Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2
3
Beneficiar:
Amplasament
Proiectant general
5
6
7
8
Proiectant arhitectura
Adaptare locala
Numar proiect
Faza de proiectare
sesurileactuale de inundatie ale vailor Barcau, Ier, Crisul Repede si Crisul Negru.
Geologia
Perimetrul studiat apartine, Unitatii Geologice majore depresionare a Campiei
Pannonice, in care succesiunea geologica este data de complexul argilelor pannoniene,
peste care se dispun discordant formaiuni recente pleistocen-holocene recente.
Stratele pannonianului sunt quasiorizontale inclinate cu 2,5-3 spre V-SV, sunt relativ
omogene cu intercalatii de faciesuri argilo-nisipoase.
Petrografic depozitele pannonianului intra in categoria marnelor cu tot spectrul
cunoscut, datorit continutului de carbonati secundari.
Local depozitele nisipoase trec in categoria gresiilor sau a nisipurilor cimentate cu
lianti in special carbonatici, dar si secundar argilitici.
Fundamentul unitatii deluroase apartine cristalinului metamorfic peste care, se
succed orizonturi de marne, argile, argile prafoase, nisipuri.
De precizat este faptul ca aceste paminturi ce alcatuiesc stratele formatiunii
acoperitoare se incadreaza conform NP 074-2007 in categoria terenurilor dificile de fundare
respective paminturi cu umflari si contractii mari (P.U.M.C.).
Lucrarile geotehnice executate au investigat stratele formatiunii acoperitoare pana
la adancimea de 6,00-13,00m.
Cercetarea terenului de pe amplasament s-a prin 35 foraje geotehnice conform
STAS-1242/4-85, pana la adancimea de 6,00-13,00m, notate cu F1F35 si 21 sondaje de
penetrare dinamice grele notate cu PDG1PDG21 conform SR EN ISO 22476-2/2006.
Amplasarea si numarul de lucrari geotehnice executate s-au stabilit in
conformitate cu prevederile NP 74/2007
Nivelul apei subterane
Apele freatice propriu-zise sunt acumulate in depozitele aluvionare de lunca si terasa ce se
dezvolta de-a lungul raurilor din judet, precum si in zonele de interfluviu.
In zona Oradea freaticul este tributar bazinului Crisului Repede in care depresurizeaza
atat apele freatice propri-zise precum si apele suprafreatice care provin din acumularile
depozitelor deluviene si din cele de patura de sol.
Fiind cantonate in zona de aeratie, aparitia si dinamica lor este in functie de conditiile
meteorologice, respectiv de perioadele anului bogate in umiditate, cand cantitatea
precipitatiilor depaseste evaporatia. Drepturmare, in Campia Crisurilor si in zona Dealurilor
piemontane Crisene, caracaterizate printr-o umiditate variabila apele suprafreatice apar
mai ales primavara, cand precipitatiilor bogate li se adauga si topirea zapezilor.
Daca se tine cont si de faptul ca amplasamentul studiat se afla la baza Dealurilor
Oradei pe terasa de lunca a Crisului Repede (in zona de confluenta a Campiei Crisurilor cu
Dealurile Oradei) in perioadele cu precipitatii bogate (primavara-toamna) in acesta zona
apar fluctuatii mari a freaticului datorate precipitatilor cu caracter sezonier.
La data executarii lucrarilor geotehnice, pe amplasament, nivelul freatic a fost
interceptat la adancimi intre 4,5 si 6,5m.
Caracteristici geofizice
Caracteristicile geofizice ale terenului de pe amplasament, conform normativului
P100/2006 sunt:
valoarea de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0,15g, pentru
cutremure avind intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani;
- perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0,7s pentru componentele
orizontale ale miscarii seismice, corespunzand conform echivalenei dupa coeficientul
2
3
4
5
6
Dimensiunile maxime
ale constructiei
Regim de inaltime
Suprafata construita
Suprafata desfasurata
Suprafata utila totala
3
4
5
6
7
160,00 m2
210,60 m2
210,60 m2
Bazin agrement
40 x 26,70 m
500,00 m2
518,85 m2
140,75 m2
98,55 m2
659,60 m2
Dimensiunile maxime
ale constructiei
3
Suprafata luciu apa
1250,00 m2
4
Suprafata construita
1384,95 m2
bazin
5
Suprafata construita
253,60 m2 ***
spatii tehnice
6
Suprafata utila spatii
172,85 m2
tehnice
7
Suprafata desfasurata
1638,55 m2
***spatii tehnice comune cu Be6
Be6 Bazin sarituri
1
Functiunea
2
Dimensiunile maxime
ale constructiei
3
Suprafata luciu apa
500,00 m2
4
Suprafata construita
582,20 m2
bazin
5
Suprafata construita
comune cu Be5
spatii tehnice
6
Suprafata utila spatii
tehnice
7
Suprafata desfasurata
582,20 m2
***spatii tehnice comune cu Be6
Bazin tobogane
28,15 x 19,65 m
293,13 m2
320,65 m2
80,30 m2
50,22 m2
400,95 m2
Cota 0,00 a fost stabilita in raport cu elemente fixe din teren, si reprezinta cota
absoluta +126,00.
Capitolul II - DESCRIEREA FUNCTIONALA
Prin prezentul proiect se propune dezvoltarea turismului de agrement in municipiul
Oradea prin construirea unui complex wellness termal format dintr-un ansamblu de 6 corpuri
de cladire, 7 bazine exterioare si amenajari peisagere, sportive si de agrement, in
conformitate cu tema de proiectare elaborata de catre autoritatea contractanta,
Municipiul Oradea. Acesta va ocupa suprafata actualului strand municipal pe malul raului
Crisul Repede.
Organizarea functionala se va realiza pe corpuri de cladire astfel:
C1 Cladirea principala capacitate: 600 persoane
Subsol
COD
DESTINATIA
P01
DEPOZITE BUCATARIE
P02
CASA SCARII
21,08
P03-1
VESTIAR
12,29
P03-2
WC
6,19
P03-3
DUS
8,13
P03-4
WC
6,19
P03-5
DUS
8,31
P03-6
VESTIAR
11,88
P03-7
DEPOZIT
14,68
P03-8
DEPOZIT
14,5
P04
SAS ELEVATOR
P05
SAS
P06
SPATIU INTRETINERE
44,03
P07
CORIDOR
74,61
P07-2
ARHIVA
21,54
P08-3
WC PERS. HAND.
P08-F1
LAVOARE FEMEI
4,48
P08-N1
LAVOARE BARBATI
3,55
P08-N2
WC BARBATI
P08-N2
WC FEMEI
P09
SPATIU TEHNIC
P10
CORIDOR
37,8
P11
CORIDOR
127,51
13,43
14
4,7
7,99
214,14
P12
CASA SCARII
P13-A
5,93
P13-B1
SAS BARBATI
9,07
P13-B2
6,35
P13-B3
LAVOARE BARBATI
10,65
P13-B4
WC BARBATI
19,11
P13-B5
DUS BARBATI
20,77
P13-F1
SAS FEMEI
8,86
P13-F2
6,35
P13-F3
LAVOARE FEMEI
10,05
P13-F4
WC FEMEI
19,11
P13-F5
DUSURI FEMEI
19,47
P14
VESTIAR
771,76
P15
CORIDOR
282,64
P16-3
WC PERSOANE CU HANDICAP
5,81
P16-B1
LAVOAR BARBATI
4,75
P16-B2
WC BARBATI
4,69
P16-F1
LAVOARE FEMEI
4,73
P16-F2
WC FEMEI
5,27
P16-F3
WC BARBATI
5,28
P17
SPATIU TEHNIC
P18
SCARA SI CORIDOR
42,72
P19
SCARA
12,96
P20
CAMERA POMPE
12,36
P21
CAMERA ELECTRICA
24,98
P22
SCARA
24,02
P23-B1
LAVOARE BARBATI
4,07
P23-B2
WC BARBATI
3,77
P23-F1
LAVOARE FEMEI
4,99
P23-F2
WC FEMEI
4,03
P24
DEPOZIT
10,29
P25
HOL
12,28
P26
CORIDOR
33,14
20,71
1710,85
3.991,56
10
PARTER CORP C1
SUPRAFATA
(m)
COD
DESTINATIA
002
SPALARE VESELA
16,2
002-1
GUNOI
4,89
003
CORIDOR
12
003-1
CORIDOR
30,63
004
PLATFORMA ELEVATOARE
005
RECEPTIE MARFA
12,97
006
CASA SCARII
21,26
008
PORTIONARE
78,84
009
BUCATARIE
85,55
007
DEPOZIT PAINE
7,39
009-1
SPALARE VASE
14,61
010
PREPARARE LEGUME
13,52
011
PREPARARE CARNE
6,41
012
PREPARARE PESTE
6,71
013
DEPOZIT
7,82
013 - 1
5,04
013 - 2
DUS BARBATI
013 - 3
5,04
014 - 1
3,66
014 - 2
DUS FEMEI
014 - 3
3,88
015
GRUP SANITAR
6,13
016
RELAXARE
42,19
017
CABINA ABURI
15,01
018
SAS
12,84
019-1
MASAJ
31,44
019-2
3,74
020
WC
4,88
021-3
3,93
021-4
SAS
4,07
021-B1
LAVOAR BARBATI
8,23
021-B2
WC BARBATI
11,9
021-F1
LAVOAR FEMEI
021-F2
WC FEMEI
5,1
3,6
8,3
18,73
11
022
CORIDOR ALB
023
BAIE TURCEASCA
129,92
024
TEPIDARIUM
189,29
025
CASA SCARII
45,64
026
CORIDOR ALB
25,87
027
SAUNA
028
SAUNA 4
22,14
029
SAUNA 5
8,68
030
SAUNA 6
8,36
031
SAUNA 3
25,36
032
SAUNA 2
10,13
033
SAUNA 1
9,93
034-1
CAMERA MEDIC
9,59
034-2
SALA TRATAMENT
11,1
035-3
3,89
035-B1
LAVOAR BARBATI
4,45
035-B2
WC BARBATI
2,45
035-F1
LAVOAR FEMEI
4,55
035-F2
WC FEMEI
2,45
036
CAMERA PORTAR
10,88
037
CORIDOR
70,46
038
MAGAZIN
65,65
039
HOL PRIMIRE
040
SPATIU BAZINE
041
SCARA
042
RESTAURANT
043
26,25
044
25,66
045
31,15
047
INFORMARE TURISTICA
TOTAL SUPRAFATA UTILA PARTER C1
81,99
111,24
351,14
1313,82
15,21
291,02
38,8
3.465,58
12
ETAJ CORP C1
SUPRAFATA
(m)
COD
DESTINATIA
101
BIROU DISPECERAT
102
BIROU IT
20,07
103
BIROU 3
21,38
104
BIROU 4
20,66
105
BIROU 5
18,67
106
BIROU 6
26,51
107-F1
LAVOAR FEMEI
3,99
107-F2
WC FEMEI
5,74
108
CASA SCARII
108-B1
LAVOAR BARBATI
3,99
108-B2
WC BARBATI
5,56
109
CORIDOR
110
JACUZZI VIP
46,3
111
JACUZZI VIP
41,83
112
CORIDOR
113
MASAJ THAILANDEZ
61,43
114
TRATAMENT ACVATIC
42,45
115
TRATAMENT ACVATIC
42,42
116
CORIDOR
16,31
117
MASAJ
9,79
118
MASAJ
10,88
119
MASAJ
22,78
120
MASAJ
15,75
121
MASAJ
15,65
122
MASAJ
21,72
123
MASAJ
19,53
124
TRATAMENT ACVATIC
125
21,17
126
TRATAMENT ACVATIC
21,71
127
SALON INFRUMUSETARE
72,32
128
TRATAMENT NATURIST
14,82
129
DEPOZIT
130
RECEPTIE SPA
131
SUPRAVEGHERE COPII
25,6
23,77
25,73
156,36
19,7
5,72
112,31
47,41
13
132
CASA SCARII
133-1
11,7
133-2
4,04
133-3
WC PERSOANE CU HANDICAP
4,41
133-F1
LAVOAR BARBATI
2,45
133-F2
WC BARBATI
6,66
133-N1
LAVOAR FEMEI
133-N2
WC FEMEI
134
GALERIE
458,75
135
RELAXARE
141,46
138
SCARA
12,96
136
17,22
137
DEPOZIT
15,25
139
GALERIE
25,34
20,66
6,3
4,96
1.772,19
COD
DESTINATIA
A3-01
CORIDOR
5,79
A3-02
PREPARARE
7,53
A3-03
DEPOZIT
7,18
A3-04
DEPOZIT
7,02
A3-05
PREPARARE
7,34
A3-06
DEPOZIT
4,72
A3-07
PREPARARE
7,56
A3-08
DEPOZIT
4,71
14
A3-09
PREPARARE
7,55
A3-10
DUSURI-WC
8,17
A3-11
VESTIAR
5,93
A3-12
ANTREU
4,36
A3-13
WC FEMEI
5,57
A3-14
ANTREU
4,36
A3-15
WC BARBATI
5,57
A3-16
208,61
A3-17
268,59
A3-18
DEPOZIT
32,62
A3-19
SPATIU TEHNIC
32,62
158,59
COD
DESTINATIA
A1-01
CORIDOR
A1-02
PREPARARE
7,53
A1-03
DEPOZIT
7,18
A1-04
DEPOZIT
7,02
A1-05
PREPARARE
7,34
A1-06
DEPOZIT
4,72
A1-07
PREPARARE
7,56
A1-08
DEPOZIT
4,71
A1-09
PREPARARE
7,55
A1-10
DUSURI-WC
8,17
A1-11
VESTIAR
5,93
A1-12
ANTREU
4,36
A1-13
WC F.
