Sunteți pe pagina 1din 190

Universitatea de Vest Vasile Goldi Arad

Facultatea de Medicin, Farmacie i Medicin Dentar


Specializarea Medicin Dentar
TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICEN
Septembrie 2014
(in paranteze este precizat indexul bibliografic al temei)
1. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete (9, [integral])
2. Rolul factorilor functionali n formarea aparatului dento-maxilar (10, [pag. 315-392, 405-417, 433-445])
3. Semiologie dentara (4, [pag. 139-154])
4. Instrumente necesare prepararii cavitatilor si obturatiei coronare (4, [pag. 187-206])
5. Tratamentul cariei dentare (4, [pag. 167-185, 294-333, 339-346])
6. Tehnica prepararii cavitatilor (4, [pag. 207-234])
7. Etiopatogenia cariei dentare (4, [pag. 31-57])
8. Inflamatia pulpei dentare (5, [pag. 51-67])
9. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti (5, [pag. 68-93])
10. Necroza si gangrena pulpara (5, [pag. 94-102])
11. Parodontite apicale acute si cronice (5, [pag. 103-125])
12. Tratamentul inflamatiilor pulpare (5, [pag. 131-157])
13. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (5, [pag. 158-213])
14. Obturarea canalelor radiculare (5, [pag. 214-248])
15. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice (5, [pag. 249-260])
16. Morfologia parodontiului marginal (3, [pag. 16-57])
17. Etiopatologia parodontopatiilor marginale cronice (3, [pag. 63-95])
18. Examinarea pacientului parodontopat (3, [pag. 100-118])
19. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (3, [pag. 119-123])
20. Gingivite si stomatite (3, [pag. 124-150])
21. Parodontite marginale (3, [pag. 151-161])
22. Manifestari gingivo-parodontale si orale n SIDA (3, [pag. 162-164])
23. Abcesul parodontal marginal, hiperstezia dentinara si alte complicatii ale bolilor parodontiului marginal
(3, [pag. 171-175])
24. Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice (profilactic, medicamentos al placii microbiene)
(3, [pag. 176-246])
25. Tratamentul de echilibrare ocluzala n parodontopatiile marginale cronice (3, [pag. 279-318])
26. Bioterapia de reactivare n bolile parodontiului marginal (3, [pag. 315-318])
27. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament n bolile parodontiului marginal (3, [pag. 318328])
28. Extractia dentara (2, [pag. 51-136])
29. Incidentele si accidentele eruptiei dentare (2, [pag. 51-136])
30. Leziuni traumatice ale partilor moi oro-faciale (2, [pag. 497-525])
31. Traumatismele dento-parodontale (2, [pag. 669-708])
32. Infectiile oro-maxilo-faciale (2, [pag. 293-362 - fara abcesul parodontal])
33. Sinuzita odotogena si comunicarea buco-sinusala (2, [pag. 366-379])
34. Chisturile de maxilar (2, [pag. 713-734])
35. Leziuni orale cu potential de malignizare (2, [pag. 815-842])
36. Metode chirurgicale ajutatoare tratamentului endodontic (chirurgia endodontica) (2, [pag. 139-161])
37. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice (2, [pag. 175-196])
38. Chirurgia protetica (2, [pag. 197-219])
39. Incluzia dentara (2, [pag. 259-291])
40. Patologia articulatiei temporo-mandibulare (2, [pag. 1182-1211])
1

41. Fracturi ale mandibulei (2, [pag. 527-650])


42. Fracturile de masiv facial (2, [pag. 653-687])
43. Tumorile odontogene ale maxilarelor (2, [pag. 717-813])
44. Durerea n teritoriul oro-maxilo-facial (2, [pag. 429-496])
45. Inflamatiile glandelor salivare, litiazele salivare (2, [pag. 1124-1158])
46. Sialozele (2, [pag. 1155-1158])
47. Tumorile maligne ale maxilarelor; cancerul etajului mijlociu al fetei (2, [pag. 1039-1048])
48. Tumorile maligne ale mandibulei (2, [pag. 1070-1077])
49. Examenul clinic al edentatului partial (7, [pag. 43-86])
50. Etapele tratamentului edentatiei partiale (7, [pag. 87-140])
51. Tipuri de amprente n edentatia partiala (7, [pag. 343-372])
52. Elemente structurale ale protezelor partiale scheletate (7, [pag. 140-314])
53. Determinarea si nregistrarea relatiei intermaxilare n edentatia partiala tratata cu proteze scheletate (7,
[pag. 515-524])
54. Biodinamica protezelor scheletate n cavitatea bucala (7, [pag. 114-140])
55. Aplicarea protezelor scheletate n cavitatea bucala (7, [pag. 539-554])
56. Readaptarea protezelor partiale scheletate (7, [pag. 555-566])
57. Cinematica mandibulara (8, [pag. 27-140])
58. Fiziologia contactelor dento-dentare (ocluzia functionala) (8, [pag. 143-168])
59. Disfunctia mandibulo-craniana (8, [pag. 177-235])
60. Cmpul protetic edentat total (6, [pag. 19-43])
61. Examenul pacientului edentat total (6, [pag. 44-48])
62. Amprentarea cmpului protetic edentat total (6, [pag. 60-69, 94-129])
63. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total (6, [pag. 130-151])
64. Proba machetelor (6, [pag. 206-222])
65. Aplicarea si adaptarea protezelor totale (6, [pag. 223-235])
66. Reconditionarea protezelor totale (6, [pag. 240-248])
67. Stomatopatiile protetice la edentatul total (6, [pag. 275-282])
68. Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare (1, [pag. 191-243])
69. Principiile prepararii dintilor n protezarea fixa (1, [pag. 545-618])
70. Planul de tratament n protezarea maselor edentate (1, [pag. 413-500])
71. nregistrarea relatiilor intermaxilare n protezarea fixa (1, [pag. 142-162])
72. Adaptarea si fixarea protezelor fixe (1, [pag. 981-1009])
73. Elemente de anatomie (11, [pag. 14-87])
74. Examenul bolnavului (11, [pag. 88-105])
75. Durerea (11, [pag. 106-108])
76. Substante anestezice (11, [pag. 109-129])
77. Instrumentarul necesar pentru administrarea anesteziei (11. [pag. 130-138])
78. Utilizarea in stomatologie a anesteziei locale (11. [pag. 139 -140])
79. Clasificarea anesteziilor (11. [pag. 141-142])
80. Anestezia locala (11. [pag. 143-155])
81. Anestezia loco-regionala (11. [pag. 156-194])
82. Premedicatia in stomatologie (11. [pag. 200-206])
83. Alegerea anesteziei in raport cu starea bolnavului (11. [pag. 207-213])
84. Accidentele si complicatiile anesteziei loco-regionale (11. [pag. 214-220])
85. Accidentele generale ale anesteziei loco-regionale (11. [pag. 221-224])
86. Conduita in cabinetul stomatologic fata de pacientul cu afectiuni asociate sau stari fiziologice speciale
(12. [pag. 14-160])
87. Urgente medicale in cabinetul stomatologic (12. [pag. 161-215])

BIBLIOGRAFIE
1. D. Bratu, Nussbaum - Bazele clinice si tehnice ale protezarii fixe, Ed. Medicala, 2003 sau Ed. Helicon,
Timisoara, 2001
2. C. Burlibasa - Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999.
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viata Medicala romneasca, Bucuresti, 1999.
4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie si otodontoterapie restauratoare, Ed.medicala,
Bucuresti, 2001.
5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2002
6. E. Hutu, s.a. - Edentatia totala, Ed.III-a, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998.
7. A.Ionescu - Clinica si tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucuresti, 1997.
8. S. Ionita, A. Petre - Ocluzia dentara, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997.
9. Rodica Luca - Metode locale de prevenire a cariei din santuri si fosete, Ed.Cerma,
Bucuresti, 1997.
10. Gh. Boboc - Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvoltare, Ed. medicala, Bucuresti, 1995.
11. V.Vasca-Anestezia in medicina dentara.Ed. Mirton, Timisoara, 2005.
12. A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed. Etna,
Bucuresti, 2004.

Universitatea de Vest Vasile Goldi Arad


Facultatea de Medicin General, Farmacie i Medicin Dentar
SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE LICENTA LA SPECIALIZAREA
MEDICIN DENTAR
Septembrie 2014
ODONTOLOGIE
1.Caria dentara poate sa apara:
a. numai pe suprafata ocluzala a dintilor ;
b. numai pe suprafata meziala a dintilor;
c. pe orice suprafata a dintelui;
d. numai pe suprafata linguala/palatinala a dintilor;
e. numai pe suprafata distala a dintilor.
Raspuns corect:c (4,pag 139)
2. Aspectele morfologice ce determina simptomatologia cariei dentare, sunt in functie de:
a. rata si viteza de evolutie a cariei;
b.extinderea cariei ;
c. localizarea cariei;
d.gradul de penetrare a materialului de obturatie;
e.nici un raspuns corect.
Raspuns corect: A,B,C (4,pag.139)
3. Localizarea cariei in santuri si fosete:
a.suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor;
b. fata vestibulara a dintilor frontali superiori;
c.gropitele de pe fata orala ale frontalilor superiori;
d. gropitele vestibulare si orale ale incisivilor;
e.nici un raspuns correct.
Raspuns corect: A,C,D (4,pag.139)
4. Caracteristicile cariei suprafetelor netede:
a.nu apare acolo unde conturul dintilor impiedica autocuratirea/curatirea artificiala;
b.nu sunt frecvente pe fetele proximale ale molarilor,premolarilor,frontali;
c.pe suprafetele proximale ale frontalilor sunt situate la marginea fetei subminind/intrerupand creasta
marginala;
d.pe sectiune, leziunea carioasa are forma de U,cu o zona larga de deschidere si cu apexul in forma de V
spre JAD;
e.toate raspunsurile sunt corecte.
Raspuns corect: C,D (4,pag.140)
5.Caracteristicile cariei radiculare:
a.nu incepe la sau aproape de jonctiunea smalt-cement;
b. cel mai afectati sunt molarii mandibulari,apoi caninii maxilari,incisivii;
4

c.nu afecteaza cel mai frecvent suprafetele vestibulare;


d.la mandibula e mai frecventa o data cu inaintarea in varsta;
e. afecteaza smaltul de obicei.
Raspuns corect: B,D,(4,pag.142)
6.Pentru caria incipienta caracteristice sunt urmatoarele:
a. leziunea nu se poate remineraliza daca se iau imediat masurile profilactice nacesare;
b.apare ca o pata alba,opaca atunci cand dintele e uscat cu aerul;
c.suprafata dintelui apare intact si dur;
d. este reversibila;
e.este o leziune ireversibila.
Raspuns correct: B,C,D(4,pag.143)
7.In functie de gradul de penetrare microbian, caria poate fi:
a.carie superficiala;
b.carie medie;
c.carie profunda;
d. carie reversibila;
e. carie penetranta.
Raspubs corect:A,B,C,E(4,pag.143)
8.Caria in functie de viteza de evolutie poate fi:
a. carie incipienta;
b.carie cronica cu evolutie lenta;
c.carie cronica stationara;
d. carie acuta;
e.nici un raspuns correct.
Raspuns corect:B,C,D(4,pag.144)
9.Semnele subiective ale cariei dentare sunt:
a. retentionarea de resturi alimentare;
b.sensibilitate la dulce/acru;
c. sensibilitate la rece/cald;
d.eventuale modificari de volum si culoare ale papilelor interdentare;
e.toate raspunsurile sunt corecte.
Raspuns corect:E(4,pag.145)
10.Semnele obiective ale cariei dentare sunt:
a. nici un raspuns corect;
b.marmoratia santurilor,coloratia brun-maronie,aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase;
c.la palpare se observa dentina ramolita,detritus,gradul de sensibilitate a peretilor cavitatii;
d.percutia in axul dintelui este negativa;
e. modificarea de culoare pe suprafetele expuse vederii.
Raspuns correct:B,C,D,E(4,pag.145)
5

11. Caria dentara poate fi decelata cu ajutorul unor examenele complementare ca:
a.deglutitia;
b.examenul radiologic;
c.diafanoscopia:
d.testul spatulei;
e.starea mucoasei gingivale.
Raspuns correct:B,C,E(4,pag.146)
12. Caracteristici leziunilor cavitare sunt:
a. exista radiotransparenta;
b.separarea temporara a dintelui nu poate usura diagnosticul
c.zona opaca in dentina vizibila prin transiluminare;
d. suprafata smaltului intrerupta;
e.nici un raspuns correct.
Raspuns corect:A,C,D(4,pag.149)
13.Leziunile dentare coronare necarioase sunt:
a. atritia;
b.eroziunea ;
c.lacunele cuneiforme;
d. abrazia;
e.rizaliza;
Raspuns corect:A,B,C,D,(4,pag.151)
14.Frezele sferice se folosesc la:
a.atacul primar al dintelui;
b.testarea vitalitatii dintelui;
c.masurarea cavitatii;
d.indeparterea dentinei dure alterate;
e.slefuirea dintelui.
Raspuns corect :A,D(4,pag.188)
15.Instrumente taietoare sunt denumite:
a.polipanturi;
b.sapita;
c.toporisca;
d.bizotator de prag gingival;
e.freze.
Raspuns corect: B,C,D(4,pag.191)
16. In timpul prepararii cavitatii sunt folosite urmatoarele sisteme de racire:
a. apa;
b.aerul;
6

c.badijonaj cu alcool;
d.aerosolul;
e.nu avem nevoie de system de racire.
Raspuns corect:A,B,D(4,pag.194)
17.Fazele tratamentului in caria dentara simpla:
a.faza de control;
b.faza de lucru;
c.faza definitiva;
d.faza de intretinere;
e.nici un raspuns corect
Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag.167)
18.Profilaxia cariei se refera la:
a. folosirea fluorurilor;
b.sigilarea fisurilor,santurilor si fosetelor;
c.modificarea dietei;
d. remineralizarea leziunilor incipiente;
e.eradicarea cariilor acute prin slefuirea dintelui pentru coroana de invelis.
Raspuns corect:A,B,C,D,(4,pag.168)
19.Dupa numarul suprafetelor implicate cavitatile pot fi:
a. cavitati compuse
b. cavitati simple
c.cavitati complexe
d. cavitati linguale;
e cavitati distale.
Raspuns corect:A,B.C(4,pag.172)
20. Sunt corecte afirmatiile de mai jos:
a.cavitatile de clasa I rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare in toate fisurile si fosetele de pe
suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor ;
b. cavitatile de clasa V rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare la nivelul suprafetei palatinale ale
dintilor frontali maxilari;
c. cavitatile de clasa II rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare pe suprafetele proximale ale
molarilor si premolarilor;
d. cavitatile de clasa III rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare pe suprafetele proximale ale
incisivilor si caninilor cu pastrarea unghiului incizal.
e. .cavitatile de clasa VI rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare doar in fisurile si fosetele de pe
molari .
Raspuns corect:A,C,D(4,pag.173)
21.Care sunt timpii in terapia cariei simple:
a.sunt 5-6 timpi in functie de marimea dintelui;
b.timpul 2 sau etapa medicamentoasa sau tratamentul plagii dentinare;
c.timpul 3 sau etapa ortopedica-etapa de restaurare a substantei pierdute;
7

d.timpul 1 sau etapa chirurgicala a terapiei cariei simple;


e. exista doar un singur timp;
Raspuns correct: B,C,D (4,pag.172)
22. Rolul obturatiei este:
a. toate raspunurile corecte;
b. curativ si profilactic;
c.impiedica progresiunea leziunii carioase;
d. a restabilii functiile masticatorii si fizionomice;
e. refacerea anatomiei dintelui;
Raspuns corect A (4,pag.173)
23. Sporirea extensiei se face in urmatoarele conditii:
a. varsta inaintata a pacientului;
b. handicap psihic sau fizic;
c.restaurarea dintilor care pot devein stalpi de punte;
d. nu necesita ajustarea conturului dintilor;
e.nici un raspuns correct.
Raspuns corect:A,B,C,(4,pag.176)
24.Principiile in obtinerea formei de rezistenta a cavitatilor sunt:
a. sa furnizeze grosime materialului restaurativ pt a-i preveni fractura;
b.reducerea peretilor cavitatii;
c.acoperirea sau includerea carespnzatoare a dintilor distrusi in restaurare ca sa previna fracturarea lor
prim forte laterale;
d. a se folosi cavitati cu baza plana;
e.nici un raspuns corect.
Raspuns corect:A,C,D(4,pag.177)
25.Lacurilor dentare au avantajele:
a. aderenta de natura chimica la tesuturile dure dentare
b.confera o protectie mai buna a plagii
c.incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare a produsilor de coroziune ai amalgamului de argint
d. solubile in mediul salivar
e. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in placa dentinara
Raspuns corect :B,C,E(4,pag 294)
26. Lacurile dentare au urmatoarele dezavantaje:
a.aderenta de natura fizica
b.rezistenta mecanica slaba la solicitarile masticatorii din cauza grosimii reduse
c. indepartarea rapida prin uzura masticatorie
d.impiedica umectarea corespunzatoare a dentinei de catre rasini
e. izolarea termica necorespunzatoare
Raspuns corect B,C,D,E(4,pag 294)

27.Indicatii ale lacurilor dentare sunt:


a. reducere hipersesibilitatii dentinare dupa obturatiile coronare recent
b.protectia bonturilor coronare la dintii vitali in vederea cimentarii cu ciment fosfat de zinc
c. sub coafajele indirecte
d. sigilarea canaliculilor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam
e. protectia temporara a uzurii masticatorii la obturatiile coronare
Raspuns corect A,B,D,E (4,pag 295)
28.Avantajele linerilor dentari sunt:
a. utilizarea in coafajul direct
b.formarea unei bariere de protectie a plagii dentinare
c.efect cariostatic la interfata plagii dentinare cu materialul de obturatie coronara
d. protectie chimica
e.toate raspunsurile corecte
Raspuns corect : E (4,pag 296)
29. Functiile salivei sunt:
A. dizolv smaltul dentar
B. produce dezechilibru ecologic bucal
C. lubrafiant
D. digestiv
E. sistem tampon
corect:C,D,E (4, pag. 36)
30. Dezvantajele linerilor dentari sunt:
a. toate raspunsurile corecte
b.desprinderea de pe suparafata plagii dentinare,in cursul contractiei de priza a rasinilor acrilice sau
compozite
c. izolarea termica necorespunzatoare
d. lipsa unei rezistente mecanice semnificative
e. solubilizarea si dezintegrarea in lichidele bucale
Raspuns corect:A (4,pag296)
31. Linerii cu hidroxid de calciu au urmatoarele avantajele:
a.alcalinitate scazuta care se pastreaza si dupa priza
b.insolubile in mediul apos
c. rezistenta foarte slaba la compresiune
d.stimuleaza indirect depunerea de dentina secundara
e. efect bacteriostatic
Raspuns corect:D,E(4,pag 297)
32.Avantajele linerului din eugenat de zinc sunt:
a. nu adera de dentina
b. efect sedative pulpar
9

c.neiritanti pulpari
d.inhiba polimerizarea rasinilor
e. ph in apropierea neutralitatii
Raspuns corect: B,C,E(4,pag298)
33.Dezavantajele linerilor din CIS sunt:
a. efect cariostatic
b.adezivitatea la dentina care exclude prezenta bacteriilor
c. biocompatibilitatea
d.rezistenta la compresiunea masticatorie superioara celorlalti lineri
d.reducere microinfiltratie marginale sub obturatiile cu amalgam de argint
e.nici un raspuns corect
Raspuns corect:E(4,pag299)
34.Proprietati ale cimentului fosfat de zinc:
a. cel mai putin elastic din toate bazele propriu-zise
b. in 24 ore de la priza atinge 2/3 din valoarea finala
c. rezistenta mecanica foarte mare
d.nu izoleaza termic
e.aderenta la plaga dentinara prin retentie micromecanica
Raspuns corect: A,C,E (4,pag304)

35.Proprietati ale cimentului eugenolat de zinc:


a. solubilitate relativa mare
b. efect sedativ pulpar c.ph acid
d.priza dureaza 3-10 min
e.nici un raspuns corect
Raspuns corect A,B,D (4,pag 307)
36.Proprietati ale cimentului policarboxilat de zinc:
a. vascozitate ceva mai mica decat a cimentului fosfat de zinc in primele 2 min de la spatulare
b.constituie o matrice ionica amorfa de poliacrilat de zinc
c.tixotrop
d.adeziune chimica la smalt si dentina printr-o legatura ionica intre anionii cimentului si cationii de calciu
e.rezistenta mecanica la compresia masticatorie similara eugenatului de zinc armat
Raspuns corect:B,C,D(4,pag 309)
37.Proprietati ale CIS:
a. posibil efect bacteriostatic sau chiar bactericid prin eliminarea fluorului
b.transluciditate
c.insolubilitate
e. suporta presiunea de condensare a amalgamului de argint
Raspuns corect:A,B,D,E(4,pag 311)
10

38.Avantaje ale CIS cu mecanism dublu de priza fata de CIS conventionale sunt:
a. suporta presiunea de condensare a amalgamului de argint
b.priza mai lenta
c.eliberare mai marcata de fluor comparativ cu CIS
d.aciditate mai ridicata
e.rezistenta mai mare la compresiune prin rezistenta rasinii
Raspuns corect:A,C,E(4, pag312)
39.Obiective ale coafajului indirect:
a.fizionomic
b.stimularea neodentinogenezei
c.creearea conditiilor optime de vindecare pulpara
d.favorizarea inchiderii marginale optime a obturatiei coronare
e. posibilitatea crearii conditiilor optime de vindecare pulpara
Raspuns corect B,C,D,E(4,pag 314)
40.Calitatile materialului ideal pentru coafajul direct:
a.incompatibilitate pulpodentinara
b.sigilarea canaliculelor dentinare
c.stimularea neodentinogenezei
d.capacitatea termoizolanta
e.radiotransparent
Raspuns corect B,C,D(4,pag 314)
41.Avantaj ale adezivilor dentinari:
a. reducerea hiperesteziei dentinare
b. diluarea toxinelor de catre limfa dentinara\
c. sigilarea canaliculelor dentinare superioare lacurilor
d. reducerea hipersensibilitatii dentinare
e.solubili in apa si saliva
Raspuns corect A,B,C,D (4,pag320)
42. Scopurile glazurarii obturatiei coronare de compozit:
a. pigmentare marginala
b.reducerea uzurii ocluzale prin masticatie sau parafunctii
c.pastrarea texturii de suprafata a obturatiei
d.nu se glazureaza obturatia de compozit
e.nici un raspuns corect
Raspuns corect:B,C(4,pag 324)
43. Rasinile adezive au urmatoarele roluri:
a sigileaza plaga dentinara
b.realizeaza hibridizarea plagii dentinare
11

c.permite obturatii coronare adezive


d.amortizeaza solicitariile ocluzale masticatorii
e.toate raspunsurile sunt corecte
Raspuns correct E(4,pag 330)
44.Viteza difuziunii rasinii adezive intr-un substrat depinde de:
a. vascozitate
b.masa moleculara
c.concentratie
d.afinitatea pentru substrat
e.toate raspunsurile corecte
Raspuns corect E(4,pag 331)
45.Eficienta hibridizarii poate fi influentata de:
a. valoarea mult prea scazuta a temperaturii corpului poate reduce grosimea stratului hibrid
b.demineralizarea excesiva a dentinei
c.polimerizarea incomplete a monomerului adeziv din cauza prezentei apei
d.reactia dureroasa generata de deplasarea centrifuga a limfei dentare la aplicarea conditionantilor acizi
e. demineralizarea insuficienta a dentinei
Raspuns correct B,C,D,E(4,pag333)
46.Avantaje ale primerilor autogravanti:
a.demineralizarea si infiltrarea simultanta cu monomeri adezivi a DDR si plagii dentinare subdiacente
reduce riscul de a lasa dentina demineralizata neimpregnata de rasina
b.cresterearea timpului de lucru ,eliminand etapele comune tehnicilor adezive conventionale cum ar fi
gravarea acida si lavajul
c. eliminarea gravarii acide
d.primerul adera direct pe stratul de DDR ce va fi pastrat in stratul hibrid fie partial demineralizat fie
nedemineralizat
e.toate raspunsurile corecte
Raspuns corect:A,C,D(4,pag 345)
47.Tehnicile de hibridizare sunt:
a. hibridizare pe dentina umeda
b.hibridizare cu indepartarea DDR
c.hibridizarea dentinei uscate
d.hibridizare cu timp de lucru efectuat succesiv sau simultan
e.hibridizare cu gravare acida
Raspuns corectA,B,C,D,E(4,pag 339)
48.Care din urmatoarele materiale sunt fizionomice:
a. plastobturul
b. FOZ
c. materialele compozite
12

d.cimenturile silicofosfat
e. cimenturile silicat
Raspuns corect C,E (4,pag348)
49.Care sunt materialele de obturatie provizorie:
a. cimentul FONCO
b.atropina
c.cimentul fosfat de zinc
d. cimenturile silicate
e.cimenturile compozite
Raspuns corect A,C(4,pag 348)
50.Caracteristici clinice EOZ:
a. impermeabil fata de acizi
b.aderent la peretii cavitatii asigurand o inchidere etansa
c. actiune bactericida
d.fizionomice
e.se foloseste ca obturatie de baza in cavitatiile ce urmeaza a fi obturate cu materiale compozite
Raspuns corect A,B,C (4,pag 351)
51.Caracteristicile cimentului FOZ:
a. acoperirea pastelor ce contin hidroxid de calciu
b. transluciditatea lipseste
c.rau conducator de caldura si electricitate
d.cimentarea lucrarilor protetice
e. aderenta la suprafata dentinei Raspuns correct B,C,D,E(4,pag 353)
52.Cimenturile silicat au caracteristicile:
a. prezinta transluciditate
b.sunt aderente de peretii cavitatii
c.sunt toxice pentru pulpa daca se aplica direct in cavitate
d.timpul de priza variaza intre 1-10 min
e.cu timpul se degradeaza in cavitatea bucala
Raspuns corect:A,C,E (4,pag354)
53. Defecte si accidente posibile ale obturatiei fizionomice:
a.adapatarea incorecta in ocluzie a obturatiei
b. fisurarea sau fractura obturatiei
c.colorarea marginilor cavitatii in galben mat datorita urmelor de ciment zinc-fosfat
d.estetica
e.incorporarea unei cantitati de pulbere prea mari sau prea mici
Raspuns corect A,B,C,E(4,pag 356)
54. CIS sunt indicate:
13

a. fixarea provizorie a elementelor protetice


b.sigilarea fosetelor si fisurilor
c.restaurarea dintilor temporari
d.tratament medicamentos intracanalar
e. restaurarea leziunilor milolitice fara prepararea de cavitati Raspuns corect B,C,E(4,pag 359)
55.Cimentul de hidroxid de calciu are caracteristic:
a. reduce permeabilitatea dentinara
b.stimuleaza formarea dentinei secundare de reparatie
c.neutralizeaza aciditatea din focar
d. timp de priza 2-7 minute
e.toate raspunsurile sunt corecte
Raspuns corect E (4,pag317)
56. Lichidul bucal are rolul cariopreventiv prin:
a.diluarea acizilor oraganici produsi in placa bacteriana
b.tamponarea aciditatii bucale prin sistemele tampon salivare si substante alcaline
c.remineralizarea carilor incipiente,necavitare
d.formarea bolului alimentar
e. inhibarea adeziunii microbiene
Raspuns corect A,B,C,E(4,pag43)
57.Diagnosticul cariei dentare:
a. percutia orizontala sau in ax a dintelui este negativ
b.semne obiective obtinute prin inspectie, palpare, percutie
c.semne obiective obtinute prin examenele complementare
d. semne subiective: rece ,dulce,acru
e.mobilite de gradul II/III
Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag 145)
58.Examenele complementare folosite in diagnosticul cariei dentare:
a.palparea si percutia dintelui
b.examenul radiologic
c. firul de matase
d.diafanoscopia
e.starea mucoasei gingivale
Raspuns corect B,C,D,E(4,pag146)
59.Forma cavitara a cariei dentare:
a.radioopaca sub smaltul ocluzal
b. radiotransparenta sub smaltul ocluzal
c.coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent
d. substanta dentinara moale la baza gropitelor
e. smalt cretos pe pereti si la baza gropitelor
14

Raspuns corect ,B,C,D,E(4,pag 148)


60.Leziunile cavitare sunt caracterizate prin :
a. zona opaca in dentina vizibila prin transiluminare
b.separarea temporara a dintelui poate usura diagnosticul
c. suprafata smaltului continua
d.exista radiotransparenta
e.nici un raspuns corect
Raspuns corect A,B,D(4,pag 149)
61.Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente:
a.sensibilitate la agenti termici-cald
b.prezenta petelor cretoase si marmoratiilor santului
c.pierderea de substanta dura dentinara
d.prezenta dentinei alterate
e.deschiderea camerei pulpare
Raspuns corect B,C,D (4,pag150)
62.Displaziile si hipoplaziile dentare sunt:
a. dentinogeneza imperfecta
b. amelogeneza imperfecta
c. hipoplazia amelara neereditara
d. displazia cronica primara
e. nici un raspuns corect
Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag 151)
63.Sigilarile se pot folosi la:
a. pacienti cu multe leziuni proximale
b. fisurile santurile si gropitele retentive de la nivelul molarilor
c.dinti erupti de mai putin de 4 ani
d. gropitele cu pante largi
e. santuri si fisuri supuse autocuratirii
Raspuns corect B,C (4,pagina 155)
64. Sigilarile sunt contraindicate:
a. gropitele cu pante largi dinti fara carii de peste 4 ani
b.premolarii exceptand pacientii carioactivi
c. gropitele cu pante largi
d.santuri si fisuri supuse autocuratirii
e.dintii tineri care prezinta tesut dentar ramolit sau opacitati in gropite si fisuri
Raspuns corect A,B,C,D(4,Pag 156)
65.Demineralizarea prealabila creste retentia materialelor prin:
15

a. cresterea capacitatii de umectare a smaltului


b.curatirea zonei ce urmeaza a fi sigilata
c.scaderea ariei de contact dintre smalt si material
d.formarea de microretentii care sa faciliteze penetrarea materialului de sigilare sub forma de ramificatii
e.nici un raspuns corect
Raspuns corect A,B,D(4,pag 156)
66.Avantajele fluorizarii cu gelul aplicat in lingura sunt
a. timp crescut de lucru
b.o actiune indelungata a agentului
c.controlul tuturor zonelor unde se aplica fluorul
d. in general bine acceptat de pacient
e. nu se pot trata ambele arcade simultan
Raspuns corect B,C,D(4,pag 161)
67. Dentinei are proprietatiile fizice:
a. elasticitate neuniforma
b.microduritatea creste pe masura apropierii de pulpa din cauza reducerii duritatii dentinei intercanaliculare
c. rezistenta mecanica scade prin prepararea si obturarea unei cavitati
d.impermeabilitate
e. elasticitate uniforma
Raspuns corect A,B,C(4,pag 276)
68. Caria de pe suprafetele netede are urmatoarele zone din punct de vedere histologic:
a. corpul leziunii
b.zona intunecata
c. zona translucida
d.zona de suprafata
e.toate raspunsurile sunt corecte
Raspuns corect E(4,pag 126-128)
69.Caria de cement prezinta:
a. fara aparitia zonei de scleroza
b.zone de epuizare marcata a cristalelor
c.invadarea cu bacterii se face mai rapid decat la caria in smalt
d.obstruarea canaliculilor dentinari
e. cristale in forma de tablete de hidroxiapatita
Raspuns corect A,C,D,E(4,pag 133)
70.Depunerea dentinei de reactie depinde de:
a.varsta dintelui
b. viteza de progresie a cariei
c.intensitatea excitantiilor
d. capacitatea biologica a dintelui
16

e.toate raspunsurile corecte


Raspuns corect E (4,pag 136)
71.Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu:
a. abrazie si eroziune
b.displaziile si distrofiile dentare
c. atritia si fractura
d. leziunile dentare necarioase
e. complicatiile cariei dentare
Raspuns corect A,B,C,D,E (4,pag 151)
72.Pulpa va reactiona la instrumentele taietoare rotative in functie de:
a. varsta pacientului
b. mecanismul de protectie a pulpei
c.numarul de instrument active
d.pozitia pacientului in fotoliul dentar
e.sistemul de ventilatie din cabinet
Raspuns corect A,B, (4,pag 192)
73.Avantajele digii:
a.asigura o buna vizibilitate
b.asigura un camp operator curat si uscat
c.asigura retractia partilor moi
d.poate modifica concentratia optima a medicamentelor
e.este economica
Raspuns corectA,B,C,E (4,pag 203)
74.Indicatii pentru restaurarile cu rasini compozite sunt:
a. reconstituiri de bonturi coronare
b.fracturi ale dintilor frontali
c. fracturi ale unghiurilor incizale
d.cimentarea reconstituirilor corono-radiculare turnate
e. nici un raspuns corect
Raspuns corect A,B,C, (4,pag 253)
75.Contraindicatiile restaurarilor cu rasini compozite sunt:
a. fracturi ale dintilor frontali
b. fracturi ale unghiurilor incizale
c.la pacientii cu inalta rata si redus control al cavitatii carioase
d. restaurari posterioare de rutina
e. rasinile compozite nu au contraindicatii
corect C,D(4,pag203)
76. Tehnicile de utilizare a sistemelor adezive actuale se clasifica dup criteriile care stau la
17

baza hibridizrii:
A. hibridizare cu sau fr adeziv
B. hibridizare cu timpi de lucru efectuati suceesiv sau simultan
C. hibridizare cu sau fr pstrarea DDR
D. hibridizare imediat sau tardiv
E. hibridizare pe dentin umed sau uscat
Raspuns corect:B,C,E (4, pag. 339)
77. Hibridizarea optima:
A. aplicarea primerului timp de 30 secunde
B. utilizarea preferential a gravrii globale
C. aplicarea rsinii adezive, preferabil cu umplutur, intr-un strat suficient de gros
D. sistemele adezive cu aceton sunt eficiente pe dentin uscat
E. polimerizarea concomitent a rsinii adezive cu obturatia coronar
Raspuns corect:B,D (4, pag. 346)

78. Amalgamul e folosit ca material de restaurare pentru cavittile de cls.I:


A. esteticul
B. incidenta cariei pe suprafetele proximale
C. vrsta si pacientului
D. extinderea cariei n fosete si fisuri
E. sexul pacientului
Raspuns corect A,B,C,D (4, pag. 208)
79. Ltimea ideal a istmului n cavittile de cls I pentru amalgam la premolarii maxilari nu trebuie s
fie mai mare dect :
A. 3,00-3,25mm
B. 1,00-1,52mm
C. 1/3din distanta dintre vrful cuspizilor
D. 1/2din distanta dintre vrful cuspizilor
E. 1/4din distanta dintre vrful cuspizilor
Raspuns corect:B,E (4, pag. 209)
80. Triada de factori etiologici (Keyes) ai cariei dentare sunt:
A. sexul
B. terenul
C. alimentatia
D. flora microbian
E. zona geografic
Raspuns corect:B,C,D (4, pag. 31)
81. Perturbarea formrii matricei organice a smaltului:
A. carenta n complexul B
18

B. carenta n vitamina E
C. carenta n vitamina PP
D. carenta n vitamina A
E. carenta n vitamina C
Raspuns corect:D,E (4, pag. 33)
82. In cavittile obtinute n urma preparrii cariilor extinse - aplicarea bazei:
A. se inser un preparat moale de ZOF
B. grosimea stratului de ZOF va fi de 0,5-0,75 mm
C. grosimea stratului de Ca(OH)2 va fi de 0,5-0,75 mm
D. trebuie s acopere toate zonele expuse sau neexpuse
E. se inser un preparat moale de Ca(OH)2
Raspuns corect:C,D,E (4, pag.211)

83. Restaurarea uneia sau a ambelor fetele proximale ale dintelui cu amalgam, va fi de durat,
dac:
A. matricea este aplicat doar cnd este necesar
B. cavitatea este preparat conservator
C. matricea este aplicat adecvat
D. nu este folosit diga
E. este folosit diga
Raspuns corect:C, E (4, pag. 217)
84. Selectarea materialului restaurator pentru cls a -II-a depinde de:
A. esteticul
B. economicul
C. vrsta pacientului
D. incidenta cariei
E. extinderea pe suprafata ocluzal a cariei
Raspuns corect:A,B,C,D (4, pag. 218)
85. Prepararea MOD pentru obturatii cu amalgam:
A. aplicarea digi
B. stabilirea conturului marginal al portiunii ocluzale
C. prepararea cavittii de colet
D. ndeprtarea dentinei cariate restante
E. finisarea marginilor de smalt
Raspuns corect:A,B,D,E (4, pag. 226)
86. Desfiintarea crestei oblice a molarului 1 maxilar, n vederea preparrii unei cavitti MOD se face
cnd n urma ndeprtrii dentinei alterate, rmne un perete de dentin mai ngust de :
A. 5,5 mm
B. 0,5 mm
19

C. 1,00 mm
D. 0,2 mm
E. nu are important
Raspuns coerct:B (4, pag. 227)
87. Prepararea cavittii de cls a-V-a pentru restaurarea cu amalgam pe caninul mandibular:
A. se face cu o frez cilindro-conic de mrime potrivit
B. se face cu o frez globular de mrime potrivit
C. freza se mentine astfel nct toti peretii interni s fie perpendiculari pe suprafata extern
a dintelui
D. peretele axial este n smalt
E. peretele axial este n dentin
Raspuns corect:A,E (4, pag. 233)
88. Mineralizarea matricei smaltului e perturbata de:
A. carenta de vitamina A
B. raportul calciu-fosfst din alimentatie
C. dereglri hormonale
D. carenta de magneziu si potasiu
E. rolul fluorului
Raspuns corect:B,C,E (4, pag. 34)
89. Caria dentar:
A. necroza tesutului dur este urmat de cavitatie
B. fr caracter inflamator
C. are caracter inflamator
D. este un proces distructiv cronic al tesuturilor dure ale dintelui
E. se dezvolt si pe dintii inclusi
Raspuns corect:A,B,D (4, pag. 31)
90. Caria dentar:
A. reprezint un proces patologic cu analogie n restul organismului
B. leziunea initial necavitar este ireversibil
C. este un proces dinamic desfsurat la interfata dintre placa bacterian si dinte
D. este o boal multifactorial
E. este influentat de microflora bucal cariogen
Raspuns corect:C,D,E (4, pag. 31)
91. In lichidul bucal se gasesc, pe lng saliv:
A mucus nazofaringian
B. exudat al santurilor gingivale
C. lichide de pasaj
D. transudat al mucoasei bucale
E. transudat din pungile parodontale
20

Raspuns corect:A,C,D (4, pag. 35)

92. Volumul zilnic al secretiei globale salivare este de:


A. 1-1,6 l
B. 1,2-1,8 l
C. 0,2-1,9 l
D. 0,5-1,5 l
E. 3-5 l
Raspuns corect:D (4, pag. 36)
93. Sialometria:
A. se exprim n mg/or
B.const n msurarea ritmului secretiei salivare
C. valoarea normal este 10-30 ml/min pentru secretia salivar stimulat
D. valoarea normal este 1-3 ml/min pentru secretia salivar stimulat
E. valoarea normal este 2,25-4,35 ml/min pentru secretia salivar de repaus
Raspuns corect:B,D (4, pag. 36)
94. Vscozitatea salivei:
A. vscozitatea relativ a salivei parotidiene este de 7,5
B. vscozitatea relativ a salivei submandibulare este de 35
C. vscozitatea relativ a salivei sublinguale este de 13,4
D. vscozitatea relativ a salivei parotidiene este de 1,5
E. vscozitatea relativ a salivei submandibulare este de 3,5
Raspuns corect:B,D,E (4, pag. 37)
95. Fluorul:
A. fluorul salivar nu blocheaz ionii bivalenti de calciu si magneziu
B. prin administrarea unei tablete de fluor de 0,25 mg se ajunge la o concentratie de 800
ppm a fluorului n saliv
C. fluorul din secretia salivar reprezint 20-60% din concentratia sanguin
D. cnd ph-ul coboar sub 5, fluorul ncepe s se elibereze treptat
E.fluorura de calciu este solubil la ph neutral
Raspuns corect:D (4, pag. 39)
96. Toaleta final a cavitii include:
A. ndeprtarea tuturor achiilor i debriurilor care s-au acumulat
B. uscarea cavittii
C. efectuarea unei inspecii finale complet a preparrii
D. degresarea cavitii
E. neutralizarea acizilor din cavitate
Raspuns corect A,B,C(4, pag. 182)

21

97. Solvenii organici n care sunt dizolvate lacurile dentare sunt:


A. alcool
B. cloroform
C. eugenol
D. eter
E. perhidrol
Raspuns corect A,B,D(4, pag. 294)
98. Metoda ideal pentru ndeprtarea materialului carios trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
A. cldura fricional s fie aproape zero
B. s se exercite o presiune minim
C. se realizeaza numai cu turbina
D. s existe un control complet al instrumentului folosit
E. s se fac numai manual
Raspuns corect A,B,D(4, pag. 180)
99. Materialul anorganic salivar este reprezentat de:
A. mucine
B. calciu
C. fosfai
D. fluor
E.lactoferin
Raspuns corect B,C,D(4, pag 37-38)
100. Hidrocarbonatul cu cel mai nsemnat potenial cariogen este Zaharoza deoarece:
A. scade colonizarea plcii bacteriene pe suprafeele dentare
B. favorizeaz colonizarea microorganismelor odontopatogene
C. este utilizat de microorganisme mai mult dect oricare alt principiu nutritiv pentru nmulire i dezvoltare
D. nu este uor fermentabil de ctre microorganisme, ducnd la o producie masiv i rapid de acizi
organici
E. inhib sinteza polizaharidelor extracelulare
Raspuns corect B,C(4, pag 47)

ENDODONTIE

22

1. Adpostirea pulpei ntr-un spatiu cu pereti rigizi are avantajele urmatoare:


A. cresterea presiunii intrapulpare peste valoarea normal, provoac tulburri functionale, ce vor
amplifica gradul inflamatiei
B. cnd sunt integrii accesibilitatea la pulp n scop terapeutic, se obtine numai prin trepanarea peretilor
C. peretii duri, rigizi, permit prelucrarea prin slefuire
D. presiunea dezvoltat pe arcada dentar n timpul actului masticator nu ajunge la pulp
E. peretii duri care acoper pulpa sunt impermeabili la agentii patogeni,
corect:C,D,E (5,pag. 51)
2. Care din urmtoarele afirmatii este corect:
A. sistemul arterial pulpar este de tip terminal
B. foramenul apical nu este calea principal a pulpei de comunicare cu exteriorul
C. sistemul nervos slab reprezentat in pulp, explic sensibilitatea complex a pulpei
D. durerea dentinar este explicat prin teoria hidrostatic si hemostatic
E. bogata inervatie a pulpei face ca, n general timpul care trece de la impactul agentului cu
esutul pulpar, pn la aparitia durerii s fie extrem de lung
corect: A (5, pag. 52,53)
3. In timpul actului masticator presiunea medie exercitat pe arcada dentar este :
A. 8-10 kg
B. 15-40 kg
C. 35-80 kg
D. 100-120 kg
E. 120-150 kg
coract:B (5,pag. 51 )
4. Fibrele mielinice parcurg traiectul liniar ascendent spre pulpa coronar se ramific
mai mult spre periferie, n zona subodontoblastic, alctuind un plex:
A. Brannstrom
B. Amielinic
C. Raschov
D.Tomes
E. Nu formeaz plex
corect: C (5, pag. 53)
5. Functiile organului pulpar sunt:
A. functia regresiv
B. functia nutritiv
C. functia senzitiv
D. functia progresiv
E. functia dentinogenetic
corect:A,B,C,E (5, pag. 54)
6. Care din urmtoarele afirmatii sunt gresite:
23

A. n prima faz, durerea atrage atentia asupra suferintei pulpare, nedeclansnd mecanisme
complexe de aprare
B. pragul de percepere al durerii are si un carecter individual, n raport cu tipul de sistem
nervos
C. se pare c, indiferent de calitatea lor, stimulii de intensitate redus, actioneaz pe fibrele
vegetative
D. n a doua faz, durerea, prin componenta ei afectiv, determin reactii de aprare
E. durerea de tip vegetativ este cu caracter paroxistic, intermitent si bine localizat
corect: B,C (5, pag. 54)
7. Dentina secundar:
A. este format nainte de eruptia dintelui
B. este format n timpul eruptia dintelui
C. se depune peste dentina primar
D. se depune sub dentina primar
E. nu se deosebeste ca structur de dentina primar
corect:C (5, pag. 54)
8. Functia regresiv a pulpei este:
A. un tesut conjunctiv fibros
B. un proces de ntinerire
C. intalnita numai la dintii temporari
D. un proces de liz a tesutului pulpar
E. toate rspunsurile sunt gresite
corect E (5, pag.55)
9. Despre functia regresiva a organului pulpar:
A. dezechilibrului biologic al tesutului face ca proceselor reactive adaptative s li se substituie procese
regresive
B.degenerescenta organului pulpar evolueaz progresiv, cu viteze foarte diferite si neprevzute
C. aspectul pulpei este acela al unui tesut cu capacitate reactional rapida
D. transformarea regresiv a pulpei cunoaste si fenomenul de degenerescent calcar
E. nici un rspuns nu este corect
corect:A,B,D (5, pag.55)
10. n fazele mai avansate de inflamatie, ph-ul pulpar de 7,30-7,50:
A. tinde s creasc creasc la 10-10,20
B. tinde s scad treptat pn la valori situate sub 6
C. tinde s creasc la 9,50-9,80
D. rmne constant
E. modificarea ph-ului nu are important
corect: B (5, pag.57)

