Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca

Facultatea Constructii de masini

Proiect SMM

Delta Dunarii

Stundent: Mitrea Corina


Anul : III
Specializare: Inginerie Ec. Industriala

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca


Facultatea Constructii de masini

Delta Dunarii

Delta Dunarii (3446 km), aflata n mare parte n Dobrogea, Romania i partial
n Ucraina, este a doua ca marime si cea mai bine conservat dintre deltele europene.
Delta Dunarii este limitat la sud-vest de podisul Dobrogei, la nord de cel al Basarabiei, iar n
est se varsa n Marea Neagra. Delta ocupa, impreuna cu complexul lagunar Razim-Sinoe 5050
km, din care 732 km apartin Ucrainei, Deltei romanesti revenindu-i o suprafata de 2540 km.
Este incadrata de limane i lacuri adiacente i cuprinde sute de lacuri ntre brate, dintre care
cateva zeci de mari dimensiuni. Datorita celor 67 milioane de tone de aluviuni aduse de
Dunare, Delta Dunrii creste anual cu aproximativ 40 m.
Delta Dunarii este plasata, din punct vedere geologic, ntr-o regiune mobila a scoartei terestre
numita Platforma Deltei Dunarii . Structura geologica a acesteia este alctuita dintr-un
fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertura sedimentara reprezentata
printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene i cuaternare,
derminate prin forajele de mare si mica adancime efectuate in zona. Depozitele de varsta
Paleozoica, ce apartin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alctuite din
calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalatii de tufuri vitroclastice.
Delta Dunarii, situata n partea de N-V a Marii Negre (intre 444600 lat. N platforma
Bugeac, 454000 lat. N i 284024 long. E Orogenul Nord Dobrogean, respectiv
294050 long. E platforma Marii Neagre), reprezint din punct de vedere geomorfologic
un relief de acumulare dezvoltat la gura de varsare a Dunarii n Marea Neagra.
Conform clasificrii FAO , Delta Dunrii este inclus la categoria formelor de relief regionale
de tip campie umeda pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de fragmentare.
Din punct de vedere fizico-geografic Delta se imparte transversal pe bratele fluviului n dou
mari subregiuni naturale: delta fluvial i delta maritima.
Delta fluviala ocupa peste 65% din suprafata totala a deltei si se intinde de la ceatalul Izmail,
spre aval, pana la grindurile Letea i Caraorman, pe linia Periprava (pe bratul Chilia) Crisan

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca


Facultatea Constructii de masini

(pe bratul Sulina) Ivancea (pe bratul Sf. Gheorghe) Crasnicol Perisor. Aceasta
subregiune a Deltei Dunarii este impartita in mai multe unitati naturale cum ar fi: Depresiunea
Sireasa, Depresiunea Sontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea Matita-Merhei,
Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tataru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca,
Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Rosca-Buhaiova, Lunca TulceaMurighiol i Depresiunea Dranov-Dunavat, etc.
Delta maritima ocupa mai putin de 35% din suprafata Deltei Dunarii, la rasarit de linia
Periprava-Crisan-Ivancea-Crasnicol-Perisor. n aceasta subregiune, ca si in cazul deltei
fluviale, intalnim zone cu relief pozitiv si negativ dar, spre deosebire de prima subregiune,
fundul depresiunilor este sub nivelul mrii n cele mai multe cazuri.
Delta Dunarii se incadreaza n spatiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice.
Spatiile acvatice plane i foarte intinse, acoperite in diferite grade cu vegetatie, intrerupte de
insulele nisipoase ale campurilor marine, alcatuiesc o suprafata activa specifica deltei i
lagunelor adiacente, cu totul diferita de cea a stepelor pontice. Delta Dunarii este considerata
locul cu cele mai putine precipitatii din Romnia. Vegetatia Deltei este reprezentata n mare
parte de o vegetatie specifica mlastinilor (stuful, papura, rogozul, n amestec cu salcia pitica)
si ocupa 78% din totalul suprafetei. Delta Dunarii conine mai mult de 360 de specii de pasari
si 45 de specii de peste de apa dulce in numeroasele sale lacuri i japse. Acesta este locul unde
milioane de pasari din diferite colturi ale Pamantului (Europa, Asia, Africa, Marea
Mediterana) vin s cuibareasca. Speciile majore de pesti n cadrul Deltei Dunarii
sunt stiuca si somnul.
Din cauza specificului morfohidrografic al Deltei Dunarii, populatia este destul de rara,
existand cateva localitati cu numar redus de locuitori (Sulina, Sfantu Gheorghe, Crisan,
Maliuc, Pardina, Chilia Veche s.a.). Functiile specifice Deltei Dunarii sunt cele piscicole,
stuficole (aici aflandu-se mari supafete stuficole, extinse pe c.240 000 ha), cinegenetice si mai
ales turistice si de navigatie. Turismul deltic este favorizat de faptul ca fiecare anotimp
prezinta atractii originale, dar se pare ca cel mai frumos sezon este toamna anotimpul
preferat al vanatorilor si pescarilor si deopotriva al iubitorilor de culori pastelate. Pentru
caracteristicile sale morfohidrografice specifice, cat si pentru varietatea si originalitatea florei
si faunei, in arealul Deltei Dunarii au fost delimitate (incepand din anul 1938) mai multe
rezervatii naturale (padurile Letea si Caraorman, zona Rosca-Buhaiova-Merhei, perimetrele
Sfantu Gheorghe-Perisor-Zatoane si Periteasca-Leahova-Gura Portitei s.a.) cu scopul declarat
de a fi conservat procesul natural de evolutie si de ocrotire a florei si faunei. Din cauza
extinderii (in perioada 1960-1986) unor activitati economice in cadrul Deltei Dunari
(exploatari stuficole, forestiere si piscicole, intensificarea unor lucrari cu caracter agricol s.a.)
s-au produs anumite dezechilibre pe unele portiuni ale acesteia, fapt ce a determinat ca in
august 1990, UNESCO sa includa Delta Dunarii in cadrul rezervatiilor biosferei. Declararea
Deltei Dunarii ca rezervatie a biosferei, extinsa pe o suprafata de 591 200 km, s-a datorat si
importantei sale stiintifice si peisagistice, fapt ce a permis, printre altele, crearea unui corp de
paza, infiintarea Institutului de cercetari si a unei institutii de supraveghiere a calitatii
mediului, precum si stabilirea unui regulament de desfasurare a activitatiilor economice si de

