Sunteți pe pagina 1din 5

Relatia intre Stefan Tipatescu si Zoe Trahanache-actul II scena VI si actul IV scena I actul I

scena V
O scrisoare pierduta este o comedie realista de moravuri sociale si politice,satirizate prin
intermediul personajelor ridicole, a caror dorinta de parvenire provoaca situatii comice si
conflicte dramatice in timpul campaniei electorale pentru alegerea de deputati.

Ca dramaturg, I.L.Caragiale nu se remarca numia prin arta compozitiei,a dezvoltarii conflictelor,


ci si prin talentul exceptional de a-si construi personajele. Caragiale a creat personaje
vii,representative pentru societatea timpului sau,fiecare cu trasaturile sale specific,modul sau de a
fi,de a gandi si de a se exprima.
Personajele sunt, asadar, tipuri umane,personaje de factura clasica,dezvoltate pe o singura
trasatura,dominanta,pentru ca personajele,desi tipice,nu sunt realizate schematic ci sunt privite in
complexitatea lor. Astfel exista trasaturi comune(generale) si trasaturi individuale,care se
contopesc in realizarea personajului.
Stefan Tipatescu,prefectul judetului, este tipul junelui-prim,al amorezului. Arogant,el traieste
sentimentul abandonarii unei cariere stralucite in favoarea partidului.El nu este lipsit de
inteligenta,este intruit, folosindu-si inteligenta pentru a-si atinge scopurile,mai tot timpul
personale. Nestapanit,impulsive,devine chiar violent uneori,asa cum se intampla intr-una dintre
confruntarile cu Nae Catavencu. Aceste insusiri sunt evidentiate direct de Zaharia
Trahanache,care spune,vorbind despre prefect, ca este bun baiat,cu carte,dar iute. Asa se
explica faptul ca modul sau de exprimare nu se compara cu al altor personaje, Tipatescu folosind
limbajul correct al unui om instruit.
El este unul dintre stalpii puterii locale si de aceea incalca legea si accepta compromisurile.
Administreaza judetul ca pe propria mosie, avand o mentalitate de stapan absolute :ii ordona lui
Pristanda sa-l aresteze fara motiv pe Catavencu, caruia ii ofera apoi, in schimbul scrisorii,functii
si chiar mosia Zavoiul, cenzureaza corespondenta. Aceasta postura a sa de a dispune de tot
dupa bunul plac este magistral caracterizata de Ghita Pristanda: mosia mosie,fonctia fonctie,
coana Joitica coana Joitica opinie care pune in evidenta de fapt imoralitatea personajului.
Tipatescu stie sa il faca pe Pristanda sa-I indeplineasca ordinele,el ii accepta micile
afaceri,cum este cea cu steagurile: decat tu nu esti baiat prost:o mai carpesti de ici,de
colo;daca nu curge picaLas ca stim noi![]Si nu-mi pare rau,daca stii sa faci lucrurile
cuminte: mie-mi place sa ma serveasca functionarul cu tragere de inima
Eroul lui Caragiale oscileaza intre dorinta de ascensiune politica si sentimentele fata de Zoe si,
dovedind luciditate, la insistentele acesteia, accepta mentinerea candidaturii lui Catavencu. De
fapt,el stapaneste o adevarata arta a disimularii: fata de Trahanache se preface ca nu stie nimic de

scrisoare,fata de Farfuridi si Branzovenescu pozeaza in victim, iar fata de Catavencu devine


