Sunteți pe pagina 1din 16

Generalitati

Cutia de hidrant complet echipata se utilizeaza pentru montarea si protejarea hidrantului interior si a
furtunului cu teava de refulare, din cladirile de locuit, publice sau industriale.
Cutia de hidrant se monteaza pe suprafata peretelui sau ingropata si este dotata cu: robinet hidrant cu
racord fix tip "C" (2"), rola furtun refulare tip "C" cu racorduri legate (20 ml), teava refulare tip "C" cu
robinet (canea) si cheie racord ABC
Hidrantii sunt sisteme de iesire ale retelei de apa necesare pentru racordarea cu furtune PSI in caz
de urgenta si incendiu.
Dupa locul in care sunt amplasati hidrantii pot fi de trei feluri:
A.) Hidranti de suprafata ( exteriori )
B.) Hidranti subterani ( ingropati )
C.) Hidrantii de perete ( interiori )
HIDRANTI INTERIORI

Hidrantul interior pentru cladiri, este un robinet de colt, cu ventil, prevazut la intrare cu filet exterior
pentru racordarea cu o teava din otel de 2 , iar la iesire cu filet exterior pentru insurubarea unui record
fix, la care se racordeaza furtunul cu teava de refulare.
Numeroase firme din strainatate produc o gama larga de tipodimensiuni de robinete de hidranti interiori
si exteriori : robinet de hidrant de 45 cu dn / Dn de 2 / 1, 2 / 2 , 21/2 / 2 1/2 , 2 / 2 ; robinet
la 180 cu dn / Dn de 1 / 1 ,
11/4 / 11/4 , 11/4 / 1 , 2 / 2
Cutii metalice pentru hidrantii interiori.
Hidrantul impreuna cu echipamentul de serviciu ( furtunul si teava de refulare) se monteaza in cutii
metalice (STAS 3081), amplasate in nise sau firide in zidarie la inaltime de 1,35 1,50 m de la
pardoseala. Cutiile se prevad cu posibilitati de scurgere a apei.
Ce ar trebui sa contina o cutie de hidrant interior :
rola furtun tip C cu racorduri tip C legate (20 m)
teava refulare tip C STAS 6264 80
robinet hidrant interior tip C STAS 2501 79
suport rola furtun
cheie racord ABC.
Tipuri de cutii de hidranti interiori :

Cutie de hidrant simpla


Cutie de hidrant incastrabila
Cutie de hidrant cu lacas
Aceasta cutie, pe langa toate componentele pe care le contine o cutie simpla, este dotata in plus cu un
lacas. Lacasul cu deschidere separata permite pastrarea unui stingator de incendiu de mica dimensiune.

Cutie de hidrant din Al

Cutie de hidrant din inox

Cutie de hidrant cu geam cu cheder

Cutia de hidrant cu picioare ( sau cu suport )

Racorduri, reductii si accesorii pntru hidranti interiori.


Racordurile pot fi:

Fixe ,executate in 4 marimi, in functie de diametrul de trecere de 18, 45, 65, 100 mm;
De absorbtie, executate in trei marimi, cu diameter de 18, 62, 96 mm.
De refulare executate in 4 marimi, cu diameter de 18, 45, 65 si 100 mm. Reductiile de racorduri
sunt utilizate la imbinarea tuburilor de refulare. Pentru etansarea racordurilor se folosesc garnituri
de cauciu.

Lista pieselor unui hidrant interior :


Robineti industriali
Furtune PSI
Coturi
Flanse
Teuri
Tevi de refulare
Suport rola furtun
Chei de racord

PROIECTAREA sI EXECUTAREA INSTALAIILOR DE STINGERE CU AP A INCENDIILOR


INSTALAII CU HIDRANI DE INCENDIU INTERIORI
Echiparea tehnica a cladirilor cu hidranti de incendiu interiori
Echiparea tehnica a cladirilor, compartimentelor de incendiu, spatiilor, cu hidranti de incendiu interiori, se
realizeaza, la:
constructiile nchise din categoriile de importanta exceptionala si deosebita (A si B), ncadrate conform
legislatiei n vigoare, indiferent de aria construita sau desfasurata si numar de niveluri;
constructii civile (publice), cu aria construita de peste 600 m 2 si mai mult de 4 niveluri supraterane, cu
exceptia imobilelor de locuit;
cladiri nalte si foarte nalte, precum si constructii cu sali aglomerate, indiferent de destinatie, de ariile
construite si numarul de niveluri;
constructii de productie sau depozitare din categoriile A, B sau C de pericol de incendiu, definite conform
normelor n vigoare, cu arii construite de minimum 750 m 2 si densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/m2;
depozite cu stive nalte, pentru produse combustibile (peste 6 m naltime) si densitatea sarcinii termice mai
mare de 420 MJ/m2, indiferent de aria construita;
constructii sau spatii publice (cu exceptia locuintelor) si de productie sau depozitare subterane, cu aria
desfasurata mai mare de 600 m2;
parcaje sau garaje subterane pentru mai mult de 20 de autoturisme si cele supraterane nchise cu mai mult de 2
niveluri.
Enumerarea de la art. 4.1. nu este limitativa, investitorii putnd stabili necesitatea echiparii cu hidranti interiori
de incendiu si pentru alte tipuri de cladiri.
n cazul cladirilor cu mai multe compartimente de incendiu, modul de echipare cu hidranti de incendiu interiori
se stabileste pentru fiecare compartiment de incendiu n parte, iar gospodaria de apa se dimensioneaza pentru
compartimentul de incendiu cel mai defavorabil din punct de vedere hidraulic (cel mai departat pe orizontala de
punctul de alimentare cu apa si situat la cota geodezica cea mai mare).
Nu se prevad hidranti de incendiu interiori atunci cnd apa nu este indicata ca substanta de stingere si cnd
stingerea incendiului se asigura cu substante speciale (gaze inerte, spuma, abur, pulberi, nlocuitori de haloni etc.),
precum si la constructiile avnd numai parter, la care interventia n caz de incendiu se realizeaza de la hidrantii de
incendiu exteriori, cu furtun avnd lungimea de maximum 40 m.
Solutii tehnice de realizare a instalatiilor cu hidranti de incendiu interiori