5,57
15
A1-14
ANTREU
4,36
A1-15
WC B.
5,57
A1-16
208,61
A1-17
268,59
A1-18
DEPOZIT
32,62
A1-19
SPATIU TEHNIC
32,62
158,59
COD
DESTINATIA
A2-01
VESTIAR FEMEI
A2-02
SAS FEMEI
4,72
A2-03
WC-H-FEMEI
4,30
A2-04
SPALATOR FEMEI
13,11
A2-05
20,46
A2-06
VESTIAR BARBATI
41,43
A2-07
SAS BARBATI
4,56
A2-08
WC-H-BARBATI
3,80
A2-09
SPALATOR BARBATI
29,51
12,44
16
A2-10
24,22
158,56
C6 Grup social 2
Parter
COD
DESTINATIA
A4-01
VESTIAR FEMEI
A4-02
SAS FEMEI
A4-03
SPALATOR FEMEI
13,20
A4-04
20,21
A4-05
WC-H-FEMEI
A4-07
VESTIAR BARBATI
A4-08
SAS BARBATI
A4-09
SPALATOR BARBATI
12,64
A4-10
24,12
A4-11
WC-H-BARBATI
TOTAL SUPRAFATA UTILA CORP C6
29,00
4,73
4,29
29,50
4,54
3,80
146,04
17
Tronson C1-1
Structura de rezistenta a acestuia este alcatuita din diafragme si stalpi din beton
armat. Pentru indeplinirea exigentelor de performanta functionala si structurala, in conditii
de siguranta in exploatare si de economicitate, conform temei de proiectare, s-a ales o
structura de rezistenta compusa din:
diafragme din beton armat cu grosimea de 25 cm dispuse in axele C-D/1-4, FH/1-4, D-I/1-4, J'-K/3-4, D-M/1-2;
partial la nivelul planseelor s-au proiectat grinzi din beton armat cu sectiunea
40x45 cm.
Planseele constructiei sunt realizate cu placa de beton armat monolit care descarca
pe diafragmele din beton armat respectiv pe stalpi; in aceasta alcatuire, ele joaca rolul de
diafragme orizontale rigide si rezistente, in masura sa asigure actiunea solidara a elementelor
structurii verticale la actiuni laterale.
Planseele constructiei se vor realiza din beton armat impermeabilizat C30/37 si
armatura BST 500 S. De asemenea, stalpii, grinzile si diafragmele se vor executa din beton
armat impermeabilizat C30/37 si armatura BST 500 S.
Casele lifturilor se vor executa sub forma de diafragme din beton armat, iar scarile de
acces pe verticala vor fi compuse din rampe si podeste din beton armat rezemate pe
diafragme adiacente.
Tronson C1-2
Tronsonul C1-2 are in plan forma circulara, cu diametrul de cca 51.80 m. Structura de
rezistenta a acestui corp este alcatuita din stalpi de beton armat, pereti din beton armat la
subsol si cupola alcatuita din grinzi arcuite din lemn incleiat. Pentru indeplinirea exigentelor
de performanta functionala si structurala, in conditii de siguranta in exploatare si de
economicitate, conform temei de proiectare, s-a ales o structura de rezistenta compusa din:
stalpi lamelari din beton armat cu sectiunea 40x140cm dispusi radial in axele
C1...C8;
18
19
Fundatiile cladirii sunt de tip izolate sub stalpii de beton armat, compuse din beton
simplu C16/20 si cuzineti de beton armat C20/25, legate cu grinzi de fundare.
Infrastructura s-a proiectat avand la baza studiul geotehnic nr 1364/martie 2014
intocmit de SC PROIECT GEO 2003 SRL. Conform acestui studiu, fundatiile cladirii se vor
executa pe stratul de argila cafenie, avand presiunea de baza de 305 kPa.
Categoria de importanta este categoria D, iar clasa de importanta este clasa IV.
Corpuri C2, C3
Cele doua cladiri au regim de inaltime parter si forma semicirculara in plan. Structura
de rezistenta este alcatuita din pereti si stalpi din beton armat. Pentru indeplinirea
exigentelor de performanta functionala si structurala, in conditii de siguranta in exploatare si
de economicitate, conform temei de proiectare, s-a ales o structura de rezistenta compusa
din:
20
Diametrul nominal
Grupa
Momentul final
strngere (daNm)
de
M12
10.9
2550
12.525
M16
10.9
5080
2540
M20
10.9
80110
4055
M24
10.9
140190
7095
M27
10.9
185
92.5
M12
8.8
1025
512.5
M16
8.8
2540
12.520
M20
8.8
5075
2537.5
M24
8.8
85125
42.5 62.5
10
M27
8.8
alcatuita din pereti portanti de zidarie de caramida cu goluri verticale confinati cu centuri si
stalpisori din beton armat si semicadre (stalpi si grinzi) din beton armat.
Planseul constructiei este realizat cu placa de beton armat monolit cu grosimea de 15
cm care descarca pe centurile peretilor respectiv pe grinzi; in aceasta alcatuire, el joaca
rolul de diafragma orizontala rigida si rezistenta, in masura sa asigure actiunea solidara a
elementelor structurii verticale la actiuni laterale. Planseul constructiei se va realiza din beton
armat C20/25 si armatura BST 500 S.
Fundatiile cladirii sunt de tip continue sub peretii de zidarie, realizate din bloc de
beton simplu C16/20 armata la partea inferioara si superioara cu centuri din beton armat
(C20/25)
Infrastructura s-a proiectat avand la baza studiul geotehnic nr 1364/martie 2014
intocmit de SC PROIECT GEO 2003 SRL. Conform acestui studiu, fundatiile cladirii se vor
executa pe stratul de argila cafenie, avand presiunea de baza de 305 kPa.
Pe perimetrul celor doua cladiri se vor amplasa structuri tip masca ce se vor realiza
din stalpi si grinzi din lemn stratificat (incleiat). Rezemarea acestora se va face pe fundatii
(prin intermediul stalpilor) respectiv direct pe fatada (cu piese metalice inglobate).
Categoria de importanta este categoria C, iar clasa de importanta este clasa III.
Bazine exterioare BE1...BE7 si subsoluri tehnice
Bazinele exterioare au urmatoarea alcatuire: radier general (plan la bazinele BE1, BE5,
BE6, BE7 si inclinat la bazinele BE2, BE3, BE4) din beton armat impermeabilizat C30/37 armat
cu armatura BST500S, si elevatii verticale din beton armat impermeabilizat C30/37.
Grosimea radierelor este de 30 cm (35 la BE4 si 45 la BE5), iar grosimea elevatiilor este de 30
xm (partial 45 cm la BE5, BE6). La partea superioara a elevatiilor s-au prevazut rigole de
scurgere; in interiorul bazinelor se vor executa scari, banci de stat, sezlonguri, etc., realizate
21
din beton usor LC12/13, peste care se va turna o suprabetonare din beton impermeabilizat
C30/37, armata cu plase sudate 6/15.
Bazinele s-au proiectat avand la baza studiul geotehnic nr 1364/martie 2014 intocmit
de SC PROIECT GEO 2003 SRL. Conform acestui studiu, fundatiile cladirii se vor executa pe
stratul interceptat la cota sapaturii (argila cafenie, avand presiunea de baza de 305 kPa
respectiv pietris mic si mare nisipos indesat, avand presiunea de baza de 350 kPa) .
Inainte de executie se vor identifica toate golurile ce trebuie prevazute in radier si
elevatii, conform proiectelor de instalatii. Acestea se vor comunica proiectantului de
rezistenta in vederea amplasarii de eventuale bordaje. Inainte de executie se vor corela
toate detaliile de rigole cu specificatiile tehnologului de piscine.
Adiacent bazinelor 2-3, 4, 5-6, 7 se vor executa subsoluri tehnice compuse din radier,
elevatii si planseu din beton armat C30/37 impermeabilizat, armat cu armatura BST500S.
Inainte de executarea acestor subsoluri se vor identifica toate golurile ce trebuie prevazute
in radier si elevatii conform proiectelor de instalatii.
In imediata vecinatate a bazinului de sarituri BE6 se vor executa turnuri de sarituri
astfel:
trei turnuri cu inaltimea de 10, 7.5, 5 m si 3m latime, compuse din stalpi si grinzi
de beton armat C30/37 cu sectiunea trapezoidala inscrisa in dreptunghi de 300x140 cm,
legate la nivelul fundatiei intr-un radier general cu grosimea de 1 m, stalpii fiind rigidizati cu
pinteni de 170cm latime;
22
PARTER, ETAJ
- Pardoseli gresie portelanata DIN EN 14411, grupa BIa 60x60 cm/10,5 mm Rezistenta
la alunecare R9
- Pardoseli Gresie portelanata neglazurata DIN EN 14411, grupa BIa 20x20 cm/9 mm
Rezistenta la alunecare R11/b
- Pardoseli placi piatra cuartit 20mm grosime
- Sistem de pardoseala poliuretanica cu finisaj tip mozaic (terrazzo) 9mm, rezistent la
temperaturi ridicate, cu aditiv antimicrobian pe baza de ioni de argint.
Componente: amorsa, acoperire de baza, mortar si sigilant
- Sistem de pardoseala poliuretanica cu finisaj tip mozaic (terrazzo) 9mm, rezistent la
temperaturi ridicate, cu aditiv antimicrobian pe baza de ioni de argint.
