaje
Avantajele sunl:

. aspect fizionomic deosebit;


de realizare scurtat prin eriminarea capei metarice turnate;
'. timp
o mai mare rezisten[d decdt a coroanelor Jacket;
o indepdrlarea redusi de {esut dur este deosebit de avantajoasd in special
dintii mandibulari.

Dezavantaje:

Fig.

1O.14a

Fig 10 14b

. se limiteazd doar la dintii frontali de mirime reduse;


e solicita o preparatie a suportului dento-parodontal
perfect;
o produce abrazia dintilor antagoniqti.

132
133

pentru

Owqia
1

ia a.toqalolo?<e
?@aaa

i, contra i ndicati i
Aceste restaurdri st)fi i;dicate:
pe dintii frontari care soricitd o esteticd gi
biocompatibiritate deosebita,
atunct cand putem realiza criteriile de preg6tire
a dintelui.

0.9.2. 2. I n Qicali

o
.

Contraindicatii.
pacienfi cu bruxism;

r
o coroane clinice foarte scurte;
r in situatiile unde este necesard solidarizarea
dintilor;
o atunc-i cand nu pot fi respectate criteriire
de pregatire a dintiror.
in ce privegte pregdtirea crinica
nimic de
constructiiror metaro-ceramice, cu specificatiire
"-r-;-;":.;*ir"'.lr'
facute anteiior.

restur

O.9.3. Coroane galuancr_ceramice


Galvanoprastia in stc,matorogie a fost utirizatd
pentru rearizareade modere
incd din anul 1840' in 1961, fiogers I introor.
termenul o" ;"r""irorormare,,folosit

la preoararea unui matrice de aur pentru in-lay


turnal. Mai tarziu, a extins aceastS
notiune pentru a include capele din aur pentru
coroanele metalo_ceramice.
Diferenfa dintre galvanizare gi electroiormar"
..J;l;;

grosimea metalului
depus Acest procedeu de forrnare elecirice
destul de dificil era utitiJai ooar in centrele
mari de galvanizare, mai ales ?n Germania
deoarece el necesita ar,?ratura costisitoare.
prin introducerea in 1gg1
a sisremurui de erectrofor,nuru.cnnrur.r,
s_a putut
reariza aparaturb care poate fi adaptat;
iunor"tour"ioi J"nl"L",ni.i, precum gi
utirizarea surfaturui de aur amoniacar ca
sorutie erectroritici, c-omptet neofensiv,
aceastd metodd a cagtigat mult in extindere.
1

0.9.3.1. Avantaj e gi. dezavantaje


Avantajele:

substratul metalic este subtire 0,2 mnt;


procedeu simplificat gi economic;
rezislenta mare a capei;
adaptare marginala foarte bund l5_20 yt,
nu prezinte porozitate

o
r
r

calitatea legaturii metal_cerarnica uneori


lasb de dorit;
din pucnt de vedere teh.nic obtinerea
capej este rnai sensibild;
nu se cunosc inc- problenrele legate
de cjeformare.

Dezavantaje:

10.9.3.2. Etape de realizare a coroanelor


galvano_ceramice,
r Prepararea suportului dentc,-parodontat
Je
rearizeaz' obignuit ca pentru orice
alta constructie de acest gern.
o La niverur surcusurui se rearizeaza
o pregatire in ganfren iar bontur sa fie
neretentiv.
134

"i.^ia

Moderur va fi rearizat din ghips extra-durtip


4, care posedd o expansiune de priza
scdzutS. Se realizeazd

nodel cu bonturi mobile.


Este necesard dupricarea
r'vq bonturiror
vv,,(urrrur mobile
rlrootte care
;;;. se
rpati?o^>4 A,,^:
dupd procedeele
,rbignuite.
"" realizeazA
lRealizarea capei se face prin depunere
de aur dintr-o solulre de surfat de
aur
irmoniacal, intr-un container special.

_- Aurul este depus p6nd ia grosimea de 0,2 mm.


Iie adaugd 9i un agent ce lustruil reprezentat
de comprexe aminice de cobart.
5ri nicher, care conferS 0 dimensiune'mai-redusS
a granulerc. gi amerioreazS
cluritatea la suprafald.
Pentru finarizarea procedeurui sunt necesare
6 p6nd
o capd cu grosimea uniformd gi o supratatd ra 11 ore dupa care se
netedd.
capd se r""e prin pr"sarea in cuprorur
de ardere

ob{ineo

i:18.1il:Lr,Tr;#;:'"
a

r
o
r
r
o

e aldaata/a?le

se va reariza o amprentS c.t mai exactd


care..s5 redea cu precizie preparatia
tlte deta ii tesate oe d nlii veci n i.
an ra gon istd,
:ji:""X-%""'":lr:i":"'''

timp

capa este curdtatS intr-o ba-ie de ultrasunete


10-15 minute. Apoi sufrata cu oxid
de aluminiu de 50 microri. in finar se
fierbe in apd distirata timp de 10
minute
cr.r scopul de a indepdrta sulfatul
de amoniu gi grasimile.
se aprica apoi agentur de cuprare, ru u"r"a
c.re se introduce in cuptor ra g5000. Acest la 5000c timp de 5 minute dupa
tratament termic erimina fondantii
9i impiedica formarea de bure, iar materiaiu-t de regare
creazdo friti de ceramicd
legati la capa din ur,
Oe fugaie a stratului de opaqer
:y posibilitdti
:,;i::::"ffi'j:"::0"''de sinterizare " r""."iceramice "u,.u nr-*,"*,.d cu nimic
Restaurarea finalizala va fi cimentata
cu ciment ionomer de sticla grosimea
pelicr-rlei fiind de 20-25 microni

?q*Za

aa alo4<aZalogne

CAPITOLAL 11
PROCEDEE ADEZIVE DENTARE
DEZVOLTARE

ttacn xtsu

-s/

Lucrdrile proteticre necesita fixarea


lor la structura dinteiui. Ulilizarea
o.|-,""ta
#::;1ti::iT:jil:"i"J.;,:i:.j::.,r,": taterialele mare in retdnrionarea rucrdriror
adezive reprezintd o acnizitie
recent5 pentru proteticd.