Hidrantii de incendiu interiori se amplaseaza n locuri vizibile si usor accesibile n caz de incendi
636v213g u, n functie de raza lor de actiune si de necesitati, n urmatoarea ordine: lnga intrari n cladiri, n case
de scari, n holuri sau n vestibuluri, pe coridoare, lnga intrarea n ncaperi si n interiorul acestora.
n salile aglomerate, atunci cnd reteaua interioara de alimentare cu apa a cladirii permite, se amplaseaza n sala
un numar suficient de hidranti de incendiu pentru a putea actiona n fiecare punct al salii cu cel putin doua jeturi,
iar restul hidrantilor (necesari conform datelor din anexa nr. 3) se amplaseaza n exteriorul salii, lnga usi.
n cladirile civile (publice) nalte, definite conform reglementarilor specifice, hidrantii de incendiu interiori se
amplaseaza numai pe coridoare, sau n ncaperile tampon de acces n casele scarii.
4.8. n cladirile civile (publice) foarte nalte definite conform reglementarilor specifice, se respecta urmatoarele:
hidrantii de incendiu se amplaseaza numai pe coridoare sau n ncaperile tampon de acces n casele de scari;
conductele se leaga n inel si se prevad cu robinete de nchidere, astfel nct sa nu existe pericolul scoaterii din
functiune a mai mult de 5 hidranti pe nivel;
se prevad robinete si pe coloane, din 5 n 5 niveluri, sigilate n pozitia "normal deschis";
pentru alimentarea cu apa a instalatiei interioare cu hidranti de incendiu, direct de la pompele mobile de
incendiu, se prevede o conducta cu Dn 100 mm, cu robinet de nchidere, ventil de retinere si doua racorduri fixe
tip B, amplasate pe peretele exterior al cladirii, n nise cu geam, marcate cu indicatoare la naltimea de maximum
1.40 m de la nivelul trotuarului cladirii, racordata la conducta principala a retelei de alimentare cu apa.
La cladirile monobloc, la care nu se poate asigura protectia ntregii suprafete de la hidrantii de incendiu
exteriori, se prevad hidranti de incendiu inferiori pe tunelurile speciale de evacuare, care sa functioneze n
conditiile prevazute pentru hidrantii de incendiu exteriori. Debitul se va stabili conform anexei nr. 9.
n cladirile de productie n care sunt ncaperi cu pericol de incendiu diferit, hidrantii de incendiu interiori se
prevad pentru a proteja numai zonele n care exista materiale, elemente sau utilaje combustibile, n conditiile art.
4.1.
n cladirile nchise ale depozitelor cu stive nalte (cu naltime mai mare de 6 m), cladiri monobloc, garaje
mari, gari, aerogari, metrou etc. se admite ca hidrantii de incendiu interiori, necesari pentru protejarea zonelor ce
nu pot fi acoperite cu jeturile celor montati pe pereti sau pe stlpi, sa fie amplasati la nivelul pardoselii sau
ngropati n pardoseala, n cutii speciale, corespunzatoare.
Hidrantii de incendiu interiori se pot monta aparent sau ngropat, marcndu-se corespunzator. Standardele de
referinta sunt STAS 297/2 si SR ISO 6309.
Pe timp de noapte sau n locurile unde se desfasoara activitati la lumina artificiala, marcarea hidrantilor se face
prin iluminat de siguranta.
Robinetul hidrantului de incendiu, mpreuna cu echipamentul de serviciu format din furtun, tamburul cu
suportul sau si dispozitivele de refulare a apei, se monteaza ntr-o cutie speciala, amplasata n nisa sau firida n
zidarie, la naltimea de 0,80 m ... 1,50 m de la pardoseala. Standardul de referinta este STAS 3081.
Nisele hidrantilor de incendiu interiori nu trebuie sa strapunga peretii antifoc, pe cei care despart ncaperi cu
pericol de incendiu diferit sau care delimiteaza cai de evacuare. n cazul n care se monteaza n nisa, rezistenta la
foc a peretelui, dupa montarea nisei, trebuie sa ramna neschimbata.
Hidrantii de incendiu interiori se echipeaza cu furtunuri semirigide (standard de referinta STAS SR EN 6711/2002) sau cu furtunuri plate (standard de referinta STAS SR EN 671-2/2002) si cu tevi de refulare universale
montate la extremitatile furtunurilor pentru a forma, dirija si controla jetul de apa.
Furtunurile semirigide trebuie sa aiba unul din urmatoarele diametre interioare: 19 mm; 25 mm; 33 mm.
Diametrul nominal al furtunului plat nu trebuie sa depaseasca 52 mm.

Lungimea maxima a furtunului semirigid trebuie sa fie de 30 m (standard de referinta STAS SR EN 6711/2002).
Lungimea nominala a furtunului plat nu trebuie sa depaseasca 20 m, exceptie facnd aplicatiile specifice care
permit acest lucru (standard de referinta STAS SR EN 671-2/2002).
eava de refulare universala trebuie sa permita urmatoarele pozitii de reglare: nchidere si jet pulverizat
si/sau jet compact (standarde de referinta STAS SR EN 671-1/2002 si STAS SR EN 671-2/2002). Cnd jetul
pulverizat si jetul compact sunt conditionate, se recomanda sa se pozitioneze jetul pulverizat ntre pozitia de
nchidere si pozitia jetului compact.
eava de refulare universala trebuie prevazuta cu un robinet de nchidere a alimentarii cu apa. Robinetul
de nchidere trebuie sa fie cu supapa sau de alt tip cu deschidere lenta. Robinetul trebuie sa se nchida prin
actionarea unei roti de manevra n sens orar, iar sensul de deschidere trebuie marcat.
Pentru hidrantul interior de incendiu echipat cu furtun semirigid, tamburul trebuie dotat cu doua flanse
circulare cu diametrul maxim de 800 mm si cu sectoare interioare sau cu o bobina cu diametrul minim de 200 mm
pentru furtunurile de 19 mm si 25 mm si cu diametrul minim de 280 mm pentru furtunurile de 33 mm. Tamburul
trebuie sa se roteasca n jurul axei sale.
Suportul de furtun plat pentru hidrantul interior de incendiu, poate fi: cu tambur, cu furtun pliat de doua
ori cu furtun bobinat.
Tamburul trebuie sa se roteasca n jurul axei sale n asa fel nct sa permita desfasurarea libera a furtunului.
Tamburul interior trebuie sa aiba diametrul minim de 70 mm, cu o fanta larga de cel putin 20 mm n care se aseaza
cuta mediana din lungul furtunului.
Cutiile trebuie prevazute cu o usa si pot fi echipate cu o ncuietoare. Cutiile care pot fi zavorte, trebuie
prevazute cu un dispozitiv de deschidere n caz de urgenta care sa fie protejat cu ajutorul unui material
transparent, care sa poata fi spart cu usurinta. Robinetul de nchidere cu supapa nsurubat pna la refuz trebuie n
asa fel pozitionat ca sa permita ramnerea a cel putin 35 mm spatiu liber n jurul diametrului exterior a rotii de
manevra.
Daca dispozitivul de deschidere n caz de urgenta este protejat printr-un geam frontal, acesta trebuie sa poata fi
spart cu usurinta, fara a exista riscul de a lasa bucati sau corpuri ascutite care sa poata provoca ranirea celor care
actioneaza dispozitivul de deschidere n caz de urgenta.
Usile cutiilor trebuie sa se deschida cu minimum 170 pentru a permite furtunului sa fie miscat liber n toate
directiile. Pentru anumite conditii climatice este necesar sa se prevada cutia cu gauri cu ventilare corespunzatoare.
Alimentarea cu apa a hidrantilor de incendiu interiori, din constructiile prevazute cu instalatii de apa
potabila sau industriala se face, de regula, prin retele comune, inelare sau ramificate.
Se prevad retele de distributie separate n urmatoarele situatii:
la cladirile echipate cu instalatii interioare cu sprinklere, drencere, apa pulverizata sau ceata de apa;
la cladirile n care pentru apa potabila sau industriala s-au utilizat retelele de distributie din materiale plastice;
n cazurile n care presiunea necesara n instalatiile pentru stingerea incendiilor este mai mare de 6 bar;
cnd, potrivit avizului societatii de distributie a apei, nu se poate asigura debitul de apa pentru stins incendiul
de catre conductele publice si este necesar a se prevedea o gospodarie de apa proprie (rezervor cuplat cu statie de
pompare a apei) pentru debitul de incendiu;
n cazul retelelor interioare cu hidranti de incendiu pentru care este prevazut timpul teoretic de functionare de
60 minute si mai mult.
n retelele instalatiilor interioare de apa pentru incendiu, separate sau comune, se folosesc numai conducte
metalice (nu sunt admise conducte din materiale plastice).