Componente: amorsa, acoperire de baza, mortar si sigilant
- Placi de granit 40x40cm cu rezistenta la impact: 45 kg/cm
rezistenta la indoire: 193 kg/cm, coeficient de abraziune: 1.8 mm,
coeficient de absorbtie: 0.03 %
- Pardoseala parchet din bambus dublustratificat 15mm inclusiv adeziv organic
mineral monocomponent elastic
- Pardoseli Gresie portelanata DIN EN 14411, grupa BIa 60x60 cm/10,5 mm imitatie
lemn, rezistenta la alunecare R9 inclusiv adeziv, chit de rosturi elastic
- Pardoseala mocheta modulara (45,7x45,7x1cm)pentru trafic intens, sistem Teflon,
tratament antimicrobian, performante acustice: absorbtie pana la 36 dB inclusiv
adeziv organic mineral monocomponent elastic
- Pardoseala linoleum cu substrat din granule de pluta si liant pe suport de iuta
(3,2mm linoleum+2mm substrat) clasa 34 conform EN 685, 3900g/mp, flexibilitate
<=40mm O, incarcare electrostatica<2kV, absorbtie fonica 15dBm, inclusiv adeziv
- Placaj de travertin neregulat montat cu elemente metalice de structura din beton
in zona pesterii artificiale
- vopsea elastometrica pe pereti
- faianta 30x60cm lucioasa, din pasta alba, rectificata grosime 10 mm cu chit de
rost ceramizat bicomponent (spatii umede publice)
- faianta 20x25cm glazurata culoare alb lucios grosime 9 mm, grupa BIII, cu
proprietati fotocatalitice cu adeziv placare pe baza de geoliant ceramic si chit de
rost ceramizat bicomponent
23
24
CORP C2,C3
25
CORP C5,C6
Bazine exterioare
26
27
28
dezvoltarea si intretinerea spatiilor verzi din municipiul Oradea, completat cu HCL nr 92/2012
privind modificarea HCL nr 362/2010, la fiecare arboire taiat se vor planta alti 5 arbori.
Spatiile verzi se vor intretine si se vor amenaja de catre beneficiar/ administratorul
complexului (SC).
Prin constructia propusa, nu vor fi afectate ecosistemele terestre si acvatice.
Dupa terminarea lucrarilor de santier, terenul liber se va aduce la calitatea initiala de
sol fertil, prin transportarea deseurilor de santier (moloz) la o zona de depozitare autorizata.
IV.05 - Cerinta E
a - IZOLAREA TERMICA SI ECONOMIA DE ENERGIE
Prin conceptia initiala a cladirilor privind configuratia, procentul de vitrare, alcatuirea
elementelor de constructie perimetrala, cit si prin modul de alcatuire a detaliilor, s-a urmarit
limitarea pierderilor de caldura in exploatare, in vederea reducerii consumului de energie. Sau respectat prevederile normativului privind calculul coeficientului global de izolare termica
la cladiri indicativ C 107/1-2005.
Timplariile sunt realizate din aluminiu cu geam termopan.
b IZOLAREA HIDROFUGA
Constructia respecta normativele in vigoare privind izolarea hidrofuga.
IV.06. Cerinta F - PROTECTIA LA ZGOMOT
Nu exista surse semnificative de producere a zgomotului.
Capitolul V AMENAJARI EXTERIOARE SI SISTEMATIZAREA PE VERTICALA
AMENAJARI PEISAGERE
Ca amenajare peisagistica, COMPLEXULUI WELLNESS TERMAL NYMPHAEA
cuprinde importante arii plantate cu arbori , arbusti, plante perene, graminee si specii
floricole anuale, contribuind astfel la ameliorarea atmosferei si a climatului urban.
Alegerea esentelor lemnoase s-a facut cunoscand cerintele acestora fata de factorii
naturali geomorfologici specifici zonei Oradea (altitudine, expozitie, panta sau configuratia
terenului), climatici (lumina, temperatura aerului, umiditate etc.) si edafici (textura si
profunzimea solului, regimul de umiditate, etc.).
Ca si compozitie, s-a ales un desen regulat al zonelor. Zonele din preajma bazinelor
au fostplantate cu vegetatie joasa, formata din copaci cu talie mica (Rhus Typhina,
Magnolia grandiflora pe trunchi cu inaltime mica, etc.), arbusti (Prunus laurocerassus Otto
Luyken. Photinia nana, etc.) dar si plante perene sau anuale. Plantele anuale au fost asezate
indeosebi in zonele limitrofe aleilor centrale, pentru a oferi culoare pe intreg cursul sezonului.
Tinand cont de destinatia obiectivului de amenajat si de perioada in care acesta este
vizitat(primavara-vara), s-au ales plante care sa prezinte mai putin interes pe timpul sezonului
rece dar care sa prezinte atractivitate maxima pe timpul sezonului cald. Tocmai acesta este
motivul pentru care s-a ales plantarea de flori perene in combinatii de flori anuale. Astfel, s-a
urmarit ca pe intreg sezonul cald, ambientul oferit de spatul verde sa fie plin de culoare.
Totusi, zonele limitrofe cladirii cu destinatie SPA, utilizata si pe timpul iernii, au fost
populatecu vegetatie care sa isi pastreze atractivitatae si pe timpul iernii (Magnolia
grandiflora, cu foliaj persistent si iarna, Prunus laurocerassus, Photinia nana, Bambusa sp.
etc.). La intrarea in acest complex, a fost prevazuta o zona deosebita, cu graminee si plante
29
30
31
Profil longitudinal
In proiectarea profilului longitudinal, linia rosie s-a stabilit in general in debleu fiind
necesara racordarea incintei cu strada alaturata, str. Codrilor si tinandu-se seama de cota
de intrare a bazinului acoperit existent care se pastreaza.
Declivitatile in profilul longitudinal sunt cuprinse intre 0.0% 2.86%.
Racordarile verticale s-au realizat cu raze cuprinse intre 1000m - 2000m.
Structura rutiera
Grosimile straturilor rutiere propuse au rezultat din calculul de dimensionare conform
Normativului PD 177 metoda CALDEROM si in functie de clasa tehnica a drumului si de
rezultatele sondajelor geotehnice oferite de studiul geotehnic realizat, pentru un trafic
mediu, conform temei de proiectare.
Structura rutiera a fost verificata la actiunea repetata a fenomenului de inghetdezghet, conform STAS 1709 1, 2.
Modul de calcul si rezultatele sunt prezentate in breviarele de calcul atasate.
Structura rutiera propusa pentru platforma de parcare este alcatuita din:
- strat de uzura din beton asfaltic B.A.16 de 5 cm grosime SR174-1
- strat de legatura din beton asfaltic deschis B.A.D. 25 de 7 cm grosime SR174-1
- strat de baza din balast stabilizat de 20 cm grosime SR10473-1
- strat de fundatie din balast de 30 cm grosime, conform SR 662, STAS 6400
- material geotextil pentru prevenirea innoroirii stratului de fundatie
Structura rutiera propusa pentru drumul de interventii si drumul de servici este alcatuita
din:
- strat de uzura din dale de beton prefabricate, carosabile de 8 cm grosime SR 6978
- strat suport din mortar de ciment uscat M100Z de 4 cm grosime
- strat de baza din balast stabilizat de 20 cm grosime SR10473-1
- strat de fundatie din balast de 30 cm grosime, conform SR 662, STAS 6400
- material geotextil pentru prevenirea innoroirii stratului de fundatie
Structura rutiera propusa pentru trotuarele si aleile pietonale din jurul bazinelor si
cladirilor nou proiecatate, este alcatuita din:
- imbracaminte din placi ceramice de 10.5 mm grosime
- hidroizolatie monocomponenta si plasa armare aquastop
- sapa flotanta de 5cm grosime, din beton de ciment C18/22.5
- folie de polietilena
-strat (radier) din beton de ciment C16/20 de 10 cm grosime
-strat de fundatie din balast de 10 cm grosime, STAS 6400
Structura rutiera propusa pentru trotuarele si aleile pietonale din incinta complexului
este alcatuita din:
- dale de beton pietonale de 6 cm grosime, SR6978
- strat suport de nisip de 4 cm grosime
32
33
Terenuri de sport
- terenuri de sport cu dimensiunile de 8.20m x 12.80m, 4 bucati;
- teren multifunctional de sport cu dimensiunea de 25.0 x 45.0m;
- terenuri de volei de plaja cu dimensiunile de 15.10m x 24.0m, 2 bucati.
- Pentru realizarea drenarii si scurgerii apelor se va prevedea o panta
transversala tip acoperis de 0.5% a patului platformelor terenurilor inclusiv
ale straturilor de fundatie, in timp ce la partea superioara, terenurile vor fi
orizontale.
Lucrari de evacuare a apelor
Colectarea si evacuarea apelor meteorice de pe suprafetele proiectate se va realiza
pe terenul beneficiarului prin respectarea pantelor longitudinale si transversale proiectate.
S-au prevazut un numar de 80 guri de scurgere pe platforma de parcare, 12 guri de
scurgere pe drumul de interventii si 5 guri de scurgere pe drumul de servici. Acestea sunt
amplasate conform planului de situatie D.1 si planselor D.3.1-D.3.6. Gurile de scurgere vor fi
legate la sistemul de canalizare pluviala nou proiectata.
Controlul calitatii lucrarilor
Verificarea calitatii executiei se va realiza conform programului de control al executiei
lucrarilor, a prevederilor din Caietele de sarcini precum si a Normativelor C65/85 care vor fi
prezentate in cadrul proiectului tehnic, precum si in detaliile de executie.
Masuri de siguranta circulatiei
Reglementarea circulatiei rutiere se va realiza prin montatare de indicatoare rutiere si
efectuarea marcajelor rutiere necesare conform normativelor si reglementarilor in vigoare.
Pe toata durata executiei lucrarilor, drumul de acces pe portiunea unde se lucreaza
va fi semnalizat conform normativelor in vigoare Normelor metodologice privind conditiile
de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie pe drumurile publice.
Conform legislatiei in vigoare, organizarea de santier va fi analizata si fixata de constructorul
care va raspunde de executie.
Protectia mediului
Lucrarile de realizare a acceslor rutiere din prezentul proiect nu constituie surse de
poluare a apei, aerului, solului, subsolului si nici nu sunt generatoare de noxe.
Masuri de securitatea muncii
Conform normelor de protectia muncii legea 90/ 1996 privind protectia muncii este
abrogate si inlocuiesti cu - Conform normelor de securitatea muncii si a legislatiei in vigoare
Legea 319/ 2006 - legea securitatii si sanatatii in munca, HG 1425/ 2006 actualizata norma
metodologica de aplicare a legii securitatii si sanatatii in munca, HG 300/ 2006 actualizata -
34
Criterii asociate
Punctaj
3
2
3
3
3
1
1
1
2
3
3
3
2
2
35
Volumul de munca si
b.) activitati necesare pentru mentinerea
de materiale
constructiei.
necesare
c.) activitati deosebite in exploatarea
constructiei.
2
TOTAL
14
36
37
trece printr-un separator de grasimi de 7l/s. Pentru zonele de gatit din cladirile C2 si C3 de
alimentatie publica se prevad separatoare de grasimi montate sub chiuveta.
Apele uzate din subsol se vor pompa spre rezervoarele exterioare.
Canalizarea pluviala va colecta apele de pe platforme si structura.
Pentru parcari, s-a prevazut o retea de guri de scurgere cu depozit. Apele colectate
se vor varsa in doua separatoare de hidrocarburi de 50l/s pozitionate conform planului de
canalizari exterioare. Dupa trecerea prin separatoare , apa se va varsa direct in Crisul
Repede.
Pentru cladire, la zona de cupola s-a prevazut scurgere gravitationala iar la cladirea
principala s-a ales sistemul vacumatic. Coborarile sistemului vacumatic se vor scoate in
retea separata is se vor varsa in canalizarea pluviala a incintei dupa trecerea de separator.
MASURI IGIENICO SANITARE
Constructiile au fost dotate cu obiecte sanitare, conform normelor de echipare in
vigoare, obiecte ce vor fi alimentate cu apa potabila rece, apa calda menajera si vor fi
racordate la canalizare.
Apa potabila este distribuita la consumatorii prin retele din materiale ce pastreaza
calitatea de potabilitate a apei, in conformitate cu prevederile STAS 1342.
RESPECTAREA LEGISLATIEI
Solutiile adoptate vizeaza insrierea in legislatia in vigoare. S-a cautat cu precadere ca
solutiile sa corespunda celor sase cerinte de calitate esentiale, asa cum sunt ele definite de
Legea 10/1995 privind calitatea in constructii.