9i

Adeziunea reclamii anumite


conditii care nu se intdlnesc ?n cavitatea
bucald.
Adeziunea este optima in situatia
I unor suprafete omogene, curale,
uscate.
netede

Structura dentara este heterogenS,


organice, in mod constant scaldatd "r"fiua. umeda, acoperita cu diferite pericure
in
Adeziunea reprezinta unirea a
douS suprafefe soride, ea are roc prin
intermediur unui richid capabir
o" rr"lt"r"a,ceror doud suprafefe
solidificare asigurd o regdturi
soride gi prin
intre cete oou5. Mecanis*rt
contact strdns ra suprafati s;oridd
tine adezivur in
poate
t," o" natura chimica,""r.
de natura mecanicd
sau o combinatie a celor clou5.
"i

Adeziunea chimicS are roc atunci


cSnd adezivur reactioneaza ?n mod
cu suprafata sorid5 sau rearizeazd
chimic
un contact morecurarextrem de strSns
cu acesta.
Adeziunea de..naturS
-"""n,.a provine de pe urma irrcorporarii richiduiui
adeziv in neregularita{ile
retentiviUtitJ
9i
suprarelei soride Acesr
renomen

J"",i",i;;;"';il:i:"'#:;il::"ile

".t"-,"n"o'.i
Pentru
o bunS acJeziune
nu""."r sa existe o bund umectare a
suprafetelor aderente aga fncdt
"rtr
cornpatibititatea
dintre aderent gi adeziv este de
mare importantd.
rn generar materiarere adezive vor
trebui s5 aibd vascozitSti scdzute,
tensiune superficiarS scazute
arru
capacitatea ror de umectare.
"rugru

11-1. Adeziunea

Ia sntalt

smaltului care esle neted., umedd.


oferd un substrat slab pentru
adeziune::p:afata

(1s5s)

,":,;::::"".i;::1-:,:,fi[l;::,".r?:,j:J;,H,Xl:.",..Iy:i:;:,l""::::i,"""J:

[n mai multe moduri.


o Cregte aria suprafetei di:
adeziune;
o Cregte energia de suprafati
a smaltului

Produce nerequraritdti microscopic"

lir" .r",
136

optime peniru interfixare mecanicd

Gqw:q
a+ atculolorzc.
prin apricarea
adezivurui, acesta umecteazd
suprafa!a apoi prin porimerizare
;
?; :".""
:i"!:
:"ui
e c u s m a, r u,
i,
De ra experientere initiare ure tuisionacore
care a utirizat pentru
r."J
ca oeina Jou.iua, metooa J*,11,uo,,", gravare
ff::iJ::1J:
murt prin
T,:ly",acriraiur
n t a , pentru?:dF
Se faceau aplicdri repetate pentru
60_120 secunde.
rncepand cu anii 70 au ap.rut g"ruriru
de acid fosforic, in

;i'ii:ffi#' *;;;;;'

.'ft : ;Jil#'ll

i,.

.T!! 3:i:l,:f:n"J:",jH;ii#;h1rH#,

40% sau chiar mai purrn,. cu

concentratie de
timp de 60 secunde.
Grasspoore gi Erickson
"pti."i;i;;;J'pe
(1986)
a:supra smattutui au ajuns ta concluzia ", Litrt urect"r" timp-urri'JJ.,", de gravare

ca un interva! d;
produs o retentie ia fel de
bund ca $i ;;" ;" un minut. ;;;;;;;,dE,is ,""unou ,
Mai recent, se
,n nor-pro"udeu de eravare
,utilizeazd
maleic 10% in combina(ie
cu un sistem-"i'""Ou pentru dentind. a smarturur cu acrc

o r"tunti"lrnd
""r" .r":,'#:,'"tl"tT;'ji,'."'
1 1.2. Adeziunea ta
d.entind.

asigurd

pentru restaurdrite cu compozite

Adeziu nea la suprafetele dentinare


a reprezentat o problemd mai dificili
pe S malt.
N a tu ra compiex6 a adeziunii
la den tind derivd din faptul cd
dentina este mai
he,telegs^5 6 ecAt smal{ul, a re un
nivel m a mic de structurd calcificatd,
posedd un
continut m ult mai ridicat
dercAt

cea real rzatS

de apd

comparatie cu
sntaltul dentina este compusd

d in cotagen-h idroxiapatitii_apd
9i
doar 4Sok substan{d anorganicd.

Dentina este un lesut


canaiicular, o strdbat canalicule
dentinare de la pulpd spre
jorrctiunea smalt-dentind.
Diametrul canaliculelor
esl.e variabil de la 2,5 microni in
vecindtatea pulpei la 0,8 microni
la nivelul jonctiunii smal[_den{ind.

Densitatea canalicu_

lelor variazd gi ea de

la

Fig.

.1a

30000 canalicule/mm2 la nivelul jonctiunii


smal{-dentind la 45000 de canalicule/mm2
la nivetut_putpei (fig" 11.1a,\(A, B'4, 12rjsimpra deschidere a canaricureror prin gravare
cu acid gi dizorvarea straturui
froliu urmati de apricarea unei rdgini oe tegare
obignuitd nu..atizeazd o regdtura
137

ew*a

in dam,lolaaie

puternica. Agentii de legare


obignuiti, hidrofobi, nu au putut

restaurativS. scotchbond 2 !,3M)


a

utirizat o solutie apoasd de acid


mareic ai HEMA
ca:;i conditionator dentinai care oizotvj.t-r"tri
oe,rrotlu ii,l",i"-a"e atagat
suprafata u$or deminer^arrzara. va. urma
la
HF,'/A gi Brs-GMA care se va porimeriza "pti""ru" o"-iigi'.-a'lo&,ua
contine
suprafafa conditionatd. "u
Lesarea prin-oxarat a utirizat feste
"u-"io ;?.;;:i";;;;rrri
conoitionarea
sup'afetei dentinare. sorutia contine
" ;"]l]i:
azotic, eri-r#-"iratur frotiu gi
expune suprafata dentinara gi canalicurere
"u* cu scopur
va
de a cregte rlg"r"u ra dentind,
procedeur a incrus apricarea consecutivd

sd obtureze gi sd se atageze
canaliculelor in prezenta
lichidului canalicular Acest
aspect de incompatibiltiate a fost

mdrit prin presiunea lichidului


canalicular orientata in directia
opusd fluxului raginii.
Odatd cu introducerea

Acestr produgi sunt dizorvati

in acetond uiano ,oruti"-io]rt""ir"#"li,a


Va urma o
:t;;:,1ffi,tKi3:i_,fr;?,Me erimuif rooi.rlcome,ciar u".ut pu ;r""iat,..u oe oxaiari

aga zigilor "agenti de legare

dentinari" de prima genera!re a


fost utilizat un procedeu chimic

pe ldngd

"r"|"-f:, .rezistentei tegaturii la dentind acesti


proprietatea de inchideremarginard'nuiouniJ""a,
g.""r""ii;'pr"l""'otJ;,3:i#;;Jr"rj
marErinata gi reducerea m.icroiifiltraliito;
in J;;rl restJurdrii
finl"V_"ri onlay_uri, falete)
mai ares la niverur dinfiror raterari, ;";
;;i;",n de importantd
pentru eriminarea
sensibilit6[ii gi a cariilor secundare.

Fig. 11.1b
penlru o mai buna adeziune
Acegti produgi au fost esteri de fosfati care au prezentat o atractie ionicd
fatd de
ionii de catciu incdrcali.pozitiv, aftali in stratut fiotiuli
;;.;;;;;;i:;;;il;;;:;;
credea cd acegtia reactioneazd cu stratul frotiu a9a incdt se iecomanoa pastrarea
lui 9i nu se fdcea conditionarea dentinara.
Mbsuritorire forleror de regare au aratat varori pana ra 7 Mpa,
regitura cu
acegti produgi initiali a rdmas nesatisfdcatoare.
O altd problema a fost generata rje hidroliza potentiald a esterilor
fosfatj
cu trecerea timpului in prezenta de apa.
Materiarere din generafia a doua de adezivi au incrus: scotchbond
(3M), J&J
Dentin BondingAgent (Johnson & Johnson) creation Bond
eonorite
(xerr)
lDen--tvraij,
Dentin Adhesit (lvoclor-Vivadent).

deei nu

I 1 .2.1

Unul din aceste sisteme dentinare a utilizat un monomer diferit, izocianatul,

. Graoarea

o reducere semniricativa a inrirtratiei


marsinare

d.entinei

logie

ar

adezivilor dentinari necesitd

dizolvarea stratului frotiu gi

oarecare demineralizare a dentinei


superiiciale a fdcut ca gravarea

tr;;;

continea HEMA 9i aldehidd glutaricd.