Retelele interioare care alimenteaza cu apa mai mult de 8 hidranti de incendiu pe nivel, se proiecteaza
inelare. n distribuitorul retelei de alimentare cu apa se prevede o conducta cu Dn 100 mm cu robinet de nchidere,
ventil de retinere si doua racorduri fixe tip B, pentru alimentarea pompelor mobile de incendiu.
Retelele inelare de conducte se prevad cu robinete astfel nct, n caz de avarii, sa nu se ntrerupa
functionarea a mai mult de 5 hidranti pe un nivel al cladirii.
Robinetele de pe retelele inelare se prevad sigilate n pozitie "normal deschis" daca nu sunt prevazute cu
dispozitive de actionare de la distanta.
n cazul cladirilor cu doua zone de presiune, alimentarea cu apa a hidrantilor interiori se face, n functie de
presiunea necesara, prin una din cele doua zone de presiune, fara a depasi la capetele de debitare (ajutaj - teava de
refulare) presiunea de 4 bar.
Pentru reducerea presiunii din instalatie la valoarea de 4 bar, se admite prevederea de regulatoare de
presiune locale sau de diafragme, amplasate naintea hidrantilor respectivi.
Instalatiile cu hidranti de incendiu interiori se proiecteaza si executa astfel nct sa poata fi actionate
operativ la izbucnirea incendiului. Se admite pornirea pompelor si robinetelor cu actionare electrica de la distanta,
prin butoane.
Toate retelele de alimentare cu apa pentru stingerea incendiilor cu hidranti interiori se proiecteaza si se
executa astfel nct sa fie ferite de nghet, iar reviziile si eventualele reparatii sa se poata face cu usurinta.
Instalatiile cu hidranti de incendiu, amplasate n spatii cu pericol de nghet se echipeaza cu armaturi de
golire, dispuse n imediata apropiere a robinetului de sectionare (electrovanei).
Dimensionarea instalatiilor cu hidranti de incendiu interiori
Numarul de hidranti de incendiu interiori se determina tinnd seama de numarul de jeturi n functiune
simultana care trebuie sa atinga fiecare punct combustibil din interiorul cladirii (fiecare produs care poate sa arda)
si de raza de actiune a hidrantului.
Numarul de jeturi n functiune simultana ai hidrantilor de incendiu interiori, n functie de destinatiile si
caracteristicile cladirilor, este dat n anexa nr. 3.
Jeturile simultane trebuie obtinute de la hidrantii de incendiu situati pe acelasi palier si n acelasi compartiment
de incendiu al cladirii.
4.36. Se asigura protejarea fiecarui punct cu cel putin doua jeturi n functiune simultana n:
ncaperi sau grupuri de ncaperi cu risc mare si foarte mare (categoriile A, B sau C de pericol de incendiu) si
la depozitele cu stive nalte (peste 6 m naltime), care au un volum mai mare de 5.000 m 3;
n cladiri civile (publice) nalte si foarte nalte;
cladiri pentru comert cu volum mai mare de 5.000 m 3;
sali aglomerate (numai sala, scena, depozitele si atelierele anexe);
Pentru cladirile (ncaperile si n general spatiile) echipate cu instalatii automate de stingere se asigura protejarea
cu un singur jet.
Debitele minime ale jetului compact si pulverizat n functie de diametrele duzelor de refulare sau
diametrele echivalente, la diferite presiuni disponibile ale apei n sectiunile de iesire din orificiile acestora, pentru
hidrantii de incendiu interiori, echipati cu furtunuri semirigide, sunt date n anexa nr. 4 (standard de referinta
STAS SR EN 671-1/2002), iar pentru hidrantii de incendiu interiori echipati cu furtunuri plate, n anexa nr. 5
(standard de referinta STAS SR EN 671-2/2002).

Presiunea minima necesara la robinetul hidrantului de incendiu interior trebuie sa acopere pierderile
totale de sarcina n furtun si sa asigure formarea unor jeturi de apa compacte sau pulverizate, cu debitele din
anexele nr. 4, respectiv nr. 5, n functie de diametrele duzelor de refulare sau diametrelor echivalente.
Debitul de calcul necesar dimensionarii conductelor instalatiei de alimentare cu apa a hidrantilor de
incendiu interiori se determina astfel:
cnd alimentarea cu apa a hidrantilor de incendiu interiori se face printr-o retea comuna cu alimentarea cu apa
potabila sau industriala, debitul de calcul se determina adaugnd la debitul de incendiu al hidrantilor (stabilit
conform datelor din anexele nr. 4 si nr. 5) debitul de calcul de apa potabila sau industriala stabilit conform
reglementarilor specifice sau prescriptiilor tehnologice, cu exceptia a 85% din debitul de calcul necesar dusurilor
si a debitului pentru spalari tehnologice si a pardoselilor, care nu se iau n calcul;
cnd alimentarea cu apa a hidrantilor de incendiu interiori se face printr-o retea separata, debitul de calcul si
numarul de jeturi n functiune simultana, se determina conform datelor din anexele nr. 3, nr. 4 si nr. 5.
Coloana de alimentare cu apa a hidrantilor de incendiu interiori are diametrul minim constant de 2 toli
pe ntreaga naltime si se racordeaza la partea superioara la un punct de utilizare curenta a apei, pentru a se asigura
circulatia permanenta a apei n coloana.
Dimensionarea conductelor retelei ramificate de alimentare cu apa a hidrantilor de incendiu interiori si
calculul pierderilor totale de sarcina (liniare si locale) se efectueaza mai nti pe traseul principal de alimentare cu
apa al retelei, de la hidrantul de incendiu cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic din ntreaga instalatie
(amplasat cel mai departat pe orizontala de punctul de alimentare cu apa al retelei si avnd cota geodezica cea mai
mare) spre punctul de alimentare cu apa al retelei.
Ramificatiile retelei se dimensioneaza la presiunile disponibile ale apei din nodurile traseului principal.
n cazul n care rezulta necesitatea functionarii simultane a doua sau mai multe jeturi, se efectueaza
calculul hidraulic de echilibrare a retelei, astfel nct sa se asigure la hidrantii de incendiu n functiune simultana,
debitele si presiunile necesare pentru formarea jeturilor compacte sau pulverizate.
La calculul hidraulic al retelei inelare de conducte de alimentare cu apa a hidrantilor de incendiu interiori,
se aplica metoda compensarii pierderilor totale de sarcina pe inelul respectiv.
La dimensionarea instalatiilor cu hidranti de incendiu interiori, pentru cladirile civile foarte nalte, se
respecta urmatoarele:
se prevad minimum doua coloane de alimentare, dimensionate astfel nct fiecare sa asigure un debit de apa
pentru incendiu de minim 15 l/s pentru cladirile cu volum de pna la 50000 m 3 si de minim 20 l/s pentru cladirile
cu un volum mai mare de 50000 m3;
pe fiecare nivel se prevad cel putin 3 sau 4 hidranti avnd fiecare un debit minim de 5 l/s, n functie de
volumul constructiei, amplasati, de regula, unul fata de altul, la distante astfel nct fiecare punct al cladirii sa fie
atins de doua jeturi avnd fiecare debitul minim de 5 l/s, conform precizarilor din anexa nr. 3, alimentate de la
coloane diferite.
COLOANE USCATE
Coloanele uscate sunt instalatii fixe, rigide, montate n interiorul constructiilor, utilizate numai de
serviciile de pompieri.
Se prevad coloane uscate la toate constructiile civile (publice) nalte si foarte nalte.
Constructiile echipate cu coloane uscate se echipeaza si cu instalatii de stingere cu apa a incendiilor,
conform prevederilor din prezentul normativ.
Pentru alimentarea cu apa, se asigura accesul masinilor de pompieri n orice anotimp; distanta de la calea
de acces cea mai apropiata pna la racordul de alimentare cu apa nu trebuie sa depaseasca 40 m.

Racordul de tip B pentru alimentarea cu apa a coloanei uscate se amplaseaza pe peretele exterior al
cladirii si se obtureaza cu un racord nfundat, la baza coloanei prevazndu-se un ventil de retinere si un robinet de
golire.
Racordul de alimentare cu apa al coloanei uscate se monteaza la loc vizibil separat de orice alt racord, la o
naltime de maximum 1,5 m fata de sol si o nclinare de 45 fata de verticala.
Pentru recunoastere, racordul de alimentare se marcheaza prin indicator "COLOAN USCAT".
Se instaleaza coloana uscata independenta pentru fiecare compartiment de incendiu al cladirii.
Conducta de legatura (orizontala) cu coloana uscata, trebuie sa fie ct mai scurta si astfel proiectata nct sa
asigure golirea ntregii cantitati de apa.
Aceasta conducta trebuie sa treaca prin locuri accesibile n subsol sau parter, fara a traversa tuneluri de cabluri
electrice, ghene ale instalatiilor sanitare sau golul liftului.
Coloana uscata propriu-zisa se monteaza n zona de acces a scarii, n casa scarii sau n ghene adiacente
acesteia.
Coloana uscata poate fi aparenta sau ngropata. Cnd se monteaza mascat n grosimea peretelui, acesta
trebuie sa aiba o rezistenta la foc conform reglementarilor specifice.
. Traseul coloanei uscate este vertical, admitndu-se, n situatii justificate tehnic, deviatii locale.
Pentru recunoastere, punctele de alimentare si racordul se marcheaza corespunzator. Standardul de
referinta este STAS 297/1.
Coloanele uscate au diametrul de 75 mm si racordurile pentru furtun de tip C, pe fiecare nivel al cladirii.
Pe fiecare nivel, naintea racordului pentru furtun, se prevede un robinet. Racordurile pentru furtun se
amplaseaza pe casa scarii sau n zonele de acces la scari, n functie de constructie, astfel nct sa poata servi
fiecare nivel.
naltimea maxima de montaj a racordurilor pentru furtun este de 1,5 m fata de pardoseala.
Este necesar sa existe spatiu suficient pentru racordarea furtunurilor si manevrarea robinetelor.
Racordurile pentru furtun se pot monta aparent sau ngropat. Ele se marcheaza cu inscriptia: "RACORD
INCENDIU".
Se mentioneaza n proiect ca presiunea de ncercare a coloanelor uscate este de 25 bar.
Coloanele uscate se executa din tevi metalice protejate anticorosiv.
INSTALAII CU HIDRANI DE INCENDIU EXTERIORI
Echiparea tehnica cu hidranti de incendiu exteriori
Retelele de distributie a apei din centrele populate (localitati) vor fi echipate cu hidranti exteriori, care
trebuie sa asigure conditiile de debit si presiune necesare stingerii incendiilor, potrivit prevederilor prezentului
normativ sau ale Normativului P66, dupa caz.
n cazurile n care, conform avizului regiei/societatii furnizoare de apa din centre populate (localitati), retelele
nu asigura satisfacerea conditiilor de debit si presiune, se prevede rezerva de apa pentru incendiu, dimensionata
conform art. 6.34 din prezentul normativ, pentru urmatoarele categorii de constructii:
constructii nchise de importanta exceptionala si deosebita (categoriile A si B de importanta);

