ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Cibernetic,
Statistic i Informatic Economic

Boboescu Dan Alexandru

Seria A Grupa 1022

Proiect Macroeconomie
Activitatea Economica si Piata Fortei de
Munca

Prezentare Generala

Am ales ca tema Activitatea economica si piata fortei de munca unde am prezentat un

raport al catorva indicatori macroeconomici in ceea ce priveste sfarsitul anului 2013, dar si nivelul
somajului si inflatiei.

Am realizat un studiu aspra urmatoarelor lucruri:

1. Cresterea economiei Romaniei
2. Exporturile si importurile ( cererea externa neta principalul factor al cresterii economiei )
3. Industria interna ( in principal industria prelucaratoare)
4. Consumul public Cheltuielile publice Deficitul Bugetar
5. Somajul Inflatia Cresterea pretului de consum si reducerea dobanzii de referinta

Datele si graficele au fost culese de la:

1. Institul National de Statistica
2. Eurostat

3. Ministerul Finantelor Publice

4. Banca Nationala a Romaniei

Totodata am realizat un mic studio asupra economiei subterane in ceea ce priveste

Romania, Bulgaria si Croatia tari considerate reginele economiei subterane.

Exportul/Importul , Industria , Consumul , Cheltuilelile

Institutul National de Statistica a publicat prima estimare cu privire la evolutia economiei

interne in trimestrul IV 2013. PIB-ul Romaniei a crescut cu 1,7% qoq, respectiv 5,2% an/an in ultimul
trimestru din 2013, dinamica peste estimarile analistilor (4,04% an/an).
In 2013 economia Romaniei a crescut cu 3,5% an/an, cel mai bun ritm din 2008, evolutie
determinata de nivelul record al exporturilor (cu impact pentru industria interna), dar si de productia
agricola record.

Cererea externa neta a continuat sa fie motorul economiei interne la cumpana dintre ani.
Spre exemplu, in decembrie exporturile au urcat cu 22,5% an/an, la 3,9 miliarde EUR, in timp ce
importurile au crescut cu doar 8,1% an/an, la 4,4 miliarde EUR. Astfel, deficitul balantei comerciale
s-a atenuat cu 43,6% an/an, la 0,49 miliarde EUR: deficitul comercial cu tarile UE s-a temperat cu
11% an/an, la 0,68 miliarde EUR, in timp ce in relatiile comerciale cu tarile non-UE s-a consemnat un
excedent de 0,18 miliarde EUR (comparativ cu un deficit de 0,12 miliarde EUR in decembrie 2012).
Dinamica fluxurilor comerciale internationale in luna decembrie 2013 a fost influentata de
perioada sarbatorilor de iarna, dar si de decizia Ford de suspendare temporara a productiei, sau de
productia agricola record din 2013 (care a determinat declinul importurilor de alimente).

Per ansamblu, in 2013 exporturile Romaniei s-au majorat cu 10% an/an, la 49,6 miliarde
EUR (nivel maxim istoric): componenta UE a crescut cu 8,8% an/an, la 34,5 miliarde EUR, in timp ce
componenta non-UE a urcat cu 12,8% an/an, la 15,1 miliarde EUR. Pe de alta parte, importurile au

consemnat un avans de 1% an/an, la 55,3 miliarde EUR, evolutie determinata, in principal, de

componenta UE (+4% an/an, la 41,9 miliarde EUR). Componenta non-UE s-a contractat cu 7,2%
an/an, la 13,4 miliarde EUR.
Conform datelor INS productia industriala a crescut cu 10,2% an/an in decembrie, dinamica
in accelerare de la 9% an/an in noiembrie. Se noteaza evolutia industriei prelucratoare (+11,8%
an/an), determinata de dinamica exporturilor. In analiza pe marile grupe industriale, componentele
bunuri de consum indelungat, bunuri de uz curent si bunuri de capital au consemnat cresteri de
15,8% an/an, 15,8% an/an, respectiv 9% an/an.
Per ansamblu, in 2013 productia industriala a crescut cu 7,8% an/an, evolutie determinata
de dinamica industriei prelucratoare (+9,2% an/an) (sustinuta de majorarea exporturilor). Se remarca
evolutia productiei de bunuri de capital (+11,5% an/an) si a productiei de bunuri de consum
indelungat (+10,4% an/an), aceste dinamici exprimand premise mai bune pentru investitiile in
economia reala in lunile urmatoare.

Nu in ultimul rand, comenzile noi in industrie au continuat sa creasca in decembrie, cu 18%

an/an, evolutie determinata, in principal, de componenta bunuri de capital (+39,3% an/an). Per
ansamblu, in 2013, comenzile noi in industrie s-au majorat cu 8,4% an/an, notandu-se dinamica
comenzilor de bunuri de capital (+18,4% an/an). Aceasta evolutie exprima premise de continuare a
tendintei ascendente in industria romaneasca pe termen scurt.
Consumul public a crescut in decembrie, evolutie specifica finalului de an. In termeni
nominali, cheltuielile publice s-au majorat cu 3,8% an/an la 12 luni (la 215,8 miliarde RON), dupa
avansul de 3,3% an/an din primele 11 luni ale anului, notandu-se dinamica investitiilor publice
(echivalentul a 1,05% din PIB doar in luna decembrie). In 2013 cheltuielile cu salarii publice au
crescut cu 13,5% an/an la 46,3 miliarde RON, in timp ce cheltuielile cu bunuri si servicii s-au majorat
cu 12% an/an, la 38,6 miliarde RON. Investitiile publice au reprezentat anul trecut 5,1% din PIB.