violent,pentru a-l impresiona.
Desi autorul ii reliefeaza defectele si viciile,acestea sunt general umane, personajul fiind astfel
privit cu oarecare ingaduinta,nepotrivit pentru a fi inclus in randul Politicienilor demagogi si
inculti.
Zoe Trahanache, sotia venerabilului domn Zaharia Trahanache, unicul personaj feinin al
piesei,reprezinta tipul adulterinei,femeia voluntara si autoritara,figura feminine cea mai distinsa
din dramaturgia lui Caragiale.
Desi nu este membra a partidului din care sotul si amantul ei fac parte, ea conduce totul idn
umbra datorita influentei ei asupra acestora si, de aceea, pentru Farfuridi partidul inseamna in
primul rand madam Trahanache si apoi ceilalti.
Zoe este frivola si isi inseala sotul, iar in momentul descoperirii adulterului, lupta din rasputeri ca
sa-si salveze reputatia, desi, mai presus de aceasta, este pozitia sociala pe care o detine. In
atingerea scopului propus, este energica,hotarata si apeleaza la toate mijloacele pentru a-l
convinge pe Tipatescu sa-l sprijine pe Nae Catavencu: se lamenteaza, plange, lesina, ameninta
cu sinuciderea, trece de la o stare la alta cu dezinvoltura unei actrite,pentru ca, in final, sa ajunga
la concluzia : in sfarsit cine lupta cu Catavencu lupta cu mine Cu o energie impresionanta la
o femeie ce parea sensibila si neajutorata, Zoe are tenacitate,obstinatie si o forta interioara de
nezdruncinat,asa ca in cele din urma isi avertizeaza amantul: Am sa lupt cu tine,om ingrat si
fara inima si-I porunceste lui Pristanda sa-l elibereze pe Catavencu din arrest,unde-l tirmisese
decizia abuziva a prefectului.
In darzenia,dar mai ales in disperarea ei, Zoe hotaraste : Eu tea leg,eu si cu barbatul meu
considerand ca, daca va fi nevoie, Vom lupta contra oricui!...Vom lupta contra guvernului.
Cand este stapana pe situatie,vrea sa ii dovedeasca lui Catavencu ca este o femeie
buna,iertatoare,toleranta , cerandu-I in schimb sa conduca manifestatia publica in cinstea alesului
si amintindu-I, nu fara ironie, faptul ca asta nu-I cea din urma Camera
De aceea,este caracterizata de Catavencu ca fiind un inger, pe cand,din punctul de vedere al
altor personaje,ea este doar o dama bine,expresie insinuanta si echivoca,avand in vedere
comportamentul ei.
Personajele serioase au, firete, nume mai serioase. tefan Tiptescu (cu o uoar nuan totui
de comic, cci e plasat ntr-o comedie), Zoe. "Zoe"! Ce bine e ales acest nume romnesc pentru o
dam mare n politica din provincie! Garabet Ibraileanu , Numele proprii n opera comic a lui
Caragiale O scrisoare pierduta exceleaza prin situatii compice si tipologiile umane care fac
concurenta starii civile