cladiri nalte, foarte nalte sau cu sali aglomerate;


constructii nchise de comert sau sport, cu capacitate de primire mai mare de 500 de persoane;
constructii de nvatamnt, cultura sau de ocrotirea sanatatii, cu mai mult de doua niveluri;
constructii de turism cu mai mult de patru niveluri;
constructii de productie si/sau depozitare din categoriile A, B sau C de pericol de incendiu, cu volum mai
mare de 5000 m3;
depozite cu stive nalte (peste 6,00 m naltime), din categoriile A, B sau C de pericol de incendiu, cu aria mai
mare de 750 m2;
depozite deschise pentru materiale sau substante combustibile, cu aria mai mare de 2000 m 2;
parcaje subterane cu mai mult de 20 autoturisme sau supraterane nchise cu mai mult de doua niveluri;
constructii subterane (cu exceptia parcajelor) cu aria mai mare de 750 m 2.
Necesarul de apa pentru stingerea incendiilor la constructiile precizate la alin. (2) poate fi asigurat prin
extinderea retelei de distributie din centrul populat (localitate), din retelele de distributie si rezerva proprie sau
numai din rezerva proprie.
Pentru categoriile de constructii precizate la art. 6.1 alin. (2), amplasate n intravilanul sau extravilanul
centrelor populate (localitatilor) care nu sunt echipate cu retele de alimentare cu apa, stingerea din exterior a
incendiilor se asigura din gospodarii proprii de apa si retele de distributie prevazute cu hidranti, alcatuite si
dimensionate corespunzator prezentului normativ.
Hidrantii de incendiu exteriori nu sunt obligatorii pentru protectia constructiilor amplasate izolat (la mai mult
de 500 m de zone construite) si care nu sunt echipate cu instalatii de alimentare cu apa, precum si la constructii
izolate de productie sau depozitare cu arii construite sub 2000 m 2 si maximum doua niveluri. n asemenea situatii
se vor asigura posibilitati de alimentare cu apa a pompelor mobile de interventie din surse naturale nvecinate
(ruri, lacuri, fntni) sau din rezervoare (bazine).
Solutii tehnice de realizare a instalatiilor cu hidranti de incendiu exteriori
6.3. Hidrantii de incendiu exteriori pot fi:
hidranti subterani (standard de referinta STAS 695);
hidranti de suprafata (standard de referinta STAS 3479).
6.4. Conductele pe care se amplaseaza hidrantii de incendiu exteriori au urmatoarele diametre minime:
100 mm pentru hidrantii Dn 65 mm sau Dn 80 mm;
150 mm pentru hidrantii Dn 100 mm;
250 mm pentru hidrantii Dn 150 mm.
Hidrantii de incendiu exteriori se doteaza cu accesorii pentru trecerea apei n functie de scenariile de
siguranta la incendiu ntocmite pentru situatiile cele mai defavorabile, adoptate n proiect si mentionate n
instructiuni (la cladirea sau compartimentul de incendiu cu debitul cel mai mare, interventie la nivelul cel mai
nalt etc.).
Utilajul, accesoriile si materialul de interventie pentru retele a caror presiune nu poate asigura interventia
directa, se pastreaza la serviciul de pompieri sau la pichete P.S.I., astfel nct sa poata fi utilizate n caz de
incendiu.

Retelele exterioare de alimentare cu apa la care debitele si presiunile disponibile asigura posibilitatea
interventiei directe n caz de incendiu, de la hidrantii de incendiu exteriori, se doteaza cu accesorii n conformitate
cu normele de dotare. Aceste accesorii pot fi pastrate n cutii fixate pe peretii constructiilor sau pe carucioare
mobile adapostite n ncaperile serviciului de pompieri.
Jeturile de apa realizate cu ajutorul hidrantilor de incendiu exteriori, trebuie sa atinga toate punctele
combustibile ale cladirilor (obiectivelor) protejate, considernd raza de actiune a hidrantilor n functie cu
lungimea furtunului de:
maximum 120 m la retelele de alimentare cu apa la care presiunea asigura lucrul direct de la hidranti;
150 m n cazul folosirii motopompelor si 200 m n cazul folosirii autopompelor.
Hidrantii de incendiu exteriori se amplaseaza la o distanta de minimum 5 m de zidul cladirilor pe care le
protejeaza si la 15 m de obiectele care radiaza intens caldura n caz de incendiu.
Hidrantii de incendiu exteriori racordati la retelele la care presiunea apei se asigura cu ajutorul pompelor
mobile, se amplaseaza la cel mult 2 m de marginea cailor de circulatie.
Hidrantii de incendiu exteriori racordati la retelele de alimentare cu apa, ce se monteaza n spatiile verzi ale
ansamblurilor de locuinte (retele de serviciu), pot fi amplasati la o distanta de maximum 6 m de la marginea caii
de circulatie.
Hidrantii de incendiu exteriori racordati la retelele de alimentare cu apa care au presiune suficienta pentru
asigurarea interventiei directe (fara ajutorul pompelor mobile) se monteaza si la distante mai mari fata de calea de
circulatie.
Hidrantii de incendiu subterani, care nu sunt montati sub carosabilul strazilor sau sub trotuare pavate, se
fixeaza n blocuri de beton. n toate cazurile n care este posibil se recomanda montarea hidrantilor de incendiu
supraterani.
Pozitia hidrantilor de incendiu exteriori si a caminelor de vane pentru instalatii de incendiu se marcheaza
prin indicatoare. Standardul de referinta este STAS 297.
Alimentarea cu apa a hidrantilor de incendiu exteriori se poate face prin unul din urmatoarele sisteme:
din retele la care presiunea apei permite interventia la stingerea incendiului cu linii de furtun racordate direct
de la hidranti. Acest sistem se recomanda sa se prevada atunci cnd incendiul poate evolua rapid datorita
combustibilitatii elementelor de constructie si a materialelor utilizate sau depozitate (depozite de cherestea, paie,
stuf, lichide combustibile etc.), precum si n cazul cnd nu se dispune de suficient personal si de utilaje mobile de
interventie;
din retele la care presiunea apei la hidrantii de incendiu exteriori (masurata la suprafata terenului) nu permite
stingerea incendiului fara pompe mobile de interventie. La aceste retele presiunea apei nu trebuie sa fie mai mica
de 0,7 bar.
Se admite asigurarea cu apa direct din bazine, rezervoare si alte surse naturale cu ajutorul pompelor
mobile de stins incendiu (autopompe sau motopompe) din dotarea serviciului propriu de pompieri pentru:
constructii si instalatii industriale din categoriile C, D si E de pericol de incendiu, cu suprafata incintei mai
mica de 20 ha si care necesita pentru stingerea incendiilor din exterior un debit de apa de cel mult 20 l/s.;
depozite de material lemnos situate n afara incintelor de productie sau a centrelor populate, care necesita
pentru stingerea incendiilor din exterior un debit de apa de maximum 35 l/s.;
grupuri de cladiri cu maximum 5000 locuitori;
colonii de cazare temporara pentru maximum 1000 locuri.