24

11. Asupra structurilor pulpare mentinerea ndelungat a acidittii are efecte negative:
A. accelerarea proceselor de formare a dentinei de reactie
B.procese de liz celular si formarea puroiului
C. instalarea hipoexcitabilitii
D. cresterea diapedezei celulare
E. scaderea permeabilittii peretilor vasculari
corect:B,D (5, pag. 57)
12. Agentii patogeni externi:
A. dismetabolici
B. chimici
C. termici
D. fizici
E. avitaminoze
corect:B,D(5, pag 58)
13. Agentii patogeni interni:
A. avitaminoze
B. dismetabolisme
C. bacterii
D. boli de sistem
E. intoxicatii endogene
corect:A,B,D,E (5, pag. 58)
14. Secventele inflamatiei pulpare:
A. reactia metadolic celular
B. reactia vascular local
C. reactia biochimic
D. formarea infiltratului seros
E. toate sunt corecte
corect:E (5, pag. 58)
15. Asupra pulpei sunt considerati agenti agresori termici:
A. testarea electric a vitalittii pulpare
B. testarea vitalittii pulpare cu clorur de etil
C. diatermia
D. slefuiri de bonturi fr msuri de protectie a pulpei dentare
E. preparrile de cavitti cu rcire tip spray ap-aer
corect:B,C,D (5, pag. 59)
16. Agentii agresori ce actioneaz cu intensitti mici si repetate:
A. au loc fenomene de coagulare a lipidelor din celule
B. trecerea n cursul aceleiasi mese, de la alimente cu temperaturi ridecate la alimente cu
temperaturi coborte
25

C. modificrile de temperatur duc la accelerarea ritmului metabolic si alterarea ulterioar a


functiei celulei
D. la excitatii termice brutale, are loc vasoconstrictie cu transudat
E. pot fi obturatii metalice efectuate fr mijloace de protectie a pulpei dentare
corect:B,C,E (5, pag. 59)
17. Agentii traumatici de mic intensitate si repetate pot fi:
A. lucrri protetice n supraocluzie
B. obiceiuri peofesionale
C. dezechilibre ocluzo-articulare primare si secundare
D. manevre ortodontice controlate
E. toate de mai sus
corect:A,B,C (5, pag. 60)
18. Deschiderea camerei pulpare in traumatismele brutale cu fracturi coronare se produc reactii
inflamatorii intense si imediate datorit:
A. infiltrarea camerei pulpare cu saliv steril
B. vasele sanguine raman integre
C. distrugerea unor zone importante celulare
D. dezactivarea unor substante cu actiune litic
E. lezrii fibrelor si receptorilor nervosi
corect:C,E(5, pag. 61)
19. Inflamatia supurat a pulpei:
A. ph-ul pulpar este n jur de 3
B. ph-ul pulpar este n jur de 5
C. presiunea intratisular este de 3-4ori mai mare dect normal
D. presiunea intratisular este de 5-6 ori mai mare dect normal
E. ph-ul este mai sczut dect n pulpita seroas
corect:B,D (5, pag.67)
20. Hiperemia pulpar:
A. reprezint debutul potential ireversibil al unui ciclu inflamator
B. se reflect clinic sub forma hipreamiei preinflamatoare a pulpitelor
C. este un proces ireversibil pulpar
D. prin tratament adecvat, se poate ajunge la o vindecare prin reechilibrare functional
E. nici un rspuns nu este corect
Correct: B ,D (5, pag. 65)
21. Daca nu se actionez terapeutic, finalul oricrui proces inflamator este:
A. pulpita seroas coronar;
B. necroza pulpar
C. pulpita purulent partial;
D. pulpita purulent total;
26

E.; pulpita seroas total;


Rspuns corect: B (5, pag. 69)
22. Care dintre pulpite este caracterizat pentru caracterul cumplit al suferintei, sub denumirea de
turbarea dintilor:
A. pulpita seroas coronar;
B. necroza pulpar;
C. pulpita purulent partial;
D. pulpita purulent total;
E. pulpita seroas total
Rspuns corect: E (5, pag. 75)
23. Reducerea a durerii la rece (pacientul tine ap n gur n timpul crizei)are in:
A. pulpita seroas coronar;
B. pulpita purulent partial;
C. pulpita seroas total;
D. pulpita purulent total;
E. necroza pulpar;
Rspuns corect: B (5, pag. 79)
24. Dup deschiderea camerei pulpare durerea se reduce sau chiar nceteaz:
A. pulpita seroas coronar;
B. pulpita seroas total;
C. pulpita purulent partial;
D. pulpita purulent total;
E. necroza pulpar;
Rspuns corect: D (5, pag. 80)
25. Boala petelor rozapare in afectiunea pulpara :
A. pulpita cronic nchis hiperplazic;
B. pulpita seroas total;
C. pulpita purulent partial;
D. pulpita purulent total;
E. pulpita seroas coronar;
Rspuns corect: A (5, pag. 90)
26. In hiperemia pre-inflamatorie diagnosticul pozitiv const n :
a. Persistenta durerii cteva minute dup ndepartarea excitantului
b. Test de vitalitate pozitiv
c. Persistenta durerii cteva ore dup ndepartarea excitantului
d. Existenta procesului carios cu deschiderea camerei puplare
e. Existenta procesului carios fr deschiderea camerei puplare
Rspuns corect : A,B si E(5, pag 71)

27

27. Diagnosticul diferential in hiperemie se face cu :


a. Hipersensibilitatea dentinar
b. Parodontita apical cronic
c. Hiperestezia dentinar
d. Pulpitele acute coronare
e. Parodontita apicala acut
Rspuns corect A, C si D (5, pag 71)
28. In pulpita acut seroas partial diagnosticul pozitiv se pune pe:
a. Teste de vitalitate pozitive
b. Caracterul iradiant al durerii
c. Durere surda, neprovocat ce poate dura pna la cteva ore
d. Proces carios profund fr deschiderea camerei pulpare
e. La atingerea fundului cavittii hipersensibilitate
Rspuns corect : A,D si E (5, pag )
29. Diagnosticul diferential al pulpitei acute seroase partiale se face cu :
a. Necoza pulpar
b. Pulpita acut seroas partial
c. Pulpita purulent partial
d. Pulpita purulent total
e. Hiperemia pre-inflamatorie
Rspuns corect : C,D,E(5, pag 74)
30. Pulpita seroas partiala acut se poate trata prin :
a. Extirpare vital
b. Amputatie vital
c. Coafaj direct
d. Toate raspunsurile corecte
e. Nici un rspuns corect
Rspuns corect : A,B,C(5, pag74)
31. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale :
a. Durere de intensitate crescuta
b. Durere continu
c. La percutie n ax durere de intensitate crescuta
d. La testele de vitalitate hipersensibiliate
e. Toate raspunsurile corecte
Rspuns corect :E (5, pag 76)
32. In pulpita seroasa acuta totala diagnosticul diferential se face cu :
a. Pulpita purulent total
b. Gangrena pulpar
28

c. Pulpita acut seroas partial


d. Necroza pulpar
e. Parodontita apical acut seroas
Rspuns corect : A,C,si E (5, pag 76)
33. Diagnosticul pozitiv la pulpita acut purulent partiala :
a. Durere pulsatil
b. Exacerbare la rece
c. Prezenta picturii de puroi la deschiderea camerei pulpare
d. Diminuare la rece
e. Testul de vitalitate d rspuns negative indifferent de intensitate
Rspuns corect : A,C, D (5, pag 79)
34. In pulpita purulenta acuta partiale diagnosticul diferential se face cu :
a. Necroza pulpar
b. Pulpita purulent total
c. Pulpita seroas coronar
d. Gangrena pulpar
e. Parodontita apical acut seroas
Rspuns corect : C (5, pag 79)
35. Pulpite cronice deschise :
a. Pulpita scleroatrofic
b. Pulpita hiperplazic
c. Pulpita polipoas
d. Pulpita ulceroas
e. Pulpita granulomatoas
Rspuns corect : D, E (5, pag 80)
36. Pulpite cronice nchise sunt :
a. Pulpita hiperplazic
b. Pulpita granulomatoas
c. Granulomul intern Palazzi
d. Pulpita neatrofic
e. Pulpita ulceroas
Rspuns corect : C si A (5, pag 80)
37. n granulomul intern Palazzi exist urmtoarea simtomatologie :
a. Durere la rece
b.Prin transparenta smaltului se observ pulpa de culoare verde
c. Vag jen la dintele respectiv
d. Uneori fistul in dreptul dintelui
e. Durere la cald
Rspuns corect : C, D (5, pag 91)
29

38. In necroza pulpar diagnosticul pozitiv const n :


a. Teste de vitalitate negative
b. Lipsa sensibilittii la palparea cu sonda
c. Durere la rece
d. Modificarea de culoare a dintelui
e. Insmnare bacterian pozitiv
Rspuns corect : A, D, C (5, pag 98)

39.Diagnosticul pozitiv n gangrena pulpar const n :


a. Fetiditate
b. Insensibilitate totala la sondajul canalelor radiculare
c. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
d. Teste de vitaliate negative
e. Toate raspunsurile sunt corecte
Rspuns corect :E (5, pag 101)

40. Agenti etiologici n parodontita apical acut hiperemic pot fi :


a. Agentii chimici
b. Traumatismele
c. Agentii microbieni
d. Nici una de mai sus
e. Toate de mai sus
Rspuns corect : A,B,C(5, pag 1044)
41.Diagnosticul pozitiv in parodontita apical acut hiperemic const n :
a. Simptomatologie de pulpit total
b. Usoar congestie de mucoasa n dreptul apexului
c. Dintele este sensibil la percutia n ax
d. Toate de mai sus
e. Nici una de mai sus
Rspuns corect : A,B,C (5, pag 107)

42. Evolutia parodontitei apicale acute hiperemice poate fi spre :


a. Pulpit purulent
b.Parodontita apical purulent
c. Parodontit apical total
d. Pulpit acut seroas seroas
e. Parodontit cronic fibroas
Rspuns corect : B, D, E (5, pag 107)
43.In parodontita apicala acuta seroasa diagnosticul pozitiv const n :
30

a. Stare general afectat


b. Durere cu caracter acut si la percutie n ax
c. Tumefierea mucoasei si tegumentelor
d. Lipsa oricaror semne de vitalitate dentar
e. Toate raspunsurile sunt corecte
Rspuns corect: E (5, pag 109)

44.Semnele subiective n parodontita apical acut purulent :


a. Durere cu caracter pulsatil
b. Durere spontan
c. Durere la rece
d. Senzatie de egresiune a dintelui
e. Durere continu foarte intens
Rspuns corect : A, B, D, E (5, pag 111)
45.Diagnosticul pozitiv n parodontita apical acut purulent const n :
a. Durere la atingerea dintelui
b. Toate rspunsurile sunt corecte
c. Modificare de culoare si tumefactia mucoasei din dreptul apexului
d. Teste de vitalitate negative
e. Fistulizare cu eliminare de puroi
Rspuns corect : B (5, pag 112)

46. Imagine radiologica conturat apare in parodontite apicale cronice :


a. Parodontita apical cronica fibroas
b. Granulomul chistic
c. Granulomul epitelial
d. Parodontita apical cronic condensant
e. Granulomul simplu conjunctiv
Rspuns corect : A, B, C,E (5, pag 113)

47. Simtomatologia granulomului chistic :


a. Toate raspunsurile sunt corecte
b. Teste de vitalitate negative
c. Lipsa sensibilitii si sngerrii pe canal
d. Consisten redus cu os depresibil la palpare in dreptul apexului
e. Deformarea regiunii si bombarea mucoasei
Rspuns corect : A,(5, pag 119)

48. Complicatii ale parodontitei apicale cronice difuze progresive pot fi :


a. Supuratii ale lojilor fetei
b. Focar de infectie
31

c. Septicemie
d. Osteomielita
e. Toate de mai sus
Rspuns corect : A, B,D (5, pag 124)
49. Factori general ce pot favoriza necroza pulpar:
A. factorii termici;
B. spasmele hipoxiante in boli generale;
C. modificarea calittii permeabilittii peretilor vaselor;
D. traumatismele;
E. circulatia pulpar de tip terminal;
Rspuns corect:B,C,E (5, pag. 94)
50. Necroza pulpar poate fi determinata de urmtorii factori locali:
A.tulburarea permeabilitii vasculare
B. chimico-toxici;
C. termici;
D. mecanici;
E. circulatia pulpar de tip terminal;
Rspuns corect: B, C,D (5, pag. 95)
51. Simptomatologie in necroza pulpara:
A. teste de vitalitate negative;
B. examen bacteriologic pozitiv;
C. modificarea de culoare a dintelui;
D. lipsa sensibilittii, la palpare cu sonda, att n camera pulpar ct si n canalul radicular
E. fetiditate;
Rspuns corect: A, C, D (5, pag. 98)
52. Parodontitelor apicale cronice cu secretie moderat si persistent pe canal se trateaza cu :
A. rezectie apical;
B. obturatie provizorie cu hidroxid de Ca;
C. extractie
D. tratament cu antiseptice si paste cu antibiotice;
E. obturatie provizorie cu past iodoformat;;
Rspuns corect: D,E (5, pag. 260)

53. Durerea iradiaz n tot hemimaxilarul in care dintre stadiile parodontitei apicale acute purulente
(circumscrise):
A. intraosos;
B. subperiostal;
C. submucos;
D. endoosos;
32

E. Toate raspunsurile sunt corecte;


Rspuns corect: D (5, pag. 111)

54. In hiperemia pulpara fazele de tratament sunt:


A. obturatia de durat;
B. tratarea plgii dentinare;
C. protejarea pulpei prin obturatii de baz;
D. eliminarea tesuturilor alterate;
E. Toate raspunsurile sunt corecte;
Rspuns corect: E (5, pag. 132)
55. Pulpita seroasa partiala se poate trata prin:
A. amputatia devital
B. coafaj direct;
C. extirpare vital;
D. extirpare devital;
E. amputatie devital;
Rspuns corect:A, B, C, D (5, pag. 134)

56. Tratamentul pulpitei purulente totale se poate face prin:


A. coafaj direct;
B. extirpare vital
C.amputatia vital;
D. extirpare devital;
E. toate raspunsurile sunt gresite;
Rspuns corect: B (5, pag. 135)

57. Metodele de conservare partiala sau totala a pulpei vii sunt:


a. amputatia devitala
b. coafajul indirect
c. coafajul direct
d. pulpectomia vitala
e. amputatia vitala
(B,C, E, 5 pag 135)

58. In hiperemia pulpara protejarea pulpei se poate face cu:


a. eugenat de zinc
b. ciment fosfat de zinc
c. ciment ionomer de sticla
d. preparate pe baza de hidroxid de calciu acoperite cu ZOE sau ZOF
e. cimenturi silicat
Raspuns corect D ( 5 pag 133)
33

59 Nu beneficiaz de tratament al necrozei si gangrenei pulpare:


A. pacientii sntosi clinic;
B. dintii cu malformatii radiculare;
C. dintii cu implantare deficitar;
D. pacientii cu o form usoar de boal de focar;
E. dintii cu ci false interradiculare si radiculare;
Rspuns corect: B, C, E (5, pag. 158)
60. Permeabilizarea canalelor se face cu:
A. ace Gates;
B. ace Kerr;
C. ace Peso;
D. ace Miller;
E. ace Hedstrom;
Rspuns corect: B, D (5, pag. 162)
61. Urmatorii dinti prezint anomalii frecvente de canale:
A. incisivii inferiori;
B. incisivii superiori;
C. premolarul 2 inferior;
D. molarul prim superior;
E. molarul prim inferior ;
Rspuns corect: A, C, D (5, pag. 162)

62. Utilizeaz o singur radiografie urmatoarea metod de determinare a lungimii canalului radicular:
A. metoda Dick;
B. metoda clinico-radiografic;
C. metoda electronic;
D. metoda radiografic;
E. metoda clinic;
Rspuns corect: A (5, pag. 164)
63. Care din metodele urmtoare utilizeaz miscarea de rotatie, de translatie sau ambele miscri
combinate:
A. metode manuale;
B. metode ultrasonice;
C. metode sonice;
D. metode mecanice;
E. metoda cu laser;
Rspuns corect: D (5, pag. 171)
64. Obturatia cu pasta n canal se poate face prin mai multe procedee:
A. cu acele Miller;
B. cu ace Hawes-Neos;
34

C. cu mese de vata;
D. cu pluggere;
E. cu ace Lentullo;
Rspuns corect: B, D,E (5, pag. 214)
65. Indicatiile Biocalexului:
A. parodontite apicale acute;
B. gangrena pulpar simpl
C. parodontite apicale cronice;
D. persistenta pulpei vii n canal;
E. caria simpla;
Rspuns corect: B, C (5, pag. 218)
66. Biocalexul e contraindicat in:
A. gangrena pulpar simpl;
B. parodontite apicale cronice;
C. parodontite apicale acute;
D. persistenta secretiei n canal;
E. parodontite apicale cronice fistulizate;
Rspuns corect: C (5, pag. 218)
67. Tehnica de condensare la rece a gutapercii are urmatoarele avantaje:
A. sigilare superioar obturatiilor;
B. succes clinic considerabil n timp;
C. obturatia neomogen;
D. necesit mult timp;
E. reclam o lrgire excesiv a canalului;
Rspuns corect: A, B (5, pag. 224)

68. Dezavantajele tehnicii de condensare la rece a gutapercii:


A. succes clinic considerabil n timp;
B. asigur o sigilare superioar obturatiilor;
C. necesit mult timp;
D. obturatia neomogen;
E. reclam o lrgire excesiv a canalului;
Rspuns corect: D (5, pag. 224)

69. Obturatia segmentara de canal consta in:


a. obturatia partiala a canalului doar in treimea terminala , pe o distanta de 3-4 mm de constrictia
apicala
b. obturatia partiala a canalului doar in treimea coronara , pe o distanta de 2-3 mm
c. obturatia canalului pe segmente
d. obturatia partiala a canalului in treimea medie
35

e. lasa neobturata treimea medie si cea coronara a canalului


Raspuns corect A (5. pag 238)
70. Condensarea laterala la rece a gutapercii:
a. conurile accesorii sunt standardizate conform normelor ISO
b. conurile principale de gutaperca au calibru standardizat conform normelor ISO
c. se realizeaza cu spreadere
d. se realizeaza cu pluggere
e. conurile principale de gutaperca sunt nestandardizate
Raspuns corect B ,C (5. pag 223)
71. Triopasta Gysi:
a. este pasta mumifianta
b. nu este utilizata in pulpotomia devitala
c. contine hidroxid de calciu
d. se utilizeaza in coafajul direct
e. contine formaldehida si fenol
Raspuns corect A,E( 5. pag 145, 180)
72. Eugenolul:
a. citotoxic
b. este analgezic
c. este antiseptic
d. nu este iritant tisular
e. toate de mai sus
Raspuns corect B,C ( 5. pag 175)

73.Solutia Walkhoff:
a. nu contine mentol
b.contine p-monoclorfenol si camfor
c. mentolul nu are actiune vasoconstrictoare
d. este antimicotic
e. este inactivat de singe , ser sau substante proteice
Raspuns corect B,C,D ( 5. pag 177)
74. Hidroxidul de calciu:
a. are ph intre 2-7
b. nu are actiune antitoxica
c. este iritanta in caz de depasire a foramenului apical
d. este puternic bactericid
e. opreste secretia persistenta de canal
Raspuns corect D, E ( 5. pag 198)
75. Prognosticul tratamentului endodontic in gangrena pulpara a fost evaluat intre:
36

a. 75-78 % rezultate pozitive


b. 86-95% rezultate negative
c. 51-63 % rezultate pozitive
d. 86-95 % rezultate negative
e. nu a fost evaluat
Raspuns correct B (5. pag 160)
76. Resturile pulpare se inlatura dupa indepartarea, in totalitate, a tavanului camerei pulpare cu:
a. escavatoare
b. freze globulare cu turbina
c. lingurile Black
d. freze cilindrice cu piesa contraunghi
e. freze globulare la piesa dreapta
Raspuns corect A,C (5. pag 161)

77. Se pot asocia tratamentului mecanic substante chimice de permealizare care sunt:
a. oxidanti
b. baze
c. acizi
d. chelatori
e. toate de mai sus
Raspuns corect E (5. pag 162)

78. Pentru largirea canalelor, se poate lasa pe canal o mesa imbibata in EDTA timp de:
a. 24 de ore
b. O saptamana
c. 12 ore
d. 48-75 de ore
e. Nu se poate lasa pe canal
Raspuns corect A( 5. pag 162)

79. Cauzele iatrogene ale persistentei secretiei de canal sunt:


a. apex larg la copii si adolescenti
37

b. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic


c. mese impinse dincolo de apex
d. tratamente incepute imediat dupa stingerea unui proces acut de parodontita
e. netraumatizarea tesutului de granulatie in timpul tratamentului mecanic
Raspuns corect B,C ( 5. pag 258)

80. Tratamentul medicamentos general cu antibiotice a parodontitei apicale exudative seroase poate
utiliza urmatoarele antibiotice:
a.Penicilina in doze de 400.000 u.i. injectii i.m.la 6 ore /2-3 zile
b.Oxacilina capsule 500mg /4 pe zi
c. Ampicilina- capsule operculate 0,0250g/ 6 pe zi
d. Diclofenac-drajeuri a 0,250g/2 pe zi
e. Tetraciclina drajeuri a 0,250g/4 pe zi
Raspuns corect A,E ( 5 .pag 253)
81. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secretie abundent si persistent pe canal:
A. extractie;
B. obturatie provizorie cu hidroxid de Ca;
C. obturatie provizorie cu past iodoformat;
D. rezectie apical;
E. tratament cu antiseptice si paste cu antibiotice;
Rspuns corect: A,B, D, (5, pag. 260)

82. Intensitatea simptomatologiei in depasirile apicale este conditionata de:


a. numarul radacinilor
b. starea parodontiului apical inainte de obturatie
c. volumul de substanta care a depasit apexul
d. forma apexului radicular
e. toate de mai sus
Rspuns corect B,C( 5, pag 251)
83. Extirparea devitala (pulpectomia devitala) se efectueaza in:
a. 4 sedinte
b. 5 sedinte
c. 3 sedinte
d. 6 sedinte
38

e. O singura sedinta
Rspuns corec B ( 5, pag 155)
84. Dupa aplicarea pansamentului arsenical, aulpa dentara se gaseste:
a. pulpa coronara insensibila si pulpa radiculara purulenta
b. pulpa coronara insensibila si sensibilitate marcata a pulpei radiculare
c. in insensibilitate totala coronara si radiculara
d. atat pulpa coronara cat si cea radiculara sunt foarte sensibile, pulpa avand coloratie rosie vie
e. atat pulpa coronara cat si cea radiculara sunt purulente
Rspuns corect B,C,D( 5,pag 155)
85. Cauzele generale ale hemoragiei din canal in timpul extirparii vitale pot fi:

a. hemofilie
b. stari fiziologice congestive
c. diateze hemoragice
d. apex larg deschis la copii si tineri
e. ci false radiculare
Rspuns corect A,B,C( 5, pag 153)
86. Abcesul Phoenix:
a. este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
b. este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente
c. este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente
d. este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu
e. este parodontita apicala acuta seroasa
Raspuns corect: A (5.pag 98)
87. Granulomul intern al lui Palazzi:
a. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei
b. este o pulpita cronica inchisa hiperplazica
c. este o pulpita cronica inchisa propriu-zisa
d. poate fi localizata coronar si/sau radicular
e. este o pulpita cronica deschisa polipoasa
Raspuns corect: A,B,D (5.pag 90)
88. In urmatoarele situatii percutia in ax este pozitiva:
a. hiperemie preinflamatorie
b. pulpite seroase totale
c. pulpite seroase partiale acute
d. pulpite purulente totale
e. pulpite purulente partiale acute
Raspuns corect: B,E (5.pag 76,80)
89. Se instiuie un tratament medicamentos inainte de obturarea canalului in urmatoarele situatii:
a. parodontite acute seroase totale
b. pulpite acute purulente partiale
c. pulpite cronice
d. pulpite acute purulente totale
39

e. pulpite acute seroase partiale


Raspuns corect: B,C,D, (5.pag 170)
90. Biocalexul este indicat in urmatoarele situatii:
a. parodontite apicale cronice fistulizate
b. toate formele de pulpite
c. parodontite apicale cronice
d. parodontite apicale acute
e. gangrene pulpara simpla
Raspuns corect: A,C,E (5.pag 218)
91 Tratamentul in parodontita apicala hiperemica, consecutiva acutizarii unui process cronic preexistent , se
face cu:
a. tratament mecanic fara trepanarea apexului
b. tratament mecanic cu trepanarea apexului
c. aplicarea imediata de pansament ocluziv cu antiseptic (Walkhoff)
d. lasarea deschisa a dintelui cateva zile
e. obturatia de canal dupa incetarea secretiei
Raspuns corect: B,D,E (5.pag 255)
92. Dup devitalizare cu preparate pe baz de arsenic:

A. se produce o necroz de colicvaie;


B. se produce o necroz de coagulare;
C. deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundent;
D. pulpa necrozat are aspect uscat;
E. pulpa necrozat are un aspect galben-brun sau negru-violaceu
Raspuns corect B,D,E (5.pag. 98)

93. Necroza de coagulare se caracterizeaza prin:


A. consistenta pulpara este redusa;
B. pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu;
C. toate raspunsurile sunt corecte
D. extirparea se realizeaza destul de usor,cu instumente de canal;
E. apare adesea dupa arsenic.
Raspuns corect C (5.pag. 98)

94. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din:


A. osul alveolar;
B. chisturi de vecinatate;
C. canal radicular lateral;
D. circulatie generala prin anacoreza;
E. cavitatea bucala
Raspuns corect C,D,E(5, pag. 99)
95. Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin:
A. paralizia peretilor vasculari;
B. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulare;
C. modificarea brutala a pH-ului;
40

D. blocarea respiratiei celulare;


E. depolimerizarea colagenului.
Raspuns corect A,D (5.pag. 97)
96. Percuia n ax este pozitiv n parodontitele apicale cronice:
A. n 90% din cazuri
B. n 100% din cazuri
C. n 20% din cazuri
D. n 70% din cazuri
E. n 50% din cazuri
Raspuns corect D (5,pag. 114)
97.Durerea n parodontita apical cronic poate mbrca urmtoarele aspecte:
A. pulsatil
B. nevralgiform
C. senzaie de uoar egresiune
D. durere cu senzaie de oboseal dup masticaie
E. absent
Raspuns corect B,C,D (5.pag. 114)
98. Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare:
A. este obligatorie in a treia sedinta
B. este facultativa pe tot timpul tratamentului
C. nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament ocluziv
D. este obligatorie pe tot timpul tratamentului
E. este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive
Raspuns corect C (5, pag 167)
99 Ph-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre:
A. 10-11
B. 12-13
C. 11-12
D. 7-9
E. 8-10
Raspuns corect C (5, pag 198)
100.In gangrena pulpara tratamentul mecanic se efectueaza:
A. pana la constrictia apical
B. pana la foramenul apical
C. pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului
D. pana la canalului
E. cu o usoara depasire a constrictiei apicale
Raspuns corect A (5, pag 166)

OCLUZOLOGIE
1. *Contactul vrf cuspid fund foset prezint ca avantaj major:
a) Permite o libertate a contactelor dento-dentare
b) Permite cea mai eficient triturare a alimentelor
41

c) Permite abrazarea fiziologic mai rapid a reliefului ocluzal


d) Permite modelara mai uoar a reliefului ocluzal la refacerile protetice fixe
e) Permite adaptarea cu uurin prin lefuire selectiv a refacerilor proteice fixe
E
2. *Contactul vrf cuspid vrf cuspid:
a) Este stabil
b) Are eficien masticatorie mare
c) Protejeaz mucoasa jugal de rnire
d) La cuspizii vestibulari mandibulari solicitrile ocluzale date de un astfel de contact sunt transmise n
direcia apexului
e) La cuspizii vestibulari maxilari solicitrile ocluzale date de un astfel de contact sunt transmise n direcia
apexului
D
3. Un contact dento-dentar este patogen prin faptul c determin:
a) Deraparea mandibulei fa de maxilar
b) Transmiterea forelor n afara axului lung al dinilor
c) Abraziunea patologic
d) Migrri dentare
e) Apariia pungilor parodontale
A, B, C, D
4. Cauza inocluziei sagitale (cu absena stopurilor ocluzale din grupul al II-lea) se refer la:
a) Abraziune ad pallatum
b) nghesuirea incisivilor mandibulari (cu erupie incomplet)
c) nghesuirea incisivilor maxilari (cu erupie incomplet)
d) Deglutiie atipic
e) Particulariti rasiale
B, C, D
5. Contactul dento-dentar n suprafa:
a) Este funcional
b) Este nefuncional
c) n cele mai multe cazuri este stabil
d) n cele mai multe cazuri este instabil
e) Favorizeaz suprasolicitarea ocluzal
B, C, E

6. *Dup Hellman n I.M. suprafeele de contact sunt n numr de:


a)
118
b)
128
c)
138
d)
148
e)
158
C

7. *Dup teoria gnatologic lateralitatea se face cu:


42

a)
b)
c)
d)
e)
A

Ghidaj canin
Ghidaj antero-lateral
Ghidaj de grup lateral fr canin
Ghidaj de grup lateral cu canin
Fr contacte dentare, ghidajul fiind asigurat de bolul alimentar

8. Dup teoria funcionalist (PMS):


a)
Toi subiecii prezint point centric
b)
Toi subiecii prezint long centric
c)
Lateralitatea se face cu ghidaj de grup lateral fr canin
d)
Lateralitatea se face cu ghidaj de grup inclusiv caninul
e)
Lateralitatea se face cu ghidaj canin
B, D
9. Stopurile ocluzale trebuie s fie multiple pentru asigurarea:
a)
Stabilitii ocluzale
b)
Uzurii (abraziunii) uniforme a dinilor
c)
Transmiterii solicitrilor n axul lung al dinilor
d)
Repartizrii uniforme a solicitrilor pentru fiecare dinte
e)
Unei deglutiii fiziologice
A, B, D
10. Interferenele lucrtoare n lateralitate pot fi cauzate de morfologia ocluzal realizat necorespunztor la
refacerile protetice:
a)
nlimea prea mare a cuspizilor linguali mandibulari
b)
nlimea prea mare a cuspizilor vestibulari maxilari
c)
Ghidaj canin prea deschis
d)
Ghidaj canin prea abrupt (vertical)
e)
Grosimea prea mare a versantului intern al cuspidului vestibular maxilar
A, B, C, E
11. Ariile de contact:
a)
Disperseaz forele verticale rezultate din descompunerea presiunilor ocluzale
b)
Disperseaz forele orizontale rezultate din descompunerea presiunilor ocluzale
c)
Menin continuitatea arcadelor dentare
d)
Pstreaz integritatea tisular a gingiei interdentare
e)
Permit mobilitatea fiziologic proprie fiecrui dinte
B, C, D, E
12. Ariile de contact la dinii frontali se situeaz:
a)
Treimea incizal
b)
Treimea medie
c)
Treimea cervical
d)
Treimea vestibular
e)
Treimea oral
A, D
13. Un overbite crescut se asociaz cu:
a)
Cuspizi aplatizai
b)
Cuspizi bine reprezentai
43

c)
d)
e)
B, C

Curba sagital accentuat


Curba sagital tears
Curba transversal accentuat

14*Stopurile ocluzale din grupa a II-a sunt asigurate de:


a)
Cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor inferiori
b)
Cuspizii linguali ai premolarilor i molarilor inferiori
c)
Marginile incizale ale dinilor frontali inferiori
d)
Cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor superiori
e)
Cuspizii palatinali ai premolarilor i molarilor superiori
C
15. *Cel mai funcional contact dento-dentar este:
a)
Vrf cuspid-planeu fos
b)
Tripodic
c)
Vrf cuspid-vrf cuspid
d)
Vrf cuspid-versant fos
e)
n suprafa
B
16. Fiecare dinte are contact cu doi antagoniti cu excepia:
a)
Incisivului central superior
b)
Incisivului central inferior
c)
Molarului 3 superior
d)
Molarului 3 inferior
e)
Caninului inferior
B, C
17.Urmtoarele contacte sunt funcionale:
a)
Tripodic
b)
Vrf cuspid-planeu fos
c)
Vrf cuspid-vrf cuspid
d)
Vrf cuspid-versant fos
e)
n suprafa
A, B
18. Raportul psalidodont presupune:
a)
Overbite de 1-3 mm
b)
Overbite de 1/2-1/3 din faa vestibular a dinilor frontali inferiori
c)
Overbite mai mic de 1 mm
d)
Overbite mai mare de 3 mm
e)
Overjet 0
A, B

44

19. Particularitatile caninului :


a) Sensibilitate exteroceptiva deosebita
b) Pozitie privilegiata pe arcada
c) Participa la realizarea ghidajului anterior si lateral
d) Pe fata palatinala are o creasta de smalt mediana
e) Prezinta o densitate mare de termoreceptori.
Rsp: B,C,D
20. Cuspizii de sprijin :
a) Prima grupa- cuspizii vestibulari ai PM,M superiori
b) Prima grupa- cuspizii vestibulari ai PM,M inferiori
c) Grupa a doua- marginile incizale ale frontalilor superiori
d) Grupa a treia- cuspizii palatinali ai PM,M superiori
e) Grupa a treia- cuspizii linguali ai PM, M inferiori.
Rsp: B,D
21. Contactul tripodic :
a) Apare la cuspizi ascutiti
b) Apare la cuspizi rotunjiti
c) Este cel mai functional
d) Face contact cu planseul fosei
e) Cu efort minim da efect maxim.
Rsp: B,C,E
22. Zonele receptoare antagoniste pentru cuspizii de sprijin sunt :
a) Fosele marginale
b) Fosele palatinale
c) Fosele centrale
d) Fosele vestibulare
e) Ambrazurile ocluzale.
Rsp: A,C,E
23. Contacte ocluzale nefunctionale :
a) Varf cuspid- versant fosa
b) Versant cuspid- versant fosa
c) Varf cuspid- planseu fosa
d) Varf cuspid- varf cuspid
e) Contact in suprafata.
Rsp: A,B,D,E
24 .ntre elementele componente ale unui stop ocluzal se pot ncadra:
a)
cuspidul de sprijin
b)
cuspidul de stabilizare sau ghidaj
c)
marginea incizal
d)
creasta marginal
e)
fosa cu localizare ocluzal
Rspuns corect a,c,d,e
25. Contactul tripodic prezint urmtoarele caracteristici:
a) apare la arcadele cu cuspizi rotunjii
b) volumul cuspidului este mai mare dect spaiul oferit de fos
45

c) vrful cuspidului nu face contact cu fundul fosei


d) este un contact instabil
e) apare n cazul cuspizilor cu vrfuri ascuite
Rspuns corect a,b,c
26. Cuspidul de sprijin al primului premolar mandibular poate realiza n mod normal
contact cu:
a)
fosa mezial a premolarului secund maxilar
b)
fosa distal a premolarului secund maxilar
c)
fosa mezial a primului premolar maxilar
d)
ambrazura delimitat de crestele marginale ale caninului i primului premolar maxilar
e)
Ambrazura delimitat de crestele marginale ale primului i celui de-al doilea premolar maxilar
Rspuns corect c,d
27. Urmtorii cuspizi de sprijin angreneaz, n mod normal, o foset central:
a) mezio-palatinal al primului molar maxilar
b) disto-palatinal al primului molar maxilar
c) mezio-palatinal al molarului secund maxilar
d) centro-vestibular al primului molar mandibular
e) mezio-vestibular al primului molar mandibular
Rspunsuri corecte a,c,d
28. Urmtorii cuspizi de sprijin pot contacta o fos proximal:
a) vestibular a primului premolar mandibular
b) mezio-vestibular a primului molar mandibular
c) centro-vestibular a primului molar mandibular
d) mezio-palatinal al primului molar maxilar
e) mezio-palatinal al molarului secund maxilar
Rspunsuri corecte a,b
29. Transmiterea forelor ocluzale n axul lung al dinilor se face n urmtoarele
condiii:
a)
Cnd exist contacte dentare de tip cuspid-creste marginale
b)
Cnd exist contacte dentare de tip cuspid-foset
c)
Cnd exist contact tripodic
d)
Cnd exist contact de tip cuspid foset proximal
e)
Cnd exist contact cuspid pe cuspid
Rsp: B,C
30. Ocluzia habitual prezint urmtoarele caracteristici:
a)
a aprut n urma unui contact prematur ce a acionat o lung perioad de timp
b)
e diferit fa de intercuspidarea maxim iniial
c)
linia median e n linie dreapt
d)
pacientul acuz disconfort
e)
este ireversibil
A,b,e,
31. Stopurile ocluzale :
a)
Sunt contacte dento dentare
b)
Sunt importante n meninerea DVO normale
c)
Sunt indispensabile meninerii dinilor n poziia corect pe arcad, mpiedicnd migrrile
46

d)
Sunt reprezentate ntotdeauna de contactul unui cuspid de sprijin cu o foset central antagonist
e)
Dac sunt multiple i corect plasate, realizeaz o uzur egal pe toi dini
Rsp: A,B,E
32. n ghidajul lateral, dezocluzia dinilor laterali (cuspidai) trebuie s se fac n felul urmtor:
a)
n ghidaj canin dezocluzia pe partea lucrtoare i nelucrtoare
b)
n ghidaj canin dezocluzia numai pe partea nelucrtoare
c)
n ghidaj antero-lateral dezocluzia pe partea nelucrtoare i pe partea lucrtoare
d)
n ghidaj antero-lateral dezocluzia numai pe partea nelucrtoare
e)
n ghidaj lateral de grup dezocluzia pe partea nelucrtoare
A,c,e,
33. Contactele ocluzale n suprafa :
a)
Sunt stabile n majoritatea cazurilor
b)
Sunt funcionale
c)
Sunt nefuncionale
d)
Sunt cel mai adesea iatrogene
e)
Atrag un efort suplimentar (timp i for) pentru o masticaie satisfctoare
Rsp: A,C,D,E
34. Criteriile ocluziei funcionale dup teoria gnatologic sunt:
a)
Deglutiia s se efectueze totdeauna n RC
b)
Micarea de lateralitate s se realizeze cu ghidaj de grup lateral, inclusiv caninul
c)
Toi indivizii s prezinte point centric
d)
Dac exist long centric, IM i RC s se realizeze la aceeai dimensiune vertical
e)
La nivelul stopurilor ocluzale din grupa I i III s se realizeze contact tripodic
Rsp: A,C,E
35. Criteriile ocluziei funcionale conform teoriei funcionaliste sunt :
a)
n propulsie s nu existe contact ntre dinii posteriori
b)
Micarea de lateralitate se face totdeauna cu conducere canin
c)
Intercuspidarea maxim (IM) este anterioar poziiei de relaie centric (RC)
d)
n micarea de lateralitate nu trebuie s existe contacte pe partea nelucrtoare
e)
S nu existe interferene pe parcursul long-centricului
Rsp: A,C,D,E
36. Trauma ocluzal primar presupune :
a)
Existena unui parodoniu iniial sntos
b)
Aciunea unei fore ocluzale de intensitate prea mare
c)
Aciunea forei ocluzale un timp prea ndelungat
d)
Aciunea forei ocluzale normale asupra unui parodoniu afectat
e)
Aciunea forei ocluzale n afara axului longitudinal al dinilor
Rsp: A,B,C,E
37. coala romneasc consider c o ocluzie funcional trebuie s ndeplineasc o
serie de criterii :
a)
Coinciden ntre RC i IM
b)
Stopuri ocluzale multiple i stabile n RC
c)
Absena interferenelor pe partea lucrtoare n micarea de lateralitate
d)
Contacte ocluzale n suprafa ntre dini
e)
Dezocluzia dinilor cuspidai n micarea de propulsie
47

Rsp: B,C,E
38. Neconcordana ghidajului anterior cu micrile mandibulei poate apare :
a)
Cnd un ghidaj anterior abrupt se asociaz cu micri predominant verticale
b)
Cnd exist unele interferene la nivelul dinilor cuspidai
c)
Cnd exist un ghidaj anterior mai deschis, asociat unei scheme de micri masticatorii cu
predominan orizontal
d)
Cnd un ghidaj anterior abrupt se asociaz cu micri mandibulare predominant orizontale
e)
Cnd ghidajul anterior iniial corect, a fost modificat prin lucrri protetice
Rsp: B,D,E (14, pag. 158-159)
39. n legtur cu tipurile de contacte ocluzale, contactul vrf cuspid planeu fos:
a)
apare la arcadele ce prezint cuspizi cu vrfurile ascuite;
b)
apare la arcadele ce prezint cuspizi mai rotunjii;
c)
acest gen de conctat este strns;
d)
fosetele antagoniste n care se realizeaz aceste contacte sunt larg deschise;
e)
este un contact uor instabil
Rspunsuri corecte: A, D, E.
40. n legtur cu cuspizii de ghidaj sunt corecte urmtoarele afirmaii:
a)
realizeaz contacte cu aria ocluzal;
b)
nu realizeaz contacte cu aria ocluzal;
c)
contactele se fac doar prin versantele lor interne;
d)
contactele se fac doar prin versantele lor externe;
e)
pot fi asemnai din punct de vedere al gradului de acoperire i prezenei treptei sagitale, cu dinii
frontali.
Rspunsuri corecte: B, C, E
41. Cuspizii de sprijin sunt:
a)
cuspizii vestibulari ai molarilor inferiori;
b)
cuspizii linguali ai molarilor inferiori;
c)
cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor superiori;
d)
cuspizii linguali ai premolarilor inferiori;
e)
cuspizii palatinali ai premolarilor superiori.
Rspunsuri corecte: A, E
42. In legtur cu prima grup de cuspizi de sprijin sunt corecte urmtoarele afirmaii:
a)
este reprezentat de cuspizii vestibulari ai molarilor i premolarilor inferiori;
b)
este reprezentat de cuspizii palatinali ai molarilor i premolarilor superiori;
c)
este reprezentat de cuspizii linguali ai molarilor i premolarilor inferiori;
d)
este reprezentat de cuspizii vestibulari ai molarilor i premolarilor superiori
e)
n cazul unor relaii interarcadice ortognate, cuspizii din aceast grup oclud cu versantele proximale
ale crestelor marginale, cu fose centrale i cu o fos distal de la nivelul dinilor antagoniti.
Rspunsuri corecte: A, E
43. n cazul unei ocluzii funcionale, contactele dintre cuspizii de sprijin i zonele receptoare antagoniste au
loc n urmtoarele variante:
a)
cuspizi cuspizi;
b)
cuspizi fose centrale;
c)
cuspizi margini incizale;
d)
cuspizi fose marginale;
48

e)
cuspizi ambrazuri ocluzale.
Rspunsuri corecte: B, D, E

44. Contactele nefuncionale sunt urmtoarele:


a)
vrf cuspid fund foset;
b)
versante cuspid versante foset (tripodic);
c)
versant cuspid versant foset;
d)
vrf cuspid vrf cuspid;
e)
contact n suprafa.
Rspunsuri corecte: C, D, E
45. Contactele n suprafa au urmtoarele caracteristici:
a)
suprafeele plane se potrivesc perfect;
b)
sunt stabile;
c)
sunt nefuncionale;
d)
sunt contacte funcionale;
e)
toate de mai sus.
Rspunsuri corecte: A, B, C
46. Caracteristicile contactului tripodic sunt:
a)
se realizeaz n cel puin trei puncte;
b)
aceste tip de contact este cel mai funcional;
c)
este foarte greu de realizat la lucrrile protetice fixe;
d)
necesit existena long-centric;
e)
toate de mai sus.
Rspunsuri corecte: A, B, C
47. Contactul vrf cuspid fund foset:
a) permite alunecarea mandibulei n long-centric;
b) se realizeaz n cel puin trei puncte;
c) este un contact nefuncional;
d) este un contact funcional;
e) nici una din afirmaiile de mai sus nu este adevrat.
Rspunsuri corecte: A, D
48.* Teoria gnatologic afirm urmtoarele criterii de ocluzie funcional:
a) I.M. coincide cu R.C.;
b) contacte de tip tripodic;
c) deglutiia se efectueaz ntotdeauna n relaie centric;
d) micarea de lateralitate se face ntotdeauna cu conducere canin;
e) toate afirmaiile de mai sus sunt corecte.
Rspunsuri corecte: E
49. Din faa ocluzal fac parte urmtoarele versante:
a)
intern al cuspidului vestibular mandibular
b)
extern al cuspidului vestibular mandibular
c)
intern al cuspidului palatinal maxilar
d)
extern al cuspidului palatinal maxilar
e)
toate versantele cuspizilor
A,c
49