Lucrarile descrise urmaresc in principal:
- Asigurarea in permanenta a apei reci si apei calde sanitare la parametrii de temperatura,
debit, presiune si igiena (potabilitate), impuse de Normativul I 9-94 si STAS 1478-90 si in acelasi timp
respectarea cerintelor de calitate obligatorii (cerintele B,D,E si F);
- Asigurarea in permanenta a evacuarii apelor uzate menajere conf. NTPA 0002-2002 pentru
respectarea normelor de igiena si de protectia mediului (cerintele B,D,E si F);
- Asigurarea in permanenta a protectiei la incendiu si a mijloacelor de interventie, pentru
protectia oamenilor si a bunurilor materiale, in conf. cu criteriul de performanta C impus de
Legea 10/95 si normele in vigoare.
La executia lucrarilor de instalatii sanitare si incendiu se vor respecta, de asemenea si
normele:
Legislatia de Securitate si sanatate in munca in vigoare:
HG nr.300/ 2006 cerine minime de securitate pentru antierele temporare i mobile;
HG nr.355/ 2007 supravegherea medical a sntii lucrtorilor;
HG nr.493/ 2006 cerine minime de securitate referitoare la protecia lucrtorilor
expui la zgomot;
HG nr.971/ 2006 cerine minime privind semnalizarea de securitate;
HG nr.1048/ 2006 cerine minime privind echipamentul individual de protecie;
HG nr.1051/ 2006 cerine de securitate la manipularea manual a maselor;
HG nr.1091/ 2006 cerine minime de securitate pentru locul de munc;
HG nr.1146/ 2006 cerine minime de securitate la utilizarea echipamentelor de
munc;
HG nr.1876/ 2005 cerine minime de securitate la expunerea lucrtorilor la vibraii;
HG nr. 600/ 2007, privind protectia tinerilor la locul de munc;
38
Ordonant de Urgent nr. 99/ 2000 - privind msurile ce pot fi aplicate n perioadele
cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor ncadrate n munc;
De asemenea pe antier se vor asigura cerinele de securitate i sntate n munc
rezultate din Legea nr.319/ 2006 a securitii i sntii n munc i a normelor de aplicare
ale acesteia aprobate prin HG nr.1425/ 2006 ( actualizata);
39
40
data de termostatul de incapere. Pe tur, fiecare circuit are cate un robinet de sectorizare si
izolare, si de asemenea cate un debitmetru, care ajuta la echilibrarea hidraulica a
circuitelor. Conectarea tevilor la distribuitorul de pardoseala se face cu ajutorul racordului
demontabil la distribuitor cu infiletare si etansare pe con.
Circuitele de incalzire climatizare se vor realiza in forma de melc ( spirala ) . Fiecare
circuit va fi conectat la distribuitor collector tip HKV-D, montat in dulap de protectie de tabla
zincata. Aeriserea instalatiei se va face intr-o solutie moderna si estetica prin ventile de
aerisire automate pe distribuitoare si in central termica.
Centrala termica
Pentru prepararea agentului termic s-a ales o solutie combinata de incalzire.
Pentru prepararea apei calde menajere se vor folosi in deosebi pompele de caldura. In
cazul in care acestea sunt scoase din functiune sau nu fac fata, s-a prevazut un
schimbator de caldura de 800kW care functioneaza pe temperaturi ridicate.
Agentul termic pentru circuitele de radiatoare, ventiloconvectoare si centrale de tratare
a aerului se va produce de un schimbator de caldura de 1MW pe parte de termoficare.
Se prevede un rezervor de acumulare cu rol de distribuitor pentru cele patru circuite de
incalzire pe temperatura ridicata.
Pompele de caldura impreuna prin intermediul unui schimbator de caldura pe apa
geotermala vor preincalzi apa de umplere si adaos pentru bazinele din incinta.Acestea se
vor lega in serie pentru a creste eficienta . Apa geotermala va fi ca si prima treapta,
urmarindu-se coborarea pana la 20 de grade a temperaturii acesteia, inaintea de
folosirea ei in bazinele de apa geotermala si de a se evacua la canalizare.
Pentru incalzirea bazinelor pana la temperatura necesara a apei se vor folosi
schimbatoarele de caldura aferente fiecarui bazin . Catre bazinele exterioare , distributia
agentului termic se va face prin conducte de otel preizolat. S-a prevazut un singur
traseu.Puterea necesara incalzirii apei la umplerea bazinelor fiind foarte mare, acestea se
vor incalzii pe rand, urmand pe urma sa se mentina o valoare setata.Din aceste
considerente s-a mers cu o coloana comuna pentru toate bazinele exterioare, executata
din teava de otel preizolata.
Agentul termic pentru sistemul TABS si incalzirea in pardoseala va fi produs de pompele de
caldura, aceste sisteme necesitand temperaturi de functionare reduse. Se prevad doua
rezervoare de 2000l pentru acumulare. Pentru alimentarea distribuitoarelor zonale s-a ales
montarea a unor distribuitoare prevazute cu vana de reglare hidraulica pe fiecare circuit
in parte. Acestase va monta in spatiu tehnic din subsol, langa iesirea spre vestiare.
Preparatea apei racite pentru centralele de tratare a aerului se va face cu pompele de
caldura. Se prevede rezervor de acumulare separat pentru a permite functionarea
pompelor in regime diferite ( de incalzire/racire ) in functie de cerinta.
Cele 6 pompe de caldura de 130kW bucata vor fi de tip sol-apa cu functionare in regim
apa-apa cu schimbator de caldura intermediar. Pentru micsorarea debitului total de apa
necesar functionarii pompelor, acestea se vor grupa cate 3 .
41
42
43
asigure interventia directa, astfel ca teava de refulare cu care se va actiona spre punctele
cele mai nalte si departate ale acoperisului, sa asigure un debit de 5l/s (admis 5-10 l/s) si un
jet compact de 10 m lungime, necesar 4 hidranti exteriori.
Timpul teoretic de funcionare a hidranilor exteriori este de 3 ore.
Schema de alimentare cu apa a instalatiilor cu hidranti este proiectata absorbtia apei din
bazinele din incinta.
VII.3.5.1. Hidranti interiori
Instalatia de stins incendiu cu hidranti interiori se compune dintr-o retea de conducte
din otel zincat 2 1/2 Pn 6 bar, la care sunt racordati hidrantii de incendiu interiori in numar
de 32 buc.
Fiecare hidrant va contine cate un robinet de colt FE 2 conform STAS 2501, teava de
refulare tip C cu ajutaj 16 mm, furtun flexibil tip C cu o lungime minima de 20 m.
Robinetul hidrantului de incendiu, impreuna cu echipamentul de serviciu format din
furtun si dispozitivele de refulare a apei, se monteaza intr-o cutie speciala, amplasata in nisa
sau pe perete, la inaltimea de 0,8m ... 1,5 m de la pardoseala (cf. P 118/2/2013 cap.4.14).
Cutiile trebuie prevazute cu o usa si pot fi echipate cu o incuietoare. Robinetul de inchidere
trebuie in asa fel pozitionat ca sa permita ramanerea a cel putin 35 mm spatiu liber in jurul
diametrului exterior al rotii de manevra. Usile cutiilor trebuie sa se deschida la minimum 170
grd pentru a permite furtunului sa fie miscat liber in toate directiile.
Hidrantii interiori vor fi semnalizati/marcati cu iluminat de siguranta tip 3.
Hidrantii interiori se pot monta aparent, marcandu-se conform STAS 297/1.
Alimentarea hidrantilor se va face din distribuitorul de pe refularea pompelor din statia
de pompare aflata in subsol.
44
45
VII.3.7.RECEPIE
Recepia lucrrilor de instalaii sanitare se efectueaz in conformitate cu prescripiile
privind verificarea calitii si recepia lucrrilor si anume:
-Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii si instalaii aferente-C56
In vederea recepiei se va urmri daca executarea lucrrilor s-a fcut in conformitate cu
46
A. Hidranti interiori:
- Lungimea minima a jetului compact
- Debitul specific minim al unui jet
- Numarul juturilor in functiune simultana
- Debitul de calcul al instalatiei
Raza de actiune a hidrantilor interiori
R = Lf + Lj
Unde Lf = 17 m
Lj = 6.15 m
pentru Lc = 6.4 m
Lc [m] = 6
qih [l/s] = 2.5
2
qc [l/s] = 5
R = 23.00 m
Lf proiectia orizontala a lungimii furtunului [m] tine seama de sinuozitatile in plan orizontal
si vertical ale furtunului;
Lj proiectia pe orizontala a lungimii jetului compact.
Pierderea totala de sarcina
47
Vr = Vhi + Vhe
- volumul de apa necesar pentru functionare hidranti exteriori 3 ore :
Vhe = Qie x The = 20 x 3 x 3600 = 216.000 l
Vr = Vhe+Vhi = 216000 l+3000 = 219 mc
Volumul calculat al rezervei de apa este de 219 m. Se vor folosi doua bazine din incinta.
D. Determinarea grupului de pompare:
Grupul de pompare va asigura acest debit (Q=72m/ora, H=50 mCA) fr
functionarea pompei de rezerva. Grupul de pompare va fi alimentat naintea
ntrerupatorului general .
Se va alege un grup de pompare cu urmatoarele caracteristici:
36 mc/h, H=50 mCA 2 pompe activa + 1pompa rezerva
VII.4 INSTALATII DE CLIMATIZARE SI VENTILATIE
Lista prescripiilor tehnice de baz pentru proiectarea i execuia instalaiilor de
incalzire/climatizare si ventilare:
Calculul necesarului de caldura SR EN 12831-2004
Temperaturi interioare conventionale de calcul STAS 1907/2
Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor de incalzire centrala I 13 - 2002
Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor de ventilare si climatizare I5-98
Calculul aporturilor de caldura din exterior STAS 6648/1,2
Calculul necesarului de racire pt sisteme cu aer conditionat VDI 2089/2003;
Canale de aer. Forme si dimensiuni STAS 9660
Ventilarea naturala organizata a cladirilor industriale SR 11573
48
49
50
51
52
Nr.crt
Tip schimbtor
Aer intrare
Aer ieire
Putere
termica
livrata
- 5C/85%
5.2C/99%
+5.2C/99%
+21.7C/33.8%
92 kW
11 kW
electrici
Schimbtor cu placi
Pompa de cldura
+21.7C/33.8% +31.9C/18.6%
57 kW
Baterie nclzire
+31.9C/18.6%
47 kW
+40C
TOTAL
Consum
47 kW
termici
196 kW
53
pompei de cldura.
Folosim o baterie de nclzire cu putere termica mica de 47 kW termici
Daca nu se utilizeaz pompa de cldura este necesara o baterie de nclzire de
129 kW termici
Daca nu se utilizeaz pompa de cldura si recuperatorul de cldura este necesara
obaterie de nclzire de 196 kW termici.
NORME GENERALE DE SECURITATEA MUNCII
DISPOZIII GENERALE
Organizarea securitatii muncii
Actele de securitatea muncii cuprind principalele msuri de prevenire a
accidentelor de munc i bolilor profesionale. Msurile de prevenire au ca scop eliminarea
sau diminuarea factorilor de risc de accidente sau mbolnvire profesional existeni n
sistemul de munc, proprii fiecrei componente a acestuia.
Actele de securitatea muncii, constituie cadrul general pentru elaborarea
instruciunilor proprii de securitate a muncii i se aplic n toate ramurile de activitate socialeconomic de pe teritoriul Romniei, indiferent de forma de proprietate asupra mijloacelor
de munc i de modul de organizare a activitii cu excepia activitilor nucleare i
activitilor de prevenire i stingere a incendiilor.
Normele Generale de Protecie a Muncii se revd periodic i se modific de cte ori este
necesar, ca urmare a modificrilor de natur legislativ i tehnic.