Atunci cnd este indicat din punct de vedere tehnico-economic si al protectiei mpotriva incendiilor, se
poate adopta un sistem combinat de retele sau retele si bazine (rezervoare).
Dimensionarea instalatiilor cu hidranti de incendiu exteriori
Numarul, tipul, distantele de amplasare si debitul specific al hidrantilor exteriori pentru stingerea
incendiilor se stabilesc astfel nct, debitul de calcul al conductei de distributie a apei pentru stingerea din exterior
a incendiului, Q(ie) [l/s], sa fie asigurat pentru fiecare compartiment de incendiu, tinnd seama de schema
adoptata pentru stingerea incendiilor (cu pompe mobile sau cu linii de furtun racordate direct la hidrantii
exteriori).
Numarul hidrantilor exteriori se determina astfel nct fiecare punct al cladirilor sa fie atins de numarul de
jeturi n functiune simultana, debitul nsumat al acestora trebuind sa asigure debitul de apa de incendiu prescris
pentru fiecare tip de cladire.
Numarul de incendii simultane care pot avea loc pe teritoriile agentilor economici se stabileste astfel:
daca suprafata teritoriului este mai mica de 150 ha, un incendiu;
daca suprafata teritoriului este mai mare de 150 ha, se considera doua incendii simultane, alegnd doua cladiri
sau instalatii care necesita cele mai mari debite de apa de incendiu;
daca n zona sau platforma industriala avnd o suprafata mai mare de 150 ha, se afla mai multi agenti
economici, fiecare cu incinta mai mica de 150 ha, alimentate cu apa prin retele comune, retelele din fiecare incinta
se vor calcula considernd un singur incendiu, iar retelele comune pentru doua incendii simultane care necesita
cele mai mari debite de apa;
pentru zone industriale cu suprafata mai mare de 300 ha, numarul de incendii simultane se va stabili de comun
acord cu Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta;
pentru depozite sau grupe de depozite de cherestea, busteni, traverse, lemne de foc si depozite de carbuni,
avnd o suprafata mai mare de 20 ha, se vor lua n calcul doua incendii simultane, considernd doua sectoare
diferite care necesita debitele cele mai mari.
Numarul de incendii simultane pentru centre populate si zone industriale, n cazul n care se asigura
alimentarea cu apa rece prin retele comune, se stabileste astfel:
pentru centrele populate cu mai putin de 10.000 locuitori si o zona industriala cu suprafata pna la 150 ha, se
considera un singur incendiu, la centrul populat sau la zona industriala, unde debitul de incendiu este cel mai
mare;
pentru centrele populate cu populatia cuprinsa ntre 10.000 si 25.000 locuitori avnd si o zona industriala cu
suprafata pna la 150 ha, se vor considera doua incendii simultane, unul la centrul populat si unul la zona
industriala, sau amndoua la centrul populat, daca rezulta n ultimul caz un debit mai mare;
pentru centrele populate cu mai putin de 25.000 locuitori si o zona industriala avnd suprafata peste 150 ha, se
vor lua n calcul doua incendii simultane, unul la centrul populat si unul la zona industriala sau ambele la centrul
populat sau zona industriala, corespunzatoare debitului de incendiu cel mai mare;
pentru centrele populate cu populatia egala sau mai mare de 25.000 locuitori, avnd o zona industriala cu
suprafata mai mare de 150 ha, numarul incendiilor simultane si debitele de calcul se stabilesc separat pentru
centrul populat, pe baza datelor din anexa nr. 6 si separat pentru zona industriala, dupa care se nsumeaza debitele
de apa pentru incendiu.
Repartizarea incendiilor simultane se face astfel nct un incendiu sa revina unei suprafete locuite de cel
mult 10.000 locuitori.
Distantele de amplasare a hidrantilor de incendiu exteriori se stabilesc n functie de raza de actiune a
hidrantilor care se considera de 120 m cnd presiunea apei necesara la hidranti este asigurata de reteaua
exterioara, de (100 ... 150) m n cazul folosirii motopompelor si 200 m n cazul folosirii autopompelor. La

stabilirea distantelor de amplasare a hidrantilor exteriori pentru incendiu se va tine seama si de faptul ca naltimile
cladirilor care pot fi protejate nu vor depasi 45 m.
Amplasarea hidrantilor de incendiu exteriori pentru localitati din mediul rural cu populatie pna la 10.000 de
locuitori, se asigura conform Normativului P66.
Hidrantii exteriori de incendiu ai retelelor de joasa presiune se amplaseaza la 2 m de bordura partii
carosabile a drumului; daca reteaua exterioara de alimentare cu apa este amplasata ntr-o zona verde, distanta de la
bordura partii carosabile a drumurilor pna la hidranti va fi de maximum 6 m.
n terenurile sensibile la umezire pe lnga distantele impuse de conditiile de siguranta se va tine seama
ca distanta fata de cladiri sa fie de o data si jumatate naltimea stratului de pamnt sensibil la umezire.
Debitul specific al unui hidrant exterior pentru incendiu se considera de 5 l/s. n lipsa unor masuratori
asupra variatiei debitului hidrantilor de incendiu exterior fara furtun, n functie de presiunea din reteaua de
alimentare cu apa, se pot lua n considerare datele prezentate n nomograma din anexa nr. 7.
La hidrantii portabili cu cot dublu, cu diametrul de 70 mm se poate obtine un debit de 10 l/s la o
presiune disponibila de 5 m H2O, asigurndu-se astfel alimentarea cu apa pe doua linii de furtun.
n cazul folosirii unui distribuitor cu trei cai, se pot alimenta trei linii la un hidrant portabil cu un cot si
patru linii la un hidrant portabil cu doua coturi.
Presiunea minima la hidrantii de incendiu exteriori de la care se intervine direct pentru stingere, trebuie
sa asigure realizarea de jeturi compacte de minimum 10 m lungime, teava de refulare actionnd n punctele cele
mai nalte si departate ale acoperisului (stivelor) cu un debit de 5 ... 10 l/s.
Presiune minima (masurata la suprafata terenului) la hidrantii exteriori de la care interventia pentru
stingere se asigura folosind pompe mobile, trebuie sa fie de minimum 0,7 bar (7 m H 2O). Daca hidrantii de
incendiu sunt alimentati cu apa din retelele exterioare avnd sarcina hidrodinamica n punctul de racord al
hidrantului, H(disp) >= 7 m H 2O, interventia se poate face direct de la hidrant. Din retelele cu H(disp) < 7 m H 2O
(retele de joasa presiune) interventia se poate face cu motopompe sau autopompe racordate la hidranti.
Debitul de calcul pentru stingerea din exterior a incendiilor si numarul de incendii simultane pentru
centre populate se determina pe baza datelor din anexa nr. 6 si Normativului pentru proiectarea si executarea
lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor din mediu rural, P66. Debitele de apa pentru stingerea
din exterior a incendiilor, q(ie), la cladiri civile (publice) izolate, cu exceptia locuintelor sunt date n anexa nr. 8, la
cladirile de productie obisnuite n anexa nr. 9, la cladirile monobloc n anexa nr. 10, la depozitele deschise de
cherestea n anexa nr. 11, la depozitele de busteni, traverse de cale ferata si lemne de foc n anexa nr. 12, la
depozitele de rumegus si tocatura de lemn n anexa nr. 13, la depozitele de talas n anexa nr. 14 si la depozitele de
carbuni n anexa nr. 15.
n cazul n care agentii economici sau zonele industriale au instalatii comune cu centrele populate, la
determinarea numarului de calcul al incendiilor simultane se iau n considerare si prevederile din STAS 1343/1.
Debitul de calcul al retelelor exterioare de alimentare cu apa pentru nevoi menajere, industriale si
pentru stingerea incendiilor, se determina cu relatia:

___

___

q(c) = K(p)\ q'(ci) + \ q'(ce) + q(ie)