50. Despre ocluzia funcional, coala romneasc afirm urmtoarele:


a)
stopuri ocluzale stabile, multiple i simultane n R.C. i I.M.;
b)
dezocluzia tuturor dinilor cuspidai cnd mandibula efectueaz micarea de propulsie;
c)
dezocluzia dinilor cuspidai de pe partea nelucrtoare cnd mandibula face micare de lateralitate;
d)
contactele dentare s fie de tip cuspid - foset;
e)
toate afirmaiile de mai sus sunt corecte.
Rspunsuri corecte: A, B, C
51. Teoria lui Jankelson afirm urmtoarele:
a)
pentru triturarea alimentelor sunt folosite numai micri verticale;
b)
stopurile ocluzale de gradul I i III se fac de tip vrf cuspid fund foset;
c)
stopurile ocluzale de gradul I i III se fac de tip versant cuspid versant foset;
d)
micarea de lateralitate se face fr contacte dento - dentare
e)
ocluzia miocentric este anterioar R.C.
Rspunsuri corecte: A, B, D, E
52. Fenomenul Thielemann are urmtoarele caracteristici:
a)
dintele anterior interesat se mobilizeaz, migreaz spre vestibular i spre planul de ocluzie;
b)
este o interferen n propulsie pe partea nelucrtoare;
c)
este o interferen n lateralitate pe partea lucrtoare;
d)
este un contact prematur n propulsie pe partea nelucrtoare;
e)
este un contact prematur n propulsie pe partea lucrtoare.
Rspunsuri corecte: A, B
53. Curba lui Wilson n dentiia permanent este patologic:
a)
Cu concavitate spre inferior
b)
Cu concavitate spre superior
c)
Orizontal
d)
Rspunsurile a), b) sunt corecte
e)
Rspunsurile b), c) sunt corecte
Rspuns corect: a), c)
54. Care dintre urmtoarele afirmaii exprim normalitatea:
a)
anul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articuleaz anterior de cuspidul meziovestibular al
omologului
b)
anul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articuleaz n dreptul cuspidului meziovestibular
al omologului
c)
anul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articuleaz posterior de cuspidul meziovestibular
al omologului
d)
Caninul inferior articuleaz cu caninul superior
e)
Caninul inferior articuleaz ntre caninul i incisivul lateral superiori
Rspuns corect: b), e)
55. Dinii care articuleaz n mod normal numai cu omologul su sunt:
a)
Incisivul central inferior temporar
b)
Incisivul central superior temporar
c)
Molarul doi temporar superior
d)
Molarul doi temporar inferior
e)
Molarul de minte superior
Rspuns corect: a), c), e)
50

56. Forma normal a arcadei dentare maxilare este de:


a)
elips
b)
forma literei U
c)
forma literei M
d)
de parabol
e)
de hiperbol
A,b
57. Ocluzia de necesitate prezint urmtoarele caracteristici:
a)
este reversibil
b)
este ireversibil
c)
produce abrazia asimetric
d)
e provocat de un contact prematur aprut recent
e)
provoac devierea mandibulei
A, d,e
58*. Cel mai sensibil muchi la tulburrile de ocluzie este:
a)
maseterul
b)
pterigoidianul intern (medial)
c)
genio-hioid
d)
milo-hioid
e)
temporalul
e
59. Cuspizii de sprijin.
a)
Se mai numesc cuspizii activi
b)
Se mai numesc cuspizi de echilibru
c)
se mai numesc cuspizi de ghidaj
d)
sunt cei linguali inferiori
e)
sunt cei palatinali
A, e
60. Creasta mezio-distal desparte:
a)
faa ocluzal de faa vestibular a dintelui
b)
faa ocluzal de faa palatinal a dintelui
c)
faa ocluzal de faa lingual a dintelui
d)
faa ocluzal de faa mezial a dintelui
e)
faa ocluzal de faa distal a dintelui
A,b,c
61. Teoria gnatologic clasic cu privire la ocluzie susine urmtoarele:
a)
ntotdeauna s existe point-centric
b)
accept prezena long-centric-ului
c)
accept prezena wide-centric-ului
d)
micarea de lateralitate se face ntotdeauna cu conducere canin
e)
deglutiia se face n relaie centric
a,d.e
62. Corelaia ntre ghidajul anterior i alte structuri:
51

a)
b)
c)
d)
e)
A,b,c

cu panta tuberculului articular de la nivelul ATM


nlimea cuspizilor
adncimea curbei sagitale
adncimea curbei transversale
forma arcadei

*63. Poziia de cap la cap ntre un singur incisiv maxilar cu antagonistul su, depistat n micarea de
propulsie se numete:
a)
ocluzie instabil
b)
interferen n propulsie pe partea lucrtoare
c)
interferen n propulsie pe partea nelucrtoare
d)
contact prematur n propulsie pe partea lucrtoare
e)
contact prematur n propulsie pe partea nelucrtoare
D
64. Ambrazurile ocluzale:
a)sunt spaii deschise spre ocluzal
b) sunt spaii deschise spre vestibular
c) fac parte din faa ocluzal anatomic a dintelui
d) fac parte din suprafaa ocluzal triturant
e) sunt elemente componente ale stopurilor ocluzale
A,d,e
65. Elementele componente ale stopurilor ocluzale sunt:
a) cuspizii vestibulari maxilari
b) cuspizii vestibulari mandibulari
c) cuspizii palatinali
d) cuspizii linguali inferiori
e) ambrazurile
B,c,e
66. Caracteristicile poziiei de repaus a mandibulei:
a) este dependent de musculatur
b) este o poziie fundamental
c) este indiferent de prezena sau absena dinilor
d) are aplicabilitate clinic
e) este util pentru determinarea relaiei centrice
A,b,c,d
*67. Contactul ocluzal stabil dar nefuncional este:
a) vrf cuspid- versant foset
b) versant cuspid-versant foset
c) contact cuspid pe cuspid
d) contact n suprafa
e) absena contactelor
D
68. Urmtoarele afirmaii sunt corecte:
a) cuspizii palatinali fac parte din grupa a doua a cuspizilor de sprijin
b) cuspizii vestibulari mandibulari fac parte din grupa I a cuspizilor de sprijin
52

c) cuspizii de echilibru se mai numesc cuspizi activi


d) cuspizii de sprijin particip la masticaie
e) primii molari mandibulari au cte 3 cuspizi vestibulari
B,d,e
69. Trauma ocluzal secundar:
a) acioneaz asupra unui parodoniu sntos
b) acioneaz asupra unui parodoniu afectat
c) poate fi generat de fore ocluzale de intensitate normal
d) este generat de fore ocluzale cu durat prelungit n timp
e) este favorizat de fore care se transmit n afara axului lung al dintelui.
B,c,d,e,
70. Aspectele normale ale ghidajului anterior sunt atunci cnd:
a) la ghidaj particip doi dini situai de aceeai parte a liniei mediane
b) la ghidaj particip doi dini situai de o parte i de alta a liniei mediane
c) la ghidaj particip trei incisivi
d) n poziia de cap la cap n propulsie contactul se face pe un singur incisiv
e) n zonale laterale se produce inocluzia
B,c,e,
71. Contactul tripodic:
a)
e caracteristic morfologiei primare
b)
e cel mai stabil contact
c)
e cel mai eficient
d)
se recomand cu prioritate n realizarea protezelor pariale fixe i a coroanelor
e)
permite realizarea long-centric-ului.
A,b,c,
72. Ocluzia habitual permite urmtoarele caracteristici:
a) prezint abrazie simetric
b) linia intermaxilar e deviat
c) a aprut n urma unui contact prematur instalat de scurt timp
d) este reversibil
e) este tolerat de pacient
B,e,
*73. Cel mai recomandat contact dento-dentar n cazul realizrii unei proteze pariale fixe este:
a) tripodic
b) cuspid-foset
c) n suprafa
d) dipodic
e) cuspid-cuspid
B
74. Ocluzia de necesitate se caracterizeaz prin:
a) produce abrazie asimetric
b) e provocat de un contact prematur recent
c) este reversibila
d) provoac disconfort pacientului
e) este ireversibil
53

B,c, d.
75. Din faa ocluzal fac parte urmtoarele versante:
a) intern al cuspidului palatinal
b) extern al cuspidului palatinal
c) intern al crestei marginale
d) extern al crestei marginale
e) extern al cuspidului vestibular maxilar
A,c
76. Forma normal a arcadei mandibulare este:
a) parabol
b) hiperbol
c) elips
d) form de U
e) form de M
A,b
77. Curba sagital:
a) se mai numete curba Wilson
b) se mai numete curba Spee
c) la nivelul mandibulei este orientat cu concavitatea n sus
d) la nivelul maxilarului este orientat cu convexitatea n jos
e) este linia care unete vrful cuspizilor linguali
B,c,d
78. Fascicolul superior al muchiului pterigoidian lateral se inser pe:
a)
colul condilului
b)
foseta pterigoid
c)
menisc
d)
pe capsula articular
e)
apofiza coronoid
C,d,
79. Ambrazura cervical:
a) e deschis spre cervical
b) se numete triunghi interdentar
c) are rol activ n masticaie
d) asigur spaiu pentru gingia interdentar
e) protejeaz gingia interdentar
a.b.d.e.
80. Cuspiziii vestibulari mandibulari:
a) sunt cuspizi de echilibru
b) sunt cuspizi de sprijin
c) sunt cei mai globuloi
d) articuleaz cu vrful cuspizilor antagoniti
e) sunt foarte eficieni n masticaie
B,c,e
*81. Muchiul care produce propulsia pur a mandibulei este:
54

a)
b)
c)
d)
e)
A

fasciculul superior al muchiului pterigoidian lateral


fasciculul inferior al muchiului pterigoidian lateral
muchiul pterigoidian intern
muchiul temporal
maseterul.

82. Simptome i semne clinice ale unui contact prematur recent aprut:
a)
disconfort, senzaia de dinte nalt
b)
devierea mandibulei la nchiderea gurii
c)
modificri ale parodoniului marginal
d)
contact prematur n RC sau IM
e)
creterea DVO
A,b,d
83. Poziia de IM prezint urmtoarele caracteristici:
a)
realizeaz contact maxim ntre dini
b)
coincide ntotdeauna cu poziia de RC
c)
poate fi determinat cu uurin
d)
poate fi nregistrat
e)
e utilizat frecvent n construcia protezelor pariale fixe.
A,c,d,e,
84. n sindromul molarului de 6 ani apar urmtoarele semne:
a)
absena molarului prim mandibular (extras)
b)
egresiunea molarului prim maxilar
c)
vestibularizarea incisivului lateral maxilar
d)
mezio-linguo-versiunea molarului doi mandibular
e)
egresiunea molarului trei mandibular
A,b,d
85. Teoria gnatologic cu privire la ocluzie susine urmtoarele:
a)
contactele ocluzale s fie de tip tripodic
b)
n propulsia mandibulei s existe contacte la nivelul molarilor de minte
c)
deglutiia se face n relaie centric
d)
s existe long-centric
e)
s existe wild-centric
A,c,
86. Spaiul Christensen apare:
a)
n poziia de cap la cap n propulsie
b)
n poziia de repaus a mandibulei
c)
n ocluzia deschis frontal
d)
n poziia de cap la cap n lateralitate, la nivelul prii nelucrtoare
e)
n prezena unui contact prematur care nu permite contactul dinilor n IM
A,d
*87. Cel mai stabil contact din grupa a treia a cuspizilor de sprijin este cel la nivelul:
a)
primului premolar maxilar
b)
premolarului doi maxilar
c)
cuspizilor mezio-palatinali ai molarilor doi i trei
55

d)
e)
C

cuspidului disto-palatinal al molarului prim


cuspidului disto-palatinal al molarului doi

88. Muchiul temporal:


a)
propulseaz mandibula
b)
ridic mandibula
c)
retrudeaz mandibula
d)
coboar mandibula
e)
are trei fascicule
B,c,e
89. Pe faa ocluzal a premolarului doi mandibular se afl urmtoarele formaiuni:
a)
versantul intern al cuspidului vestibular
b)
versantul extern al cuspidului vestibular
c)
versantul intern al cuspidului lingual
d)
versantul intern al crestei marginale
e)
versantul extern al crestei marginale
A,c,d
*90. Contactul ocluzal care permite mucarea obrazului este:
a)
vrf cuspid-versant foset
b)
versant cuspid-versant foset
c)
contact dipodic
d)
contact cuspid-foset
e)
contact cuspid pe cuspid
e
91. Fenomenul Thielemann se caracterizeaz prin:
a)
egresiunea molarului trei mandibular
b)
interferen n lateralitate pe partea lucrtoare
c)
interferen n lateralitate pe partea nelucrtoare
d)
interferen n propulsie pe partea lucrtoare
e)
interferen n propulsie pe partea nelucrtoare
A,e
92. Faa ocluzal este delimitat anatomic de urmtoarele elemente:
a) creasta mezio-distal a cuspizilor vestibulari
b) creasta mezio-distal a cuspizilor orali
c) muchia longitudinal
d) coama crestei marginale meziale
e) coama crestei marginale distale
A,b,d,e,
93. Contactul cuspid foset:
a) este funcional
b) este nefuncional
c) permite realizarea long-centric-ului
d) permite realizarea wide-centric-ului
e) asigur freedom in centric
A,c,d,e,
56

94. Importana (rolul) stopurilor ocluzale:


a) realizeaz poziia de IM
b) realizeaz abrazia dentar simetric, egal
c) realizeaz triturarea alimentelor
d) menin dimensiunea vertical de repaus
e) asigur stabilitatea ocluziei
A,b,c,e,
*95. Eficiena masticatorie cea mai redus apare atunci cnd exist contacte ocluzale de tip:
a)
contact cuspid-cuspid
b)
vrf cuspid-versant foset
c)
contact tripodic
d)
contact cuspid-foset
e)
contact n suprafa
E
96. Trauma ocluzal primar:
a) acioneaz asupra unui parodoniu sntos
b) acioneaz asupra unui parodoniu afectat
c) este generat de fore ocluzale cu intensitate mrit
d) este generat de fore ocluzale cu intensitate normal
e) este generat de transmiterea forelor n afara axului dintelui
A,c,e,
97. Muchii ridictori ai mandibulei sunt:
a) pterigoidian lateral (extern)
b) pterigoidian intern
c) temporal
d) genio-hioid
e) maseter
B,c,e,
*98. Prin relaie centric nelegem:
a)
ocluzia n care se realizeaz contact maxim ntre dinii celor dou arcade
b)
ocluzie n relaie centric (IM s coincid cu RC)
c)
ocluzia n care cuspizii de sprijin articuleaz n centrul feei ocluzale a dinilor antagoniti
d)
intercuspidarea maxim cu contacte ocluzale n trei puncte
e)
raportul dintre condil i cavitatea glenoid atunci cnd condilul ocup poziia cea mai nalt n
cavitatea glenoid
E
99. Articulaia temporo-mandibular este format din urmtoarele componente:
a)
ntreaga suprafa a cavitii glenoide
b)
cele dou treimi anterioare ale cavitii glenoide
c)
cele dou treimi posterioare ale cavitii glenoide
d)
versantul mezial al tuberculului zigomatic anterior
e)
versantul distal al tuberculului zigomatic anterior
B,e,
*100. Prin miloliz se nelege:
57

a)
b)
c)
d)
e)
B

carie dentar de colet


leziune cuneiform localizat la colet, cu suprafa dur
carie mezial localizat n ambrazura ceervical
carie incipient ocluzal
distrofie dentar

PROTETICA DENTARA MOBILA


1. Edentaia total provocat de parodontopatie prezint urmtoarele caracteristici:
a. Baza osoas este nefavorabil;
b. Prezint frecvent torus palatin;
c. Prognostic favorabil;
d. Prognostic rezervat;
e. Terapie dificil.
ade

2. Care din urmatoarele afirmatii privind lingurile standard Clan Tray sunt corecte?
a) au marginea linguala mai scurta spre distal
b) au marginea linguala mai lunga spre distal
c) au marginea linguala mai lunga spre mezial
d) au marginea linguala mai scurta spre mezial
e) alegerea lor se face cu ajutorul unui compass
R=a,c,e
3.In functie de cine se face alegerea unei linguri standard necesare amprentarii preliminare in edentatia
totala?
a) de etiologia edentatiei
b) de forma crestei aveolare
c) de inaltimea crestei edentale
d) de latimea crestei aveolare
e) de varsta pacientului
R=b,c,d
4.Amprenta preliminara cu gips la edentalul total are urmatoarele caracteristici:
a)
lingura standard trebuie sa fie prevazuta cu sisteme de retentie
b)
lingura standard nu trebuie sa fie prevazuta cu sisteme de retentie
c)
lingura standard trebuie sa fie la distanta de campul protetic
d)
lingura standard trebuie sa fie in contact cu suprafata campului protetic
e)
amprenta poate fi reconstituita in caz de fractura
R=b,c,e
5.Amprenta preliminara cu alginate la edetentul total are urmatoarele caracteristici:
a) lingura trebuie sa aiba sistem de retentionare
b) lingura trebuie sa fie la 1 mm distanta de suprafata crestelor
c) se recomanda pe campuri retentive
d) modelul se toarna dupa minimum 80 min
e) alginatele performante permit o amprenta de spalare
R=a,c,e

58

6.Amprenta preliminara cu silicon la edentalul total are urmatoarele caracteristici:


a. se foloseste cand se urmareste o conditionare tisulara
b. se poate folosi ca amprenta finala in cazul unei protezri provizorii
c. lingura individuala confectionata dupa o asemenea amprenta necesita foarte multe procedee de adaptare
d. lingura individuala confectionata dupa o asemenea amprenta necesita foarte putine procedee de adaptare
e. necesita silicon de consistenta diferita
R=a,b,d,e
7.Amprenta preliminara cu mase termoplastice are urmatoarele caracteristici:
a)masa termoplastica se incalzeste la temperatura de 80-90 grade C
b) masa termoplastica se incalzeste la temperatura de 60-70 grade C
c) este o metoda de amprentare simpla
e) este o metoda de amprentare laborioasa
d) permite obtinerea unei bune inchideri marginale
R=b,d,e
8.Care sunt caracteristicile metodelor de amprentare mucodinamice in edentatia totala
a) necesita lingura individuala bine adaptata marginal
b) in timpul amprentarii se mobilizeaza prin miscari periferia campului protetic
c) se utilizeaza pentru amprentare doua tipuri de materiale cu consistenta diferita
d) protezele obtinute prin aceasta metoda au succiune deficitara
e) sunt cele mai utilizate metode
R=a,b,c,e
9.Care sunt caracteristicile amprentelor compresive in edentatia totala?
a) exercita o anumita presiune asupra mucoasei fixe
b) nu exercita presiune la nivelul mucoasei fixe
c) sunt indicate la campurile protetice cu mucoasa rezilienta
d) sunt indicate la campurile protetice tari
e) foloseste materiale cu vascozitate crescuta
R=a,d,e
10. Care sunt miscarile utilizate pentru amprentarea mucodinamica in edentatia totala?
a)
numai miscari de inchidere, deschidere a gurii
b)
miscari comandate de medic
c)
numai miscari ale limbii
d)
miscari efectuate de medic
e)
miscari limita
R=b,d,e
11.Care sunt caracteristicile metodelor de amprentare cu gura inchisa la edentalul total?
a) necesita linguri individuale prevazute cu borduri de ocluzie
b) necesita determinarea in prelabil a dimensiunii verticale
c) presiunea de amprentare este exercitata de pacient
d) realizeaza proteze cu margini lungi
e) sunt amprente mucostatice
R=a,b,c,d

12. Metoda Devin de amprentare a campului protetic in edentatia totala are urmatoarele caracteristici:
59

a)
b)
c)
d)
e)
R=a,c,d,e

este o amprenta cu gura deschisa


este o amprenta cu gura inchisa
modificarea periferiei campului protetic se face prin fonatie
utilzeaza sabloane de ocluzie bine adaptate
necesita in prealabil stabilirea DVO

13.* Verificarea succiunii lingurii individuale maxilare la nivelul zonei distale se face astfel:
a) tractiunii vestibulare pe maner
b) tractiunii verticale pe maner
c) tractiunii oro-vestibulare pe maner
d) tractiunii din aproape in aproape pe marginea vestibulara a lingurii
e) inchiderea si deschiderea gurii
R=c
14.Zonele ,,cheie mandibulare la nivelul carora se realizeaza inchiderea marginala sunt:
a)
zona tuberculului piriform
b)
zona linguala centrala
c)
zona vestibulara frontala
d)
zona linguala laterala
e)
zona vestibulara laterala
R=a,b,c
15. *Testul 1 de succiune la lingura individuala mandibulara:
a)verifica succiunea la zona linguala centrala
b) verifica succiunea la nivelul tuberculului piriform
c) consta in presiuni pe maner in sens vertibulo-oral
d) lingura trebuie sa se desprinda cu usurinta
e) verifica inchiderea marginala totala
R=b
16.Testul 3 de succiune la lingura individuala mandibulara
a)
verifica inchiderea in zona linguala frontala
b)
verifica inchiderea la nivelul tuberculilor piriformi
c)
verifica inchiderea marginala totala
d)
lingura se desprinde cu usurinta
e)
consta in presiuni pe maner in sens vestibulo-oral si tractiune verticala
R=c,e
17.*In primul timp al amprentei finale se urmareste
a) verificarea sprijinului si adeziunii
b) realizarea inchiderii marginale
c) rezolvarea problemelor de fonatie
d) rezolvarea problemelor de fizionomie
e) obtinerea tonicitatii musculare favorabile
R=a
18.Care sunt obiectivele ce trebuie sa le realizeze amprenta in edentatia totala
a)
obtinerea unei corecte inaltimi marginale a protezei
b)
extinderea maxim posibila a protezei
c)
stabilirea nivelului planului de ocluzie
60

d)
repartizarea de presiuni egale pe campul protetic
e)
realizarea libertatii miscarilor musculare
R=a,b,d,e
19.Ce caracteristici prezinta metoda Schreinemackers de amprentare in edentatia totala?
a) utilizeaza pemtru amprentare linguri standard
b) pentru amprenta preliminara se foloseste alginalul
c) lingura individuala mandibulara se ingroasa in regiunea vestibulara centrala
d) lingura individuala mandibulara se ingroasa in regiunea linguala centrala
e) lingura individuala este prevazuta cu bordure de ocluzie
R=b,d,e
20.Amprenta functionala dupa tehnica Pedro Saizar prezinta o serie de caracteristici:
a) face parte din grupa amprentelor luate cu gura deschisa
b) se foloseste in amprentarea campurilor protetice dure
c) se foloseste in amprentarea campurilor moi
d) se prefera modelarea functionala facuta de pacient
e) este o metoda simpla
R=a,b,c,d
21. Tehnica de amprentare Y. Gilbert si M. Blandin are urmatoarele caracteristici :
a) foloseste ca material de amprentare alginatele
b) foloseste ca material de amprentare mase termoplastice
c) folosecca materiale de amprentare siliconi
d) reda cu fidelitate detaliile campului protetic
e) amprenta se deformeaza cu usurinta
R=c,d
22.Examenul clinic al substratului osos ne permite
a) aprecierea gradului de atrofie a campului protetic
b) aprecierea zonelor osoase care pot fi folosite pentru stabilizarea protezei
c) precizeaza limitele osoase ale bazei protezei
d) stabilirea zonelor ce urmeaza sa fie despovarate
e) alegerea metodei de amprentare
R=a,b,c,d
23.Analiza substratului mucos al campului protetic are rol deosebit in:
a)
alegerea materialului de amprenta
b)
alegerea metodei de amprenta
c)
precizarea limitelor osoase ale zonei protetice
d)
aprecierea gradului de atrofie al campului protetic
e)
stabilirea unor zone ce trebuie modificate chirurgical
R=a,b
24.*Conform conceptiei Clinicii de Protetica din Bucuresti amprenta preliminara are urmatoarele
caracteristici:
a)
lingura universala nu este prevazuta cu sistem de retentie
b)
lingura standard trebuie sa preseze anumite zone ale campului protetic
c)
lingura universala trebuie sa prezinte un spatiu de 3-5 mm intre peretii ei si versantele crestelor
edentale
d)
lingura standard trebuie sa fie mai larga peste 5 mm
61

e)
R=c

lingura universala trebuie sa adere strans la campul protetic

25.Testul 2 de succesiune la nivelul lingurii individuale mandibulare urmareste:


a) verifica inchiderea marginala la nivelul tuberculului piriform
b) verifica inchiderea marginala in zona vestibulara centrala
c) verifica inchiderea marginala in zona linguala centrala
d) se efectueaza presiuni pe manerul lingurii in sens oro-vestibular
e) se efectueaza presiuni pe manerul lingurii in sens vestibulo-oral
R=c,e
26.Adaptarea lingurii individuale urmareste;
a) marginile lingurii sa aiba un contact lejer cu mucoasa pasiv mobil
b) rascroirea la nivelul frenurilor si a insertiilor tendinoase
c) realizarea unei grosimi a marginilor care sa corespunda lrgimii medii a fundului de sac mucozal
d) marginile lingurii trebuie sa depaseasca lungimea fundului de sac mucozal
e) marginiile lingurii sa intre in contact cu mucoasa mobila
R=a,b,c
27.Amprenta mucostatica se caracterizeaza prin:
a)
modelarea marginala este efectuata de medic
b)
modelarea marginala se lasa pe seama fluiditatii materialului de amprenta
c)
dupa confectionarea protezei aceasta necesita o lunga perioada de individualizare marginala
d)
dupa confectionarea protezei se adapteaza perfect
e)
este o metoda larg utilizata
R=b,c
28.Amprentele de despovarare au urmatoarele caracteristici:
a)
sunt indicate pe campurile protetice moi
b)
sunt indicate pe campurile protetice sensibile
c)
lingura individuala este prevazuta cu orificii in dreptul zonelor sensibile
d)
presiunea din timpul amprentarii influenteaza sprijinul
e)
presiunea din timpul amprentarii nu influenteaza sprijinul
R=b,c,d
29.Miscarile comandate de medic sunt:
a)
deschiderea moderata a gurii
b)
deschiderea mare a gurii
c)
balansarea mandibulei
d)
miscarea in sens frontal
e)
miscarea limbii
R=a,b,c,e
30. Modelarile automatizate ale marginilor amprentei presupun:
a) purtarea ei in cavitatea bucala
b) presupune existenta unor linguri foarte bine adaptate
c) lingurile de amprenta sunt prevazute cu borduri de ocluzie
d) folosesc materiale bucoplastice
e) folosesc materiale termoplastice
R= a,b,c,d

62

31*Urmtoarele operaiuni clinice reprezint etape ale determinrilor relaiilor intermaxilare, CU


EXCEPIA:
A. verificarea abloanelor de ocluzie
B. determinarea curburii vestibulare a ablonului superior
C. determinarea dimensiunii verticale a etajului superior al feei
D. determinarea i nregistrerea relaiei centrice
E. stabilirea indicaiilor necesare confecionrii machetelor
Rspuns: C
32.*Controlul intraoral al abloanelor de ocluzie n edentaia total const n:
A.
ncepe prin verificarea meninerii i stabilitii pe cmpul protetic a ablonului inferior
B.
se testeaz eventuala apariie a micrii de basculare n jurul unui ax median exercitnd
presiuni oro-vestibulare n regiunea frontal
C.
verificarea apariiei micrii de basculare n jurul unui ax median din cauza eventualelor
asperiti de pe faa interioar a abloanelor
D.
testarea apariiei micrii de basculare n jurul unui ax median, apsnd alternativ pe suprafaa
ocluzal a valurilor de ocluzie n dreptul molarilor
E.
se verific meninerea abloanelor pe cmpul protetic
Rspuns: E
33.*Etapele clinice ale determinrii relaiilor intermaxilare n edentaia total sunt enumerate aleatoriu: 1.
determinarea curburii vestibulare a ablonului superior; 2. determinarea i nregistrarea relaiei centrice; 3.
stabilirea indicaiilor necesare confecionrii machetelor; 4. verificarea abloanelor de ocluzie; 5.
determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feei; 6. stabilirea nivelului i direciei planului de
ocluzie n regiunea frontal i lateral. Precizai ordinea lor corect.
A.
6, 5, 4, 3, 2, 1
B.
2, 3, 6, 4, 1, 5
C.
4, 1, 6, 5, 2, 3
D.
3, 5, 1, 6, 2, 4
E.
4, 1, 6, 2, 5, 3
Rspuns: C
34*Modalitile clinice de nregistrare a relaiei centrice sunt:
A.
tehnica descris de Neill
B.
tehnica descris de Dawson
C.
memoria tisular
D.
deglutiia
E.
memoria ocluzal
Rspuns: A
35,*Cum se numete unghiul utilizat la nregistrarea relaiei centrice prin nscrierea grafic intraoral:
A. Donders
B. Bonwill
C. Gotic
D. Brodie
E. Goniac
Rspuns: C
63

36*Situarea planului ocluzal la jumtatea fantei orale poate fi o indicaie pentru o supraocluzie frontal de:
A.
2 mm
B.
3 mm
C.
0,2 0,4 mm
D.
0,5 1,5 mm
E.
0,1 0,3 mm
Rspuns: D
37*Valoarea spaiului minim de vorbire se poate msura la pronunia fonemei:
A. M
B. S
C. K
D. P
E. V
Rspuns: B
38. Determinarea relaiilor intermaxilare la edentatul total cuprinde urmtoarele operaiuni clinice:
A. determinarea i nregistrarea poziiei de intercuspidare maxim
B. verificarea stabilitii machetelor
C. determinarea dimensiunii verticale al etajului inferior al feei
D Stabilirea nivelului i direciei planului Camper
E. stabilirea indicaiilor necesare alegerii i montrii dinilor artificiali
Rspuns: C, E
39. Care din urmtoarele afirmaii despre ablonul de ocluzie sunt corecte.
A. baza ablonului de ocluzie este confecionat din cear roz
B. marginile bazei ablonului trebuie s ptrund n fundul de sac
C. baza ablonului de ocluzie trebuie s fie perfect adaptat pe model
D. valul de ocluzie superior se oprete la 1,5 mm posterior de tuberoziti
E. valul de ocluzie inferior se oprete la 1,5 mm anterior de tuberculul piriform
Rspuns: B, C
40. Bordura de ocluzie a ablonului de ocluzie superior n edentaia total trebuie s aib urmtoarele
dimensiuni:
A. n regiunea frontal, grosimea de 5 mm
B. n regiunea frontal, nlimea de 10 mm
C. n regiunea lateral, nlimea de 8 mm i limea de 6 mm
D. la nivelul tuberozitii, valul de ocluzie va avea o lime egal cu a tuberozitii
E. bordurile de ocluzie se termin la 1,5 mm de linia Ah
Rspuns: A, B
41. ablonul de ocluzie inferior n edentaia total prezint urmtoarele caracteristici:
A.
baza sa este realizat din cear roz mai dur
B.
valul de ocluzie va fi montat pe mijlocul crestei
C.
nivelul feei ocluzale depete marginea superioar a buzei inferioare
D.
valul de ocluzie se oprete la 1,5 mm de tuberoziti
E.
nivelul feei ocluzale a valului de ocluzie va fi situat pe un plan orizontal ce pleac de la limita
inferioar a treimii superioare a tuberculului piriform pn la marginea superioar a buzei inferioare

64

Rspuns: B, E
42.
Care din urmtoarele afirmaii privind abloanele de ocluzie utilizate n terapia edentaiei totale
sunt corecte:
a.
servesc pentru determinarea nivelului i direciei planului de ocluzie
b.
materializeaz schematic baza i arcadele dentare ale viitoarelor proteze totale
c.
cu ajutorul lor se obin datele necesare alegerii i montrii dinilor artificiali
d.
se pot realiza numai din plac de baz
e.
trebuie s fie perfect adaptate pe cmpul protetic
Rspuns: A, B, C, E
43.
Care din urmtoarele afirmaii despre nivelul planului de ocluzie n edentaia total sunt corecte:
a.
se definete ca fiind poriunea vizibil din valul de ocluzie la deschiderea uoar a gurii
b.
acest nivel are o dimensiune egal pentru toi pacienii
c.
n mod obinuit se realizeaz un nivel de 1- 2mm, indiferent de situaia clinic
d.
se stabilete n funcie de vrst
e.
la ablonul inferior, nivelul planului de ocluzie nu trebuie s depeasc marginea liber a
buzei inferioare
Rspuns: A, D, E
44.
Orientarea planului de ocluzie n edentaia total:
a.
n regiunea frontal trebuie s realizeze un paralelism cu linia tragio-palpebral
b.
n regiunea frontal trebuie s realizeze un paralelism cu linia bipupilar
c.
n regiunea lateral este orientat n raport cu planul de referin al lui Frankfurt
d.
n regiunea lateral este orientat n raport cu planul situat ntre spina nazal anterioar i
centrul conductului auditiv extern
e.
dup Sears, planul de ocluzie este paralel cu curbura crestei inferioare

45.
a.
b.
c.
d.
e.

Rspuns: B, D
Se definete nivel al planului de ocluzie:
poriunea vizibil din valul de ocluzie la deschiderea larg a gurii
poriunea vizibil din valul de ocluzie la o fonaie minim
poriunea vizibil din valul de ocluzie la pronunia fonemei K
poriunea vizibil din valul de ocluzie la deschiderea uoar a gurii
poriunea vizibil din valul de ocluzie atunci cnd pacientul privete drept nainte

Rspuns: B, D

46.
a.
b.
c.
d.
e.

Prin ce metode se poate face determinarea relaiei centrice la un edentat total:


metoda homotropismului linguo-mandibular
metoda Boianov
metoda reflexului molar
metoda Dawson
metoda nscrierii unghiului Benett
Rspuns: A, C, D

47.
a.

Poziia de repaus a mandibulei se poate constata astfel:


antropometric
65

b.
c.
d.
e.

fiziologic
funcional
electromiografic
vizual
Rspuns: A, C D

48.
Pentru determinarea D.V.R n activitatea curent clinic este necesar s se ndeplineasc urmtoarele
condiii:
a.
pacientul va sta n fotoliu drept, cu capul sprijinit de tetier
b.
pacientul va trebui s fie relaxat, linitit
c.
pacientul va purta vechile proteze
d.
va fi combtut tendina de propulsie cu exerciii care obosesc musculature ? determinarea
D.V.R trebuie s se realizeze cu amndou abloanele de ocluzie n gur
Rspuns: B, D
49.
a.
b.
c.
d.
e.

La edentatul total, poziia de repaus a mandibulei se poate repera astfel:


dup deglutiie, mandibula vine la poziia de repaus
pacientul va avea aspectul de individ stresat, preocupat
cu vechile proteze n gur
prin procedeul imaginat de Willis
prin utilizarea numrului de aur 4/5 Appenrodt
Rspuns: A, D

50.
Care din urmtoarele afirmaii privind planul de orientare protetic sunt corecte:
a.
unete marginea liber a incisivilor superiori cu cuspizii palatinali ai molarilor de ase ani
maxilari
b.
de nivelul su de situare n zona frontal depinde gradul de vizibilitate al dinilor frontali
c.
n zona anterioar este paralel cu linia sursului
d.
n zona lateral este paralel cu planul Camper
e.
n zona anterioar este paralel cu planul Andersen
Rspuns: B, D
51.
Erorile n nregistrarea relaiei centrice la edentatul total au urmtoarele consecine:
A.
proba spatulei pozitiv la proba machetei
B.
diferene de cteva zecimi de mm ntre poziia n care au fost solidarizate abloanele i
adevrata poziie de relaie centric, provoac la protezele finite frecvente momente de instabilitate
C.
instabilitatea protezelor finite care va provoca dureri i oboseal muscular
D.
modificarea engramei de masticaie
E.
proba spatulei negativ la proba machetei
Rspuns: A, B, C, D
52. Care sunt liniile ce se traseaz pe valurile de ocluzie ale celor dou abloane pentru verificarea
determinrii corecte a poziiei de relaie centric:
A.
linia median
66

B.
C.
D.
E.

linia Ophriac
linia sursului
linia orbital
liniile caninilor
Rspuns: A, C, E

53.
a.
b.
c.
d.
e.

Planul lui Fox servete la:


orientarea planului de ocluzie paralel cu linia bipupilar
nregistrarea axei balama
determinarea D.V.O
precizarea orientrii planului de ocluzie fa de planul lui Camper
determinarea adncimii pungilor lui Fisch
Rspuns: A, D

54.
a.
b.
c.
d.
e.

Supraevaluarea D.V.O are urmtoarele consecine:


traumatizarea continu a mucoasei din zona de sprijin
accentuarea anurilor periorale
apariia zgomotului de castagnete
vizibilitatea exagerat a dinilor
oboseala permanent a musculaturii
Rspuns: A, C, D, E

55.
a.
b.
c.
d.
e.

Subevaluarea D.V.O are urmtoarele consecine:


facies crispat
aspect mbtrnit
apariia perleche-ului la comisurile buzelor
vizibilitatea exagerat a dinilor
vizibilitatea redus a roului buzelor
Rspuns: B, C, E

56.
a.
b.
c.
d.
e.

Care din urmtoarele afirmaii despre spaiul minim de vorbire sunt corecte:
a fost descris de Thomson
a fost descris de Silverman
pacientul trebuie s pronune cuvinte terminate n s
pacientul pronun: pas cu pas, mai sus, mai jos
este sinonim cu spaiul liber de inocluzie fiziologic
Rspuns: B, C, D

57.
a.
b.
c.
d.
e.

Montrile atipice care se pot cere pe fia de laborator a pacientului edentat total:
torsionri
nclecri
treme
inocluzia sagital
diasteme
Rspuns: A, B, C, E
67

58.
a.
b.
c.
d.
e.

Care sunt dezavantajele nregistrrii grafice extraorale a relaiei centrice la edentatul total:
micrile ample pe care la face pacientul difer de cele efectuate n timpul masticaiei
destabilizarea abloanelor
vrful unghiului gotic nu ar corespunde R.C, ci unei poziii mai anterioare
vrful unghiului gotic nu ar corespunde R.C, ci unei poziii mai posterioare
micrile pe care le face pacientul nu difer de cele efectuate n timpul masticaiei
Rspuns: A, B, C

59.
a.
b.
c.
d.
e.

Supraevaluarea D.V.O se caracterizeaz prin:


aspect mbtrnit, caracteristic edentatului total
pacientul strnge permanent dinii
buzele nu reuesc s acopere dinii dect cu efort
apariia zbluei la comisurile buzelor
accentuarea anurilor periorale
Rspuns: B, C

60.
a.
b.
c.
d.
e.

Consecinele subevalurii D.V.O sunt urmtoarele:


oboseal n masticaie prin suprasolicitarea muchilor cobortori
oboseal n masticaie prin suprasolicitarea muchilor ridictori
aspect mbtrnit
oboseala muchilor maseter i temporal
oboseala muchiului milohioidian

Rspuns: B, C, D

61, *La proba machetei protezei totale, coridorul bucal se evideniaz n timpul sursului ntre:
A.
linia sursului i planul de ocluzie
B.
marginea liber a dinilor frontali
C.
cele dou comisuri bucale
D.
feele vestibulare ale premolarilor i faa mucozal a obrajilor
E.
buza superioar i cea inferioar
Rspuns: D
62, *Stabilitatea machetei protezei totale superioare se verific prin:
A. presiuni oro-vestibulare pe dinii frontali
B. proba spatulei
C. apsri alternative dreapta-stnga pe feele ocluzale ale premolarilor i molarilor
D. traciuni pe marginile bazei de cear
E. pronunarea fonemei S
Rspuns: C
63.
*La controlul fonetic al machetei protezei totale maxilare pronunarea alterat a fonemei K se
datoreaz:
a.
montrii prea vestibulare a dinilor frontali
b.
macheta superioar este prea extins sau prea groas n regiunea posterioar
c.
marginile machetei n zona frontal sunt prea groase
d.
dinii laterali sunt montai n afara crestei
68

e.

curba Spee este prea accentuat


Rspuns: B

64.
a.
b.
c.
d.
e.

*Dup Frush i Frischner, care din urmtoarele recomandri privind montarea dinilor sunt corecte:
nclecarea incisivului central peste incisivul lateral confer un aspect de feminitatea
anomaliile n poziionarea dinilor trebuie reproduse simetric pe ambele hemiarcade la femei
coborrea celor doi incisivi laterali imprim o not vesel, simpatic
diastemele i tremele mpieteaz asupra rezistenei mecanice a protezei
anomaliile n poziionarea dinilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade
Rspuns: D

65.
*La controlul componentei verticale a relaiilor intermaxilare, dac dimensiunea vertical de ocluzie
este mrit:
a.
pacientul are un facies relaxat
b.
dinii nu sunt vizibili
c.
buzele nu intr n contact sau intr n contact cu efort
d.
roul buzelor nu este vizibil
e.
aspectul feei este mbtrnit
Rspuns: C
66.
*La proba machetelor protezelor totale n cavitatea oral, care din urmtoarele situaii indic o
dimensiune vertical de ocluzie micorat:
a.
vizibilitatea dinilor este exagerat
b.
aspectul feei pacientului este ntinerit
c.
buzele nu intr n contact
d.
anurile periorale sunt accentuate
e.
apare zgomotul de castagnete
Rspuns: D
67.
*Care din urmtoarele situaii pot apare la controlul fonetic al machetelor protezelor totale aplicate n
cavitatea oral:
a.
fonema Vare o emisie uierat
b.
fonema S are o emisie ca un zzit atunci cnd ntre vrful limbii i regiunea retroincisiv
este un spaiu prea mare
c.
fonema S are o emisie ca un zzit atunci cnd frontalii superiori sunt prea vestibularizai
sau frontalii inferiori prea lingualizai
d.
fonema V seamn cu fonema F atunci cnd dinii superiori sunt prea scuri
e.
fonema V seamn cu fonema F atunci cnd dinii superiori sunt prea lungi
Rspuns: E
68.
a.
b.
c.
d.
e.

*La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cnd foneme V seamn cu fonema F:
dinii superiori sunt prea scuri
dinii inferiori sunt prea scuri
dinii superiori sunt prea lungi
frontalii superiori sunt oralizai
macheta superioar este prea extins

69

Rspuns: E
Pentru etapa de prob a machetelor, medicul va primi din laborator:
machetele i lingurile individuale
fia de laborator
machetele aezate pe modele funcionale montate n ocluzor sau articulator
machetele aezate pe modele de studiu montate n ocluzor sau articulator
abloanele de ocluzie
Rspuns: B, C, E
70.
Pe modelele care se realizeaz machetele viitoarelor proteze totale trebuie s fie trasate urmtoarele
linii de referin:
a.
linia bipupilar
b.
linia sursului
c.
linia suborbital
d.
linia caninilor
e.
linia median
69.
a.
b.
c.
d.
e.

Rspuns: B, D,E
71.
La controlul extraoral al machetei protezei totale se urmrete ca:
a.
bazele din cear s cuprind anurile pterigomaxilare i restul zonei de nchidere palatinal
posterioar
b.
bazele din cear s acopere n ntregime tuberculii piriformi
c.
papilele interdentare s fie modelate concav
d.
versantele vestibulare ale machetelor s fie modelate convex
e.
versantul lingual al machetei inferioare s fie modelat convex
Rspuns: A, D
72.
a.
b.
c.
d.
e.

La controlul extraoral al machetelor protezei totale se urmrete ca:


dinii s realizeze uniti masticatorii de cte trei dini
nlimea frontalilor s se ncadreze ntre planul de ocluzie i linia sursului
cei ase dini frontali trebuie s ocupe spaiul dintre cele dou linii ale caninilor
dinii laterali s nu respecte regula lui Pound
curbura incizal s fie cu concavitatea n jos
Rspuns: A, B, C

73.
La controlul intraoral al machetei superioare a protezei totale urmrim ca:
a.
la micrile funcionale ale obrajilor baza machetei s nu fie dislocat
b.
la micrile funcionale ale buzelor baza machetei s nu fie dislocat
c.
baza machetei superioare s ocoleasc zona de nchidere palatin posterioar
d.
s verificm stabilitatea machetei superioare prin apsri simultane dreapta - stnga pe feele
ocluzale ale premolarilor i molarilor
e.
succiunea s fie optim
Rspuns: A, B,D
74.
a.
b.

Ce criterii trebuie s respecte baza din cear a machetelor protezelor totale:


s respecte limitele funcionale ale cmpului protetic
versantele vestibulare ale machetelor s fie modelate convex
70

c.
d.
e.

versantul lingual al machetei inferioare s fie modelat concav


ceara din care sunt confecionate s aib punct de nmuiere ct mai mic
papilele interdentare s fie modelate convex
Rspuns: A, B, C, E

75.
a.
b.
c.
d.
e.

