Sunteți pe pagina 1din 16

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea: Psihologie si Stiinte ale Educatiei


Specialitatea: Psihologie

Proiect de cercetare
pe tema :

Relatia dintre inteligenta emotionala si


reusita scolara la studenti .

Efectuat : Timotin Anastasia


Profesor : Poting Angela
Grupa : 32, Psihologie

2009

Plan
I. Introducere
II. Abordarea teoretica a variabilelor: inteligenta emotionala si reusita
scolara.
III. Aparatul stiintific
Scopul
Ipotezele
Metode de cercetare
Esantionul
IV. Procedura
V. Rezultate si discutii
VI. Concluzie
VII. Bibliografie.

I. Introducere
Am hotarit sa abordez tema Relatia dintre Inteligenta Emotionala si Reusita Scolara la
studenti deoarece problemele emotionale sunt cele mai frecvente probleme intalnite in secolul
nostru. Toata viata noastra este marcata de emotii, ele reprezinta imaginea sufletului nostru, a
interiorului nostru si fara ele nu am fi mare lucru. Numai ca, pentru a le da posibilitatea sa isi exercite rolul in mod eficient si pentru a ne permite sa traim liber, trebuie sa le lasam sa se
exprime asa cum sunt ele, pozitive sau negative.
Dar oare fiecare din noi avem capacitatea de a detecta, intelege si utiliza emotiile, atat cele
proprii, cat si ale altor persoane, pentru luarea celor mai bune decizii si punerea lor in practica ?
Desigur ca nu este asa, deaceea consider ca ne poate ajuta cel mai bine sa ne ne controlm
impulsurile i sentimentele - Inteligenta Emotionala. Inteligenta emotionala este abilitatea de a
folosi emotiile intr-un mod pozitiv si constructiv in relatie cu ceilalti, de a sti sa interactionezi cu
oamenii intr-un fel care sa ii atraga de partea ta, nu sa-i indeparteze de tine, de a-ti recunoaste
propria stare emotionala si a recunoaste starea emotionala a celorlalti. Este vorba despre a sti sa
faci alegerile potrivite pe moment, pentru a interactiona bine cu cei din jur, despre a sti sa tratezi
oamenii intr-un mod pozitiv si constructiv, dar in primul si in primul rind Inteligenta emotionala
presupune constientizare de sine, autodisciplina si empatie. Stiind toate astea despre EQ apare o
alta intrebare : care este relatia dintre EQ si IQ si de ce oameni, cu un coeficient de inteligen
mediu sau chiar sczut reueasc n carier si ce ii face pe alii, cu un IQ ridicat, s aib eecuri,
s stagneze n carier? Ma intereseaza deasemenea daca exista vreo relatie dintre acestea doua,
daca EQ poate fi inbunatatita ? Raspunsul la aceste intrebari doresc sa le aflu nu numai eu dar si
subiectii care au participat la acest experiment pentru studenti aceasta fiind o modalitate de asi imbunatati reusita academica. Cred ca la finalizarea acestui proiect voi gasi raspuns la toate
intrebarile .