Prevederile Actelor de securitatea muncii se detaliaz pe activiti sau grupe de
activiti distincte, n cadrul instruciunilor proprii de securitate a muncii. Persoanele juridice i
fizice au obligaia de a elabora instruciuni proprii de securitate a muncii, care au ca scop
prevenirea si protectia lucratorilor.
Principii de organizare
Organizarea activitii de securitatea muncii la nivelul agenilor economici
Se va face n baza urmtoarelor principii:
obligaia de a asigura securitatea i sntatea angajailor, n toate aspectele
referitoare la munc, revine conductorului unitii;
obligaiile salariailor n domeniul securitii i sntii n munc nu vor afecta
principiul responsabilitii conductorului unitii;
n contextul responsabilitii sale, conductorul unitii va lua msurile tehnice i
organizatorice necesare pentru asigurarea securitii i sntii angajailor.
Aceste msuri vor fi periodic adoptate innd cont de modificarea condiiilor de munc.
Principiile generale de prevenire sunt:
evitarea riscurilor;
evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
combaterea riscurilor la surs;
adaptarea muncii la om, n special n ce privete proiectarea locurilor de
munc, alegerea echipamentului tehnic i a metodelor de munc i reducerea
efectelor asupra sntii;
adaptarea la progresul tehnic;
nlocuirea pericolelor prin non-pericole sau pericole mai mici;
dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinztoare i coerente, care s
cuprind tehnologiile, organizarea muncii i a condiiilor de munc, relaiile sociale
i influena factorilor de mediu;
54
55
56
efortul neuropsihic;
principii ergonomice n organizarea locului de munc;
transportul, manipularea i depozitarea materialelor;
lucrul la nlime;
Cldiri i alte construcii
Prevederile de mai jos stabilesc obligaiile generale ale proiectantului, executantului i
beneficiarului, att pentru realizarea unor construcii, ct i pentru realizarea lucrrilor de
reparaie sau modernizare a unor construcii.
Obligaiile proiectantului
Proiectantul rspunde de elaborarea documentaiilor tehnice de execuie ale
lucrrilor de construcii. Acestea trebuie s fie astfel ntocmite nct s permit executarea i
utilizarea lucrrilor n condiii n care, la o exploatare normal a instalaiilor tehnologice, s se
previn accidentele de munc, precum i mbolnvirile profesionale. n acest scop,
proiectantul este obligat:
s aplice, la elaborarea proiectelor, normele de securitate a muncii, precum i
prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrrilor de construcii
care se refer la msuri de securitate a muncii;
s prevad n documentaiile tehnice utilizarea pentru execuia lucrrilor numai
a echipamentelor tehnice certificate din punct de vedere a securitii muncii;
s prevad n documentaiile tehnice de execuie mijloacele financiare care
s asigure respectarea prevederilor actelor normative n vigoare;
s garanteze prin proiect eficiena msurilor de securitate a muncii
corespunztoare normelor i legislaiei de securitate a muncii;
s stabileasc dispozitivele, aparatele i instalaiile de securitate a muncii,
necesare n perioada de execuie a lucrrilor de construcii;
s asigure completarea documentaiei cu msurile impuse cu ocazia
contractelor de protecia muncii efectuate de ctre organele abilitate;
s prevad n documentaia proiectelor prin care se promoveaz tehnologii
noi de execuie instruciuni preliminare de securitate a muncii i lista cuprinznd
propuneri de echipament individual de protecie;
s ia msuri ca documentaiile tehnico-economice s evidenieze factorii de
risc pe faze de execuie i s prevad trimiteri la normele i actele normative de
securitate a muncii corespunztoare factorilor respectivi;
s nominalizeze n cadrul documentaiilor tehnico-economice, n cazul
lucrrilor speciale i ale lucrrilor noi de execuie, pentru care nu exist normative
sau detalii tip, msurile de securitate a muncii, specifice lucrrilor respective;
s acorde asisten tehnic executantului i beneficiarului n vederea rezolvrii
problemelor de securitate a muncii;
cu ocazia recepiei lucrrilor de construcii, s controleze realizarea msurilor
de protecia muncii prevzute n documentaia tehnic.
Obligaiile executantului
Executantul rspunde de realizarea lucrrilor de construcii i condiii care s evite
accidentele de munc i a mbolnvirilor profesionale. n acest scop este obligat:
s analizeze documentaia tehnic de execuie din punct de vedere a
securitii muncii i, dac este cazul, s fac obieciuni, solicitnd proiectantului
modificrile necesare conform prevederilor legale;
s execute toate lucrrile prevzute n documentaia tehnic n scopul
realizrii unei exploatri ulterioare a lucrrilor de construcii - montaj n condiii de
securitate a muncii i s sesizeze beneficiarul i proiectantul cnd constat c
57
58
Mediul de munc
Microclimatul la locul de munc este determinat de temperatura, umiditatea i viteza de
micare a aerului, temperatura suprafeelor i radiaiile calorice emise n zona de lucru.
Componentele microclimatului se normeaz n raport cu degajarea de cldur n
organismul uman determinat de efortul fizic
Scoti afara - Se vor respecta prevederile art. 404-409 din Normele generale de protecia
muncii ed. 1996.
n ceea ce privesc zgomotul i vibraiile se vor respecta leislaia in vigoare.
VII.5 INSTALATII ELECTRICE
VII.5.1 Denumirea lucrrii: DEZVOLTAREA TURISMULUI DE AGREMENT PRIN CREAREA
COMPLEXULUI WELLNESS TERMAL "NYMPHAEA" ORADEA
VII.5.2 Amplasament: Oradea, Str. Aleea trandului nr. 1
VII.5.3 Beneficiar: Primria Municipiului Oradea
VII.5.4 Obiect: Prezentul memoriu tehnic descrie soluiile tehnice adoptate pentru
realizarea instalaiilor electrice aferente obiectivului menionat mai sus:
priza de pmnt
59
d) siguran n exploatare;
e) protecie mpotriva zgomotului;
f) economie de energie i izolare termic.
VII.5.6. SOLUII TEHNICE
VII.5.6.1.Alimentarea cu energie electric
Alimentarea cu energie electric a construciei din reeaua furnizorului, nu face
obiectul prezentei documentaii. Soluia de branare i amplasarea echipamentului de
msurare a energiei electrice se va realiza n baza unui proiect tehnic elaborat conform fiei
de soluie emis de S.D.E.E. competent comandat de beneficiarul lucrrii. naintea
nceperii lucrrilor se va obine, prin grija beneficiarului, Avizul tehnic de racordare, la
reeaua furnizorului, aviz care condiioneaz nceperea lucrrilor de instalaii electrice i
admiterea la avizare a proiectului de instalaii electrice de utilizare.
1 Puterea cerut: Pc = 1600 kW
2 Curentul cerut: Ic= 2513 A
3 Tensiunea de alimentare: 400/230V
Se propune un post de transformare echipat cu un transformator de 2000 kVA.
Tabloul de distribuie de joas tensiune TD_PT montat in camera de joas tensiune
este alimentat din transformatorul de 2000 kVA prin cabluri din cupru monoconductoare,
pozate aparent; fiecare faz este format din cte 6 cabluri monoconductoare din cupru
cu seciunea de 240 mm2, iar PEN este format din 3 cabluri monoconductoare din cupru cu
seciunea de 240 mm2.
Se asigur alimentarea din doua surse de alimentare electrice, de baz i de rezerv,
a urmtorilor consumatori:
- instalaia de detectare, semnalizare i avertizare a incendiilor;
- instalaiile de stingere a incendiilor cu ap;
- instalaia pentru deschiderea trapelor de evacuare a fumului;
- instalaia de iluminat de siguran
- instalaia de iluminat (conform scheme monofilare)
- prize birouri dispecer, recepie
- sistemul de control acces
Pentru alimentarea de rezerv a consumatorilor (cu excepia celor prevzui cu baterii
locale de acumulatori), n cazul cderii tensiunii de la reeaua furnizorului de energie, s-a
prevzut un grup electrogen de intervenie, cu intrarea automat n funciune n maxim 15 s
i dou surse de alimentare nentreruptibile (UPS).
Grupul electrogen se va amplasa n exterior conform planei IE.01 i va avea puterea
aparent n regim de funcionare continu de 135 kVA. Grupul electrogen va fi carcasat,
de tip compact complet pregtit pentru intervenie: cu rezervor de combustibil nglobat,
exhaustor pentru ventilaia grupului, ncrctor pentru baterie, baterie de acumulatori,
cablurile de legtura necesare, eav de eapament, tabloul grupului. Grupul electrogen
este prevzut cu dou plecri.
VII.5.6.2. Priza de pmnt
S-a proiectat pentru cldirea C1 o priz de pmnt, folosit n comun pentru
60
61
dar acest numr va fi majorat astfel nct tijele s fie suficient de dese i pentru a nu permite
psrilor s gureasc prelata cupolei.
Distana ntre piesele de fixare a conductoarelor de captare va fi de 11,5m.
Conductoarele de coborre formate din banda de OL-Zn 25x4mm se vor monta
paralel cu barele longitudinale ale armaturii stlpilor si vot fi legate de fiecare etrier.
Pentru nglobarea conductoarelor de coborre n structura stlpului se solicit acordul
proiectantului structurii de rezisten.
Se va asigura continuitatea din punct de vedere electric ntre conductoarele de
coborre i priza de pmnt.
Se va respecta distana de proximitate fa de traseele circuitelor electrice i fa de
prile metalice ale cldirii conform SR-CEI 61024-1.
Toboganul exterior se protejeaz prin tij de captare montat pe stlpul metalic al
structurii care va fi legat la pmnt.
VII.5.6.4.Distribuia energiei electrice
Schema de legare la pmnt este de tipul TN-C-S.
Din tabloul de distribuie de joas tensiune al postului de transformare (TD_PT) se vor
alimenta:
- Tabloul general al cldirii principale C1 (TG), montat n spaiul tehnic special
amenajat de la subsolul cldirii coloana de alimentare format din 7 cabluri din
aluminiu tip NAYY3x240+120mm2, echipat conform schemelor monofilare IE.18 i
IE.19
- Tabloul de distribuie al cldirii alimentaie public C2 (TE_C2) coloana de
alimentare format din cablu CYAbY3x50+25 mm2 pozat ngropat n pmnt,
echipat conform schemei monofilare IE.29
- Tabloul de distribuie al cldirii alimentaie public C3 (TE_C3) coloana de
alimentare format din cablu CYAbY3x50+25 mm2 pozat ngropat n pmnt,
echipat conform schemei monofilare IE.34
- Tabloul de distribuie al punctului de alimentaie public sezonier (TE_SZ)
coloana de alimentare format din cablu CYAbY4x25 mm2 pozat ngropat n
pmnt
- Iluminatul din parcare s-au prevzut dou circuite trifazate formate fiecare din
cablu CYAbY5x6 mm2 pozat ngropat n pmnt
- Tabloul de distribuie aferent staiei pompelor de incendiu (TD_SP) coloana de
alimentare de baz format din cablu CYAbY4x25 mm2 pozat ngropat n pmnt
tablou montat i echipat de furnizorul grupului de pompare
Tabloul general al cldirii principale C1 (TG) este montat n camera electric din
subsolul cldirii principale. Acest tablou este modular i conine dou seciuni principale de
bare a i b.
