Sunteți pe pagina 1din 97

MEMORIU TEHNIC ARHITECTURA

Capitolul I - DATE GENERALE


I.01 OBIECTUL PROIECTULUI
1 Denumirea obiectivului:

2
3

Beneficiar:
Amplasament

Proiectant general

5
6
7
8

Proiectant arhitectura
Adaptare locala
Numar proiect
Faza de proiectare

DEZVOLTAREA TURISMULUI DE AGREMENT PRIN


CREAREA COMPLEXULUI WELLNESS TERMAL
NYMPHAEA ORADEA
MUNICIPIUL ORADEA
MUNICIPIUL ORADEA, ALEEA STRANDULUI, nr. cad.
1349/1, 1349/4, 4931, 7050-7057, 167725, 160032,
169440, JUDETUL BIHOR
INTERAQUAPARK TERVEZO ES BERUHAZO KFT. H - 1068
Budapest, Vrosligetifasor 44
3T NATURA CASA KFT
SC POLIART SRL
0815/2014
D.T.A.C.+P.T.+D.D.E.

Prezenta investitie este incadrata in Programului Operaional Regional 2007-2013, Axa


prioritar 5 - Dezvoltarea durabil i promovarea turismului", Domeniul major de intervenie
5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea
resurselor naturale i creterii calitii serviciiilor turistice".
I.02 CARACTERISTICILE AMPLASAMENTULUI
Teritoriul luat in studiu pentru construirea complexului este amplasat in zona intravilan
a localitatii Oradea, in partea estica a acesteia pe malul drept al raului Crisul Repede in
zona actuala a strandului municipal existent.
Conform regulamentului aferent strategiei de dezvoltare a municipiului Oradea
terenul este amplasat in zona C6 zona comerciala de recreere care permite realizarea de
parcuri, parcuri de distractie, functiuni de recreere langa cursuri de apa, unele activitati
comerciale legate de aceste functiuni. Investitia propusa se incadreaza in aceste
reglementari.
Terenul este proprietatea Municipiului Oradea si este constituit din parcelele cu
numerele cadastrale:
- numar cadastral 1349/1 24.541 mp;
- numar cadastral 1349/4 10.131 mp;
- numar cadastral 4931 9.159 mp;
- numar cadastral 7050 164 mp;
- numar cadastral 7051 164 mp;
- numar cadastral 7052 164 mp;
- numar cadastral 7053 164 mp;
- numar cadastral 7054 164 mp;

- numar cadastral 7055 164 mp;


- numar cadastral 7056 164 mp;
- numar cadastral 7057 164 mp;
- numar cadastral 167725 10.934 mp;
- numar cadastral 160032 2.360 mp;
- numar cadastral 169440 4.276 mp;
- cod cadastral III.1.44.0.0.0.0 16.300 mp;
conform extraselor de carte funciara nr. 151373, 151374, 160029, 7859, 160026, 160031,
160032, 169440. Suprafata totala a terenului este 79013 mp.
Pentru integrarea complexului in cadrul natural existent - amplasarea pe malul raului
Crisul Repede prin proiect se va amenaja si malul raului, respectiv zona cuprinsa
intre rau si digul existent cu spatii verzi si alei pietonale conform protocolului incheiat
intre Primaria Municipiului Oradea si Administratia Bazinala de Apa Crisuri Oradea.
Acesta are cod cadastral III.1.44.0.0.0.0, M.F.P. 64813, nr. Inventar 21771 si o suprafata
de 16.300 mp.
Suprafata totala amenajata prin proiect este 67694,6 mp conform delimitarilor de pe
planul de situatie atasat proiectului.
Incinta propusa este marginita in partea de nord-vest de incinta hotelului Double Tree
by Hilton, la sud-vest de raul Crisul Repede, la sud-est de incinta sportiva Dinamo iar la nordest de Aleea Strandului/Strada Codrilor.
Accesul principal se va realiza de pe strada Codrilor.
Terenul este in prezent ocupat de constructii ale actualului strand municipal. In zona
nordica a amplasamentului se afla bazinul olimpic de inot si bazinul de inot acoperit, iar in
zona estica se afla putul forat de apa geotermala aflat in proprietatea SC TRANSGEX SA.
Aceste constructii se vor mentine si integra in viitorul complex de agrement, restul bazinelor
exterioare si anexele aferente, platforme se vor demola integral.
Pentru stabilirea adancimii apelor subterane si a naturii terenurilor, necesare
pentru stabilirea cotelor de fundare, inainte de elaborarea proiectelor de executie a
obiectivelor propuse in cadrul acestui studiu s-a intocmit un studiu geotehnic anexat
documentatiei.
Geomorfologia zonei
Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul studiat se situeaza pe terasa I a
Crisului Repede, pe malul drept chiar la baza Dealurilor Oradei.
In cadrul Campiei Crisurilor sub aspectul reliefului si al particularitstilor genetice, se
disting dou unitati distincte: Campia inalta subcolinara si Campia joasa de divagare.
Campia inalta colinara s-a format in urma unui proces de acumulare, la nivelul
teraselor, datorita apropierii zonei de subsidenta a Crisurilor. In cadrul aceste unitati se
disting:
- Campia subcolinara Diosig-Tasnadare altitudinea de 150-250 m si este situata la
exteriorulDealurilor Salajene.
- Campia Niruluieste alcatuita dintr-o asociatie de dune si are altitudinea de 170 m.
- Campia Miersiguluibordeaza la vest culmile piemontane ale Padurii Craiului, facand
legatura dintre terasele Depresiunii Crisului Negru cu cele ale Depresiunii Vadului; altitudinea
absoluta este cuprinsa ntre 110 m i 210 m. Campia este fragmentata de vaile Nojoridului,
Lupului Ciresului, Sititelecului, Valea Mare etc.
- Campia Calaceiocupa o suprafata redusa pe teritoriul acestui judet si este situata in
sudul vaii Crisului Negru i la vestul Dealurilor piemontane ale Codrului.
Campia joasa de divagare reprezinta rezultatul procesului de acumulare si eroziune
prin divagare a retelelor hidrografice. Nivelul cel mai coborat al aceste unitati il reprezint

sesurileactuale de inundatie ale vailor Barcau, Ier, Crisul Repede si Crisul Negru.
Geologia
Perimetrul studiat apartine, Unitatii Geologice majore depresionare a Campiei
Pannonice, in care succesiunea geologica este data de complexul argilelor pannoniene,
peste care se dispun discordant formaiuni recente pleistocen-holocene recente.
Stratele pannonianului sunt quasiorizontale inclinate cu 2,5-3 spre V-SV, sunt relativ
omogene cu intercalatii de faciesuri argilo-nisipoase.
Petrografic depozitele pannonianului intra in categoria marnelor cu tot spectrul
cunoscut, datorit continutului de carbonati secundari.
Local depozitele nisipoase trec in categoria gresiilor sau a nisipurilor cimentate cu
lianti in special carbonatici, dar si secundar argilitici.
Fundamentul unitatii deluroase apartine cristalinului metamorfic peste care, se
succed orizonturi de marne, argile, argile prafoase, nisipuri.
De precizat este faptul ca aceste paminturi ce alcatuiesc stratele formatiunii
acoperitoare se incadreaza conform NP 074-2007 in categoria terenurilor dificile de fundare
respective paminturi cu umflari si contractii mari (P.U.M.C.).
Lucrarile geotehnice executate au investigat stratele formatiunii acoperitoare pana
la adancimea de 6,00-13,00m.
Cercetarea terenului de pe amplasament s-a prin 35 foraje geotehnice conform
STAS-1242/4-85, pana la adancimea de 6,00-13,00m, notate cu F1F35 si 21 sondaje de
penetrare dinamice grele notate cu PDG1PDG21 conform SR EN ISO 22476-2/2006.
Amplasarea si numarul de lucrari geotehnice executate s-au stabilit in
conformitate cu prevederile NP 74/2007
Nivelul apei subterane
Apele freatice propriu-zise sunt acumulate in depozitele aluvionare de lunca si terasa ce se
dezvolta de-a lungul raurilor din judet, precum si in zonele de interfluviu.
In zona Oradea freaticul este tributar bazinului Crisului Repede in care depresurizeaza
atat apele freatice propri-zise precum si apele suprafreatice care provin din acumularile
depozitelor deluviene si din cele de patura de sol.
Fiind cantonate in zona de aeratie, aparitia si dinamica lor este in functie de conditiile
meteorologice, respectiv de perioadele anului bogate in umiditate, cand cantitatea
precipitatiilor depaseste evaporatia. Drepturmare, in Campia Crisurilor si in zona Dealurilor
piemontane Crisene, caracaterizate printr-o umiditate variabila apele suprafreatice apar
mai ales primavara, cand precipitatiilor bogate li se adauga si topirea zapezilor.
Daca se tine cont si de faptul ca amplasamentul studiat se afla la baza Dealurilor
Oradei pe terasa de lunca a Crisului Repede (in zona de confluenta a Campiei Crisurilor cu
Dealurile Oradei) in perioadele cu precipitatii bogate (primavara-toamna) in acesta zona
apar fluctuatii mari a freaticului datorate precipitatilor cu caracter sezonier.
La data executarii lucrarilor geotehnice, pe amplasament, nivelul freatic a fost
interceptat la adancimi intre 4,5 si 6,5m.
Caracteristici geofizice
Caracteristicile geofizice ale terenului de pe amplasament, conform normativului
P100/2006 sunt:
valoarea de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0,15g, pentru
cutremure avind intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani;
- perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0,7s pentru componentele
orizontale ale miscarii seismice, corespunzand conform echivalenei dupa coeficientul

seismic (KS) cu gradul VI al intensitatii cutremurelor, scara MSK ( SR -11100-93 ).


Conform NP 082-04Incarcari date de vant: amplasamentul studiat se incadreaza intro zona unde presiunea dinamica de baza stabilizata, la inaltimea de 10,00m deasupra
terenului pdim.v = 0,5 kN/m2,la o viteza mediata pe 10 minute v2m=30m/s.
Conform CR 1-1-3-2005Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor: amplasamentul
studiat se incadreaza intr-o zona unde valoarea caracteristica a incarcarii din pe sol So,k =
1,5 kN/m2
Conditii de clima
Din punct de vedere al conditiilor de clima si al incadrarii in hartile climaterice ale
Romaniei, terenul se afla in zona I climatica, avand o clima temperat-continentala cu
influente oceanice. Temperatura medie anula in aceasta zona este de 11,6 grade, fiind o
clima de campie. Din punct de vedere al zonarii climatice pentru perioada de iarna, terenul
este situat in zona II climatica.
Zona seismica
Conform hartii de zonare seismica din Codul de proiectare seismica P100/1 - 2006,
terenul studiat se incadreaza in zona seismica E, caracterizata de termeni de varf a
acceleratiei terenului ag=0,15g si Tc=0.7sec.
Utilitati
In zona exista retele de termoficare, telefonie, alimentare cu energie electrica, apa
geotermala, apa si canalizare, iar constructia propusa se va racorda la aceste retele
existente.
Deseurile vor fi colectate in containere ecologice inchise care vor fi depozitate pe o
platforma de gunoi amenajata in zona curtii de serviciu a constructiei, in zona estica a
cladirii principale cu acces din strada Codrilor. De aici, pe baza de contract vor fi
transportate periodic de catre firme specializate.
I.03 CARACTERISTICILE CONSTRUCTIILOR PROPUSE
Ansamblul proiectat se incadreaza la categoria de importanta C(conform HGR nr.
766/1997) si la clasa de importanta III (conform P100/1 2006).
Procent de ocupare a terenului (P.O.T.)=20,28%
Coeficient de utilizare a terenului (C.U.T.)=0,25
Prin proiect au fost propuse urmatoarele constructii:
C1 Cladirea principala
1
Functiunea

2
3
4
5
6

Dimensiunile maxime
ale constructiei
Regim de inaltime
Suprafata construita
Suprafata desfasurata
Suprafata utila totala

Acces principal, vestiare, alimentatie


publica, ansamblu bazine si togobane
interioare, zona SPA, zona birouri
administrative, spatii tehnice
149 x 74 m
S+P+E
4801,88 m2
11130,45 m2
9229,34 m2