"r"
HEMA va asigura acliunea hidrofilS iar glutaraldehida
va asigura afinitatea
pentru. colagenul de pe suprafata dentinard
coniitionata-urrnarri ; treia aplicare
a unei ragini neumprute care contine Brs-GMA, ra care in
rinal-se reaga rdgina

A::tJ,,;1;:X' .""'.:?Tt"t

FUSAYAMA 9i colab. (1929X64)


au introdu s no{iun ea de "gravare
pledand pentru trat area smaltului
totala.'
gi a dentinei cu cid fosfori
c inainte de aplicarea
adezivului. Acea st5 me todd a devenit generali
in Ja ponia 9i mai putin in SUA,
a intarrnpin at la inceput rezistenla.
unde
n urma experienfelor gi
obseryatiilo r clinice, noua tehno_

pentru
a produce o legdturd la dentini. clearfil Dixer Bond (Kuramay)
.o.oin;
un
ester
de
fenilfosfat gi HEMA (Hidroxietir metacrirat) a, prodrce o r6gatrra-"uva
"ur"
dentina gravatd (64). Dupa curn se relateazd in-literatura o".p."l"rit"te,mai bund pe
perforrnanta
clinici a esterilor de fosfali a fost relativ slaba. in moo evioenlir""uiis,nur
de legare
'conSitente
a stratului frotiu a fo.t:?l!"_"_tu,!S1,nr,.u putut produce tegdturi
gi durabite.
Sistemele de l9g11e
dentini din generatia I treia au inctus produgi ca:
.la
Scotchbond 2 (?N), GLUMA (Boyer),
TenurJ (Den_Mat),
uiiu"r."r Bond 3
(Dentsply-caulk), X-R Bond (Kerr), Syntac (rvocror-Vivadenty.
eentru aceste sisteme
s-a constatat cd fo(ele de legare erau semnificativ mai bune decat-cele
obtinute cu
adezivii de generalia a doua, uneori apropiindu-se de varorire
oulrrt"'r" .;nrri,;i

Adezivii din generatia a treia au utirizat produgi '"ni.i" diferiti ;;;;


pentru
legarea la dentina.
GLUMA (Boyer) a fost un sistem cu trei componenti EDTA
(acid etiren
diamintetracetic) ra un pH 6,5-7 cu scopur de a curili siratut
#otiu 9i a conditiona
suprafala.dellinale Apoi, suprafa!a astier condilionarid
tr"iuti-",1'""r;;;;;;;

totale sa devind

o metodb mai
larg acceptatd (84,S5).
+
protagonigtii metodei

vor indica ca toti adezivii dentinari


din gerreratia a 3-a sd includd un

l
t
1

conditionator tisular

acid

a9a

incat in oricare din sisterne

aibd loc gravarea

sE

dentinei.
Fig. 11.2a
O
compara!ie fdcutd pe micrografii
cu analizd electronicd a suprafetei
I dentinare ?nainte
I
9i dup6 condi
(fig. 1 1.2a,b) ,aratd efectuf Oiferitittl
conditirrnatori. Unii din ei produc fionare
o eliminare totald a stratului
frotiu,-in limO"""'",,,,
creeaz,i un efect mai putin vizrbil de
dizolvare gi de cregtere a permeabilitetii
j

138

i Gail (ff_(p_tolir) glicina


|"lirritiri"a;;;;;;;,;erit metacritar)

a produgiror N

ei gticidit metacrilat) ei pMDM loiunnionoJ

lui.

t
$

139

?.axia

u ato*alalop"re

ew;a

u 9lz*atalagla

Microscopia cu exprorare

erectronica (sEM) aduce dovada formdrii unei


zone care difera at6t de rSgina de legare c5t gi de dentina
subiacenta 1iig. 11.3a,b,c).

Fig
Testarea compozitiei chimice

11.2b

a dentinei de suprafatd inainte

$i
conditionare cu ajutorur elementelor de suprafald pe un microscop
cu baleiai (EDAX)
a demonstrat profunzirnea gi gradur de deminerarizare prin condi{ionare.
condilionatorii dentinari cunoscuti men{in o suprafali bogafi in carciu qi
,
fosfor chiar atunci c6nd stratul frotiu este dizolvat in totalitate.
Spre deosebire de
acesta, gravarea cu ar:id fosforic 3z% timp de 30 secunde sau
mai mult produce
o demineralizare totalar a suprafelei dentinare. La analiza elementelor,
suprafetele
apar bogate in carbon clar sunt lipsite de calciu gi fosfor.Aceste
date aratd cd dentina
este sensibilS la decalcifiere prin acid fosforic in comparatie cu
acizii organici sau
altii mai slabi' Cand el este utilizat pentru conditionare trebuie acordati
o atentie
concentratiei acestuia 9i timpului de contact.
Adezivii dentinari actuari de genera[ia a patra
9i a cincea se bazeaza pe
o conditionare a suprafetei dentinare gi pe utilizarea de monomeri
bifunctionali care
au o afinitate chimici pentru diferi!i constituenti ai dentinei.
in raport cu tratarea probabira a suprafefei dentinare, diferitere produse
disponibile in prezent r:a gi sisteme adeziue actioneazi in doud
modu.ri.
Unele ce tavorizeazd modificarea redusd sau deloc a stratului frotiu.

dupa

Altele produc eliminarea tota16 a stratului frotiu mai inainte de aplicarea rdginii
de legareAceasta din urm5 este rearizatS de conditionatorii acizi.
Raginile adezive pdtrund in canaricurere dentinare gi se Iixeaza pe
dentin5' Aceastd penetra[ie a canaliculelor a fost consideratd, cd
cet pu{in partial,
este responsabilS cu fclrmarea legdturii forta acesteia. prin conditionare
9i
acida
mai puternicd, decalcificarea dentinei de suprafati are loc pe
o adincime de
0'5 - 10-15 microni. Rdgina adezivd pEtrunde in acest strat decarcificat
9i
se fixeazd printre fibrele de colagen. Acest strat a fost identificat de
catre
NAKABAYASHI 9i colatr. (1982) (1 12) care l-a denumit zona hibridi.
Atti cercetdtori
l-au denumit stratul inrpregnat cu rdgini sau zond de interdifuziune a rdginii.

Fig.

11.3a

Microscopia cu tran 5 misie elctronic5 (TEM) care

fost utilizatS

?n
continu a re pentru a anli za acest S tra t demonstreazi fibrele
colagene gi rdgina
adezivd care este impregnatd in ele.

