Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
rotatie al motorului ;
motorul in functiune.
functionare silentioasa ;
constructie simpla ;
randament ridicat;
siguranta in functionare ;
fiabilitate ridicata ;
greutate mica ;
electrice;
o Cutiile de viteze combinate reprezinta, in general, o asociere
dintre un hidrotransformator si o cutie de viteze in trepte, de
obicei planetara .
Cutia de viteze BE -5
Aceasta cutie de viteze este una cu cinci trepte de mers inainte si una
de mers inapoi, formand un ansamblu impreuna cu diferentialul. Aceasta
cutie este dispusa transversal in continuarea motorului in partea sa stanga.
Cei doi arbori sunt paraleli. Arborele primar este sustinut cu ajutorul unor
rulmenti cu role conice iar arborele secundar este sustinut de doi rulmenti
unul cu role cilindrice iar celalalt cu bile. Dantura rotilor dintate pentru
mersul inainte este elicoidala, iar pentru mersul inapoi rotile dintate sunt cu
dinti drepti.
Solicitare de contact;
Uzura;
c) zgomot redus;
Toate conditiile enumerate mai sus se pot obtine numai cu scule speciale,
cate un set pentru fiecare roata, care se pot folosi economic numai la
productia de serie mare.
Se pot obtine totusi rezultate multumitoare si cu scule normalizate
pentru productia de unicate si serii mici.
Prezenta metodologie se refera la executia angrenajelor cu scule
normalizate.
Alegerea parametrilor de baza trebuie sa se faca in functie de cerintele
angrenajului.
a) Capacitate portanta ridicata. Este cazul angrenajelor care lucreaza la
viteze periferice mici si medii, ss la care nu sunt pretentii mari in rivinta
zgomotului. Se obtin de obicei cu dinti drepti sau inclinati, la un unghi de
inclinare mai mare de
. Durata de viata la ruperea bazei dintelui si la
solicitarea de contact, va fi diferita la pinion fata de roata. In cazul
prelucrarii rotilor dintate cu scule normalizate, se poate obtine o durata de
viata egala pentru ambele roti numai folosind materiale diferite, respectiv
tratamente diferite.
b) Zgomot redus. Este cazul angrenajelor care lucreaza la viteze
periferice mari si la care se cere un zgomot redus, adica o sursa de vibratii
redusa care sa nu afecteze calitatile ansamblului. Se poate obtine prin:
- Marirea gradului de acoperire, care la randul lui creste cand
se mareste unghiul de inclinare al dintelui si cand se micsoreaza unghiul de
angrenare la o valoare mai mic de
.
Nu apare subtaiere;
Dintele nu se ascute;
Deplasare pozitiva
, in cazul cand linia de referinta a
cremalierei generatoare devine exterioara cercului de
divizare (scula se departeaza de axa piesei);
Deplasare pozitiva
in cazul cand linia de referinta
devine secanta la cercul de divizare (scula se apropie de
axa piesei).
Cele mentionate sunt valabile atat pentru angrenaje exterioare cat si pentru
angrenaje interioare.
creste
scade.
nu apare subtaiere;
dintele nu se ascute;
Este cazul cel mai des intalnit. Coeficientii de corijare se aleg diferit
pentru angrenaje reductoare si pentru angrenaje amplificatoare.
8. S-a adoptat metoda cea mai raspandita si anume in functie de
coeficientii de corijare se modifica diametrele exterioare astfel incat jocul la
fund sa se mentina constant si egal cu 0,25 mm.
9. Mersul de calcul este diferit in situatia cand distanta dintre axe este
impusa fata de distanta la alegere.
10. Ca metoda de masurare a danturii s-a retinut masurarea cotei peste
dinti, iar cand acesta nu este posibila, masurarea cotei peste role. Este cea
mai simpla metoda dar nu include alte abateri ( bataia danturii etc.).
11. Desi in diagramele coeficientilor de corijare s-au trasat limite de
ascutire a dintelui, s-a introdus calcularea arcului dintelui la varf, deoarece
diagrama da valori orientative ( datorita modificarii diametrului exterior
pentru conservarea jocului la fund).