/__
i=1

i=1

/__

[l/s]

n care:
q'(ci) - este debitul de calcul al instalatiei interioare pentru fiecare cladire sau grup de cladiri de acelasi fel, la
care nu s-a luat n calcul 85% din debitul de apa necesar dusurilor sau bailor si debitul pentru spalarea utilajului
tehnologic si pardoselilor, n l/s;
q'(ce) - debitul de calcul al consumatorilor din exteriorul cladirilor mai putin debitul de apa necesar pentru
stropit strazile si spatiile verzi, n l/s;
q(ie) - debitul hidrantilor exteriori pentru toate incendiile simultane, n l/s;
K(p) = 1,10 - coeficient pentru acoperirea pierderilor de apa.
Daca debitul de calcul pentru alimentarea cu apa a instalatiilor interioare pentru stingerea incendiilor este
mai mare dect debitul de calcul pentru hidrantii exteriori de incendiu, prin aplicarea relatiei de la art. 6.31 se
poate obtine un debit de calcul mai mic dect cel necesar si pentru evitarea subdimensionarii retelei exterioare se
verifica debitul de calcul cu relatia:

___

___

q(c) = K(p) \ q'(ci) + \ q'(ce)+ q'(ie) + q(ii)

/__

/__

[l/s]

n care q'(ie) este debitul de calcul al hidrantilor exteriori calculat pentru numarul de incendii simultane mai
putin un incendiu, q(ii) este cel mai mare debit de calcul al instalatiilor interioare de stingere a incendiilor iar
q'(ci), q'(ce) si K(p) au semnificatiile din relatia de la art. 6.31.
Debitul de calcul pentru un incendiu al conductelor de distributie care alimenteaza cu apa doua sau mai
multe sisteme de stingere (protectie) a incendiilor, se determina, dupa caz, prin nsumarea debitelor de calcul ale
instalatiilor prevazute sa functioneze simultan.
La stabilirea simultaneitatilor si duratelor de functionare ale diferitelor sisteme de protectie mpotriva
incendiilor se au n vedere urmatoarele:
daca instalatia are hidranti interiori si hidranti exteriori de incendiu, se considera - la constructiile obisnuite
(civile, de productie sau depozitare, categoria de importanta normala) - functionarea hidrantilor de incendiu
interiori timp de 10 min, iar a celor exteriori n urmatoarele 3h. La cladirile cu sali aglomerate, cladirile monobloc
si cladirile nalte si foarte nalte, n prima ora se asigura functionarea, fie a hidrantilor de incendiu interiori, fie a
celor exteriori, instalatia dimensionndu-se la debitul cel mai mare, iar n urmatoarele doua ore, functionarea
numai a hidrantilor de incendiu exteriori;
pentru constructiile civile, de productie si depozitare obisnuite, gradul I sau II de rezistenta la foc, n care
densitatea sarcinii termice, determinata prin calcul, este mai mica de 210 MJ/m 2, precum si cele echipate cu
instalatii automate de stingere, cu exceptia cladirilor cu sali aglomerate, nalte si foarte nalte, functionarea
instalatiilor cu hidranti exteriori se asigura timp de 2 h;

pentru constructiile civile de gradul III, IV si V de rezistenta la foc, cu exceptia cladirilor cu sali aglomerate,
timpul teoretic de functionare al hidrantilor exteriori este de 2 h.
Calculul hidraulic de dimensionare si de determinare a pierderilor totale de sarcina ale apei, n conductele
retelelor ramificate, se efectueaza mai nti pentru traseu/principal (cel mai defavorabil), determinndu-se sarcina
hidrodinamica necesara a apei reci n punctul de racord al retelei exterioare la conducta de serviciu a sistemului de
alimentare cu apa a localitatii, H(nec) [mH 2O], iar ramificatiile se dimensioneaza n limitele sarcinilor disponibile
din nodurile respective ale traseului principal si a vitezelor maxime ale apei (pna la 3 m/s) admise n conducte.
Sarcinile n exces se pot prelua prin robinete de reglaj sau prin diafragme calibrate, dimensionate corespunzator.
Calculul hidraulic al retelelor exterioare inelare se efectueaza prin metoda compensarii pierderilor totale de
sarcina pe fiecare inel al retelei.
Hidranti interiori cu furtun semirigid, sisteme moderne de stingere a incendiilor

In ultimii ani s-a inviorat economia, s-a accentuat privatizarea, ceea ce a atras dupa sine cresterea
cantitativa si calitativa, si, nu in ultimul rand de anvergura a investitiilor in constructii.
O straduinta ferma si reala a Romaniei este aderarea in scurt timp la Uniunea Europeana.
Acest fapt atrage dupa sine, si totodata devine o necesitate preluarea, popularizarea si implementarea
normelor, standardelor si prescriptiilor tehnice din uniunea susmentionata.
Ca urmare a investitiilor noi, transformarilor si modernizarilor de anvergura isi fac aparitia tot mai multe
banci, centre de afaceri, centre comerciale, baze de depozitare si parcuri industriale.
Evident prevenirea si stingerea incendiilor trebuie sa tina pas cu toate aceste imprejurari.
Pe langa prevenirea eficienta impotriva incendiilor va trebui sa ne preocupam atat de dezvoltarea
retelelor exterioare de apa necesare pompierilor, cat si de construirea retelelor interioare de apa de
stingere menite sa ajute personalul din incinte, cat si persoanele aflate pe moment in acele constructii.
Pe langa sistemele de sprinklere tot mai frecvente o importanta la fel de mare o au sistemele clasice, cu
hidranti interiori. Sistemele clasice sunt menite sa ajute civilii din cladiri, pentru efectuarea
instantanee a unei stingeri primare cu apa, care este elementul de stingere din mosi stramosi, pana la
sosirea pompierilor.
Pompierii folosesc doar rareori hidrantii interiori, de regula ei utilizand mijloacele proprii de stingere.
Exact datorita celor mai sus enumerate, devine important sa stim, ce pregatire necesita manuirea acestor
echipamente, cat de usoara este manevrarea lor, sau daca comporta vreun pericol pentru persoanele
utilizatoare, si, dar nu in ultimul rand, ce daune provocoaca apa folosita la stingere?
In deceniile trecute, exact ca si in multe alte tari ale lumii, si in Romania s-au incetatenit hidrantii
interiori cu furtun plat de 2 (52 mm), robinet hidrant de 2 si teava de refulare simpla. Cu ajutorul
acestor echipamente au fost salvate multe vieti omenesti si bunuri materiale.
Pe langa rezultate, insa, trebuie sa observam, ca aceste echipamente necesita concursul a 2 persoane cu
pregatirea necesara. Furtunul plat trebuie desfasurat complet, fara a exista portiuni rasucite, ceea ce in
situatii de stres deseori nu se reuseste, in continuare una din persoane manuind robinetul, iar cealalta
teava de refulare. In consecinta, focul situat aproape de robinet se stinge in mod anevoios. Oscilatiile de
presiune aparute voit sau accidental in timpul procesului de stingere pot cauza ranirea persoanei ce
actioneaza cu teava de refulare.
Trebuie sa amintim posibilele, si, din pacate, desele pagube cauzate de apa de stingere. In cazul
cladirilor cu un singur nivel, si cu o suprafata redusa aceste daune sunt neglijabile. Odata cu cresterea
anvergurii unei cladiri posibilul pericol creste. Cei 2,5 l/s scursi dintr-o singura teava de refulare
coroborata cu o eficienta scazuta si o utilizare prea indelungata poate cauza pagube importante, in
special in cazul nivelelor inferioare. In plus in cazul unor incendii nu se foloseste doar un singur hidrant,
iar interventiile nu sunt efectuate de profesionisti...
Exista oare posibilitatea simplificarii si cresterii eficientei procesului de stingere a incendiilor, si totodata
de scaderea daunelor provocate de apa? Are sens sa ne punem asemenea intrebari?
Parerea mea este ca in modul cel mai hotarat trebuie puse aceste probleme. Atat experienta de pe piata
romana, cat si cea inernationala arata ca datorita concentrarii mijloacelor si valorilor, pe aceeasi
suprafata unitara sunt periclitate valori tot mai mari. Totodata datorita cresterii suprafetelor construite si
cresterii numarului de nivele construite, aceste pericole cresc exponential. De aici rezida problema
folosirii cat mai judicioase a apei de stingere, pentru ca orice picatura de apa folosita in plus poate