II. Abordarea teoretica a variabilelor: inteligenta emotionala si


reusita scolara.
Inteligena emoional este capacitatea personal de identificare i gestionare eficient a
propriilor emoii n raport cu scopurile personale (carier, familie, educaie etc). Finalitatea ei
const n atingerea scopurilor noastre, cu un minim de conflicte inter i intra-personale.
Ne-am ntrebat adeseori ce i face pe unii oameni, cu un coeficient de inteligen mediu sau chiar
sczut, s reueasc n carier. Ce ii face pe alii, cu un IQ ridicat, s aib eecuri, s stagneze n
carier? Rspunsul la acest aparent paradox este modul n care fiecare dintre ei i folosete
inteligena emoional (EQ).
Chiar daca o persoan are suficiente cunotine i idei inteligente, daca nu i cunoate i nu
reuete s-i gestioneze emoiile i sentimentele, poate ntmpina dificulti n ncercarea de a-i
construi relaiile cu ceilali sau o carier profesional de succes. Persoanele cu un nalt grad de
autocunoatere i dau seama cum sentimentele lor i afecteaz, att pe ei, ct i pe cei din jur.
Dezvoltarea inteligenei emoionale ne permite s ne punem n valoare aptitudinile intelectuale,
creativitatea. Ne asigur reuita, att n plan personal, ct i n cel profesional.
Elementele inteligentei emoionale:
1. Cunoaterea emoiilor personale
Cunoaterea emoiilor personale presupune identificarea i exprimarea lor coerenta, ntr-un
context dat. n orice relaie exprimm informaii, sentimente, fapte, amintiri. Uneori ns, ne este
greu s exprimm clar ceea ce vrem s spunem sau simim - nu suntem coereni, iar alteori ne
este greu s nelegem ceea ce ni se spune - intenia care se ascunde in spatele cuvintelor. Aceste
situaii sunt generatoare de conflict.

Pentru a le evita este important s putem codifica i decodifica mesajele transmise, la nivelul
verbal sau non-verbal, astfel nct s transmitem i s nelegem corect sensul mesajelor.
2. Gestionarea emoiilor
Gestionarea emoiilor se refer la capacitatea noastr de a alege modalitatea prin care ne vom
exprima ntr-o anumit situaie.
Pentru a ne gestiona emoiile este important s inem cont de:
Ce exprimm?
Cum exprimm?
Cnd exprimm?
Unde exprimm?
Cui exprimm?
3. Direcionarea emoiilor ctre scop
Scopul este criteriul dup care ne gestionm emoiile. Este important s inem cont de ceea ce
vrem s facem sau s obinem, n mod concret:
durata n timp - cnd vrem s atingem scopul
participani - de cine avem nevoie
strategie - ce pai trebuie urmai
resurse - de ce avem nevoie
4. Empatia
Este capacitatea de a intui sau de a recunoate emoiile celorlali. Empatia nu nseamn s trim
emoiile altor persoane, ci s le nelegem pornind de la experienele noastre.
5. Capacitatea de a construi relaii interpersonale pozitive
Arta inteligentei emoionale se rezum n cadrul acestei componente.
Astfel, avem posibilitatea de a ne crea propriile relaii folosind elementele menionate pn
acum: ne fixm scopurile, ne canalizam energia i emoiile n funcie de scop (folosind empatia
ca instrument), ne exprimam i identificm emoiile ntr-un mod coerent. Vom fi contieni de
responsabilitatea noastr i a celorlali n relaiile interpersonale. Acest lucru ne va ajuta s
reducem conflictele i s comunicm eficient.
Reusita scolara presupune dezvoltarea aptitudilor, inteligentei si spiritului practic
aplicativ si experimental al acestora.Asupra personalitatii studentului actioneaza factori care pot
influienta reusita scolara, fie ca acestia sunt factori externi : pedagogici, socio-culturali fie factori
interni: biologici si psihologici.
Orientarea scolara reprezinta ansamblul actiunilor optionale si consultative realizate prin
modalitati pedagogice, generale si speciale, subordonate, din punctul de vedere al continutului,
dimensiunii tehnologice/aplicative a educatiei, iar din perspectiva metodologica activitatii de
asistenta psihopedagogica si sociala a cadrelor didactice, elevilor si parintilor, proiectata la
nivelul sistemului de nvatamint, n vederea unor optiuni corecte scolare.
Un rol important n remarcarea reusitei scolare l joaca cadrele didactice care trebuie sa
cunoasca potentialele elevului e liceu, sa le forteze daca considera ca este cazul pentru a fi
evidentiate ca functionabile angajindu-le n activitati de nvatare. Dezvoltarea personalitatii
elevului de liceu, n vederea reusitei scolare, este un proces de lunga durata, cu numeroase
determinari obiective si subiective. Foarte important pentru reusita scolara este prevenirea
esecului scolar, care presupune interventia ntemeiata pe cunoasterea eventualelor cauze care ar
putea genera nereusita n activitatea de nvatare. Principalii factori implicati si cu responsabilitati
n consiliere si orientare scolara sunt: scoala, familia, mass-media, alte institutii specializate si
personalitatea elevului.
Putem desprinde 2 categorii de factori:
- cei care se refera la geneza, organizarea si administrarea solicitarilor obiective (factori
socio-pedagogici) Factorii pedagogici reprezinta conditiile externe care actioneaza prin