12. Relatiile de calcul sunt astfel alese incat sa se lucreze cu cat mai putini
parametrii; de exemplu nu a fost introdus coeficientul de corijare in plan
frontal, modulul frontal, etc.
13. Nu se calculeaza decat elementele care sunt absolut necesare
dimensionarii angrenajului.
14. Simbolurile si tolerantele angrenajelor sunt cele cuprinse in standardele
in vigoare.
3.4. Angrenaje cilindrice exterioare cu dinti inclinati calcul
geometric
Nr.crt.
Parametrul
notatia
Relatia de calcul
Pinion
conducator
Parametri
de baza
Date
Roata
condusa
Modul normal
Nr.de dinti ai rotilor
1
B
Latimea danturii
[a]
Cremaliera
de referinta
Unghi de presiune de
referinta
Coeficientul inaltimii capului
de referinta
Coeficientul jocului de
referinta
3
Unghiul de
inclinare
(divizare)
pinion= -roata
( vezi tabelul 1)
Distania
dintre axe
impusa
Unghiul de
presiune
frontal de
divizare
Numarul
virtual de
dinti
Suma
numerelor
virtuale de
dinti
Distanta
dintre axe
de referinta
Unghiul de
angrenare
in plan
frontal
Suma
coeficientilo
r de corijare
in plan
frontal
1
0
Verificarea
incadrarii
angrenajului
Coeficientiid
e corijare
11
1
2
Media
numerelor
virtuale de
dinti
Media
coeficientilo
r de corijare
in plan
normal
1
3
Diametr
ele
rotilor
1
4
1
5
Coeficientul
de corijare
in plan
normal
Diamet
rul de
divizar
e
Diamet
rul de
picior
Pe diagrama se marcheaza
punctul de coordonate
si
, punct prin care se
traseaza o dreapta suport la
acelasi raport al distantelor
fata de dreptele alaturate. Se
ridica cate o verticala in
punctele de abcisa
si
pana la dreapta inclinata
trasata cat mai sus. Pe
ordonata se citesc
coeficientii de corijare ai
celor doua roti si . Se
retine
ca valoare
definitiva,
avand in acest
caz o valoare aproximativa.
Valoarea exacta este:
=
-
Gradul
de
acoperir
e
1
6
Diamet
rul de
cap
1
7
Diamet
rul de
baza
Gradul
de
1
acoperi
8
re
frontal
1
9
Gradul
de
acoperi
re axial
2
0
Gradul
de
acoperi
re total
Parametrul
notatia
Relatia de calcul
Pinion
conducator
Roata
condua
Parametr
i de baza
Date
Modul normal
Nr.de dinti ai rotilor
Cremaliera
de referinta
Latimea danturii
[a]
Coeficientul jocului de
referinta
3
Distanta dintre
axe la alegere
D
Distanta
dintre axe de
referinta
Suma
coeficientilor
de corijare in
plan frontal
Distanta dintre
axe impusa
Unghiul de
angrenare
Distanta
dintre axe
Unghiul de
angrenare
Suma
coeficientilor
de corijare
Verificarea
incadrarii
angrenajului
Coeficientii de
corijare
Media
numerelor de
dinti
Media
coeficientilor
de corijare in
plan normal
Pentru angrenaje
reductoare (I,II,III,IV)
fig 5;
Pentru angrenaje
amplificatoare (V,VI)
fig.6;
Coeficientul
de corijare
Pe diagrama se
marcheaza punctul de
coordonate
si
,
punct prin care se
traseaza o dreapta
suport la acelasi raport
al distantelor fata de
dreptele alaturate. Se
ridica cate o verticala in
punctele de abcisa
si
pana la dreapta
inclinata trasata ca mai
sus. Pe ordonata se
citesc coeficientii de
corijare ai celor doua
roti si . Se retine
ca valoare definitiva,
avand in acest caz o
valoare aproximativa.