Care din urmtoarele afirmaii privind controlul machetei protezei totale inferioare sunt corecte:
poziia anterioar a limbii contribuie la meninerea machetei mandibulare
controlul extinderii bazei machetei se execut cu gura ntredeschis
stabilitatea se verific prin presiuni alternative la nivelul premolarilor
apariia micrii de basculare impune remontarea dinilor laterali
gravitaia nu favorizeaz meninerea machetei inferioare
Rspuns: A, B, C, D

76.
Care din urmtoarele afirmaii despre controlul estetic al machetelor protezelor totale sunt corecte:
a.
examinarea aspectului facial al pacientului se face cu gura deschis
b.
examinarea aspectului facial al pacientului se face cu gura nchis i cu gura semideschis
c.
se observ aspectul facial al pacientului din fa i din profil
d.
pacientul va fi solicitat s-i exprime opinia, iar medicul va sta n faa lui pentru a observa
mai uor impresiile pacientului
e.
pacientul nu va fi solicitat s-i exprime opinia
Rspuns: B, C
77.
La controlul estetic al machetei protezei totale cnd pacientul este examinat cu gura nchis din profil
se au n vedere urmtoarele aspecte:
a.
buza superioar trebuie s fie ceva mai proeminent dect buza inferioar la pacienii la care
s-a realizat n zona frontal montare cap la cap
b.
buza superioar trebuie s fie mai proeminent cnd s-a realizat o montare invers frontal
c.
marginea vestibular a machetei superioare s nu bombeze prea mult sub pragul narinar
realiznd o treapt
d.
dac montarea dinilor s-a fcut cap la cap, buzele trebuie s fie n acelai plan
e.
buza superioar trebuie s fie ceva mai proeminent dect buza inferioar la pacienii la care
n regiunea frontal s-a realizat montarea cel mai des folosit cap la cap
Rspuns: C, D
78.
Controlul fonetic al machetelor protezelor totale urmrete ca:
a.
s fie respectat libertatea mandibulei n lateropulsia de fonaie
b.
n timp ce pacientul numr de la 13 la 33, dinii frontali inferiori s ating faa palatinal a
frontalilor superiori
c.
supraocluzia frontal i inocluzia sagital s fie corelate corespunztor
d.
prezena machetelor protezelor totale s nu mpiedice fonaia
e.
n propulsia de fonaie, muchiile incizale ale incisivilor inferiori s ajung cel mult cap la cap
cu muchiile incizale ale incisivilor superiori
Rspuns: C, D, E
79.
Care din urmtoarele situaii pot apare la controlul fonetic al machetei protezei totale aplicate n
cavitatea oral:
71

a.
fonema S are o emisie uierat atunci cnd frontalii superiori sunt prea oralizai sau frontalii
inferiori sunt prea vestibularizai
b.
fonema S are o emisie uierat atunci cnd ntre vrful limbii i regiunea retroincisiv este
un spaiu prea mare
c.
pronunarea lui F i V este distinct dac lungimea dinilor frontali superiori i plasarea
lor n sens vestibulo-oral este corect
d.
n timpul pronuniei fonemelor F i V muchia incizal a frontalilor superiori trebuie s
ating uor buza inferioar
e.
n timpul pronuniei fonemelor F i V muchia incizal a frontalilor inferiori trebuie s
ating uor vrful limbii
Rspuns: B, C, D
80.
Urmtoarele afirmaii privind controlul fonetic al machetei protezei totale sunt adevrate:
a.
dac fonema D se aude ca fonema T, dinii superiori sunt vestibularizai
b.
dac fonema D se aude ca fonema T, macheta superioar este prea groas n regiunea
posterioar
c.
dac fonema D se aude ca fonema T, macheta superioar este prea extins
d.
dac fonema T se aude ca fonema D, dinii superiori sunt vestibularizai
e.
dac fonema T se aude ca fonema D, dinii sunt oralizai
Rspuns: A, E
81.
*Care din urmtoarele situaii pot apare la controlul fonetic al machetei protezei totale aplicat n
cavitatea oral:
a.
fonema V seamn cu fonema F atunci cnd dinii superiori sunt oralizai
b.
fonema V seamn cu fonema F atunci cnd dinii superiori sunt prea scuri
c.
fonema V seamn cu fonema F atunci cnd dinii superiori sunt prea lai
d.
fonema K este alterat atunci cnd macheta superioar este prea groas n regiunea
posterioar
e.
fonema K este alterat atunci cnd macheta este prea groas n zona rugilor palatine
Rspuns: D
82.
a.
b.
c.
d.
e.

Dac la proba fonetic a machetelor protezelor totale, fonema S are o emisie uierat nseamn c:
frontalii superiori sunt prea vestibularizai
frontalii superiori sunt prea oralizai
ntre vrful limbii i regiunea retroincisiv este un spaiu prea mic
frontalii inferiori sunt prea lingualizai
dinii superiori sunt prea scuri

Rspuns: A, D
83.
a.
b.
c.
d.
e.

n care din situaiile enumerate mai jos este necesar remontarea dinilor artificiali:
concordan ntre linia interincisiv superioar i linia median a feei
alegerea neadecvat a culorii garniturii de dini artificiali
montarea frontalilor superiori n afara crestei
proba spatulei pozitiv bilateral
proba spatulei pozitiv unilateral

72

Rspuns: B, D, E
84.
a.
b.
c.
d.
e.

Pentru realizarea nchiderii palatinale posterioare la proteza total:


se realizeaz gravarea modelului de ctre tehnician
se realizeaz gravarea modelului de ctre medic
se repereaz n cavitatea oral anurile pterigomaxilare
se deseneaz pe model zonele de despovrare
se deceleaz zonele retentive care pot crea probleme la inseria protezei
Rspuns: B, C

85.
a.
b.
c.
d.
e.

Pentru realizarea nchiderii palatinale posterioare la proteza total:


profunzimea gravrii trebuie s fie egal cu 2/3 din depresibilitatea esuturilor
profunzimea gravrii trebuie s fie egal cu 1/3 din depresibilitatea esuturilor
profunzimea gravrii variaz i n funcie de nclinarea vlului
profunzimea gravrii este mai mare pentru vlurile verticale
profunzimea gravrii este mai mare pentru vlurile orizontale
Rspuns: A, C, D

86.
a.
b.
c.
d.
e.

Zonele de despovrare, unde baza protezei totale nu trebuie s vin n contact intim cu mucoasa sunt:
torusul palatin
torusul mandibular
anurile pterigomaxilare
exostozele
gaura mentonier
Rspuns: A, B, D, E

87.
Care din urmtoarele afirmaii privind folierea torusului palatin sunt corecte:
a.
gradul de foliere trebuie corelat cu diferena dintre reziliena mucoasei de pe crestele edentate
i reziliena mucoasei care acoper torusul
b.
dac folierea pe torus este mic i reziliena pe creste mare, proteza nu basculeaz
c.
dac folierea pe torus este mic i reziliena pe creste mare, proteza basculeaz
d.
folierea torusului palatin se realizeaz de ctre medic n cabinet
e.
torusul palatin nu se foliaz
Rspuns: A, C
88.
Dup Grant i Johnson, atitudinea fa de retentivitile osoase bilaterale sau multiple este
urmtoarea:
a.
retentivitatea existent se va desfiina complet pe model prin adugarea de ghips
b.
din retentivitatea existent se va pstra 1 mm pentru a ajuta meninerea protezei, iar marginea
protezei se va termina n fundul de sac
c.
marginea protezei va fi extins numai pn la limita unde retentivitatea este de 1 mm pe o
parte, pe cealalt parte extinderea fiind pn la 3 mm de fundul de sac
d.
marginile protezei care depesc retentivitile vor fi realizate din material rezilient
e.
niciuna din soluiile propuse nu d un rezultat ideal
Rspuns: B, D, E

73

89.
Dac la controlul intraoral al machetelor protezelor totale, ntre poziia de IM i poziia de RC este o
diferen de 1 mm:
a.
aceasta reprezint situaia ideal
b.
perfectarea relaiilor ocluzale nu se poate face pe proteze finite
c.
se identific obstacolele cu hrtie de articulaie
d.
perfectarea relaiilor ocluzale se face la machete prin lefuiri selective
e.
se impune o nou determinare a relaiilor intermaxilare
Rspuns: C, D
90.
Care din urmtoarele afirmaii privind zonele de despovrare ale cmpului protetic edentat total sunt
adevrate:
a.
reprezint zonele unde baza protezei totale trebuie s vin n contact intim cu mucoasa
cmpului protetic
b.
localizarea lor va fi stabilit prin desenarea zonei respective pe model
c.
grosimea zonei de despovrare variaz ntre 0,25 mm i 1 mm
d.
papila incisiv nu necesit despovrare
e.
tuberculul piriform nu necesit despovrare
Rspuns: B, C, E

91. Factorii generali ncriminai n etiologia stomatitelor protetice sunt


a)
diabetul zaharat
b)
insuficien renal cronic
c)
litiaza biliar
d)
hemopatiile
e)
igiena corespunztoare a protezelor.
Rspuns:a,b,d
92. Factorii locali incriminai n etiologia stomatopatiilor protetice sunt
a)
naintarea n vrst
b)
leucemia limfoid cronic
c)
creterea temperaturii locale sub proteza total
d)
imperfeciunile de execuie ale protezei
e)
autocurirea deficitar.
Rspuns: c, d,e.
93. *Teoria mecano-traumatic de producere a stomatopatiilor protetice incrimineaz
a)
Candida albicans
b)
monomerul acrilic
c)
fragilitatea capilar
d)
protezele adaptate necorespunzzor
e)
Streptococul mutans
Rspuns: d.
94. *Teoria bacteriotoxic de producere a stomatopatiilor protetice incrimineaz
a)
fragilitatea capilar
b)
monomerul acrilic
c)
Candida albicans
74

d)
Fusobacterium nucleatum
e)
Prevotella intermedia.
Rspuns: c.
95. Eroziunile mucoasei cmpului protetic edentat total sunt provocate de
a)
margini impropri ale protezei
b)
structura chimic a protezei
c)
greeli de amprentare
d)
candida albicans
e)
tehnologie necorespunztoare n laborator.
Rspuns: a, c, e.
96. Eroziunile mucoasei cmpului protetic au mai frecvent urmtoarele localizri
a)
linia oblic extern
b)
linia oblic intern
c)
cresta zigomato-alveolar
d)
tuberculul piriform
e)
coama crestei edentate.
Rspuns: b, c.
97. Tratamentul reaciei imediate totale a mucoasei cmpului protetic edentat total const n
a)
suprimarea imediat a protezei
b)
cptuirea direct a protezei
c)
lavaj cu soluii antiseptice slabe
d)
echilibrarea ocluzal
e)
antihistaminice.
Rspuns: a, c, e.
98.*Leziunile de decubit ale mucoasei cmpului protetic edentat au ca etiologie
a)
cptuirea direct
b)
atrofia cmpului protetic
c)
afeciuni renale cronice
d)
tulburri vasculare
e)
greeli de amprentare.
Rspuns: b.
99. Leziunile de decubit se caracterizeaz prin
a)
miros fetid
b)
flor microbian moderat
c)
flor microbian abundent
d)
absena diskeratozei
e)
localizare la orice nivel.
Rspuns: b, d.
100. Leziunile maligne se difereniaz de leziunile de decubit prin
a)
consisten dur
b)
adenopatie inconstant
c)
tumefacie edematoas
d)
halen fetid
e)
diskeratoz frecvent.
Rspuns: a, d, e.

75

PARODONTOLOGIE

1. Parodontiul din invelis este alcatuit din:


A. ligamentele transeptale;
B. epiteliul gingival;
C. ligamentele desmodontale;
D. corionul gingival;
E. ligamentele supraalveolare.
Raspuns corect: b, d, e. (pag 40)
2.* Abcesul parodontal marginal situat intre cei doi incisivi centrali superiori poate simula:
A. chist infectat de maxilar;
B. edem Quincke;
C. foliculita a buzei superioare;
D. contuzia buzei superioare;
E. macrocheilia.
Raspuns corect: b.(pag 283)
3. Gingivita de sarcina:
A. are uneori aspect tumoral si se numeste si tumora de sarcina;
B. are aspect hiperplazic;
C. prezinta mobilitate patologica frecvent de gradul 3;
D. se reduce in cursul luni a IX a;
E. obisnuit este insotita de dureri gingivale.
Raspuns corect: a, b, d. (pag 228.)
4. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete sunt:
A. la bolnavii hemofilici;
B. bolnavii cu boli infectioase;
C. in cazul hiperesteziei dentinare accentuate;
D. pentru detartrajul subgingival;
E. la pacientii cu reflex de voma accentuat.
Raspuns corect: b, c, e. (pag 325)
5. Hiperplazia gingivala idiopatica se mai numeste:
A. fibromatoza gingivala ereditara;
B. macrogingie congenitala;
C. macrogingie dobandita;
D. hiperplazie fibromatoasa;
E. elefantiazis gingival.
Raspuns corect: a, b, e.(pag 228-235)
6. Trauma ocluzala cronica se insoteste de:
A. cresterea mobilitatii dentare dar nu in limite patologice;
B. subtierea laminei dura;
76

C. largirea spatiului dento-alveolar;


D. ingrosarea laminei dura;
E. aparitia de gingivita in afara placii bacteriene.
Raspuns corect: a, c, d. (pag 143)
7. Aspectul de gravura punctata apare:
A. dupa varsta de cinci ani;
B. mai evident pe versantii orali decat cei vestibulari;
C. in imbolnavirea gingivala;
D. dispare la batrani;
E. mai evident in zona dintilor frontali.
Raspuns corect: a, d, e.(pag 152)
8. Solutiile folosite in evidentierea placii bacteriene sunt:
A. albastru de metil 2%;
B. azotat de argint 10%;
C. violet de gentiana 1%;
D. orthochrome 30%;
E. lugol.
Raspuns corect: a, c, e.(pag 292 - 293).
9. Clorhexidina are actiune:
A. chelatoare;
B. bacteriostatica;
C. antifungica;
D. bactericida;
E. caustica.
Raspuns corect: b, d.(pag 328).
10. Rolul tartrului dentar in etiopatogenia bolii parodontale:
A. factor favorizant al inflamatiei parodontale.
B. rol mecanic in mentinerea placii bacteriene cu contact strans;
C. impiedica accesul mijloacelor de curatire artificiala;
D. factor determinant;
E. produce leziuni gingivale ce faciliteaza penetrarea bacteriana in tesuturi
Raspuns corect: a, b, c, e.(pag 137)
11. Gingivitele si gingivostomatitele acute si subacute(dupa catedra Bucuresti) sunt:
A. gingivostomatita herpetica;
B. gingivostomatita ulcero-necrotica;
C. gingivostomatita herpetica idiopatica;
D. gingivitele descuamative;
E. aftele si gingivostomatitele aftoase recidivante.
Raspuns corect: a, b, e.(pag 216)
12. Factorii locali favorizanti ai parodontopatiilor marginale cronice sunt:
A. cariile dentare;
B. placa bacteriana;
C. tartrul dentar;
D. edentatiile;
E. parafunctiile.
77

Raspuns corect: a, c, d, e.(pag 258-260)


13. Mobilitatea fiziologica are valori de:
A. 0,20mm pentru monoradiculari;
B. 0,10mm pentru pluriradiculari;
C. 0,15mm pentru pluriradiculari;
D. 0,15mm pentru monoradiculari;
E. 0,25mm pentru monoradiculari.
Raspuns corect: b, d.(pag 71 72)
14.* In cadrul clasificarii formelor profunde de imbolnavire parodontala, parodontita distrofica mai este
determinata si:
A. parodontita juvenila;
B. parodontita marginala agresiva rapid progresiva;
C. parodontita prepubertara precoce;
D. parodontita marginala cronica mixta;
E. parodontita marginala profunda rebela la tratament.
Raspuns corect: d.(pag 257 258)
15. Forma si volumul papilei interdentare depinde de:
A. traumatismul produs de periajul excesiv;
B. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire;
C. incongruenta dento-alveolara cu spatiere;
D. gradul de keratinizare a epiteliului gingival;
E. varsta.
Raspuns corect: a, b, c, e.
16. In tratamentul parodontitelor marginale,tetraciclina are urmatoarele actiuni:
A. de inhibare a colagenazei;
B. de stimulare a resorbtiei osoase;
C. de inhibare a resorbtiei osaose;
D. de inhibare a reparatiei si regenerarii osoase;
E. eficienta fata de actinobacillus actinomycetemcomitans.
Raspuns corect: a, c, e.(pag 472)
17. Principalele componente ale parodontiului marginal profund sunt:
A. gingia fixa;
B. desmodontiul;
C. cementul radicular;
D. mucoasa mobila;
E. osul alveolar.
Raspuns corect: b, c, e.(pag 40)
18. Leziunea precoce in gingivite se caracterizeaza prin:
A. ulceratii;
B. congestie;
C. infiltrat limfoplasmocitar;
D. fragilitate capilara(meiopragie);
E. infiltrat leucocitar bogat in corion;
Raspuns corect: b, d, e.(pag 221)

78

19. Cele mai frecvente manifestari bucale la bolnavii cu Sida sunt:


A. infectii micotice;
B. leucoplazia viloasa;
C. histoplasmoza;
D. leziunile ulceroase de tip herpetic sau aftos;
E. angiomatoza bacilara.
Raspuns corect: a, b, d.(pag 272)
20. Hiperplazia gingivala prin antagonistii de calciu:
A. are caracter generalizat;
B. prezinta un sant la baza hiperplaziei;
C. are un volum variabil;
D. impune medicului dentist sa recomande bolnavilor renuntarea la utilizarea acestora;
E. se prezinta in general decolabila de coroana dintelui.
Raspuns corect: a, b, d.(pag 238)
21. Produsele imunobiologice folosite in terapia parodontala sunt:
A. Insadol;
B. vaccinul staphilococic;
C. Polidin;
D. Imudon;
E. Apilarnil-Prop.
Raspuns corect: b, c, d.
22.* In tesutul parodontal si lichidul santului gingival predomina anticorpii din clasa:
A. IgE;
B. IgG;
C. IgC;
D. IgM;
E. IgA.
Raspuns corect: b.
23. Dupa clasificarea catedrei din Bucuresti gingivitele simptomatice din cursul unor boli sistemice se
intalnesc in:
A. diabet;
B. hemopatii;
C. la menopauza;
D. carenta vitaminei C;
E. stari imune.
Raspuns corect: a, b, d, e.
24. Factorii favorizanti ai gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt:
A. trauma ocluzala acuta;
B. deficitul de vitamina C, B1, B2;
C. pericoronaritele;
D. traumatismul direct al gingiei de catre dintii antagonisti;
E. boli generale cronice casectizate(sifilis,tumori maligne);
Raspuns corect: b, c, d, e.
25. La nivelul gingiei leziunile in lichenul plan prezinta urmatoarele aspecte:
A. sub forma de macule confluente;
79

B. sub forma de placard;


C. leziuni hiperkeratozice(diskeratozice);
D. sub forma de pustule;
E. eroziuni si ulceratii care pot sangera cu usurinta la periaj si masticatie.
Raspuns corect: b, c, e.
26. Metoda Stillman modificata se indica:
A. pe suprafetele ocluzale dentare;
B. igienizarea suprafetelor radiculare expuse in urma gingivectomiei;
C. pe suprafetele linguale dentare;
D. in retractia gingivala progresiva prin involutie;
E. in abcesul parodontal marginal.
Raspuns corect: b, d.
27. * Stimulatorul gingival se foloseste:
A. de 2 ori pe zi;
B. de 3 ori pe zi;
C. o data pe saptamana;
D. o data pe zi;
E. la 2 zile.
Raspuns corect: d.
28. Firul de matase se utilizeaza dupa urmatoarele reguli:
A. portiunea de fir se mentine intre degetul mare si aratator al fiecarei maini;
B. firul de matase se introduce cu firul lax;
C. distanta intre degete va fi scurta de 2-3cm;
D. distanta intre degete va fi scurte de 4-5cm;
E. firul de matase este tinut in tensiune si usor curbat pe suprafata meziala a dintelui distal.
Raspuns corect: a, c, e.
29.* ghiuretele de tip Gracey13/14 se utilizeaza pe suprafetele:
A. vestibulare a dintilor frontali;
B. orale a dintilor laterali;
C. distale a dintilor laterali;
D. orale ale premolarilor;
E. meziale a dintilor laterali.
Raspuns corect: c.
30. Pasta TM(catedra din Bucuresti) contine:
A. Neomicina;
B. Tetraciclina;
C. Vaselina;
D. Prednison;
E. Metronidazol.
Raspuns corect: b, c, e.
31.* La nivelul jonctiunii amelo-dentinare a dintilor permanenti smaltul vine in contact cu cementul in
proportie de:
A. 20%;
B. 40%;
C. 30%;
80

D. 10%;
E. 50%.
Raspuns corect: c.
32. fluorurile au un efect antibacterian(antiplaca) prin:
A. reducerea glicolizei;
B. inactivarea unor enzine bacteriene;
C. modificarea permeabilitatii de membrana;
D. stimularea imunitatii nespecifice;
E. stimularea imunitatii specifice.
Raspuns corect: a, b, c.
33. Periajul gingivo-dentar de dimineata:
A. se face dupa masa;
B. realizeaza masaj gingival;
C. nu stimuleaza tonusul;
D. stimuleaza vascularizatia gingivala;
E. asigura keratinizarea.
Raspuns corect: b, d, e.
34. Pastele de dinti cu actiune de curatire, lustruire si albire a suprafetelor dentare colorate se folosesc:
A. zilnic;
B. o data pe saptamana;
C. de doua ori pe saptamana;
D. lunar;
E. o data la 3 luni.
Raspuns corect: b, c.
35. Gingivostomatita ulceronecrotica se localizeaza:
A. la baza papilelor interdentare;
B. pe varful papilelor;
C. in zona retromolara;
D. in zona marginilor gingivale libere;
E. pe mucoasa jugala.
Raspuns corect: b, d, e.
36. * Anticorpii din lichidul santului gingival sunt sintetizati de celulele plasmocitare din tesutul parodontal
in proportie de:
A. 1%;
B. 2%;
C. 5%;
D. 10-20%;
E. 30-40%.
Raspuns corect: d
37. Candidozele bucale in Sida se pot manifesta sub forma de:
A. candidoza hipertrofica linguala;
B. leucoplazie viloasa;
C. cheilita angulara micotica;
D. eritem gingival linear;
E. candidoza eritematoasa.
81

Raspuns corect: a, c, e.
38. Semnele clinice obiective in abcesul parodontal marginal sunt:
A. dureri intense, iradiante;
B. tumefactie circumscrisa rotunda;
C. jena dureroasa la masticatie;
D. tumefactie circumscrisa circulara;
E. mucoasa acoperita este intinsa lucioasa.
Raspuns corect: b, d, e.
39*. Cea mai eficienta actiune a clorurii de zinc solutie 30% este:
A. hemostatica;
B. vasoconstrictoare;
C. de cauterizare a ulceratiilor peretelui moale a santului gingival;
D. bacteriostatica;
E. astringenta.
Raspuns corect: c.
40. Produsele care contin extrase vegetale folosite in tratamentul gingivitelor si parodontitelor marginale
cronice sunt:
A. ticiverol;
B. pyralvex;
C. romazulan;
D. apilarnil;
E. gingivital.
Raspuns corect: a, b, c, e.
41. Periajul electric este indicat in urmatoarele situatii:
A. abcese parodontale merginale;
B. copii mici;
C. gingivostomatita ulceronecrotica;
D. persoane cu abilitate manuala redusa;
E. persoanele handicapate.
Raspuns corect: b, d, e.
42. Deplasarea varfului partii active in cadrul detartrajului cu ultrasunete se face:
A. semicircular;
B. inainte-inapoi;
C. circular;
D. in forma de triunghi;
E. in forma de opt.
Raspuns corect: b, c, e.
43. Efectul de curatire a dentifricelor sub forma de pasta sau pudra este datorat:
A. carbonatul de magneziu;
B. sulfatul de calciu;
C. oxid de siliciu si aluminiu;
D. silicatul de zirconiu;
E. carbonat de calciu.
Raspuns corect: a, c, d, e.

82

44*. Formarea placii dupa periaj incepe:


A. dupa 10 minute;
B. dupa 30 minute;
C. dupa 60 minute;
D. dupa 2 ore;
E. dupa 5 ore;
Raspuns corect: c.
45. Actinobacillus actinomycetemcomitans s-a dovedit a fi corelat cu:
A. parodontopatia juvenila;
B. gingivostomatita ulcero-necrotica;
C. parodontopatia rapid progresiva la adult;
D. gingivita cronica;
E. parodontita mixta.
Raspuns corect: a, c.
46*. Timpul de efectuare a periajului gingivodentar corespunzator este de:
A. 30 de minute;
B. 1 minut;
C. 3-5 minute;
D. 10 minute;
E. 6 minute.
Raspuns corect: c.
47. Mucoasa acoperitoare in abcesul parodontal este:
A. rosie;
B. cianotica;
C. intinsa;
D. mata;
E. uneori alb-galbuie in zna de bombare maxima.
Raspuns corect: a, c, e.
48. In gingivite este afectat:
A. epiteliul gingival;
B. sistemul ligamentului parodontal;
C. corionul;
D. osul alveolar;
E. cementul radicular.
Raspuns corect: a, c.
49. Tratamentul local cu tetraciclina in parodontitele marginale cronice se face prin:
A. aplicatii subgingivale cu spatula;
B. irigatii subgingivale;
C. tamponament;
D. microtubi de dializa;
E. mesa de vata sau acetat de vinil
Raspuns corect: a, b, d, e.
50. In formarea lacunelor cuneiforme un rol important se atribuie:
A. devitalizarii dintilor;
B. placii microbiene;
83

C. traumei ocluzale;
D. uzarea cementului si dentinei prin periaj excesiv;
E. eroziuni chimice acide.
Raspuns corect: c, d, e.
51. Adancimea santului gingival este in medie de:
A. 2,5mm;
B. 1,8mm;
C. 3mm;
D. 1,5mm;
E. 1mm.
Raspuns corect: B. 3(pag.34)
52. Mecanismele patogene directe implicate in patogenitatea bolii parodontale sunt:
A. eliberarea de enzime agresive;
B. invazia tesuturilor;
C. modificari ale raspunsului imunologic al gazdei;
D. elaborarea de metaboliti toxici;
E. producerea de endotoxine.
Raspuns corect: A, B, D, E. 3(pag.71)
53. Folosind criteriul gradului de manifestare a inflamatiei se disting forme in care aceasta este:
A. absenta;
B. manifesta;
C. cu caracter florid;
D. cu evolutie rapid progresiva;
E. cu evolutie lenta.
Raspuns corect: B, C, D, E.3(pag122)
54. Dupa Fermin Caranza gingivitele sunt:
A. cronice;
B. descuamative;
C. hiperplazice ca efect secundar al unor medicamente;
D. hiperplazice idiopatice;
E. acute ulcero necrotice.
Raspuns corect: A, B, C, E. 3(pag120)

55. Sangerarea in gingivite este:


A. spontana;
B. provocata;
C. in cantitate neglijabila;
D. usoara;
E. semn precoce a inflamatiei gingivale.
Raspuns corect: B, D, E. 3.(pag127)
56.Matricea placii bacteriene este formata din:
A. agregate bacteriene;
B. celule epiteliale descuoamate;
C. celule fagocitare;
D. substante anorganice;
84

E. proteine salivare si serice.


Raspuns corect: A, B, C, E. 3.(pag65)

57. Tabloul clinic in gingivita de sarcina pune in evidenta:


A. gingie tumefiata;
B. dureri gingivale spontane;
C. sangerare gingivala provocata;
D. hiperplazie gingivala;
E. gingie cu aspect lucios.
Raspuns corect: A, C, D, E. 3(pag130)
58. Complicatiile locale ale bolii parodontale:
A. sinuzita maxilara;
B. abces parodontal marginal;
C. celulita;
D. hiperplazie dentinara;
E. lacune cuneiforme.
Raspuns corect: B, D, E. 3(pag172)
59. Leziunile ulceroase in SIDA sunt:
A. de tip herpetic;
B. mai putin frecvente;
C. au tendinta de vindecare;
D. de tip aftos;
E. cu evolutie atipica.
Raspuns corect: A, D, E. 3(pag164)
60. Avantajele detartrajului cu ultrasunete sunt:
A. bine suportat de persoanele cu hiperplazie dentinara;
B. mijloc modern si eficient de detartraj;
C. bine suportat de copii mici;
D. posibilitatea de a fi utilizat in afectiuni gingivale acute;
E. indepartarea depozitelor pigmentate de pe suprafetele dentinare.
Raspuns corect: B, D, E. 3(pag216)
61. Caracteristicile bacteriilor din placa subgingivala asociata epiteliului santului gingival sunt:
A. flora gram negativa dominanta;
B. numar redus de bacterii flagelate;
C. numar crescut de spirochete;
D. nu prezinta matrice;
E. au o orientare specifica.
Raspuns corect: A, C, D. 3.(pag70)
62. * Chiuretele Gracey au suprafata faciala situata de axul longitudinal al primei parti pasive vecine la unghi
de:
A. 25 grade;
B. 45grade;
C. 70grade;
D. 15grade;
E. 90grade.
85

Raspuns corect: C. 3.(pag203)


63. Clorhexidina este indicata:
A. in hiperestezia dentinara;
B. pentru prevenirea depunerii placii microbiene;
C. in gingivita acuta;
D. in abces parodontal apical;
E. in gingivita cronica si parodontita marginala cronica.
Raspuns corect: B, C, E. 3.(pag193)
64. Produsul Preparodont contine:
A. extract de musetel;
B. extract de salvie;
C. glicerina;
D. propolis;
E. extract de cimbru.
Raspuns corect: A, B, D, E. 3. (pag242)
65. Manifestari locale gingivoparodontale la bolnavii SIDA sunt:
A. eritem gingival liniar;
B. infectii micotice;
C. angiomatoza bacilara;
D. parodontita marginala ulcero necrotice rapid progresiva;
E. leucoplazie viloasa.
Raspuns corect: A, D. 3(pag163)
66. Metronidazolul se poate manifesta in tratamentul parodontitelor marginale cronice si altor infectii bucale
sub forma de:
A. comprimate 0,250g;
B. unguent 3%;
C. gel 15%;
D. gel 25%;
E. gel 40%.
Raspuns corect: A, B, C, D. 3.(pag237)
67.* Cantitatea tartrului dentar scade in conditiile aportului crescut de:
A. glucide;
B. proteine;
C. vitamina C;
D. lipidre;
E. vitamina B6.
Raspuns corect: C. 3(pag89)
68.Terminologia ARPA este utila in special pentru identificarea:
A. formelor predominant inflamatorii;
B. gingivitelor;
C. parodontitelor marginale cronice superficiale;
D. parodontite distrofice;
E. parodontite marginale cronice profunde.
Raspuns corect: A, B, C, E. 3(pag 120)

86

69. Hiperestezia dentinara se instaleaza in special dupa urmatoarele interventii:


A. chiuretaj gingival;
B. chiuretaj subgingival;
C. detartraj;
D. gingivectomie;
E. planarea radacinilor.
Raspuns corect: C, D, E. 3(pag173)
70. Aderenta bacteriilor la pelicula placii gingivale este explicata prin mecanisme:
A.precipitare;
B. hidrofobe;
C. aglutinare;
D. elecrostatice;
E. prin structuri bacteriene specifice.
Raspuns corect: B, D, E. 3(pag67)
71.*Factorul cauzal al Sida afecteaza predominant:
A. macrofagele;
B. neuroni,celule gliale;
C. limfocite THmarcate antigenic CD4;
D. eritrocitele;
E. celulele Langherhans.
Raspuns corect: C. 3(pag163)
72.CResterea lichidului de lichid gingival se considera:
A. in cursul inflamatiei gingivale;
B. seara, dupa o zi de activitate;
C. dimineata;
D. in perioada de repaus masticator;
E. prin periaj.
Raspuns corect: A, C, E. 3(pag34)
73. Hiperestezia suprafetelor radiculare reprezinta senzatia dureroasa de intensitate redusa, medie sau intensa
ce apare:
A. spontan;
B. la contactul acestor suprafete cu agenti mecanici;
C. in absenta placii bacteriene;
D. in absenta fenomenelor de fermentare acida a detritusurilor organice;
E. la contactul acestor suprafete cu agenti termici sau chimici.
Raspuns corect: B, E. 3(pag173)
74.* Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu hidantoida:
A. gingivita alergica;
B. gingivita hiperplazica idiopatica;
C. gingivita hiperplazica descuoamativa;
D. gingivita hiperplazica;
E. gingivita iritativa sau de iritatie.
Raspuns corect D. 3.(pag122)
75. Periaju gingivodentinar urmareste:
A. indepartarea placii microbiene;
87

B. stimularea circulatiei gingivale;


C. dekeratinizarea gingiei;
D. stinularea vascularizatieigingivale;
E. indepartarea depozitelor moi.
Raspuns corect: A, B, D, E. 3(pag179)
76. In raspunsul umoral din boala parodontala:
A. inflamatia antigenica este preluata de limfocitele B;
B. limfocitele B se transforma in plasmocite;
C. nu s-a dovedit experimental producerea locala de anticorpi pentru antigenele provenind din
germenii gram-negativ;
D. valorile anticorpilor nu sunt proportionale cu gradul de lezare a tesuturilor parodontale;
E. manoperele chirurgicale genereaza o crester a titrului de anticorp.
Raspuns corect: A. B. E. 3(pag77)
77.Factorii din saliva care se opun formarii si maturarii placii bacteriene supragingivale sunt:
A. mucina;
B. lipaza;
C. lactoferina;
D. sistemul LPO;
E. sistemele tampon salivare;
Raspuns corect: C, D, E. 3(pag69)
78. Caracteristicile periilor de dinti din material sintetic sunt:
A. omogenitatea materialului;
B. flexibilitatea;
C. rezistenta mecanica;
D. retin apa si detritusurile organice;
E. uniformitatea dimensiunilor in lungime si diametru;
Raspuns corect: A, B, C, E. 3(pag180)
79. Sistemul ligamentului supraalveolar indeplineste urmaotarele roluri:
A. impiedica fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la nivel constant in timpul eruptiei active:
B. se opune tendintelor de retractie gingivala;
C. formeaza o bariera in calea agresiunii microbiene;
D. inlesneste proliferarea epiteliului jonctional si sulcular in desmodontiu;
E. asigura nutritia si regenerarea osului;
Raspuns corect: B, C. 3(pag55)
80.* Semnul clinic patognomonic in gingivostomatita ulcero necrorica este:
A. senzatia de gust metalic si alterat;
B. halena intensa;
C. papilele interdentare prezinta la varf o ulceratie (aspect decapitat) care se intinde si la marginea
gingivala;
D. trismusul;
E. accentuarea durerilor la contactul cu alimentele fierbinti, condimente.
Raspuns corect: C. 3(pag145)
81. Gingivita cronica(simpla,necomplicata) reprezinta o inflamatie cronica de cauza microbiana a:
A. spatiul desmodontal;
B. papile interdentare;
88

C. cementul radicular;
D. marginii gingivale libere;
E. a marginii gingivale libere si gingiei fixe
Raspuns corect: B, D, E. 3(pag126)
82. Dehiscenta si fenestratia:
A. sunt defecte prin resorbtie la nivelul corticalei externe a osului alveolar;
B. sunt defecte pein resorbtie la nivelul corticalei interne;
C. apar datorita vascularizatiei periostale sarace in zonele unde periostul si mucoasa sunt subtiri;
D. sunt de cauza traumatica;
E. se trateaza chirurgical prin acoperire cu lambou de vecinatate;
Raspuns corect: A, C, E. 3(pag47)
83. Indicatiile detartrajului cu ultrasunete sunt:
A. tartrul supragingival;
B. hiperestezie dentinata accentuata;
C. la copii mici;
D. la bolnavii hemofilici;
E. in cursul interventiilor chirurgicale pentru dislocarea depozitelor tartrice foarte ederente;
Raspuns corect: A, D, E. 3(pag214)
84.* Gingivita alergica este denumita:
A. eritem gingival linear;
B. gingivita cu celule Langherhans;
C. gingivita imunodeficitara;
D. gingivita cu plasmocite;
E. gingivita falciforma;
Raspuns corect: D 3(pag140)
85. Metoda Bass de periaj urmareste in special indepartarea placii bacteriene:
A. de suprafete ocluzale dentare ;
B. de suprafete vestibulare dentare;
C. de pe marginea gingivala libera;
D. de pe suprafatele linguale dentare;
E. din santul lingual.
Raspuns corect: C, E. 3(pag182)
86.* In reactiade hiperestezie de tip I (anafilactic) asociata cu boala parodontala sunt implicate
imunoglobulinele:
A. Ig A;
B. Ig M;
C. Ig G;
D. Ig E;
E. Ig D.
Raspuns corect: D. 3(pag81)
87. Apele de gura au actiune:
A. antiseptica;
B. antitermica;
C. aromatizanta;
D. antitoxica;
89

E. astringenta uneori.
Raspuns corect: A, C, E. 3(pag192)
88. Firul de matase folosit ca mijloc secundar de igienizare poate fi:
A. subtire;
B. gros;
C. cu suprafata cerata;
D. sub forma de benzi adezive;
E. fara suprafata cerata.
Raspuns corect: A, B,C, E. 3(pag188)
89. Periile de dinti noi sunt indicate in special:
A. pentru suprafetele ocluzale;
B. pentru santul gingival;
C. pentru suprafetele linguale;
D. in zonele aproximale interdentare accesibile;
E. pentru suprafetele vestibulare.
Raspuns corect: B, D. 3(pag180)
90. Gingivitele din cursul unor stri fiziologice seintalnesc la:
A. pubertate;
B. sarcina;
C. ciclu menstrual;
D. utilizarea de ciclosporine;
E. menopauza.
Raspuns corect: A. B. C. E. 3(pag122)
91. Sarcomul Kaposi:
A. este o tumora benigna;
B. este o tumora specifica infectiei HIV;
C. este o tumora maligna;
D. este o tumora nespecifica infectiei HIV;
E. imbraca aspect de hematom sau hemangiom;
Raspuns corect: C, D, E. 3(pag164)
92. In diabet gingivita prezinta:
A. frecvente ulceratii;
B. hiperplazia generalizata de tip polipoidal;
C. frecvent, pungi adevarate;
D. consistenta ferma a papilelor;
E. sangerari usoare la atingere.
Raspuns corect: A, B, E. 3(pag132)
93. Instrumenterul de detartraj cu ultrasunete cu partea activa in forma de spatula este indicata:
A. la inceputul detartrajului;
B. pentru chiuretaj radicular;
C. pentru indepartarea tartrului supragingival;
D. la sfarsitul detartrajului;
E. pentru indepartarea petelor colorate.
Raspuns corect: A, C, E. 3(213)
94. Propolisul are efect:
90

A. oxidant;
B. antimicotic;
C. caustic;
D. cicatrizant, epitelial;
E. anestezic de suprafata.
Raspuns corect: B, D, E. 3. (242)
95. Fumatul este un factor favorizant al imbolnavirii parodontale prin:
A.depunerea de nicotina, hidrocarburi pe suprafata dentara;
B.stimularea adeziunii placii bacteriene prin mecanism elecrtostatic;\
C.realizarea incorecta a periajului dentar;
D. ischemie in teritoriul vascular gingivo-parodontal;
E. leucoplazia care apare mai frecvent la fumatori.
Raspuns corect: A, D, E. 3(pag95)
96. Mesele gingivale au o lungime de:
A. 1cm;
B. 5 cm;
C. 0,5 cm;
D. 2 cm;
E. 3 cm.
Raspuns corect: A, D. 3(pag222)
97. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:
A. gingivostomatita herpetica;
B. sifilis;
C. leucemia acuta;
D. stomatita odontiazica;
E. candidoze acute.
Raspuns corect: A, B, C, E. 3(pag145-146)
98. Tamponamentul papilei gingivale se face :
A. printr-o miscare de rotatie la baza papilei;
B. printr-o apasare continua;
C. printr-o deplasare dinspre baza spre varful papilei;
D. prin aplicare si pe mucoasa mobila;
E. printr-o deplasare de la varful papilei spre baza.
Raspuns corect: A,C. 3(pag222)
99. Bolile sistemice:
A. joaca rol determinant in producerea bolii parodontale;
B. favorizeaza initierea bolii parodontale;
C. favorizeaza recidivele;
D. nu ingreuneaza eficienta tratamentului local;
E. grabesc evolutia bolii parodontale.
Raspuns corect: B, C, E. 3(pag96)
100. Avantajele detartrajului sonic:
A. aplicare si indepartare usoara;
B. nu necesita racire cu apa;
C. au o singura treapta de putere;
91

D. vibratiile sunt de 2000-6500 cicli pe secunda;


E. consum de energie scazut, este antrenat de jetul de aer.
Raspuns corect: A, B, E. 3(pag217)
101. Primul stadiu al eruptiei dentare pasive se caracterizeaza prin:
A. aparitia fenomenului de atritie
B. epiteliul jonctional este localizat in egala masurape smalt si pe cement
C. epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt
D. epiteliul jonctional s-a retras spre apical pe suprafata cementului
E. baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement
Raspuns: C (pag 22)
102. Mobilitatea dentara fiziologica are valori cuprinse intre:
A. 0,05-0,1mm
B. 0,1-0,15mm
C. 0,15-0,2mm
D. 0,2-0,25mm
E. 0,25-0,3mm
Raspuns: B (pag 57)
103. Tartrul dentar contine:
A. proteine 8-10%
B. lipide 0,5%
C. carbohidrati 10-12%
D. fructoza
E. glucoza
Raspuns: E (pag 87)
104. Nivelul maxim de acumulare al tartrului se obtine la:
A. 1-2 luni de la initierea depunerii
B. 2-4 luni de la initierea depunerii
C. 3-4 luni de la initierea depunerii
D. 4-6 luni de la initierea depunerii
E. 6-8 luni de la initierea depunerii
Raspuns: D (pag 88)
105. Cele mai multe dintre conditiile de patogen parodontal le indeplineste:
A. Porphyromonas gingivalis
B. Veilonella
C. Prevotella intermedia
D. Actinobacillus actinomycetemcomitans
E. Bacteroides gracilis
Raspuns: D (pag 65)
106. Gingivita cronica (simpla, necomplicata)
A. este de cauza micotica
B. este de cauza microbiana
C. este de natura virala
D. apare in cadrul unor boli sistemice
E. apare in lichenul plan sau alte dermatoza
Raspuns: B (pag 122)
92

107. Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu : hidantoina , ciclosporina, antagonisti de
calciu este:
A. o gingivita hiperplazica idiopatica
B. o gingivita alergica
C. o gingivita hiperplazica
D. o gingivita hipertrofica descuamativa
E. o gingivita iritativa sau de irirtatie
Raspuns: C (pag 122)
108. Care dintre urmatoarele simptome nu le intalnim la pacientii cu gingivita cronica:
A. usor prurit gingival
B. dureri severe
C. senzatie de usturime
D. sangerari gingivale la periaj
E. sangerari gingivale la masticatie
Raspuns: B (pag 126)
109. Gingivostomatita herpetica:
A. apare mai ales la adulti si batrani
B. apare dupa o perioada de incubatie de 4-5 zile
C. este consecinta unei necroze de lichefiatie prin veziculatie intradermica
D. prezinta vezicule cu lichid tulbure, laptos
E. evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa 2 saptamani
Raspuns: E (pag 147)
110. Gingivita acuta ulceronecrotica este caracterizata prin:
A. prurit gingival
B. alterarea starii generale
C. absenta sangerarii la palpare cu sonda
D. consistenta ferma a papilelor
E. mobilitatea dentara
Raspuns: B (pag 144)
111. Gingivita din diabet prezinta:
A. hiperplazie gingivala localizata
B. culoare gingivala rosu deschis
C. consistenta ferma a papileor
D. pungi parodontale
E. frecvente ulceratii
Raspuns: E (pag 132)
112. *Semnul patognomonica din gingivostomatita ulcero-necrotica este:
A. culoarea rosie a portiunii gingivale ulcrate
B. papailele interdentare prezinta la varf o ulceratie crateriforma (aspect decapitat)
C. gingivoragii la cele mai mici atingeri
D. adenopatie regionala
E. limitarea deschiderii gurii prin trismus
Raspuns: B (pag 145)
113. Gingivita alergica prezinta:
93

A. gingie de culoare rosu deschis de consistenta moale, friabila


B. gingie de culoare rosu intens dura la palpare
C. tumefactie gingivala cu aspect granular
D. gingia sangereaza foarte usor spontan
E. gingia are o culoare rosu intens doar la nivelul papilelor dentare
Raspuns: C (pag 140)
114. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal, in ordine este:
A. lingual, palatinal, vestibular
B. palatinal, vestibular, lingual
C. vestibular, palatinal, lingual
D. vestibular, lingual, palatinal
E. lingual vestibular, palatinal
Raspuns: D (pag 172)
115. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:
A. periaj
B. detartraj
C. badijonari cu ZnCl2
D. traumatisme dento-alveolare
E. indepartarea obturatiilor in exces
Raspuns: B (pag 173)
116. Mucoasa de captusire a cavitatii orale prezinta urmatoarele caracteristici:
A. este puternic keratinizata
B. prezinta o submucoasa formata din tesut conjuctiv lax
C. este specilizata in receptarea stimulilor care produc senzatii gustative
D. acopera bolta osoasa
E. este slab keratinizata
Raspuns: B, E (pag 24)
117. Care dintre urmatoarele tipuri de fibre gingivale se gasesc in structura
ligamentului supraalveolar
A. fibre semicirculare
B. fibre transseptale
C. fibre trasalveolare
D. fibre trasgingivale
E. fibre intergingivale
Raspuns: A,B,D,E (pag 38)
118. Eruptia dentara activa se caracterizeaza prin:
A. coroana anatomica este egala cu coroana clinica
B. radacina antomica este egala cu radacina clinica
C. apozitie de os alveolar
D. coroana clinica este mai mare decat coroana anatomica
E. deplasarea dintelui spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctional
Raspuns: A,B,C, E (pag 21-22)
119. Despre gingia fixa se poate spune ca:
A. lipseste la copii
B. are o inaltime cuprinsa intre 1 si 9 mm
C. nu se modofica cantitativ in timpul vietii
94

D. are o inaltime mai mare la maxilar decat la mandibula


E. constituie o zona de rezistenta impotriva retractiei determinate d eperiaj
Raspuns: B,D,E ( pag 26)
120. Forma papilei interdentare este de:
A. platou cand lipseste punctul de contact
B. sa la dintii cu puncte de contact stranse
C. cort cu o depresiune pe muchia superioara la dintii laterali posteriori
D. piramida la dintii laterali posteriori
E. piramida in regiunea frontala
Raspuns: A,C,E (pag 25)
121. Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata :
A. seara
B. in cursul masticatiei
C. in sarcina
D. in inflamatia gingivala
E. prin periaj
Raspuns: B,C,D,E (pag 34)
122. Implantarea dentara depinde de:
A. latimea radacinilor
B. numarul radacinilor
C. densitatea cemetului radicular
D. suprafata radacinilor
E. alimentatia persoanei
Raspuns: B, D (pag 53)
123.Raportul topografic intre cement si smalt poate fi:
A. cementul nu vine in contact cu smaltul cervical in 60-65% din cazuri
B. cementul acopera smaltul cervical in 30 % dintre cazuri
C. cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri
D. cementul vine in contact cu smaltul in 30% din cazuri
E. cementul nu vine in contact cu smaltul , lasand o mica portiune de dentina descoperita in 5-10% din cazuri
Raspuns: C,D,E (pag 40)
124. Eruptia pasiva se clasifica in 4 stadii:
A. stadiul 1 epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt
B. stadiul 2- epiteliul jonctional se afla pe smalt , baza santului gingival se
proiecteaza pe smalt si
cement
C. stadiul 3- epiteliul jonctional este situat in intregime pe cement, baza santului D. gingival se situeaza la
nivelul jonctiunii smalt-cement
E. stadiul 4- epiteliul jonctional s-a retras spre apical, baza santului gingival se proiecteaza pe cement
Raspuns: A,C, D (pag 22)
125. Zonele cele mai bogate in os medular sunt situate la nivelul urmatoarelor zone cu exeptia:
A. la nivelul molarilor inferiori
B. la nivelul premolarilor inferiori
C. la nivelul premolarilor superiori
D. la nivelul tuberozitatii maxilare
E. la nivelul molarilor superiori
95