Nu existi nici o dovadi cd


legetura este chimici sau covalentd

cei mai multi cercetdiori considerd

ci natura legiturii este

secundard

sau micromecanicd.
in favoarea sustinerii acestei
teorii mecanice vin cercetirile facute
de SPENCER gi cotab. (1992) (149)

printr-o lucrare fotoacustlci in infrarogu.


MUNKSGAARD 9i cotab. (198S) (111)

au cercetat posibilitatea de adeziune


chimicA la matricea din colagen.

Ei au clasificat

adeziunea in:

Fig. 11.3b

aceastd

1. adeziune bazald

2.

pe
polimeri ionizanfi;
adeziune prin agenti de

3.

adeziune prin reactii de

cuplare;
g

refa re.

lndiferent de natura exactd


a legdturii toate riginile adezive noi
includ un grup hidrofil care este atras

la suprafata dentinara condifionatd RSginile ce contin acest

grup

Fig. 11.3c
141

140
-t-

,giE

4w"*a

Zo oloaztolaazz

e w*eq

umecteaze bine suprafata gi pdtrund in reteaua de colagen pe care o fac s-_gi revina
aproape la nivelul ei inilial, dinaintea decalcifierii.
Aceastd interfalA colagen-ragind este considerati de multi auton ce reprezinta
mecanismul primordial in realizarea acJeziunii.

cercetare intreprinsi de SwINNETT (igg3) cJemonstreazd cd o parte


insemnatd a legdturii derivd, de pe urma penetrarii canaliculelor dentinare.
Pentru ca ragina ce se extinde in canalicule sa devind eficace, ea trebuie
sa adere la peretii canaliculelor
Cea mai recenta generatie de sisteme adezrve dentinare a fost prezentala
de carre producdtori sub formd de produse ce pot fi aplicate pesle dentina gravati

rn afard de retentie

;i

au devenit o parte integratd a


fix5rii restaurdrilor ceramice la

Aceste sisteme sunt: All bond 2 (Bisco) Clearfil Liner Bond (Kuraroy/Morita)

structura dentard. Odatd

10%.

Gravarea suprafetei

Pentru a asigura o brrna penetratie a stratuluj decalcificat de denlina


este
necesar sd mentinem suprafata umeda 'in decursul procedeului
de legare.
Legarea umedS a fost pentru prima data preconizatd in utilizarea
sistemuluiAll Bond 2 (Konca 1g92). procedeur necesitd gravarea cu acid
fosforic.

ceranricii de obicei se realizea:d


cu acid fluorhidric sau cierivati ai

acestuia, ea reprezintd factorul


cei m;ai important ln producerea
retenliei prin fixare cu un ciment

Dentina gravatd este spdrata gi rasati umedd pentru procedeur de regare.


Primerul care contine o cornbinatie de NTG-GMA gi BpDlvl
ambii dizolvati in
acetond este apricat pe suprafata umede repetat, se fac cer pulin
a usca suprafata intre ele. A,oeasta melodS permite ca acetona s "pri"ariiara
sa se combine
cu apa gi sd o inrocuiascd progresiv, primerul fiind purtat de
acetona rn

de

Acesl timp este urmat

rJe

:ffi::

apricarea unei ragini obignuite, pe baza

ele nu au un efect aga de mare ca 9i sistemele pe bazd de acetond.

11.2.2. Utilizdri clinice ale Iegdrii Ia d.entind.

in momentur actuar, adezivii dentinari sunt suficient de performanli


pentru a oferi retentie bazard pe regdtura formata
cu dentina fdrd efectuarea de
retentiviteti pe dinte

:';.:il

1.2.3. Tendintele actuale


F:acand o comparatie a adeziunii la

lJ,i; I

cu adeziunea la smalt

se

conditionarea smarlurui{gi apricarea de adezivi


este de regurS mar simprinclude timpi mai pu[ini.

gi

constatA o serie de diferente:

Sistemere pe bazd de HEMA sunt capabire de regare ra dentina


umeda, dar

smalt redus.

11 4

Bondingur poate fi unur universar care


in prezent este comerciarizat cu
scoput de a cregte eficienta legdturii in cazul
ce ramlol sunt utilizati agenti de cuplare
speciali de reguld pe bazd de silani.
Adezivii dentir
u m e ctd ri a s u p ra re te i,'
; ;" i,::
J;A:t
J : ::iil ;ti::,.il ;;,

de BrS_GMA
caie este atras6 de primer gi copolimerizeazA cu acesta
Legarea umedd este in primul rancj acJecvatb penlru
sistemele in care
prmerul este dizolvat in acetond. Astfel de sisteme sunt: Tenure
(Den_Mat)All Bond
2 (Bisco) Pro Bond (Dentsply-Coulk) 9i Dentastic (pulpident).

Legarea dentinard cu ajutorul adezivllor este utiljzata ca


o forma elementara
de retenlie in cazul unor restauriri directe, in special in
cavitStile cl.V-a unde exista

Fig

compr)zit

zona

minera lizata.

cu

ameliorarea sistemelor adezive,


a fost de asemenea favorizatd
leg2r,=s la ceramicile gravate.

9i

Dentastic (Pulpdent).
Sistemele de gravare pot fi facute cu acid fosforic j}ok, acid fcsforic 32.k.

d nraleic

ti etangare, sistemere actuare oe regare dentinarS pot


1""Jfl:;:,'Jt'."j""ii:rtjstemeloriot"i""r"mi"e prin asisura,"! ""ri baze soride

structura dentinara (fig. 11. ).


Metodele de adeziune

cu acid.

ac

j:il,:Jl;:;:

ceramice_ fatete ceramice, coroane ceramice


gi metalo_ceramice.

Scotchbond Multipurpose plus (3 M) opti Bond (Kerr) rmperva Bond (shofu)

ia a.to*aialagLte

fi utilizat 9i in realizarea obturafiilor de amalgam.


De importanti mare insd este utili:
rest,urariror indirecrei cea din cazur inray_u;ilr"ffiff:ft "|tfiT
Poate

cJentind

ff
:!: J :j ffi j ::.:' [:i: :, :::::"",",n::, I
Datele reratate de pe urma cercetdriror in
l: : : it:,ill

I
*

["J:

de

regdrura cu adeziunea

dentinarb sunt
mai controversate. cere.in regaturd cu adeziunea
ra smal! variazd mai putin.
Legarea ra
dentind repreLinta un procedeu murt mai
compricat decat

regarea ra
smart, cle aici posibiritatea de a nu obline
o adeziunea minimS este mult mai
mare
in cazul dentinej compaiativ cu smaltul.

142
143

?.wazia

e+

aaqa6g:e
?.wi@

d 4f4@b/4?z

Produgii pot sd necesite mai murt


deceto.singure aplicare, au avantajur
nu existi nici un risc de aplicare
ce
incorectJl materialului.