Zoe Trahanache, sotia lui Zaharia Trahanache si amanta lui Tipatescu, este singurul personaj
feminine din creatia lui Caragiale care intruchipeaza doamna distinsa din societatea
burgheza,nefacand parte, ca celelalte eroine, din lumea mahalalelor. Zoe reprezinta tipul
cochetei, este inteligenta,autoritara,ambitioasa si isi impune vointa in fata oricui. Marcheaza in
comedie triunghiul conjugal, prin care Caragiale satirizeaza defectele morale ale societatii
burgheze, lipsa valorilor autentice.
Lipsit de abilitati politice, Tipatescu este constient ca singura cale de a parveni in politica si a se
mentine in functia comoda si avantajoasa pe care o ocupa este amorul,sentiment de care stie sa
profite cu fler si diplomatie. El obtinuse postul de prefect si protectia venerabilului Trahanache in
urma cu opt ani, cand venise in acest judet, adica la o jumatate de an dupa ce Zaharias se
insurase a doua oara, luand-o de sotie pe Zoe. Femeia a devenit chiar de atunci amanta lui
Fanica, triunghiul conjugal dovedindu-se convenabil pentru toti cei implicate. Trahanache este
foarte multumit de serviciile pe care tanarul prefect I le face atat in plan personal cat si in
probleme de partid: De opt ani traim impreuna ca fratii si niciun minut n-am gasit la omul asta
atatitca rauCredeti d-voastra ca ar fi ramas el prefect si nu s-ar fi dus director la Bucuresti,
daca nu staruiam eu si cu Joiticasi la dreptul vorbind, Joitica a staruit mai mult
Printr-un comic de situatie realizat magistral, reiese indirect lasitatea prefectului,evidentiata cu
subtilitate de Trahanachje atunci cand il consoleaza pe Tipatescu,sustinand ca scrisoarea este o
plastografie ordinara,desi scrisul seamana foarte bine. Tulburat la culme,tanarul amorez trece
prin emotii cumplite atunci cand venerabilul ii reda din memorie textul scrisorii,accentuand
aluziv detaliile concrete ale intalnirii celor doi amanti. Dramaturgul accentueaza in mod direct in
didascalii atitudinea aluziva a lui neica Zaharia care starneste reactia disperata a prefectului
(priveste lung pe Tipatescu,care este in culmea agitatiei) Impulsiv si nestapanit, Tipatescu este
turbatde manie,cum noteaza dramaturgul in didascalii,stare emotional sesizata de Trahanache
altminteri bun baiat,destept,cu carte,dar iute,nu face pentru un prefect.
Tipatescu este ipocrit si demagog,face caz de amoralitatea lui Catavencu-mizerabilul!-cand el
insusi este corrupt si immoral,fiind amantul Zoei si inseland astfel increderea pe care o are in el
nenea Zaharia
Inteligenta si hotarata,Zoe este gata sa faca orice compromis ca sa-si salveze
onoarea,amenintarea publicata de Catavencu in gazeta Racnetul Carpatilor fiind citita de ea sub
forma unui monolog adresat. Ca urmare,aceasta dama de mare influenta dezlantuie cu energie
batalia pentru a-I asigura lui Catavencu postul de deputat. In evident situatie-limita Zoe se
dovedeste o luptatoare ferma si foloseste tot arsenalul de arme feminine pentru a-l convinge pe
Tipatescu sa accepte candidature lui Catavencu.
tefan Tiptescu este prezentat nc din lista cu Persoanele de la nceputul piesei n
funcia de prefect al judeului. La adpostul autoritii politice, i folosete avantajele n propriile lui
interese. n acelai timp, el ntruchipeaz n comedie tipul donjuanului, al primului
amorez. Prietenul cel mai bun al lui Zaharia Trahanache, Tiptescu o iubete pe soia acestuia,