Din seciunea a (TGa) se alimenteaz urmtoarele tablouri electrice:
- Tabloul de distribuie grupuri sociale C5 (TE_C5) montat n cldirea grupurilor
sociale coloana de alimentare format din cablu CYAbY4x25 mm2 pozat
ngropat n pmnt, echipat conform schemei monofilare IE.38
- Tabloul de distribuie pentru bazine competitii exterioare - bazin olimpic i bazin
sarituri (TE2), montat n camera tehnic aferent bazinelor coloana de
62
alimentare format din cablu CYAbY3x185+95mm2 pozat ngropat n pmnt tablou montat i echipat de furnizorul de echipamente pentru bazine
Tabloul de distribuie pentru bazinele exterioare 2 i 3 (TE3), montat n camera
tehnic aferent bazinelor coloana de alimentare format din cablu
CYAbY3x240+120mm2 pozat ngropat n pmnt - tablou montat i echipat de
furnizorul de echipamente pentru bazine
Tabloul de distribuie pentru bazinul exterior 4 - bazin cu valuri (TE4), montat n
camera tehnic aferent bazinului coloana de alimentare format din cablu
CYAbY4x70mm2 pozat ngropat n pmnt - tablou montat i echipat de furnizorul
de echipamente pentru bazine
Tabloul de distribuie pentru bazinul exterior 7 bazin aterizare tobogane) - (TE5),
montat n camera tehnic aferent bazinului coloana de alimentare format din
cablu CYAbY3x150+70 mm2 pozat ngropat n pmnt - tablou montat i echipat
de furnizorul de echipamente pentru bazine
Tabloul de distribuie pentru bazinul principal interior (TE6), montat n spaiul tehnic
din subsol coloana de alimentare format din cablu NYY4x120 mm2 pozat pe pat
de cablu -tablou montat i echipat de furnizorul de echipamente pentru bazine
Tabloul de distribuie pentru echipamentele nclzire i ventilaie (TE7), montat n
spaiul tehnic din subsol coloana de alimentare format din dou cabluri
NYY3x185+95 mm2 pozate pe pat de cablu, echipat conform schemei monofilare
IE.22
Tabloul de distribuie pentru bazinul interior aterizare tobogane (TE8), montat n
spaiul tehnic din subsol coloana de alimentare format din cablu NYY4x50 mm2
pozat pe pat de cablu - tablou montat i echipat de furnizorul de echipamente
pentru bazine
Tabloul de distribuie pentru bazinul interior 4 jacuzzi (TE9), montat n spaiul
tehnic din subsol coloana de alimentare format din cablu NYY4x35 mm2 pozat
pe pat de cablu - tablou montat i echipat de furnizorul de echipamente pentru
bazine
Tabloul de distribuie pentru bazinul interior 5 jacuzzi (TE10), montat n spaiul
tehnic din subsol coloana de alimentare format din cablu NYY4x50 mm2 pozat
pe pat de cablu - tablou montat i echipat de furnizorul de echipamente pentru
bazine
Tabloul de distribuie pentru bazinele de trecere interior/ exterior (TE11), montat n
spaiul tehnic din subsol coloana de alimentare format din cablu NYY4x16 mm2
pozat pe pat de cablu - tablou montat i echipat de furnizorul de echipamente
pentru bazine
Tabloul de distribuie pentru bazinul interior arca lui Noe - (TE12), montat n spaiul
tehnic din subsol coloana de alimentare format din cablu NYY-J5x6 mm2 pozat
pe pat de cablu - tablou montat i echipat de furnizorul de echipamente pentru
bazine
Tabloul de distribuie pentru bile turceti (TE13), montat n spaiul tehnic din subsol
coloana de alimentare format din cablu NYY-J5x6 mm2 pozat pe pat de cablu tablou montat i echipat de furnizorul de echipamente pentru acestea
Tabloul de distribuie grupuri sociale C6 (TE_C6), montat n cldirea grupurilor
sociale coloana de alimentare format din cablu CYAbY5x10 mm2 pozat
ngropat n pmnt, echipat conform schemei monofilare IE.40
Tabloul prevzut cu dubl alimentare TE_GE, coloana de alimentare de baz
format din cabluri monoconductoare rezistente la foc 5xNHXH1x50mm2, echipat
conform schemei monofilare IE.20
63
Tabloul TE_e, montat la etaj, coloana de alimentare format din cablu NYY-J5x35
mm2 pozat pe pat de cablu, echipat conform schemei monofilare IE.25
Seciunea b a TG (TGb) este echipat conform schemei monofilare IE.19.
-
64
VII.5.6.5.Instalaia de for
Circuitele de for alimenteaz cu energie electric utilajele prevzute n tema de
proiectare: echipamente HVAC, czi de hidroterapie, lifturi, echipamente aferente
buctrie, saune. Tablourile de utilaj vor fi livrate de ctre furnizorii de utilaj i vor fi complet
echipate; acestea vor conine partea de for, comand i automatizare, cu respectarea
normativelor i reglementrilor tehnice specifice.
Circuitele de for se vor executa cu cabluri NYY sau NYM, montate pe pat de
cabluri. n schemele monofilare sunt precizate caracteristicile aparatelor de protecie i
seciunile conductoarelor.
Conform datelor primite de la proiectantul de instalaii termice i sanitare, s-a prevzut
n tabloul TE7 posibilitatea alimentrii a 41 pompe trifazate pentru circulaie. Protecia
circuitelor de for se realizeaz cu ntreruptoare automate pentru protecie motoare care
au curentul de reglaj al declanatorului termic (Ir) reglabil, iar curentul de reglaj al
declanatorului magnetic (Im) fix, n general mai mare de 12I n pentru a se evita declanrile
intempestive datorate vrfului de curent din momentul pornirii. S-au prevzut contactoare
trifazate, regim AC-3.
Saunele sunt tratate ca fiind cabine de saun prefabricate asigurndu-se
alimentarea tablourilor electrice aferente acestora, tablouri care fac parte din furnitura
saunelor.
Piscinele i bazinele vor fi complet echipate asigurndu-se prin acest proiect
alimentarea tablourilor electrice aferente acestora.
Alimentarea echipamentelor
concepute a fi utilizate n piscine i bazine (de ex. grupuri de filtrare, dispozitive pentru
producerea unor jeturi sau cureni de ap, iluminat subacvatic) nu este tratat n acest
proiect, fiind asigurat odat cu montarea piscinelor i a bazinelor. Se vor respecta cu
strictee prevederile art. 7.2.4.4.4 din I7-2011.
n camera portarului se monteaz o central de desfumare, prevzut cu autonomie
local. Circuitele de alimentare ale trapelor pentru evacuarea fumului sunt realizate cu
cabluri din cupru rezistente la foc 90 minute, tip N2XH 3x2.5 FE180 E90. Centrala de detectie
va comanda deschiderea automata a trapelor prin intermediul unui transponder.
Deschiderea manuala se realizeaz prin intermediul butoanelor aferente centralei de
desfumare.
n tablourile pentru ventilaie i lifturi se vor monta cte o surs de c.c. 24V pentru
alimentarea interfeelor cu contact liber de potenial montate pe bucla de detecie.
Se va asigura semnalizarea optic i acustic n camera cu supraveghere
permanent, a intrrii n funciune a grupului de pompare ap incendiu.
Pentru legarea suplimentar la pmnt poate fi utilizat structura metalic de
susinere a cablurilor dac se asigur continuitatea electric
VII.5.6.6.Instalaii de iluminat i prize
Calculul fotometric s-a realizat cu programul dedicat DIALux. Nivelurile de iluminare
sunt corelate cu destinaia ncperilor, conform NP-061-2002. Calculele luminotehnice sunt
valabile pentru aparatele de iluminat specificate; n cazul utilizrii altor aparate de iluminat
se vor reface calculele luminotehnice pentru asigurarea nivelelor de iluminare impuse. n
fiele tehnice sunt descrise corpurile de iluminat propuse.
S-au propus i corpuri de iluminat cu LED-uri ntruct acestea ofer posibiliti de
exprimare artistic fr precedent n domeniul iluminatului, din punct de vedere al culorii,
65
Iluminat interior
Spaiu bazine
- Corpuri de iluminat montate aparent, echipate cu doua lampi fluorescente
compacte 2x32W/230V/2x2400lm/840, IP20, clasa II, sistem optic fatetat (CIL2)
- Corpuri de iluminat montate pe in, echipate cu LED 69W/230V/4900lm/840,
grad de protectie IP20, clasa II (CIL4)
- Corpuri de iluminat montate aparent, echipate cu LED 15W/230V/863lm/840,
grad de protectie IP20, clasa I (CIL5)
- Corpurile de iluminat subacvatice amplasate n volumul 0 al piscinelor i
bazinelor fac parte din furnitura acestora i vor fi alimentate la tensiune
foarte joas (TFJS), tensiunea nominal nedepind 12 V c.a. sau 30 V c.c.,
sursa de TFJS fiind instalat n afara volumelor 0, 1 i 2. Aceste corpuri de
iluminat vo fi montate i executate conform SR EN 60598-2-18.
Birouri, spaii de circulaie, vestiare
Corpuri de iluminat montate incastrat, echipate cu LED 14W/230V/1100lm/840,
grad de protectie IP44, clasa II (CIL1)
Aplice ornamentale pe casele de scri
Grupuri sanitare, duuri
- Corpuri de iluminat montate incastrat, echipate cu LED 13W/230V/640lm/840,
grad de protectie IP44, clasa I (CIL3)
- Coform art. 7.1.4.1. gradul de protecie a corpurilor de iluminat amplasate n
volumele 1 i 2 este IPX4
Spaii tehnice, buctrii
Corpuri de iluminat montate aparent, echipate cu dou lmpi fluorescente TLD 58W/ 840, balast electonic la nalt frecven, cu difuzor din policarbonat
transparent rezistent la ocuri, grad de protecie IP66, clasa I (CIL6)
Comanda iluminatului general se realizeaz centralizat din camera portarului pentru
circuitele de iluminat alimentate din tabloul TE_p i din camera dispecer pentru circuitele de
iluminat alimentate din TE_GE i TGb. Pentru restul circuitelor de ilumina interior, comanda se
realizeaz local.
Circuitele de iluminat sunt distincte de cele de prize.
Circuitele de iluminat i prize sunt realizate din cabluri NYM montate pe pat de cablu
deasupra tavanului fals sau protejate n tuburi din PVC montate ngropat.
Intreruptoarele i comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea corpurilor
de iluminat se aleg pentru un curent nominal de 10 A i se vor monta la h=1.2m fa de cota
pardoselii finite.
Nu s-au prevzut prize n spaiul pentru bazine.
Prizele din biroul dispecer sunt alimentate printr-un UPS local de 4kVA.
Repartiia receptoarelor pe circuite s-a fcut astfel nct s fie respectat echilibrarea
fazelor.
Pentru seciunea conductoarelor, cablurilor i diametrul tuburilor de protecie se
66
67
68
69
70
71
72
73
umede. Acestea vor avea o putere de 6W, SPL: 85dB, frecventa de raspuns de 125 18000
Hz, IP 56., temperatura de functionare -40C/120C
l. Difuzoare tip coloana sonora, pentru medii umede (IP 54)
Aceste difuzoare vor fi montate in spatii cu umiditate ridicata si au nevoie de un grad de
protectie ridicat la umiditate (IP 54). Acestea vor avea o putere de 30W, SPL:90 dB si
frecventa de raspuns 120 20000 Hz. Dispersia este de (-6dB) 1kHz/4kHz : 200/90,
temperatura de functionare -20C/110C.
La parter in zonele: MASAJ, TEPIDARIUM, CAMERA MEDIC, precum si la etaj in zonele:
BIROURI, MASAJ THAILANDEZ, TRATAMENTE ACVATICE, MASAJE, CABINET ESTETICA DENTARA,
SALON INFRUMUSETARE, TRATAMENT NATURIST SI RECEPTIE se vor folosi atenuatoare de volum
cu releu de prioritate pentru ca, in caz de necesitate, sa permita blocarea sau atenuarea
semnalului audio curent si difuzarea mesajului vocal preinregistrat pentru evacuarea
persoanelor.
VII.5.6.13. Instalaia de gestiune centralizat a cldirii (BMS)
Sistemul de management si control al instalaiilor (BMS) va fi un sistem de achiziie si
procesare date, bazat pe aplicaii si programe, configurat in staii locale de automatizare cu
funcionare independenta si cu posibilitatea comunicrii cu dispecerul central.