11.2.4. Adeziunea dentinard

cu componenld unicd.
Adezivii dentinari "cu componentS'unic5"
sau de generatia a cincea se
bazeaze pe corrbinatia de rdgini
nioririi"

'9i
cu ragini
9i solventi t'drotili,
"il*it" "" 0"1*J#p"ru'i,,3''ltro,
este des utirizar HEMA
^."soivenli;.;;;";"'iliororit
(hidroxietirmetacriratur). ca
n,o-r"t"iri po"t. fi.utirizat arcoolur,
acetona, sau o
cornbina{ie a acestor dou5. Mai
rnrrt" *i"1ur!-incrud apa in cantitdfi
variabire pentr..l
a aduce compusul la o solutie apoasi.
rn taberere
xtx sunt prezentate compozitiire a patru
sisteme
adezive cu componenta
"u'l Tyll'=^utit,
unrca.
Fig.

Tabel XVtl Compozi{ia sistemului


adeziv One-Sfep (Bisco)
11.5a

Fig.

Monomeri

11.5b

BpDM {rdgina hidrofit5)


HEMA (rdgina hidrofitd)
B|S-GMA (ri;ina hidrofobi)

.
Fotornttiator

Amina te(iar5
Camforchinond

Solvent
AcetonS/alcool etilic (60-65%)
Tabel XVlll. Compozi,tia sistemutui
adeziv Tennoc euik (Den -Mat)
Ragini

BtS-cMA (hidrofoba)
Fig. 11.5c

Fig.

11.5d

Ap:i

HEMA (hidrofite)
NTGGMA (hidrofita)

Fotoinitiator
Acetond 46%
1'abel

XlX. Compozilia sistemului adeziv Prime &


Bond (Dentsfly-Ca ulk)
Rigini

Rdgina (R-5_62_1) (rdgina elastomerd


dimetacitat)
UDMA (uretam dimetJcritat)
. BPA_DMA (fenot A dimetaciitaty
Penta (promotor
de adeziune prin umectaie, legare transversald)

Fotoinitiator
Fig.

11.5e

Acetond (75-80%)

144
145
1*

i::

-,

'-- ts

6{i..

2t alorcloto?ic

w*a

wtaa

sistemului adeziv

Tabel XX.

tac cu

d mica (lvoclor-

% de qreutate

- acid poliacrilic modificat


idroxietil metacrilat
Apd (deionizata)
Metacrilat

6,0
43,6
46,0
3,0

Acid maleic
Compus fluorurat
Catalizatori Si stabilizatori

Ceea ce face

ca sistemele

adezive

cu componentd unici

(SINGLE-

COMPONENT ADHESIVE SYSTEMS) sd fie eficace, este puternica lor actiune


hidrofilS care rezulte din compozitia lor.
Aceste componente hidrofile se leagd bine la lesutul dentinar, care are un
con!inut ridicat de ap5. Monomerii hidrofili gi solven!ii, sunt atragi de apd 9i patrund
in dentind antrenSnd impreunS cu ele gi raginile hidrofobe.
Acegti adezivi dentinari cu componenla unicd sunt fotopomilerizabili, nu se
produce autopolimerizarea.
O alta tendintd noui in iehnologia adezivilor dentrnari este aceea de a reliza
un slrat intermediar intre peretele cavitdtii 9i materialul de restaurare, acest strat

va avea rolul unui tampon cu un modul scazut de eleasticitate, in stare

o artd noutate in asigurarea unui strat de adezrv cu ror de ceptugire a


cavitdtii este utilizarea unui ionomer de sticla, modificat cu o ragina
adeziva. Materialul
Fuji Bond 4c GC este livrat sub o form5 de pudra gi lichid, care vor
fi amestecate
inainte de aplicare. Pudra con!ine sticla de reactie din fluoro-alumina
silicat.
Lichidur este reprezentat cre acidur poriarkenoic

0,1

se

compenseze diferitele gtersuri care apar. Aceste gtersuri pot fi cauzate de contractia
la polimerizare, forte functionale ocluzale, directe gi fo4e indirecte in timpul masticatiei.

Un sistem adeziv dentinar elastic este Opii Bond (Kerr). Acest sistem contine o
ragind adezivd umplutd cu stilcd ( 9yo) care menline o grosime medie de 75 microni in
comparatie cu o grosime de 5-10 microni a adezivilor dentinari standard neumpluti, acest
adeziv este conceput sd actioneze ca un absorbant de gocuri, flexibil care poate sd
compenseze contractia compozitului la polimerizare, precum gi gocurile in timpul masticatiei.

Concluzii

restaurative. Timpul de efectuare a restaurarilor dentare


cu retentie

mer:anici gi dependenla de cimenturile neadezive au deschis o


erd;";; p;;;ii;
merJicului sd utilizeze materiale estetice pentru reconstructia
dintilor intr-un mod
mai conservativ_
Avantajere pentru pacient sunr mari. procedee mai putin invazrve,
preparat,
dentarer conservative, mai putin disconfort, restaurari mai
estetice
Totugi cu scopul de a stdpAni integral potentialul acestor
dezvoltarl in oractica
clinica' se impune atdt educatia continua, cat gi dezvortarea
cercetariror crinice.

HEMA (hidro,xietiimetacrilat)
GPDM (gliceril dimetacrilat)
PAMM (acid ftalic monoetil metacrilat)
CA (camforochinoni)
{

Ragina adezivd

Umplutura

BIS-GMA (bisfenol glicidil metacrilat)


HEMA (hidroxietil metacrilat)
GDM (gliceriir dimetacrilai)
SticlS de bariu-aluminiu-bazosilicati (media dimensiunii de particuld

este de 0,6 microni)


Silicat fumig:rtd (evaporatd)
Fotoin itiator

Hexafluorosilicat disodic

CA camforoch inona
146

care

Adezivii dentari actuali au schimbat in mod impresionant natura


stomatologiei

Grund (primer)

Etanol

gi componenti

polimerizeazd la lumind (fotopolimerizabili).


Mareriarur face priz6 prin reaclie normard ionomer de sticra
acid-baza gi,
de asemenea, prin fotoinitiere. pe ianga caritdtire de cdptugire, produsur
oferd un
corrtinut ridicat de florurS, fapt care are rol in prevenirea cariilor
marginale.

Compozitia Opti Bondului este datd in iabelul XXl.


Tabel XXI
ia sisternului adeziv
Bond

Apd

i* alarclohgic

(1wd@

dl4e4tal4?aa

CAPITOLUL 12 _
TEHNOLOGIA
il
/IVANSATA

Awta

iX

aAa<atolaglz

STOMATOLOGIE
4

Progresele

inregistrate in tehnologia
de activitate, inclusiv stomatologia. - -r'.- erectronici au infrueritat fiecare
Anual, sunt introcluse -noi
..

domenir.r

tehnolo

.:';:i::""T, 'Jj"XJi"""il,',.;:,j;:l
i;,.::,:::::1.""J:,":",,"," "a cu avantajele
oferite
o"uina

in pr"",i""'rtomatologicii
va permite
," or"r]lnologii
o gamd mai largd de servicii gi
"a
sd se usif ure posibirtdri
a" t."t",.n.l;;"";;;:"

12.1. Categorit de echipamente


AceastS tehnorogie modernS
impdrtitS in gapte categorii principate:c.o
1. Sistemul cu
co n sr5

este introdusd in stomatorogie poate


fi

: :, fi,:,:: J,i::" ;.:"


" "::L::j?
imagini video,
afigdndu_le pe ,n-."."n
o,

2. Sistemul de orelrrnr.,^
"^,---,.
rn a
n

:':lt

s s
#; l'ffi.; ff , i
"',ide
modific6ri
curoare, forma,
i

(fis.

