Sunteți pe pagina 1din 11

NURSING

1. Problemele de colaborare definesc:


A. Dificultăţile survenite în relaţiile profesionale medic - asistentă medicală;
B. Complicaţii potenţiale ale stării de sănătate a pacientului, sesizate de asistentă;
C. Dificultăţile survenite în relaţiile profesionale dintre asistentele medicale;
D. Dificultăţile survenite în relaţiile profesionale asistentă - personal auxiliar;
E. Dificultăţile survenite în relaţiile profesionale asistentă – pacient.

2. Diagnosticele actuale de îngrijire se formulează ca enunţuri cu:


A. Un singur element;
B. Două elemente;
C. Trei elemente;
D. Patru elemente;
E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice.

3. Diagnosticele posibile de îngrijire se formulează ca enunţuri cu:


A. Un singur element;
B. Două elemente;
C. Trei elemente;
D. Patru elemente;
E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice.

4. Diagnosticele de îngrijire de risc crescut se formulează ca enunţuri cu:


A. Un singur element;
B. Două elemente;
C. Trei elemente;
D. Patru elemente;
E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice.

5. Diagnosticele de îngrijire ale stării de bine se formulează ca enunţuri cu:


A. Un singur element;
B. Două elemente;
C. Trei elemente;
D. Patru elemente;
E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice.

6. Diagnosticele de îngrijire ale stării de rău se formulează ca enunţuri cu:


A. Un singur element;
B. Două elemente;
C. Trei elemente;
D. Patru elemente;
E. Nu există o asemenea categorie de diagnostice.

1. Câte tipuri de diagnostice de îngrijire există?


A. Două tipuri;
B. Trei tipuri;

1
C. Patru tipuri;
D. Cinci tipuri;
E. Nu există diagnostice de îngrijire.

8. Intervenţiile autonome de îngrijire reprezintă:


A. Intervenţii prescrise de medic şi realizate autonom de asistentă;
B. Intervenţii prescrise de asistentă şi realizate de personalul auxiliar;
C. Intervenţii prescrise de asistentă şi realizate de medic;
D. Intervenţii prescrise şi realizate de asistentă;
E. Nu există intervenţii autonome ale asistentei medicale.

9. Intervenţiile delegate de îngrijire reprezintă:


A. Intervenţii prescrise de medic şi realizate de asistentă;
B. Intervenţii prescrise şi realizate de personalul auxiliar;
C. Intervenţii prescrise de asistentă şi realizate de medic;
D. Intervenţii prescrise şi realizate de asistentă;
E. Nu există intervenţii delegate ale asistentei medicale.

10. Din punct de vedere al termenelor de execuţie, obiectivele de îngrijire includ următoarele
categorii:
A. Obiective de îngrijire pe termen scurt, mediu şi lung;
B. Obiective de îngrijire pe termen scurt şi mediu;
C. Obiective de îngrijire pe termen mediu şi lung;
D. Obiective de îngrijire pe termen scurt şi lung;
E. Obiective de îngrijire pe termen mediu.

11. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la diagnosticele de îngrijire este falsă?
A. Diagnosticele de îngrijire se referă la modul individual de reacţie a pacientului faţă de
boală;
B. Odată formulat diagnosticul de îngrijire un va mai fi modificat;
C. Diagnosticele de îngrijire sunt focalizate asupra pacientului;
D. În formularea diagnosticelor de îngrijire un există o terminologie fixă, ci numai recomandări
asupra modului de redactare a enunţului;
E. În redactarea diagnosticelor de îngrijire asistentei medicale îi revine o atribuţie exclusivă şi
autonomă.

12. Ordinele de îngrijire reprezintă:


A. Dispoziţiile pe care asistenta medicală le trasează personalului auxiliar;
B. Recomandările pe care asistenta medicală le face pacientului;
C. Acţiunile concrete de îngrijire (intervenţiile de nursing) pe care asistenta le precizează în
planul de îngrijire, pentru fiecare obiectiv şi diagnostic de îngrijire formulat;
D. Recomandările pe care medicul le face asistentei medicale în cazul pacientului îngrijit;
E. Dispoziţiile speciale ale medicului în legătură cu administrarea opiaceelor.