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca


Facultatea Constructii de masini

turism in cadrul Deltei Dunarii si delimitarea unor perimetre strict protejate. Dupa ce
oceanologul francez Jacques Yves Cousteau a intreprins cercetari stiintifice complexe in Delta
Dunarii, in anul 1991, s-a stabilit infiintarea, la Uzlina, a unui Centru international de
educatie, instituire si dezbateri stiintifice pe probleme de protectia mediului si de ecologie a
deltelor. Deoarece Delta Dunarii este o rezervatie naturala, Ministerul Mediului a constituit un
plan pentru pastrarea ei si pentru dezvoltarea ei. Master Planul Deltei Dunarii reprezinta un
cadru si o strategie pentru dezvoltare de viitor a Deltei Dunarii. Acesta stabileste in detaliu
etapele de dezvoltare pe care Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii" si toti factorii implicati din
regiune ar trebui sa le urmeze pentru conservarea patromoniului natural, pastrarea traditiilor
locale si imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei din zona.
Master Planul a fost realizat de INCDD Tulcea, la solicitarea MMDD.
Master Plan-ul regional pentru Delta Dunrii se concentreaz pe o definiie limitat a
dezvoltrii: de a administra procesul schimbrii regionale i locale pentru o cretere
economic accelerat i imbuntiri n calitatea vieii ntr-un mod durabil. El acoper att
aspectele ecologice ale conservrii ct i celelalte elemente care au un impact asupra strii de
bine i a bunstrii populaiei din Delta Dunrii, inclusiv dezvoltarea infrastructurii precum i
aspectele sociale, culturale, comunitare i de mediu. Toate aceste aspecte se intreptrund intrun concept complex de dezvoltare durabil.
Delta Dunarii, ca unitate aparte de relief, se remarca prin cateva caracteristici proprii arealului
sau:
-cea mai tanara unitate de relief din Romania;
-cea mai compacta suprafata stuficola;
-cele mai intinse dune de nisip de pe teritoriul Romaniei (c. 20 000ha);
-cea mai intinsa plaja de pe litorarul romanesc al Marii Negre (c. 30km lungime; 1-2 km
latime);
-cel mai mare lac din tara (Razim- 415km);
-cel mai mare grind fluvio-maritim (Letea 17 000ha);
-cea mai joasa altitudine din Romania (Sulina 3,5m);
-cel mai estic oras al romaniei (Sulina 294124 longitudine E);
-cea mai bogata si mai variata fauna ornitologica din Europa ( peste 300 de specii).

Universitatea Tehnica din Cluj Napoca


Facultatea Constructii de masini

Bibleografie:
http://mmediu.ro/vechi/stire_delta.htm
http://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Dunrii
Enciclopedia Geografica a Romaniei editia a III-a, revazuta si adaugita, Dan Ghinea,
edit.Enciclopedica Buc.2002