12.21.

:;

(fig.

ff

::'

i:: :;i: ff #:f#!

12.11.

""''i,l',1-i'"

"
dimensiune

Fig

12.s

Sisteme cu prelucrarea imaginii radiografice

Fig.

12.4

_ R.l.p.S. (radiographic
ie
imaginea de pe o
"ir".."e
gi si le afigeze pe un

rmage processing syslem).


_Sunt capabi"t"
radiografie, s6 efeciueze mdsurdtori
monitor sau pe o imprimantd (fig. 12.S).
""f"forn"ir,"u

;, ? ];', :: "J Hfi

imaginiror intraorare

+-

a) '(+
l
-t'

Fig.
a
J.

12.1

Fig.

12.2

sistemul de proiectare gi preparare


asistatS de carcurator - cAD/cAM (computerassisted design/computer-assisted
manufacture). Acestea reprezintd extensii

Fig

12 5

148
149

li

,. l.-i

2* aloecalo/o?ie

?.maaa

6.

?eela

Sistemele

cu iaser- sunt utirizate pentru tratamente parodontare

in
cariologie gi gravarea smaltului \ig.12.61. Nu toate aceste
sisteme au
fost aprobate de F.D.A. (Federa{ia Dentard Americand).

r
r
o
r
o
'

ea ab*afato;Ae

Timp de rucru crescut. Acest sistem cregte volumui de timp necesar


prezentdrii cazurilor simple.
Rezolulie moderat5.
Formare limitati de imagini extraorale.
Dimensiune destul de mare. Ocupi mult spa[iu.
Depozitare dificili a materialelor de transfei. Sistemele V.l.s.
""
tipuri variate de medii de stocare (banda video, floppy ;;;k) utilizeaza
Tehnologie de dezvortare, sistemere actuare pot, in-Jcurt'iimp,
sa rie
depSgite datorita progreselor rapide in microelectronicd.

Elemente componente
Ele pot fi sistematizate ca in schema de mai jos.
Elemente de intrare video
Fig- 12.6
7

'

Fig. 12.7

Alte sisteme- in aceast6 categorie sunt incluse sistemele care utilizeazd


calculatorul pentru analiza unol informatii din cavitat"" uu""la,
cu exceptia
imaginiror- Aici irrtrd anarize de ocruzie, m;suraroii Je pungi parooontare,
m5surdtori de canale (tig.1Z.7).

1.

Sisfeme/e cu captare de imagini video

V l'S' au fost printre primele dispozitivJelectronice care


au pdtruns in stomatologie.
Pentru aceste
.j.masini, ra inceput au fost utirizaie endoscoapere din
gastroenterologie,

modificate in acest sens. calculatoarele


pentru mirirea gi vizuarizarea crinicd prin afigarea imaginii v.r.s. sunt utilizate azi
p" .*itor.
Totodatd, acest sistem poate m"roia, recupera
9i reproduce imaginire.
Avantaje:

r
r
r

Vizibilitate crescutd, care permite crinicianurui examinarea

unor regrunr
dificile. Sistemere" mai noi sunt echipate ., *i"roi"ntiiJlpe"iate
permit vizuarizarea canareror endodontice
"are
si t ;";g;l;r parodontare.

lnstruirea pacientului..Permit pacientului sa ouseive giG'J*Jrin"re


situatiile
ctinice proprii.prin proiectare pe monitor. Aceasta qriaG
i"i"r"d;
;dti
a planurilor
lu_,llulurqnr5i acceptarea acestor pianuri propuse de medic.
Document medico_legal.
Eie sunt' apte de a stoca ir"gi;fi"
;
documentare vizuard cu scop de educatie sanitara o"*i;".rt ""g;;;;;
medicoJegar.
$'
Evaluarea eficienlei tratamentului. Au posibilitateasa
asif ute documentare
seriata despre eficacitatea tratamenteror pe termen iung. Rezurtatere

Unitate de prelucrare

lmprimanti

Monitor

Elementele pot fi vdzute 9i

in fig.

12.8

YUirrf,rtt.\.-_
irri*aar

--'--

cl}aB

'rArc;!cgrx.Fa
itsl.r.oaAt
crx!g

holo!t

cry.F^ coxNTrot

tratamentelor pot oricand sa fie comparate cu imaginile initiale.


r --- -- ""'r'
Dezavantaie:
o Pre! de cost ridicat. in sUA, un carcurator V.r.s., rn raporl cu

:t:--g 9i
ootafl.

opti'iiie

gradul de performanfd, poate costa intre'3 000-ji peste


30.000

complexitate. Necesita un timp mai mare pentru instruirea


in vederea
corectei utilizarl
150

Camerd

.,1

rl
Fig. 12

'l5l

2
?wka

ar

Utilizarea
-a,j;

S.

?a alaea"fala"a.

clinici

Degi comenzire si
de utirizare variazd de ra un sistem.ra artur,
in mare mdsurd, :existd girosioititdlire
mutte et'ementu
Metoda de oper.are a acestor sisteme
"orunu.
este

extrem de simpld.
Aceasta include:
e Regrarea ruminiror pentru vizuarizarea
optima in conformilate cu
recomandarea producStorurui. cere mai
muite
sunt prevSzute cu o sursd de rumind.cu r"non.""."r"-Jiouo intraorare
din camerd trebuie sd fie reduse ca intensitate. lr.i-na uniturui qi cea
. Se fixeazA camera pe
imaginea dorit5.
o prin activarea
.pedalei de p-icior, se fixeazd imaginea pe ecran.
r Stoca,ea imaginii
se
fie pe o caset5 video, fie pe un floppy disk.
. Se listeazi imaginea,face
dacd se doregte.

2. Sisfemu/ de p,relucrare

de imagini pe calculator _ C./.S.


Aceste sisteme.aduc modificSri poziti"ve in
stabilirea diagnosticului gi planului
de tratament. lmaginile inlra
pli i modificate gi sd se creezescenarii,
Ei

in funclie de necesitdti (fig.i2.13).


"*tr"-"iu

Fig. 12.9

Fiq.

12.1o

ln fig. 12-11 - Orat Video


Scope
tn fis.12.12 - K.T.D. Dentavisiln (Video Dental Concepts)

i* i.; ;;;)

Pacienfii nu numai c5 0bserv6 starea s.n,t5tii


componenteror A.D.M.,
'
pot vedea gi posibilele planuri Oe tratamenl.
C.l.S. au urmdtoarele capacitdti:

o
o

dar.

sunt apte pentru. mSrirea sau micgorarea dimensiunilor


imaginii in totalilate

sau a unei pirti,


Pot izora par[i din

.imagine gi sd erimine. informariire neesentiare:


Pot deprasa o imagi'e
de pe o parte pe arta; aceasta ajutS in mod
speciar

in ortodontie;

r Pot copia o imagine;


o Pot s5 schimbe nuanfe, ajuta ra aregerea curorii
in refaceri protetice;
r Pot modifica forma unei imagini;
. Cu ajutorul
s6 fot stoca in memorie tr
apoi recupera
::=lii_.1:t"m
'rv gi ol
fragmente de
imagine;
pot
s.u
rista
gi
tranimite imagini modificate. De exempru, dupi stabirirea
' planului
de tratament, el polte fi transmis taboratorltui: -o Pot fi inregistrate misurdiori directe pe ecran (tig.12.141.
r Putem si realiz.am modele pentru
modificarea tiasaturitor faciale, cu
aplicalie practic5 in chirurgia plaslicd maxilo_facial6.
9i

Fig.