2
13. Evaluarea rezultatelor îngrijirii cuprinde aprecierea următoarelor aspecte, cu excepţia
următorului:
A. Aprecierea corectitudinii şi eficacităţii îngrijirilor acordate;
B. Aprecierea modului în care sunt respectate standardele de calitate în îngrijirile acordate;
C. Aprecierea eficacităţii economice a actului de îngrijire;
D. Analiza şi regândirea strategiilor de dezvoltare şi optimizare a serviciilor de îngrijire;
E. Planificarea activităţii de educaţie pentru sănătate a pacienţilor.

14. Care dintre principiile de mai jos nu este utilizat în conceperea activităţilor de promovare a
sănătăţii?
A. Principiul propriei responsabilităţi pentru starea de sănătate;
B. Principiul unei nutriţii corecte;
C. Principiul diminuării stresului;
D. Principiul responsabilizării celor din jur pentru orice problemă de sănătate;
E. Principiul promovării activităţii fizice.

15. Ierarhizarea diagnosticelor şi necesităţilor de îngrijire se face după următoarele principii, cu


excepţia:
A. Utilizarea modelului Maslow;
B. Acordarea priorităţii pentru necesităţile superioare, de ordin psihic şi spiritual;
C. Principiul acordului mutual;
D. Implicarea echipei de îngrijire şi a aparţinătorilor în stabilirea obiectivelor;
E. Au prioritate îngrijirile destinate satisfacerii necesităţilor somatice.

16. Categoriile de date (informaţii) obţinute despre pacient în cursul etapei de evaluare includ
următoarele categorii, cu o excepţie:
A. Date primare (directe) şi secundare (indirecte);
B. Date subiective (simptome) şi obiective (semne);
C. Date actuale (prezente) şi anterioare (trecute);
D. Date exacte şi aproximative;
E. Date stabile (invariabile) şi variabile.

17. Procesul de îngrijire cuprinde următoarele etape, cu o excepţie:


A. Evaluarea pacientului;
B. Educaţia pentru sănătate;
C. Planificarea îngrijirilor;
D. Evaluarea rezultatelor îngrijirii;
E. Realizarea intervenţiilor de îngrijire.

18. Evaluarea pacientului implică următoarele etape, cu o excepţie:


A. Culegerea datelor;
B. Planficarea intervenţiilor de îngrijire;
C. Înregistrarea datelor;
D. Analiza datelor;
E. Formularea diagnosticului/ diagnosticelor de îngrijire.

3
19. Educaţia pentru sănatate are următoarele scopuri, cu o excepţie:
A. Promovarea stării de sănătate;
B. Menţinerea stării de sănătate;
C Restabilirea stării de sănătate;
D. Planificarea îngrijirilor de sănatate;
E. Adaptarea faţă de efectele reziduale ale îmbolnăvirilor.

20. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la nursingul gerontologic este falsă?
A. Nursingul gerontologic este o ramură a disciplinelor de nursing specializată în îngrijirea
vârstnicilor;
B. Nursingul gerontologic se referă exclusiv la îngrijirea bolnavilor vârstnici;
C. Nursingul gerontologic include îngrijirea persoanelor vârstnice cu afecţiuni acute şi cronice,
precum şi îngrijirile permanente acordate în instituţii comunitare sau la domiciliul persoanei;
D. Nursingul gerontologic are ca obiective promovarea, menţinerea şi restabilirea
independenţei personale a vârstnicilor;
E. Nursingul gerontologic are ca obiective promovarea, menţinerea şi restabilirea stării de
sănătate a vârstnicilor.

21. Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt:


A. ≥ 140/90 mm Hg;
B. ≤ 160/100 mm Hg;
C. ≤ 140/90 mm Hg, cu excepţia pacienţilor diabetici sau cu boală renală cronică, la care
valorile normale sunt ≤ 130/80 mm Hg;
D. TA sistolică ≤ 100 + vârsta (ani) şi TA diastolică < 90 mm Hg;
E. ≤ 120/60 mm Hg.

22. Valoarea normală a glicemiei este:


A. < 80 mg ‰;
B. 60- 90 mg/dl;
C. 100-126 mg/dl;
D. ≤ 110 mg%;
E. 100-110 mg/l.

23. Valoarea normală a hemoglobinei la femei este:


A. 14-18 g%;
B. 16- 18 g/l;
C. 12- 14 g%;
D. 10- 12 g%;
E. 10- 12 g/‰.

24. Valoarea normală a hemoglobinei la bărbaţi este:


A. 14-16 g%;
B. 16- 18 g/l;
C. 12- 14 g%;
D. 10- 12 g%;
E. 10- 12 g/‰.

4
25. Diabetul zaharat se caracterizează prin valori ale glicemiei plasmatice à jeune:
A. < 110 mg/dl;
B. > 110 mg%;
C. > 150 mg/l;
D. > 126 mg%;
E. > 200 mg%