Sistemul BMS propus are o structura modulara si flexibila si asigura extinderea stailior
locale si aplicaiilor acestora, in concordanta cu cerinele ulterioare.
Staiile locale comunica intre ele si cu dispecerul central folosind transmisia digitala de
date pe cablu de BUS de 2 perechi de conductori torsadate. Protocolul de comunicare este
de tip LON Talk.
Topologia sistemului are 4 nivele:
Nivelul 1: Nivelul echipamentelor de cmp (senzori si actuatori)
Nivelul 2: Module de intrri si ieiri (I/O)conectate la echipamentele de cmp.
Conectarea modulelor I/O intre ele se face pe BUS.
Nivelul 3: Staii locale de automatizare pentru Incalzire Racire - Ventilatie.
Staii locale de automatizare pentru celelalte instalaii din cldire (tablourile electrice
de
distribuie, staiile de pompare, grupul generator,etc.).
Staiile locale vor fi montate in tablouri de control proprii sau in tablourile de distribuie
electrica.
Nivelul 4: Dispecerul central BMS.
Staiile locale de automatizare (nivelul 3) comunica intre ele folosind acelai cablu de
bus iar comunicaie cu dispecerul central (nivelul 4) este realizata prin comunicaie TCP/IP.
Fiecare staie locala de automatizare funcioneaz independent pentru fiecare
instalaie, fr a fi necesara conectarea la dispecerul central. Dispecerul are rol de
supervizare si poate
controla (de ordin soft) orice staie locala.
Independenta staiilor locale este asigurata de aplicaii si programe implementate in
controlere DDC cu memorie permanenta (EEPROM) in care sunt stocate toate datele
de
intrare,curbele funcionale si valorile de ieire.
Pe calculatorul de dispecerat BMS ruleaz o aplicaie de tip client care se
conecteaz la serverul central BMS care este conectat la reeaua de comunicaie LON a
sistemului BMS din cldire.
Pe serverul BMS ruleaz aplicaia de server BMS si dispune de toate elementele
software si hardware specifice de comunicare cu controlerele din cldire.
Instalaiile conectate la sistemul BMS din cldire sunt monitorizate si controlate in timp
real.
74
75
76
de
circulaie,
coridoare, scri
> 80
100 - 200
Vestiare
200
> 80
Grupuri sanitare
200
> 80
200 - 300
> 80
Birouri
500
> 80
Buctrii
500
> 80
Spaii tehnice
77
Restaurant
300
> 80
Depozite
100
> 80
Ib
Pi
U f cos
Ib
Pi
3U cos
Ib
Pc
3U cos c
78
I'b
Ib
k1 k 2 ...
I 'z I z k1 k 2
Sisteme de pozare n pmnt
n condiii de pozare diferite de cele de referin se aplic factorii de corecie urmtori:
k1 (anexa 5.23 din I7-2011) n funcie de:
o temperatura solului la adncimea de pozare diferit de 20C
o rezistena termic specific a solului
o gradul de ncrcare
k2 (anexele 5.24 5.28 din I7-2011) n funcie de:
o numrul de sisteme pozate alturat
o tipul cablurilor
o distana dintre cabluri
o rezistena termic specific a solului
o gradul de ncrcare
kx
o
o
n schemele monofilare sunt date seciunile conductoarelor pentru fiecare circuit i coloan.
4. Determinarea cderii de tensiune
Cdere de tensiune U
n Voli
Circuit
Monofazat:
faz/neutru
U R I b cos X I b sin
L
U 2I b r cos x sin
n
U 3(R I b cos X I b sin )
L
U 3I b r cos x sin
n
Trifazat echilibrat:
3faze
(cu sau fr
neutru)
unde:
L - lungimea circuitului
n %
U
100
Uf
U
100
Un
79
s seciunea conductorului
- rezistivitatea electric a materialului conductorului
- pentru Cu: 2.25 108 m
x reactana lineic a conductorului (neglijabil pentru seciuni mai mici de 50 mm2)
-
Pentru toate circuitele pierderile de tensiune se ncadreaz n limitele admisibile cf. par. 5.2.5
din I7-2011:
- 6% , pentru receptoarele din instalaiile electrice de iluminat
- 8% pentru receptoarele putere
5. Calculul curenilor de scurtcircuit
S-a realizat pentru fiecare tablou cu programul Ecodial V3.38.
O parte din rezultate sunt ataate.
6. Alegerea dispozitivelor de protecie
Protecia mpotriva curenilor de suprasarcin
Condiii de respectat:
I b I n I z (1)
I 2 1.45 I z (2)
unde:
Ib este curentul maxim de sarcin
Iz este curentul maxim admis al conductorului/ cablulului (dup ce s-au aplicat factorii de
corecie)
In este curentul nominal al dispozitivului de protecie; pentru dispozitive de protecie
reglabile In reprezint curentul reglat
I2 este curentul de declanare la suprasarcin
Protecie realizat cu ntreruptor automat
n virtutea nivelului ridicat de precizie, curentul I 2 este ntotdeauna mai mic dect 1.45 I n
astfel nct condiia (2) este verificat implicit.
I2 k 2 In
unde:
- I2 reprezint curentul de funcionare (la care fuzibilul se topete)
- k2 1.6 pentru fuzibile gG cu I n > 16A
I b I n 0.76 I z
Protecia mpotriva curenilor de scurtcircuit
Condiii de respectat:
80
Capacitatea de rupere, trebuie s fie cel puin egal, cu cea a cea a curentului de
scurtcircuit prezumat, la locul de instalare
I cu I sc
unde:
Icu curentul nominal de rupere a dispozitivului de protecie (capacitate de rupere)
Curentul de scurtcircuit care poate s apar ntr-un punct de defect al circuitului
trebuie s fie ntrerupt ntr-un timp mai mic dect timpul admis pentru stabilitate a
termic a conductorului. Pentru un timp mai mic de 5 s,timpul t, in care un conductor
izolat ajunge de la temperatura maxim admisibil in regim normal la temperatura
maxim admisibil n caz de scurtcircuit se determin din condiia:
I 2 t k 2S2
unde:
I curentul de scurtcircuit n A, valoare efectiv
t - este durata eliminrii defectului in secunde
S seciunea conductorului n mm2
k - factor care ine cont de rezistivitatea si coeficientul de temperatur a materialului
conductorului precum i de temperatura iniial i final admisibil a acestuia (tab.
5.13 din I7-2011)
Caracteristicile dispozitivelor de protecie alese sunt date n schemele monofilare.
7. Stabilirea necesitii prevederii instalaiei de protecie mpotriva trsnetului. Evaluarea
riscului.
Evaluarea riscului s-a realizat cu ajutorul programului aferent standardului CEI 62305-2,
standard conform cruia este elaborat cap. 6.2.1 din I7-2011. Pe baza rezultatelor obinute
este necesar instalarea unei IPT nivel I.
VII.6 INSTALATII BAZINE
Date de tema:
- Apa din piscine :
- Apa rece:provenita din forajele proprii
- Apa geotermala proprie
- Apa provenita din golirea bazinelor este colectata de instalatia de canalizare
menajera si pluviala a complexului
- Planurile bazinelor in timpul proiectarii
- Consultanta la fata locului
- Apa rece din instalatii si din toate celelate bazine si pentru alte nevoi sunt asigurate
din reteaua de apa a complexului
- Bazinele pentru spalarea picioarelor sunt la temperature de 20 grade
C,dezinfectate,sunt alimentate cu apa rece de la reteaua proprie a complexului
- Substantele necesare pentru dezinfectarea apei sunt depozitate in depozitele special
amenajate
- Pentru tratarea apei fifosim metoda clasica hypo
Documentatia s-a intocmit avand in vedere ultimele normative in domeniu.
Standarde ale calitatii tehnologice al apei
81
Piscina devine bazin public 121/1996 (VII.24.), astfel se vor aplica normele in viguare.
Dimensionarea si tehnologia va fi in concordanta cu MSZ 15 234: 2012.
Apa de adaos a piscinelor, apa filtrata si recirculata din instalatiile proprii si
proprietatile fizice si chimice ale apei se regasesc in standardul care reglementeaza
aceste chestiuni MSZ 13690-3.
In timpul utilizarii piscinelor rezulta bacterii de pe ocupanti si din mediul inconjurator.
Astfel se va avea in vedere ca apa recirculata sa fie curatata si dezinfectata conform
prevederilor mai sus mentionate.
Instalatiile cum ar fi: vasul de expansiune, filtrele si alte instalatii, grupul de pompare
vor fi montate in apropierea bazinului.
Elemente de senzatii (topogane, trambuline, etc):
Aceste elemente functioneaza in intervale orare prestabilite. Sistemul lor de pompare
este instalat la subsol. Apa pompata provine din piscina. Gurile de aspiratie sunt de
dimensiuni mari, astfel ocupantii nu vor fi raniti din cauza vitezei apei.
Date privind echipamentele de tratare si circulatie al apei
M1. Bazin aterizare tobogane
Spatial tehnic de sub bazin cuprinde urmatoarele : rezervor tampon, filtru de nisip,
recipiente de dozare a substantelor pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, pompe de
recirculare,pompa hidrofor, schimbator de caldura. Are intalatia comuna cu M2.
M2. Bazin ceapa
Acelasi spatiu tehnic ca si la M1.Bazin aterizare tobogane.
M3.Bazin de copii Barca lui Noe
Spatiul tehnic de sub bazin cuprinde urmatoarele: rezervor tampon, filtru de nisip,
recipiente de dozare a substantelor pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, pompe de
recirculare, pompa hidrofor, schimbator de caldura.
M4.Jacuzzi 1
Spatiul tehhnic de sub bazin cuprinde urmatoarele: rezervor tampon, filtru de nisip,
recipiente de dozare a substantelor pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, pompe de
recirculare, pompa hidrofor, schimbator de caldura.
M5.Jacuzzi 2
Spatiul tehhnic de sub bazin cuprinde urmatoarele: rezervor tampon, filtru de nisip,
recipiente de dozare a substantelor pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, pompe de
recirculare, pompa hidrofor, schimbator de caldura.
M6.Bazin principal interior
Spatiul tehnic de sub bazin cuprinde urmatoarele: rezervor tampon, filtru de nisip,
recipiente de dozare a substantelor pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, pompe de
recirculare, pompa hidrofor, schimbator de caldura.
M7. si B1 Bazin de trecere intre interior si exterior
Spatiul tehnic de sub bazin cuprinde urmatoarele: rezervor tampon, filtru de nisip,
recipiente de dozare a substantelor pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, pompe de
recirculare, pompa hidrofor, schimbator de caldura.
M8.Baie turceasca 1
Spatiu tehnic: rezervor tampon, filtru de nisip , recipiente de dozare a substantelor
pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, pompe de recirculare, schimbator de caldura,
aflat in subsolul cladirii.
82
M9.Baie turcesceasca 2
Spatiu tehnic: rezervor tampon, filtru de nisip,recipiente de dozare a substantelor
pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, pompe de recirculare, schimbator de caldura,
aflat in subsolul cladirii.
M10.Baie turceasca 3
Spatiu tehnic: rezervor tampon, filtru de nisip,recipiente de dozare a substantelor
pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV,pompe de recirculare, schimbator de caldura,
aflat in subsolul cladirii.
M11.Baie turcesceasca 4
Spatiu tehnic :rezervor tampon, filtru de nisip, recipiente de dozare a substantelor
pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, pompe de recirculare, schimbator de caldura,
aflat in subsolul cladirii.
M12.Baie turceasca bazin rotund
Spatiu tehnic: rezervor tampon, filtru de nisip,recipiente de dozare a substantelor
pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, pompe de recirculare, schimbator de caldura,
aflat in subsolul cladirii.
B2.Bazin exterior
Spatiul tehnic de langa piscine cuprinde urmatoarele component:rezervor
tampon,pompe de recirculare,pompa hidrofor.