Raspuns: C, E (pag 46)


126. Dehiscenta si fenestratia
A. sunt defecte prin resorbtia corticalei externe a osului alveolar
B. sunt defecte prin resorbtia corticalei interne a osului spongios
C. apar datorita vascularizatiei periostale sarace
D. apar in zonele unde mucoasa este laxa
E. concomitent, resorbtia osoasa de cauza inflamatorie bacteriana, se dezvolta in zonele aproximale ale
radacinilor
Raspuns: A,C,E (pag 47)
127. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:
A. sex
B. varsta
C. tipul constitutional
D. traumatisme directe
E. traumatisme indirecte
Raspuns:B,C,D,E (pag 28)
128. Tartrul supragingival se caracterizeaza prin:
A. culoare maroniu inchis spre negru
B. este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera
C. localizat preferential pe suprafata linguala a incisivilor inferiori
D. se depune pe suprafata ocluzala a dintilor lipsiti de antagonisti
E. are consistenta fiabila moale
Raspuns: C,D,E ( pag 86)
129.Prin parodontometrie se apreciaza:
A. adancimea pungilor gingivale
B. prezenta tartrului subgingival
C. retractia gingivala
D. inflamatia gingivala
E. gradul de mobilitate dentara
Raspuns: A,C,E (pag 108)
130. Diagnosticul diferential al gingivo-stomatitei ulcero-necrotice se face cu:
A. boala Behcet
B. gingivita alergica
C. leucemia cronica
D. candidoza acuta
E. agranulocitoza
Raspuns: B, D,E (pag 145)
131. Factorii favorizanti ai gingivitei hiperplazice simple sunt:
A. obturatii in exces, in contact sau in imediata apropiere a gingiei
B. tipul alimentatiei (bogata in lipide)
C. impact alimentar direct asupra papilei
D. carii recidivante
E. cavitati carioase aproximale
Raspuns: A, C, E (pag 127)

96

132. In gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestari:


A. prurit gingival
B. sangerari gingivale
C. usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice
D. hipersalivatie
E. senzatie de tensiune
Raspuns: B, C, E (pag 129)
134. In gingivita din diabet, gingia poate prezenta:
A. pungi adevarate
B. hipertrofie gingivala generalizata
C. sangerari usoare
D. usoara mobilitate patologica
E. ulceratii
Raspuns: C, D,E (pag 132)
135. In gingivita hiperplazica din leucemie, principalele semne clinice sunt:
A. gingivoragii precoce
B. senzatie de uscaciune a mucoasei
C. aparitia polipilor gingivali
D. hiperplazie gingivala
E. ulceratii
Raspuns: A, D, E (pag 134)
136.Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza:
A. usor prurit gingival
B. sangerari gingivale la periaj si masticatie
C. senzatie de usturime
D. tumefactie
E. halena
Raspuns: A,B,C (pag 126)
137. In gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C apare:
A. mobilitate patologica prin edem
B. hipertrofie linguala
C. sangerari gingivale
D. pungi false
E. halena
Raspuns: C,D,E (pag 133)
138. Conditiile favorizante de aparitie a gingivostomatitelor micotice sunt:
A. consumul excesiv de antibiotice
B. sarcina
C. varsta si sexul
D. SIDA
E. dibetul
Raspuns: A, B, D E (pag 148-149)
139. Gingivita la pubertate este caracterizata prin:
A. aparitia ei atat de fete cat si la baieti
B. este mai frecventa intre 10-12 ani
97

C. implicare mai frecventa a speciilor Capnocytophaga


D. aparitia ca semn a unor modificari metabolice mai ales inaintea ciclului menstrual
E. inflamatie gingivala rosu-violacee
Raspuns: A, C, E (pag 128)
140. Tumora de sarcina
A. prezinta o incidenta de 3-6% cazuri
B. prezinta o incidenta de 5-10%cazuri
C. apare dupa luna a 5-a de sarcina
D. din punct de vedere hisptopatologic este un angiogranulom
E. apare dupa luna a 3-a de sarcina
Raspuns: D,E (pag 130)
141.Parodontita marginala cronica profunda la copii apare ca:
A. parodontita prepuertara precoce
B. parodontita prejuvenila
C. parodontita agresiva rapid progresiva
D. parodontita distrofica
E. parodontita ulceronecrotica
Raspuns: A, E (pag 123)
142. Catedra de Parodontologie Bucuresti clasifica gingivitele in:
A. gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana
B. gingivita alergica
C. gingivita din cursul unor stari fiziologice
D. gingivita cronica
E. gingivita de iritatie
Raspuns: A, B, C,D (pag 122)
143.Parodontita marginala cronica profunda la adult prezinta urmatoarele forme:
A. parodontita marginala cronica profunda: localizata,extinsa, generalizata
B. parodontita ulceronecrotica
C. parodontita marginala rebela la tratament
D. parodontita marginala rapid progresiva precoce
E. parodontita distrofica
Raspuns: A, C, E (pag 123)
144. Urmatoarele gingivite se insotesc de pungi adevarate:
A. gingivita hiperplazica idiopatica
B. gingivita de sarcina
C. gingivita prin carenta vitaminei C
D. gingivite medicamentoase
E. gingivite micotice
Raspuns: B,C,D (pag 121)
145. Gingivitele si gingivostomatitele acute si subacute cuprind:
A. gingivostomatita ulceronecrotica
B. gingivostomatita herpetica
C. gingivostomatita aftoasa
D. gingivita alergica
E. gingivita hiperplazica idiopatica
98

Raspuns: A,B,C (pag 122)


146. Abcesul parodontal marginal:
A. este o complicatie a parodontitei marginale cronice
B. este localizat cel mai frecvent palatinal
C. nu poate fi intalnit niciodata lingual
D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale
E. tratamentul consta in drenaj prin punctionare
Raspuns: A, D (pag 172)
147. Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate de:
A. adenite
B. abces parodontalmarginal
C. hiperestezie dentinara
D. sinusita maxilara
E septicemie
Raspuns: B,C (pag 172)
148. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:
A. retractii gingivale
B. prepararea unor cavitati proximale
C. detartraj
D. gingivectomie
E. gingivostomatita ulcero-necrotica
Raspuns: A, C,D (pag 173)
149. Lacunele cuneiforme apar:
A. la coletul dintilor
B. in zona incizala/ocluzala a dintilor
C. mai frecvent vestibular
D. mai frecvent oral
E. ca o lipsa de substanta de forma triunghiulara
Raspuns: A, C, E (pag 174)
150. Abcesul parodontal marginal netratat se complica cu:
A. pulpite cronice
B. pulpite acute
C. parodontite apicale cronice
D. parodontite apicale acute retrograde
E. osteite
Raspuns: B, D, E (pag 173)
151. Candidozele bucale in SIDA:
A. nu apar niciodata
B. sunt consecinta agreiunii crescute a speciilor de Candida, mai ales Candida albicans
C. nu depind de nivelul de imunocompetenta al bolnavilor
D. se pot manifesta in diferite moduri
E. se pot manifesta si sub forma de cheilite angulare miocotice:
Raspuns: B,D,E (pag 164)

99

PROTETICA DENTARA MOBILIZABILA


1. Retentivitile cele mai favorabile la nivelul dinilor mandibulari sunt distribuite astfel:
A.
la canini pe feele vestibulare
B.
la premolari pe feele vestibulare
C.
la molari pe feele vestibulare
D.
la premolari i molari pe feele linguale
E.
la molari pe feele linguale
Rspunsuri corecte: A, B, E Ionescu, pg. 48
2. *Zonele biostatice la mandibul sunt reprezentate de:
A.
tuberozitile maxilare
B.
zonele de sarcin primar
C.
tuberculii piriformi
D.
zonele de sarcin secundar
E.
bolta palatin
Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 48
3. *Bolta palatin cea mai favorabil protezrii pariale mobilizabile este:
A.
plat, cu torus de mrime medie
B.
plat, fr torus
C.
ogival, fr torus
D.
ogival, cu torus situat anterior
E.
adnc, fr torus
Rspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 48
4. Modelul de studiu i diagnostic n edentaia parial servete la:
A.
diagnosticul clinic al edentaiei
B.
stabilirea planului de tratament preprotetic
C.
analiza dinilor restani i a crestelor alveolare
D.
analiza la paralelograf
E.
desenarea proiectului viitorului schelet al protezei
Rspunsuri corecte: A, C, D, E Ionescu, pg. 58, 63, 64, 84
5. *n clasificarea edentaiei pariale dup Kennedy absena tututor molarilor se ncadreaz n:
A.
clasa I
B.
clasa a II-a
C.
clasa a III-a
D.
clasa a IV-a
E.
clasa a II-a cu o modificare
Rspunsuri corecte: A Ionescu, pg. 59
6. *n cadrul clasificrii edentaiei pariale dup Kennedy, edentaia tuturor frontalilor se ncadreaz clasei:
A.
I -a
B.
a II-a
C.
a III-a
D.
a IV-a
E.
a VI-a
Rspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 60
7. *Edentaia clasa a III-a dup clasificarea Applegate este:
100

A.
edentaie distal unilateral
B.
edentaie distal bilateral
C.
edentaie anterioar
D.
edentaie lateral care se trateaz adjunct
E.
edentaie lateral care se trateaz conjunct
Rspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 61

8. *Componentele paralelografului Ney sunt:


A.
soclul, masa, un bra vertical, bra orizontal dublu articulat, tij vertical accesoriile
B.
soclul, suportul de fixare al modelului, bra vertical, bra orizontal, tij vertical, accesoriile
C.
soclul, masa, un bra vertical articulat, dou brae orizontale, tij vertical, accesoriile
D.
masa, un bra vertical articulat, accesoriile i soclul
E.
un bra vertical, unul orizontal articulat i accesoriile
Rspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 64

9. Accesoriile paralelografului sunt:


A.
tija detectoare
B.
reteniometre
C.
spatule de cear sau joje
D.
dispozitivul Gysi
E.
tija portmin de grafit
Rspunsuri corecte: A, B, E Ionescu, pg. 66, 68, 69
10. *Analiza modelului de studiu al edentatului parial la paralelograf va parcurge, n ordine, urmtorii timpi:
A.
stabilirea planurilor de ghidare, trasarea ecuatorului protetic, tripodarea
B.
stabilirea axei de inserie i dezinserie a protezei, trasarea ecuatorului protetic, stabilirea locului de
amplasare a vrfului braului retentiv al croetului, tripodarea
C.
fixarea poziiei modelului, stabilirea locului de amplasare a vrfului braului retentiv al croetului,
stabilirea zonelor de interferen mucoosoase
D.
stabilirea planurilor de ghidare, stabilirea zonelor de aplicare a conectorilor secundari i a braelor
retentive ale croetelor, trasarea ecuatorului protetic, tripodarea
E.
specifici fiecrei forme de edentaie parial
Rspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 75
11. Axa de inserie a protezei pariale scheletate este condiionat de urmtorii factori:
A.
trasarea ecuatorului protetic i tripodare
B.
planurile de ghidare, zonele retentive ale dinilor stlpi
C.
zonele de interferen dentare i mucoosoase
D.
fizionomie
E.
stabilirea locului unde se plaseaz vrful braului retentiv al croetului
Rspunsuri corecte: B, C, D Ionescu, pg. 75
12. *Planurile de ghidare la edentatul parial sunt reprezentate de:
A.
zona cervical a dinilor stlpi;
B.
suprafele vestibulare i orale ale tuturor dinilor
C.
suprafeele proximale ale dinilor stlpi, vecine spaiilor edentate
D.
toate suprafeele axiale ale dinilor stlpi
E.
suprafele ocluzale ale dinilor stlpi
101

Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 75


13. Interferenele mucoosoase mandibulare la edentatul parial pot apare n:
A.
zona lingual lateral
B.
zona retromilohioidian
C.
zona retrotemporal
D.
zona tuberculului piriform
E.
zona torusului maxilar
Rspunsuri corecte: A, B Ionescu, pg. 78
14. *Pentru meninerea protezelor scheletate cu ajutorul croetelor turnate divizate Roach este necesar o
retenie subecuatorial a dinilor stlpi de:
A.
0,25 mm
B.
0,30 mm
C.
0,50 mm
D.
0,75 mm
E.
1 mm
Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 77
15. *Zonele de interferen mucoosoase la maxilar pot apare n urmtoarele regiuni:
A.
zona vestibular sau distal a unor tuberoziti foarte retentive
B.
zonele vestibulare laterale i zona Ah
C.
punga lui Eisenring i zonele Schrder
D.
la nivelul bolii palatine
E.
n anurile pterigopalatine
Rspunsuri corecte: A Ionescu, pg. 78
16. Atitudinea fa de interferenele mucoosoase este:
A.
se intervine chirurgical cnd interferenele sunt exagerate
B.
schimbarea axului de inseria al protezei cnd interferenele sunt mici
C.
folierea corespunztoare pentru zonele retentive vestibulare mici ale crestelor alveolare
D.
scurtarea eilor pn la nivelul bombeului maxim al retentivitilor pentru zonele retentive
vestibulare mici ale crestelor alveolare
E.
se intervine chirurgical n toate cazurile
Rspunsuri corecte: A, C, D Ionescu, pg. 79
17. Cu ajutorul minei de grafit, la paralelograf, se traseaz pe suprafaa dinilor stlpi:
A.
linia ghid, linia celui mai mare contur, la un plan orizontal al modelului
B.
ecuatorul de malpoziie secundar
C.
axul de implantare
D.
ecuatorul protetic
E.
curbura arcadei
Rspunsuri corecte: A, D Ionescu, pg. 80
18. *Tripodarea mai poart numele de:
A.
fixarea braului vertical n raport cu modelul de analizat
B.
fixarea poziiei modelului fa de paralelograf
C.
fixarea tijei de reperaj
D.
fixarea poziiei conectorului principal i secundar
E.
B+C
Rspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 82
102

19. Secvenele preparrii dinilor stlpi n cadrul tratamentului proprotetic al edentaiei pariale sunt:
A.
realizarea planurilor de ghidare
B.
remodelarea dinilor stlpi
C.
echilibrarea ocluzal
D.
prepararea lcaurilor pentru pinteni externi
E.
realizarea lcaurilor pentru pinteni interni
Rspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 91-93
20. Lcaele supracingulare pentru aplicarea unor pinteni se pot prepara pe urmtorii dini:
A.
canini superiori
B.
incisivi centrali superiori
C.
premolari superiori
D.
canini inferiori
E.
molari inferiori
Rspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 96
21. Zonele protetice pozitive la mandibul sunt reprezentate de:
A.
dinii restani
B.
torusurile mandibulare
C.
crestele alveolare
D.
tuberoziti
E.
tuberculii piriformi
Rspunsuri corecte: A, C, E Ionescu, pg. 111
22. Zonele protetice negative, care trebuie ocolite sau despovrate de proteza parial scheletat maxilar
sunt:
A.
mijlocul crestelor alveolare
B.
bridele
C.
parodoniul marginal
D.
torusul
E.
mucoasa procesului alveolar lingual din dreptul conectorului principal
Rspunsuri corecte: B, C, D Ionescu, pg. 113
23. Atitudinea fa de papila incisiv, ca zon protetic negativ, este de:
A.
despovrare prin foliere 0,50 mm
B.
ocolire
C.
despovrare prin foliere 0,20-0,30 mm
D.
gravare
E.
despovrare prin foliere 2 mm
Rspunsuri corecte: B, C Ionesu, pg. 113
24. *Grosimea folierii mucoasei procesului alveolar n zona lingual, n dreptul conectorului principal, este
cuprins n urmtorul interval:
A.
0,10-0,20 mm
B.
0,30-0,40 mm
C.
0,30-2 mm
D.
1-2 mm
E.
1-5 mm
Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 113

103

25. *Numrul de croete necesar pentru ancorarea i stabilizarea unei proteze scheletate elaborat pentru o
edentaie clasa a IV-a Kennedy, cu lipsa tuturor frontalilor, este de:
A.
dou
B.
trei
C.
patru
D.
cinci
E.
ase
Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 119
26. Mijloacele auxiliare de meninere a protezelor pariale scheletizate sunt:
A.
retentivitile anatomice
B.
croetele turnate
C.
tonicitatea muscular
D.
adeziunea dintre mucoas i baza protezei
E.
B+D
Rspunsuri corecte: A, C, D Ionescu, pg. 120
27. *Toate elementele protetice care mpiedic deplasrile orizontale ale protezelor pariale se numesc:
A.
elemente de meninere indirect
B.
elemente de meninere direct
C.
elemente de sprijin
D.
elemente de stabilizare
E.
elemente contrabasculante
Rspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 124
28. Bascularea prin desprinderea extremitii distale a eilor protezelor pariale scheletate (n edentaii clasa I
i a II-a Kennedy) este cauzat de:
A.
exostozele cmpului protetic
B.
topografia i ntinderea edentaiei
C.
supraextinderea eilor
D.
actele reflexe
E.
gravitaie la mandibul
Rspunsuri corecte: C, D Ionescu, pg. 125
29. Bascularea prin desprindere a protezelor pariale scheletizate n edentaiile clasa I i a II-a Kennedy se
realizeaz dup:
A.
axa de rotaie primar
B.
linia care unete vrful braelor retentive ale croetelor plasate cel mai posterior
C.
linia care unete marginea distal a eilor
D.
linia care unete vrful braelor retentive ale croetelor plasate cel mai anterior
E.
linia fulcrum secundar
Rspunsuri corecte: B, E Ionescu, pg. 125
30. Meninerea indirect a protezelor pariale scheletizate depinde de:
A.
eficacitatea meninerii directe
B.
distana elementelor contrabasculante fa de axa de basculare
C.
numrul de elemente contrabasculante
D.
rigiditatea conectorului secundar de care este legat
E.
existena unui lca special preparat
Rspunsuri corecte: A, B, D, E Ionescu, pg. 126

104

31. Elementele contrabasculante ale unei proteze pariale scheletate pot fi:
A.
pintenii ocluzali
B.
pintenii supracingulari
C.
croetul continuu cu pinteni ocluzali sau gherue incizale la extremiti
D.
retentivitile protezei
E.
conectorii secundari
Rspunsuri corecte: A, B, C Ionescu, pg. 128
32. Elementele contrabasculante au urmtoarele funcii auxiliare:
A.
imobilizeaz dinii frontali, refac punctele de contact
B.
transmit forele masticatorii i pe dinii stlpi indireci
C.
realizarea friciunii ntre dinii stlpi i protez n plan sagital
D.
stabilizarea protezei;
E.
rigidizeaz componentele croetelor dentare turnate
Rspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 133
33. *Deplasrile protezelor pariale scheletizate care nu pot fi oprite de nici un element protetic sunt:
A.
deplasrile laterale
B.
bascularea prin desprinderea extremitii distale a eilor
C.
bascularea prin nfundarea extremitii distale a eilor
D.
mezializarea protezelor
E.
distalizarea protezelor
Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 134
34. *Axul de rotaie dup care se face bascularea prin nfundare a extremitii distale a eilor protezelor
pariale scheletate trece prin:
A.
vrful braelor retentive ale croetelor plasate cel mai posterior
B.
vrful braelor opozante ale croetelor plasate cel mai posterior
C.
pintenii cei mai meziali
D.
printenii cei mai apropiai de edentaie
E.
extremitile distale ale eilor
Rspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 134

35. Diminuarea basculrii prin nfundare a extremitii distale a eilor protezelor scheletate se poate realiza
prin urmtoarele metode:
A.
amprente de compresiune, mai ales la mandibul
B.
cptuirea i rebazarea eilor
C.
plasarea unor elemente contrabasculante adiionale
D.
ei terminale extinse la maxim, dar n limite fiziologice
E.
B+C
Rspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 136
36. Rotaiile transversale ale protezelor pariale care rezolv edentaiile pariale de clasa II-a Kennedy sunt
cauzate de :
A.
plasarea greit a conectorilor secundari
B.
montarea greit a dinilor artificiali
C.
dinilor artificiali mai lai comparativ cu limea crestelor
D.
eile protezei prea scurte
E.
eile protezei prea extinse
105

Rspunsuri corecte: B, C, D Ionescu, pg. 138


37. Deplasrile protezelor pariale produc urmtoarele efecte asupra dinilor stlpi:
A.
bruxism
B.
afectarea parodoniului profund al dinilor stlpi
C.
efecte disortodontice
D.
carii
E.
inconfort pentru pacient
Rspunsuri corecte: B, C, D Ionescu, pg. 140
38. *Elementele de legtur dintre eile protezei scheletate sunt:
A.
capsele
B.
conectorii secundari
C.
elementele de meninere, sprijin i stabilizare
D.
croetele
E.
conectorii principali
Rspunsuri corecte: E Ionescu, pg. 141
39. Caracteristicile comune ale conectorilor principali ai protezelor scheletate sunt reprezentate de:
A.
profilaxia esuturilor cmpului protetic
B.
rigiditate
C.
elasticitate
D.
creaz condiii de confort pentru pacient
E.
se distaneaz de mucoas
Rspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 141, 142
40. *Bara lingual se poate confeciona cnd nlimea procesului alveolar este de cel puin:
A.
3 mm
B.
9 mm
C.
16 mm
D.
4 5 mm
E.
10 mm
Rspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 142
41. *Grosimea barei linguale a protezei scheletate mandibulare este de:
A.
5 mm
B.
1 cm
C.
3 mm la extremitatea superioar i 7 mm la extremitatea inferioar
D.
1 mm la extremitatea superioar i 3 mm la extremitatea inferioar
E.
4 mm la extremitatea superioar i 6 mm la extremitatea inferioar
Rspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 144
42. Zonele de minim rezisten ale barei linguale la proteza scheletat mandibular sunt:
A.
jonciunea ei cu conectorul principal
B.
mijlocul barei
C.
jonciunea ei cu conectorii secundari
D.
unirea ei cu eile
E.
A+B
Rspunsuri corecte: B, C, D Ionescu, pg. 144
43. Rolul croetului continuu al protezei scheletate mandibulare este de:
106

A.
a devia mandibula n poziie excentric
B.
a rigidiza bara lingual
C.
a solidariza dinii restani
D.
a avea efecte disortodontice
E.
a lega eile protezelor
Rspunsuri corecte: B, C Ionescu, pg. 146, 147
44. *Forma conectorilor principali maxilari cea mai confortabil pentru pacient este de:
A.
Plcua mucozal dependent de mrimea edentaiei
B.
croet continuu
C.
bare
D.
conector principal dentar
E.
A+B
Rspunsuri corecte: A Ionescu, pg. 150
45. *Limea minim a plcuei mucozale a protezei scheletate maxilare este:
A.
0,40 mm
B.
0,60 mm
C.
egal cu mrimea spaiului edentat
D.
1 mm
E.
2 mm
Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 150, 152
46. *Cel mai rigid conector principal maxilar este socotit:
A.
plcua mucozal cu lime redus
B.
plcua mucozal cu lime mare
C.
plcua mucozal n form de U
D.
plcua mucozal fenestrat
E.
plcua dentomucozal
Rspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 154
47. *Limea plcuei posterioare a conectorului principal maxilar fenestrat este de:
A.
0,4-0,6 mm
B.
2 mm
C.
4-5 mm
D.
6-9 mm
E.
10 mm
Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 155
48. *Grosimea recomandat a plcuei mucozale n form de U a protezei scheletate maxilare este:
A.
0,20 mm
B.
0,40 mm
C.
0,60 mm
D.
1 mm
E.
2 mm
Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 155
49. Funciile croetelor dentare turnate utilizate n tratamentul edentaiei pariale cu proteze scheletate sunt:
A.
ancorarea
B.
pasivitatea;
C.
friciunea
107

D.
meninerea indirect
E.
desprinderea voluntar a protezei
Rspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 163
50. Retenia protezei scheletate depinde de urmtorii factori:
A.
sprijinul parodontal
B.
mrimea retentivitii subecuatoriale
C.
numrul de croete utilizate
D.
tipul de croet ales
E.
poziia pintenilor ocluzali
Rspunsuri corecte: B, C, D Ionescu, pg. 163
51. *Traiectul liniei ecuatoriale tipice, dup IONESCU este:
A.
de la mijlocul distanei cervico-ocluzale pe faa proximal dinspre edentaie trece n diagonal i se
apropie de suprafa ocluzal spre faa proximal opus edentaiei
B.
de la mijlocul distanei cervico-ocluzale pe faa proximal dinspre edentaie trece n diagonal i se
apropie de colet spre faa proximal opus edentaiei
C.
de la mijlocul distanei cervico-ocluzale pe faa proximal opus edentaie trece n diagonal i se
apropie de colet spre faa proximal dinspre edentaiei
D.
din apropierea coletului pe faa proximal dinspre edentaie trece n diagonal i se apropie de
suprafaa ocluzal spre faa proximal opus edentaiei
E.
n apropierea feei ocluzale, att vestibular, ct i oral
Rspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 167
52. *Elasticitatea braului retentiv al croetului turnat, a crui diametru se subiaz uniform ctre vrf,
ajungnd s fie jumtate din diametrul de la origine, este, comparativ cu cea a unuia nesubiat:
A.
egal
B.
de dou ori mai mic
C.
de dou ori mai mare
D.
de patru ori mai mare
E.
de opt ori mai mare
Rspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 169
53. Pintenii ocluzali externi principali prezint urmtoarele caracteristici:
A.
transmit forele paralel cu axul lung al dinilor
B.
elasticitate
C.
sunt plasai ntr-un lca de form hemisferic
D.
sunt plasai ntr-un lca n form de coad de rndunic
E.
prezint rigiditate absolut
Rspunsuri corecte: A, C, E Ionescu, pg. 172-174
54. ncercuirea (n protezarea parial mobilizabil) intervine cu rol secundar n:
A.
Stabilizarea orizontal a protezei
B.
sprijin
C.
meninere
D.
reciprocitate
E.
pasivitate
Rspunsuri corecte: A, B, C Ionescu, pg. 177
55. Reciprocitatea corect a croetelor se poate realiza prin urmtoarele metode:
A.
utilizarea croetului Ackers
108

B.
utilizarea croetului Ney I
C.
utilizarea croetului Ney II
D.
utilizarea croetului Fehr
E.
utilizarea croetului de srm
Rspunsuri corecte: B, C Ionescu, pg. 178, 179
56. Plasarea pintenului ocluzal, n edentaiile terminale, n fosa mezial a dintelui stlp determin:
A.
ca proteza s acioneze ca o prghie de gradul I
B.
ca proteza s acioneze ca o prghie de gradul al II-lea
C.
micorarea unghiului de nclinaie sub care se face bascularea prin nfundare a eilor
D.
mrirea unghiului de nclinaie sub care se face bascularea prin nfundare a eilor
E.
transmiterea mai uniform a presiunilor pe crestele alveolare
Rspunsuri corecte: B, C, E Ionescu, pg. 183-184
57. Caracteristicile croetelor circulare sunt:
A.
braul retentiv ajunge n zona retentiv subecuatorial dinspre ocluzal
B.
poriunea flexibil a braului retentiv acioneaz prin traciune asupra retentivitii dintelui stlp
C.
poriunea flexibil a braului retentiv acioneaz prin presiune asupra retentivitii dintelui stlp
D.
dezinseria protezelor este mai uoar dect inseria
E.
inseria protezelor este mai uoar dect dezinseria
Rspunsuri corecte: A, B, E Ionescu, pg. 185
58. Croetul circular Ackers deschis anterior este indicat:
A.
dac zona de retenie subecuatorial este maxim 0,25 mm
B.
dac zona de retenie subecuatorial este maxim 0,50 mm
C.
dac retentivitatea favorabil a dintelui stlp este situat vestibulo-distal
D.
dac retentivitatea favorabil a dintelui stlp este situat vestibulo-mezial
E.
n edentaii clasa a III-a Kennedy
Rspunsuri corecte: A, D, E Ionescu, pg. 188
59. *Retentivitatea favorabil a dintelui stlp, pentru plasarea unui croet circular Ackers deschis posterior
este dispus:
A.
vestibulo-distal
B.
oro-mezial
C.
mezial
D.
distal
E.
vestibulo-mezial
Rspunsuri corecte: A Ionescu, pg. 189
60. Retentivitatea favorabil a dintelui stlp, pentru plasarea unui croet inelar sau cu 4 brae, trebuie s fie:
A.
maxim 0,25 mm pe premolari
B.
maxim 0,50 mm pe premolari
C.
maxim 0,25 mm pe molari
D.
maxim 0,50 mm pe molari
E.
maxim 0,50 mm pe premolari i molari
Rspunsuri corecte: A, D Ionescu, pg. 191

61. *Croetul circular n ac de pr se aplic cel mai des pe urmtorii dini:


A.
molari maxilari nclinai mezial
B.
molari mandibulari nclinai mezial
109

C.
premolari maxilari
D.
premolari mandibulari
E.
canini
Rspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 191
62. Croetul Bonwill este foarte utilizat n urmtoarele situaii:
A.
edentaii clasa I Kennedy
B.
edentaii clasa a II-a Kennedy
C.
edentaii clasa a III-a Kennedy
D.
edentaii clasa a IV-a Kennedy
E.
A+B
Rspunsuri corecte: B, D Ionescu, pg. 191
63. *Braul retentiv al croetului turnat n T pleac din:
A.
conectorul principal
B.
aua scheletului metalic
C.
pintenul ocluzal
D.
croetul continuu
E.
corpul croetului
Rspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 193
64. Utilizarea croetului turnat n T este contraindicat n urmtoarele situaii:
A.
n edentaii terminale, cnd zona retentiv a dintelui stlp se afl mezial
B.
n edentaii terminale, cnd dintele stlp are un ecuator protetic nalt
C.
edentaii terminale, cnd zona retentiv a dintelui stlp se afl distal
D.
cnd exist o zon retentiv muco-osoas n dreptul conectorului secundar al braului retentiv
E.
cnd retentivitatea dintelui stlp este mai mare de 0,50 mm
Rspunsuri corecte: A, B, D, E Ionescu, pg. 196-197
65. Croetul Ney Nr.1 se aplic pe dinii care au linia ecuatorial:
A.
cu traiect tipic situat la mijlocul feei proximale dinspre edentaei, urcnd oblic vestibular i oral
spre ocluzal pe faa proximal opus edentaiei
B.
cu traseu tipic liniar n 1/3 ocluzal a dintelui stlp
C.
traseu tipic liniar n 1/3 cervical a dintelui stlp
D.
cu traiect tipic situat la mijlocul feei proximale dinspre edentaei, cobornd oblic vestibular i oral
spre cervical pe faa proximal opus edentaiei
E.
numit ecuator protetic Nr.1
Rspunsuri corecte: A, E Ionescu, pg. 199
66. Din a doua grup de croete Ney fac parte urmtoarele croete:
A.
croetul mixt biactiv
B.
croetul cu aciune posterioar
C.
croetul cu aciune posterioar invers
D.
croetul unibar
E.
croetul inelar
Rspunsuri corecte: B, C, E Ionescu, pg. 201-203
67. *Croetul R.P.I. utilizat n terapia edentaiei pariale cu proteze scheletate are urmtoarele componente:
A.
bra retentiv divizat n form de T, pinten ocluzal i conector secundar
B.
plac proximooral, bra retentiv divizat n I, pinten ocluzal
C.
bra retentiv divizat n I, pinten ocluzal, plac lingual
110

D.
bra retentiv din srm, pinten ocluzal, plac palatinal
E.
plac proximooral, bra retentiv divizat n I, pinten ocluzal,conector principal
Rspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 203
68. *Croetul mixt Ney (biactiv) este indicat pe dinii care au linia ecuatorial:
A.
tipic
B.
n diagonal
C.
numit ecuator protetic Nr.2
D.
nalt, unde retenia este mare, aproape de ocluzal
E.
cobort
Rspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 204
69. Avantajele croetelor mixte utilizate n tehnologia protezelor scheletate sunt:
A.
reparaii uoare
B.
pot fi aplicate n zone de retenie de 0,25 mm
C.
contact liniar cu dintele stlp
D.
vizibilitate redus
E.
se dezactiveaz n timp
Rspunsuri corecte: A, C, D Ionescu, pg. 206
70. La sistemul de bare i clrei Gilmore, barele au urmtoarea form pe seciune:
A.
rotund
B.
ptrat
C.
dreptunghiular
D.
oval
E.
semipiriform
Rspunsuri corecte: A, C Ionescu, pg. 232
71. Din sistemele articulate de meninere, sprijin i stabilizare fac parte:
A.
ruptorii de fore
B.
capsele
C.
amortizorii de fore
D.
balamalele
E.
culisele
Rspunsuri corecte: A, C, D Ionescu, pg. 245
72. Caracteristicile conectorilor secundari utilizai n tehnologia protezei scheletate sunt:
A.
rigiditate
B.
traiect vertical
C.
jonciune cu pintenii ocluzali ntr-un unghi de 90 de grade sau mai mic
D.
traiect sinuos
E.
utilizare rar
Rspunsuri corecte: A, B, C Ionescu, pg. 263
73. Tipurile de conectori secundari sunt:
A.
monoactivi
B.
proximali
C.
interdentari
D.
ai braelor elastice ale croetelor divizate
E.
elastici
Rspunsuri corecte: B, C, D, E Ionescu, pg. 264, 266, 267, 268
111

74. aua protezei scheletate (a metalic i acrilic) trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
A.
rigiditate
B.
elasticitate
C.
conductibilitate termic redus
D.
adaptare intim i precis la esuturile cu care vine n contact
E.
s permit efectuarea cptuirilor
Rspunsuri corecte: A, D, E Ionescu, pg. 268
75. La conceperea protezelor n edentaia de clasa I Kennedy, unde retentivitatea subecuatorial este plasat
vestibulo-distal, sunt indicate urmtoarele croete:
A.
divizat n T
B.
Ackers deschis edental
C.
Ackers deschis dental
D.
circular cu bra ntors
E.
divizat n semiT
Rspunsuri corecte: A, B, D, E Ionescu, pg. 287
76. Caracteristicile conceperii protezelor n edentaia clasa a II-a Kennedy sunt:
A.
extinderea bazei protezei i n zona hemiarcadei integre
B.
elementul contrabasculant este unilateral
C.
elementul contrabasculant nu este necesar
D.
elementul contrabasculant este plasat pe partea opus edentaiei
E.
elementul contrabasculant este plasat n vecintatea eii
Rspunsuri corecte: A, B, D Ionescu, pg. 294
77. *Momentul amprentrii preliminare n edentaia parial tratat cu proteze pariale scheletizate este:
A.
n prima edin de prezentare a pacientului
B.
dup realizarea tratamentelor preprotetice
C.
dup realizarea tratamentelor proprotetice
D.
nainte de orice fel de tratament
E.
dependent de tipul de edentaie
Rspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 344
78. *Amprenta preliminar n edentaia parial servete la confecionarea:
A.
modelului documentar
B.
modelului funcional
C.
modelului de studiu i diagnostic
D.
modelului de lucru
E.
modelului final
Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 344
79. Caracteristicile amprentei funcionale n edentaia parial protezat mobilizabil sunt legate de:
A.
tratamentele preprotetice
B.
amprenta preliminar
C.
clasa de edentaie
D.
tipul de sprijin al protezei
E.
vechimea edentaiei
Rspunsuri corecte: C, D Ionescu, pg. 345
80. Reproducerea anatomic perfect a suportului dento-parodontal prin amprentele funcionale, n
112

edentaiile clasa I i a II-a Kennedy are ca scop realizarea:


A.
sprijinului parodontal
B.
sprijinului muco-osos
C.
meninerii protezei
D.
stabilizrii protezei
E.
protecia esuturilor mucozale
Rspunsuri corecte: A, C, D, E Ionescu, pg. 345
81. Scopul amprentei funcionale n edentaiile clasa I i a II-a Kennedy tratate cu proteze scheletate sunt:
A.
reproducerea anatomic perfect a dinilor restani i a esuturilor nconjurtoare
B.
s redea forma anatomic a mucoasei crestelor alveolare
C.
marginile amprentei s fie extinse la maxim, dar n limite fiziologice
D.
s asigure modelarea marginal funcional
E.
s redea forma funcional a mucoasei crestelor alveolare
Rspunsuri corecte: A, C, D, E Ionescu, pg. 345, 346
82. Amprenta funcional necompresiv pentru realizarea protezelor scheletate este indicat n urmtoarele
cazuri:
A.
clasa I Kennedy la maxilar
B.
clasa I Kennedy la mandibul, cnd se utilizeaz ruptori de fore
C.
clasa a II-a Kennedy la maxilar
D.
clasa a III-a Kennedy la maxilar, cnd se utilizeaz ruptori de fore
E.
clasa a IV-a Kennedy la mandibul
Rspunsuri corecte: A, B, C Ionescu, pg. 346
83. n edentaiile clasa a III-a Kennedy, n care protezele scheletate au sprijin dento-parodontal, scopul
amprentei funcionale este:
A.
reproducerea anatomic perfect a dinilor restani
B.
redarea formei anatomopatologice a mucoasei crestelor alveolare
C.
redarea formei estetice a mucoasei crestelor alveolare
D.
marginile amprentei nu trebuie modelate funcional
E.
marginile amprentei s fie modelate funcional
Rspunsuri corecte: A, E Ionescu, pg. 351-352
84. Amprenta funcional de splare se utilizeaz pentru confecionarea protezelor scheletate n urmtoarele
tipuri de edentaii:
A.
clasa I Kennedy la mandibul
B.
clasa a II-a Kennedy la mandibul
C.
clasa a III-a Kennedy la maxilar, unde eile nu au versant vestibular
D.
clasa a III-a Kennedy la mandibul, unde eile nu au versant vestibular
E.
clasa a IV-a Kennedy la maxilar, unde eile nu au versant vestibular
Rspunsuri corecte: C, E Ionescu, pg. 352
85. *Momentul turnrii modelului ntr-o amprent cu alginate este:
A.
n maxim 1-2 minute
B.
n maxim 15 minute
C.
n maxim o or
D.
n maxim 24 de ore
E.
dependent de tehnica de amprentare
Rspunsuri corecte: B Ionescu, pg. 360

113

86. Impreciziile de suprafa ale amprentelor cu alginate pot fi:


A.
bule de aer
B.
lipsuri
C.
desprinderea parial a alginatului din lingur
D.
imprecizii la nivelul bolii palatine
E.
imprecizii la nivelul dinilor restani
Rspunsuri corecte: A, B, D, E Ionescu, pg. 361
87. Metodele de determinare i nregistrare a relaiei intermaximare n edentaia parial tratat cu proteze
scheletate sunt:
A.
dependente de situaia clinic
B.
independente de situaia clinic, obligatoriu cu abloane de ocluzie
C.
poziionarea manual a modelelor n imtercuspidare maxim
D.
poziionarea modelelor cu ajutorul materialelor de nregistrare a poziiei de intercuspidare maxim
E.
cu ajutorul abloanelor de ocluzie
Rspunsuri corecte: A, C, D, E Ionescu, pg. 516, 517, 519
88. *Poziionarea manual a modelelor n intercuspidare maxim, n vederea confecionrii unor proteze
scheletate se face n urmtoarele situaii:
A.
n orice situaie
B.
n nici o situaie
C.
cnd exist cel puin patru uniti de masticaie, repartizate cte dou bilateral
D.
n edentaii reduse, cu ocluzie stabil i cu dimensiunea vertical de ocluzie pstrat sau redus
E.
n funcie de vrsta pacientului
Rspunsuri corecte: C Ionescu, pg. 516
89. Determinarea i nregistrarea relaiei intermaxilare n edentaia parial tratat cu proteze scheletate se
face cu abloane de ocluzie n urmtoarele situaii:
A.
ntotdeauna
B.
n nici o situaie
C.
n edentaiile de clasa I i a II-a Kennedy, cnd nu mai sunt uniti de masticaie suficiente
D.
n edentaiile de clasa a IV-a Kennedy ntinse sau extinse, cnd opus edentaiei pariale se afl o
edentaie parial sau total
E.
cnd exist cel puin patru uniti de masticaie, repartizate cte dou bilateral
Rspunsuri corecte: C, D Ionescu, pg. 519
90. *Determinarea funcional a relaiilor intermaxilare n edentaia parial tratat cu proteze scheletate nu
poate fi utilizat n urmtoarele situaii:
A.
edentaii clasa I Kennedy
B.
edentaii clasa a II-a Kennedy
C.
edentaii clasa a III-a Kennedy
D.
edentaii clasa a IV-a Kennedy
E.
n nici o situaie
Rspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 522
91. Dup aplicarea protezelor pariale scheletete n cavitatea bucal se verific:
A.
fizionomia
B.
fonaia
C.
meninerea i stabilitatea protezelot
D.
gradul de finisare al protezelor
E.
ocluzia
114

Rspunsuri corecte: A, C, E Ionescu, pg. 539-543


92. Testul de rotaie al protezei scheletate se refer la:
A.
verificarea dac proteza basculeaz prin nfundare
B.
verificarea dac proteza basculeaz prin desprindere
C.
verificarea dac proteza basculeaz vestibulo-oral
D.
aplicarea de presiuni pe extremitatea distal a eii i pe elementele contrabasculante
E.
aplicarea de traciuni verticale asupra protezei
Rspunsuri corecte: A, D Ionescu, pg. 540
93. *Verificarea meninerii protezei scheletate se efectueaz prin:
A.
presiuni alternative pe dinii stlpi
B.
presiuni alternative pe dinii laterali artificiali i pinteni
C.
existena unei adaptri optime a pintenilor ocluzali n lcaurile special preparate
D.
traciuni n axul de dezinserie al protezei asupra poriunilor flexibile ale braelor retentive ale
croetelor
E.
testul de rotaie al protezei
Rspunsuri corecte: D Ionescu, pg. 541
94. Dup aplicarea protezelor pariale scheletizate, durerea localizat numai la nivelul crestelor poate fi
cauzat de:
A.
exostoze
B.
conectori principali elastici
C.
mucoas subire, atrofic lezat de marginile subiri ale protezei
D.
ei supraextinse
E.
contacte premature i interferene
Rspunsuri corecte: A, C, E Ionescu, pg. 547-548
95. Cauzele care determin mucarea obrajilor la pacienii purttori de proteze pariale sunt:
A.
tonusul sczut al muchiului buccinator
B.
tonusul crescut al orbicularului buzelor
C.
ocluzie lateral cap la cap
D.
comportamentul propulsiv al limbii
E.
nu exist
Rspunsuri corecte: A, C Ionescu, pg. 549
96. Cauza ineficienei masticatorii determinat de o protez parial pot fi:
A.
lipsa de meninere a protezei
B.
dini artificiali abrazai
C.
dureri
D.
introducerea unor cantiti prea mari de alimente n gur
E.
ingestia unor fragmente mari de alimente nemestecate
Rspunsuri corecte: A, B, C, D Ionescu, pg. 551
97. Readaptarea prin cptuire a protezelor pariale scheletate se fac atunci cnd:
A.
scheletul metalic este n stare bun i perfect adaptat la dinii restani
B.
dinii artificiali sunt n stare bun i montai corect
C.
croetele turnate au fost nlocuite cu croete de srm
D.
extinderea eilor este prea mare
E.
ocluzia poate fi echilibrat prin mici lefuiri
Rspunsuri corecte: A, B, E Ionescu, pg. 555
115

98. Necesitatea cptuirii protezelor pariale scheletate de clasa I i a II-a Kennedy se apreciaz prin:
A.
inocluzia lateral
B.
lipsa eficienei masticatorii
C.
aplicarea de presiuni digitale pe extremitatea distal a eii i pe elementele contrabasculante, la care
aceasta se mobilizeaz
D.
testul de rotaie al protezei este pozitiv
E.
abrazia dinilor artificiali
Rspunsuri corecte: C, D Ionescu, pg. 555-556
99. Rebazarea protezelor pariale scheletate se poate face n urmtoarele condiii:
A.
dini artificiali abrazai
B.
dini artificiali nedeteriorai
C.
schelet integru i bine adaptat pe dini
D.
ocluzia poate fi corectat prin mici lefuiri i echilibrare
E.
scheletul nu se mai adapteaz pe dinii stlpi
Rspunsuri corecte: B, C, D Ionescu, pg. 562
100. Refacerea eilor protezelor scheletate i a arcadelor artificiale se va face cnd:
A.
dinii artificiali sunt nedeteriorai
B.
proteza scheletat a suferit mai multe cptuiri
C.
scheletul metalic nu se mai adapteaz
D.
dinii artificiali s-au deteriorat sau abrazat
E.
apar atrofii galopante de creast alveolar
Rspunsuri corecte: B, D, E Ionescu, pg. 563

PROTETICA DENTARA FIXA


Tema 68.
Restaurri unidentare intracoronare i extracoronare
Bibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, ed. Signata, Timioara,
2001 (pag. 191-243)
Complement simplu:
1.
n cazul unei coroane mixte, grosimea metalului este de:
A. 1,2 mm
B. 1.5 mm
C. 0,3-0,5 mm
D. 0,5-0,7 mm
E. 0,8 mm
Rspunsuri corecte: C
2.
Onlay-urile se indic:
A.
la molari tratai endodontic care au perei vestibulari i orali sntoi, iar esuturile restante trebuie
protejate
B.
la molari tratai endodontic care mai au doar 1 perete restant
C.
ca elemente de agregare n edentaii ntinse
D.
cel mai frecvent n leziunile mezio-palatinale la frontali
E.
variantele A i C
116

Rspunsuri corecte: A
3.
A.
B.
C.
D.
E.