C2 Punct de alimentatie publica 1


1
Functiunea
Alimentatie publica, grupuri sanitare
2
Dimensiunile maxime
40 x 22 m
ale constructiei
3
Regim de inaltime
P
4
Suprafata construita
667,21 m2
5
Suprafata desfasurata
667,21 m2
6
Suprafata utila totala
158,59 m2
C3 Punct de alimentatie publica 2
1
Functiunea
Alimentatie publica, grupuri sanitare
2
Dimensiunile maxime
40 x 22 m
ale constructiei
3
Regim de inaltime
P
4
Suprafata construita
667,21 m2
5
Suprafata desfasurata
667,21 m2
6
Suprafata utila totala
158,59 m2
C4 Ansamblu tobogane exterioare
1
Functiunea
Turn tobogane, 6 tobogane exterioare
2
Dimensiunile maxime
ale constructiei
3
Regim de inaltime
H max=18,00m
4
Suprafata construita
55,80 m2
5
Suprafata desfasurata
172,70 m2
6
Suprafata utila totala
C5 Grup social 1
1
Functiunea
2
Dimensiunile maxime
ale constructiei
3
Regim de inaltime
4
Suprafata construita
5
Suprafata desfasurata
6
Suprafata utila totala
C6 Grup social 2
1
Functiunea
2
Dimensiunile maxime
ale constructiei
3
Regim de inaltime
4
Suprafata construita
5
Suprafata desfasurata
6
Suprafata utila totala

Vestiare, grupuri sanitare


23 x 22 m
P
199,90 m2
199,90 m2
158,56 m2
Vestiare, grupuri sanitare
25 x 19 m
P
184,11 m2
184,11 m2
146,04m2

Be1 Bazin exterior 1 cu acces din interior


1
Functiunea
Bazin agrement
2
Dimensiunile maxime
16,5 x 12,5 m
ale constructiei

3
4
5
6
7

Suprafata luciu apa


Suprafata construita
bazin
Suprafata construita
spatii tehnice
Suprafata utila spatii
tehnice
Suprafata desfasurata

160,00 m2
210,60 m2
210,60 m2

Be2 Bazin adulti


1
Functiunea
Bazin agrement adulti
2
Dimensiunile maxime
51,9 x 32,2 m
ale constructiei
3
Suprafata luciu apa
1000,00 m2
4
Suprafata construita
1253,50 m2
bazin
5
Suprafata construita
189,20 m2 ***
spatii tehnice
6
Suprafata utila spatii
69,20 m2
tehnice
7
Suprafata desfasurata
1442,70 m2
***spatii tehnice comune cu Be3
Be3 Bazin copii
1
Functiunea
2
Dimensiunile maxime
ale constructiei
3
Suprafata luciu apa
4
Suprafata construita
bazin
5
Suprafata construita
spatii tehnice
6
Suprafata utila spatii
tehnice
7
Suprafata desfasurata
Be4 Bazin cu valuri
1
Functiunea
2
Dimensiunile maxime
ale constructiei
3
Suprafata luciu apa
4
Suprafata construita
bazin
5
Suprafata construita
spatii tehnice
6
Suprafata utila spatii
tehnice
7
Suprafata desfasurata

Bazin agrement copii


27,3 x 27,3 m
540,00 m2
576,40 m2
comune cu Be2
576,40 m2

Bazin agrement
40 x 26,70 m
500,00 m2
518,85 m2
140,75 m2
98,55 m2
659,60 m2

Be5 Bazin inot


1
Functiunea
2

Bazin inot pentru competitii in conformitate


cu reglementarile FINA
58,4 x 26,80 m

Dimensiunile maxime
ale constructiei
3
Suprafata luciu apa
1250,00 m2
4
Suprafata construita
1384,95 m2
bazin
5
Suprafata construita
253,60 m2 ***
spatii tehnice
6
Suprafata utila spatii
172,85 m2
tehnice
7
Suprafata desfasurata
1638,55 m2
***spatii tehnice comune cu Be6
Be6 Bazin sarituri
1
Functiunea
2

Bazin sarituri pentru competitii in


conformitate cu reglementarile FINA
21,75 x 26,80 m

Dimensiunile maxime
ale constructiei
3
Suprafata luciu apa
500,00 m2
4
Suprafata construita
582,20 m2
bazin
5
Suprafata construita
comune cu Be5
spatii tehnice
6
Suprafata utila spatii
tehnice
7
Suprafata desfasurata
582,20 m2
***spatii tehnice comune cu Be6

Be7 Bazin tobogane


1
Functiunea
2
Dimensiunile maxime
ale constructiei
3
Suprafata luciu apa
4
Suprafata construita
bazin
5
Suprafata construita
spatii tehnice
6
Suprafata utila spatii
tehnice
7
Suprafata desfasurata

Bazin tobogane
28,15 x 19,65 m
293,13 m2
320,65 m2
80,30 m2
50,22 m2
400,95 m2

Suprafata construita totala: 12204,01 m2


Suprafata desfasurata: 18532,58 m2
I.04 ELEMENTE DE TRASARE
Constructia propusa va avea urmatoarele retrageri fata de vecinatati:
-

12,67 m de la limita sud-estica a terenului


43,20 m de la limita nord-estica a terenului, strada Codrilor
17,73 m de la limita nord-vestica a terenului, Hotel Doubletree by Hilton

Cota 0,00 a fost stabilita in raport cu elemente fixe din teren, si reprezinta cota
absoluta +126,00.
Capitolul II - DESCRIEREA FUNCTIONALA
Prin prezentul proiect se propune dezvoltarea turismului de agrement in municipiul
Oradea prin construirea unui complex wellness termal format dintr-un ansamblu de 6 corpuri
de cladire, 7 bazine exterioare si amenajari peisagere, sportive si de agrement, in
conformitate cu tema de proiectare elaborata de catre autoritatea contractanta,
Municipiul Oradea. Acesta va ocupa suprafata actualului strand municipal pe malul raului
Crisul Repede.
Organizarea functionala se va realiza pe corpuri de cladire astfel:
C1 Cladirea principala capacitate: 600 persoane
Subsol

Vestiare vizitatori cu 1000 de dulapuri, 76 de cabine de schimb si grupuri sociale


aferente cu lavoare, WC-uri si dusuri;
Vestiare personal cu 42 de dulapuri si grupuri sociale aferente cu lavoare, WC-uri si
dusuri;
Depozite bucatarie alimentate prin platforma elevatoare care face legatura cu
curtea de aprovizionare de la nivelul terenului;
Spatii tehnice
Parter

Hol principal de primire cu zona de receptie si taxare, magazin, camera portar si


grupuri sanitare;
Zona SPA cu zona de saune, tepidarium, baie turceasca cu bazine cu apa
geotermala, cabina de aburi, zona de relaxare si camera masaj cu anexele sanitare
aferente;
Zona de alimentatie publica cu bucatarie cu toate spatiile de preparare aferente si
restaurant cu 120 de locuri interioare si exterioare
Curte de aprovizionare cu zona acoperita de receptie marfa, depozit deseuri,
depozite chimicale alcaline si chimicale acide

Ansamblu de bazine acoperit cu bazinele pentru toboganele interioare, bazinele


pentru copii, bazinul pentru adulti, jacuzzi, bazin trecere interior-exterior
Centru de informare turistica
Etaj

Zona de relaxare galerie deschisa spre ansamblul de bazine acoperit cu mese,


scuane si sezonguri, cu zona bar si anexe sanitare si depozite aferente;
Zona SPA cu camere jacuzzi, tratament acvatic, masaj;
Zona wellness cu cabinet de estetica dentara, salon de infrumusetare, tratament
naturist;
Zona administratie birouri
Zona supraveghere si control camera dispecer

Constructia propusa va avea urmatoarea dispozitie functionala pe niveluri:


SUBSOL CORP C1
SUPRAFATA
(m)
173,71

COD

DESTINATIA

P01

DEPOZITE BUCATARIE

P02

CASA SCARII

21,08

P03-1

VESTIAR

12,29

P03-2

WC

6,19

P03-3

DUS

8,13

P03-4

WC

6,19

P03-5

DUS

8,31

P03-6

VESTIAR

11,88

P03-7

DEPOZIT

14,68

P03-8

DEPOZIT

14,5

P04

SAS ELEVATOR

P05

SAS

P06

SPATIU INTRETINERE

44,03

P07

CORIDOR

74,61

P07-2

ARHIVA

21,54

P08-3

WC PERS. HAND.

P08-F1

LAVOARE FEMEI

4,48

P08-N1

LAVOARE BARBATI

3,55

P08-N2

WC BARBATI

P08-N2

WC FEMEI

P09

SPATIU TEHNIC

P10

CORIDOR

37,8

P11

CORIDOR

127,51

13,43
14

4,7
7,99
214,14

P12

CASA SCARII

P13-A

CAMERA MAMA SI COPILUL

5,93

P13-B1

SAS BARBATI

9,07

P13-B2

WC PERSOANE CU HANDICAP BARBATI

6,35

P13-B3

LAVOARE BARBATI

10,65

P13-B4

WC BARBATI

19,11

P13-B5

DUS BARBATI

20,77

P13-F1

SAS FEMEI

8,86

P13-F2

WC PERSOANE CU HANDICAP FEMEI

6,35

P13-F3

LAVOARE FEMEI

10,05

P13-F4

WC FEMEI

19,11

P13-F5

DUSURI FEMEI

19,47

P14

VESTIAR

771,76

P15

CORIDOR

282,64

P16-3

WC PERSOANE CU HANDICAP

5,81

P16-B1

LAVOAR BARBATI

4,75

P16-B2

WC BARBATI

4,69

P16-F1

LAVOARE FEMEI

4,73

P16-F2

WC FEMEI

5,27

P16-F3

WC BARBATI

5,28

P17

SPATIU TEHNIC

P18

SCARA SI CORIDOR

42,72

P19

SCARA

12,96

P20

CAMERA POMPE

12,36

P21

CAMERA ELECTRICA

24,98

P22

SCARA

24,02

P23-B1

LAVOARE BARBATI

4,07

P23-B2

WC BARBATI

3,77

P23-F1

LAVOARE FEMEI

4,99

P23-F2

WC FEMEI

4,03

P24

DEPOZIT

10,29

P25

HOL

12,28

P26

CORIDOR

33,14

TOTAL SUPRAFATA UTILA SUBSOL C1

20,71

1710,85

3.991,56

10

PARTER CORP C1
SUPRAFATA
(m)

COD

DESTINATIA

002

SPALARE VESELA

16,2

002-1

GUNOI

4,89

003

CORIDOR

12

003-1

CORIDOR

30,63

004

PLATFORMA ELEVATOARE

005

RECEPTIE MARFA

12,97

006

CASA SCARII

21,26

008

PORTIONARE

78,84

009

BUCATARIE

85,55

007

DEPOZIT PAINE

7,39

009-1

SPALARE VASE

14,61

010

PREPARARE LEGUME

13,52

011

PREPARARE CARNE

6,41

012

PREPARARE PESTE

6,71

013

DEPOZIT

7,82

013 - 1

VESTIAR NEGRU BARBATI

5,04

013 - 2

DUS BARBATI

013 - 3

VESTIAR ALB BARBATI

5,04

014 - 1

VESTIAR NEGRU FEMEI

3,66

014 - 2

DUS FEMEI

014 - 3

VESTIAR ALB FEMEI

3,88

015

GRUP SANITAR

6,13

016

RELAXARE

42,19

017

CABINA ABURI

15,01

018

SAS

12,84

019-1

MASAJ

31,44

019-2

GRUP SANITAR MASAJ

3,74

020

WC

4,88

021-3

GRUP SANITAR PERSOANE CU HANDICAP

3,93

021-4

SAS

4,07

021-B1

LAVOAR BARBATI

8,23

021-B2

WC BARBATI

11,9

021-F1

LAVOAR FEMEI

021-F2

WC FEMEI

5,1

3,6

8,3
18,73

11

022

CORIDOR ALB

023

BAIE TURCEASCA

129,92

024

TEPIDARIUM

189,29

025

CASA SCARII

45,64

026

CORIDOR ALB

25,87

027

SAUNA

028

SAUNA 4

22,14

029

SAUNA 5

8,68

030

SAUNA 6

8,36

031

SAUNA 3

25,36

032

SAUNA 2

10,13

033

SAUNA 1

9,93

034-1

CAMERA MEDIC

9,59

034-2

SALA TRATAMENT

11,1

035-3

GRUP SANITAR PERSOANE CU HANDICAP

3,89

035-B1

LAVOAR BARBATI

4,45

035-B2

WC BARBATI

2,45

035-F1

LAVOAR FEMEI

4,55

035-F2

WC FEMEI

2,45

036

CAMERA PORTAR

10,88

037

CORIDOR

70,46

038

MAGAZIN

65,65

039

HOL PRIMIRE

040

SPATIU BAZINE

041

SCARA

042

RESTAURANT

043

DEPOZIT CHIMICALE ALCALINE

26,25

044

HOL DEPOZIT CHIMICALE

25,66

045

DEPOZIT CHIMICALE ACIDE

31,15

047

INFORMARE TURISTICA
TOTAL SUPRAFATA UTILA PARTER C1

81,99

111,24

351,14
1313,82
15,21
291,02

38,8
3.465,58

12

ETAJ CORP C1
SUPRAFATA
(m)