intermediul conditiilor interne, determinind dezvoltarea psihica si comportamentala a elevilor de


liceu.
- variabilele personalitatii elevului de liceu implicate n procesul de nvatamint (factorii biopsihologici).

III. Aparatul stiintific


Scopul: Stabilirea relatiei dintre Inteligenta Emotionala si Reusita Scolara la studenti.
Ipoteza specifica: Exista o relatie dintre Inteligenta Emotionala si Inteligenta
Academica la studenti.
Ipoteza nula: Nu exista nici o relatie dintre Inteligenta Emotionala si Inteligenta
Academica la studenti
Metodele de cercetare :
Inteligenta emotionala este calculata pe baza unor teste implicand gradul de implicare in
comunicarea cu ceilalti, cunoasterea de sine si intelegerea propriilor sentimente, exprimarea
sentimentelor (fie pozitive sau negative), reactia in fata intimitatii, respectul de sine si mandria,
gradul de dificultate in a realiza o sarcina si implicarea in realizarea acesteia. EQ-ul poate fi
peste medie, mediu sau sub medie. Inteligenta emotionala este, insa, dobandita, adica se poate
invata, deoarece se bazeaza pe evolutia persoanei in cadrul social, astfel incat obtinerea unor
scoruri mici nu reprezinta neaparat o problema - oamenii care au obtinut astfel de scoruri la teste
isi pot imbunatati, in timp, relatia cu sine si cu ceilalti.
Testul pentru Inteligen Emoional varianta pentru aduli adaptat de M. Rocco dup
Bar-On i D. Goldman.
Testul are 10 itemi ce constau in prezentarea unor scenarii in care se poate afla o persoan.
Completarea testului cere transpunerea persoanei in situaie respectiv i apoi alegerea uneia
dintre variantele de rspuns (din 4 posibile). Aceste variante reprezint modaliti concrete in
care se poate reaciona in situaiile test.
1. Persoana se afl intr-o situaie critic care ii amenin viaa. Trei dintre variantele de rspuns
privesc capacitatea de a fi contient de emoiile personale, a cunoate situaia d.p.d.v. afectiv i
a rspunde echilibrat la situaiile neobinuite, critice sau stresante.
2. Un copil este foarte suprat, iar adulii din preajm incearc s-l ajute s depeasc starea
emoional negativ. Se urmrete educarea emoional, antrenarea emoional a copilului in
inelegerea strii emoionale negative.
3. Un adult se afl intr-o situaie care trebuie modificat in vederea obinerii unor beneficii.
Itemul se refer la motivaia proprie, capacitatea de a elabora un plan pentru a trece peste
obstacole. Apare sperana ca dimensiune a IE.
4. O persoan care are eecuri repetate intr-o anume situaie. Una dintre variantele de rspuns se
refer la optimism.
5. Se urmrete comportarea persoanei fa de minoriti, atitudinea privind diversitatea etnic,
cultural. Una dintre variantele de rspuns indic modul optim de a crea o atmosfer deschis
pentru diversitate. Implicit se pune problema prejudecilor i a toleranei.
6. Modul cum se poate calma o persoan furioas. Varianta de rspuns semnificativ se refer la
capacitatea empatic a persoanei i modalitile de stpinire a furiei.
7. Unul dintre personajele situaiei prezentate este stpinit de agresivitate i furie. Rspunsul
scontat est cel care indic luarea unei pauze pentru a permite calmarea.
8. Intr-un colectiv trebuie gsit o soluie pentru o problem delicat sau plicticoas.
Rspunsul scontat se refer la faptul c membrilor trebuie s li se asigure relaii armonioase,
confort psihic i exprimarea personal.
9. Un copil un tinr sau un adult se pot afla in situaii relativ stresante datorit pe de o parte
timiditii, pe de alta situaiei noi, neobinuite care accentueaz starea de team. Rspunsul
scontat implic atragerea treptat in relaii interpersonale.
5