Valoarea exacta
este:
= -
Diametr
ele
rotilor
Gradul
de
acoperir
e
1
0
Diametr
ul de
divizare
1
1
Diametr
ul de
picior
1
2
Diametr
ul de
cap
1
3
Diametr
ul de
baza
1
4
Gradul
de
acoperir
e
Tabelul 1
Unghiul de inclinare pe
cercul de divizare
II
III
IV/V/VI
Tabelul 2
Gradele de acoperire recomandate ale unui angrenaj cilindric de roti dintate
cu dantura inclinata
Treapta de viteza
Gradul de
acoperire
frontal
Gradul de
acoperire
Gradul de
Mers inapoi
1,4
1,4
1,4
0,6
II
1,6
0,7
2,3
III
1,7
0,8
2,5
IV/V/VI
1,8
0,9
2,7
acoperire total
axial
.
;
Se adopta numarul minim de dinti ai pinionului treptei I:
dinti . Stiind ca raportul de transmitere al primei trepte este:
rezulta numarul de dinti ai rotii conduse:
.
Valoarea obtinuta se rotunjeste la primul numar
intreg:
dinti;
2. treapta a II-a
Se adopta :
Numarul
;
dinti;
de
Se adopta :
dinti
ai
dinti;
3. treapta a III-a
rotii:
Se adopta:
dinti;
Se adopta:
dinti;
4. treapta a IV-a
Se adopta:
dinti;
Se
dinti;
5. treapta a V-a
adopta:
Se adopta:
dinti;
Se
dinti;
adopta:
Numarul de dinti:
pinionul conducator;
dinti roata condusa;
2.Cremaliera de referinta
- pinion;
- roata;
, conform
6.
Suma
numerelor
dinti
virtuale
de
;
10. Verificarea angrenajului se verifica daca punctul de coordonate
(ZVS,XS) se incadreaza in domeniul dorit (vezi recomandarile din
tabel )
Coeficientii de corijare
11. Media numerelor virtuale de dinti:
;
12. Media coeficientilor de corijare in plan normal:
pinion;
roata;
15. Diametrele de picior
16.
17.
Diametrele de baza
- pinion;
- roata;
Tabelul 3.
Parametrul
treapta I
treapta II
treapta III
treapta IV
treapta V
18
20
28
30
31
a [mm]
70
70
70
70
70
Nr.dinti pinioane
11
16
20
24
26
Nr.dinti roti
Z*
40
38
31
24
23
Modulul normal
mn [mm]
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
Latimea danturii
b [mm]
20
28
16
16
16
Unghiul de presiune
frontal
0t []
20.9419
21.1728
22.4025
22.7959
23.0070
inv 0t
0.017196
0.017793
0.021224
0.022414
0.023071
Notatia
Parametrii Unghiul de inclinare
de baza
Involuta
inv 0n
0.014904
0.014904
0.014904
0.014904
0.014904
Nr.virtual de dinti
pinioane
ZV
12.64
19.10
28.48
36.09
40.25
Z*V
46.15
45.37
44.14
36.09
35.60
Suma nr.virtuale de
dinti
ZVS
59.99
64.47
72.62
72.18
75.85
a0 [mm]
603
71.83
72.20
69.28
71.46
t []
26.57
56
15216
24.1559
20.015
inv t
0.036408
0.000771
0.009904
0.026893
0.014938
XS [mm]
1.3460
-1.2627
-0.7930
0.2954
-0.5475
Media nr.virtuale de
dinti
ZVm
30.00
32.23
36.31
36.09
392
Media coeficientilor
Xm
0.6730
-0.6314
-0.3966
0.1477
-0.2737
X1[mm]
0.2
0.2
0.2
0.2
0.2
X* [mm]
1.1460
-1.4627
-0.9931
0.0954
-0.7475
divizare pinion
d [mm]
28.92
42.57
56.63
69.28
75.83
Picior pinion
df [mm]