Zoe, femeia cochet, nc din momentul n care ea se cstorete cu neica Zaharia, dup cum
observ cu naivitate soul: pentru mine s vie s bnuiasc cineva pe Joiica, ori pe amicul Fnic,
totuna e... E un om cu care nu triesc de ieri, de alaltieri, triesc de opt ani, o jumtate de an dup ce
m-am nsurat a doua oar. De opt ani trim mpreun ca fraii, i niciun minut n-am gsit la omul
acesta mcar attica ru.
n comparaie cu celelalte personaje, Tiptescu este cel mai puin marcat comic, fiind spre
deosebire de toi ceilali un om instruit, educat, dar cu toate acestea impulsiv, dup cum l
caracterizeaz n mod direct i Trahanache: E iute! N-are cumpt. Aminteri bun biat, detept, cu
carte, dar iute, nu face pentru un prefect. n fond, Tiptescu triete o dram. De dragul unei femei
pe care este nevoit s o mpart cu altcineva, sacrific o carier promitoare la Bucureti, aa cum
remarc acelai Trahanache:Credei d-voastr c ar fi rmas el prefect aici i nu s-ar fi dus director la
Bucreti, dac nu struiam eu i cu Joiica... i la drept vorbind, Joiica a struit mai mult...
Disperat de pierderea scrisorii, el aplic o bine susinut tactic de atac mpotriva lui
Caavencu, nclcnd chiar legea. Abuzul de putere este principala sa arm: i d mn liber lui
Pristanda, controleaz scrisorile de la telegraf i dispune s nu fie transmis niciun mesaj fr tirea lui,
i ofer lui Caavencu diferite posturi importante, pentru ca apoi, la refuzul acestuia i contient c
alegerile sunt o fars, s cedeze. Pus n situaia de a se apra, Tiptescu dovedete o bun tiin a
disimulrii: cnd Trahanache i aduce vestea existenei scrisorii, se preface a nu ti nimic; n faa lui
Farfuridi i Brnzovenescu ia poz de victim a propriei sale sensibiliti pentru partid, iar n relaia cu
Nae Caavencu este perfid i violent. Personajul nu are ambiii politice, postul de prefect oferindu-i o
stare de suficien, tulburat doar de pierderea scrisorii.
Zoe, n schimb, n ciuda vicrelilor, a leinurilor, dar i faptului c este considerat o
damsimitoare, este n realitate o femeie voluntar, stpn pe sine, care tie foarte bine ce vrea i
care i manipuleaz pe toi n funcie de propriile dorine. Spre deosbire de amantul ei, ea nu cade
prad disperrii ci ncearc s rezolve situaia cu Caavencu ct mai repede posibil, dei face parad
de iubirea pentru Tiptescu i de sacrificiile ei pentru el, n fapte ea nu a jertfit altceva dect o
fidelitate conjugal stnjenitoare, sacrificiul fiind fcut de fapt de Tiptescu.
Dincolo de aparene, n cuplul pe care Zoe l formeaz cu Tiptescu, ea reprezint raiunea,
puterea i deine de fapt controlul asupra relaiei. Fiind un om cruia i place s joace pe fa, dup
cum el nsui mrturisete, Tiptescu refuz iniial compromisul politic i i propune Zoei o soluie
disperat, artndu-se pregtit s renune la tot pentru ea: S fugim mpreun... Ea intervine ns
energic i refuznebunia, deoarece nu dorete s renune la poziia sa de prim doamn a oraului.
De aceea i rspunde ferm prefectului: Eti nebun? Dar Zaharia? Dar poziia ta? Dar scandalul i mai
mare care s-ar aprinde pe urmele noastre?... Izbucnirea scandalului o ngrozete mai tare dect
pierderea brbatului iubit: Cum or s-i smulg toi gazeta, cum or s m sfie, cum or s rz!... O
sptmn, o lun, un an de zile n-au s mai vorbeasc dect de aventura asta... n orelul acesta,
unde brbaii i femeile i copiii nu au alt petrecere dect brfirea, fie chiar fr motiv... dar nc
avnd motiv... i ce motiv, Fnic! Ce vuiet!... ce scandal! Ce cronic infernal! Replica ei la
ntrebarea lui Tiptescu ascunde o ironie amar:Zoe! Zoe! M iubeti? / Te iubesc, dar scap-m.
n confruntarea dintre cei doi n ceea ce privete susinerea candidaturii lui Caavencu,
prefectul este cel care cedeaz pn la urm de dragul Zoei: n sfrit, dac vrei tu... fie!... ntmplse orice s-ar ntmpla... Domnule Caavencu, eti candidatul Zoii, eti candidatul lui nenea Zaharia...

prin urmare i al meu!... Poimine eti deputat!... Crispat, ncordat, pe parcursul ntregii comedii,
Zoe devine, la sfritul piesei, generoas, fermectoare, spunndu-i lui Caavencu: Eu sunt o femeie
bun... am s i-o dovedesc. Acum sunt fericit... Puin mi pas dac ai vrut s-mi faci ru i n-ai
putut. Nu i-a ajutat Dumnezeu pentru c eti ru; i pentru c eu voi s-mi ajute totdeauna, am s fiu
bun ca i pn acuma.
Finalul comediei aduce mpcarea tuturor. Odat ce intr n posesia scrisorii, Zoe devine
triumftoare, se comport ca o doamn, i recapt superioritatea la care renunase pentru scurt
timp, face promisiuni pentru Caavencu (Fii zelos, asta nu-i cea din urm Camer!), n timp ce
Tiptescu se retrage ca i mai nainte n umbra ei.
Dei nu sunt sancionate prin comicul de limbaj, personajele cu carte sunt ironizate pentru
legtura extraconjugal, semnificative n acest sens fiind numele lor de alint, Fnic i Joiica.