Restaurrile extracoronare:
nu implic laboratorul de tehnic dentar
necesit sacrificii mai importante de esuturi dure
sunt dominate de onlay-uri
sunt nefizionomice
nici o variant corect.

Rspunsuri corecte: B
4.
A.
B.
C.
D.
E.

Avantajele faetelor sunt:


economie de esuturi dentare
corecteaz bruxismul
realizeaz stopuri ocluzale stabile
retenia lor pe suprafaa dintelui se realizeaz prin efectul de perl
se realizeaz din aliaje de Cr-Co

Rspunsuri corecte: A
5.
Contraindicaiile coroanei Jacket din ceramic sunt:
A.
fracturi ale marginilor incizale ce pot fi refcute cu materiale plastice de restaurare coronar
B.
anomalii de form i de poziie
C.
discromiile
D.
pacieni tineri la care camera pulpar fiind voluminoas exist riscul lezrii pulpei
E.
nici o variant corect.
Rspunsuri corecte: D
6.
Coroanele de nvelis sunt contraindicate :
A. pe dini cu tratamente endodontice incorecte i/sau cu patologie periapical
B. pentru refacerea ariilor de contact interdentar
C. n caz de abrazii patologice
D. n caz de fracturi de cuspizi ai dinilor din zona de sprijin
E. pe dini cu obturaii multiple
Rspunsuri corecte: A
7.
A.
B.
C.
D.
E.

Indicaiile coroanelor de nveli:


ca elemente de agregare n protezarea fix
pe dini cu tratamente endodontice i patologie periapical
pe dini cu rezorbii alveolare care ating treimea apical
pe dini foarte scuri
variantele B i C.

Rspunsuri corecte: A
8.

Bizoul la nivelul cuspidului de sprijin asigur:


A. integritate marginal
B. stabilitate
C. grosime corespunztoare de material
117

D. rezisten structural
E. conservarea esuturilor dentare
Rspunsuri corecte: D
9.

Pentru o coroana Jacket din marginea incizal se lefuiesc:


A. 1.3 mm
B. 2 mm
C. 1,5 mm
D. 3 mm
E. 1 mm

Rspunsuri corecte: B
10.

Bizoul pereilor axiali la un inlay asigur:


A. retenie
B. stabilitate
C. rezisten structural
D. prevenirea efectului de ic
E. integritate marginal

Rspunsuri corecte: E
11.
n cazul unei coroane mixte cu suprafaa oral metalo-ceramic din suprafaa oral se indic o
reducere de:
A. 0,5 mm
B. 0,3-0,5 mm
C. 1-1,2 mm
D. 0,8 mm
E. 0,8-1 mm
Rspunsuri corecte: C
12.
Tehnica Scutan este:
A. o tehnic indirect de confecionare a restaurrilor provizorii ce utilizeaz rin acrilic
autopolimerizabil
B. o tehnic indirect de confecionare a restaurrilor provizorii ce utilizeaz rina acrilic
termopolimerizabil
C. o tehnic direct de confecionare a restaurrilor provizorii
D. o tehnic ce utilizeaz n exclusivitate rini epiminice
E. o tehnic ce utilizeaz rini compozite
Rspunsuri corecte: C
Complement multiplu:
13.
Faetele de ceramic:
A. prezint stabilitate cromatic
B. rezistena la uzur este sczut
C. retenie sczut de plac bacterian
D. nu pot mima transluciditatea dintelui natural
118

E. implic un sacrificiu minim de esut dentar sntos


Rspunsuri corecte:A, C, E
14.
Faetele ceramice sunt indicate n urmtoarele situaii:
A. anomalii de form ale dinilor frontali
B. pacieni cu bruxism
C. dini cu obturaii coronare masive
D. pentru nchiderea unor diasteme
E. pacieni cu igiena bucala precar
Rspunsuri corecte: A, D
15.
Coroanele metalice turnate:
A. izoleaz termic bontul dentar subiacent
B. au pereii axiali subiri
C. prezint un contact cu bontul extins n suprafa
D. prezint dificulti n ablaie
E. se caracterizeaz printr-o grosime uniform a pereilor axiali
Rspunsuri corecte: C, D
16.
Coroanele de nveli se clasific n funcie de materialele din care sunt confecionate, astfel :
A. coroane nemetalice
B. coroane turnate
C. coroane tanate
D. coroane metalice
E. coroane mixte
Rspunsuri corecte: A, D, E
17.
Indicaiile coroanei turnate sunt:
A. cerine estetice mari
B. corecia planului de ocluzie
C. dini tratai endodontic
D. distrugeri extensive datorit cariilor sau traumatismelor
E. dini stlpi redui ca volum
Rspunsuri corecte: B, C, D
18.
A.
B.
C.
D.
E.

Contraindicaiile generale ale restaurrilor de acoperire total sunt:


igien bucal deficitar
plasarea n zone vizibile
tineri ntre 16 i 18 ani
dini nclinai mai mult de 30 de grade
imediat dup tratamentul parodontal

Rspunsuri corecte: A, D
19.
Restaurrile protetice unidentare estetice definitive se pot realiza din:
A. ceramic feldspatic
119

B.
C.
D.
E.

rini acrilice
porelan cu nucleu aluminos
metal i ceramic
ceramic magnezic

Rspunsuri corecte: A, C, D, E
20.
Contraindicaiile unei coroane mixte sunt:
A. camera pulpar voluminoas
B. dini cu camera pulpar redus dimensional
C. cnd este contraindicat coroana integral ceramic
D. cerine estetice
E. perete vestibular intact
Rspunsuri corecte: A, D, E
21.
La o coroan mixt metalo-ceramic, pragul gingival:
A. este neuniform
B. are aceeai grosime att vestibular ct i oral
C. la nivelul feei orale are form de chanfrein
D. se limiteaz strict la nivelul feelor proximale
E. vestibular, pragul va avea o lime mai mare
Rspunsuri corecte: A, C, E
22.
Etapa final de preparare a bontului pentru o coroan mixt cuprinde:
A. lefuirea feelor proximale
B. asigurarea reteniei
C. definitivarea pragului (a zonei terminale)
D. rotunjirea muchiilor
E. desfiinarea retentivitilor vestibulare i orale
Rspunsuri corecte: C, D
23.
Procedeul de faetare sau tehnica faetelor ceramice presupune:
A. sacrificiu minim de esut dentar sntos
B. realizare prin tehnici directe
C. risc mare de iritaie pulpar
D. risc minim de iritaie parodontal
E. rezistenta la uzur
Rspunsuri corecte: A, D, E
24.
Indicaiile faetrii (laminates, veneers) cuprind:
A. prezena unor obturaii coronare masive
B. nchideri de diasteme;
C. distrofii dentare pe faa vestibular
D. anomalii de form
E. prezena de fisuri ale smaltului
Rspunsuri corecte: B, C, D, E
120

25.
Urmtoarele afirmaii privind dimensiunea spaiului interocluzal sunt adevrate:
A. trebuie s fie foarte redus dimensional , chiar dac nu asigur o grosime suficient metalului
B. trebuie s fie mai mic n dreptul cuspizilor de sprijin
C. trebuie s asigure o grosime suficient metalului
D. trebuie s fie mai mic n dreptul cuspizilor de ghidaj
E. trebuie s permit refacerea optim a morfologiei ocluzale
Rspunsuri corecte: C, D, E
26.
Urmtoarele erori pot apare frecvent n cadrul preparrii bontului dentar pentru o coroan de
nveli turnat:
A. convergena exagerat a suprafeelor proximale
B. afectarea pulpei
C. fractura dintelui
D. reducerea insuficient din suprafaa ocluzal
E. lefuirea exagerat n zonele mai accesibile
Rspunsuri corecte: A, D, E
27.
Care dintre urmtoarele constituie avantaje ale coroanei turnate?:
A. rezistena
B. vizibilitatea metalului
C. posibilitatea de a modifica forma i ocluzia
D. se obine destul de uor o form adecvat de rezisten
E. are caliti retentive mici
Rspunsuri corecte: A, C, D
28.
Coroana mixt are urmtoarele dezavantaje:
A. alegerea culorii este facil
B. rezultatele placrii metalo-ceramice sunt inferioare restaurrii integral ceramice
C. ndeprtarea unei cantiti nsemnate de substan dur dentar
D. risc de fracturare a porelanului
E. pre de cost ridicat
Rspunsuri corecte: B, C, D, E
29.
Urmtoarele enunuri referitoare la lefuirea feei vestibulare pentru coroana mixt sunt false:
A. planul incizal determin axa de inserie
B. planul cervical determin axa de inserie
C. se realizeaz ntr-un singur plan
D. lefuirea se face n dou planuri
E. planul incizal asigur spaiul necesar pentru ceramic
Rspunsuri corecte: A, C
30.
La coroana mixt metalo-ceramic, faa vestibular se prepar cu un prag:
A. tangenial
B. chanfrein
C. prag cu bizou
121

D. n muchie de cuit
E. prag drept
Rspunsuri corecte: B, C, E
31.
Componenta fizionomic a coaroanei mixte, trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
A. confer aspect estetic
B. particip obligatoriu la realizarea ariilor proximale de contact interdentar
C. n toate situaiile faa ocluzal se realizeaz fizionomic
D. protejeaz limita cervicala a bontului
E. poate acoperii n totalitate componenta metalic
Rspunsuri corecte: A, E
Tema 69.
Principiile preparrii dinilor n protezarea fix
Bibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice i technice ale protezrii fixe, ed. Signata, Timioara,
2001 (pag.545-618)
Complement simplu:
n cursul preparrii bontului riscul lezrii inseriei epiteliale este mai mare:
A. la nivelul dinilor laterali, deoarece curbura liniei cervicale este redus
B. la nivelul feelor meziale ale dinilor laterali, accesul fiind mai uor
C. la nivelul dinilor frontali
D. la nivelul feei distale a caninului, acesta reprezentnd limita de trecere ntre zona frontal si cea distal
E. la nivelul feelor proximale ale tuturor dinilor
32.

Rspunsuri corecte: C
33.
Care este grosimea dentinar minim ntre suprafaa bontului i camera pulpar pentru o protecie
pulpar satisfctoare?:
A. nu s-a demonstrat experimental existena unei grosimi minime
B. grosimea depinde de numrul canaliculelor dentinare
C. 1 mm
D. 2 mm
E. nici un rspuns nu este corect
Rspunsuri corecte: D
34.
n cazul dinilor cu afectarea furcaiei se recomand
A. prepararea fr prag
B. prepararea cu prag cu bizou
C. prepararea canelat
D. prepararea cu prag
E. nici un rspuns nu este adevrat
Rspunsuri corecte: C
35.
Valoarea optim a unghiului de convergen ocluzal a pereilor axiali ai bontului fa de axa de
inserie a unei proteze fixe este de:
A. 2
122

B. 5
C. 6
D. 10
E. nici un rspuns nu este corect
Rspunsuri corecte: C
36.

n ce etape ale tratamentului protetic poate fi afectat vitalitatea pulpar n proteza fix unidentar?:
A. la conceperea planului de tratament
B. n timpul lefuirii
C. dup fixarea de durat
D. n timpul amprentrii
E. n oricare

Rspunsuri corecte: E
n timpul oricrei preparaii se va ine seama de urmtoarele afirmaii adevrate:
A. lefuirea ocluzal plan este mai puin traumatizant pentru pulp
B. lefuirea axial este mai bine s fie ct mai convergent pentru ca proteza fix s se adapteze ct
mai bine
C. pe msur ce grosimea dentinei scade, reactivitatea pulpei scade
D. preparaiile cu prag sunt mai puin traumatizante dect fr
E. adncimea preparaiei conteaz mai mult dect suprafaa
37.

Rspunsuri corecte: E
38.

Retenia primar a unei proteze fixe unidentare este dat de:


A. friciunea dintre suprafeele preparaiei dentare i cea intern a protezei fixe
B. materialul de fixare
C. axul lung al dintelui
D. contactul ct mai puternic cu punctele de contact ale dinilor vecini
E. unghiul mic de divergen al bonturilor sau unghiul mare de convergen al cavitilor pentru inlay

Rspunsuri corecte: A
39.

Retenia restaurrii protetice unidentare depinde de:


A. mrimea forelor ce se aplic pe suprafeele ocluzale
B. direcia de aplicare a forelor ocluzale la nivelul pantelor cuspidiene
C. prezena contactelor premature i a interferenelor ocuzale
D. toate rspunsurile sunt corecte
E. nici un rspuns nu este corect

Rspunsuri corecte: E
Complement multiplu:
40.
Mrimea presiunii exercitate de medic asupra piesei, din punct de vedere biologic acceptat este
cuprins ntre urmtoarele limite:
A. n condiiile controlului temperaturii prin rcire cu ap, valoarea presiunii nu are importan prea mare
B. se prefer presiuni sub120 g
C. s nu depeasc 230 g
123

D. dac se folosesc pauze dese valoarea presiunii are importan mai redus
E. efectele negative ale presiunii se compenseaz n timp prin depunere de dentin de reacie
Rspunsuri corecte: B, C
41.

Prepararea bontului pentru coroana de nveli metalic se face n urmtoarea ordine:


A. ocluzal-vestibular-oral
B. ordinea depinde de autori
C. vestibular-ocluzal-proximal
D. ntr-o succesiune precis
E. toate.

Rspunsuri corecte: A, B, D

42.
Controlul unei preparri dentare se face:
A. vizual, direct, cu ambii ochi
B vizual, indirect, pe model
C. prin palpare cu sonda dentar
D.
radiografic
E. ntr-o amprent
Rspunsuri corecte: B, C, E

43.
Care sunt dezavantajele restaurrii metalo-ceramice realizate dup un bont lefuit cu prag cu bizou?:
A. nchidere marginal deficitar
B. stabilitate redus
C. colorare inestetic a gingiei libere
D. plasarea coleretei n anul gingival favorizeaz parodontita marginal
E. acoperirea coleretei metalice cu porelan afecteaz parodoniul marginal.
Rspunsuri corecte: C, D, E
44.
n cursul preparrii dintelui pentru o coroan de nveli metalic cele mai solicitante pentru pulpa
dentar sunt:
A. preparrile cu prag gingival
B. preparrile n chanfrein
C. lefuirea molarilor inferiori care au volum i suprafa mare
D. lefuirea plan a suprafeelor ocluzale
E. convergena exagerat a pereilor axiali.
Rspunsuri corecte: A, D, E
45.

Restaurrile prin acoperire total au urmtoarele indicaii n scop protetic:


A. restaurarea dinilor cu mai mult de din coroan distrus
B. agregarea unei proteze fixe
C. solidarizarea unui dinte fr antagonist
D. n cazul unei igiene deficitare
E. n cazul dinilor colorai cu tetraciclin

124

Rspunsuri corecte: B, C
46.

Proteza provizorie trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:


A. s asigure un contact intim cu parodoniul marginal
B. s asigure stabilitatea poziional
C. s permit igienizarea corect
D. s protejeze pulpa
E. s aib suficient rezisten

Rspunsuri corecte: B, C, D, E
47.

Pentru a asigura protecie pulpar, coroanele provizorii trebuie s fie:


A. bine adaptate pe bont
B. n contact intim cu marginea gingiei libere
C. s mpiedice infiltrarea salivei
D. s fie confecionate din materiale ru conductoare de cldur
E. B i C

Rspunsuri corecte: A, C, D
48.

Metoda direct pentru confecionarea protezelor provizorii este indicat:


A. pentru orice tip de restaurri
B. pentru restaurri unidentare
C. pentru restaurri numai n zona frontal
D. pentru restaurri reduse
E. toate

Rspunsuri corecte: B, D
49.
Cum este posibil s fie lezai dinii vecini, antagoniti, limba, n timpul lefuirii pentru proteza fix
unidentar?:
A. datorit unor condiii locale nefavorabile
B. neateniei sau oboselii medicului
C. sprijinului pe pri dure
D. instrumente neadecvate descentrate
E. micri intempestive ale pacientului
Rspunsuri corecte: A, B, D, E
50.
Contactele premature i interferenele ocluzale induse prin intermediul restaurrilor unidentare pot
avea urmtoarele consecine:
A. afectarea parodoniului de susinere
B. evoluia unei gingivite cronice hiperplazice
C. intruzia dintelui antagonist
D. declanarea de micri parafuncionale
E. fiind vorba de un singur dinte, consecinele sunt neglijabile
Rspunsuri corecte: A, D

Complement simplu
125

51. *Valoarea optim de nclinare a fiecrui perete a bontului fa de axa de inserie este de:
A) 2
B) 3
C) 6
D) 10
E) nici un rspuns nu este corect
pg.551Rspuns corect:B
52. *Fore perpendiculare pe axa de rotaie a unui bont vor dezvolta de-a lungul liniei tangeniale a bontului:
A) fore de rotaie pure
B) fore de ncovoiere pure
C) fore de forfecare pure
D) fore de traciune pure
E) nici un rspuns nu este corect
pg.556 Rspuns corect:C
53. *O coroan nu va fi dizlocat sub aciunea solicitrilor funcionale sau parafuncionale dac:
A) bontul posed o lungime suficient pentru a interfera cu arcul de translaie al restaurrii n jurul unui
punct care se gsete n zona terminal a suprafetei opuse
B) bontul posed o lungime suficient pentru a interfera cu arcul de rotaie al restaurrii n jurul unui punct
care se gsete n zona terminal a suprafetei opuse
C) bontul posed o lungime suficient pentru a interfera cu arcul de rotaie al restaurrii n jurul unui punct
care se gsete n zona ocluzal a suprafetei opuse
D) rspunsurile b i c sunt corecte
E) nici un rspuns nu este corect
pg.556 Rspuns corect:B
54. *Mrimea dehiscienei marginale dintre marginile protezei i bont, considerat acceptabil din punct de
vedere clinic, este de:
A) 50 m
B) 0,50 m
C) 0,5 mm
D) 0,7 mm
E) 75 m
pg.567 Rspuns corect:A
55. *Grosimea dentinar minim pentru oprotecie pulpar satisfctoare este de:
A) 0,5 mm
B) 1 mm
C) 1,5 mm
D) 2 mm
E) nici un rspuns nu este corect
pg.580 Rspuns corect:D
56. *Mrimea presiunii exercitate de medic adupra piesei, din punct de vedere biologic acceptat este de
maxim:
A) 100 g
B) 120 g
C) 230 g
D) 250 g
126

E) 300 g
pg.587 Rspuns corect:C
57. *n cazul dinilor cu afectarea furcaiei se recomand
A) prepararea fr prag
B) prepararea cu prag cu bizou
C) prepararea canelat
D) prepararea cu prag
E) nici un rspuns nu este adevrat
pg.617 Rspuns corect:C
58. *Refacerea unui parodoniu sntos n cazul unor leziuni uoare este complet dup:
A) 2 sptmni
B) o zi
C) 4-5 zile
D) 8-12 zile
E) nici un rspuns nu este corect
pg.592 Rspuns corect:D
59. *n cazul smear layer-ului se indic:
A) pstrarea integral
B) pstrarea parial sub forma unor microdopuri
C) ndeprtarea total
D) indeprtarea sau psrarea n funcie de situaia clinic
E) nici un rspuns nu este corect
pg.589 Rspuns corect:B
60. *Dac se lefuiete cu turbina fr jet de ap apar leziuni de arsur la nivelul pulpei dup:
A) 5 secunde
B) 11 secunde
C) 15 secunde
D) 30 secunde
E) nici un rspuns nu este corect
pg.588 Rspuns corect:B
Complement multiplu
61. Stabilitatea unei RPF pe un bont depinde de:
A) lungimea bontului
B) proprietile fizice ale cimentului
C) divergena ocluzal a suprafetelor axiale
D) diametrul bontului
E) toate rspunsurile sunt corecte
pg.556 Rspuns corect:A,B,D
62. Pentru ca elementele adiionale de cretere a stabilittii RPF (anurile,casetele preparate pe bont) s fie
eficiente ele trebuie s prezinte
A) directie paralel cu axul de inserie
B) unghiuri bine exprimate
C) unghiuri rotunjite
D) perei perpendiculari pe direcia forelor ce tind s disloce restaurarea
E) perei paraleli pe direcia forelor ce tind s disloce restaurarea
127

pg.559 Rspuns corect:A,B,D


63. Reducerea posibilitilor de dislocare a unei RPF la o singur ax (axa de dezinserie) se realizeaz prin:
A) eliminarea rotaiei n sens M-D
B) evitarea unui design exclusiv circular
C) eliminarea rotaiei n sens V-O
D) eliminarea translaiei n sens V-O
E) eliminarea translaiei n sens M-D
pg.563 Rspuns corect:B,D,E
64. Rezistena structural a unui bont este dat de:
A) preparara anatomic a suprafeelor ocluzale
B) bizotarea cuspizilor de ghidaj
C) prepararea de anuri i casete
D) prepararea unei grosimi uniforme a suprafeelor axiale
E) toate rspunsurile sunt corecte
pg.565-566 Rspuns corect:A,C,D
65. Forma ideal a zonei terminale a bontului trebuie s ndeplineasc urmtoarele criterii:
A) s ofere o limit precis pe care s se adapteze marginea finisat a machetei
B) s poat fi observat uor de ctre practician
C) s permit o adaptare ocluzal intim a restaurrii
D) s asigure o grosime suicient a materialului din care se confecioneaz restaurarea
E) toate raspunsurile sunt corecte
pg.568 Rspuns corect:A,D
66. Formele de preparare ale zonei terminale ale bonturilor sunt:
A) cu prag
B) prag cu bizou
C) tangenial
D) chanfrein
E) chanfrein cu bizou
pg.568 Rspuns corect:A,B,C,D
67. Avantajele preparaiei cu prag sunt:
A) limita de preparare este precis
B) este eliminat smalul nesustinut de la muchia marginal a bontului
C) pericolul de supraconturare al suprafetelor cervicale ale restaurrii este minim
D) ofer techicianului suficient spaiu
E) toate rspunsurile sunt corecte
pg.571 Rspuns corect:A,C,D
68. Dezavantajele preparaiei cu prag sunt:
A) creaz dificulti n modelarea marginilor restaurrii
B) cea mai mic inprecizie la adaptarea coroanei pe bont duce la apariia unui spaiu cervical
C) unghiul de 90 duce la concentrarea stresului n tesuturile parodontale
D) sacrificiu mare de tesuturi dure
E) pericol mare de lazare a periodoniului marginal n timpul preparrii
pg.571 Rspuns corect:B,D
69. Indicaile preparaiei cu prag sunt:
128

A) restaurrile integral ceramice


B) evoluia unei carii n zona cervical
C) CMMC pe faa vestibular i pe jumtatea vestibular a feelor proximale
D) CMMC pe faa oral i pe jumtatea oral a feelor proximale
E) CMMC pe faa oral i pe feele proximale
pg.571 Rspuns corect:A,B,C
70. Avantajele pragului cu bizou sunt:
A) limita preparaiei este bine definit
B) spaiu suficient pentru technician
C) nu necesita sacrificiu mare de esuturi
D) bizotarea elimin smalul nesusinut
E) toate rspunsurile sunt corecte
pg.572 Rspuns corect:A,B,D
71. Dezavantajele pragului cu bizou sunt:
A) este greu de realizat
B) impune plasarea marinii restaurrii n anul gingival
C) la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot aprea probleme legate de retenie
D) creaz dificulti n modelarea marginilor restaurrii
E) marginile subiri ale machetei de cear se pot deforma
pg.572 Rspuns corect:A,B,D
72. Indicaile pragului cu bizou sunt:
A) zona vestibular i parial proximal a CMMC
B) n zona oral i parial proximal a CMMC
C) la pragul ocluzal a onlayului i al coroanei la mandibul
D) zona vestibular i parial proximal a CMMP
E) n zona terminal gingival proximal la cavitile preparate pentru onlay de ceramic
pg.572-573 Rspuns corect:A,C,D
73. Avantajele chanfrein-ului sunt:
A) se elimin smalul nesusinut de la muchia marginal a bontului
B) pericolul de a supracontura suprafeele cervicale ale restaurrii este minim
C) nu necesit sacrificiu mare de esuturi dentare
D) cimentul are posibiliti de refluare
E) unghiul intern rotunjit mpiedic acumularea de stres
pg.573 Rspuns corect:C,D,E

74. Dezavantajele chanfrein-ului sunt:


A) necesit sacrificiu mare de esuturi dentare
B) cimentul are posibiliti de refluare
C) la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot aprea probleme legate de retenie
D) la o adaptare deficitar a restaurrii pe bont apar zone de retenionare a plcii bacteriene
E) toate rspunsurile sunt corecte
pg.574 Rspuns corect:C,D
75. Indicaile chanfrein-ului sunt:
A) onlay-urile MOD
B) coroanele metalice turnate
129

C) coroanele integral ceramice


D) zona lingual a CMMC
E) zonele proximale ale CMMC
pg.574 Rspuns corect:B,D
76. Avantajele preparrii fr prag sunt:
A) limit bine definit a preparaiei
B) sacrificiu redus de esuturi dure dentare
C) preparare clinic simpl
D) n caz de adaptare marginal deficitar spaiul marginal nu se mrete
E) toate rspunsuile sunt corecte
pg.575
Rspuns corect:B,C,D
77. Dezavantajele preparrii fr prag sunt:
A) limit de preparare imprecis
B) imposibilitatea de refluare a cimentului
C) cea mai mic inprecizie la adaptarea coroanei pe bont duce la apariia unei dehisciene cervicale
D) margini subri ale machetei de cear ce se pot deforma
E) supraconturri din partea technicianului
pg.575 Rspuns corect:A,D,E
78. Indicaile preparrii fr prag sunt (ca i soluie de compromis):
A) suprafeele vestibulare ale dinilor laterali
B) dini cu diametre reduse
C) suprafeele linguale ale dinilor laterali inferiori
D) dini basculai
E) dini egresati
pg.575 Rspuns corect:B,C,D
79. Rspunsul pulpar la prepararea bontului este condiionat de urmtorii factori:
A) grosimea dentinei restante
B) traumatismul termic
C) traumatismul psihic
D) vibraii
E) expunerea pulpei dentare
pg.578 Rspuns corect:A,B,D,E
80. Vitalitatea bontului poate fi ameninat de:
A) modelarea necorespunztoare a suprafeei ocluzale a restaurrilor de durat
B) modelarea necorespunztoare a suprafeei linguale a restaurriloor provizorii
C) amprentare
D) demineralizarea sau gravarea acid
E) toate rspunsurile sunt corecte
pg.579 Rspuns corect:A,C,D
81. Cantitatea de cldur care ia natere n timpul preparii bonturilor depinde de:
A) temperatura camerei
B) mrimea presiunii exercitate de medic adupra piesei
C) durata contactului dintre instrumentul diamantat i suprafaa dentinar
D) eficiena rcirii cu ap
130

E) eficiena rcirii cu aer


pg.582 Rspuns corect:B,C,D
82. Despre desicarea dentinei se poate afirma c:
A) dentina trebuie uscat pentru a cura smear layer-ul
B) dentina trebuie s rmn umed
C) determin micarea spre interior a fluiului din canaliculele deninare
D) determin micarea spre exterior a fluiului din canaliculele deninare
E) determin stimularea nervilor senzitivi pulpari
pg.589 Rspuns corect:B,D,E
83. Pulpectomia n scop protetic se recomand dac:
A) preparaia terminal se realizeaz n pra cu bizou
B) grosimea dentinei este prea redus pentru a mai putea garanta vitalitatea organului pulpar
C) dorim o rezisten crescut a bontului
D) anticipm o eventual deschidere a camerei pulpare n timpul preparrii dintelui
E) toate rspunsurile sunt corecte
pg.588 Rspuns corect:B,D
84. Agenii de curire a dentinei conin:
A) acid citric
B) poliacid
C) agent de chelatare (EDTA)
D) acid tartric
E) acid tanic
pg.590 Rspuns corect:A,C
85. Pentu profilaxia afeciunilor pulpare n timpul protezrii se inic:
A) aplicarea unui liner pentru a nchide orificile canaliculelor deninare
B) trebuie indeprtat smear layer-ul
C) evitarea exercitrii unor fore exagerate la cimentare
D) stimularea neodeninogenezei prin aplicarea de idroxid de calciu pe suprafaa dentinar proaspt
E) evitarea desicrii suprafeei dentinare
pg.591 Rspuns corect:A,C,E
86. *Pentru a nu leza esutul gingival se va ptrunde n anul gingival maxim:
A) 1 mm
B) 1.2 mm
C) 0,5 mm
D) 0.25 mm
E) 0,7 mm
pg.592 Rspuns corect:C
87. Raporturile dintre dinii restaurai i parodoniu depind de:
A) ariile de contact interproximale
B) conturul coronar al suprafeelor vestibulare n treimea mijlocie i a suprafeelor orale n treimea cervical
C) conturul de emergen
D) zona anului gingival
E) toate rspunsurile sunt corecte
pg.594 Rspuns corect:A,C,D

131

88. Ariile de contact sunt poziionate astfel:


A) n treimea mijlocie fa de ambele planuri pentru faa distal a primilor premolari i cea mezial a
premolarilor secunzi
B) n treimea incizal n plan frontal i n treimea vestibular n plan sagital pentru incisivi i canini
C) la unirea treimii cervicale cu cea mijlocie n sens ocluzo-cervical i la unirea treimii vestibulare cu cea
mijlocie n sens vestibulo-oral pentru molari
D) la unirea treimii ocluzale cu cea mijlocie n sens ocluzo-cervical i la unirea treimii vestibulare cu cea
mijlocie n sens vestibulo-oral pentru premolari
E) n treimea mijlocie fa de ambele planuri pentru faa distal a primilor molari i cea mezial a molarilor
secunzi
pg.594 Rspuns corect:B,D,E
89. Impactul alimentar este favorizat de:
A) tabl ocluzal turtit(plan)
B) contacte intraarcadice prea strnse
C) cuspizi plonjani
D) nterferene ocluzale ce duc la distalizarea dintelui i deschiderea spaiului interdentar
E) toate rspunsurile sunt corecte
pg.596 Rspuns corect:A,C,D
90. Plasarea marginilor restaurrii n anul gingival este indicat n urmtoarele circumstane:
A) nlocuirea sau acoperirea unei restaurri intratisulare ntinse (obturaie)
B) mbuntirea reteniei bontului coronar
C) pentru un contur coronar favorabil la dinii cu furcaile dezvelite
D) cnd considerentele estetice nu primeaz
E) cnd se dorete o finisare superioar a marginii cervicale a bontului
pg.602-603 Rspuns corect:A,B,C
91. Manifestrile clinice ale ptrunderii n spaiul subsulcular n cazul protezrilor fixe se manifest astel:
A) inlamaie gingival persistent
B) formare de pungi, ca retracie de reconturare n caz de parodoniu subire-festonat
C) formare de pungi, ca retracie de reconturare n caz de parodoniu gros-turtit
D) retracie gingival, retracie de reconturare n caz de parodoniu gros-turtit
E) retracie gingival, retracie de reconturare n caz de parodoniu subire-festonat
pg.605-606 Rspuns corect:A,C,E
92. Mecanismele de aciune ale teoriei proteciei gingivale sunt:
A) protecia marginilor gingivale
B) suprafaa restaurrii n continuarea suprafeei gingiei
C) stimularea gingival
D) contururi de autocurire
E) toate rspunsurile sunt corecte
pg.606 Rspuns corect:A,C,D
93. Referitor la profilul de emergen se poate afirma c:
A) reprezint acea poriune din suprafaa axial a dintelui care se ntinde de la baza anului gingival , trece
de gingia liber i ptrunde n mediul bucal
B) reprezint acea poriune din suprafaa axial a dintelui care se ntinde de la gingia liber i ptrunde n mediul
bucal
C) profilul de emergen drept reprezint conturul axiogingival normal al dintelui natural
D) restaurrile cu profil de emergen drept faciliteaz accesul mijloacelor de igienizare
132

E) restaurrile cu profil de emergen ce urmrete convexitatea natural faciliteaz accesul mijloacelor de


igienizare
pg.609 Rspuns corect:A,C,D
94. Avantajele plasrii marginilor preparaiei supragingival sunt:
A) pot fi finisate foarte bine
B) au aspect estetic superior
C) pot fi amprentate mai uor
D) se indic n leziunile dentare i fracturi dentare extinse n zona sulcular
E) pot fi preparate uor i cu precizie mare
pg.612 Rspuns corect:A,C,E
95. Indicaile plasrii marginilor preparaiei subgingival sunt:
A) cnd considerentele estetice nu primeaz
B) acoperirea unor restaurri intratisulare extinse (DCR turnat, obturaie)
C) n situaile ce necesita o finisare cervical superioar
D) mbuntirea reteniei bontului prin alungirea acestuia
E) toate rspunsurile sunt greite
pg.612
Rspuns corect:B,D
96. Particularitile dinilor cu suport parodontal redus au urmtoarele partiulariti:
A) alungirea coroanei clinice
B) diminuarea diametrului radicular
C) migrarea coletului clinic
D) modificarea anatomiei gingivale
E) mentinerea anatomiei gingivale
pg.614 Rspuns corect:A,C,D
97. n cazul dinilor cu suport parodontal redus se recomand:
A) plasarea supragingival a marginilor restaurrii
B) adaptare marginal foarte precis
C) prepararea fr prag a zonei terminale
D) prepararea n chanfrein a zonei terminale
E) plasarea subgingival a marginilor restaurrii
pg.615-616 Rspuns corect:A,B,D
98. Principile biomecanice comune tuturor preparaiilor sunt:
A) conservarea esuturilor dure restante
B) suprafee ocluzale din ceramic
C) integritatea mainal
D) vizibilitate minim a metalului
E) rezistena structural
pg.545 Rspuns corect:A,C,E
99. Principile biologice comune tuturor preparaiilor sunt:
A) protecia psihicului pacientului
B) asigurarea formei de retenie i stabilitate
C) integrarea ocluzal a restaurrii
D) protecia biologiei pulpare
E) margini subgingivale
133

pg.545 Rspuns corect:A,C,D

Tema 49. Planul de tratament n protezarea breelor edentate


Bibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice i technice ale protezrii fixe, ed. Signata, Timioara,
2001
Complement simplu
100. *Starea de edentaie trebuie tratat exclusiv:
A. medicamentos
B. protetic
C. endodontic
D. mecanic
E. parodontologic
Rspuns corect : B (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag .413)
101. *Restaurrile hibride cuprind:
A. restaurare mobil
B. restaurare fix
C. restaurare fix plus mobilizabil
D. restaurare unidentar
E. restaurare pe implante
Rspuns corect : C (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 414)
102. *Valoarea funcional a dinilor stlpi restani depinde de:
A. implantarea dinilor
B. morfologia radicular
C. depulparea dintelui
D. profesie,sex,vrst
E. toate rspunsurile sunt corecte
Rspuns corect : E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 417)
103.
A.
B.
C.
D.
E.

*Urmtoarele materiale pstreaz integritatea stopurilor ocluzale:


RDC
aliajele
polimeri
stents
FOZ
Rspuns corect :B (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 422)

104.
A.
B.
C.
D.
E.

*Breele edentate se pot localiza:


la maxilar
la mandibula
pe o hemiarcada
n zona frontal
toate rspunsurile sunt corecte
Rspuns corect : E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 424)

105.
A.

*Edentaia subtotal rezult din :


absena 1-2 dini de pe arcad
134

B.
C.
D.
E.

absena 1-2 dini de pe ambele arcade


prezena a 10-12 dini pe arcad
prezena a 1-4 dini pe arcad
absena tuturor diniilor
Rspuns corect :D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 424)

106. *Clasificarea lui Kennedy este:


A.
clasificarea morfologiei dentare
B.
a morfologiei radiculare
C.
a formei arcadelor
D.
a formei faciale
E.
a edentaiilor pariale
Rspuns corect : E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 425)
107. *Clasele lui Kennedy:
A.
nu au modifcri
B.
clasa III are doar o modificare
C.
toate pot avea o singur modificare
D.
clasa IV nu poate avea modificri
E.
clasa IV are doua modificri
Rspuns corect : D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 425)
108.
A.
B.
C.
D.
E.

*Configuraia rdcinilor si canalelor radiculare se examineaz:


prin incizie
pe ortopantomografie
cu ajutorul camerei intraorale
radiografic
palpatoriu
Rspuns corect : D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 434)

109.
A.
B.
C.
D.
E.

*Molarii primi inferiori:


au trei rdcini robuste
au o implantare foarte sczut
sunt fr valoare protetic
au rdcinile foarte convergente
au rdcini robuste divergente
Rspuns corect : E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 435)

110.
A.
B.
C.
D.
E.

*Raportul coroan-rdcin const n:


L dintelui msurat de la coroan la apex
L coroan-creast alveolar n raport cu L rdcinii intraosoase
L creast alveolar-apex n raport cu latimea coronar
limea coronara in raport cu lungimea coronar
nici un rspuns
Rspuns corect B (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 436)

111.
A.
B.
C.
D.

*Semn radiologic n cazul dinilor sntoi:


spaiu periodontal mrit
camer pulpar fr radiotransparen
sept osos interradicular compact
sept osos alveolar discontinuu
135

E.

compact osoas absent


Rspuns corect : C (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 449)

112.
A.
B.
C.
D.
E.

*Restaurarea breei edentate n zona lateral se recomand:


pentru prezena tuturor dinilor pe arcad
pentru evitarea basculrii dinilor limitrofi breei
pn la vrsta de 17 ani
n cazul unei bree vechi nchis
toate
Rspuns corect : B (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 456)

113.
A.
B.
C.
D.
E.

*Elementele de agregare:
sunt alese de ctre pacient
numarul lor este independent de numrul stlpilor
acoper dinii stlpi
sunt nefuncionale
preferate pentru zona lateral sunt coroanele semifabricate
Rspuns corect : C (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 475)

114.
A.
B.
C.
D.
E.

*RPF monobloc au ctigat teren datorit:


consumului mai mare de materiale
pre de cost sczut i eficien sczut a echipei medic-tehnician
scurtrii numrului de etape clinico-tehnice
mririi numrului de etape clinice i a exactitii foarte mari
se realizeaz prin sudarea,lipirea prilor componente
Rspuns corect : C (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 479)

115.
A.
B.
C.
D.
E.

*Caracteristicile RPF:
sunt proteze elastice
sunt realizate direct n cabinetul stomatologic
volumul lor este mai mare ca i cel al dinilor naturali
sunt fixate la dinii stlpi prin cimentare, lipire, nubare
nu transmit presiuni masticatorii stlpilor
Rspuns corect : D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 482)

116.
A.
B.
C.
D.
E.

*Restaurrile protetice fixe cu extesie:


sunt nedemne de a fi luate n considerare
prezint o rat de eecuri mai mic cu ct numrul dinilor stlpi este mai mic
este recomandat n zona lateral
este limitat att distal ct i mezial de dini
se folosesc n zona frontal
Rspuns corect : E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 487)

117.
A.
B.
C.
D.
E.

*RPF totale trebuie sa nu ndeplineasc urmtoarele condiii:


s aib ambrazuri mari ce pot fi igienizate
relieful ocluzal s nu corespund antagonitilor
s nu irite parodoniul marginal
s nu acumuleze plac
nici un raspuns
Rspuns corect : B (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 489)

136

118.
A.
B.
C.
D.
E.

*Care afirmaii sunt corecte:


RPF total se va sprijinii pe patru implante dispuse ntocmai ca dinii naturali
amplasarea implantelor n zone neadecvate este favorabil
folosirea mai multor materiale , aprnd fenomenul de bimetalism, este favorabil
numar de implante trebuie s fie mai mic dect numrul dinilor intermediari
nici un rspuns
Rspuns corect : E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 490)

*Indicaiile RPF mobilizabile sunt:


pierderi mici de substan osoas
lipsa de paralelism a dinilor stlpi valoroi
foarte rar n protetica implantologic
n situaii cnd avem spaiu protetic mare cu igienizare infim
n special n zona frontal la cntrei
Rspuns corect : B (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 491)
Complement multiplu
119.
A.
B.
C.
D.
E.

120. Breele edentate pot varia n funcie de:


A. topografie
B. ntindere
C. nlime
D. frecven
E. toate sunt corecte
Rspuns corect : A,B,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag 413)
121. Restaurrile protetice fixe au ca suport:
A.
dinii
B.
implante
C.
mucoasa jugal
D.
dini i implante (mixt)
E.
dinii i palatul dur
Rspuns corect : A,B,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag 414)
122. Condiiile care trebuie s le ndeplineasc modelul:
A.
amprenta s fie luat cu un material de bun calitate
B.
s redea detalii precise ale reliefului ocluzal
C.
depozitare inadecvat
D.
gipsuri de turnare inferioare calitativ
E.
sa nu reproduc forma arcadelor n totalitate
Rspuns corect : A,B (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 417)
123. Care din urmtoarele sunt poziii mandibulare reale:
A.
poziia de repaus mandibular
B.
poziia de cretere mandibular
C.
poziia de intercuspidare maxim
D.
ocluzia defectuoas
E.
ocluzia de relaie centric
Rspuns corect : A,C,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 419)
124.
A.

Norme care atest o ocluzie funcional optim:


nu exist faete de uzur
137

B.
devierea uoar a mandibulei n timpul deschiderii maxime
C.
pacientul nu acuz parafuncii
D.
n timpul PIM nu apar zgomote
E.
liniile mediane coincid
Rspuns corect : A,C,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 420)
125. Breele sunt intercalate dac:
A.
nu sunt delimitate de dini
B.
sunt delimitate de dini doar mezial
C.
este edentat total
D.
sunt delimitate de dini att mezial ct i distal
E.
exist dini restani la extremitile breei
Rspuns corect : D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 424)
126. Clasificarea lui Kennedy:
A.
a mprit edentaiile n patru clase
B.
a rezistat in timp pn n zilele noastre
C.
este foarte complex
D.
nu este practic
E.
a mprit edentaiile n trei clase
Rspuns corect : A,B (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 425)
127. Clasa I Kennedy cuprinde:
A.
arcade edentate frontal
B.
arcade edentate biterminal
C.
arcade edentate marginite de dini restani doar mezial
D.
arcade edentate doar pe o hemiarcad
E.
nici un rspuns
Rspuns corect : B,C (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 420)

128. Clasa III Kennedy cuprinde:


A.
arcadele edentate terminal
B.
arcade edentate n zona frontal
C.
arcade edentate n zona lateral limitate att mezial ct i distal de dini
D.
arcade cu bree intercalate laterale uni sau bilateral
E.
arcade edentate uniterminal, pe o hemiarcad
Rspuns corect : C,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 425)
129.
Clasificarea lui Eicher:
A.
are trei clase
B.
are patru clase
C.
pune accent pe rapoartele ocluzale
D.
pune accent pe fizionomie
E.
a fost modificat de E.Costa
Rspuns corect : A,C (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 427)
130.
A.
B.
C.