COD

DESTINATIA

101

BIROU DISPECERAT

102

BIROU IT

20,07

103

BIROU 3

21,38

104

BIROU 4

20,66

105

BIROU 5

18,67

106

BIROU 6

26,51

107-F1

LAVOAR FEMEI

3,99

107-F2

WC FEMEI

5,74

108

CASA SCARII

108-B1

LAVOAR BARBATI

3,99

108-B2

WC BARBATI

5,56

109

CORIDOR

110

JACUZZI VIP

46,3

111

JACUZZI VIP

41,83

112

CORIDOR

113

MASAJ THAILANDEZ

61,43

114

TRATAMENT ACVATIC

42,45

115

TRATAMENT ACVATIC

42,42

116

CORIDOR

16,31

117

MASAJ

9,79

118

MASAJ

10,88

119

MASAJ

22,78

120

MASAJ

15,75

121

MASAJ

15,65

122

MASAJ

21,72

123

MASAJ

19,53

124

TRATAMENT ACVATIC

125

CABINET ESTETICA DENTARA

21,17

126

TRATAMENT ACVATIC

21,71

127

SALON INFRUMUSETARE

72,32

128

TRATAMENT NATURIST

14,82

129

DEPOZIT

130

RECEPTIE SPA

131

SUPRAVEGHERE COPII

25,6

23,77

25,73

156,36

19,7

5,72
112,31
47,41

13

132

CASA SCARII

133-1

SAS GRUP SANITAR

11,7

133-2

CAMERA MAMA SI COPILUL

4,04

133-3

WC PERSOANE CU HANDICAP

4,41

133-F1

LAVOAR BARBATI

2,45

133-F2

WC BARBATI

6,66

133-N1

LAVOAR FEMEI

133-N2

WC FEMEI

134

GALERIE

458,75

135

RELAXARE

141,46

138

SCARA

12,96

136

PLATFORMA PORNIRE TOBOGAN

17,22

137

DEPOZIT

15,25

139

GALERIE

25,34

TOTAL SUPRAFATA UTILA ETAJ C1

20,66

6,3
4,96

1.772,19

C2 Punct de alimentatie publica 1


Parter

Zone de prepararecu depoztie, vestiar si grupuri sociale aferente;


Grupuri sanitare pentru vizitatori

Constructia propusa va avea urmatoarea dispozitie functionala pe niveluri:


CORP C2
SUPRAFATA
(m)

COD

DESTINATIA

A3-01

CORIDOR

5,79

A3-02

PREPARARE

7,53

A3-03

DEPOZIT

7,18

A3-04

DEPOZIT

7,02

A3-05

PREPARARE

7,34

A3-06

DEPOZIT

4,72

A3-07

PREPARARE

7,56

A3-08

DEPOZIT

4,71

14

A3-09

PREPARARE

7,55

A3-10

DUSURI-WC

8,17

A3-11

VESTIAR

5,93

A3-12

ANTREU

4,36

A3-13

WC FEMEI

5,57

A3-14

ANTREU

4,36

A3-15

WC BARBATI

5,57

A3-16

ZONA SERVIRE DESCHISA

208,61

A3-17

ZONA CONSUMATIE DESCHISA

268,59

A3-18

DEPOZIT

32,62

A3-19

SPATIU TEHNIC

32,62

TOTAL SUPRAFATA UTILA CORP C2

158,59

C3 Punct de alimentatie publica 2


Parter

Zone de preparare cu depoztie, vestiar si grupuri sociale aferente;


Grupuri sanitare pentru vizitatori

Constructia propusa va avea urmatoarea dispozitie functionala pe niveluri:


CORP C3
SUPRAFATA
(m)
5,79

COD

DESTINATIA

A1-01

CORIDOR

A1-02

PREPARARE

7,53

A1-03

DEPOZIT

7,18

A1-04

DEPOZIT

7,02

A1-05

PREPARARE

7,34

A1-06

DEPOZIT

4,72

A1-07

PREPARARE

7,56

A1-08

DEPOZIT

4,71

A1-09

PREPARARE

7,55

A1-10

DUSURI-WC

8,17

A1-11

VESTIAR

5,93

A1-12

ANTREU

4,36

A1-13

WC F.

5,57

15

A1-14

ANTREU

4,36

A1-15

WC B.

5,57

A1-16

ZONA SERVIRE DESCHISA

208,61

A1-17

ZONA CONSUMATIE DESCHISA

268,59

A1-18

DEPOZIT

32,62

A1-19

SPATIU TEHNIC

32,62

TOTAL SUPRAFATA UTILA CORP C3

158,59

C4 Ansamblu tobogane exterioare

Turn tobogane cu platforme pornire;


Tobogan Anaconda (C1) cu lungime 135,50m, inclinatie 10%, tub diametru 1000mm;
Tobogan Turbo (C2) cu lungime 65,80m, inclinatie 30%, tub diametru 800mm;
Tobogan Kamikaze (C3) cu lungime 40,70m, inclinatie 40%, tub diametru 1000mm;
Tobogan Multislide 4x900(C4) cu lungime 80,00m, inclinatie 20%;
Tobogan Rafting (C5) cu lungime 131,90m, inclinatie 10,5%, tub diametru 1400mm;
Tobogan Magic Eye (C6) cu lungime 182,60m, inclinatie 9%, sectiune 1400x2500mm;
C5 Grup social 1
Parter

Vestiare barbati cu grupuri sanitare aferente;


Vestiare femei cu grupuri sanitare aferente;

Constructia propusa va avea urmatoarea dispozitie functionala pe niveluri:


CORP C5
SUPRAFATA
(m)

COD

DESTINATIA

A2-01

VESTIAR FEMEI

A2-02

SAS FEMEI

4,72

A2-03

WC-H-FEMEI

4,30

A2-04

SPALATOR FEMEI

13,11

A2-05

GRUP SANITAR FEMEI

20,46

A2-06

VESTIAR BARBATI

41,43

A2-07

SAS BARBATI

4,56

A2-08

WC-H-BARBATI

3,80

A2-09

SPALATOR BARBATI

29,51

12,44

16

A2-10

GRUP SANITAR BARBATI


TOTAL SUPRAFATA UTILA CORP C5

24,22
158,56

C6 Grup social 2
Parter

Vestiare barbati cu grupuri sanitare aferente;


Vestiare femei cu grupuri sanitare aferente;

Constructia propusa va avea urmatoarea dispozitie functionala pe niveluri:


CORP C6
SUPRAFATA
(m)

COD

DESTINATIA

A4-01

VESTIAR FEMEI

A4-02

SAS FEMEI

A4-03

SPALATOR FEMEI

13,20

A4-04

GRUP SANITAR FEMEI

20,21

A4-05

WC-H-FEMEI

A4-07

VESTIAR BARBATI

A4-08

SAS BARBATI

A4-09

SPALATOR BARBATI

12,64

A4-10

GRUP SANITAR BARBATI

24,12

A4-11

WC-H-BARBATI
TOTAL SUPRAFATA UTILA CORP C6

29,00
4,73

4,29
29,50
4,54

3,80
146,04

Capitolul III - SOLUTII CONSTRUCTIVE SI DE FINISAJ


III.01 SISTEMUL CONSTRUCTIV
Cladirea C1
Cladirea are regim de inaltime subsol, parter si etaj si este impartita in doua parti: C1-1
respectiv C1-2, avand fundatie tip radier comuna, dar fiind despartite la nivelul structurii
printr-un rost de dilatare.

17

Tronson C1-1
Structura de rezistenta a acestuia este alcatuita din diafragme si stalpi din beton
armat. Pentru indeplinirea exigentelor de performanta functionala si structurala, in conditii
de siguranta in exploatare si de economicitate, conform temei de proiectare, s-a ales o
structura de rezistenta compusa din:

diafragme din beton armat cu grosimea de 25 cm dispuse in axele C-D/1-4, FH/1-4, D-I/1-4, J'-K/3-4, D-M/1-2;

stalpi din beton armat cu sectiunea de 30X60cm si 40 cm;

plansee din beton armat cu grosimea de 25 cm peste subsol, parter si etaj;

partial la nivelul planseelor s-au proiectat grinzi din beton armat cu sectiunea
40x45 cm.
Planseele constructiei sunt realizate cu placa de beton armat monolit care descarca
pe diafragmele din beton armat respectiv pe stalpi; in aceasta alcatuire, ele joaca rolul de
diafragme orizontale rigide si rezistente, in masura sa asigure actiunea solidara a elementelor
structurii verticale la actiuni laterale.
Planseele constructiei se vor realiza din beton armat impermeabilizat C30/37 si
armatura BST 500 S. De asemenea, stalpii, grinzile si diafragmele se vor executa din beton
armat impermeabilizat C30/37 si armatura BST 500 S.
Casele lifturilor se vor executa sub forma de diafragme din beton armat, iar scarile de
acces pe verticala vor fi compuse din rampe si podeste din beton armat rezemate pe
diafragme adiacente.
Tronson C1-2
Tronsonul C1-2 are in plan forma circulara, cu diametrul de cca 51.80 m. Structura de
rezistenta a acestui corp este alcatuita din stalpi de beton armat, pereti din beton armat la
subsol si cupola alcatuita din grinzi arcuite din lemn incleiat. Pentru indeplinirea exigentelor
de performanta functionala si structurala, in conditii de siguranta in exploatare si de
economicitate, conform temei de proiectare, s-a ales o structura de rezistenta compusa din:

stalpi lamelari din beton armat cu sectiunea 40x140cm dispusi radial in axele
C1...C8;

stalpi la nivelul subsolului cu sectiune circulara cu diametrul de 30 si 40 de cm;

diafragme din beton armat cu grosimea de 30 cm dispuse circular la subsol, pe


conturul exterior;

diafragme cu grosimea de 20 cm la interiorul subsolului;

diafragme curbilinii dispuse in interiorul corpului, cu grosimea de 20 cm;

grinda-inel dispusa la partea superioara a stalpilor lamelari, avand sectiunea in


forma de L culcat, inscrisa intr-un dreptunghi de 120x365 cm.
Planseul de peste subsol este realizat cu placa de beton armat monolit cu grosimea
de 25cm care descarca pe diafragmele din beton armat respectiv pe stalpi; in aceasta
alcatuire, el joaca rolul de diafragma orizontala rigida si rezistenta, in masura sa asigure
actiunea solidara a elementelor structurii verticale la actiuni laterale.
Acest planseu este intrerupt de trei tipuri de bazine (bazine de senzatii, bazine
pentru copii si bazin aterizare tobogane), acestea fiind compuse din pereti si radier de beton
armat, avand rezemarea pe stalpii circulari din subsol. La realizarea acestor bazine se va
utiliza beton impermeabilizat C30/37 armat cu armatura B500C
La cota +4.76 exista o galerie realizata sub forma unui planseu ce reazema pe
diafragmele curbilinii, precum si pe structura turnului descris in continuare.
La interior, aproximativ in centrul corpului, este dispus un turn de acces pe verticala,
avand la partea superioara zona de pornire a toboganelor. Acest turn are structura de