pricinui stricaciuni importante. Inca o data, de ce este important acest


lucru? Pentru ca practica internationala arata ca in majoritatea
cazurilor de incendiu, daunele cauzate de apa depasesc pagubele
pricinuite de foc, evident diferenta fiind mai spectaculoasa la cladiri cu
mai multe nivele. Trebuie sa fim, deci, foarte atenti la acesti parametri
economici, deoarece nici societatile de asigurari, si nici proprietarii nu
doresc sa suporte pagubele inutile.
Toate aceste probleme, evident i-au preocupat si ii preocupa in
continuare pe multi specialisti in domeniu, si, chiar daca nu s-au
solutionat toate problemele, s-au inregistrat progrese evidente.
S-a realizat o noua familie de hidranti interiori, care nu mai are in
componenta furtunul plat clasic, de 2, ci furtunuri cu diametre mai
mici, de 19, 25 sau 33 mm, cu sectiune constanta, numite furtunuri semirigide, si prevazuti cu celelalte
accesorii necesare. Esenta functionarii acestor hidranti este urmatoarea: furtunul este infasurat pe un
tambur, si este racordat cu elementele corespunzatoare la robinetul hidrant. Tamburul se poate rabate
aproximativ 180, permitand desfasurarea furtunului la lungimea dorita, intre 0 si 30 metri. Folosirea lui
in esenta corespunde utilizarii unui furtun pentru gradinarit, tot sistemul poate fi folosit de o singura
persoana. In pozitia inchis a tevii de refulare se deschide robinetul hidrant, dupa care deruland de pe
tambur lungimea dorita se poate actiona asupra focarului. Jetul se poate regla in mod continuu de la jet
compact pana la jet pulverizat.
Sa analizam succint avantajele si dezavantajele sistemului de stingere cu furtun semirigid.
a) Nu necesita cunostinte de specialitate, poate fi manevrat cu usurinta de catre oricine.
b) E suficienta derularea de pe tambur a lungimii dorite, dupa care se poate stinge instantaneu (rapiditate
mult sporita )
c) Eventualele fluctuatii de presiune ale apei nu atrag dupa sine pericole de accidentare
d) Nu exista posibilitatea de rasucire a furtunului
e) Lungimea permisa de catre standard este de 30 metri, fata de 20 metri, in cazul furtunului plat, in
consecinta este nevoie de mai putine coloane pentru reteaua de hidranti ( in loc de 3 vor fi 2, in loc de 6
ar fi 4, s.a.m.d.)
f) Este adevarat, insa, ca acest sistem este ceva mai scump, datorita furtunului intarit, si tamburului.
Trebuie sa mentionam, ca actualmente in cazul sistemelor cu furtun semirigid se foloseste preponderent
varianta de 1 ( 25 mm), dar in ultimul timp castiga teren si varianta cu furtun de 19 mm diametru.
Urmeaza intrebarea cheie!
Care este cantitatea de apa optima necesara unei stingeri de incendiu eficiente si economice in acelasi
timp?
Pentru a se putea da un raspuns corect, va trebui sa tinem seama de alte cateva intrebari, si anume:
Ce destinatie are cladirea care trebuie aparata impotriva incendiilor, ce tehnologii se folosesc in incinte,
daca se depoziteaza ceva in ele, ce fel de bunuri se depoziteaza, etc.?
Sa analizam ce se prescrie in reglementarile de specialitate in vigoare referitor la cantitatile de apa
necesare stingerii.
La vremea aparitiei standardului STAS 1478-90, referitor la minimul necesar de apa ce se prevede la
iesirea tevii de refulare, se foloseau doar hidranti cu furtun plat. Acest standard, in vigoare si in ziua de
azi, prescrie un necesar minim de 2,5 litri/secunda. In acelasi timp SR EN 671-2:2002, standardul
european in totalilitate preluat, da minimul necesar de apa tabelar, tinand cont de presiunea din retea si
diametrul (diametrul echivalent) la iesirea din teava, conform datelor prezentate in tabelul 1.
In cazul hidrantilor cu furtun semirigid avem la baza standardul SR EN 671-1:2002, care prezinta tot sub
forma tabelara (tabelul 2) debitul minim necesar.
Se observa o anumita contradictie intre standardele noi si cel vechi. Ne punem intrebarea, ce primeaza,
sa ne incadram intr-un consum minim normat de apa, sau sa gasim metodele cele mai adecvate pentru o
stingere eficienta. Impresia mea este ca in anumite cazuri, ca de exemplu in centre de afaceri, centre
comerciale aglomerate, si in alte cazuri similare e bine sa se opteze in mod sustinut pentru o eficienta
sporita si o stingere economicoasa.
O concluzie de baza ar fi, ca nu se poate proclama ca solutie unica nici una din variante!
Dupa parerea mea va trebui sa se propage de catre proiectanti si cei din bransa varianta clasica (cu
furtun plat) in cazurile cand natura cladirilor (de exemplu hale industriale mari, hangare, constructii din
lemn, etc.) sau tehnologia din incinte (de exemplu prelucrarea in cantitati mari a unor materiale