26. Valoarea normală a Clearence-ului de creatinină este:


A. < 60 ml/min;
B. 60-80 mg%;
C. 80-120 ml%;
D. 80- 100 mg/24 ore;
E. 80- 110 ml/min.

27. Valoarea normală a creatininei plasmatice este:


A. 20- 40 mg%;
B. 0,6- 1,3 mg/dl;
C. 0,4- 1 mg/l;
D. 80- 110 ml/min;
E. 60-110 mg%

28. Diabetul zaharat se caracterizează la testul de toleranţă orală la glucoză prin valori ale
glicemiei plasmatice la 2 ore:
A. < 110 mg/dl;
B. > 110 mg%;
C. > 150 mg/l;
D. > 126 mg%;
E. > 200 mg%

29. Valoarea normală a ureii plasmatice este:


A. 20- 40 mg%;
B. 0,6- 1,3 mg/dl;
C. 0,4- 1 mg/l;
D. 80- 110 ml/min;
E. 60-110 mg%

30. Valoarea normală a frecvenţei cardiace la adult, în repaus este:


A. < 60 bătăi/min;
B. 60- 80 mm Hg;
C. 60- 100 bătăi/min;
D. 40- 100 mm Hg;
E. 60- 80 bătăi/min.

31. La recoltarea sângelui prin puncţie venoasă pentru examene de laborator acul se introduce:
A. Cu orificiul bizoului orientat în jos;

5
B. Cu orificiul bizoului orientat lateral;
C. Cu orificiul bizoului orientat în sus;
D. În poziţia cea mai comodă pentru operator;
E. Poziţia orificiului bizoului nu are nici o importanţă.

32. Recolatrea sângelui pentru determinarea VSH la adult se face prin:


A. Puncţie venoasă;
B. Puncţie arterială;
C. Sânge capilar, din pulpa degetului;
D. Sânge capilar, din lobulul urechii;
E. Orice fel de sânge (arterial, venos sau capilar).

33. În cazul recoltării de sânge venos pentru hemoculturi la pacienţii cu suspiciune de


endocardită infecţioasă sau septicemie, raportul optim sânge venos/ mediu de cultură steril
trebuie să fie:
A. Jumătate sânge/ jumătate mediu de cultură;
B. 5 ml sânge venos, indiferent de cantitatea de mediu de cultură;
C. O treime sânge/ 2 treimi mediu de cultură;
D. O parte sânge venos/ zece părţi mediu de cultură;
E. Nu există un raport optim prestabilit.

34. După recoltarea hemoculturilor acestea:


A. Vor fi păstrate la frigider 12 ore;
B. Vor fi păstrate la frigider 24 ore;
C. Vor fi păstrate la frigider 48 ore;
D. Vor fi păstrate la temperatura camerei, până la completarea unui set de 6 hemoculturi;
E. Vor fi trimise imediat la laboratorul de bacteriologie pentru incubare la 37˚ C.

35. La pacienţii aflaţi sub tratament permanent cu anticoagulante orale (Trombostop) este
interzisă:
A. Recolatrea de hemoculturi prin puncţie venoasă;
B. Administrarea tratamentelor injectabile intravenoase;
C. Administrarea tratamentelor injectabile intramusculare;
D. Efectuarea urografiei intravenoase cu contrast iodat;
E. Efectuarea oricărei investigaţii imagistice cu contrast.

36. Pregătirea bolnavului în vederea puncţiei pleurale obligă, pentru prevenirea şocului vagal,
la administrarea cu 20-30 min preprocedural de:
A. Adrenalină s.c;
B. Atropină s.c.;
C. Codeină p.o.;
D. Morfină i.v.;
E. Xilină i.d.

6
37. Pentru înregistrarea corectă a derivaţiilor electrocardiografice corespunzătoare membrelor,
electrodul roşu va fi conectat la:
A. Membrul inferior drept;
B. Membrul superior stâng;
C. Membrul superior drept;
D. Membrul inferior stâng;
E. Oricare dintre membre.