18

rezistenta compusa din diafragme verticale de beton armat cu grosimea de 20 cm la


exterior si respectiv un nucleu central din diafragme cu grosimea de 15 cm la interior, intre
acestea este prevazuta scara de acces pe verticala, realizata din beton armat .
Planseele constructiei se vor realiza din beton armat impermeabilizat C30/37 si
armatura B500C. De asemenea, stalpii, diafragmele si inelul de la partea superioara a
stalpilor se vor executa din beton armat impermeabilizat C30/37 si armatura B500C.
La partea superioara a corpului C1-2 se va executa o cupola sub forma de grinzi
arcuite realizate din lemn incleiat cu sectiunea de 20x110 cm. Aceste grinzi se vor ancora de
structura de beton articulat, utilizindu-se piese metalice inglobate si conectori metalici de
legatura. Pentru producia de lemn lamelat incleiat se va utiliza lemn de molid (picea abies)
datorita faptului c structura celular este nchis iar prin uscare porozitatea este redus la
minim. Pentru realizarea grinzilor arcuite se va folosi numai adeziv care permite obinerea
unui produs la fel de durabil ca i lemnul mpotriva intemperiilor, precipitaiilor, putregaiului i
focului. Linia de adeziv dintre lamele nu va permite ptrunderea substanelor nocive i a
focului n interiorul elementelor. Tipurile de adeziv ce pot fi folosite sunt pe baz de melamin
solid sau resorcinol, insa ambele tipuri de adeziv vor conduce la obinerea de produse
durabile in conformitate cu standardele de rezisten in vigoare. La solicitarea
producatorului/furnizorului se vor putea utiliza alte materiale cu caracteristici tehnice
similare, doar cu acordul proiectantului.
Fundatia cladirii C1 este de tip radier general din beton armat C30/37
impermeabilizat cu grosimea de 45 cm. Partial, pe zona cuprinsa intre axele C-F s-a-u
proiectat fundatii izolate, compuse din bloc de beton simplu C20/25 si cuzinet din beton
armat C30/37, legate cu grinzi de fundare. Infrastructura s-a proiectat avand la baza studiul
geotehnic nr 1364/martie 2014 intocmit de SC PROIECT GEO 2003 SRL. Conform acestui
studiu, fundatiile cladirii se vor executa pe stratul de pietris mic si mare nisipos indesat, avand
presiunea de baza de 350 kPa.
Elementele turnate sub cota 0.00 a cladirii (radiere, elevatii) sunt impermeabile
datorita materialului folosit, caracteristica ce este asigurata de o reteta speciala de beton,
procedurile de betonare si de armare fiind obligatoriu de respectat. Intre tehnologul de
izolatii, furnizorul de beton si executant este nevoie de o cooperare stransa. Prin crearea de
rosturi de lucru si de dilatatie, fisurile datorita contractiei betonului pot fi minimalizate.
Folosirea corecta a bandelor de rost (parte importanta a procesului tehnologic de executie)
asigura impermeabilitatea rosturilor de lucru.
Tehnologic, este necesara pregatirea pentru creare de rosturi de lucru neasteptate,
precum si de bande de rost deteriorate dupa betonare, caz in care sunt necesare reparatii
cu kituri de injectari speciale.
Din punct de vedere al Normativului P100-2013 constructia se gaseste in zona
seismica caracterizata de termenii de varf ai acceleratiei terenului ag=0.15g si Tc=0.7sec.
Categoria de importanta este categoria C, iar clasa de importanta este clasa III.
In continuarea corpului C1 exista un corp de cladire cu destinatia de depozit
chimicale si deseuri, acesta fiind independent din punct de vedere structural, fiind legat
doar la nivelul planseului de corpul principal C1 cu grinzi de lemn incleiat.
Cladirea cu destinatia de depozit chimicale si deseuri are regim de inaltime parter si
structura de rezistenta alcatuita din cadre din beton armat.
Planseul constructiei este realizat cu placa de beton armat monolit cu grosimea de 15
cm care descarca pe grinzi transversale (30x55 cm) si longitudinale (30x35cm); in aceasta
alcatuire, el joaca rolul de diafragma orizontala rigida si rezistenta, in masura sa asigure
actiunea solidara a elementelor structurii verticale la actiuni laterale. Planseul constructiei se
va realiza din beton armat C20/25 si armatura BST 500 S.

19

Fundatiile cladirii sunt de tip izolate sub stalpii de beton armat, compuse din beton
simplu C16/20 si cuzineti de beton armat C20/25, legate cu grinzi de fundare.
Infrastructura s-a proiectat avand la baza studiul geotehnic nr 1364/martie 2014
intocmit de SC PROIECT GEO 2003 SRL. Conform acestui studiu, fundatiile cladirii se vor
executa pe stratul de argila cafenie, avand presiunea de baza de 305 kPa.
Categoria de importanta este categoria D, iar clasa de importanta este clasa IV.
Corpuri C2, C3
Cele doua cladiri au regim de inaltime parter si forma semicirculara in plan. Structura
de rezistenta este alcatuita din pereti si stalpi din beton armat. Pentru indeplinirea
exigentelor de performanta functionala si structurala, in conditii de siguranta in exploatare si
de economicitate, conform temei de proiectare, s-a ales o structura de rezistenta compusa
din:

diafragme din beton armat cu grosimea de 30 cm dispuse in axul 1', si cu


grosimea de 20 cm in axele 1, C-D, D-E, si in axul semicircular de inchidere;

stalpi din beton armat cu sectiunea de 30X50cm dispusi in 6 axe radiale;

planseu din beton armat cu grosimea de 23 cm;


Planseul constructiei este realizat cu placa de beton armat monolit care descarca pe
diafragmele din beton armat respectiv pe stalpi; in aceasta alcatuire, el joaca rolul de
diafragma orizontala rigida si rezistenta, in masura sa asigure actiunea solidara a
elementelor structurii verticale la actiuni laterale.
Planseul constructiei se va realiza din beton armat C20/25 si armatura BST 500 S. De
asemenea, stalpii si diafragmele se vor executa din beton armat C20/25 si armatura BST 500
S.
Fundatiile cladirii sunt de tip continue sub peretii de beton armat si izolate sub stalpi.
Fundatia continua este de tip rigida din beton simplu C16/20 armata la partea inferioara si
superioara cu centuri din beton armat (C20/25). Fundatiile izolate sunt compuse din bloc de
beton simplu C16/20 si cuzinet din beton armat C20/25.
Infrastructura s-a proiectat avand la baza studiul geotehnic nr 1364/martie 2014
intocmit de SC PROIECT GEO 2003 SRL. Conform acestui studiu, fundatiile cladirii se vor
executa pe stratul de argila cafenie vartoasa, avand presiunea de baza de 305 kPa.
Categoria de importanta este categoria C, iar clasa de importanta este clasa III.
Corp C4
Corpul C4 este realizat sub forma unui turn etajat cu structura metalica realizata din
cadre metalice contravantuite compuse din stalpi inelari d=406mm si grinzi din europrofile
laminate. Cele sase platforme orizontale se vor executa pe structuri metalice avand la
partea superioara placaj din tabla antiderapanta (striata sau amprentata). Scara de acces
pe verticala este realizata tot din europrofile metalice cu treptele si podestele intermediare
realizate din placaj din tabla antiderapanta. La partea superioara a acestui turn se gaseste
zona de pornire a toboganelor exterioare.
Toboganele vor fi executate din materiale sintetice compozite ancorate de structura
de rezistenta metalica. Aceasta va fi realizata sub forma unor stalpi din teava inelara,
ancorati cu tiranti si rigle de rigidizare de turn, respectiv de teren.
Otelul folosit este S275JR , respectiv S235JR. Subansamblele structurii sunt mbinate cu
suruburi de calitate superioara gr. 8.8.
In cazul prinderilor grinda-stalp, cu placa de capat, respectiv grinda-grinda, in
suruburile de inalta rezistenta se va asigura la montaj o pretensionare cu un efort
de 50% din efortul de pretensionare prescris pentru imbinarile care lucreaza prin
frecare; adica:

20

Protectia anticoroziva se face pentru clasa de agresivitate medie - C3 atat structurile


interioare cat si cele exterioare (conf. GP 111-04).
Fundatiile stalpilor si ale turnului vor fi de tip izolate, compuse din bloc de beton simplu
si cuzinet din beton armat ; in plan, dimensiunile fundatiilor sunt de 2.00x2.00 m la turn,
3.00x3.00, 1.50x1.50 la stalpii de sustinere a toboganelor.
Corpuri C5, C6
Cele doua cladiri au regim de inaltime parter si
Nr.
crt.

Diametrul nominal

Grupa

Momentul final
strngere (daNm)

de

structura de rezistenta mixta,


50% din momentul final de
strngere (daNm)

M12

10.9

2550

12.525

M16

10.9

5080

2540

M20

10.9

80110

4055

M24

10.9

140190

7095

M27

10.9

185

92.5

M12

8.8

1025

512.5

M16

8.8

2540

12.520

M20

8.8

5075

2537.5

M24

8.8

85125

42.5 62.5

10

M27

8.8

alcatuita din pereti portanti de zidarie de caramida cu goluri verticale confinati cu centuri si
stalpisori din beton armat si semicadre (stalpi si grinzi) din beton armat.
Planseul constructiei este realizat cu placa de beton armat monolit cu grosimea de 15
cm care descarca pe centurile peretilor respectiv pe grinzi; in aceasta alcatuire, el joaca
rolul de diafragma orizontala rigida si rezistenta, in masura sa asigure actiunea solidara a
elementelor structurii verticale la actiuni laterale. Planseul constructiei se va realiza din beton
armat C20/25 si armatura BST 500 S.
Fundatiile cladirii sunt de tip continue sub peretii de zidarie, realizate din bloc de
beton simplu C16/20 armata la partea inferioara si superioara cu centuri din beton armat
(C20/25)
Infrastructura s-a proiectat avand la baza studiul geotehnic nr 1364/martie 2014
intocmit de SC PROIECT GEO 2003 SRL. Conform acestui studiu, fundatiile cladirii se vor
executa pe stratul de argila cafenie, avand presiunea de baza de 305 kPa.
Pe perimetrul celor doua cladiri se vor amplasa structuri tip masca ce se vor realiza
din stalpi si grinzi din lemn stratificat (incleiat). Rezemarea acestora se va face pe fundatii
(prin intermediul stalpilor) respectiv direct pe fatada (cu piese metalice inglobate).
Categoria de importanta este categoria C, iar clasa de importanta este clasa III.
Bazine exterioare BE1...BE7 si subsoluri tehnice
Bazinele exterioare au urmatoarea alcatuire: radier general (plan la bazinele BE1, BE5,
BE6, BE7 si inclinat la bazinele BE2, BE3, BE4) din beton armat impermeabilizat C30/37 armat
cu armatura BST500S, si elevatii verticale din beton armat impermeabilizat C30/37.
Grosimea radierelor este de 30 cm (35 la BE4 si 45 la BE5), iar grosimea elevatiilor este de 30
xm (partial 45 cm la BE5, BE6). La partea superioara a elevatiilor s-au prevazut rigole de
scurgere; in interiorul bazinelor se vor executa scari, banci de stat, sezlonguri, etc., realizate

21

din beton usor LC12/13, peste care se va turna o suprabetonare din beton impermeabilizat
C30/37, armata cu plase sudate 6/15.
Bazinele s-au proiectat avand la baza studiul geotehnic nr 1364/martie 2014 intocmit
de SC PROIECT GEO 2003 SRL. Conform acestui studiu, fundatiile cladirii se vor executa pe
stratul interceptat la cota sapaturii (argila cafenie, avand presiunea de baza de 305 kPa
respectiv pietris mic si mare nisipos indesat, avand presiunea de baza de 350 kPa) .
Inainte de executie se vor identifica toate golurile ce trebuie prevazute in radier si
elevatii, conform proiectelor de instalatii. Acestea se vor comunica proiectantului de
rezistenta in vederea amplasarii de eventuale bordaje. Inainte de executie se vor corela
toate detaliile de rigole cu specificatiile tehnologului de piscine.
Adiacent bazinelor 2-3, 4, 5-6, 7 se vor executa subsoluri tehnice compuse din radier,
elevatii si planseu din beton armat C30/37 impermeabilizat, armat cu armatura BST500S.
Inainte de executarea acestor subsoluri se vor identifica toate golurile ce trebuie prevazute
in radier si elevatii conform proiectelor de instalatii.
In imediata vecinatate a bazinului de sarituri BE6 se vor executa turnuri de sarituri
astfel:

trei turnuri cu inaltimea de 10, 7.5, 5 m si 3m latime, compuse din stalpi si grinzi
de beton armat C30/37 cu sectiunea trapezoidala inscrisa in dreptunghi de 300x140 cm,
legate la nivelul fundatiei intr-un radier general cu grosimea de 1 m, stalpii fiind rigidizati cu
pinteni de 170cm latime;

un turn cu inaltimea de 2.5 m si latimea de 7 m, compus dintr-un stalp si o


grinda de beton armat C30/37 cu sectiunea trapezoidala inscrisa in dreptunghi de 700x140
cm.
Categoria de importanta este categoria C, iar clasa de importanta este clasa III.
III.02 INCHIDERILE EXTERIOARE SI COMPARTIMENTARILE INTERIOARE
Peretii exteriori vor fi realizati din zidarie din caramida ceramica cu goluri vertical cu
nut si feder de 38 cm grosime cu mortar termoizolant consolidata cu stalpisori si centuri din
beton armat.
Peretii interiori de compartimentare se vor realiza din zidarie din caramida cu goluri
verticale cu nut si feder de 20, 12 cm grosime cu mortar termoziolant si sisteme de pereti
dublu-placati cu placi de gips-carton pe structura metalica si izolatie de vata minerala
avand o grosime totala a sistemului de 12,5 respectiv 15 cm.
La casele scarilor si puturile lifturilor s-au prevazut diafragme din beton armat.
III.03 - FINISAJELE INTERIOARE
La interior se vor folosi finisaje in conformitate cu destinatia spatiilor:
CORP C1
SUBSOL
- pardoseli cu gresie antiderapanta 600x600x15mm cu chit de rost elastic (vestiare
publice);
- pardoseli ciment sclivisit C25 VZ2 (spatii tehnice);
- pardoseli cu gresie portelanata neglazurata DIN EN 14411, gupa Bia 200x200x9mm,
rezistenta la alunecare R11b (bucatarie)