23.67
332
51.38
64.05
70.58
Unghiul de
angrenare frontal
Distanta
intre axe Suma coeficientilor
impusa
de corijare
Coeficienti
de corijare
Diametrele
rotilor
Coeficientii de
corijare
Cap pinion
da [mm]
34.12
51.22
62.19
75.24
81.66
Baza pinion
db [mm]
201
39.63
52.35
63.87
69.08
divizare roata
d* [mm]
105.15
101.10
877
69.28
602
picior roata
df*
104.63
853
76.56
63.51
509
Cap roata
da*
115.08
101.43
837
74.72
68.17
Baza roata
db*
98.20
94.27
81.15
63.87
61.75
Grad de acoperire
frontal
1.1819
3.2963
1.4469
1.2711
1.3842
Grad de acoperire
axial
0.7869
0.7839
0.9564
1.0186
1.0492
1.9688
4.0802
2.4033
2.2896
2.4334
Gradele
de
acoperire
ale
Grad de acoperire
danturilor
total
1. Rezistenta la incovoiere
Efortul
unitar
la
incovoiere
este:
la
baza
dintelui
, unde:
relatia:
coeficientul
sarcinii
, care se
reprezinta deplasarea
de
calcul
dat
de
, unde:
700750
II
550600
III
450500
IV/V/VI
350400
, unde:
Simbol
treapta I
treapta II
Raport de transmitere
i CV
3.63
2.37
1.550
0.885
Modul normal
mn
2.5
2.5
2.5
2.5
2.5
Momentul maxim
Mmax
82.94
82.94
82.94
82.94
82.94
Moment de torsiune
Mr1
82.94
82.94
82.94
82.94
82.94
Nr.dinti pinion
Z1
11
16
20
24
26
Z1
12.78
19.28
29.05
36.95
41.28
Coeficient de forma
Y1
0.1
0.1
0.1
0.1
0.1
Latimea danturii
20
18
16
16
16
Coeficient de
suprasarcina
KS
1.25
1.25
1.25
1.25
1.25
Coeficient dinamic
Kd
1.20
1.20
1.20
1.20
1.20
Coeficient de latime
0.2857
0.2571
0.2286
0.2286
0.2286
Coeficient de
neuniformitate
KB
Coeficientul gradului de
acoperire
0.7082
0.7055
0.8604
0.9167
0.9443
Coeficientul sarcinii de
calcul
2.1180
2.1263
1.7426
1.6362
1.5885
Efortul unitar de
incovoiere
773.99
586.45
406.46
311.64
276.68
Efortul admisibil de
incovoiere
ai
941.62
748.12
544.46
405.99
371.56
Efortul admisibil de
contact
ak
1860
1860
1860
1860
1860
1. Fortele tangentiale:
2. Fortele radiale:
3. Fortele axiale:
;
, unde:
Observatie:
1. In cazul treptelor superioare l1 si l2 au urmatoarea semnificatie:
l2 = l5 = 95 mm pentru treapta I;
reactiunea
orizontal din lagarul anterior;
in
in
plan
2. Arborele secundar
Momentul incovoietor maxim in plan orizontal:
Momentul
iincovoietor
maxim in plan
orizontal:
Momentul
incovoietor
maxim in plan
vertical:
,
unde:
.
Calculul de verificare a rigiditatii arborilor
Solicitarile compuse de torsiune si incovoiere ale arborilor dau
nastere la deformatii elastice care, daca depasesc anumite valori
admisibile, conduc la o angrenare necorespunzatoare, iar solicitarile
danturii cresc. Datorita deformatiei arborilor polul angrenarii, osciland in
jurul pozitiei teoretice, determina o miscare neuniforma a arborelui condus,
fapt ce implica o functionare zgomotoasa.