10. O persoan care prezint o iniiativ de schimbare in activitatea sa este mult mai pregtit s
se angajeze cu plcere intr-un gen nou de aciuni, inva mai repede cum s obin performane
superioare. Este implicat capacitatea de a incerca si altceva decit ceea ce faci in mod curent,
pentru a aduce la suprafa noi abiliti, talente ascunse.
Cei 10 itemi ai testului urmresc 5 trsturi caracteristice pentru QE: cunoaterea emoiilor
proprii, controlul emoiilor, motivarea personal; empatia; dirijarea relaiilor personale.
Esantionul
Testul a fost aplicat pe 20 de persoane, de ambele sexe, toti studenti la Usm.

IV. Procedura
Unui numar de 20 de studenti de ambele sexe, de la USM, facultatea Psihologie si Stiinte ale
Comunicarii le-au fost administrate individual testul la care acestea trebuiau sa raspunda cit mai
sincer transpunindu-se in situaie respectiv i apoi alegind una dintre variantele de rspuns (din
4 posibile).
La a doua etapa subiectii trebuiau sa scrie media anuala pentru anul 2008-2009 .

V. Rezultate si discutii
1.Rezultatele brute obtinute la teste :
Tabelul 1
Inteligenta Emotionala
Subiectii
Numarul de
Nivelul
puncte
1.
120
Nivel mediu
2.
90
Nivel Sub mediu
3.
105
Nivel mediu
4.
125
Nivel mediu

Reusita Scolara
(media anuala pe anul de
studiu 2008-2009)
9.83
9.33
8.16
8.50

5.
6.
7.

105
105
60

Nivel mediu
Nivel mediu
Nivel sub mediu

8.66
8.83
7.83

8.
9.
10.

45
105
60

Nivel sub mediu


Nivel mediu
Nivel sub mediu

9.16
9.16
6.30

11.
12.
13.

80
40
70

Nivel sub mediu


Nivel sub mediu
Nivel sub mediu

8.00
8.50
8.15

14.
15.
16.

100
45
80

Nivel mediu
Nivel sub mediu
Nivel sub mediu

9.16
7.50
8.33

17.
18.
19.

80
105
120

Nivel sub mediu


Nivel mediu
Nivel mediu

8.15
7.81
8.30

20.

80

Nivel sub mediu

9.00

2. Analiza discripiva a datelor :


EQ media = 86
Reusita scolara media = 8.28
Tabelul 2 Aflarea abaterii standard.
EQ

Reusita scolara

x-m

x- m 2

y-m

y-m 2

80
120
105
80
120
90
80
45
100
70
40
80
60
105
45
60
105
105
125
105

-6
34
19
-6
34
4
-6
-41
14
-16
-46
-6
-26
19
-41
-26
19
19
39
19

36
1156
361
36
1156
16
36
1681
196
256
2116
36
676
361
1681
676
361
361
1521
361

9.83
9.33
8.16
8.50
8.66
8.83
7.83
9.16
6.30
9.16
8.00
8.50
9.16
8.15
7.50
8.33
8.15
7.81
8.30
9.00

1.55
1.05
-0.12
0.22
0.38
0.55
-0.45
0.88
-1.98
0.88
-0.28
0.22
0.88
-0.13
-0.78
0.05
-0.13
-0.47
-0.02
0.72

2.40
1.10
0.01
0.04
0.14
0.30
0.20
0.77
3.92
0.77
0.07
0.04
0.77
0.01
0.60
0.002
0.01
0.22
0.0004
0.51

In urma efectuarii calculelor am obtinut:


- media rezultatelor la testul de inteligenta emotionala(EQ) m = 86 si abaterea standart = 0.82
- media notelor anuale a subiectilor m = 8.28 si abaterea standart = 0.83;
3. Manifestarea frecventelor la ambele variante.
Tabelul 3 Mnifestarea frecventelor la Inteligenta Emotionala
x

frecventa absoluta
f (a)

frecventa relativa
raportata la o
unitate
fr (1)

frecventa relativa
procentuala
fr %

Nivel mai jos de medie


0-100 puncte

11

0.55

55 %

0.45

45 %

Nivel mediu
100-125 puncte

Nivel mai inalt de medie


125- 175 puncte

Am aflat frecventa absoluta si frecventa relativa procentuala pentru subiectii cu media anuala a
reusitei scolare impartiti pe urmatoarele nivele: 5-6; 7-8; 9-10.

Tabelul 4 Mnifestarea frecventelor la Reusita Scolara


y

frecventa absoluta
f (a)

5-6

0.05

5%

7-8

0.45

45 %

9-10

10

0.50

50 %

frecventa relativa
raportata la o
unitate
fr (1)

frecventa relativa
procentuala
fr %

Am aflat frecventa absoluta, si frecventa relativ procentuala care exprima procentul valorilor
pentru subiectii cu media inteligentei emotionale impartiti pe trei nivele propuse de test:
- nivel mai jos de medie;
- nivel mediu;
- nivel mai inalt de mediu.

4. Clasificarea subiectilor pe nivele din punct de vedere a iteligentei emotionale si


a reusitei scolare

Subiectii cu nota medie in perimetrul 5 6 au primit urmatoarele rezultate la test:


nivel sub medie/ jos (0-100p) - 1 persoana
100% = 1
1x = 100
x
=1
x
= 100%
nivel mediu (100-125p) 1 persoane

100% =1
x = 0

.
.

nivelul mai sus de medie (125-175p) 1 persoana


100% = 1
1x = 0
x = 0
x
=0%

1x = 0
x

=0 %

Subiectii cu nota medie in perimetrul 7 8 au primit urmatoarele rezultate la test:


nivel sub medie/ jos (0-100p) - 6 persoane
100% = 9
9x = 600
x
=6
x
= 66.6% = 67 %
nivel mediu (100-125p) 3 persoane

100% =9
x = 3

.
.

nivelul mai sus de medie (125-175p) 1 persoana


100% = 9
9x = 0
x = 0
x
= 0%

9x = 300
x

=33.33% = 33 %

Subiectii cu nota medie in perimetrul 9 10 au primit urmatoarele rezultate la test:


nivel sub medie/ jos (0-100p) - 4 persoane
100% = 10
10x = 400
x
=4
x
= 40%
nivel mediu (100-125p) 6 persoane

.
.
.

100% = 10
x = 6

10x = 600
x

= 60%

nivelul mai sus de medie (125-175p) 1 persoana


100% = 10
10x = 0
x = 0
x
= 0%

Am transformat datele obtinute in % pentru a construi graficul de tip bara:

10

11

5. Aflarea abaterilor standard pe nivele


Tabelul 5 Abaterea standard pe nivele
5-6

x-m

60

9-10

x-m2
0

7-8

x-m2

x-m

105
60
80
70
45
80
80

22.3
-22.7
-2.7
-12.7
-37.7
-2.7
-2.7

479.2
515.2
7.29
161.2
1421.2
7.29
7.29

105
120

22.3
37.3

479.2
1391.2

12

120
90
125
105
105
45
105
40
100
80

x-m
28.5
-1.5
33.5
13.5
13.5
-46.5
13.5
-51.5
8.5
-11.5

x-m2
812.2
2.25
1122.2
182.2
182.2
2162.2
182.2
-2652.2
72.2
132.2

6. Intocmesc tabelul pentru toate 3 nivele


Tabelul 6
Elevi cu insusita
5-6

Media la test 60

Nivel sub medie

Elevi cu insusita
7-8

Media la test 83

Nivel sub medie

Elevi cu insusita
9-10

Media la test 92

Nivei sub medie

Graficul de tip bara a mediilor nivelelor pentru subiectii care au prticipat la cercetare