Cheltuielile publice au crescut (in termeni nominali) cu un ritm superior celui consemnat de
veniturile publice (3,6% an/an, la 200 miliarde RON). Cu toate acestea, Romania a respectat in 2013
tinta de deficit bugetar convenita cu institutiile financiare internationale (2,5% din PIB).

Somajul , Inflatia si Piata Monetara

In sfera pietei fortei de munca numarul de someri a scazut in decembrie cu 21 mii mom, la
719 mii. Prin urmare, rata somajului s-a diminuat la 7,1% (de la 7,3% in noiembrie) nivelul minim
din februarie 2013. Rata somajului la barbati a scazut de la 7,9% in noiembrie la 7,7% in decembrie,
in timp ce rata somajului la femei s-a diminuat la 6,4% (de la 6,5%). Per ansamblu, in 2013, rata
medie a somajului s-a situat la 7,3%, in crestere de la 7%, evolutie determinata de climatul
investitional dificil.

Conform datelor Institutului National de Statistica preturile de consum au crescut cu 0,85%

mom in ianuarie, toate sub-componentele principale consemnand majorari. Componenta alimentara
a urcat cu 0,86% mom, pe fondul cresterii preturilor la fructe (cu 1,57% mom) si la legume (cu 6,37%
mom). Preturile la bunuri ne-alimentare s-au majorat cu 0,92% mom, evolutie determinata de

cresterea accizelor (indexarea cu inflatia), cu impact pentru componentele combustibili (+1,12%

mom) si tutun (+2,99% mom). Nu in ultimul rand, tarifele la servicii au crescut cu 0,66% mom,
evolutie determinata in principal de componenta posta si servicii de telecomunicatii (+1% mom).
Inflatia core a consemnat un avans de doar 0,24% mom.

Raportat la ianuarie 2013 preturile de consum s-au majorat cu 1,06%, inflatie la minim
istoric. Pe de o parte, preturile la alimente au scazut cu 2,18% an/an, pe fondul productiei agricole
record din 2013. Pe de alta parte, preturile la marfuri nealimentare si tarifele la servicii s-au majorat
cu 2,48% an/an, respectiv 4,25% an/an.
La a doua sedinta de politica monetara din 2014 Banca Nationala a Romaniei a redus
dobanda de referinta la 3,5% (un nou nivel minim istoric). Pe de alta parte, BNR a mentinut ratele
rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in RON si valuta ale institutiilor de credit la 12%,
respectiv 18%.

Banca Nationala a Romaniei a publicat Raportul Trimestrial asupra Inflatiei, primul din acest
an. Banca Centrala a majorat previziunea cu privire la evolutia inflatiei la finele anului curent cu 50
p.b. la 3,5% an/an. De asemenea, BNR a publicat previziunea de inflatie pentru finalul anului 2015
(3,2% an/an).

Conform scenariului central al BNR inflatia va continua sa se atenueze in prima jumatate a

anului curent, cand se va situa sub limita inferioara a intervalului tinta pentru inflatie (1,5% an/an).
Cu toate acestea, inflatia va reintra in intervalul tinta (2,5% +- 1p.p.p) in a doua jumatate a anului,
evolutie determinata de o serie de factori: disparitia efectului productiei agricole record din 2013;
introducerea taxei pe carburanti (de 7 eurocenti/litru de la 1 aprilie); indexarea cu inflatia a accizelor
la tutun si alcool; atenuarea deficitului de cerere.

Comparatia economiei subterate: Romania-Bulgaria-Croatia

Dimensiunea economie subterane in Bulgaria, Romania si Croatia a fost de 30% din
economia oficiala in 2013, fapt care plaseaza cele trei tari in fruntea unui nefericit clasament specific
in Europa.
Pe de alta parte, cota economiei subterane a scazut in toate cele trei tari, fata de 2012,
potrivit raportului anual realizat de AT Kearney.
In Bulgaria, cota economiei subterane a scazut la 31,2% in 2013, de la 31,9% in 2012.
Atat in Romania, cat si in Croatia, economia gri a insumat 28,4% din total, in scadere de la
29,1% in Romania si 29% in Croatia (2012).
Cota economiei subterane in Bulgaria, Romania, Slovenia, ca si procentaj din PIB, a fost
peste cea inregistrata in Uniunea Europeana, precizeaza firma de consultanta AT Kearney.

Potrivit raportului, masurile concentrate asupra eradicarii muncii la negru nu sunt foarte
populare si succesul lor depinde in mare parte de controale, sanctiuni si amenzi, aplicate de
autoritati.
In Bulgaria, o lege a cerut ca toti angajatii prinsi ca lucreaza la negru sa plateasca o amenda
egala cu contributiile sociale pe trei luni, dar aceasta masura a fost declarata ca fiind ilegala, de
catre Curtea Constitutionala.

Concluzii
Dupa parerea mea, cererea externa neta a continuat sa prezinte o dinamica pozitiva
importanta la formarea ritmului de evolutie a PIB in trimestrul IV.
Indicatorii macroeconomici comunicati in ultima perioada au consemnat evolutii predominant
favorabile, exprimand premise pentru o accelerare a economiei (exclus agricultura) in prima
jumatate a anului 2014.
Evolutia favorabila a cererii externe nete se transmite in industria interna, economia
Romaniei continuand sa fie dependenta de mecanismul exporturi / investitii in industria
prelucratoare.
Romania se afla intr-un rusinos top ( alaturi de Bulgaria si Croatia ) in ceea ce priveste
economia subterana

Bibliografie:
http://www.insse.ro, http://www.bnro.ro, http://ro.wikipedia.org , Ziarul Financiar , Economia Online ,
Firma de consultanta AT Kearney ( pentru economia subterana )