38. La recoltarea sângelui venos pentru determinarea timpului şi indicelui de protrombină


(Quick) este important ca volumul de oxalat de calciu folosit să fie:
A. Egal cu cantitatea de sânge venos recoltată;
B. A treia parte din cantitatea de sânge venos recoltată;
C. A noua parte din cantitatea de sânge venos recoltată;
D. A cincea parte din cantitatea de sânge venos recoltată;
E. Raportul oxalat/ sânge un are nici o importanţă.

39. Cel mai prost prognostic în cazul pacienţilor resucitaţi se întâlneşte în cazul:
A. Torsadei vârfurilor;
B. Fibrilaţiei ventriculare primare;
C. Tahicardiei ventriculare fără puls;
D. Fibrilaţiei ventriculare secundare;
E. Asistolei.

40. Manevra Heimlich se efectuează în cadrul protocolului de resuscitare cardiorespiratorie în


cazul:
A. Tuturor pacienţilor resuscitaţi, indiferent de cauza opririi cardiace;
B. Tuturor pacienţilor resuscitaţi, indiferent de cauza opririi respiratorii;
C. În cazul suspiciunii producerii opririi respiratorii prin aspirarea unui corp străin;
D. Înainte de instituirea intubaţiei orotraheale;
E. Înainte de instituirea aspiraţiei bronşice.

Alegeţi răspunsurile corecte (cel puţin 2 şi maxim 4) la următoarele întrebări:

41. Selectaţi din lista următoare elementele care reprezintă măsuri importante în educaţia
pentru sănătate a pacientului hipertensiv:
A. Reducerea aportului de sare şi grăsimi animale saturate;
B. Scădere ponderală şi exerciţiu fizic moderat;
C. Autodeterminarea frecventă a tensiunii arteriale la domiciliu;
D. Scădere ponderală pentru pacienţii cu index de masă corporală < 30 kg/m2 s.c.;
E. Necesitatea dispensarizării (control medical periodic, clinic şi de laborator).

42. Dispensarizarea pacientului cu insuficienţă cardiacă, aflat sub tratament permanent cu


diuretice, include următoarele măsuri specifice de îngrijire şi educaţie a pacientului şi familiei
sale:
A. Cântărire bisăptămânală, cu raportare medicală rapidă în cazul unui câştig ponderal de peste
1 kg în decurs de 2-3 zile;

7
B. Cunoaşterea situaţiilor cu risc de hipopotasemie (diaree, vărsături prelungite);
C. Cunoaşterea manifestărilor clinice ale hipopotasemiei (astenia, crampe sau fasciculaţii
musculare, parestezii);
D. Suplimentarea dietei cu alimente bogate în potasiu (dacă nu există contraindicaţii datorate
insuficienţei renale cronice asociate);
E. Suplimentarea dietei cu alimente bogate în clorură de sodiu în zilele de administrare a
Furosemidului.

43. În cazul în care, aflat singur, descoperiţi o victimă aparent inconştientă pe un drum rural, ce
măsuri adoptaţi dintre următoarele?
A. Asigurarea propriei securităţi şi apoi a securităţii victimei, prin examinarea atentă a
mediului înconjurător;
B. Aleratarea rapidă a serviciului de ambulanţă, prin deplasarea dumneavoastră la cel mai
apropiat post telefonic;
C. Examinarea rapidă a victimei, cu verificarea stării de conştienţă, a activităţii cardiace şi
respiratorii, precum şi a traumatismelor externe evidente;
D. În cazul opririi cardiorespiratorii iniţiaţi imediat, singur, masajul cardiac extern şi respiraţia
gură la nas, până la sosirea unui alt ajutor calificat;
E. Vă deplasaţi cât mai repede la cel mai apropiat punct medical pentru a anunţa accidental.

44. Pentru pacienţii cu angină pectorală măsurile de educaţie pentru prevenirea episoadelor
anginoase includ cunoaşterea şi respectarea următoarelor recomandări:
A. Întreruperea periodică a medicaţiei (pentru a evita fenomenul de toleranţă);
B. Evitarea stresului emoţional, a meselor abundente şi a eforturilor fizice 2 ore postprandial;
C. Evitarea alimentelor şi băuturilor cu conşinut mare de cofeină şi abandonarea fumatului;
D. Evitarea medicaţiei potenţial tahicardizante (decongestionante nazale, psudoefedrină,
anabolizante, “pilule de slăbit”);
E. Acoperirea nasului şi gurii în timpul expunerii la frig, cu încetinirea mersului pe timp rece.