22

pardoseli gresie portelanata DIN EN 14411, gupa Bia 600x600x10,5mm, rezistenta la


alunecare R9 (spatii umede)
pardoseli covor cauciuc electrocizolant (camera electrica)
sistem antiderapant rasina epoxidica bicomponenta in dispersie apoasa de
culoare neutra, permeabila la vapori (spatii tehnice)
vopsea elastometrica pe pereti (spatii tehnice)
faianta 30x60cm lucioasa, din pasta alba, rectificata grosime 10 mmcu chit de rost
ceramizat bicomponent (spatii umede publice)
faianta 20x25cm glazurata culoare alb lucios grosime 9 mm, grupa BIII, cu
proprietati fotocatalitice cu adeziv placare pe baza de geoliant ceramic si chit de
rost ceramizat bicomponent
zugraveli interioare lavabile cu grad ridicat de rezistenta la zgarieturi;
sistem tavan casetat cu plac de silicat de calciu hidratat, dimensiune
600x600x6mm, cu rezisten la umiditate de 100%;

PARTER, ETAJ
- Pardoseli gresie portelanata DIN EN 14411, grupa BIa 60x60 cm/10,5 mm Rezistenta
la alunecare R9
- Pardoseli Gresie portelanata neglazurata DIN EN 14411, grupa BIa 20x20 cm/9 mm
Rezistenta la alunecare R11/b
- Pardoseli placi piatra cuartit 20mm grosime
- Sistem de pardoseala poliuretanica cu finisaj tip mozaic (terrazzo) 9mm, rezistent la
temperaturi ridicate, cu aditiv antimicrobian pe baza de ioni de argint.
Componente: amorsa, acoperire de baza, mortar si sigilant
- Sistem de pardoseala poliuretanica cu finisaj tip mozaic (terrazzo) 9mm, rezistent la
temperaturi ridicate, cu aditiv antimicrobian pe baza de ioni de argint.
Componente: amorsa, acoperire de baza, mortar si sigilant
- Placi de granit 40x40cm cu rezistenta la impact: 45 kg/cm
rezistenta la indoire: 193 kg/cm, coeficient de abraziune: 1.8 mm,
coeficient de absorbtie: 0.03 %
- Pardoseala parchet din bambus dublustratificat 15mm inclusiv adeziv organic
mineral monocomponent elastic
- Pardoseli Gresie portelanata DIN EN 14411, grupa BIa 60x60 cm/10,5 mm imitatie
lemn, rezistenta la alunecare R9 inclusiv adeziv, chit de rosturi elastic
- Pardoseala mocheta modulara (45,7x45,7x1cm)pentru trafic intens, sistem Teflon,
tratament antimicrobian, performante acustice: absorbtie pana la 36 dB inclusiv
adeziv organic mineral monocomponent elastic
- Pardoseala linoleum cu substrat din granule de pluta si liant pe suport de iuta
(3,2mm linoleum+2mm substrat) clasa 34 conform EN 685, 3900g/mp, flexibilitate
<=40mm O, incarcare electrostatica<2kV, absorbtie fonica 15dBm, inclusiv adeziv
- Placaj de travertin neregulat montat cu elemente metalice de structura din beton
in zona pesterii artificiale
- vopsea elastometrica pe pereti
- faianta 30x60cm lucioasa, din pasta alba, rectificata grosime 10 mm cu chit de
rost ceramizat bicomponent (spatii umede publice)
- faianta 20x25cm glazurata culoare alb lucios grosime 9 mm, grupa BIII, cu
proprietati fotocatalitice cu adeziv placare pe baza de geoliant ceramic si chit de
rost ceramizat bicomponent

23

Tapet din fibra de sticla cu rezistenta ridicata si capacitate de preluare a fisurilor,


neinflamabil (DIN 4102), fara continut de substante daunatoare sanatatii, vopsit cu
vopsea latex
Placaj de sticla 4+4mm cu folie decorativa prinsa mecanic in 4 puncte/mp
Placaje decorative cu oglinzi 2400x1000x3mm lipite pe placi OSB de 8mm, cu
profile de separare din aluminiu U 10x10mm, cu structura de sipci de lemn pentru
prindere, cu plinta din inox de 10cm la partea inferioara
Placaje decorative casetate din PAL melaminat 18mm cu dimensiuni variabile, cu
profile din aluminiu L 20x20mm, cu structura de sipci de lemn pentru prindere, cu
plinta din inox de 10cm la partea inferioara
Panouri decorative 3D din lemn, impermeabilizate pentru rezistenta in spatii
umede cu bait de exterior, vopsite
Placaje de travertin inclusiv adeziv, chit de rost antibacterian si antifungic pe baza
de ciment
Placaje din piatra naturala sculptata grosime 30-60mm, inclusiv adeziv si chit de
rost antibacterian si antifungic pe baza de ciment
Placaje din piatra Backlit Onyx lipita pe sticla de 4mm, cu structura metalica de
prindere cu ochiuri de 30x30cm cu iluminat indirect cu LED
Placaje cu lambriuri din lemn tropical 15x150cm grosime 20mm cu structura de
sipci de lemn pentru prindere
Mozaic de sticla 2x2cm impermeabil, rezistent la socuri termice cu adeziv placare
pe baza de geoliant ceramic si chit de rost ceramizat bicomponent
Placaje HPL la stalpi circulari cu plinta de inox de 20 cm la partea inferioara si
superioara
Sistem complet placare cu aspect stanci artificiale (structura beton armat,
structura metalica, panouri poliester, vopsitorie)
Placaje de granit 40x40cm grosime 2cm cu rezistenta la impact: 45 kg/cm
rezistenta la indoire: 193 kg/cm, coeficient de abraziune: 1.8 mm,coeficient de
absorbtie: 0.03 cu chit de rosturi elastic
zugraveli interioare lavabile cu grad ridicat de rezistenta la zgarieturi;
sistem tavan casetat cu plac de silicat de calciu hidratat, dimensiune
600x600x6mm, cu rezisten la umiditate de 100%
tavane false din gips-carton alb, verde (rezistent la umezeala) zugravite cu vopsea
lavabila
Sistem de tavan casetat cu plac din fibre minerala 600x600x17mm tratat cu
vopsea pentru protecie bacteriana(previne formarea i dezvoltarea de bacterii,
mucegai sau ciuperci), rezisten la umiditate RH95%, reacie la foc A2 s1, d0;
lavabil cu un burette moale si rezistanta la dezinfectanti, cu o reflexie a luminii 87%,
ISO 5 (Clasa camere curate 100), coeficient de absorpie a sunetului w=0,60(H),
Dnfw=36db, Rw=18 dB, aezat pe sistem vizibil de 15 mm cu profil principal de 43
mm inaltime cu sloturi de imbinare la fiecare 100mm, prevazut cu clema de
superblocare.
Sistem tavan casetat cu plac de silicat de calciu hidratat, dimensiune
600x600x6mm, cu rezisten la umiditate de 100%, cu 15 ani garanie, reacie la
foc A2-s1,do, coeficient de absorbie sunet w=0,10(MH), Dncw=37db, grad de
reflexie a luminii de 85%, lavabil cu burete umed, aezat pe sistem vizibil de
24mm cu profil principal de 43mm inaltime, sloturi de imbinare la fiecare 100mm,
prevazut cu clema de superblocare si rezistent la coroziune
Sistem tavan casetat cu placa din fibra minerala, dimensiune 600x600x20mm si
cant cazut de 8mm , cu suprafata laminata de culoare alba, certificata ISO 5 si

24

C2C, curatabila cu carpa umeda, coeficient de absorbtie a sunetului w=0,95,


izolatie fonica Dnfw= 24dB si Rw=12dB, rezistenta la umidatate 95% cu 15 ani
garantie, grad de reflexie a luminii de 85% si continut reciclat de 53%, greutate
specifica 3,4kg/m2, clasa de reactie la foc A2-s1,d0, curatabila cu burete inmuiat
in apa continand sapun sau detergent slab, asezat pe sistem vizibil de 15mm, cu
profil principal de 43mm inaltime cu sloturi de imbinare la fiecare 100mm, prevazut
cu clema de superblocare.
Sistem tavan casetat cu plac din MDF 600x600x13mm,cu suprafata furniruita din
lemn de nuc, fara perforatii, distanta de 6mm la imbinare intre placi, rezistenta la
umiditate pn la 70% RH, reflexie a luminii de 14%, clasa reactie la foc B-s2, d0,
greutate specifica 10,5 kg/mp, asezata pe sistem vizibil de 24 mm in culoare RAL
9005, cu profil principal de 43mm inaltime cu sloturi de imbinare la fiecare 100mm,
prevazut cu clema de superblocare, cu profil perimetral Shadolwine in RAL 9005.
Tavane false din placi usoare pe baza de ciment
Placare tavan cu piatra naturala sculptata grosime 30-60mm, inclusiv adeziv si chit
de rost antibacterian si antifungic pe baza de ciment
Placaje tavan din piatra Backlit Onyx lipita pe sticla de 4mm, cu structura metalica
de prindere cu ochiuri de 30x30cm cu iluminat indirect cu LED inclusiv structura
sustinere
Placaje decorative tavan cu oglinzi cu dimnesiuni variabile lipite pe placi OSB de
8mm
Tavan fals grilaj de lemn - structura metalica otel zincat cu lamele din lemn
3300x50x15mm din pin nordic tratate cu lac acrilic transparent pe toate laturile
(distanta intre riglele asezate pe vericala:55mm)
Vopsea neagra latex pe tavane din beton
Tavan fals suspendat cu placaje HPL lipite pe placi OSB de 8mm

CORP C2,C3

Pardoseli cu placi ceramice antiderapante - gresie 30x30x1,5cm montate cu


adeziv de placare pe baza de geoliant ceramic, monocomponent pe baza de
ciment cu chituri de rost ceramizate bicomponente
Placari cu faianta lucioasa 60x30x1cm montata cu adeziv de placare pe baza de
geoliant ceramic, monocomponent pe baza de ciment cu chituri de rost
ceramizate bicomponente
Pardoseli ciment sclivisit
Pardoseli cu placi ceramice antiderapante - gresie 30x30x1,5cm montate cu gel
adeziv, flexibil, multiuz cu reologie variabila ,de nalt rezisten i deformabilitate
crescut cu chituri de rost profesional cu tehnologia WRT - Water Resistant
Technology, finisaj neted calibrat, duritate crescut i hidrofug cu efect pictur,
n conformitate cu normativa EN 13888 clasa CG2, antibacterian si antifungic
clasa B+ siF+, cu o latime de aplicare in rost intre 0 si 5mm sigilat cu cu un sigilant
organic eco-compatibil siliconic acetic anti-mucegai cu elasticitate ridicat, cu
rezistenta optima la imbatranire, agenti atmosferici si raze U.V
Pardoseala din scanduri de lemn de frasin tratat termic din elemente
26x92x3600mm pe substructura de cherestea de rasionoase din elemente
42x42x4200mm fixata din 50 in 50cm cu cleme de fixare
Vopsea elastometrica pe tavane