Sageata totala a arborelui, in locul de dispunere a rotii dintate, se
determina cu relatia:
,
unde:
unde:
60
60
60
60
60
l1
20
100
118
195
30
l2
195
115
95
20
240
RAH [N]
67780
17864
7189
888
7744
RAV
37287
3718
3710
1258
4026
RA
77360
18247
8089
1540
8728
RBH
6952
15534
8929
8656
968
RBV
2024
999
2054
3685
-324
RBA
6776
3392
2414
1538
1163
RB
9795
4900
3984
4279
1677
1355604
17863
72
8482
69
1731
25
2323
15
MiH[Nm
m]
394629
11488
2
1950
85
7369
5
7769
4
Mi[Nmm
]
1411876
17900
63
8704
13
1881
57
2449
63
Mt[Nmm
82940
82940
8294
8294
8294
MiV[Nm
m]
ai
250
250
250
250
250
Wi
5657
7168
3497
823
1034
D[mm]
38,62
41,80
32,90
20,31
21,92
109255
14979
4
5754
0
8353
11340
0,0806
0,275
0,2286
4
0,134
7
0,245
8
0,0686
0,1155
0,244
9
0,147
6
0,252
2
0,1059
0,368
0,2561
6
0,199
8
0,352
2
Iz
fH
fV
28
28
28
28
28
L2
60
60
60
60
60
l4*
20
100
118
195
30
l5*
40
-40
-58
-135
30
Ft*
5736
3897
2929
2394
2188
Fr*
3017
550
1047
1240
930
Fa*
1864
1418
1557
1382
1315
i0
3,82
3,82
3,82
3,82
3,82
d0
60
60
60
60
60
Ft0
38400
25082
16370
10561
9347
Fr0
14696
9715
6748
4439
3969
Fa0
12477
9129
8704
6097
5616
RCH [N]
-52496
RCV
28171
17252
12097
5971
8359
RC
59577
42998
29440
21714
15132
RDH
19832
18200
13400
12710
5456
RDV
-10458
-6986
-4302
-292
-3460
RDA
10613
7711
7146
4715
4301
RD
24805
20964
15784
13560
7761
793278
72799
1
77718
0
17158
6
16367
8
563410
17251
69
14274
67
116425 25076
9
1
972996
18724
79
16253
22
20735
68
29945
2
Mt[Nmm
]
301570
19698
3
12855
7
82940
73402
ai
250
250
250
250
250
Wnec
4075
7531
6522
8301
1233
D[mm]
34,62
42,49
40,50
43,89
23,25
70538
16000
2
13206
1
18216
7
14334
MiH[Nm
m]
MiV[Nm
m]
Mi[Nmm
]
Iz
fH
0,0014
0,0108
0,0289
0,2530
0,003
4
fV
0,0012
0,0055
0,0257
0,2771
0,003
0,0019
0,0121
0,0386
0,3752
0,004
9
Lagarul
anterior (tipul
rulmentului)
Lagarul
Lagarul posterior
intermediar(tipul
(tipul rulmentului)
rulmentului)
primar
Radial cu role
Radial cu bile
Radial cu role
secundar
Radial cu role
Radial cu bile
Radial cu bile
Q - sarcina echivalenta;
,
unde:
X - coeficient radial;
;
Coeficientii X, Y si V se aleg din cataloagele de rulmenti.
In cazul cutiilor de viteze pentru automobile, rulmentii functioneaza
intr-un regim nestationar, cu sarcini si turatii variabile, si anume: cu sarcina
echivalenta Q1 [N] la turatia n1 [rot/min] si durata h1[ore]; cu sarcina
echivalenta Q2 [daN] la turatia n2 [rot/min] si durata h2 [ore]; cu sarcina
echivalenta Qn [daN] la turatia nn [rot/min] si durata hn [ore], unde n
reprezinta numarul de trepte din cutia de viteze.
Capacitatea de incarcare, in acest caz, se determina cu relatia:
,
unde:
X = 1; Y = 2,9; V = 1;
trapta
IV
treapta
v
Ri
10971
1316
1623
1379
823
Ai
6776
3392
2414
1538
1163
2,9
2,9
2,9
2,9
2,9
Si
1891,6
226,9
279,8
237,8
141,9
fd
1,3
1,3
1,3
1,3
1,3
Qi
43648
14959
11779
8074
5742
Tabelul. 10.
Calculul sarcinilor echivalente la arborele secundar
treapt
aI
treapt
a II
treapt
a III
trapta
IV
treapta
v
Ri
3017,0
550,0
1047,0 1240,0
Ai
930,0
2,9
2,9
2,9
2,9
2,9
Si
520,2
94,8
180,5
213,8
160,3
fd
1,3
1,3
1,3
1,3
1,3
Qi
12005
7746
7597
7256
6492
Sarcina echivalenta
(Qem)
Capacitatea de
incarcare a
rulmentilor [N]
primar
84128
369083
secundar
82151
360410
7 Sincroni
zatorul
cu
blocare BORGWARNER