12.11

Fig

12.12

Fig.

12.13

Fig.

152
153

,,''-'"',

i:

.-.

-,

12.14

?w*:a

7+ ata*aliloe<2

ea*aa

ec elarctab?io

Avantaje:
Aceste sisteme, pe langA avantajele sistemelor V. l.S., au in plus urmdtoarele:
. Creeaze scenarii posibile;
. Diminueazd gansa de in!elegere gregitd din partea pacientului;
. Transmit scopurile dorite de tratament laboratorului de tehnica;
. Conlin un sisten] de memorizare de mare capacitate;
. Pot fi preluate irnagini din surse diferite.
Dezavantaje:

Are aceleaqi dezavantaje ca 9i sistemele V.l.S., iar in plus


r Pot anticipa inexact rezultatul final.
Configurafia compc,nentelor in cazul sistemului C.l.S.: Fig. 12.1Sa-d
Elemente de intrare video

Camerd video

Fig. 12.15c
Cdteva sisteme utilizate in SUA

Fis.

2.1 5d

Dentavision Plus (Envision rmaging Technorogies, formerry Business


rnfor(fig. 12.16)
lmagemaker (Trolon lntra-Oral Camera Sistem) (fig. 12-17).
Orat
.Sca.n. Cornputer lmagin-g System (Jestei e.l Oine th'c) (fig.12.18)
Preview (New Visions lnc.) (fig.12.t9y.

rnation Technologies lnc.)

Tableta graficd
Calculator

Tastatura

Modem

Mouse

lmprimantd

Monitor

lnregistrare pe film

Fis.

12.16

Fig.

12.17

Fig

12.19

Fig. 12.15a

Fig. 12.15b
154

Fig. 12.18
.1

55

' -.. e< at4*414/4"14

eqa4le

Configura{ia acestui sistem este

.Du
a

Se

Se

at df84b/""i4

lmagine video scanatd

lmagine scanatd prin laser

lmagine fotograficd

oSe

.Se

lmagine video scanatd

Se

Calculator

BibliotecE de imagini

lmagine video scanati


Apara{ de frezare
prin calculalor

c,ontrolate

Sunt comercializate:

Fig. 12.20

Fig.

12.21

in

Fig.

12.22

situatia exempliFicata,
s-,-' realizat o c'Jpicre a lmagirrii
stenga pe dreapta unde
de pe partea
existd o edentalie. Se
sc realizeze copierea, care
Pot, insi, simula gi pun{i fEr6 sI
vor fi cdt mai exacte in ceea
ce privegte realizarea clinicd.

- Sistemul Celay (Mikrona Technology)


- Sistemul Cerec- (Siemens Corp.)
liig- tz.Zl1
Aceste
sisteme trezeazd btocuii

preformate;
pot fi cerarnici
\/ita' care se gEsegte in 4 nuanfe, gi otocuri-oicor,
"uoi,i"*in doud nuante.elcTimpul
de f rezare
este rle 10 minute (fig"i?"la).

3' srsfeme/e cu
.proiectare asrstard gi fabricare asistard de carculator
p'ime""-'
n t"i"J"uio"o. rransmf imasinea
o ispozifi vtcjrsrlez;:t:1,:
'e
si shideazs u n

'

Avantaje: este cornandat prin calculator, preparan"J'o-iestaurare finata.


o Elimind etapa de amprentare;
controreazS -Jir""l'r."ruarea
' Medicur
tehnicS a restaurSrii; se poate
realiza in cabinet,
o Restaurarea este_ oolinuia'iliio"",ngrra
""fii"O-""*i"-ou,nr",.',"n!ia laboratorutui;
r Nu este necesa'a roiosirea"rui.iirtuto, gedin(d;
pentru rucriri turnate.

Dezavantaje:

;: 11;;: ::,:#LJft? eH::??g:


: i*pr,ilff ,h:ffiru:fi
,;;r;";.;;;cfii
fi
o
o
r
.

Limitdri in reatizarea
proretice unitare, nu por
punti; unete sistgmg
reatizate
cd pot reatiza punlide intindere micd
'n...;i;;;i;
ta
parru
din{i,
:qel6
Limitarea ,u?',.r:r,: unei
game largi de nuan[e coloristice;
lncapacitatea. cle a reda
I*.jinl &r"te in mediu umed;
cu alte ;;",;;;;" formare ir"gin-i-;um
sunt V.t.s.

pret de cost rirjicat


r $"JTg:ribititate

"

Fig.

12.23

Fig. 12.24a

Fis.

12.24b

- Sistem Denti CAD (Denti CAD USA)


- Sistemul Duret (Hennsen lnternational)
- Sistemut Dux (Titan) (DCS Dentat)
- Sistemui_procera (Nobelpharama inc)
- Rekow (Digital Dental System)
in general' aceste sisteme sunt utirizate ra rearizarea
inray-uriror, onray-uriror
gi coroanelor ceramice totale.

156
157

-. 1 ..

_i

t._---

,L

,)

--:.;
*
ffi

.1t

i.- )

C@,ai@

aa ala'xalllogig

4wa:a

4. Sisfeme cu formare radiograficd a imaginii

O tehnologie mai noud, radioviziografia

(Trophy SUA lnc.), folosegte o sursd obignuiti de


raze X; in locul filmului, se plaseazd un senzor
intraoral CCD (fi9.12.25). Senzorul este legat la un
calculator de prelucrare a imaginii care este apoi

12.25

Pe mdsurd ce s-a dezvoltat iehnologia electronicS au ap5rut 9i alte sisteme

ffi
E3
H

a) sislem de analizd a acluziei

H{

7. Alte sisfeme

Xeroradiografia a fost introdusd de cdtre Comp. Xerox, reprezintd o metoda


de oblinere a imaginii radiogralice fdrd a utiliza filmul dentar. Dupi expunerea la o sursa
obignuiti de raze X, un senzor transferd imaginea pe o hiirtie lucioasi, special tratata.

Fig.

-w ato*alala?zc

cJm sunt:

Noile calculatoare sunt apte de a localiza contactele premature, precum 9i


ataliza ocluziei de la un contact inilial, pana la intercuspidare maximd.
Aparatul T-Scan (Tekscan lnc) utilizeazd un senzor special (ti9.12.27\ care
p'3rmite medicului sd analizeze 9i sd inregistreze ocluzia pacientului (fig.12.28).
Acest aparat poate fi cuplat cu un calculator compatibil lBM.

5- Sisteme/e de prelwcrare a imaginii radiografice


Aceastd categorie are o largd utilizare a hard-ui-ilor gi soft-urilor necesare
pentru prelucrarea imaginilor radiografice. Utilizarea cea mai frecvenld este aceea
de a realiza mdsurdtori cefalometrice dupd filme faciale.