13

x-m

x-m2

14

y-m

y-m2

(x-m)(y-m)

80
120
105
80
120
90
80
45
100
70
40
80
60
105
45
60
105
105
125
105

-6
34
19
-6
34
4
-6
-41
14
-16
-46
-6
-26
19
-41
26
19
19
39
19

36
1156
361
36
1156
16
36
1681
196
256
2116
36
676
361
1681
676
361
361
1521
361

9.83
9.33
8.16
8.50
8.66
8.83
7.83
9.16
6.30
9.16
8.00
8.50
9.16
8.15
7.50
8.33
8.15
7.81
8.30
9.00

1.55
1.05
-0.12
0.22
0.38
0.55
-0.45
0.88
-1.98
0.88
-0.28
0.22
0.88
-0.13
-0.78
0.05
-0.13
-0.47
-0.02
0.72

2.40
1.10
0.01
0.04
0.14
0.30
0.20
0.77
3.92
0.77
0.07
0.04
0.77
0.01
0.60
0.002
0.01
0.22
0.0004
0.51

-9.3
35.7
-2.28
-1.32
12.92
2.2
2.7
-36.08
-27.72
-14.08
12.88
-1.32
-3.38
-16.72
40.22
-1.3
-2.47
-8.93
-0.78
13.68

7. Calculez coeficientul de corelatie.


Tabelul 7 Calcularea coeficientului de corelatie

In cazul dat Coeficientul de corelatie (r) este egal cu 0.42, deci este mai aproape de 0 si din asta
rezulta ca relatia dintre aceste 2 variabile este slaba si nesemnificativa. Ipoteza specifica Exista
o relatie dintre Inteligenta Emotionala si Inteligenta Academica la studenti nu sa confirmat, dar
aceasta nu inseamna ca se confirma ipoteza nula Nu exista nici o relatie dintre Inteligenta
Emotionala si Inteligenta Academica la studenti

VI. Concluzie
15

In urma studierii temei date am ajuns la concluzia ca intre Inteligenta Emotionala si Reusita
Academica nu exista nici o relatie adica din asta reese ca o persoana poate sa aiba rezultate foarte
frumoase la invatatura insa sa identifice si gestioneze cu dificultate emotiile proprii si invers.
Totusi Inteligenta Emotionala poate fi imbunatatita si cultivata chiar la virsta adulta prin
cunoasterea si aplicarea unor tehnici speciale una dintre care este: autocunoasterea.
Cu toate ca in literature de specialitate se spune foarte mult despre aceea ca exista o relatie foarte
strinsa intre EQ si Reusita Academica nu am putut demonstra asta (cu parere de rau ). Inteligenta
Emotionala ocupa un loc foarte important in viata noastra ea ne ajuta la perceperea corect a
propriilor emoii, exprimarea i reglarea lor, ca i cunoaterea i nelegerea emoiilor celorlali,
crearea de relatii mai bune la toate nivelele cu cei din jur si cresterea productivitatii si a imaginii
personale, crestere semnificativa a calitatii vietii deaceea nu in ultimul rind trebuie sa-I acordam
o atentie deosebita si in goana dupa cunostinte academice sa nu uitamca a avea un IQ ridicat nu
inseamna sa fii un om de succes.

VII. Bibliografie.
1. Mihaela Roco Creativitatea si Inteligenta Emotionala Polirom, Iasi 2001
2. Metode si tehnici de psihodiagnoza profesor universitar doctor Mihaela
Minulescu.
3. Daniel Goleman Inteligenta Emotionala traducere de Irina Margareta Nistor ,
Curtea Veche, Bucuresti 2001.
4. Andrei Cosmovici si Luminita Iacob Psihologie Scolara Polirom, Iasi 1991
5. Steven J. Stein si Howard E. Book Forta inteligentei emotionala, Inteligenta
Emotionala si succesul vostru traducere Monica Sibinescu, Editura Allfa

16