Sunteți pe pagina 1din 14

Tuburi

Stapler TA- toraco-abdominal pt anastomoze.

Sonda pentru intubatie oro-traheala utilizata dupa inductia anestezica(narco-lepto(paralizia tuturor muschilor cu
ajutorul curarelor)-analgezia), in vederea asigurarii ventilatiei mecanice asistate. Se introduce dupa ce s-a asigurat o
vedere a laringelui buna, cu ajutorul laringoscopului. Trebuie vizualizata glota care apoi este insailata cu ajutorul
laringoscopului, dupa care trebuie sa obsevam triunghiul format de corzile vocale plus pilierii laterali. Sonda se
introduce intre cele doua corzi vocale cu grija pentru a nu le leza. Capatul traheal al sondei este prevazut cu un
balonas care se umfla cu ajutorul unei seringi cu aer prin punga externa prevazuta cu supapa, in vederea stabilizarii
sondei. Intubatia oro-traheala are indicaie si la pacientii care necesita tratament in regim de urgenta-stop cardiorespirator cat si pacientilor cu insuficienta respiratorie din Terapie Intensiva.
De asemenea prin sonda oro-traheala se poate face aspiratia secretiilor cu ajutorul unui tub de aspiratie in vederea
eliberarii cailor aeriene sau, mai rar, pentru prelevarea de probe biologice-sputa.
pt a ne asigura ca suntem in trahee, vom ventila manual prin balonul Ruben facand auscultatie pulmonara bilaterala->
trebuie auzit murmurul vezicular. Aceasta manevra bilaterala se face pentru a ne asigura ca suntem in trahee si nu in
una din bronhiile principale-tocmai de aceea sonda se introduce pana la liniuta cu 20. Lipsa bilatera a murmurului
semnifica intubatia esuata, adica pe calea digestiva-esofag.

stanga transfuzor (cu capatul de calibru mai mare si sita mai lunga) in dreapta perfuzor

Sonda Blakemore-Sengstaken pentru hemostaza varicelor esofagiene rupte. Asa cum ii zice si denumirea se
foloseste pentru realizarea hemostazei varicelor esofagiene rupte prin umflarea cu aer a celor doua balonase ce vor
exercita presiune la nivelul plexurilor vasculare venoase esofagiene->oprirea sangerarii. Trebuie monitorizata cu
atentie aceasta manevra, cu ajutorul unui manometru care se poate cupla la cele doua capete externe. Presiunea
trebuie sa fie undeva la 50-60 mmHg in esofagul mediu si inferior (presiunea la acel nivel este de 18 mmHg in mod
normal.) Exista riscul aparitiei triadei ischemie-leziune-necroza, daca se aplica o presiune prea mare sau daca sonda
este tinuta prea mult timp. Pentru o hemostaza eficienta se tine cam 12 h(dar din 4 in 4 ore se desumfla balonasul
esofagian pentru 15 minute). Ca tehnica, introducerea sondei prin cavitatea nazala(introducere endonazala),
pacientul este rugat sa inghita sau i se da niste apa. Daca pacientul nu poate face asta lucru-plegie secundara
afectarii neurologice sau este inconstient, se va introduce sonda si se va impinge cu 2 degete in peretele posterior al
cavitatii orale si catre baza limbii. Se va introduce pana la 45 de cm. Primul balonas care se umfla este cel mai mic
pentru fixare in cardia, apoi se umfla cel mai mare. Cand se scoate sonda, se va desumfla intai balonul esofagian si
apoi cel cardial. De asemenea prin capatul liber se poate face aspiratia sangelui din cavitatea gastrica si se poate
realiza hranirea artificiala, manevre favorizate de capatul gastric prevazut cu orificii laterale.

Punga colectoare! Se poate folosi pt colectarea lichidelor patologice( revarsat pleural si cam orice poate fi drenat) sau
fiziologice( urina in conditiile in care nu se poate elimina)

Branule

Tub pentru realizarea pleurostomiei! Cred ca e tub Vygon!

Stanga: GIA - gastrointestinal anastomosis; dreapta: EEA - entero-entero anastomosis.

Stanga- sonda urinara foley; mijloc-sonda nazogastrica; dreapta- tub de gaze.

???

tub nazo gastric, naso jejunal.. folsoit pt alimentatia enterala ..se trece in aval de anastomoza, pt a reduce riscul de
fistule postop

In dreapta este un tub de colangiografie transcistica intraoperatorie Escat. Acesta este prevazut cu patru olive mici la
capatul liber care ajuta la fixare acestuia dupa introducerea in canalul cistic. De asemenea la nivelul capatului liber se
afla maimulte orificii mici prin care va trece substanta de contrast introdusa cu ajutorul unei seringi pe la capatul
prevazut cu robinet. Colangiografia vizualizeaza caile biliare in vederea examinarii acestora si pentru a exclude litiaza
sau alte obstructii-neoplasm infiltrativ, stenoze. De asemenea acest tub mai poate fi folosit si pentru drenajul biliar, dar
el trebuie sa fie fixat cu ajutorul unor cleme.
In canalul cistic, iar cu ajutorul substantei de contrast injectate, sub control radiologic vor putea fi vizualizate caile
biliare.
iar cel din stanga e acel tub de asipratie endotraheala care se poate introduce simplu sau prin sonda de intubare
orotraheala. acel orificiu e prevazut pt a fi neobstruat atunci cand este introdusa (pt a nu aspira mucoasa
endotraheala).. iar cand se incepe procesul de aspiratie .. se astupa

in dreapta e un tub Kher sau in T si se foloseste pentru drenaj biliar dupa coledocotomie
in stanga sonda Pezzer. se foloseste ca sonda urinara cand nu ai Folley (daca am inteles bine) si pentru gastrostoma
si jejunostoma de alimentatie si la cistostoma daca nu ai kit.????