Sunteți pe pagina 1din 6

Laminarea

Laminarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastica la cald


sau la rece cu ajutorul unor utilaje speciale numite laminoare. Principial,
prelucrarea prin laminare consta in presarea semifabricatului la trecerea
printre doi cilindri care se rotesc in sens invers. Laminarea se
caracterizeaza prin gradul de coroiaj sau gradul de deformare al
materialului, dat de relatia:
K=

S0
S1

H
h

unde:
- S0, S1 sunt sectiunea inainte de trecere, respectiv dupa trecere printre
cilindrii laminorului [mm2];
- H, h reprezinta inaltimea semifabricatului inainte, respectiv dupa
laminare [mm].
Prin laminare se obtin doua mari grupe de produse: semifabricate si
produse finite. Semifabricatele se obtin prin laminarea lingourilor de otel
si cuprind blumuri, sleburi, tagle, platine. Produsele finite sunt sub
forma de profile, table, benzi, sarma, tevi, discuri, roti.
Procesul laminarii
In procesul laminarii materialul este prins si antrenat intre cilindrii
laminorului datorita fortelor de frecare care iau nastere intre suprafata
metalului si suprafata cilindrului. In zona de material cuprinsa intre cei
doi cilindri, numita focar de deformare, are loc o reducere a sectiunii
materialului initial si cresterea lungimii si latimii. Inaltimea finala a
semifabricatului este egala cu spatiul dintre cei doi cilindri.

Schema de principiu a laminarii longitudinale


1 - semifabricat; 2,3 cilindrii; 4 - produs laminat.

Viteza cu care particulele de metal inainteaza in directia laminarii


variaza de-a lungul sectiunii si anume langa suprafata cilindrilor este
mai mare decat la mijlocul semifabricatului. In zona focarului de
deformare asupra fiecarui punct lucreaza o forta normala N si o forta de
frecare T, conform figurii 1.8 a. Forta de frecare T se descompune in
doua componente: forta de presare intre cilindrii Ty si forta Tx care
asigura avansarea produsului laminat. Pentru ca materialul sa fie
antrenat intre cilindri trebuie sa fie indeplinita conditia: Tx > N
x [N/mm2].
Presiunea specifica la laminare
Fie P rezultanta tuturor fortelor exercitate de cilindrii asupra
semifabricatului.
Atunci: P = Spm [daN] unde:
- S este suprafata de contact cu unul dintre cilindri [cm2];
- pm este presiunea specifica medie [daN/cm2]

In realitate presiunea pe metal nu este uniforma. Ea variaza de la o


valoare minima corespunzatoare punctului initial de contact spre o
valoare maxima in dreptul sectiunii neutre, dupa care scade treptat pana
la iesirea materialului dintre cilindri.
Cunoasterea corecta a variatiei presiunii pe arcul de contact este foarte
importanta deoarece aceasta arata solicitarea exacta a materialului de
laminat si a cilindrilor. Depasirea presiunii specifice de lucru poate
determina deformari degradate atat pentru produsul laminat cat si pentru
suprafata cilindrului laminorului. Pe masura ce materialul avanseaza
intre cilindri, presiunea creste atingand un maxim in sectiunea neutra
dupa care scade pe masura ce se trece in zona de avans.

Variatia presiunii de laminare pe suprafata de contact


AF - zona de inta rziere; BE - sectiunea neutra; CD - zona de avans

Principalii factori de care trebuie sa se tina seama in procesul laminarii


sunt: gradul de reducere al sectiunii, regimul termic, diametrul
cilindrilor, frecarea dintre metal si cilindrii. Metalul prelucrat prin
laminare este supus la urmatoarele actiuni mecanice: comprimare,
intinderea si latirea materialului si deplasarea acestuia in directia
laminarii.
Laminoarele

Laminorul este definit ca fiind o instalatie complexa pentru prelucrarea


prin laminare a materialelor metalice. Un laminor (fig. 3) este construit
din una sau mai multe caje, un ansamblu format din cilindrii de
laminare, cadrul acestora si o serie de mecanisme de baza si auxiliare.
Cilindrii de laminare sunt sculele cu ajutorul carora se realizeaza
procesul de laminare propriu-zisa. Pe suprafata celor doi cilindrii care
lucreaza impreuna este executat conturul sectiunii produsului supus
laminarii, contur numit calibru. Cilindrii se executa din oteluri carbon,
oteluri aliate, fonte cenusii, fonte dure, fonte aliate.

Schema de principiu a unui laminor


1 - cilindrii laminorului; 2 - cadru de sustinere; 1+2 - caja de laminare; 3 - motor electric ; 4 cuplaj; 5 - reductor de mare putere; 6 - volanti; 7 - caja rotilor de angrenare; 8 - bare de cuplare.

Laminoarele se clasifica dupa mai multe criterii:


- din punct de vedere constructiv: laminoare duo, trio, dublu duo, sexto,
cu 12 cilindrii
- dupa constructia cilindrilor: cu cilindrii drepti si cu cilindrii calibrati
(pentru produsele profilate);

- dupa intrebuintare: laminoare degrosiere (bluminguri, slebinguri),


degrosiere mijlocii (pentru tagle si platine) si de profile mari (pentru
sinele de cale ferata)
Procedee de laminare
Principalele scheme sunt:
- laminarea longitudinala
- laminarea transversala
- laminarea elicoidala
In timpul laminarii se produce:
- o micsorare a grosimii materialului
- o oarece latire a materialului
- o marire a lungimii materialului
Pentru a realiza un anumit grad de deformare se executa de obicei mai
multe treceri successive ale semifabricatului printer cilindrii laminorului,
dupa micsorarea prealabila a distantei dintre acestia.
Pe langa modificarea formei , efectuata pe cale pur mecanica, metalul
este supus unor modificari structurale care la randul lor vor determina
variatia proprietatilor mecanice.
Din aceste modificari se pot mentiona:
modificari
produse
de
neomogenizarea
lingoului
- modificari rezultate in urma deformarii la cald a materialului
- modificari rezultate in urma modificarii la rece a materialului
Laminarea se preteaza mai ales pentru obtinerea de piese lungi cu
sectiune constanta , care nu se pot obtine prin alte procedee, dar si pentru
obtinerea
unor
produse
finite
complicate.
Ca semifabricate initiale se folosesc: lingouri, bare, turnate
continuu, produse laminate in prealabil.

Dintre produsele cu aplicabilitate mai larca se pot mentiona: bare de


diverse dimensiuni si sectiuni, profile cu configuratie simpla sau
complexa, table si benzi, tevi, sarme, produse speciale- bandaje, roti,
axe, palete, profile periodice- bile, axe, nituri.
Tablele obtinute prin laminare pot fi: groase sau subtiri. O varianta a
tablei subtiri este platbanda, caracterizata de lungimea foarte mare in
raport cu latimea.
O categorie aparte de table subtiri sunt asa numitele foite, caracterizate
de grosimi foarte mici folosite in industria alimentara, usoara,
electronica, electrotehnica.