Spatiul tehnic din cladire din subsol cuprinde: filtru de nisip, recipiente de dozare a
substantelor pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, schimbator de caldura.
B3.Bazin exterior de copii
Spatiul tehnic de langa piscine cuprinde urmatoarele componente: rezervor
tampon , pompe de recirculare, pompa hidrofor.
Spatiul tehnic din cladire din subsol cuprinde: filtru de nisip, recipiente de dozare a
substantelor pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, schimbator de caldura.
B4.Bazin cu valuri
Spatiul tehnic de langa piscine cuprinde urmatoarele componente: rezervor
tampon, filtru de nisip, pompe de recirculare, pompa hidrofor, recipiente de dozare a
substantelor pentru tratarea apei, sistem de valuri,schimbator de caldura.
B5.Bazin olimpic
Spatiul tehnic de langa piscine cuprinde urmatoarele component:rezervor tampon,
filtru de nisip, pompe de recirculare,pompa hidrofor, recipiente de dozare a substantelor
pentru tratarea apei, sistem de valuri, schimbator de caldura.
B6.Bazin de sarituri
Spatiul tehnic de langa piscine cuprinde urmatoarele component:rezervor
tampon,filtru de nisip,pompe de recirculare,pompa hidrofor, recipiente de dozare a
substantelor pentru tratarea apei, sistem de valuri, schimbator de caldura.
B7.Bazin aterizare tobogane
Spatiul tehnic de langa spatiul de sosire al toboganelor cuprinde urmatoarele
componente: rezervor tampon, pompe de recirculare, pompa hidrofor.
83
84
85
86
87
88
Proba functionalitatii:
Dupa ce s-a dezinfectat instalatia, aceasta va fi probata 2 saptamani in gol si de
asemenea 2 saptamani in sarcina de la predarea lucrarii.
Cheltuielile privind proba in gol legate de reactivi, verificari vor fi suportate de executant,
in schimb apa, energia electrica, incalzirea sunt suportate de beneficiar.
Proba in sarcina va fi supervizata de executant, dar manipularea va fi facuta de beneficiar.
o. Lucrari de vopsire:
Structurile metalice, echipamentele si conductele ( cu exceptia suprafetelor galvanizate si
a suprafetelor din otelului inoxidabil) se vor grundui si vopsi in spatii umede conform
instructiunilor tehnice date de producator.
p. Dezinfectia:
Pe fiecare bazin separate, impreuna cu toate echipamentele si conductele apartinatoare
acestuia.
q. Tabloul de control electric continuta de planul electric
- valvele filtrelor de nisip pneumatice(valve multifunctionale),
- functionarea pompelor de recirculare ,
- controlul nivelului in rezervorul de nivel,
- automatizarea oreratiunii de dozare a substantelor chimice,
- controlul temperaturii in piscine,
- functionarea in ordine corecta a elementelor de Aventura,
- sistemul de securitate al sistemului hidraulic,
- alimentarea cu energie electrica a spatiului ethnic de langa bazine,
Date de functionare a tratarii si recircularii apei
Pompele de recirculare:
a. functionand autonat dotat cu schimbator de frecventa
b. rezervorul tampon are nivelul minim blocat
c. langa pompe se va monta un intrerupator de inchidere a alimentarii cu energie
electrica
Filtre de nisip:
d. robinet fluture cu control actionat pneumatic
e. pentru spalarea filtrului pornirea maxima a 2 pompe
f. calitatea apei de limpezire poate fi vefificata prin luare de probe din robinetul de
luare de probe din acest tronson
g. in fiecare parte a apei filtrate sunt montate contoare
Dozarea substantelor chimice:
h. fircare bazin in parte va avea un sistem de dozare al substantelor chimice
i. instalatia de dezinfectare si dozatoarele sunt automatizate in functie de calitatea
apei, aerarea si dezinfectia primara vor functiona concomitant cu pompele de
recirculare
j. pompele care antreneaza agentul anti-alge vor trebui pornite manual
k. masurarea clorului liber se va face continu, cu un instrument special
Aprovizionarea cu adaosul de apa:
l. introducerea adaosului de apa se face in mod automat, in functie de nivelul apei
89
90
91
Pentru aceasta zona se prevede un rezervor ingropat de 20mc din beton pozitionat
conform planului de situatie.
Durata maxima zilnica alocata irigatiei cu aspersoare este de 8h (intervalul orar 22:00
06:00), dimensionarea retelei de alimentare cu apa si a numarului de zone cu functionare
simultana tinand cont de acest factor.Zonele de gazon prevazute cu instalatii de irigat
ingropate se vor uda in timpul zilei, tipul instalatiei permitand acest lucru.
Stropirea suprafetelor de spatiu verde se va realiza cu aspersoare telescopice instalate
subteran, amplasate corespunzator pentru realizarea unei irigatii uniforme pe zona deservita
de acestea.
Cabina statiei de pompare
Statia de pompare se va monta in spatiu tehnic comun de sub cupola impreuna cu restul
echipamentelor .
Grupul de pompare .
S-a prevazut un grup de pompare complet echipat, montat pe cadru. Datele
tehnice ale pompei sunt date in fisa tehnica. Aceasta vine echipata cu tablou de comanda
si automatizare.
Apa preluata din foraj va alimenta bazinul de 20mc.Hidroforul va alimenta mai
departe reteaua ramificata din teava pehd 63mm catre fiecare cutie de electrovane.
Fiecare zona de irigatie este alimentata din conductele principale prin intermediul unei vane
cu deschidere/inchidere comandata electric.
Electrovanele se monteaza ingropat in camine de vizitare din polietilena ranforsata cu
fibra de sticla. Se prevad cutii pentru 6 electrovane. Amplasarea acestora sunt date in
partea desenata.
S-a intocmit proiectul de amplasare a aspersoarelor fixe si rotative pentru intreaga
suprafata propusa (Scara 1:500) , apoi in baza acestuia s-a realizat proiectul tehnic pentru
sistemului de irigatii, cu impartirea in zone de udare si indicarea tuturor elementelor de
instalatii ce urmeaza a fi executate subteran (Sc. 1:500)
In baza proiectului tehnic de irigatie s-a determinat numarul exact de aspersoare din fiecare
tip, necesare pentru realizarea proiectului. De asemenea, in baza proiectului tehnic se face
impartirea in zona de irigatie respectiv electrovane considerand numarul maxim de
aspersoare a caror functionare simultana este asigurata de debitul existent la sursa de apa.
Considerand numarul, consumul orar de apa si durata de functionare pentru fiecare tip de
aspersor, s-a calculat consumul zilnic total de apa pentru stropirea spatiilor verzi propuse, cu
aplicarea unei norme de udare de 6mm/zi.
92
Sa distribuie apa prin metoda aspersiei pe cea mai mare parte din suprafata propusa a
functiona ca spatiu verde, si fara a uda aleile sau unde nu este necesara irigatia, cu un inalt
grad de uniformitate pentru a reduce la minim consumul de apa si energie.
Sa asigure irigarea tuturor suprafetelor proiectate, conform cerintelor de mai sus, in timpul
maxim alocat (maxim 8h pe perioada de noapte);
Sistemul sa poata opri automat irigatia in caz de precipitatii naturale cu o intensitate mai
mare de 6mm.
Pentru zona de terasa verde, s-a adoptat o solutie de irigare cu covor textil de irigare.
Componentele principale ale sistemului automatizat de irigatii:
Sursa de apa trei foraje noi de 100m, cu un debit preconizat de 40mc/h fiecare, foraje
folosite pentru apa de imbaiere.
Statia de Pompare pompa de hidrofor
Coloana de alimentare executata din conducta PEHD cu De63mm, care transporta apa
de hidrofor catre toate suprafetele de teren ce vor fi irigate.
Electrovanele fac legatura intre coloana de alimentare si grupurile de aspersoare ce sunt
proiectate a functiona simultan. Electrovana este prevazuta cu un dispozitiv de
deschidere/inchidere cu actionare electrica la 24V c.a (solenoid).
Panoul de comanda dispozitiv electronic cu cablu , cu posibilitate de control a 6
electrovane, cu care se pot realiza si memora programe si genereaza impulsuri electrice de
deschidere/inchidere pentru electrovane, in functie de programul rulat. Acesta se monteaza
in zonele de alimentatie publica , de unde se poate observa usor zona irigata.
Aspersoare dispozitive care imprastie apa pe o suprafata circulara sau rectangulara, prin
aspersie, si sunt conectate in grupuri la o conducta de alimentare ce este alimentata la
randul ei din coloana principala de alimentare printr-o electrovana.
Programul de irigatie consta din stabilirea orei de pornire, duratei de functionare si a
perioadei de succesiune pentru fiecare electrovana din sistemul de irigatie.
SURSA DE APA
Sursa de apa va fi asigurata din cele trei foraje echipate cu pompa submersibila. Pozitia
acestuia este indicata in planul general. Acestea au camin propriu deasupra forajului, din
beton prefabricat , dn800, cu rama si capac necarosabil .In camin se regaseste si partea de
automatizare pentru pompa submersibila.
Sursa de apa va asigura un debit de 45 m3/h la o presiune dinamica de 90mCA pe fiecare
pompa. Conducta de refulare pana in bazin se va executa din PEHD cu diam. De 63mm.
STATIA DE POMPARE
Se prevede pompa de ridicare a presiunii, cu un debit de 200l/min la o presiune de 70mCA.
Comanda va fi data de catre un presostat. Pompa se monteaza in spatiul tehnic din subsolul
cupolei.
COLOANA DE ALIMENTARE CU APA PENTRU IRIGATIE
Reteaua principala de alimentare cu apa pentru irigatii este din pehd 63mm datorita
distanelor mari.
93
94
Procesul se repeta pana ce toate zonele de udare au functionat conform timpului stabilit la
programare pentru a livra apa necesara suprafetei de teren deservite.
Aspersoarele utilizate sunt de tip pop-up (telescopic) cu montaj subteran, cu mecanism
rotativ sau cu stropire pe sector predefinit, si functioneaza prin ridicarea pistonului interior
prevazut cu duza de stropire, la 10cm deasupra cotei terenului.
Duzele prevazute pentru aspersoare arunca apa de stropire la o distanta ce variaza in
functie de tipul duzei, intre 4m 12m sau pe un sector rectangular si de asemenea debitul
acestora variaza in functie de sectorul de cerc / suprafata rectangulara pe care sunt
reglate sa stropeasca.
95
Senzor de ploaie
In panoul programator se realizeaza si memoreaza programele de irigatie pentru fiecare
electrovana in parte. Panoul se va activa la ora programata si va trece ciclic prin toate
fazele programate.
La ora stabilita prin program, panoul de comanda trimite o tensiune de 24V c.a. prin cablul
de semnal ce comanda deschiderea bobinei unei electrovane si implicit alimentarea cu
apa a tronsonului deservit de acea electrovana.
Dupa terminarea timpului de udare stabilit panoul intrerupe alimentarea cu 24V a
terminalului respectiv si trece la urmatoarea zona, procesul repetandu-se pana ce toate
electrovanele care au fost programate au fost deschise pe perioada de timp stabilita in
program.
In caz de ploaie, panoul de comanda primeste o comanda de la senzorul de ploaie ce va
suspenda sau anula programul de irigatie aflat in derulare, in functie de intesitatea ploii.
Senzorul se va monta la o pozitie care sa asigure ca nu este stropit de aspersoare.
96
Orice modificari ulterioare la acest proiect (constructie), se vor putea face doar cu
acordul preliminar al proiectantului.
PROIECTANT GENERAL,
INTERAQUAPARK Kft.
Arh. Dalnoky Tibor Karoly
PROIECTANT ARHITECTURA,
3T NATURA CASA Kft.
Arh. Rath Andras
ADAPTARE LOCALA,
SC POLIART SRL
Arh. Tivadar-Ianceu
Daniel
97