25

CORP C5,C6

Pardoseli cu placi ceramice antiderapante - gresie 30x30x1,5cm montate cu


adeziv de placare pe baza de geoliant ceramic, monocomponent pe baza de
ciment cu chituri de rost ceramizate bicomponente
Placari cu faianta lucioasa 60x30x1cm montata cu adeziv de placare pe baza de
geoliant ceramic, monocomponent pe baza de ciment cu chituri de rost
ceramizate bicomponente
Dale prefabricate din beton vibropresat 40x40x6cm montate in pat de nisip
Vopsea elastometrica pe tavane

Bazine exterioare

Placari ceramice si cu mozaic conform caietelor de sarcini

III.04 FINISAJELE EXTERIOARE


CORP C1
Sistem fatada ventilata cu structura metalica de sustinere si placaj de granit
2,5cm grosime
Sistem fatada ventilata cu structura metalica de sustinere si placaj de lemn de
esenta tare 2,5cm grosime
Invelitoare cu schelet metalic din panza tensionata ancorata mecanic de
grinzi din lemn stratificat
Pereti cortina tamplarie de aluminiu cu profile tricamerale, cu bariera termica,
profile de etansare EPDM, inchidere perimetrala cu transmitere pe colt cu
geam sticla securizata 6.6VSG-16-8 Ug=1,1W/m2K
CORP C2,C3
Placare fatada cu scanduri de lemn de frasin tratat termic din elemente
19x92x3600mm pe substructura de cherestea de rasionoase (13 cm) fixata din
50 in 50cm cu holtsuruburi din inox
Invelitoare cu schelet metalic din panza tensionata ancorata mecanic de
grinzi din lemn stratificat
Placare intrados tavan de beton cu scanduri de lemn de frasin tratat termic din
elemente 19x92x3600mm pe substructura de cherestea de rasionoase cu
elemente 42x42x4200mm fixata din 50 in 50cm cu holtsuruburi din inox
CORP C5,C6
Invelitoare cu schelet metalic din panza tensionata ancorata mecanic de
grinzi din lemn stratificat
Fatada decorativa - grilaj din sipci orizontale din lemn de pin nordic tratat
termic montata cu holtsuruburi din inox pe substructura de cherestea de
rasinoase fixata din 50 in 50cm
Fatada decorativa din lambriuri din lemn de pin nordic tratat termic montata
cu holtsuruburi din inox pe substructura de cherestea de rasinoase (13cm)
fixata din 50 in 50cm
Tamplarie de aluminiu cu profile tricamerale, cu bariera termica, profile de
etansare EPDM, inchidere perimetrala cu transmitere pe colt cu geam sticla
securizata 6.6VSG-16-8 Ug=1,1W/m2K

26

III.05- ACOPERISUL SI INVELITOAREA


Acoperisul constructiilor propuse este de tip terasa necirculabila si se va realiza din
beton armat monolit, tinandu-se cont prin straturile propuse de asigurarea unei termoizolatii
si hidroizolatii corespunzatoare, conform detaliilor din proiect.
Cladirile C2 si C3 alimentatie publica vor avea acoperisul tip terasa, inclinat inierbat
conform detaliilor din proiect.
Corpul de cladire C1-2 va fi acoperit cu o cupola cu structura din arce prefabricate
din lemn stratificat cu invelitoare din membrana de acoperis triplustrat folie transparenta
ETFE din polietilena-tetrafluoretilena sub forma cu perne de aer comprimat.
III.06 COSURILE DE FUM
Nu este cazul.
Capitolul IV - INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE (stabilite prin Legea nr.10/1995)
IV.01 Cerinta A REZISTENTA SI STABILITATE
Conform tipului de structura propus, constructia are asigurata rezistenta si stabilitatea.
IV.02 Cerinta B SIGURANTA IN EXPLOATARE
Balustradele propuse, atat la interior (scari interioare), cat si la exterior (terase/scari
exterioare), sunt dimensionate conform STAS 6131 si conformate astfel incat sa nu permita
caderea sau catararea; astfel, la scara interioara, aceasta are inaltimea de 0,90 m iar la
terasele exterioare are inaltimea de 1,10 m de la cota pardoselii finite.
Conform STAS 2695 privind dimensionarea scarilor si a treptelor, treptele scarilor
interioare vor avea inaltimea contratreptei intre 16 si 17 cm si latimea treptei de 30 cm.
Treptele scarilor exterioare vor avea inaltimea contratreptei 16 cm iar latimea de 30 si 40 cm.
Pentru prevenirea alunecarii accidentale, la exterior s-au prevazut platforme cu placi
ceramice de exterior cu proprietati antiderapante pentru trafic intens, iar la interior pardoseli
din placi ceramice cu proprietati antiderapante pentru trafic intens.
IV.03 - Cerinta C SECURITATEA LA INCENDIU
Conform scenariului de securitate la incendiu elaborat respectand reglementarile
P118/1999 cladirea se incadreaza in categoria cladirilor de comert.
Gradul de rezistenta la foc al constructiei: II.
Conform acestei incadrari s-au prevazut instalatiile aferente: iluminat de siguranta,
protectie impotriva trasnetelor, hidranti interiori cu rezerva de apa de incendiu aferenta.
IV.04-Cerinta D
a IGIENA SI SANATATEA OAMENILOR
Modul de asigurare si distribuire a apei: alimentarea cu apa va fi asigurata prin racord
la reteaua publica de alimentare cu apa potabila.
Constructia respecta distantele minime obligatorii fata de vecinatati.
Amplasarea va respecta intru totul reglementarile in vigoare privind cerintele sanitare,
de insorire fata de vecini si iluminat natural.

27

Asigurarea de anexe sanitare:


In vederea realizarii unui confort ridicat pentru functiunea propusa, s-au prevazut prin
proiect grupuri sanitare la fiecare nivel al constructiei, atat pentru vizitatori cat si pentru
personal, conform planselor atasate.
Pentru personal s-au asigurat prin proiect vestiare si grupuri sanitare, aferente fiecarui
sector in parte.
Atat la parter cat si la etajul 1 s-au propus prin proiect camere de curatenie pentru
depozitarea echipamentelor si produselor de curatenie.
Ventilatia spatiilor se va realiza in mod natural prin usi si ferestre sau mecanic, conform
planselor anexate.
Iluminatul spatiilor se va realiza prin intermediul ferestrelor dar si cu ajutorul corpurilor
de iluminat electrice amplasate pe tavane sau inglobate in tavane. Iluminatul propus va fi
de tip incandescent si fluorescent, functie de destinatia incaperilor, aprinderea realizandu-se
local prin intermediul intrerupatoarelor.
Incalzirea Agentul termic se va prepara in centrala termica prin intermediul pompelor
de caldura cat si cu ajutorul schimbatoarelor de caldura alimentate de la reteaua
centralizata a orasului si care vor asigura incalzirea spatiilor in perioada de iarna si
prepararea apei calde menajere.
Nu sunt puncte vulnerabile generatoare de riscuri sanitare.
b REFACEREA SI PROTECTIA MEDIULUI
Natura de reziduri gazoase, lichide si solide rezultate din procesele tehnologice: - nu e
cazul.
Modalitatile de colectare, neutralizare si indepartare a rezidurilor: - nu e cazul.
Modul de rezolvare a colectarii si indepartarii apelor uzate si a gunoiului menajer:
- apele pluviale vor fi colectate de pe terasele circulabile si necirculabile, trotuare,
alei, drumuri de incinta si de serviciu.
- apele menajere vor fi canalizate gravitational catre reteaua de canalizare publica
existenta.
- apele din bazine ce se evacueaza periodic vor fi evacuate in raul Crisul Repede.
- apele menajere tehnologice rezultate in timpul executiei (ex. cele dupa spalarea
autobetonierelor) vor fi gestionate de catre executant in conformitate cu legislatia in
vigoare.
- deseurile menajere vor fi colectate in europubele ecologice inchise care vor fi
depozitate pe o platforma de gunoi amenajata in curtea de serviciu in incinta cladirii C1. De
aici, pe baza de contract vor fi transportate periodic de catre firme specializate.
- deseurile menajere rezultate din activitatile ce se vor desfasura in spatiile exterioare
vor fi colectate in cosuri de gunoi amplasate langa alei, trotuare, drumuri de incinta si de
serviciu, care vor fi golite zilnic si evacuate periodic de catre firme specizalizate.
Spatiile verzi si plantate sunt constituite din totalitatea amenajarilor din incinta,
ca plantatii de arbori, arbusti, plante ornamentale, suprafete acoperite cu gazon,
gradini de flori etc. Dupa finalizarea constructiilor, zonele libere se vor acoperi cu pamant
vegetal si inierbate. In vederea realizarii constructiilor permanente, se va executa taierea
unui numar minim de arbori si se va evita taierea inutila .. In conformitate cu Hotararea
Consiliului Local nr 362/2010 privind aprobarea Regulamentului privind organizarea,

28

dezvoltarea si intretinerea spatiilor verzi din municipiul Oradea, completat cu HCL nr 92/2012
privind modificarea HCL nr 362/2010, la fiecare arboire taiat se vor planta alti 5 arbori.
Spatiile verzi se vor intretine si se vor amenaja de catre beneficiar/ administratorul
complexului (SC).
Prin constructia propusa, nu vor fi afectate ecosistemele terestre si acvatice.
Dupa terminarea lucrarilor de santier, terenul liber se va aduce la calitatea initiala de
sol fertil, prin transportarea deseurilor de santier (moloz) la o zona de depozitare autorizata.
IV.05 - Cerinta E
a - IZOLAREA TERMICA SI ECONOMIA DE ENERGIE
Prin conceptia initiala a cladirilor privind configuratia, procentul de vitrare, alcatuirea
elementelor de constructie perimetrala, cit si prin modul de alcatuire a detaliilor, s-a urmarit
limitarea pierderilor de caldura in exploatare, in vederea reducerii consumului de energie. Sau respectat prevederile normativului privind calculul coeficientului global de izolare termica
la cladiri indicativ C 107/1-2005.
Timplariile sunt realizate din aluminiu cu geam termopan.
b IZOLAREA HIDROFUGA
Constructia respecta normativele in vigoare privind izolarea hidrofuga.
IV.06. Cerinta F - PROTECTIA LA ZGOMOT
Nu exista surse semnificative de producere a zgomotului.
Capitolul V AMENAJARI EXTERIOARE SI SISTEMATIZAREA PE VERTICALA
AMENAJARI PEISAGERE
Ca amenajare peisagistica, COMPLEXULUI WELLNESS TERMAL NYMPHAEA
cuprinde importante arii plantate cu arbori , arbusti, plante perene, graminee si specii
floricole anuale, contribuind astfel la ameliorarea atmosferei si a climatului urban.
Alegerea esentelor lemnoase s-a facut cunoscand cerintele acestora fata de factorii
naturali geomorfologici specifici zonei Oradea (altitudine, expozitie, panta sau configuratia
terenului), climatici (lumina, temperatura aerului, umiditate etc.) si edafici (textura si
profunzimea solului, regimul de umiditate, etc.).
Ca si compozitie, s-a ales un desen regulat al zonelor. Zonele din preajma bazinelor
au fostplantate cu vegetatie joasa, formata din copaci cu talie mica (Rhus Typhina,
Magnolia grandiflora pe trunchi cu inaltime mica, etc.), arbusti (Prunus laurocerassus Otto
Luyken. Photinia nana, etc.) dar si plante perene sau anuale. Plantele anuale au fost asezate
indeosebi in zonele limitrofe aleilor centrale, pentru a oferi culoare pe intreg cursul sezonului.
Tinand cont de destinatia obiectivului de amenajat si de perioada in care acesta este
vizitat(primavara-vara), s-au ales plante care sa prezinte mai putin interes pe timpul sezonului
rece dar care sa prezinte atractivitate maxima pe timpul sezonului cald. Tocmai acesta este
motivul pentru care s-a ales plantarea de flori perene in combinatii de flori anuale. Astfel, s-a
urmarit ca pe intreg sezonul cald, ambientul oferit de spatul verde sa fie plin de culoare.
Totusi, zonele limitrofe cladirii cu destinatie SPA, utilizata si pe timpul iernii, au fost
populatecu vegetatie care sa isi pastreze atractivitatae si pe timpul iernii (Magnolia
grandiflora, cu foliaj persistent si iarna, Prunus laurocerassus, Photinia nana, Bambusa sp.
etc.). La intrarea in acest complex, a fost prevazuta o zona deosebita, cu graminee si plante