Restaurri protetice mobilizabile:


au sprijin muco-osos
au sprijin dento-parodontal
au retenie exclusiv muco-osoas
138

D.
au sprijin mixt
E.
nu au sprijin mixt
Rspuns corect : A,B,D, (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 429)
131. Restaurrile protetice mobilizabile:
A.
sunt total inestetice
B.
sunt contraindicate n toate cazurile
C.
sunt soluii protetice universale
D.
se aplic cu mare succes n perioada de cretere
E.
pot fi asociate cu restaurri protetice fixe
Rspuns corect : C,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 429)
132. Protezele mobilizabile se preteaz cnd:
A.
avem dini cu coroane clinice scurte
B.
pacieni n vrst
C.
n special la persoane de sex feminin
D.
stare general nu permite protezarea fix
E.
numr insuficient de dini stlpi pentru o protezare fix
Rspuns corect : A,B,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 430)
133. O protez dentar fix pe doi dini dureaz mai mult dac:
A.
cei doi stlpi au un parodoniu sntos
B.
brea este de maximum doi dini
C.
brea este de minimum 3 dini
D.
direcia crestei edentate e rectilinie
E.
nici un rspuns
Rspuns corect : A,B,D, (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 431)
134. Restaurarea protetic fix se poate realiza dac:
A.
brea nu este mai mare de doi,trei dini
B.
brea este limitat att mezial ct i distal de dini restani
C.
este un suport bun al osului alveolar
D.
este rezorbie mare osoas i a esuturilor moi
E.
este o nclinare a dintilor limitrofi mai mare de 25
Rspuns corect : A,B,C (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 432)
135. Restaurare adeziv se poate realiza :
A.
dac este edentatie unidentar frontal
B.
dac este edentaie pluridentar,mai mare de trei dini
C.
cnd este rezorbie exagerat a crestei
D.
cu precdere la pacienii tineri
E.
nu se poate realiza
Rspuns corect : A,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 432)
136.
A.
B.
C.
D.
E.

n alegerea dinilor stlpi trebuie s respectm schema ce urmrete:


statusul general al pacientului
gradul rezorbiei osoase
implantarea dinilor
raportul coroana-rdcin
rasa pacientului
Rspuns corect : B,C,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 432)
139

137. Rezistena uni dinte este mai mare cu ct:


A.
lungimea rddcinii este mai mare
B.
suprafaa rddcinii este mai mare
C.
rdcina este mai dreapt si neted
D.
rddcinile au implatare mai mic
E.
rdcinile sunt mai divergente
Rspuns corect : A,B,E(Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 434)
138. Caninul superior:
A.
are o poziie vicioas pe arcad
B.
este situat la intersecia celor dou planuri
C.
are o rdcina lung de 11mm
D.
este puternic
E.
are o valoare protetic foarte mare
Rspuns corect : B,D,E(Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 434)
139. Primul molar permanent superior:
A.
are patru rdcini robuste
B.
are trei rdcini cu implantare slaba
C.
are o valoare protetic foarte bun
D.
nu se include n proteze
E.
rdcinile vestibulare sunt divergente una de alta
Rspuns corect : C,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 434)

140. Incisivii laterali superiori :


A.
au rdcini robuste cilindrico-conice
B.
au cea mai buna implantare dintre dinii maxilari
C.
au o rdcin uor curb spre distal la apex
D.
au o valoare protetic redus
E.
au o valoare protetic foarte mare
Rspuns corect : C,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 434)
141. Cei mai valoroi stlpi n protezarea fix:
A.
molarul prim
B.
incisivii inferiori
C.
caninul
D.
incisivii laterali superiori
E.
molarul doi
Rspuns corect : A,C,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 435)
142. Evaluarea pozitiv a unui dinte pentru a fi ales dinte stlp cuprinde:
A.
configuraia rdcinilor
B.
dimensiunea coronara
C.
statusul mucoasei
D.
statusul parodontal
E.
forma arcadelor
Rspuns corect : A,B,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 436)

140

143. Raportul coroan-rdcin al unui dinte stlp n condiii normale este:


A.
optim 2/3
B.
minim 3/2
C.
maxim 4/3
D.
minim acceptat 1/1
E.
nici un rspuns
Rspuns corect : A,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 436)
144. Raportul coroan-rdcin se modific n caz de:
A.
fracturi radiculare extratisulare
B.
retraciei gingivale
C.
luxaiilor dentare
D.
n cazul rezeciilor apicale
E.
uzurii coronare exagerate
Rspuns corect : B,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 436)
145. Nu se practic terapie endodontic pe dinii stlpi vitali cnd:
A.
pacientul este simptomatic ntr-o mic msur
B.
nu exist radiotransparene periapicale
C.
pacientul e asimptomatic
D.
nu s-a expus pulpa la prepararea cavitii
E.
s-a expus un corn pulpar dar s-a efectuat coafaj direct
Rspuns corect : B,C,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 439)
146. Statusul parodontal se determin prin examinarea
A.
culorii gingiei
B.
mucoasei jugale
C.
tendina la hemoragie a gingiei
D.
pungilor parodontale
E.
ocluziei
Rspuns corect : A,C,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 441)
147. Pungile parodontale:
A.
apar prin creterea gingiei n sens coronar
B.
sunt supraalveolare
C.
sunt ocluzale
D.
sunt infraalveolare
E.
pot fi nguste sau largi
Rspuns corect : B,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 442)
148. Mobilitatea fiziologic poate fi
A.
transversal
B.
oblic
C.
vertical
D.
axial
E.
nici un rspuns
Rspuns corect : A,C,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 443)
149. Categoriile de mobiliti dentare:
A. pasiv
B. tranzitorie
141

C reversibil
D. activ-mobil
E. ireversibil
Rspuns corect : B,C,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 444)
Mobilitatea dentar reversibil poate fi din cauz:
protetic
inflamatorie
ocluzal
sinusit
E. fiziologic
Rspuns corect : A,B,C;D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 445)

150.
A.
B.
C.
D.

151. Mobilitatea dentar se poate determina:


A. exclusiv radiografic
B. folosind o camer intraoral
C. apart electronic cum ar fi PERIOTEST
D. clinic, manual
E. transluminare
Rspuns corect : C,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 446)
152. Un examen radiografic parodontal complet cuprinde:
A. dou radiografii intraorale
B. radiografie panoramic
C. 4 radiografii posterioare mucate
D. dou radiografii de profil
E. patru radiografii intraorale
Rspuns corect : B,C,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 448)
153.

n plan vertical leziunile de furcaie se clasific n:


A. subgrupa A ntre 0-3 mm
B. subgrupa B ntre 4-7 mm
C. subgrupa C mai mare de 7mm
D. subgrupa D mai mic de 25 mm
E. subgrupa E mai mare de 25 mm
Rspuns corect : A,B,C (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 450)

154.

Ligamentul parodontal:
A. format din ligamente ce provin din muchii orbiculari
B. este principalul element al parodoniului
C. se nlocuiete odat la ase luni
D. este format din fibre de colagen
E. este format din fibrele Sharpey
Rspuns corect : B,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 451)
155. Ligamentul parodontal:
A. sufer atrofie
B. este adaptabil la solicitrile la care este supus
C. susine dintele n alveol n timpul funciilor
D. este dispensabil dintelui
E. asupra lui acioneaz forele ocluzale
142

Rspuns corect : A,B,C,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 452)
156.
A.
B.
C.
D.
E.

RPF din zona lateral trebuie s corespund cerinelor:


masticaie
igien bun
meninerea stopurilor ocluzale
tergerea stopurilor ocluzale
meninerea DVO
Rspuns corect : A,B,C,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 455)

157.
A.
B.
C.
D.
E.

Edentaia de premolar secund i molar prim superior


face parte din clasa I Kennedy
face parte din clasa III Kennedy
se rezolv exclusiv endodontic
poate fi prins i molarul trei n lucrare
nu se inser implante
Rspuns corect : B,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 457)

158.
A.
B.
C.
D.
E.

Edentaia de premolar prim i molar secund permanent superior


caninul se las neatins ct mai mult posibil
va cuprinde incisivii laterali, molarul prim i molarul trei
patru stlpi: canin,premolar doi,molar prim,molar trei
un implant n brea premolarului
doar molarul prim i premolarul cu extensie distal
Rspuns corect : A,C,D(Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 460)

159.
A.
B.
C.
D.
E.

Edentaia de incisiv lateral superior se rezolv prin:


punte de agregare pe canin cu extensie mezial
se cuprind toi patru incisivii din cosiderente estetice
tehnic adeziv pe dinii limitrofi breei, pe faa lor palatinal
implant
nu se recomand implant datorit retraciei gingivale
Rspuns corect : A,C,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 464)

160.
A.
B.
C.
D.
E.

Edentaie de patru incisivi la mandibul se rezolv prin


Protez scheletat
face parte din clasa a III a Kennedy cu dou modificri
patru implante interforaminale
agregare pe canini
agregare pe canini i premolarii primi
Rspuns corect : C,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 474)

161.
A.
B.
C.
D.
E.

Elementele de agregare ale RPF pot fi:


coroane integral ceramice
coroane provizorii
incrustaiile
coroane de substituie
nici un rspuns
Rspuns corect : A,C,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 483)

162.

Dup modalitatea de sprijin avem RPF:


143

A.
B.
C.
D.
E.

cu sprijin mixt (dento-implantar)


numai cu sprijin mucos
cu sprijin mucos i dentar
cu sprijin pe dinii stlpi naturali
cu sprijin musculo-cutanat
Rspuns corect : A,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 485)

163.
A.
B.
C.
D.
E.

Protezele pariale fixe (RPF):


nu refac continuitatea arcadelor
mpiedic bascularea dinilor limitrofi breei
refac ariile de contact
protejeaz parodoniul marginal
mpiedic extruzia dinilor antagoniti
Rspuns corect : B,C,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 486)

164.
A.
B.
C.
D.
E.

RPF cu extensie:
se folosesc n zona frontal
elementele de agregare sunt de ambele pari ale intermediarului
extensia poate fi srit peste mai muli dini
se indic folosirea protezelor din elemente separate
indicat ar fi sprijinul pe mai mult de dou elemente de agregare
Rspuns corect : A,C,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 487)

165.
A.
B.
C.
D.
E.

RPF total:
se indic ca fiind ideal n cazul prezenei caninilor i molarilor primi sau secunzi
este foarte puin folosit n practic
reface o edentaie clasa I Kennedy
trebuie s aib ambrazurile cervicale ce permit igienizare corect
sa nu retenioneze alimente i plac dentar
Rspuns corect : A,D,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 489)

166. RPF cu agregare adeziv:


A.
dezavantajul lor este distrucia mare de esuturi dentare dure
B.
se recomand n cazurile cu dini limitrofi breei integri
C.
se practic pentru zona frontal
D.
la pacienii tineri
E.
se recomand n cazul n care avem o distan M-D mult mai mare dect diametrul MD al
coroanei dintelui intermediar
Rspuns corect : B,C,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 496)
167.
A.
B.
C.
D.
E.

168.
A.
B.

n cazul RPF pe implante avem:


implante de stadiu I ce se ncarc imediat
RPF fixe,mobilizabile,mobile,hibride
posibilitatea de a insera oriunde indiferent de rezerva osoas
implante de stadiu II care ramn izolate pentru osteointegrare
nici un raspuns corect
Rspuns corect : A,B,D (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 497)
Atitudinea de expectativ n protetica dentar presupune monitorizarea:
statusului pulpar
funciei masticatorii
144

C.
D.
E.

dezvoltrii organismului
rapoartelor ocluzale statice far interesarea rapoartelor dinamice
adncimii pungilor parodontale
Rspuns corect : A,B,E (Bazele clinice i tehnice ale protezrii fixe, pag. 500)

169. *Etapa final a terapiei protetice fixe const n:


A) prepararea bonturilor
B) proba scheletului
C) fixarea restaurrii
D) condiionarea anului gingival
E) nici un rspuns nu este correct
Rspuns corect: C, pg.981
170. *Verificarea adaptrii corecte a RPF cuprinde:
A) verificarea raporturilor interarcadice
B) verificarea raporturilor intraarcadice
C) verificarea adaptrii pe model
D) verificarea adaptrii n cavitatea bucal
E) toate rspunsurile sunt corecte
Rspuns corect: E, pg.981
171. *Verificarea adaptrii RPF se face n sferele:
A) proximal
B) ocluzal
C) cervical
D) toate rspunsurile sunt corecte
E) nici un rspuns nu este corect
Rspuns corect: D, pg.981
172. *Adaptarea n sfera proximal se verific folosind:
A) sonda dentar rigid
B) acul Miller
C) hrtie de articulaie cu grosimea de 22,5 mm
D) mtasea dentar
E) toate rspunsurile sunt corecte
Rspuns corect: D, pg.982
173. *Cotactele proximale prea strnse vor genera:
A) senzaia de tensiune n arcad
B) bruxism
C) miozit
D) contacte premature
E) interferene de partea lucrtoare
Rspuns corect: A, pg.982
174. *Obtinerea unei adptri marginale bune se face prin:
A) turnarea de ctre technician de coroane mai lungi
B) brunisarea RPF din aliaje nobile
C) inserarea cooanei la adncime maxim n sulcus
D) nici un rspuns nu este corect
145

E) toate rspunsurile sunt corecte


Rspuns corect: B, pg.983
175. *Neadaptarea cervical a coroanelorpe bonturi poate fi determinat de:
A) minusuri pe suprafaa intern a componentei metalice
B) inexistena arilor de contact
C) resturi din cimentul provizoriu
D) relaia dintre cuspizii antagoniti
E) toate rspunsurile sunt corecte
Rspuns corect: C, pg.983
176. *Contactele dintre suprafata intern a protezei i preparaie se verific folosind:
A) amestec de chloroform i ruj la bonturile vitale
B) material de amprentare cu vscozitate mic
C) silicon de condensare FIT CHECKER
D) rspunsurile b i c sunt corecte
E) rspunsurile b i c sunt incorecte
Rspuns corect: D, pg.983
177. *Verificarea raporturilor ocluzale se face:
A) n PIM
B) n ORC
C) n lateralitate
D) n protruzie
E) toate rspunsurile sunt corecte
Rspuns corect: E, pg.984
178. *Proprioceptorii parodontali sesizeaz deficiene ocluzale de:
A) 8 m
B) 8 nm
C) 8 mm
D) 18 m
E) 28 m
Rspuns corect: A, pg.984
179. *Adaptarea ocluzal se verific folosind
A) hrtie de articulaie
B) folie de cear
C) rin
D) toate rspunsurile sunt corecte
E) rspunsurile a i b sunt corecte
Rspuns corect: D, pg.984
180. *Corectare n caz de contacte premature i interferene se face prin:
A) lefuirea zonei care nal
B) slefuire selectiv
C) adaptarea sistemului stomatognat la noile condiii
D) ndeprtarea placajului ceramic i refacerea lui in polimeri
E) nici un rspuns nu este corect
Rspuns corect: B, pg.984

146

181. *Fixarea RPF se face prin:


A) lipire
B) cimentare
C) interpunere unei particule de saliv ntre preparaie i protez
D) frictiune
E) rspunsurile corecte sunt a i b
Rspuns corect: E, pg.985
182. *nainte de cimentarea unei coroane pe bont ea trebuie:
A) s fie strmta
B) s se adapteze perfect
C) diametrul intern al coroanei s fie mai mare dect diametrul bontului
D) sunt obligatorii anurile de refluare pe suprafaa intern a oroanei
E) sunt corecte rspunsurile c i d
Rspuns corect: C, pg.985
183. *Cimentarea provizoie se indic pentru:
A) proteze cu sprijin implantar
B) proteze metalo-ceramice
C) proteze integral ceramice
D) proteze unitare
E) unele RPF i aparate de imobilizare
Rspuns corect: E, pg.988
184. *Cimentarea provizorie dureaz de obicei:
A) cteva luni
B) 2-5 ani
C) 1-2 sptmni
D) 2 zile
E) nici un rspuns corect
Rspuns corect: C, pg.988
185. *Pentru fixarea povizorie se folosesc preponderent:
A) cimenturi ionomere
B) cimenturi adezive
C) compomeri
D) cimenturi pe baz de ZnO- cu sau fr eugenol
E) cimenturi pe baz de Ca(OH)2 cu uleiuri uterice
Rspuns corect: D, pg.989

ntrebri complement multiplu:


186. Asigurarea adaptrii coroanei la bont n timpul cimentrii se face prin:
A) lcuirea bontului pe model
B) eroziunea galvanic
C) lefuirea suprafeei interne a coroanei
D) subexpansiunea masei de ambalat
E) crearea de anturi pe suprafaa intern a coroanei
Rspuns corect: A,B,E, pg.986

147

187. Fixarea provizorie se practic din urmtoarele considerente:


A) adaptarea tesuturilor moi endobucale laRPF
B) reabilitarea oclizal, caz n care se menine 1-2 sptmni
C) verificarea adaptrii n cele 3 sfere: ocluzal, cerical, proximal
D) vindecarea unor poibile leziuni ginivale
E) verificarea onaiei i fizionomiei
Rspuns corect: A,C,D,E, pg.988
188. Urmtoarele cimenuri se folosesc pentru fixarea provizorie:
A) cimenturi adezive
B) FOZ
C) hidroxid de calciu fr uleiuri eterice
D) ZOE
E) cimenturi pe baz de ZnO i acizi grai
Rspuns corect:C,D,E, pg.989
189. Materialul pentru fixarea de durat trebuie s:
A) fie toxic pentru pulp
B) nu favorizeze apariia cariilor
C) fie solubil
D) fie insolubil
E) nu fie potenial alergen
Rspuns corect: B,D,E, pg.990
190. Obiectivele principale ale cimentrii de durat sunt:
A) lagtura ct mai etan ntre bont i restaurare
B) meninerea vitalitii pulpare
C) profilaxia parodontal
D) nici un rspuns corect
E) doar rspunsurile a i b sunt corecte
Rspuns corect:A,B,C, pg.989
191. Cimentarea de durat:
A) este un act de rutin
B) nu ine cont de situaia clinic
C) se face in funcie de situaia clinic
D) ine cont de grosimea dentinei restante istarea pulpei
E) se face doar cu FOZ
Rspuns corect: C,D, pg.990
192. Fixarea de durat se poate face cu:
A) cimenturi tradiionale (CIS, CIMR)
B) cimenturi polielectrolitice (PCZ, FOZ)
C) cimenturi rini (diacrilice, adezive)
D) hibrizi RDC-CIS
E) cimenturi polielectrolitice (PCZ, CIS)
Rspuns corect:C,D,E, pg.990
193. FOZ este:
A) flexibil
B) rigid
148

C) elastic
D) fragil
E) poros
Rspuns corect: B,D,E, pg.991
194. Avantajele FOZ sunt:
A) prepararea facil
B) rezistana clinic acceptabil
C) lipsa nocivitii pulpare
D) adeziune chimic la TDD
E) activitate antibacterian prin eliberarea de fluor
Rspuns corect: A,B, pg.992
195. Dezavantajele ZOE sunt:
A) intolerana pulpar
B) descompunere hidrielectrolitic n mediul bucal
C) potenial alergen
D) posibilitatea de plastifiere a rinilor compozite
E) ZOE nu au dezavantaje
Rspuns corect: B,C,D, pg.992
203. Fosfatul acid de sodiu (Na2HPO4) din componena PCZ are rolul de:
a.
reducere a vscozitii acidului poliacrilic
b.
prelungete timpul de priz
c.
scade timpul de priz
d.
agent cariostatic
e.
cretere a adezivitii cimentului la aliaje nobile
Rspuns corect: A,B, pg.993
204. PCZ proaspt preparat:
a.
are vscozitate mai mic dect FOZ
b.
este mai vscos dect FOZ
c.
are timp de lucru lung
d.
adeziunea sa se pstreaz chiar dac plcua pe care se prepar nu este perfect curat
e.
timpul de lucru este scurt
Rspuns corect: B,E, pg.993
205. Avantajele PCZ sunt:
a.
biocompatibilitatea excelent
b.
adeziunea la dinte i aliaje nenobile
c.
manipulare facil
d.
posibilitatea nerespectrii cu strictee a raportului pulbrere/lichid
e.
posibilitatea utilizrii mai ales n zone cu solicitri masticatorii mari
Rspuns corect: A,B,C, pg.994
206.
a.
b.
c.
d.
e.

CIS ader la:


smal
ceramic
dentin
aur i aliaje de aur
Co-Cr
149

Rspuns corect: A,C,E, pg.995


207. Avantajele CIS sunt:
a.
rata sczut de carie secundar
b.
adeziunea la metale nobile
c.
adeziunea bun la ceramic aluminoas
d.
tolerana pulpar bun
e.
adeziunea la suprafeee polare active
Rspuns corect: A,D,E, pg.995
208. Hibrizii RDC-CIS sunt:
a.
COMPOMERII
b.
CIMR
c.
Dyract Cem Plus
d.
PCZ
e.
Vitremer
Rspuns corect: A,B,C,E, pg.997-998

209. Izolarea cmpului operator n vederea cimentrii se face cu:


a.
rulouri
b.
aspirator uzual de saliv
c.
aspirator chirurgical
d.
automatom
e.
diga
Rspuns corect: A,B,D, pg.1000-1001
210. Curirea bontului n vederea cimentrii se face cu:
a.
freze diamantate
b.
pietre Arkansas
c.
gume
d.
pulbere de piatr ponce
e.
alcool
Rspuns corect: C,D, pg.1001

211. Adaptarea intim a RPF pe bonturi, n momentul cimentrii, se obine:


a.
prin perforarea centrului feei vestibulare
b.
prin efecuarea de anuri de refluare pe suprafaa intrn a coroanei, pn la 2 mm de marginea
cervical
c.
gravarea intern a pereilor coroanei cu HNO3, HCl
d.
electroeroziune
e.
aplicarea de lacuri pe modelul de lucru nainte de mahetare
Rspuns corect: C,D,E, pg.1005
212.
a.
b.
c.
d.
e.

Cimentarea DCR presupune:


efectuarea anului pentru refluarea cimentului
consistena fluid a cimentului
gravarea cu HF a DCR metalic
meninerea pasiv a DCR
conistena chitoas a cimentului
150

Rspuns corect: A,B,D, pg.1006


213. Dup fixarea RPF pot aprea urmtoarele accidente:
a.
fractura intermediarilor
b.
fractura placajului
c.
perforarea elementelor de agregare
d.
decompensare parodonal
e.
astfel de accidente sunt oarte rare
Rspuns corect: A,B,C,D, pg.1006
214. Dezavantajele RPF sunt:
a.
sacrificiul de tesuturi dentare
b.
determinarea uneori de adaptri ulterioare nefavorabile la nivelul sistemului stomatognat
c.
solidarizarea dinilor cu lrgirea gamei de micri funcionale
d.
descimentrile
e.
caracterul de fixitate
Rspuns corect: A,B,D, pg.1007

215. Disconfortul ce apare dup cimentarea unei RPF este determinat de:
a.
contacte premature
b.
interferene
c.
cmp masticator supra sau subdimensionat
d.
protecia tesuturilor gingivale
e.
contacte intraarcadice prea strnse
Rspuns corect: A,B,C,E, pg.1007
216. Senzaia de presiune poate apare datorit:
a.
resturilor de ciment rmase sub intermediari
b.
interfereninterfereelor n protruzie
c.
coroanelor proizorii cu margini prea lungi
d.
resturilor de ciment rmase n anul gingival
e.
rspunurile b i c sunt incorecte
Rspuns corect: A,D,E, pg.1007
217. Sensibilitatea termic la nivelul dintelui stlp dup cimentarea unei RPF poate fi determinat de:
a.
o implicaie pulpar
b.
un contact prematur
c.
necroza pulpei
d.
respectarea cu strictee a tratamentelor preprotetice i protetice
e.
toate rspunsurile sunt greite
Rspuns corect: A,B, pg.1008
218. n etapa final a terapiei protetice fixe au loc:
a.
adaptarea
b.
amprentarea
c.
inserarea
d.
fixarea
e.
prepararea bonturilor
Rspuns corect: A,C,D, pg.981
151

219. Controlul adaptrii cericale a unei RPF se face:


a.
tactil
b.
cu vrful sondei dentare
c.
doar pe model, nu i in cavitatea bucal
d.
vizual
e.
cu amestec de rou de Paris i cloroform la bonturi vitale
Rspuns corect: A,B,D, pg.983
220. Detectarea zonei de frecare cu bontul, ocluzal sau axial, a unei RPF se face cu:
a.
rin compozit
b.
spray ocluzal
c.
Fit Checker
d.
ruj+cloroform
e.
silion cu reacie de condensare cu vscozitate redus
Rspuns corect: B,C,D,E, pg.982
221. Neadaptarea in sfera cervical a unei RPF este dat de:
a.
plusuri pe suprafaa intern a componentei metalice
b.
gingia marginal integr
c.
resuri de ciment provizoriu
d.
brunisarea RPF din aliaje nobile
e.
arii de contact prea strnse
Rspuns corect: A,C,E, pg.983

222. Un contact proximal prea slab:


a.
Poate mpiedica inseria restaurrii
b.
Favorizeaz impactul alimentar cu gingia
c.
D senzaia de tensiune n arcad
d.
D senzaia de presiune n ax la nivel cervical
e.
Favorizeaz retenia alimentar
Rspuns corect: B,E, pg. 982
223. Un contact proximal prea strns:
a.
Creeaz senzaia de tensiune n arcad
b.
Favorizeaz impactul alimentar cu gingia
c.
Se verific folosind mtasea dentar
d.
Poate mpiedica inseria restaurrii
e.
Este de dorit un contact proximal ct mai strns
Rspuns corect: A,C,D, pg. 982
224. Proteza se inser pe bont:
a.
n axul de inserie
b.
ntr-un unghi de 20 fa de axul de inserie
c.
Iniial cu presiuni ferme, apoi dozate
d.
Iniial cu presiuni dozate, apoi ferme
e.
Pn la adaptarea complet pe bont
Rspuns corect: A,D,E, pg. 1004
225.

Fixarea provizorie se practic din urmtoarele considerente:


152

a.
verificarea esteticii
b.
verificarea foneticii
c.
verificarea funciei ocluzale
d.
verificarea funciei masticatorii
e.
nici un rspuns nu este corect
Rspuns corect: A,B,C,D, pg. 988

PEDODONTIE-ORTODONTIE
1.
a.
b.
c.
d.
e.

Respiraia oral influeneaz dezvoltarea aparatului dento-maxilar prin urmtoarele mecanisme:


aerul inspirat pe gur are o aciune direct asupra bolii producnd un palat nalt
apare compresiunea de maxilar
limba exercit o aciune de apsare pe pereii laterali ai bolii
tulburri de masticaie
absena stimulilor naturali de cretere

R: a, b, d, e pag. 323
2.
a.
b.
c.
d.
e.

Alimentaia artificial prezint urmtoarele inconveniente:


lipsa micrii de retropulsie
aerofagie
secreie salivar abundent
rahitism
influene de ordin general

R: b, d, e 332
3.
a.
b.
c.
d.
e.

Stereotipul vertical de masticaie se caracterizeaz prin:


micri verticale de nchidere i deschidere
tip frector
dini cu cuspizi abrazai
inocluzie vertical frontal
dezvoltare muscular mai redus

R: a, e p. 335
4.
Terapia anomaliilor dento-maxilare cu aparate funcionale se bazeaz pe urmtoarele principii:
a. pentru a exercita fora corectoare este necesar s se produc contracii musculare
b. contraciile musculare se declaneaz reflex cnd apartul este n cavitatea bucal
c. aparatele descompun forele orizontale n fore verticale
d. normalizeaz funciile perturbate
e. produc recidive
R: a, b. d, 416
5.
a.
b.
c.

Sugerea policelui poate produce urmtoarele anomalii:


tonus labial crescut
incompeten labial
respiraie oral
153

d.
e.

deglutiie anormal
prodenie

R: b, c, d, e, 362
6.
n cazul instalrii anomaliei dento-maxilare, eficiena masticatorie este micorat prin urmtoarele
mecanisme:
a.
reducerea suprafeei de contact ocluzal
b.
dificultatea n efectuarea unor micri masticatorii
c.
accentuarea unor micri masticatorii
d.
lezarea direct a mucoasei de pe maxilarul antagonist
e.
lipsa unei suferine parodontale

R: a, b, d, 345
7.
a.
b.
c.
d.
e.

n timpul articulrii fonetice anormale se poate observa:


sprijinul limbii pe suprafaa palatinal a incisivilor superiori
interpoziia limbii ctre incisivi
interpoziia limbii ctre premolari
interpoziia limbii ctre molari
sprijin al limbii pe faa lingual a incisivilor inferiori

R: a, b, c, e 381
8.
Care din urmtoarele tulburri ale dezvoltrii aparatului dento-maxilar ar putea avea influene asupra
respiraiei:
a.
ngustarea maxilarului superior
b.
prognatismul mandibular
c.
retropoziia mandibulei
d.
ocluzia deschis
e.
ngustarea maxilarului inferior
R: a, c, d 326
9.
Indicai vrsta de la care sugerea degetului nceteaz a mai fi o manifestare n cadrul normalului i
devine obicei vicios:
a.
vrsta de 1 an
b.
vrsta de 2-3 ani
c.
vrsta de 4-5 ani
d.
vrsta de 6 ani
e.
ntreaga perioad precolar
R: b 441
10.
a.
b.
c.
d.
e.

Deglutiia cu arcadele n contact, caracteristic adultului, are loc n condiiile ingerrii:


alimente pstoase sau solide
cnd se beau lichide
alimente zemoase
lichide n cantiti mici
deglutiia de saliv
154

R: a, d, e 354

Subiecte licen prevenie Rodica Luca


1.
a.
b.
c.
d.
e.

Proprietile ideale ale unui sigilant sunt:


timp de lucru mediu
timp de lucru ndelungat
penetran nalt
expansiune termic redus
timp de lucru scurt

R: a, c, d 16
2.
Cimenturile ionomer de sticl folosite pentru sigilarea anurilor i fosetelor pot fi utilizate ca
alternativ n cazul:
a.
condiiilor de izolare perfect
b.
suprafeei ocluzale acoperite parial cu un capuon de mucoas
c.
molarilor permaneni parial erupi
d.
condiiilor de izolare precar
e.
molarilor permaneni erupi n totalitate cnd se poate realiza o izolare corespunztoare
R: b, c, d 31
3.
a.
b.
c.
d.
e.

Urmtoarele faze reprezint timpi operatori ai sigilrii cu rini compozite:


controale periodice
prepararea materialului de sigilare
curirea suprafeeor dentare cu past fluorurat
pregtirea suprafeelor de smal prin demineralizare timp de 90 de secunde
izolarea

R: a, b, e 33
4.
a.
b.
c.
d.
e.

Morfologia anurilor ocluzale poate fi:


anuri largi n form de V, cu diametrul mare i puin adnci
anuri nguste n form de M, mai puin adnci
anuri largi n form de W, cu diametrul mare i adnci
anuri n form de I, adnci i nguste
anuri n form de H, adnci i nguste

R: a, d 7
5.
a.
b.
c.
d.
e.

Cel mai bun mediu pentru dezvoltarea cariilor l reprezint urmtoarele tipuri de anuri:
anurile adnci i cu diametrul mare
anurile largi i adnci
anurile adnci i nguste
anurile cu diametrul mare i puin adnci
anurile nguste i cu o adncime redus

155

R: c 7
6.
a.
b.
c.
d.
e.

Prevalena i incidena crescut a cariei ocluzale se datoresc interaciunii urmtorilor factori:


capacitii de retenie n fostele i anurile adnci ca ntr-o ni retentiv
imposibilitile realizrii unei curiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat
concentraiei prea mari a fluorului n smalul ocluzal fa de cel proximal
concentraiei mai mici a fluorului n smalul ocluzal fa de cel proximal
grosimii reduse a startului de smal de la nivel ocuzal

R: a, b, d 8
7.
a.
b.
c.
d.
e.

Sigilarea este o mtodde prevenie a cariei de pe urmtoarele suprafee:


de pe suprafeele orale ale incisivilor inferiori
de pe suprafeele orale ale incisivilor superiori
de pe suprafeele ocluzale ale molarilor i premolarilor
de pe suprafeele vestibulare sau orale ale molarilor
de pe suprafeele proximale ale incisivilor superiori

R: b, c, d 14
8.
a.
b.
c.
d.
e.

Sigilanii au urmtoarele efecte importante:


uureaz manoperele de curire a anurilor i fosetelor
umplu n mod mecanic fosetele i anurile adnci cu o rin acido-rezistent
sunt rezistente la stresul ocluzal i se menin bine timp ndelungat
blocheaz locusul preferat al Streptococului mutans i al altor microorganisme cariogene
este o manoper simpl i poate fi efectuat i la domiciliu

R: a, b, d 15
9.
a.
b.
c.
d.
e.

Calitile unui material de sigilare sunt urmtoarele:


fluiditate
aderen bun la suprafeele gravate
vscozitate ct mai crescut pentru a putea fi ndesat uor n anurile adnci
biocompatibilitate
priz lent n condiiile cavitii bucale

R: a, b, d 15
10.
a.
b.
c.
d.
e.

Sigilanii fotopolimerizabili prezint urmtoarele avantaje fa de cei autopolimerizabili:


materilalul se ntrete n 40 de secunde
nu se ncorporeaz bule de aer, deoarece materialul nu se pregtete prin amestecare
materialul i pstreaz aceeai vscozitate pe toat perioada manoperei
materialul face priz n 5 secunde cnd se produce fotoactivarea
din punct de vedere estetic i mecanic sunt mult superiori sigilanilor autopolimerizabili

R: b, c 19
11.
a.
b.
c.

Avantajele folosirii laserului n fotoactivarea sigilanilor fotopolimerizabili sunt:


smalul expus laserului are rezisten crescut la factorii cariogeni
creterea rezistenei la ntindere i a rezistenei de legare
mbuntete rezistena mecanic i estetic a materialului
156

d.
e.

scderea cantitii de rin rmas nepolimerizat


reducerea timpului de priz

R: a, b, d, e 19
12.
a.
b.
c.
d.
e.

Materialele de sigilare transparente pot fi:


gri
albstrui
clare
roz
glbui

R: c, d, e 21
13.
a.
b.
c.
d.
e.

Materialele de sigilare opace pot fi:


portocalii
verzui
albe
de culoarea dintelui
argintii

R: c, d 21
14.
a.
b.
c.
d.
e.

Fluorul eliberat de ctre rinile de sigilare cu eliberare de fluor este ncorporat n smal astfel:
3500 ppm de fluor la o adncime de 10 microni
5000 ppm de fluor la o adncime de 10 microni
1700 ppm de fluor la o adncime de 6 microni
2000 ppm de fluor la o adncime de 6 microni
6500 ppm de fluor la o adncime de 6 microni

R: a, c 22
15.
a.
b.
c.
d.
e.

n cazul rinilor de sigilare cu eliberare de fluor, cantitatea cea mai mare de fluor se elibereaz:
n primele 48 de ore
n primele 72 de ore
n primele 24 de ore
dup 1 an de la aplicarea sigilantului
dup 2 ani de la aplicarea sigilantului

R: c 23
16.
a.
b.
c.
d.
e.

ntre proprietile Sigilar-ului, un material de sigilare produs n Romnia amintim:


adeziune foarte bun
capacitate de etanare
contracie mic la polimerizare
hidrofilie crescut
timp de lucru i priz convenabile

R: b, c, e 26

157

17.
Cimenturile glass ionomer prezint urmtoarele caliti importante care le recomand pentru a fi
folosite n stomatologia preventiv:
a.
aplicare foarte uoar
b.
adeziune chimic la structurile dure dentare
c.
capacitate continu de a elibera ioni de fluor
d.
timp de priz scurt
e.
nu necesit finisare
R: b, c 28
18.
a.
b.
c.
d.
e.

ntre dezavantajele cimenturilor glass ionomer convenionale ca material de sigilare amintim:


rezisten sczut n zonele supuse direct solicitrilor masticatorii
dezhidratare n timpul stadiului iniial al reaciei de priz
timp de priz prea scurt
sensibilitate n mediul umed
finisare slab datorit rugozitii superficiale

R: a, b, d, e 29
19.
Cimenturile glass ionomer modificate cu rin (glass ionomeri fotopolimerizabili), ca materiale de
sigilare prezint urmtoarele caracteristici:
a.
manevrare mai uar
b.
timp de priz mai lung
c.
sensiblitate mai redus n mediul umed
d.
adaptare marginal mai bun
e.
adeziune mai bun
R: a, c, d, e 30
20.
a.
b.
c.
d.
e.

n comparaie cu rinile compozite pentru sigilare, cimenturile glass ionomer prezint:


rezisten mai mare la uzur
capacitate mai mare de a ptrunde n profunzimea anului
capacitate mai bun de a elibera ioni de fluor
protecie anticarioas i dup pierderea sigilrii
cimenturile glass ionomer pot fi utilizai pentru sigilare n toate situaiile

R: c, d 31
21.
Fuji Ionmer Type III este un glass ionomer autopolimerizabil folosit n sigilarea anurilor i fostelor
i prezint urmtoarele caracteristici:
a.
nchidere marginal excelent
b.
legtur puternic la structura dentar dup o demineralizare prealabil
c.
biocompatibilitate foarte bun
d.
priz rapid
e.
suprafa neted cu modificri minime de culoare
R: a, c, d, e 32
22.
a.

Curirea suprafeei de smal din cadrul tehnicii sigilrii cu rini compozite se face n felul urmtor:
periaj profesional cu o perie profilactic i o past format din pulbere de piatr ponce, ap i fluor

158

b.
fluor
c.
d.
e.

se cur suprfaa de smal cu o perie de dini i o past format din pulbere de piatr ponce, ap i
pasta rmas n anuri se ndeprteaz cu vrful unei sonde ascuite
dup curirea mecanic, suprafaa de smal se spal atent cu ap
dup curirea mecanic, pacientul este rugat s se clteasc cu ap de gur cu fluor

R: c, d 33
23.
Pregtirea suprafeei de smal din cadrul tehnicii sigilrii cu rini compozite se face de obicei cu acid
ortofosforic cu o concentraie de:
a.
30-50%
b.
10-30%
c.
50-70%
d.
37%
e.
67%
R: a, d 34
24.
a.
b.
c.
d.
e.

Timpul de demineralizare n cazul sigilrii cu rini compozite este de :


60 de secunde pentru dinii temporari
120 de secunde pentru dinii permaneni
120 de secunde indifernt de tipul dentiiei
120 de secunde pentru dinii temporari
60 de secunde pentru dinii permaneni

R: d, e 35
25.
n cazul sigilrii cu rini compozite agentul demineralizant se aplic astfel:
a.
agentul demineralizant se aplic strict pn la marginea viitoarei sigilri
b.
dac agentul demineralizant este sub form de soluie, acesta se aplic obligatoriu prin frecare pentru
a crete eficiena soluiei
c.
indiferent dac este gel sau soluie, el trebuie aplicat pe pantele cuspidiene pe o suprafa de aprox. 2
mm dincolo de marginile viitoarei sigilri
d.
numai dac este soluie, agentul demineralizant trebuie aplicat pe pantele cuspidiene pe o suprafa de
aprox. 2 mm dincolo de marginile viitoarei sigilri
e.
dac este gel, agentul demineralizant se aplic strict pn la marginea viitoarei sigilri
R: c 35
26.
Tehnica de sigilare a anurilor i fosetelor recomandat de EINWAG presupune:
a.
curirea suprafeei ocluzale cu o past cu fluor
b.
nspirea suprafeei de smal pe o zon de aprox. 1 mm lime cu o frez diamantat
c.
nspirea suprafeei de smal pe o zon de aprox. 4 mm lime cu o frez diamantat
d.
nu este necesar demineralizarea, deoarece suprafaa de smal a fost prelucrat cu freza diamantat n
prealabil
e.
demineralizarea cu acid a suprafeei smalului
R: b, e 37
27.
a.

n cazul folsirii sigilanilor autopolimerizabili trebuie s se cunoasc urmtoarele:


timpul de lucru este limitat
159

b.
polimerizarea materialului ncepe la 20-40 de secunde dup ce catalizatorul se adaug la baz
c.
amestecul celor dou componente trebuie fcut rapid i cu micri energice avnd n vedere c timpul
de lucru este limitat
d.
temperatura ridicat a mediului ambiant modific polimerizarea, micornd perioada de lucru i priza
e.
amestecul celor dou componente trebuie fcut cu meticulozitate, fr micri energice
R: a, d, e 38
28.
Aplicarea sigilantului cnd se folosesc rimi compozite se face n felul urmtor:
a.
se recomand utilizarea unei cantiti de material astfel nct s acopere toate anurile i fosetele
ocluzale
b.
materialul de sigilare trebuie s acopere i aproximativ 1 mm din pantele cuspidiene
c.
materialul de sigilare trebuie s acopere i aproximativ 3 mm din pantele cuspidiene
d.
dup aplicarea materialului de sigilare se recomand aplicarea imediat a sursei luminoase
e.
dup aplicarea materialului de sigilare se recomand temporizarea aplicrii sursei luminoase timp de
5 pn la 20 de secunde
R: a, e 40
29.
Tehnica sigilrii cu un ciment glass ionomer convenional autopolimerizabil prezint urmtorii timpi
operatori:
a.
curarea suprafeei dentare cu o perie conic sub jet de ap
b.
lrgirea anurilor i fosetelor cu o frez diamantat foarte fin
c.
demineraliare acid
d.
aplicarea materialului
e.
aplicarea unui lac protector
R: a, d, e 42
30.
a.
b.
c.
d.
e.

Enameloplastia ca tehnic de sigilare a anurilor i fosetelor se recomand n cazul:


anurile adnci i cu diametrul mai mare care prezint modificri de culoare
n cazul suprafeelor ocluzale cu anuri adnci
anurile adnci i cu diametrul mai mare care nu prezint modificri de culoare
anurile adnci i nguste care prezit modificri de culoare
anurile largi i mai puin adnci care nu prezint modificri de culoare

R: b, d 43
31.
n cazul folosirii materialelor pe baz de rini compozite, sigilarea prin enameloplastie ofer
urmtoarele avantaje:
a.
permite ptrunderea mai profund a materialului, numai dac acesta este negranular
b.
asigur o adaptare mai bun la smal
c.
crete rezistena la uzur a materialului
d.
permite ptrunderea mai profund a materialului, numai dac acesta este granular
e.
aspectul estetic este net superior sigilrii convenionale
R: b, c 44
32.
n legarea materialului de sigilare la suprafaa de smal demineralizat acid au rol important urmtorii
factori:
a.
grosimea stratului de smal
160

b.
c.
d.
e.

topografia suprafeei de smal demineralizat


gradul de curenie i de uscare a smalului
concentraia fluorului n smalul demineralizat
agentul de demineralizare

R: b, c, e 45
33.
a.
b.
c.
d.
e.

Sigilarea se recomand n urmtoarele situaii clinice:


anuri n form de I, amfor, pictur
anuri i fosete adnci cu proast coalescen
sonda aga, dar nu sunt alte semne de carie dentar
anurile i fosetele la dinii care nu au erupt de mai mult de 5 ani pe arcad
dinii sunt erupi suficient pentru a se obine o suprafa uscat

R: a, b, c, e 56
34.
a.
b.
c.
d.
e.

SIMONSEN recomand ca perioade potrivite pentru sigilare:


vrsta de 3-4 ani pentru molarii temporari
vrsta de 8-9 ani pentru molarii primi permaneni
vrsta 2-3 ani pentru molarii temporari
vrsta de 6-7 ani pentru molarii primi permaneni
vrsta de 13-14 ani pentru molarii 2 permaneni i premolari

R: a, d 58
35.
a.
b.
c.
d.
e.

coala scandinav recomand sigilarea n urmtoarele situaii:


molarii unu i doi predispui la carie
la pacienii care consum zilnic mari cantiti de dulciuri
la pacienii care prezint multe leziuni aproximale
dinii cu defecte de dezvoltare, de coalescen
pacienii cu handicap general

R: a, d, e 59
36.
a.
b.
c.
d.
e.

SURMONT P i colab. indic aplicarea sigilrilor la grupul persoanelor cu risc, care cuprinde:
pacieni carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans
pacieni care fumeaz mult i consum mari cantiti de alcool
pacieni care consum zilnic mari cantiti de dulciuri
pacieni handicapai psihic sau fizic, cu igien bucal precar
pacieni cu numeroase leziuni aproximale

R. a, c, d 56
37.
Criterii de selecionare a dinilor n vederea sigilrii anurilor i fosetelor:
a.
nu se recomand n mod normal sigilarea molarilor temporari
b.
orice copil cu carie proximal ar trebui s beneficieze de sigilarea suprfeei ocluzale la dintele
respectiv
c.
cariile ocluzale la unul sau mai muli molari de 6 ani, necesit sigilarea molarilor de 12 ani imediat
dup erupie
d.
orice colpil cu o carie ocluzal la un molar de 6 ani, necesit sigilarea molarilor de 6 ani sntoi
e.
sigilarea se poate efectua la orice vrst dup erupia dintelui pentru a asigura o uscare adecvat
161

R: a, c, d 60
38.
Sigilarea accidental a cariilor incipiente din anuri i fosete se caracterizeaz prin:
a.
microorganismele prezente sub materialul de sigilare i pierd viabilitatea, dar nu i potenialul de
demineralizare
b.
microorganismele prezente sub materialul de sigilare i pierd viabilitatea i potenialul de
demineralizare
c.
microorganismele prezente sub materialul de sigilare nu i pierd viabilitatea, dar le scade potenialul
de demineralizare
d.
la dou sptmni dup sigilare viabilitatea microorganismelor scade de 3 ori
e.
la dou sptmni dup sigilare viabilitatea microorganismelor scade de 23 ori
R: b, e 53
39.
n funcie de extinderea i adncimea procesului carios depistate prin preperare exploratorie, se
deosebesc urmtoarele tipuri de obturaii preventive cu rin:
a.
cnd leziunea de carie n an i foset este minim, cantonat numai n smal
b.
cnd leziunea de carie a progresat n dentin, dar este nc mic
c.
cnd leziunea are o extindere mai mare n dentin
d.
cnd leziunea s-a extins mult n dentin i a provocat hiperemie pulpar
e.
cnd leziunea a deschis camera pulpar i a provocat pulpit
R: a, b, c 63
40.
a.
b.
c.
d.
e.