inflamabile, sau depozitarea lor) o cere, eventual in cazurile cand valorile sau securitatea personalului
pot fi protejate in modul cel mai eficient cu ajutorul unor cantitati insemnate de apa.
In alte imprejurari, insa, trebuie sa ne punem in mod foarte serios intrebarea, daca e bine sa insistam in a
folosi varianta clasica? Avem oare voie sa riscam o decizie de folosire a unor hidranti pe care civilii
ii manevreaza cu mult mai mare dificultate si pot cauza mai multe daune la investitiile noi si moderne,
cum ar fi centre de afaceri, centre comerciale, baze logistice, si acest sir s-ar mai putea continua?
Parerea mea este ca trebuie sa tinem pasul cu dezvoltarea, si in cazurile mai sus amintite este indicata
folosirea hidrantilor cu furtun semirigid, datorita avantajelor deja descrise.
Cu acest articol as dori sa atrag atentia (fostilor) colegi pompieri asupra acestor mijloace moderne de
stingere a incendiilor, care pe drept isi revendica locul in domeniu, si, daca este necesar, sa se analizeze
si sa se revizuiasca legislatia (inca) in vigoare.
In cazul verificarii proiectelor din punct de vedere a exigentei C, sa incercam sa alegem varianta cea mai
buna si eficienta, si nu in ultimul rand, cea mai economica.
Pe proiectanti si pe instalatori i-as indemna sa ia in considerare aceste sfaturi, care in opinia mea sunt de
interes comun.
Imaginile si datele tehnice aferente, mai sus prezentate, se doresc a fi doar ca exemplu, spatiul
nepermitand prezentarea intregii game de echipamente oferite de catre producatorul ceh
Pavlis&Hartmann.
INSTALATII DE STINS INCENDII CU APA 1.Hidranti Instalatiile de hidranti interiori si exteriori au
ca scop limitarea si localizarea incendiilor, stingerea acestora, protectia personalului care lucreaza la
temperaturi ridicate. Hidrantul este un dispozitiv fix prevazut cu robinet, racordat la conductele de
distributie a apei sub presiune, care permite alimentarea furtunurilor pentru stins incendii. In functie de
locul de amplasare a hidrantilor, acestia pot fi: 1. interiori 2. exteriori subterani; supraterani.
1.1.Hidranti interiori Hidrantii interiori se pot monta aparent sau ingropat. Amplasarea hidrantilor se face
in locuri vizibile si usor accesibile in caz de incendiu. Amplasarea hidrantilor interiori se face astfel incat
fiecare punct din interiorul incaperilor sa fie protejat de cel putin: - doua jeturi, in incaperi sau grupuri de
incaperi industriale ce comunica prin goluri neprotejate atunci cand acestea se incadreaza in categoriile
A,B sau C de pericol de incendiu si au un volum de peste 1000m3, in cladirile civile cu inaltimi mai
mari de 45m, in depozite comerciale sau industriale, in magazine sau expozitii cu exponate
combustibile, la sali de spectacole; - un jet, in celelalte incaperi, inclusiv in cele prevazute cu instalatie
automata de stingere. Hidrantii interiori se amplaseaza in locuri vizibile si usor accesibile in caz de
incendiu, in functie de raza lor de actiune si de necesitati, in urmatoare ordine: ? langa intrari in cladiri; ?
in case de scari; ? in holuri sau in vestibuluri; ? pe coridoare; ? langa intrarea in incaperi si in interiorul
acestora. Hidrantii interiori se echipeaza cu furtun tip C flexibil sau tip B flexibil cu o lungime de
maximum 20m si, dupa necesitati, cu dispozitive de refulare a apei sub forma de jet compact, pulverizat
sau mixt. Dispozitivele de refulare pot fi: -tevi de refulare simple; -tevi simple prevazute cu ajutaj
pulverizator; -tevi de refulare universale. Presiunea minima la teava de refulare in cazul utilizarii
dispozitivelor de pulverizare si a tevilor de refulare universale va fi de minim 2,5 bari. Pe timp de
noapte sau in locuri unde se desfasoara activitati la lumina artificiala, marcarea hidrantilor se va face
prin iluminat de siguranta. Timpul teoretic de functionare a hidrantilor interiori este de: -10 minute
pentru hidrantii interiori din cladiri obisnuite; -60 minute pentru hidrantii interiori din cladiri inalte
monobloc, cladirile cu sali de spectacole; -120 minute pentru hidrantii interiori din cladirile civile si
industriale cu inaltimi peste 45m. 1.2.Hidranti exteriori Hidrantii exteriori de incendiu pot fi: - hidranti
subterani; - hidranti de suprafata. Hidrantii exteriori trebuie sa permita servirea tuturor punctelor sau
obiectelor ce trebuie protejate, considerand raza de actiune a hidrantilor in raport cu lungimea furtunului:
- max. 120m la retelele la care presiunea asigura lucrul direct de la hidranti; - 150m in cazul folosirii
motopompelor si 200m in cazul folosirii autopompelor. Hidrantii se amplaseaza la o distanta de minim
5m de zidul cladirilor pe care le servesc si la 15m de obiectele care radiaza intens caldura in caz de
incendiu. Hidrantii exteriori se doteaza cu accesorii pentru trecerea apei in functie de scenariile de
siguranta cele mai defavorabile, adoptate in proiect si mentionate in instructiuni (la cladirea cu debitul
cel mai mare, interventie la nivelul cel mai inalt). Timpul teoretic de functionare a hidrantilor exteriori se
considera: - 3 ore la constructiile civile si industriale, depozite deschise obisnuite; - 4 ore la rafinarii,
combinate petrochimice, protejate cu instalatii fixe; - 6 ore la rafinarii, combinate petrochimice, protejate
cu instalatii mobile. 2.Instalatii tip sprinkler Instalatiile tip sprinkler sunt instalatii automate alcatuite din
conducte echipate cu sprinklere amplasate la intervale si inaltimi corespunzatoare, proiectate pentru a

detecta, localiza sau stinge un inceput de incendiu prin refularea apei. Ele ofera o protectie sigura si
eficienta impotriva incendiilor atunci cand sunt bine alese, dimensionate si montate corect, exploatate si
intretinute sistematic. Instalatiile de sprinkler se utilizeaza la: - constructii inchise din categoriile de
importanta exceptionala si deosebita; - platourile de filmare amenajate si inchise, studiourile de
televiziune; - teatre, magazine universale mari, depozite de marfa; - garaje si parcari subterane cu mai
mult de 50 de autoturisme, precum si la cele supraterane inchise cu mai mult de 3 niveluri. In functie de
temperatura minima a mediului ambiant unde este amplasata reteaua de conducte ce alimenteaza
sprinklerele, se pot intalni: - instalatii tip apa-apa temperatura minima peste 40C, dar nu mai mare de
1000C; - instalatii tip apa-aer temperatura minima sub 40C. Instalatia se compune in principal din: ?
sistemul de alimentare cu apa; ? aparatul de control si semnalizare (ACS) sau statia centrala a instalatiei;
? compresoare de aer pentru tipul apa-aer; ? retele de conducte pentru distributia apei; ? capete de
sprinkler. Conductele de distributie au rolul de alimenta cu apa capetele sprinkler care sunt montate pe
acestea. Pentru eliminarea apei sau a aerului din retelele de sprinklere, montarea se face cu pante de
20/00 50/00, iar la capatul conductei de distributie se monteaza un manometru care indica presiunea la
capul sprinkler cel mai dezavantajat. Capetele de sprinkler sunt dispozitive sensibile la caldura proiectate
sa reactioneze la o temperatura prestabilita si sa elibereze un flux de apa distribuit intr-o forma si o
cantitate specificata, pe o suprafata data. Capetele de sprinkler se monteaza la partea superioara a
incaperilor la o distanta masurata in plan vertical de 8 40cm intre deflector si tavanul continuu si o
distanta de minimum 60cm intre deflector si suprafata protejata. Elementele componente ale unui cap
sprinkler sunt: corpul sprinklerului; deflectorul; elementul de declansare; dispozitivul de inchidere.
Capetele de pulverizare pentru aceste sisteme de stingere cu apa sunt testate conform SR ISO 6182-1
care stabileste performantele impuse, metodele de incercare si prescriptiile de marcare ale sprinklerelor
cu fuzibil si cu bulb de sticla. Conform legislatiei si normativelor specifice in vigoare referitoare la
proiectarea, executarea si exploatarea acestor tipuri de instalatii, beneficiarul acestor instalatii are
obligatia ca cel putin o data la 5 ani, pentru sprinklerele aflate in exploatare, sa trimita 3% din capetele
de declansare din instalatie, pentru verificare la un laborator autorizat, daca furnizorul nu face alte
precizari in acest sens. 3.Instalatii de drencere Instalatiile de drencere se utilizeaza in combaterea
incendiilor cu scopul de a obtine: ? stingerea incendiilor in incaperi cu pericol mare de incendiu, unde,
din cauza propagarii rapide a focului sau din alte considerente, nu pot fi utilizate cu eficienta alte sisteme
de stingere; ? localizarea incendiilor prin realizarea unor perdele de apa cu care se protejeaza goluri din
peretii despartitori, portiuni din incaperi cu pericol de incendiu, exteriorul cladirilor si altele similare,
impiedicand propagarea focului; ? racirea suprafetelor bunurilor ce pot fi afectate de caldura in caz de
incendiu. Drencerele sunt asemanatoare sprinklerelor, cu deosebirea ca acestea nu au elementul de
detectare si declansare, fapt pentru care mai sunt numite si sprinklere deschise. In functie de scopul
pentru care sunt utilizate (stingere sau localizare incendiu, racire), deflectoarele au forme diferite
(drepte, cu marginea zimtata, concave, conice), iar montajul lor poate fi inclinat sau drept. Instalatia se
compune, in principal din: ? sistem de alimentare cu apa; ? conducte de distributie; ? capete drencer; ?
robinet de actionare. Robinetii de actionare se amplaseaza in locuri usor accesibile, cat mai apropiati de
locul protejat, dar feriti de actiunea focului, locuri in care se mentine o temperatura a mediului ambiant
peste 40C, si sunt retrasi fata de circulatia de evacuare. 4.Instalatii fixe de stins incendii cu apa
pulverizata Instalatia de stingere a incendiilor cu apa pulverizata este o retea de conducte cu apa,
prevazuta cu pulverizatoare si mijloace de punere in functiune a acestora. Acest tip de instalatie se
foloseste in principal pentru: ? protejarea obiectelor (structuri si echipamente ale instalatiilor
tehnologice), recipiente pentru lichide, transformatoare si intrerupatoare cu ulei; ? impotriva radiatiei
termice emise de un incendiu invecinat, pentru a limita absorbtia caldurii, pana la un punct care previne
sau micsoreaza avariile; ? prevenirea formarii unor amestecuri explozive, in spatii inchise sau in spatii
deschise. Instalatia se compune, in principal din: ? sursa de alimentare cu apa; ? conducte principale de
apa; ? conducte de distributie pe care sunt montate duze; ? duze pulverizatoare