29

taratoare, intr-un ansamblu vegetal care propune ca perspectiva principala un arbore de


tip Bonsai.
Zonele din jurul terenurilor destinate practicarii sportului (tenis, volei de plaja, etc.) au
fost plantate, perimetral, cu gard viu din Leylandii, pentru formarea atat a unei bariere
fonice cat si pentru a dezvolta o perdea de umbra, necesara practicarii acestor sporturi. Tot
pentru a oferi umbra, in zonele sudice ale acestor terenuri a fost prevazuta plantarea de
Acer platnoides (teren tenis), Quercus robur (teren multifunctional) si Carpinus betulus
Fastigiata (teren de volei de plaja). In zonele de alei care conduc spre faleza Crisului repede
a fost prevazuta plantarea de arbori cu talie si coroana mare, Acer platanoides Crimson
Sentry, Quercus Robur, dar si copaci cu tinuta eleganta, fara dimensiuni mari dar cu
capacitate de a oferi zone de umbra: Prunus fruticosa Globosa etc.
Ca plante exotice dar adaptate conditiilor climatice din zona, amintim utilizarea
bambusului atat in zona de jardiniera rotunda de la intrarea principala, cat si bariera vizuala
formata din bambus (langa zona de tobogane) si palmieri. Pentru palmieri vor trebui
prevazute masuri speciale pentru iernare (descrise in caietul de sarcini).
ALTE ELEMENTE
Pentru sporirea atractivitatii parcului dar si pentru a marca utilizarea Nufarului ca
denumire a complexului Nymphaea, a fost prevazut un iaz artificial (lac), cu recirculare a
apei.
Pentru a oferi un caracter natural, constructia lacului a fost prevazuta a fi facuta din blocuri
de piatra de diferite dimensiuni. Intreg perimetrul lacului va fi plantat cu material saditor cu
forme regulate, cu plante ce decoreaza prin floare, oferind astfel zonei un aspect de
gradina japoneza. Lacul a fost populat cu plante specifice zonelor lacustre( Typha),
remarcandu-se Nymphaea Alba.
Capitolul VI DRUMURI SI PLATFORME
Lucrari propuse
La baza alegerii solutiilor proiectate, au stat urmatoarele criterii principale:
- respectarea temei de proiectare;
- respectarea normelor tehnice in vigoare.
Pentru asigurarea condiiilor tehnice corespunztoare desfurrii circulaiei rutiere n
condiii de siguran i confort i pentru eliminarea punctelor periculoase se impun
urmtoarele msuri pentru realizarea unui complex rutier, cu realizarea elementelor
constructive caracteristice drumurilor cu profil de strada:
carosabil cu mbrcminte bituminoas pentru platforma de parcare; carosabil cu
mbrcminte din dale de beton de 8 cm grosime pentru drumul de interventii si drumul de
serviciu; finisaj din placi de piatra pentru aleile pietonale din jurul noilor bazine si constructii,
respectiv dale din beton pietonale de 6 cm grosime pentru restul trotuarelor si aleilor din
incinta; pardoseala cauciucata exterioara pentru terenurile de sport si multifunctional,
respectiv strat de nisip pentru terenurile de volei pe plaja;
structura rutier se va proiecta pentru un trafic mediu;
se va urmari realizarea unor elemente geometrice n plan, profil longitudinal i profil
transversal care sa satisfaca corespunzator cerintele unei drum cu profil de strada de
categoria III-a;

30

se va asigura accesul in interiorul complexului turistic tinandu-se cont de cotele strazii


Codrilor;
se vor proiecta trotuare si alei pietonale noi;
se va realiza semnalizarea rutier pe vertical i pe orizontal;
se va proiecta colectarea apelor meteorice de pe carosabil prin guri de scurgere legate
la canalizarea pluviala nou proiectata.
Traseul in plan
Platforma parcare (PP)
Platforma de parcare dispune de 300 locuri de parcare de 2.50m x 5.50m, 8 locuri de
parcare persoane cu handicap de 3.75m x 5.50m si trei locuri de parcare autocare de 3.50m
x 12.0m. Accesele au latimi de 5.0m 6.0m 10m conform planului de situatie.
Platforma de parcare este mobilata cu spatii verzi si carote din borduri prefabricate pentru
plantarea de arbori.
Platforma de parcare se racordeaza la str. Codrilor in patru puncte de acces cu cota
impusa.
Drum de interventii (DPSI)
Drumul este destinat in principal accesului autovehiculelor de interventii in caz de
pericol si inconjoara cladirea principala nou proiectata.
Are lungimea de 260ml, latimea de 5.0m si profil caracteristic de strada, marginit cu borduri
prefabricate din beton, carosabile.
Drum de servici (DS)
Drumul este destinat in principal accesului ocazional al autovehiculelor la putul de
apa termala si terenurile de sport, este situat de-a lungul gardului ce margineste
proprietatea, in partea de est a complexului.
Are lungimea de 166ml, latimea de 3.0m si profil caracteristic de strada, marginit cu borduri
prefabricate din beton, carosabile.
Viteza de proiectare de baza va fi 50km/h corespunzatoare clasei tehnice a drumului
de interior si zonei de ses, viteza in curbele cu raza mica scazand pana la 10 km/h.
Pe planul de situatie traseele acceselor proiectate sunt formate din aliniamente si din
curbe cu raze cuprinse intre 9m si 47.50m, conform plansei D.1.
Planul de situatie proiectat respecta cerintele normelor pentru strazi adaptate la
conditiile locale si cuprinde elementele caracteristice ale aliniamentelor si curbelor existente,
pichetii cu pozitiile kilometrice, razele de racordare in plan ale acceselor din interior la
situatia existenta.
Trotuare si alei pietonale
Trotuarele si aleile pietonale leaga bazinele de cladiri si punctele de acces,
deasemenea asigura accesul la trotuarul adiacent malului raului Crisul Repede, conform
planului de situatie.
Suprafata trotuarelor si aleilor din incinta complexului este de 10460.10mp din care
5193.50mp trotuare cu finisajul din placi de piatra si 5266.60mp trotuare din dale de beton
pietonale. Trotuarele sunt incadrate cu borduri prefabricate din beton, fara inaltime libera,
lungimea bordurilor fiind de 4496.49ml. Latimile trotuarelor sunt cuprinse intre 1.50m 3.0m;
aleile pietonale mai ales cele din jurul bazinelor pot avea pana la 10.0m latime.
In prezentul proiect a fost cuprins si trotuarul de pe strada Codrilor pe o lungime de 278ml si
latime de 1.50m. Acesta are o structura rutiera alcatuita din fundatie din balast de 10cm,
strat din beton de ciment C16/20de 10cm, strat din beton asfaltic BA8 de 4cm grosime.
Terenuri de sport
Terenurile de sport sunt grupate in partea de est a complexului astfel:

31

terenuri de sport cu suprafata de 104.95mp (8.20mx 12.80m) fiecare, patru


bucati
teren multifunctional cu suprafata de 1125mp (25.0m x 45.0m)
terenuri de volei de plaja cu suprafata de 363.45mp (15.10m x 24.0m)
fiecare, doua bucati

Profil longitudinal
In proiectarea profilului longitudinal, linia rosie s-a stabilit in general in debleu fiind
necesara racordarea incintei cu strada alaturata, str. Codrilor si tinandu-se seama de cota
de intrare a bazinului acoperit existent care se pastreaza.
Declivitatile in profilul longitudinal sunt cuprinse intre 0.0% 2.86%.
Racordarile verticale s-au realizat cu raze cuprinse intre 1000m - 2000m.
Structura rutiera
Grosimile straturilor rutiere propuse au rezultat din calculul de dimensionare conform
Normativului PD 177 metoda CALDEROM si in functie de clasa tehnica a drumului si de
rezultatele sondajelor geotehnice oferite de studiul geotehnic realizat, pentru un trafic
mediu, conform temei de proiectare.
Structura rutiera a fost verificata la actiunea repetata a fenomenului de inghetdezghet, conform STAS 1709 1, 2.
Modul de calcul si rezultatele sunt prezentate in breviarele de calcul atasate.
Structura rutiera propusa pentru platforma de parcare este alcatuita din:
- strat de uzura din beton asfaltic B.A.16 de 5 cm grosime SR174-1
- strat de legatura din beton asfaltic deschis B.A.D. 25 de 7 cm grosime SR174-1
- strat de baza din balast stabilizat de 20 cm grosime SR10473-1
- strat de fundatie din balast de 30 cm grosime, conform SR 662, STAS 6400
- material geotextil pentru prevenirea innoroirii stratului de fundatie
Structura rutiera propusa pentru drumul de interventii si drumul de servici este alcatuita
din:
- strat de uzura din dale de beton prefabricate, carosabile de 8 cm grosime SR 6978
- strat suport din mortar de ciment uscat M100Z de 4 cm grosime
- strat de baza din balast stabilizat de 20 cm grosime SR10473-1
- strat de fundatie din balast de 30 cm grosime, conform SR 662, STAS 6400
- material geotextil pentru prevenirea innoroirii stratului de fundatie
Structura rutiera propusa pentru trotuarele si aleile pietonale din jurul bazinelor si
cladirilor nou proiecatate, este alcatuita din:
- imbracaminte din placi ceramice de 10.5 mm grosime
- hidroizolatie monocomponenta si plasa armare aquastop
- sapa flotanta de 5cm grosime, din beton de ciment C18/22.5
- folie de polietilena
-strat (radier) din beton de ciment C16/20 de 10 cm grosime
-strat de fundatie din balast de 10 cm grosime, STAS 6400
Structura rutiera propusa pentru trotuarele si aleile pietonale din incinta complexului
este alcatuita din:
- dale de beton pietonale de 6 cm grosime, SR6978
- strat suport de nisip de 4 cm grosime

32

- strat de pietris nisipos de 10 cm grosime, STAS 662,667


- strat din balast de 10 cm grosime, STAS 6400
Structura rutiera propusa pentru terenurile de sport si terenul multifunctional este
alcatuita din:
- pardoseala cauciucata din trei straturi de 16.5mm
- strat suport din balast stabilizat de 15 cm grosime SR 10473-1
- strat de fundatie din balast de 15 cm grosime, conform SR 662, STAS 6400
Structura rutiera propusa pentru terenurile de volei de plaja este alcatuita din:
- strat de nisip netasat, de 40 cm grosime
- strat suport din pietris nisipos de 10 cm grosime SR 662, SR667
- strat de fundatie din balast de 15 cm grosime, conform SR 662, STAS 6400
Profil transversal tip
Conform incadrarii drumuri si accese de interior cu profil de strada - profilul transversal
are urmatoarele elemente:
Platforma parcare (PP)
- latime accese carosabile 5.0m - 10.0m cu panta transversala de 2.5% in
acoperis - 2 benzi de circulatie - 1 banda de circulatie pe sens;
- partea carosabila va fi incadrata cu borduri prefabricate din beton de
ciment de 20 x 25cm pe fundatie din beton C12/15 de 15 x 30 cm grosime,
cu inaltimea libera de15 cm conform planselor D.1, D.3.1-D3.3, D.4.
Drum de interventii (DPSI)
- latimea partii carosabile este de 5.0m cu panta transversala unica de 3%
orientata spre interiorul curbei;
- partea carosabila va fi incadrata cu borduri prefabricate din beton de
ciment de 20 x 25cm pe fundatie din beton C12/15 de 15 x 30 cm grosime,
fara inaltime libera pe partea stanga in sensul de mers si cu inaltimea libera
de15 cm pe partea dreapta in sensul de mers, conform planselorD.1, D.3.4D3.5, D.4.
Drum de servici (DS)
- latimea partii carosabile este de 3.0m cu panta transversala unica de 3%
orientata spre interiorul curbei, respectiv zona verde;
- partea carosabila va fi incadrata cu borduri prefabricate din beton de
ciment de 20 x 25cm pe fundatie din beton C12/15 de 15 x 30 cm grosime,
cu inaltimea libera de15 cm, conform planselor D.1, D.3.6, D.4.
Trotuare si alei pietonale
- trotuare cu suprafata finisata cu placi din piatra naturala latimea de 2.0m
-10.0m cu panta unica de 1-2% spre exteriorul bazinelor si cladirilor noi;
- trotuare cu suprafata pavata cu dale prefabricate din beton de ciment
latimea de 1.50m 3.0m, cu panta unica de 3.0% spre zona verde
alaturata;
- trotuarele si aleile pietonale vor fi incadrate cu borduri prefabricate din
beton de ciment de 10 x 15cm pe fundatie din beton C12/15 de 10 x 20 cm
grosime, fara inaltime libera, conform planselor D.3.1-D.3.6, D.4.
- la sistematizarea, proiectarea i realizarea trotuarelor se vor prevedea
lucrrile necesare pentru sigurana circulaiei i pentru dirijarea fluxurilor de
pietoni, respectnd STAS 10144/2.

