Sunteți pe pagina 1din 4

Suicidul

Calitatea vietii depinde de ceea ce faci ci nu de lungimea ei.


Crestinismul a blamat suicidul si a afirmat ca exista o lume dincolo.
In sec. IV Augustin afirma ca suicidul este un pacat.
In sec XIII Toma DAquino a afirmat ca suicidul este un pacat de moarte deoarece omul
nu are puterea de a anula dreptul lui Dumnezeu asupra vietii si a mortii.
Exista culturi si momente din istorie, in care unele cazuri de suicid erau vazute ca acte de
eroism (v. Kamikaze).
Relatia cu Dumnezeu este optiunea fiecaruia. Unii pacienti considera ca ei sunt
Dumnezeu si isi aroga prerogative de judecator.
Relatia omului cu moartea este construita de fiecare individ in functie de experienta si de
mediul socio-cultural.
1823 Londra suicidarii erau inmormantati cu o lance in inima, fiind prezentati
judecatorului. De abia in 1961 acesta a incetat sa mai fie un caz prezentat la tribunal.
Suicidul reprezinta o parte a depresiei
Jumatate din suicidari sunt depresivi si disperati.
75% din barbatii alcoolici comit suicid, fata de cei nonalcoolici.
13% din schizofreni recurg la suicid.
Vi s-a intamplat frecvent sa credeti ca viata nu merita traita si mai bine nu era?
(Hamilton) trimite repede la psihiatru!!!
Suicidul este un fenomen complex, cu mai multe fatete!
In anii `20 in SUA o persoana se sinucidea la 10 minute.
In Germania se sinucidea o persoana la 100 de minute.
Femeile se sinucid mai putin decat barbatii, poate si din cauza ca ele au mai multe roluri
sociale si pot compensa cand unul dintre ele nu le aduce satisfactii.
50% dintre cei care reusesc suicidul au mai avut cel putin o tentativa in trecut. 2/3 din cei
cu o tentativa nu o vor mai repeta dar 1/3 vor mai incerca si 50%din acestia vor reusi.
Adevaratul suicidar se sinucide dimineata (v. Chirilov Demonii)
!!! Mare atentie la suicidurile demonstrative pentru ca unele reusesc!
3 barbati se sinucid 1 femeie
Trasatura
Sex
Varsta
Metoda
Situatia

Tentativa
Majoritatea femei
Femei tinere
Cu
letalitate
scazuta
(tablete, isi taie venele)
Probabila

Diagnostic

Tulburare distimica
Borderline

Afectiunea dominanta

Depresia cu furie

Motivatie

Schimbarea situatiei
Apel pentru ajutor

Suicid realizat
Majoritatea barbati
Riscul creste cu varsta
Metode
brutale
(arme,
sarituri in gol etc.)
Iau masuri sa nu poata fii
descoperiti
Tulburare afectiva majora
Alcoolism
Schizofrenie
Depresia cu lipsa de
speranta
Moartea