Laserul este un dispozitiv care produce un fascicol de lumini

monocromatic5 intensd, foarte concentratd care, printre alte utilizari, poate sa


vaporizeze islantaneu tesutul viu. in stomatologie,

utilizarea laserului corespunde

cu nivelele de

energie necesare pentru eliminarea dentiner


ramolite in cazul cariilor dentare. Are dezavantajul
cA poate produce necrozd pulparS. S-au produs
dispozitive speciale pentru utilizare in stomatologie
- cele care sunt emise prin fibrd optica, la o piesd
de miina cu emisie pulsatil6 de 10-30 pulsalii/
secundd, acestea fiind mai putin nocive pentru
tesuturi (fi!r.1 2.26).
Laserul poate fi utilizat in tratamentul
gingivitelor, desensibilizdrilor dentare, pregatirii de
cavitali superficiale gi pentru gravarea smaltului.

E
Fig.

12.27

Fig. 12.28

b) analiza parodontald

Parodontograma poate fi inregistratd in mod automat prin intermediul unui

microtemperaturS, iare mesoare temperatura intrasulculard consideratd cd ar fi


ct;relati cu starea de sdndtate parodontald.
c) evidenla datelor 9i figa pacientului
Majoritatea siste.melor de management al cabinetului dentar se bazeaz5 pe
ulilizarea calculatoarelor.Aici sunt stocate toale informatiile legate de cazul respectiv.
Permile astfel accesul rapid la datele pacientului.
Sistemele mai 4oi (Simplesoft Voice Chart, Avanti Computer Associates)
({ig.12.30) sunt activatd prin voce. Acest sistem inregistreazi vocea medicului 9i

ffi
ffi
E

aparat (fi9.12.29). Altd noutate

in

parodontologie este aparilia unei sonde de

precum gi pentru care categorie de laseri sd se


Fig.

12.26

Fig.

Fig. 12.19
158

Engr

ffi

ffi
ffi
ffi

Cercetdrile continud in vederea introducerii


laserului 9i pentru alte manopere stomatologice,

opteze

ffi
ffi

ffi

vizualizala pe un ecran video, imaginea este marila


gi poate fi colorati dupd dorin!d. lmaginea poate fi
transmisS ia o camerd pentru stocarea ei, aparat foto
sau un printer de mare rezolutie.

6. Sisteme cu laser

t#

159

12.3O

ffi
BE: -

fs

**

?wca

az aa*Aalof*

numai

?n

acest mod sunt

activate. in plus, aceste sisteme


asigurS 0 anarize a dateror
de lung6 durat5 a stdrii Oe sanatatJ
0"r.1.""*,a
Aceste
sisteme. rJe evidenfd

figa pacienturui de pe calcurator

i.*'rl'"o,"srarice, inrormarii despre ocruzie,


;il:ffli::fij:1"'A''asini vio;o, "';;i"r;;;;
i'.oiai'i"'li;"; ;J;,:;;t:ffi;,:i.:'upra tesuturui parodontar, s; pe,mite accesur
"ra,"

,S,rlihifd

de flux a unui sistem automat


integrat
Anallza

ale
pacientului

lmagine
video

ocluz:iei

Oe craOinet dentar poate

radiograficE

Bibliografte

lnforma{ie
asupra

prepardrii
coro n

2.
3.
4.

Tastaturd

b.

Tableti grafici

Calculator

Modem

Mouse

lmprimanttt

Monitor

Magind de frezat
comandatd prin calculator

ABBOT S' - Merar-ceramic restaurarions. J. prosth.


Dent 1g78, 39, 3; 293-294.
ABJEAN J.; KORBENDAU J.N. _ L'occtusion.
eO. i. pref"t, paris 1977.
AIDA M'' HAYAKAWA Tcomposite to porcerain with various surface
conditions.
J. Prosth. Dent. 1995, 73.1dh.e:io1^o.f
5. 464_491.
ALTGLAS A-lnteret du lambeau esthetique pre-prothetique
dans la rehabilitation du secteur
anterieur. lnf. Dent. i997, 21, 1 149_54.
ANDREESCU C.. rn{srARy_T.-Abraziunea
9i eroziunea dentarS. Rev. sromatorogia 1979.2. 101.
ANDERSON M.. BERGMAN 8. BESING C., LUTOOUTS.
P., NILSON H. _ CIiNiCAI TESUIt

With
tiatnium crowns fabricated with machine duplication
and spare erosion.
Ada. Odont. Scand. 1989, 47,279-2tO.
ARNOLD M.. ERNEST F D-, WTNZEL W., -- r,as
Keramik rnray Deutsche Stomat. 1974.24.
4.264-270.

8.

ATI-|ANASS| A'

- L'empreite-globale: de sa conception a I'oobtention du maitre - modele positif.


Contribution a I'etude des indications et contreindLtion:
sdesdifferentsmateriauxe{ter^ :s'
Th. chr. Dent., Lyon, 19g0, 16,49-62,
9. BAHARAV H., LAUFER g. Z.
- Effect of different cooring rates on fracture toughness and
microtrardness of a grazed arumina reinforced porcerain.
J. prost. o""i. rgs6', iE. .,, .tn_zs.
10. BARGHT N-. aERRy r. G.
- posr bonding crack formation in p"Jun uliJ"r"] .1. e"rn"t.
Dent. 1997. 9. 51-54.
11. BARNA v BoRzEA D', GAGEA LUcIA-studiu
asupra oblinerii porfelanuluidentardin materii
'
prime indigene. Maleriale de constructii 1976,
6, O. igg_ZOZ.
12. BESLER U. C-. MACENTER H. t., RtbnreR w. A.
- Fit of three porcerain fused to r,+ral
marginal design in vivo; a scanning electron microscope
study. J. prosth. Dent. 1g85, 5:. 1,
24-29.
BERKSUN S.' KEDTCT p-S- A matrix procedure for reproducing
naturar or carved tooth contours in porcerain raminate veneers. J. prosth. oent. td9+, ll,
i,
zos-zoe.
14. BERKSUN s.' SAGLAN S. shear strenght of composite
bonded porc.erain to porcerain in a
new repair system. J. prosth. Dent. 1994, 11, 4,4Z34Zg.
15. BERNARD G. - custom contoured temporareycrowns.
J. prosth. Dent. 1987. 57, 3, 3g0-3g1.
16. BESSING C.H.. WIKTORSSON A. Compairisio6
sf two rtifferont mothods of polishing porce
laln. Scand. J. Dent. Res. 1983.9i,4g2{g7.
1a
BlsHoP K., PRIESTLEY D. - procedure of combining a faciar porcerain
veneer with a mate{
ana occtuding surface. J. prosth. Dent. 1996, is, q. azz<Ss.
lqO-uaf
18. BLANco L. DALMAU
- Preventing of porcerain backet over sirverpailadium ailoys. J. prosth.
Dent. 1984, S0, 6, 865-327.
19. BoGoPoLSKY S.. BARTEY J- Utilisation rationnelle des instruments rotatifs en prothese
conjointe. A.O.S. 1981. 134. 325-327.
13.

161

,--

rrr