45. Următoarele informaţii şi recomandări privind Nitroglicerina trebuie cunoscute şi


respectate de orice pacient coronarian aflat în îngrijirea dumneavoastră:
A. Pacientul trebuie să poarte permanent asupra sa tabletele de nitroglicerină;
B. Tabletele de nitroglicerină se păstrează în recipiente de sticlă de culoare închisă sau plastic,
prevăzute cu dop ermetic şi vată hidrofilă;
C. Tabletele proaspete de nitroglicerină sunt sfărâmicioase;
D. Flacoanele cu tablete de nitroglicerină, chiar nefolosite, odată deschise trebuie schimbate la
fiecare 5-6 luni;
E. Tabletele proaspete de nitroglicerină sunt de culoare gălbuie.

46. Măsurile de igienă şi îngrijire a piciorului pacientului arteriopat includ:


A. Purtare de încălţăminte lejeră şi a şosetelor confecţionate numai din fibre naturale, cu elastic
larg, care trebuie schimbate zilnic;
B. Igienă adecvată a picioarelor, baie locală zilnică, la 37˚C, cu tăiere dreaptă a unghiilor,
evitarea scărpinatului şi frecării picioarelor;
C. Ştergerea zilnică a spaţiilor interdigitale cu alcool iodat concentrat;
D. Aplicarea periodică de ungvente grase cu antibiotic;

8
E. Evitarea traumatizării extremităţilor.

47. Educaţia pentru sănătate a pacienţilor cu valvulopatii sau proteze valvulare trebuie să
includă obligatoriu următoarele aspecte:
A. Apariţia unei stări febrile impune consult medical;
B. Cunoaşterea manevrelor medicale cu risc pentru apariţia endocarditei infecţioase şi a
necesităţii respectării profilaxiei cu antibiotice în aceste situaţii;
C. Valvulopatiile reumatismale pot fi transmite descendenţilor;
D. Administrarea Penicilinei intramuscular este permisă la pacienţii cu proteze mecanice
valvulare;
E. Orice febră la un valvular va fi tratată rapid cu antibiotice.

48. Care dintre enunţurile de mai jos reprezintă formulări corecte ale unui diagnostic actual de
îngrijire?
A. Potenţial crescut pentru o mai bună sănătate dentară;
B. Absenţa complianţei faţă de dieta hiposodată cauzată de lipsa cunoştinţelor asupra
restricţiilor dietetice la hipertensiv manifestată prin consumul de brânzeturi afumate;
C. Scăderea capacităţii de efort cauzată de insuficienţa de pompă a inimii manifestată prin
dispnee la eforturi fizice medii;
D. Scăderea capacităţii de efort cauzată de insuficienţa cardiacă;
E. Depresie psihică cauzată de modificarea imaginii de sine după accidentul coronarian
manifestată prin lipsa comunicării cu membrii familiei.

49. Care dintre enunţurile de mai jos reprezintă formulări corecte ale unor diagnostice de
nursing de risc crescut?
A. Risc crescut pentru apariţia trombozei venoase profunde a membrelor inferioare favorizat de
imobilizarea prelungită la pat datorată fracturii de şold;
B. Risc crescut pentru apariţia trombozei venoase favorizat de menţinerea prelungită a branulei
endovenoase manifestat prin eritem local;
C. Risc crescut pentru alterarea imaginii de sine favorizat de histerectomie;
D. Risc crescut pentru apariţia escarelor favorizat de imobilizarea prelungită la pat datorată
hemiplegiei;
E. Risc crescut pentru alterarea imaginii de sine favorizat de mastectomie manifestat prin
dezinteresul pentru autoîngrijire.

50. Educaţia pentru sănătate a pacienţilor cu tuberculoză pulmonară include următoarele


măsuri:
A. Conştientizarea caracterului contagios, transmisibil al bolii;
B. Respectarea măsurilor de profilaxie a transmiterii bolii intrafamilial şi la locul de muncă;
C. Conştientizarea caracterului cronic şi incurabil al bolii;
D. Importanţa întreruperii fumatului şi consumului de alcool pentru prevenirea recidivelor;
E. Importanţa respectării schemei terapeutice în ambulator şi a controalelor periodice pentru
prevenirea recidivelor.

9
51. Măsurile speciale de îngrijire acordate pacienţilor cu pneumonii bacteriene includ:
A. Igiena riguroasă a cavităţii bucale;
B. Poziţionare alternativă în Fowler şi Trendelenburg;
C. Tapotaj toracic pentru facilitarea expectoraţiei şi prevenirea atelectaziilor;
D. Instilarea intraconjunctivală de antibiotice;
E. Oxigenoterapie intermitentă, cu oxigen umidifiat, 3-4 l/min.