Evolutie clinica

Imbunatatirea rapida a situatiei cu usurarea de a fii


supravietuit si promisiunea
de a nu repeta

La 3 femei care au o tentativa de suicid un barbat


Vaduvia si divortul cresc sansele de suicid. Daca exista Social Support System acest risc
scade semnificativ.
Nu numai varstnicii incearca sa se sinucida. Suicidul exista in toate paturile sociale, dar
in special la urmatoarele categorii (apare fenomenul de burn-out):
- psihologi si psihiatrii
- medici
- avocati
Nici o alta forma de moarte nu lasa sentimente asa devastatoare si riscul de suicid e mai
crescut printre cei care au trait suicidul unei persoane apropiate.
De obicei avem tendinta de a privi suicidul ca un act benevol dar din punct de vedere al
celui care comite suicid nu e asa. Suicidul este vazut ca o ultima solutie iar rezolvarea de
probleme si cautarea de noi solutii sunt repere importante in terapie.
Suicidarul este de cele mai multe ori o persoana care prezinta rigiditate cognitiva (vs.
Openess), el este lipsit de permeabilitate, modalitatile de coping nu sunt de tip activ,
gandirea nu este diferentiata si nu este divergenta.
Shneidman in 1987 face o sinteza a datelor despre suicid:
- 90% din tentative au un diagnostic DSM
- majoritatea schizofrenilor si celor cu tulburare afectiva nu recurg la suicid
- suicidul este o tulburare a ratiunii si nu o boala psihica
- rapoartele mass-media au condus la o crestere a ratei suicidului, sinuciderea unor
vedete reprezentand o forta endemica colosala.
Mintz, in 1968 a vorbit despre motivele care conduc la suicid:
- agresiunea intoarsa catre sine (v. Psihanaliza)
- condamnarea celorlalti asupra individului prin generarea unor sentimente de culpa
victimizarea prin culpa
- dorinta de a obtine dragoste
- dorinta ca totul sa fie iarasi bine (rezolvarea)
- dorinta de a scapa de un sentiment neplacut (de culpa)
- dorinta de reincarnare (secte)
- dorinta de a fii unit cu cel care a decedat
- dorinta sau nevoia de a scapa de poveri, pierderi, modificari corporale, durere etc.
Suicidul este o maniera de a evita o aversiune (acceptarea unor lipsuri atribuite sie
insusi).
Atentie la expectatiile nerealiste fata de sine (dupa Beck si Ellis) care duc la
dezamagiri.

Discrepantele dintre expectatiile inalte privind intimitatea (nu in sens sexual ci de


impartasire a aspectelor mai profunde, ce tin de intimitatea spirituala, sufleteasca, de
gandire) si realitatea care nu corespune duce la suicid.
Shneiman
1. Intentia este gasirea unei solutii
2. Obiectivul este incetarea constientei (luciditatii)
3. Declansatorul: o suferinta de nesuportat (suicidul este vazut ca eliberare)
4. Stresorul: frustrari la nevoi fundamentale
5. Emotia: sentimentul de neajutorare (Suicidul depinde de contextul relational si de
resursele interpersonale. El provine de multe ori din ingustarea campului
constiintei)
6. Cognitia: ambivalenta (ma sinucid / nu ma sinucid)
7. Ingustarea campului perceptiv
8. Actiunea intentionata: de a gasi o iesire
9. Interpersonal: comunicarea unei intentii
10. Coping: in suicid regasim strategiile de coping pe care le-a avut toata viata
(negocierea situatiilor e o resursa utilizata in terapie)
-

Da, dar... mod de comunicare generator de conflicte


in general, indivizii care planuiesc un suicid povestesc despre el, fie si in treacat
Mai bine ma sinucid! Ce-ai vrut sa spui cu asta? exploram orice intentie
Neurobiochimia secretie scazuta de serotonina; secretia de dopamina creste in
sinuciderea furioasa daca se trece peste etapa de furie sinuciderea nu se mai
produce.

Prognoza si teste:
- testele nu au relevanta in predictia suicidului, dar in general se folosesc teste
precum Beck si SCL (Symptom Ceck List Derogatis)
! Irational beliefs assumptions
Preventia suicidului
Shneideman:
- sa diminuam suferinta
- sa-i indepartam ochelarii de cal si sa construim impreuna cu el alternative (pe care
sa le notam pe hartie)
- sa schimbam atitudinea fata de sine cu potential autodistructiv
- interventia se poate face si in randul apartinatorilor pacientului
Reguli clinice si etice:
Nu fiecare suicidar este depresiv dar are potential.
Lipsa de speranta este o cale sigura catre suicid.
Unii depresivi sunt atat de obositi ca nu recurg la suicid dar nici nu renunta la idee
(abordarea depresiei prin deprivarea de somn)
Chiar daca depresia nu are ideatie suicidara aceasta trebuie totusi abordata.