Obturaiile preventive cu glass ionomeri presupun urmtorii timpi operatori:


periaj profesional cu past de piatr ponce
pregtirea conservatoare a cavitii
demineralizare prin gravaj acid
aplicarea glass ionomerului
aplicarea unui lac protector

R: a, b, d 67

Anestezie si sedare in medicina dentara

1. Prin procedeul Ginestet sunt anesteziati simultan urmatorii nervi:


a. Dentar inferior, lingual, bucal si maseterin
b. Dentar inferior, lingual si bucal
c. Dentar inferior, lingual, bucal si milohioidian
d. Dentar inferior, bucal si auriculotemporal
e. Dentar inferior, lingual, bucal, maseterin si dentar postero-superior
Raspuns corect: a
2. Prin procedeul Gow-Gates sunt anesteziati simultan urmatorii nervi:

162

a. Dentar inferior, lingual, bucal, milohioidian si auriculotemporal


b. Dentar inferior, bucal si lingual
c. Dentar inferior, lingual si maseterin
d. Dentar inferior, lingual si dentar supero-posterior
e. Dentar inferior, lingual, bucal si dentar supero-mijlociu
Raspuns corect: a
3. Care din urmatoarele afirmatii despre grupul amidelor sunt adevarate:
a. Grupul amidic este metabolizat de amidaza hepatica in proportie de 10-20%
b. Grupul amidic este foarte rezistent la actiunea agentilor fizici si chimici
c. Modificarea culorii nu este semnificatia alterarii
d. Grupul amidic este metabolizat de amidaza hepatica in proportie de 40-50%
e. Amidele au rezistenta scazuta la agentii fizici si chimici
Raspuns corect: a,b,c
4. Care din urmatoarele afirmatii despre grupul esterilor sunt adevarate:
a. La grupul ester radicalul este distrus prin metabolizare de catre colinesteraza hepatica
b. Esterii au rezistenta scazuta la agentii fizici si chimici
c. Grupul esterilor este incompatibil cu sulfamidele
d. Grupul esterilor este metabolizat de amidaza hepatica
e. Rezistenta esterilor la actiunea agentilor fizici si chimici este crescuta
Raspuns corect:a,b,c
5. Alegeti afirmatia incorecta referitoare la situarea gaurii infraorbitale:
a. la 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior
b. la unirea celor 2/3 externe cu 1/3 interna a marginii infraorbitare, sub sutura zigomato-maxilara
c. 5 mm inafara liniei verticale mediopupilare
d. pe linia verticala care trece intre cei doi premolari superiori
e. pe aceeasi verticala care uneste gaura supraorbitara cu gaura mentoniera
Raspuns corect: c
6 . Care din urmatoarele nu este efect secundar posibil al adrenalinei:
a. aritmii
b. hipertensiune
c. tremor
d. nervozitate
e. convulsii
Raspuns corect: e
7. Nervul mentonier asigura sensibilitatea:
a. incisivilor laterali
b. hemibuzei inferioare
c. hemibuzei superioare
d. regiunii mentoniere
e. incisivilor centrali
Raspuns corect: b,d

163

8. Punctia anestezica a nervului maseterin se practica:


a. imediat dupa tuberculul zigomatic anterior
b. imediat inaintea tuberculului zigomatic anterior
c. sub arcada zigomatica
d. superior de arcada zigomatica
e. retroauricular
Raspuns corect: b,c
9 . Urmatoarele situatii pot determina aparitia trismusului persistent post anestezie loco-regionala:
a. punctia anestezica
b. hemoragia
c. punctia aseptica
d. ischemia prelungita
e. cantitate prea mica de anestezic local
Raspuns corect: a,b,d
10. Care din urmatoarele anestezice locale sunt derivati esterici:
a. Procaina
b. Bupivacaina
c. Clorprocaina
d. Lidocaina
e. Articaina
Raspuns corect: a,c
11 . Tratamentul hematomului obrazului dupa anestezia la tuberozitate consta in:
a. compresia regiunii geniene cu palma cateva minute
b. aplicatii locale cu prisnitz rece pentru 24-48 ore
c. caldura locala in primele 6 ore
d. vasodilatatoare locale pentru 24 ore
e. pansament compresiv
Raspuns corect: a,b,e
12 . La adultii sanatosi doza maxima de lidocaina fara adrenalina este:
a. 7 mg/Kg-corp, fara a depasi 500 mg
b. 4,5 mg/Kg-corp, fara a depasi 500 mg
c. 7 mg/Kg-corp, fara a depasi 300 mg
d. 4,5 mg/Kg-corp, fara a depasi 300 mg
e. 2 mg/Kg-corp, fara a depasi 500 mg
Raspuns corect: d
13 . Care din urmatoarele afirmatii referitoare la anestezia locala prin infiltratie nu sunt adevarate:
a.
b.
c.
d.
e.

Acul se introduce rapid, anestezicul injectandu-se numai dupa ce s-a ajuns in profunzime
Acul se introduce cu bizoul spre os
Aspirati (obligatoriu la anesteziile tronculare)
Injectati rapid anestezicul, rata optima fiind de 10 ml/min
Retrageti seringa incet pana la iesirea din tesuturi
164

Raspuns corect: a,d


14. Dupa efectuarea anesteziilor loco-regionale, paresteziile persistente nu sunt cauzate de:
a. hemoragia in jurul tecii nervoase
b. contactul anestezicului cu nervul
c. edem
d. scaderea presiunii in zona filetului nervos
e. contactul acului cu filetul nervos
Raspuns corect: b,d
15 . Care din urmatoarele sunt efecte secundare posibile al adrenalinei:
a. aritmii
b. hipertensiune
c. tremor
d. nervozitate
e. convulsii
Raspuns corect: a,b,c,d
16 . Care din urmatoarele nu reprezinta complicatii ale anesteziei plexului cervical:
a. convulsii
b. rahianestezia totala
c. aparitia sindromului Claude-Bernard-Horner
d. extensia antebratului
e. anestezia nervului facial
Raspuns corect: d,e
17. Manifestari clinice ale alergiei la anestezicele loco-regionale sunt, cu exceptia:
a. hipotensiune arteriala
b. bradicardie
c. eritem
d. rash
e. tuse
Raspuns corect: b,e
18. Tratamentul formelor usoare de supradozaj a anestezicului consta in urmatoarele,cu exceptia:
a. administrare de oxigen
b. monitorizarea semnelor vitale
c. administrare de midazolam intravenos
d. oprirea administrarii anestezicului
e. supraveghere clinica timp de maxim 15 minute
Raspuns corect: a,c,e
19.Limita cervico-trunchiala incepe la:
a. Articulatia temporo-mandibulara
b. Clavicula
c. Incizura suprasternala
165

d. Articulatia sterno-claviculara
e. Coloana vertebrala
Raspuns corect: c
20.Delimitarea mediala al regiunii infratemporale :
a. Apofiza coronoida
b. Arcada temporo-zigomatica
c. Osul maxilar
d. Osul zigomatic
e. Lama laterala al procesului pterigoidian
Raspuns corect: e
21.Delimitarea posterioara al regiunii trigonului carotic este reprezentat de:
a. Muschiul digastric
b. Muschiul stilohioidian
c. Muschiul omohioidian
d. Marginea anterioara al muschiului sternocleidomastoidian
e. Muschiul genioglos
Raspuns corect: d
22.Reperele anesteziei tronculare periferice al nervului bucal:
a. Orificiul canalului Stenon
b. Orificiul canalului Warthon
c. Marginea anterioara al ramului ascendent al mandibulei
d. Planul de ocluzie al molarilor inferiori
e. Planul de ocluzie al molarilor superiori
Raspuns corect: a,c,e
23.Procedeul Dan Theodorescu are urmatoarele repere:
a. Caninul superior
b. Versantul extern osos mandibular
c. Caninul sau premolarul 2 inferior
d. Versantul intern osos mandibular
e. Santul paralingual
Raspuns corect:c,d,e
24.Indicatiile anesteziei tronculare periferice la gaura supraorbitara :
a. Alcoolizari in nevralgiile trigeminale
b. Interventii chirurgicale pe teritoriul nervului infraorbitar
c. Interventii chirurgicale in nevralgia trigeminala
d. Interventii pe tegumentul pleoapei inferioare
e. Interventii chirurgicale pe regiunile inervate de nervul supraorbitar
Raspuns corect: a,c,e
25.Indicatiile anesteziei locale prin baraj sunt urmatoarele,cu exceptia:
a. Plastii limitate
166

b. Excizii de tumori mari


c. Electrocoagularea unor formatiuni tumorale
d. Excizii de tumori mici
e. Chirurgia unor defecte
Raspuns corect: b

CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARA

1.Care din urmtoarele situaii nu reprezint indicaii ale extraciei dinilor permaneni :
a. dini fracturai nerecuperabili
b. dini cu procese parodontale marginale cu mobilitate redus, fr prezena pungilor parodontale
adnci
c. dinii inclui,dac mai pot fi readui pe arcad, prin mijloace combinate chirurgicale i ortodontice
d. dinii care au provocat complicaii infecioase perimaxilare severe
e. dinii care au determinat osteomielite
Raspuns corect: b,c
2.Printre msurile ce trebuie luate, naintea efecturii extraciei dentare, pentru evitarea infectrii plgii
postextracionale se numr i :
ndeprtarea depozitelor de tartru
curirea proceselor carioase, urmat de aplicarea pansamentelor provizorii
bolnavul i va clti gura cu alcool
n parodontopatiile marginale, cu semne de inflamaie ale mucoasei, se vor face badijonri cu
colutorii antiseptice
e. ndeprtarea depozitelor moi de pe dini i de pe mucoas
Raspuns corect:a,b,d,e
a.
b.
c.
d.

3.Cu cletii se extrag :


a. dinii care au poriunea coronar integr sau parial distrus, permind aplicarea corect la
colet a cletelui
b. rdcinile dentare situate la maxim 1cm sub peretele alveolar
c. rdcinile dentare care prezint o poriune extraalveolar suficient de proeminent i
rezistent, pentru a putea fi prins cu cletele
d. rdcinile dentare care se gsesc la limita peretelui alveolar, osul permind crearea cu freza a
unui an periradicular, unde s fie aplicate flcile cletelui
e. rdcinile situate profund intraalveolar
Raspuns corect: a,c,d
4.n care din urmtoarele situaii recurgem de la nceput la extracia prin alveolotomie :
a.
b.
c.
d.

resturi radiculare aflate la nivelul marginii libere a crestei alveolare


resturi radiculare profunde intraosos, rmase dup extracii vechi
resturi radiculare situate sub puni dentare
rdcini situate n zone unde spaiul s-a ngustat prin migrarea dinilor vecini

167

e. rdcini foarte recurbate, care s-ar putea fractura n cursul extraciei cu cletele sau
elevatoarele
Raspuns corect:b,c,d,e
5.n cazul alveolotomiei cu lambou se pot folosi urmtoarele tipuri de incizie :
a. incizia trapezoidal, baza mare a lamboului fiind situat la nivelul crestei alveolare
b. incizia trapezoidal, baza mare a lamboului fiind situat n fundul de an vestibular, pentru a
asigura o bun vascularizaie a acestuia
c. incizia n L
d. incizia curb, cu convexitatea spre fundul de an vestibular, efectuat n mucoasa fix
e. incizia curb, cu convexitatea spre fundul de an vestibular, efectuat n mucoasa mobil
Raspuns corect:b,c
6.In cazul alveolotomiei, sacrificarea total a peretelui alveolar vestibular este indicat n urmtoarele
situaii :
a. rdcini deformate la apex prin procese de hipercementoz
b. rdcini sudate la osul alveolar prin procese de anchiloz dento-alveolar
c. rdcini fragile, cu procese carioase avansate, care se fractureaz foarte uor
d. rdcini fracturate n poriunea apical
e. rdcini situate la nivelul marginii alveolare
Raspuns corect:a,b,c
7.Extracia alveoloplastic presupune :
a. regularizarea minuioas a marginilor osoase
b. grefarea osoas
c. aplicarea unui pansament compresiv intraalveolar
d. sutura marginilor gingivo-mucoase
e. protezarea imediat sau precoce
Raspuns corect:a,d,e
8 .n timpul extraciei dentare se pot produce urmtoarele leziuni osoase :
a. fractura procesului alveolar
b. fractura apofizei coronoide
c. fractura tuberozitii maxilare
d. fractura torusului mandibular
e. fractura mandibulei
Raspuns corect:a,c,e
9 .Leziunile nervoase care pot aprea n timpul extraciei dentare pot interesa:
a. nervul dentar inferior
b. nervul mentonier
c. nervul hipoglos
d. nervul abducens
e. nervul lingual
Raspuns corect:a,b,e
10.Dup cantitatea de snge pierdut, hemoragiile postextracionale se clasific astfel :
168

a. mici, cnd se pierd pn la 350ml de snge


b. mijlocii, cnd se pierd 150-300ml de snge
c. grave, cnd pierderea de snge poate ajunge la peste 30% din masa circulant
d. mici, cnd se pierd pn la 100ml de snge
e. mijlocii, cnd se pierd pn la 500ml de snge
Raspuns corect:b,c,d
11.Printre factorii locali incriminai mai frecvent n apariia hemoragiilor postextracionale se numr:
a. vasodilataia secundar (aprut n urma administrrii substanelor vasoconstrictoare)
b. fracturi ale proceselor coronare
c. plgi osoase ntinse
d. persistena n alveol a unor procese patologice
e. nerespectarea de ctre pacient a indicaiilor postextracionale
Raspuns corect: a,c,d,e
12.Indicaiile rezeciei apicale cuprind :
pulpita acut granulomatoas
pulpita acut seroas
fracturile radiculare n 1/3 mijlocie
fracturile radiculare n 1/3 cervicala
chisturile radiculare mici i mijlocii, care respect cel puin jumtate din implantarea
radicular
Raspuns corect: e
a.
b.
c.
d.
e.

13.Printre deficienele prilor moi care necesit intervenii chirurgicale proprotetice se numr i:
a. mucoasa subire
b. carcinomul mucos
c. lupusul eritematos
d. creasta alveolara neregulata
e. hiperostoza tuberozitara
Raspuns corect: a
14.Contraindicatiile teritoriale absolute ale extractiei dentare sunt:
a. gangrena simpla sau complicata inaccesibila terapiei conservatoare
b. complicatii inflamatorii osoase si periosoase
c. extruzii dentare cu blocarea ocluziei
d. dinti din procesele tumorale maligne
e. dinti aflati in regiuni expuse recent tratamentului radiant
Raspuns corect: d,e
15.Contraindicatiile generale relative ale extractiei dentare sunt:
a. menstruatia
b. sarcina
c. alaptarea
d. osteoporoza
e. leucozele acute
Raspuns corect: a,b,c
169

16.Contraindicatiile teritoriale relative ale extractiei dentare sunt:


a. procese inflamatorii localizate
b. procese inflamatorii extinse
c. afectiuni acute ale mucoasei oro-faringiene
d. afectiuni discheratozice orale
e. sarcina
Raspuns corect:a,b,c,d
17.In functie de extinderea infectiei, momentul extractiei se decide astfel:
a.
b.
c.
d.
e.

infectie alveolara- extractie la cald in stadiul acut


infectie alveolara- extractie la rece in stadiul cronic
infectie osoasa limitata- extractie imediata
infectie osoasa extinsa- extractie imediata
infectie in spatii profunde- extractie imediata
Raspuns corect: a,b,c

18.In functie de forma anatomo-patologica a infectiei,momentul extractiei se decide astfel:


a. celulita- extractie la cald
b. abces- extractie la cald sau rece, conditionat teritorial si general
c. flegmon- extractie numai la rece
d. celulita- extractie numai la rece
e. flegmon- extractie la cald
Raspuns corect:a,b,c
19.Asepsia:
a. este ansamblul de masuri si metode prin care este prevenita contaminarea unui produs, obiect sau
organism
b. impiedica patrunderea microbilor in campul operator
c. este obtinuta prin sterilizare si dezinfectie
d. are caracter profilactic
e. este o metoda curativa
Raspuns corect:a,b,c,d
20.Antisepsia:
a. foloseste mijloace chimice sau fizice
b. urmareste distrugerea sau inhibarea agentilor microbieni de pe tegumente, mucoase sau plagi
c. este obtinuta prin sterilizare si dezinfectie
d. are caracter profilactic
e. este o metoda curativa
Raspuns corect: a,b,e
21.Dezinfectia:
a.
b.
c.
d.

se aplica pe medii inerte ca instrumente, textile, aparatura


se aplica pe tegumente, mucoase sau plagi
utilizeaza substante dezinfectante
ajuta doar la distrugerea germenilor obisnuiti
170

e. ajuta si la distrugerea germenilor sporulati


Raspuns corect:a,c,d
22.Sterilizarea:
a. distruge toate formele vegetative si sporulate ale agentilor patogeni
b. este o metoda simpla care utilizeaza substante dezinfectante
c. distruge doar germenii obisnuiti nu si cei sporulati
d. urmareste tratarea unei infectii deja existente la nivelul unei plagi
e. impiedica patrunderea microbilor in campul operator
Raspuns corect: a
23.Pentru distrugerea virusului hepatitei B se folosesc:
a. dezinfectanti cu halogeni
b. oxid de etilena
c. formaldehida
d. alcool
e. raze infrarosii
Raspuns corect:a,b,c
24.Sterilizarea prin caldura umeda:
a. este mai eficienta decat cea prin caldura uscata
b. necesita un timp mai scurt decat cea prin caldura uscata
c. necesita temperaturi mai mici decat cea prin caldura uscata
d. se efectueaza la o presiune de 4 atm.
e. se efectueaza la 110 grade C.
Raspuns corect:a,b,c
25.Grupele majore de dezinfectanti recunoscuti de American Dental Asociation (ADA) sunt:
a. alcoolii
b. iodoforii
c. glutaraldehida
d. compusii sintetici pe baza de fenoli
e. spray-urile apoase fenolate
Raspuns corect:b,c,d,e
26.Indicatiile patologice traumatice ale extractiei dintilor temporari sunt:
a. luxatiile dentare nereductibile
b. fracturile radiculare
c. dintii din focarele de fractura
d. dinti cu gangrena complicata
e. dinti cu leziuni carioase masive
Raspuns corect: a,b,c
27.Valorile normale ale timpului de sangerare sunt:
a. 1,5 - 4 minute
b. 0,5 - 6 minute
171

c. 2 6 minute
d. 3 6 minute
e. 4 - 7 minute
Raspuns corect: a
28.Valorile normale ale timpului de coagulare prin metoda Millian sunt:
a. 4 6 minute
b. 8 10 minute
c. 8 11 minute
d. 3 4 minute
e. 1,5 4 minute
Raspuns corect: a
29.Valori crescute ale timpului Quick apar in :
a. insuficienta hepatica
b. hipofibrinogenii
c. hipotrombinemii
d. avitaminoza K
e. avitaminoza B
Raspuns corect: a,b,c,d
30 .Deschizatoarele de gura pot fi de urmatoarele tipuri:
a. deschizator de gura drept Heister
b. deschizator de gura Roser Konig
c. deschizator de gura Whitehead
d. deschizator de gura Lecluse
e. deschizator de gura Kazanjan
Raspuns corect: a,b,c

CHIRURGIE BMF
1. Ranula se localizeaza:
a. sublingual
b. in zona mediana a planseului bucal
c. lingual
d. suprahioidian
e. jugal
Raspuns corect:a,d
2. Formele de debut in cancerul portiunii mobile a limbii sunt:
a. ulceratia
b. fisura
c. nodulul
d. disfagia
e. jena la miscarile limbii
Raspuns corect:a,c

172

3. Zonele de risc major pentru aparitia tumorilor maligne orale sunt:


a. fata dorsala a limbii
b. zona pilierului amigdalian anterior
c. plica pterigomandibulara
d. jonctiunea amigdaloglosica
e. marginea laterala a limbii
Raspuns corect:b,d
4. Forma superficiala a carcinoamelor mandibulei debuteaza la nivelul:
a. parodontiului dintilor
b. compactei extene sau interne a mandibulei
c. limbusurilor interalveolare
d. mucoasei gingivo-alveolare
e. mucoasei vestibulului bucal, mucoasei jugale sau a planseului bucal
Raspuns corect:d
5. Imaginea radiografica de "os ros de soareci" apare n:
a. carcinoame maxilare cu debut in sinusul maxilar
b. carcinoame mandibulare cu debut gingivo-alveolar
c. carcinoame mandibulare cu debut la nivelul marginii bazilare
d. carcinoame de infrastructura ale maxilarului
e. carcinoame mandibulare cu debut profund, endoosos
Raspuns corect: c
6. In perioada de debut a sarcomului mandibular endoosos (central), bolnavii acuza:
a. dureri dentare
b. mobilitati dentare
c. deformarea corticalei osoase
d. tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului mentonier
e. trismus
Raspuns corect:a,b,d
7. Semnele precoce de malignizare ale unei tumori de glanda parotida sunt:
a. accelerarea brusca a ritmului de dezvoltare
b. aparitia durerii
c. trismus sever
d. instalarea unei pareze discrete a nervului facial
e. adenopatie jugulocarotidiana.
Raspuns corect:a,b,d
8. Carcinomul adenoid chistic (cilindromul) debuteaza la nivelul:
a.
b.
c.
d.
e.

trigonului retromolar
perituberozitar
valului moale
luetei
treimea distala a palatului dur
173

Raspuns corect:c,e
9. Constrictia mandibulei:
a. este de cauza intraarticulara
b. reprezinta deschiderea exagerata a gurii
c. se rezolva prin slefuiri selective
d. poate fi data de scleroza muschilor ridicatori ai mandibulei
e. se insoteste de devierea mandibulei de partea sanatoasa
Raspuns corect: d
10. Anchiloza temporomandibulara:
a. este o limitare permanenta a miscarilor mandibulei
b. se caracterizeaza prin disparitia articulatiei prin sudura mandibulei de osul temporal
c. poate apare ca urmare a unor fracturi mandibulare in zona corpului mandibular
d. este mai grava in cazul instalarii in perioada adulta
e. se trateaza de preferinta conservator. prin aplicarea unor dispozitive ortopedice de redresare
Raspuns corect:a,b
11. Despicaturile partiale anterioare bilaterale intereseaza:
a. lueta, valul si bolta
b. lueta, valul si vomerul
c. pragul narinar, buza si creasta alveolara
d. buza inferioara, subcloazonul si palatul anterior
e. comisurile labiale, simfiza mentoniera si creasta alveolara
Raspuns corect:c
12. Buza de iepure face parte din categoria despicaturilor :
a. partiale anterioare unilaterale
b. partiale anterioare bilaterale
c. partiale incomplete
d. totale unilaterale
e. asociate
Raspuns corect:d
13. Despicaturile partiale posterioare complete intereseaza:
a. valul, lueta si bolta osoasa
b. pragul narinar, buza si creasta alveolara
c. lueta, valul si vomerul
d. comisurile labiale, simfiza mentoniera si creasta alveolara
e. buza inferioara, subcloazonul si palatul anterior
Raspuns corect: a
14. Despicaturile anterioare se opereaza la varsta de:
a. 12-14 luni
b. 12-14 ani
c. 6 luni
174

d. 5-7 ani
e. 2-4 luni
Raspuns corect:c
15. Despicaturile congenitale ale fetei se clasifica,dupa Valerian Popescu in:
a. despicaturi partiale anterioare incomplete,unilaterale sau bilaterale
b. despicaturi partiale anterioare complete,unilaterale sau bilaterale
c. despicaturi partiale postero-inferioare
d. despicaturi partiale postero-laterale
e. despicaturi partiale antero-inferioare
Raspuns corect:a,b
16. Hemangioamele imature se prezinta sub urmatoarele forme:
a. mixte
b. subcutanate
c. tuberoase
d. punctiforme
e. boselate
Raspuns corect:a,b,c
17. Sindromul de planseu al orbitei din cancerul etajului mijlociu al fetei se caracterizeaza prin:
a. anestezie in teritoriul nervului supraorbitar
b. edemul pleoapei superioare
c. edemul unghiului extern al ochiului
d. chemozis superior
e. anestezie in teritoriul nervului suborbitar
Raspuns corect: e
18. In cancerele etajului mijlociu al fetei,aparitia surditatii este consecinta invaziei:
a. fosei pterigo maxilare
b. trompei lui Eustachio
c. cavumului
d. portiunii anterioare a bazei craniului
e. valului moale
Raspuns corect: b
19. Cancerul etajului mijlociu al fetei poate afecta urmatoarele oase:
a. sfenoidul
b. etmoidul
c. temporalul
d. frontalul
e. parietalul
Raspuns corect: b
20. Metodele invazive de investigatie in cancerul etajului mijlociu al fetei sunt:
a. radiografia
175

b. rezonanta magnetica
c. biopsia
d. tomografia compiuterizata
e. examenul clinic
Raspuns corect: c
21. In care din afectiunile enumerate se elimina noroi salivar la masajul glandei:
a. colica salivara din litiaza submandibulara
b. submaxilita acuta nelitiazica
c. abcesul salivar
d. parotidita acuta nespecifica
e. tumora salivara din litiaza submandibulara
Raspuns corect: e
22. Iradierea durerii din litiaza parotidiana se face catre:
a. ureche
b. regiunea amigdaliana
c. globul ocular
d. regiunea temporala
e. faringe
Raspuns corect: a
23. Litiaza salivara afecteaza cel mai frecvent glanda:
a. submandibulara
b. parotida
c. sublinguala
d. tiroida
e. paratiroida
Raspuns corect: a
24. Aspectul radiologic de pom inflorit este specific pentru:
a. parotidita cronica nespecifica
b. parotidita acuta supurata
c. adenom pleomorf parotidian
d. sindromul Sjogren
e. sindromul Mickulicz
Raspuns corect: a
25. Tumora salivara fantoma apare in:
a. colica salivara din litiaza salivara submandibulara
b. abcesul salivar din litiaza salivara submandibulara
c. submaxilita cronica litiazica
d. litiaza glandei sublinguale
e. submaxilita acuta nelitiazica
Raspuns corect: a
26. In copilarie afectiunile inflamatorii ale glandelor salivare sunt favorizate de existenta in antecedente a:
176

a. insuficientei hepatice
b. infectiei urliene
c. insuficientei renale
d. diabetului
e. tumorilor maligne cervicofaciale
Raspuns corect: b
27. Virusurile eliminate prin glandele salivare fara a le afecta in mod direct sunt urmatoarele cu exceptia:
a. virusului rabiei
b. virusului rujeolei
c. virusului gripei
d. virusului herpetic
e. virusului hepatitei
Raspuns corect:d
28. Aspectul coraliform al calculilor salivari este specific celor cu provenienta din:
a. glanda submandibulara
b. canalul Wharton
c. glanda parotida
d. glanda sublinguala
e. glandele salivare accesorii
Raspuns corect: c
29. Durerea din colica glandulara salivara submandibulara iradiaza spre:
a. orbita
b. ureche
c. vertex
d. faringe
e. menton
Raspuns corect: b
30. Parotiditele cronice nespecifice pot fi favorizate de:
a. artrita articulatiei tmporo-mandibulare
b. actinomicoza parotidiana
c. megastenon
d. adenite tuberculoase intraparotidiene
e. osteomielita ramului ascendent al mandibulei
Raspuns corect: c
31. In sindromul Gougerot- Sjogren radiografia prezinta aspectul de:
a. pom inflorit
b. foi de ceapa
c. impuscatura de alice, arbore mort
d. miez de paine
Raspuns corect: d

177

32. Sindromul Sjogren prezinta urmatoarele manifestari buco-faringiene:


a. hiposialie
b. keratoconjunctivita
c. halena fetida
d. artralgii
e. anosmie
Raspuns corect: a
33. Hipertrofia simetrica a glandelor salivare si lacrimale este caracteristica pentru:
a. boala Besnier-Boeck-Schaumann
b. boala Miculicz
c. sindromul Sjogren
d. parotidomegaliile toxice
e. parotidomegaliile medicamentoase
Raspuns corect: b
34. Parotidomegaliile medicamentoase nu pot surveni dupa tratamente cu:
a. Tiouracil
b. Fenilbutazona
c. Acid acetilsalicilic
d. Aur
e. Iod
Raspuns corect: c
35. Cea mai frecventa cale de infectare a glandelor salivare este:
a. canaliculara
b. limfatica
c. directa
d. indirecta
e. hematogena
Raspuns corect: a
36. Cel mai comun simptom in tumorile maligne etmoido-maxilare este:
a. pruritul nazal
b. rinoreea seropurulenta
c. sangerarea nazala unilaterala
d. durerea nevralgiforma
e. rinolicvoree
Raspuns corect: c
37. In etiologia cancerului de etaj mijlociu al fetei sunt incriminati o serie de factori precum:
a.
b.
c.
d.
e.

sinuzita cronica
alcoolul
traumatismele repetate
chisturile paradentare
polipii inflamatori
178

Raspuns corect:a,c,d,e
38. Diagnosticul de certitudine al tumorilor maligne mandibulare se stabileste prin:
a. Examen clinic
b. Examen radiologic
c. Tomografie computerizata
d. Biopsie
e. Endoscopie
Raspuns corect: d
39. Dupa locul de debut, tumorile maligne ale mandibulei se clasifica in:
a. Carcinoame ale ramului orizontal al mandibulei
b. Carcinoame ale ramului ascendent al mandibulei
c. Carcinoame ale arcului anterior al mandibulei
d. Carcinoame superficiale
e. Carcinoame centrale (profunde)
Raspuns corect:d,e
40. Plica sublinguala proeminenta sub forma de creasta de cocos se intalneste in urmatoarele situatii:
a. Sindroame sialozice
b. Tumora salivara
c. Abces salivar
d. Colica salivara
e. Submaxilita acuta nelitiazica
Raspuns corect: c
41. Administrarea intracanaliculara a Hidrocortizonului e indicata in terapia:
a. Litiazei parotiddiene
b. Parotiditei cronice nespecifice
c. Abcesului parotidian
d. Adenitei acute intraparotidiene
e. Parotiditei acute suppurate
Raspuns corect: b
42. Forma calculilor din canalele de excretie ale glandelor salivare este:
a. rotunjita
b. alungita
c. coraliforma
d. octogonala
e. serpiginoasa
Raspuns corect: b
43. Forma calculilor intraglandulari este:
a. rotunjita
b. alungita
c. coraliforma
179

d. octogonala
e. serpiginoasa
Raspuns corect: a
44. Despicatura mediana a buzei superioare:
a. este foarte frecventa
b. se numeste coloboma
c. este foarte rara
d. se numeste sindrom Pierre-Robin
e. se numeste sindrom Apert
Raspuns corect: b
45. Sindromul Treachers-Colins-Francescketti prezinta:
a. Hipoplazia mandibulei
b. Hipoplazia oaselor malare
c. Microstomie
d. Diametrul antero-posterior al craniului redus
e. Fals prognatism
Raspuns corect: a,b
46. Sindromul Pierre-Robin prezinta:
a. Hipertrofie mandibulara
b. Glosoptoza
c. Despicatura velo-palatina
d. Hipoplazie mandibulara
e. Hipoplazia maxilarului superior
raspuns corect:a,b,c
47. Sindromul Pierre-Marie Sainton prezinta:
a. Hiperdezvoltarea diametrului transversal al craniului
b. Aplazia bilaterala a claviculei
c. Hipoplazia unilaterala a claviculei
d. Prognatism mandibular
e. Despicatura mediana a nasului
Raspuns corect:a,b,c
48. Disostoza cranio-faciala:
a. Se mai numeste boala Crouzon
b. Se datoreaza inchiderii precoce a suturilor craniene
c. Prezinta diametrul antero-posterior al craniului redus
d. Prezinta diametrul transversal al craniului redus
e. Prezinta glosoptoza
Raspuns corect: a,b,c
49. Sindromul APERT prezinta:
a. Hipoplazia maxilarului superior
180

b. Sindactilie
c. Hipoplazii ale extremitatilor
d. Hipertrofia maxilarului superior
e. Hipoplazia claviculei
Raspuns corect: a,b,c
50. Hemiatrofia faciala progresiva:
a. afecteaza mai ales barbatii
b. prezinta hiperdezvoltarea diametrului transversal al craniului
c. afecteaza mai ales femeile
d. prezinta diametrul antero-posterior al craniului redus
e. prezinta sindactilie
Raspuns corect: c

Urgente in medicina dentara


1. Regimul recomandat de AHA(1997) pentru profilaxia endocarditei bacteriene in stomatologie si
chirurgia orala la adulti cuprinde:
a. Amoxicilina 2g PO cu 1 ora inainte de interventie
b. Ampicilina 2g IM/IV cu 30 min. inainte de interventie
c. Clindamicina 300mg PO cu 1 ora inainte de interventie
d. Claritromicina 600mg PO cu 1 ora inainte de interventie
e. Cofazolin 500mg IM/IV cu 30 min. inainte de interventie
Raspuns corect: a,b

2. Semnele clinice caracteristice efectelor toxice ale adrenalinei sunt:


a. paloare brusc a feei
b. horipilaie : aspect de piele de gin
c. senzaie de constricie toracic
d. bti cardiace slabe
e. bradicardie
Raspuns corect: a,b,c
3.Regimul recomandat de AHA(1997) pentru profilaxia endocarditei bacteriene in stomatologie si chirurgia
orala la copii cuprinde:
a. Amoxicilina PO 50mg/kg cu 1 ora inainte de interventie
b. Clindamicina PO 20mg/kg cu 1 ora inainte de interventie
c. Ampicilina IM/IV 30mg/kg cu 30 min preoperator
d. Azithromicina 25mg/kg cu 1 ora preoperator
e. Cephalexin 20mg/kg cu 1 ora inainte de interventie
Raspuns corect: a,b
4. n cazul lipotimiei examenul obiectiv relev:
a. cianoza buzelor
181

b. midriaza pupilar
c. puls slab i tahicardic
d. abolirea reflexelor
e. mioz pupilar
Raspuns corect: a,b,c
5. Actiunea Trombostopului:
a. incepe la 24-48 de ore de la administrare
b. dispare in 48 de ore
c. incepe la 10 ore de la administrare
d. dispare in 12 ore
e. dispare in 36 de ore
Raspuns corect: a,b
6. Semnele clinice n cazul sincopei sunt:
a. puls foarte slab,chiar nepalpabil
b. bti cardiace imperceptibile
c. tensiunea arterial prbuit i apoi insesizabil
d. mioz
e. puls slab,tahicardic dar ritmic
Raspuns corect: a,b,c
7. La pacientii cu hemofilie A se pot efectua tratamente stomatologice nesangerande daca:
a. activitatea F VIII > 20 %
b. activitatea F VIII > 5%
c. activitatea F VIII > 10%
d. activitatea F VIII > 15%
e. activitatea F VIII > 12%
Raspuns corect: a

8. Supradozajul n cazul noradrenalinei poate provoca:


a. bradicardie
b. cefalee
c. episoade anginoase
d. tahicardie
e. hipotensiune
Raspuns corect: a,b,c
9. n mod normal, sngerarea plgii postextracionale se oprete dup :
a. 5-20 minute
b. 40-60 minute
c. 2 ore
d. 1 or
e. 6-8 ore
Raspuns corect: a
182

10. n funcie de momentul apariiei hemoragiei postextracionale, aceasta poate fi clasificat astfel :
a. hemoragie imediat prelungit, cnd sngerarea reapare la 4-6 ore dup extracie
b. hemoragia precoce, cnd sngerarea reapare la 2 zile dup extracie
c. hemoragia imediat prelungit, cnd sngerarea continu peste perioada normal de formare a
cheagului i nu exist tendina de oprire spontan
d. hemoragia tardiv, cnd sngerarea se declaneaz la cteva zile dup extracie
e. hemoragia tardiv, cnd sngerarea se produce la 10 minute dup extracie
Raspuns corect: c,d
11. Urmtorii factori generali pot determina tulburri n mecanismul hemostazei :
a. carenele vitaminice
b. diabetul zaharat
c. pericardita
d. hipertensiunea arterial
e. menstruaia
Raspuns corect: a,b,d,e
12. Aciunile fiziologice ale adrenalinei sunt:
a. vasoconstricie
b. hipertensiune pasager
c. neutralizarea feomenelor de tip alergic
d. vasodilataie
e. hipotensiune
Raspuns corect:a,b,c
13. Contraindicaii ale adrenalinei sunt:
a. hipertensiunea arterial
b. cardiopatia ischemic
c. glaucomul cu unghi ngust
d. ocul anafilactic
e. criza sever de astm bronic
Raspuns corect: a,b,c
14. Care din urmatoarele substante afecteaza agregarea plachetara:
a. aspirina
b. antihistaminicele
c. antibioticele in doze foarte mari
d. paracetamolul
e. celecoxibul
Raspuns corect: a,b,c
15. Indicaii ale adrenalinei sunt:
a.
b.
c.
d.

hipertensiunea arterial
cardiopatia ischemic
glaucomul cu unghi ngust
ocul anafilactic
183

e. criza sever de astm bronic


Raspuns corect: d,e
16. Timpul de Protrombina (PT, timpul Quick):
a. masoara eficienta sistemului extrinsic
b. are valoarea normala cuprinsa intre 11-16 secunde
c. masoara eficienta sistemului intrinsec
d. are valoarea normala cuprinsa intre 15-20 secunde
e. are valoarea normala cuprinsa intre 7-12 secunde
Raspuns corect: a,b
17. Coma hipoglicemica:
a. poate aparea la diabeticii care si-au administrat insulina dar nu au consumat o cantitate suficienta de
glucide
b. poate aparea la diabeticii care au consumat glucide
c. apare brusc
d. nu apare brusc
e. apare dupa o perioada de hipoglicemie moderata
Raspuns corect: a,d,e
18. Hipoglicemia moderata se manifesta prin:
a. slabiciune
b. ameteli
c. foame dureroasa
d. tegumente uscate
e. bradicardie
Raspuns corect: a,b,c
19. In tratamentul socului anafilactic se administreaza:
a. adrenalina
b. hemisuccinat de hidrocortizon
c. antihistaminice
d. antianginoase
e. antiagregante plachetare
Raspuns corect: a,b,c
20. Semnele clinice ale socului sunt:
a. hipertensiunea arteriala
b. puls rar
c. alcaloza
d. hipotensiunea arteriala
e. puls rapid si slab
Raspuns corect: d,e
21. Hipotensiunea arteriala cronica este definita prin:
a. valori repetate ale TAS<100mmHg
184

b. valori repetate ale TAS<120mmHg


c. valori repetate ale TAS<105mmHg
d. valori repetate ale TAS>90mmHg
e. valori repetate aleTAS>100mmHg
Raspuns corect: a
22. Tabloul clinic al astmului bronsic cuprinde:
a. dispnee predominant expiratorie
b. dispnee predominant inspiratorie
c. wheezing
d. diminuarea debitului respirator
e. bradicardie
Raspuns corect: a,c,d
23. Simptomatologia BPOC cuprinde:
a. tuse
b. expectoratie vascoasa
c. subfebrilitate prelungita
d. transpiratii nocturne
e. hemoptizii
Raspuns corect: a,b
24. Simptomatologia in cazul insuficientei cardiace stangi cuprinde:
a. dispnee de repaus si efort
b. astm cardiac
c. edeme ale partilor declive
d. staza in venele gatului
e. cianoza periferica
Raspuns corect:a,b
25. Simptomatologia in cazul insuficientei cardiace drepte cuprinde:
a. edeme ale partilor declive
b. staza in venele gatului
c. ortopnee
d. astm cardiac
e. dispnee de repaus si efort
Raspuns corect: a,b
26. Urmatoarele aparate pot interfera cu pacemakerul:
a. micromotorul actionat electric
b. aparatul de detartraj cu ultrasunete
c. bisturiul electric
d. aparatul Roentgen
e. LASER
Raspuns corect: a,b,c
27. Care din urmatoarele tulburari de ritm sunt catalogate ca instabile si necesita tratament stomatologic in
185

conditii de spitalizare:
a. tahicardie paroxistica supraventriculara
b. fibrilatie atriala paroxistica sau flutter atrial
c. tahicardie ventriculara
d. bloc atrio-ventricular grad II cu pacemaker
e. boala de nod sinusal cu pacemaker
Raspuns corect: a,b,c
28. Manifestarile clinice ale socului anafilactic cuprind:
a. frison
b. eruptie urticariana
c. edem si prurit generalizat
d. tegumente calde si uscate
e. bronhodilatatie
Raspuns corect: a,b,c
29. Efectele opiaceelor (morfina,codeina,heroina) asupra organismului sunt:
a. efect depresor asupra sistemului nervos si imunitar
b. depresie respiratorie in cazul intoxicatiei acute
c. greata, diaree, tuse, transpiratii profunde in cazul sevrajului
d. hipertensiune arteriala in cazul intoxicatiei acute
e. hiperexcitabilitate in cazul intoxicatiei acute
Raspuns corect: a,b,c
30. Tratamentul de urgenta al artritei acute temporo-mandibulare in faza purulenta consta in:
a. drenaj chirurgical
b. prisnitz
c. vaccinoterapie nespecifica
d. vaccinoterapie specifica
e. unde ultrascurte
Raspuns corect: a
31. Doza maxima pentru Articaina este de:
a. 0.2g
b. 0.3g
c. 0.1g
d. 0.4g
e. 0.5g
Raspuns corect: a
32. Doza maxima pentru Mepivacaina este de:
a.
b.
c.
d.
e.

0.3g
0.2g
0.1g
0.6g
0.55g
186

Raspuns corect: a
33. Doza maxima pentru Xilina este de:
a. 0.5g
b. 0.75g
c. 0.8g
d. 0.1g
e. 0.15g
Raspuns corect: a
34. Dozele crescute si concentratiile mari de substante anestezice pot avea urmatoarele actiuni asupra
sistemului cardio-vascular:
a. depresie cardiaca
b. reducerea excitabilitatii miocardului
c. reducerea fortei de contractie
d. cresterea fortei de contractie
e. scaderea timpului de conducere
Raspuns corect: a,b,c
35. Substantele anestezice stimuleaza sistemul nervos central, producand:
a. neliniste
b. anxietate
c. tremuraturi
d. convulsii
e. anevrism cerebral
Raspuns corect: a,b,c,d
36. In cabinet unele accidente generale, in special cel toxic si hipotensiv, pot fi confundate cu accidentele
alergice, mai ales cand ele nu sunt anuntate prin:
a. semne premonitorii
b. fenomene cutanate
c. prurit
d. apnee
e. bronhodilatatie
Raspuns corect: a,b,c
37. Injectarea intraarteriala a substantei anestezice locale produce toxicitate acuta, evidentiata prin:
a. depresia tensiunii arteriale
b. tulburari de ritm cardiac
c. disociatie atrio-ventriculara
d. edeme sau eruptii
e. fenomene cutanate
Raspuns corect: a,b,c
38. Angina pectorala stabila se caracterizeaza prin crize dureroase care:
a. nu isi modifica frecventa de aparitie
187

b. nu isi modifica durata


c. nu isi modifica modul de declansare
d. isi modifica caracterul de declansare
e. isi modifica durata si modul de declansare
Raspuns corect: a,b,c
39. Tratamentul medicamentos al bolnavilor coronarieni poate cuprinde:
a. Nitroglicerina
b. Propanolol
c. Nifedipina
d. Fenobarbital
e. alfa-blocante
Raspuns corect: a,b,c
40. Simptomatologia tulburarilor de ritm cardiac poate fi reprezentata de:
a. dispnee
b. angina pectorala
c. hipertensiune arteriala
d. semne premonitorii
e. bronhodilatatie
Raspuns corect: a,b
41. Sindromul de compresie a venei cave inferioare se manifesta prin:
a. senzatie acuta de lipsa de aer
b. hipotensiune si puls crescut
c. tegumente faciale eritematoase
d. hipertensiune si puls crescut
e. hipotensiune si puls scazut
Raspuns corect: a,b
42. Care din urmatoarele antibiotice pot fi folosite in sarcina fara riscul afectarii fatului sau gravidei:
a. Augmentin
b. Amoxicilina
c. Tetraciclina
d. Kanamicina
e. Gentamicina
Raspuns corect: a,b
43. In cazul pacientilor care prezinta reflux gastro-esofagian si esofagita de reflux:
a. tratamentul stomatologic se efectueaza la 2 ore dupa masa
b. tratamentul stomatologic se efectueaza la 1 ora dupa masa
c. se administreaza 30 mg de Metoclopramid cu 1 ora inainte de masa
d. se administreaza 25 mg de Metoclopramid cu 2 ore inainte de masa
e. in timpul tratamentului pacientul sta in pozitie intins
Raspuns corect: a
44. Conduita in cabinetul stomatologic in cazul pacientilor cu tireotoxicoza consta in:
188

a. sedare prin administrare a 7,5 mg midazolam


b. evitarea anestezicelor locale cu adrenalina
c. antibioprofilaxie la pacientii imunodeprimati
d. administrare de liotironina
e. intreruperea medicatiei de fond cu 24 de ore inaintea interventiei
Raspuns corect: a,b,c
45. Valoarea normala a INR(International Normalized Ratio) este:
a. intre 0,8 si 1,2
b. 1,8
c. 2
d. 2,5
e. intre 1,4 si 1,8
Raspuns corect: a
46. Sincopa:
a. poate dura de la cateva minute pana la 1 ora
b. se poate insoti de miscari tonice ale muschilor fetei
c. prezinta puls slab
d. prezinta respiratie superficiala
e. prezinta incontinenta sfincteriana
Raspuns corect: b,c,d
47. Presincopa:
a. precede sincopa
b. prezinta ameteli
c. prezinta intunecarea vederii
d. succede sincopei
e. prezinta cresterea tensiunii arteriale
Raspuns corect: a,b,c
48. Sincopa vagala este:
a. de obicei recidivanta
b. favorizata de stress
c. favorizata de durere
d. insotita de tahicardie
e. insotita de hipertensiune arteriala
Raspuns corect: a,b,c
49. Tratamentul de urgenta in supradozarea anestezica implica:
a. monitorizarea semnelor vitale
b. hiperventilatie moderata
c. oxigenoterapie
d. asigurarea accesului venos
e. administrarea de urgenta a adrenalinei
Raspuns corect: a,b,c,d

189

50. In supradozarea anestezica,prezenta convulsiilor necesita:


a. administrarea Diazepamului
b. uneori resuscitare cardio-respiratorie
c. solicitarea asistenei de urgena
d. efectuarea traheostomiei de urgenta
e. administrarea de urgenta a adrenalinei
Raspuns corect: a,b,c
51. Iradierea fatului in cazul unei radiografii dentare obisnuite sub protectie este de:
a. 500000 de ori mai mica decat doza limita
b. 100000 de ori mai mica decat doza limita
c. 50000 de ori mai mica decat doza limita
d. 1000 de ori mai mica decat doza limita
e. 150000 de ori mai mica decat doza limita
Raspuns corect: a
52. Doza maxima in cazul Penicilinei G,utilizata in sarcina si lactatie este de:
a. 24000000U.I.
b. 8000000U.I.
c. 16000000U.I.
d. 3200000U.I.
e. 10000000U.I.
Raspuns corect: a
53. Doza uzuala utilizata in sarcina si lactatie in cazul cefalexinului este de:
a. 2,0-4,0g/zi
b. 1,0-3,0g/zi
c. 0,5-2,0g/zi
d. 1,0-4,0g/zi
e. 1,5-3,0g/zi
Raspuns corect: a

190