52. Evaluarea stării de conştienţă pentru stabilirea scorului Glasgow presupune investigarea
următoarelor elemente:
A. Evaluarea TA;
B. Evaluarea frecvenţei cardiace;
C. Evaluarea răspunsului verbal;
D. Evaluarea răspunsului motor;
E. Evaluarea răspunsului globilor oculari.

53. Selectaţi enunţurile corecte ale diagnosticelor actuale de îngrijire în cazul unui pacient
comatos:
A. Deficit de eliminare a secreţiilor din căile aeriene superioare datorat abolirii mecanismelor
de apărare ale tractului respirator;
B. Alterare a eliminării fecale datorată abolirii controlului conştient al defecaţiei manifestat
prin encomprezis;
C. Alterare a termoreglării datorată suferinţei centrilor de termoreglare manifestată prin
hipotermie;
D. Alterare a eliminării urinare datorată abolirii controlului conştient al micţiunii manifestat
prin enurezis;
E. Alterare a frecvenţei respiratorii cauzată de suferinţa ischemică a centrilor respiratori
bulbari.

54. Selectaţi enunţurile corecte ale unor diagnostice de nursing de risc crescut pentru un
pacient comatos:
A. Risc crescut pentru alterarea integrităţii cutanate favorizat de imobilizarea prelungită la pat;
B. Risc crescut pentru alterarea integrităţii cutanate favorizat de agitaţia motorie manifestat
prin escare;
C. Alterare a relaţiilor normale de familie favorizată de situaţia de criză cauzată de inconştienţa
persoanei suferinde;
D. Risc crescut pentru apariţia deficitului volemic datorat incapacităţii de ingestie a lichidelor;
E. Risc crescut pentru alterarea integrităţii corneene favorizat de abolirea reflexului de clipire.

55. Selectaţi intervenţiile de îngrijire pentru menţinerea integrităţii mucoasei orale la pacientul
comatos:
A. Ungerea buzelor cu antibiotic;
B. Ungerea limbii cu antibiotic;
C. Curăţarea limbii, îndepărtarea crustelor şi aspirarea secreţiilor;
D. Umidifierea oxigenului inspirat;
E. Ungerea buzelor cu un strat subţire de parafină.

10
56. Selectaţi intervenţiile de îngrijire pentru menţinerea integrităţii tegumentelor la pacientul
comatos:
A. Păstrarea aşternutului curat, întins, fără cute;
B. Protejarea proeminenţelor osoase de sprijin prin mijloace antidecubit;
C. Manipularea pacientului prin tragere-târâre;
D. Igienă riguroasă a tegumentelor prin spălare la pat, uscare, talcare;
E. Evitarea rănirilor accidentale în cursul intervenţiilor de îngrijire.

57. Selectaţi intervenţiile de îngrijire pentru menţinerea integrităţii corneene la pacientul


comatos:
A. Instilarea periodică de antibiotice intraconjunctival;
B. Spălarea separată a ochilor cu tampoane sterile de bumbac şi ser fiziologic steril;
C. Instilarea periodică de Xilină intraconjunctival;
D. Instilarea repetată de Metilceluloză, lacrimi artificiale sau ser fiziologic steril;
E. Menţinerea ocluziei palpebrale între reevaluările şi îngrijirile periodice.

58. Selectaţi intervenţiile de îngrijire pentru evitarea deprivării senzoriale la pacientul comatos:
A. Contact fizic repetat (atingere, masaj);
B. Evitarea iluminatului;
C. Vorbitul cu pacientul inconştient;
D. Asigurarea permanentă a unui zgomot de fond de mare intensitate;
E. Menţinerea ritmului circadian prin iluminarea artificială.

59. Selectaţi intervenţiile generale de îngrijire aplicate pacientului cu accident vascular cerebral
internat:
A. Protecţia căilor aeriene superioare;
B. Îngrijiri adresate prevenirii escarelor;
C. Instituirea unui cateter venos periferic;
D. Instituirea sondajului vezical;
E. Combaterea edemului cerebral prin plasarea pacientului în Trendelenburg.

60. Care dintre medicamentele de mai jos nu sunt indicate în cazul şocului anafilactic?
A. Xilina;
B. Atropina;
C. Adrenalina;
D. Metilprednisolonul;
E. Amiodarona.

11