33

pentru persoanele cu dizabiliti locomotorii se vor realiza rampe de acces


(borduri nclinate).

Terenuri de sport
- terenuri de sport cu dimensiunile de 8.20m x 12.80m, 4 bucati;
- teren multifunctional de sport cu dimensiunea de 25.0 x 45.0m;
- terenuri de volei de plaja cu dimensiunile de 15.10m x 24.0m, 2 bucati.
- Pentru realizarea drenarii si scurgerii apelor se va prevedea o panta
transversala tip acoperis de 0.5% a patului platformelor terenurilor inclusiv
ale straturilor de fundatie, in timp ce la partea superioara, terenurile vor fi
orizontale.
Lucrari de evacuare a apelor
Colectarea si evacuarea apelor meteorice de pe suprafetele proiectate se va realiza
pe terenul beneficiarului prin respectarea pantelor longitudinale si transversale proiectate.
S-au prevazut un numar de 80 guri de scurgere pe platforma de parcare, 12 guri de
scurgere pe drumul de interventii si 5 guri de scurgere pe drumul de servici. Acestea sunt
amplasate conform planului de situatie D.1 si planselor D.3.1-D.3.6. Gurile de scurgere vor fi
legate la sistemul de canalizare pluviala nou proiectata.
Controlul calitatii lucrarilor
Verificarea calitatii executiei se va realiza conform programului de control al executiei
lucrarilor, a prevederilor din Caietele de sarcini precum si a Normativelor C65/85 care vor fi
prezentate in cadrul proiectului tehnic, precum si in detaliile de executie.
Masuri de siguranta circulatiei
Reglementarea circulatiei rutiere se va realiza prin montatare de indicatoare rutiere si
efectuarea marcajelor rutiere necesare conform normativelor si reglementarilor in vigoare.
Pe toata durata executiei lucrarilor, drumul de acces pe portiunea unde se lucreaza
va fi semnalizat conform normativelor in vigoare Normelor metodologice privind conditiile
de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie pe drumurile publice.
Conform legislatiei in vigoare, organizarea de santier va fi analizata si fixata de constructorul
care va raspunde de executie.
Protectia mediului
Lucrarile de realizare a acceslor rutiere din prezentul proiect nu constituie surse de
poluare a apei, aerului, solului, subsolului si nici nu sunt generatoare de noxe.
Masuri de securitatea muncii
Conform normelor de protectia muncii legea 90/ 1996 privind protectia muncii este
abrogate si inlocuiesti cu - Conform normelor de securitatea muncii si a legislatiei in vigoare
Legea 319/ 2006 - legea securitatii si sanatatii in munca, HG 1425/ 2006 actualizata norma
metodologica de aplicare a legii securitatii si sanatatii in munca, HG 300/ 2006 actualizata -

privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau


mobile. Se va respecta legislatia de securitatea muncii in vigoare si se vor intocmi si
respecta instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca specifice fiecarui loc de
munca/ meserii.

34

STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA


Alegerea categoriei de importanta a constructiei s-a facut in conformitate cu
prevederile art.22 Sectiunea 2 Obligatii si raspunderi ale proiectantului din Legea nr.
10/1995, Legea privind calitatea in constructii si in baza Metodologiei de stabilire a
categoriei de importanta a constructiilor aprobat cu Ordinul M.L.P.A.T. nr. 31/N din
1995.Lucrarea ce face obiectul prezentei documentatii se incadreaza in categoria de
importanta C constructii de importanta normala.
Nr.
Crt. Factori determinanti

Criterii asociate

a.) oamenii implicati in cazul unor disfunctii


ale constructiei.
b.) oameni implicati indirect in cazul unor
Importanta vitala disfunctii ale constructiei.
c.) caracterul evolutiv al efectelor
periculoase in cazul unor disfunctii ale
constructiei.
a.) marimea comunitatii care apeleaza la
functiile constructiei si/sau valoarea bunurilor
materiale adapostite de constructie.
Importanta
social-economica si b.) ponderea pe care functiile constructiei o
culturala
au in comunitatea respectiva.
c.) natura si importanta functiunilor
respective
a.) masura in care realizarea si exploatarea
constructiei intervin in perturbarea mediului
natural si al mediului construit.
Importanta
b.) gradul de influenta nefavorabila asupra
ecologica
mediului natural si al mediului construit.
c.) rolul activ in protectia/refacerea mediului
natural construit.
a.) durata de utilizare a constructiei.
b.) masura in care performantele alcatuirilor
Necesitatea luarii in constructive depind de cunoastere actiunilor
(solicitarilor) pe durata de utilizare.
considerare a
duratei de utilizare c.) masura in care performantele functionale
depind de evolutia cerintelor pe durata de
utilizare.
a.) masura in care asigurarea solutiilor
constructive este dependenta de conditiile
locale de teren si mediu.
Necesitatea
adaptarii la
b.) masura in care conditiile locale de teren
conditiile locale de si de mediu evolueaza nefavorabil in tp.
teren si mediu
c.) masura in care conditiile locale de teren
si de mediu determina activitati/masuri
deosebite pentru exploatarea constructiei.

Punctaj
3
2

3
3

3
1
1

1
2
3
3
3

2
2

35

a.) ponderea volumului de munca si de


materiale inglobate.

Volumul de munca si
b.) activitati necesare pentru mentinerea
de materiale
constructiei.
necesare
c.) activitati deosebite in exploatarea
constructiei.

2
TOTAL

14

n urma punctajului obinut obiectivul se ncadreaz n categoria de importan "C".

La elaborarea proiectului s-a tinut cont de urmatoarele criterii:


-utilizarea de materiale si tehnologie moderna care sa permita o exploatare de durata
-reducerea consumurilor de energie
-respectarea normelor si standardelor in vigoare cu privire la calitate, protectia mediului,
tehnica securitatii muncii.
Capitolul VII INSTALATII
VII.1 INSTALATII SANITARE INTERIOARE SI EXTERIOARE
Instalatii pentru consumul curent de apa si instalatii de canalizare
Acestea constau din:
-Instalatii sanitare de alimentare cu apa potabila rece si apa calda de consum
(menajera) a obiectelor sanitare;
-Instalatii de preparare a apei calde menajere;
-Instalatii sanitare de alimentare cu apa potabila si geotermala a bazinelor
-Instalatii de canalizare a apelor uzate menajere cu deversare in reteaua de
canalizare a orasului.
-Instalatii de canalizare a apelor pluviale si rezultate din bazine in Crisul Repede
Alimentarea cu apa a obiectivului se va face reteaua publica de apa prin
intermediul bransamentului curent aflat in incinta. Bransamentul este de diametru 160mm,
prevazut cu un contor pentru apa rece. Conducta de alimentare a incintei va fi din PEHD
160 de culoare neagra, Pn10 bar. Conducta de alimentare cu apa se va monta ingropat
in pamant sub adancimea cotei de inghet, pe un pat de nisip cu acoperirea generatoarei
conductei de minim 10cm.
Apa necesara bazinelor din incinta se va asigura de cele 3 foraje prevazute cu
pompe submersibile. Pentru foraje se prevad camine pentru montarea apometrelor dn50.
Acestea se prevad cu conducta de refulare de PEHD 90, toate alimentand un distribuitor
din spatiul tehnic. Dupa trecerea prin schimbatoarele pompelor de caldura , apa se va folosi
la completarea si umplerea bazinelor de inot si a bazinului de irigatii. Reteaua exterioara de
apa se prevede ingropata sub cota de inghet a zonei.
Dusurile exterioare, grupurile sanitare si zonele de alimentatie publica se vor alimenta
cu apa prin teava preizolata de plastic, cu mai multe conducte in aceiasi izolatie. Se
prevede o recirculare a apei calde menajere pentru a preveni pierderi inutile de apa .

36

Langa fiecare grup de dusuri exterioare se prevede fantana de baut. Aceasta se va


alimenta din teava de distributie din PEHD a apei din incinta. Conducta de apa rece nu va
fi izolata.
Legatura la reteaua de apa interioara se va face spatiu tehnic din zona bazinelor cu
aa geotermala ( bazine turcesti ) . Apometrul se afla intr-un camin din beton, prevazut cu
capac metalic.
Apa calda necesara pentru alimentarea grupurilor sanitare se va prepara in regim
de acumulare in doua rezervoare de acumulare izolate de 2000l bucata. Apa calda se va
produce cu ajutorul pompelor de caldura de 130kW din spatiul tehnic. Se prevede un
schimbator de caldura de siguranta, capabil sa acopere intregul necesar, montat pe
circuitul secundar al sistemului de incalzire cu apa calda furnizata de CET. Toate
echipamentele necesare producerii apei calde menajere se vor monta in spatiul tehnic.
Datorita numarului foarte mare de echipamente pentru piscina,ventilare, s.a. se va incerca
gruparea lor pentru a asigura trasee cat mai scurte intre ele.
Transportul apei reci si calde de consum in interiorul obiectivului se va face ramificat
prin tevi de otel zincat pentru diametre mari si teava de tip Pe-xa pentru trasee scurte,
montate ingropat in tavan, pereti sau pardoseala. Distributia principala se va face in
tavanul fals al fiecarui etaj iar distributia secundara catre consumatori se va face se face
prin sapa, prin peretii de ghips carton si slitat in peretii de zidarie. Toate conductele se vor
izola cu izolatie tubulara elastomera.
In grupurile sanitare s-au prevazut sifoane de pardoseala care se vor racorda la
canalizarea menajera si la un obiect sanitar cu utilizare frecventa ( lavoar).
Grupurile sanitare se din cladirea principala se vor ventila mecanic in regim de
depresiune . Grupurile sanitare din cladirile de alimentatie publica se prevad ventilatie
mecanica. Se vor monta cate un ventilator de tubulatura care va extrage aerul din incaperi
prin intermediul anemostatelor de 160mm. Conducta de evacuare se prevede in exterior cu
grila de evacuare de aceiasi culoare cu structura.
Datorita pantelor din teren care nu permit scurgerea gravitationala catre
canalizarea localitatii, s-a ales solutia bazinelor de retentie prevazute cu grupuri de
pompare, o pompa activa + rezerva cu posibilitatea intrarii pompei de rezerva in functiuna
in caz ca pompa activa nu face fata varfurilor de consum. Astfel se prevad doua rezervoare
subterane prevazute cu grup de pompare complet echipat.
Datorita debitelor mari avute la spalarea filtrelor de la bazine, distantei intre bazinele
de retentie, celorlalte retele exterioare din incinta, s-a ales solutia cu doua bransamente de
canalizare menajera, fiecare urmand a deservi un grup de pompare. Reteaua exterioara de
canalizare menajera se compune din cele doua rezervoare cu statii de pompare, retelei de
camine si conducte menajere si cele doua camine de racord de 600 pozitionate conform
planului de canalizari exterioare.
Conductele de canalizare sunt din PVC-KG pentru conductele ingropate in pamant
si PP pentru conductele montate in ghene si de legatura la obiectele sanitare.
La montarea conductelor de scurgere se va acorda o atentie deosebita la pantele
de montaj.
La canalizarile menajere exterioare s-a mers pe pante minime pentru ca adancimea
racordului la rezervor sa nu impuna ingroparea acestuia la adancimi mari.
Canalizarile exterioare se vor executa cu teava PVC-KG SN4. Caminele exterioare
pentru canalizare vor fi de 600 si se prevad cu capac metalic.
La spalarea filtrelor de la bazine, apa cu continut grosier se va evacua prin pompare
la canalizarea menajera. La fiecare spatiu tehnic exterior pentru bazine se prevede
conducta de canalizare pentru preluarea acestor ape.
Pentru zona de bucatarie , inainte de scurgerea in canalizare din incinta , apele vor

37

trece printr-un separator de grasimi de 7l/s. Pentru zonele de gatit din cladirile C2 si C3 de
alimentatie publica se prevad separatoare de grasimi montate sub chiuveta.
Apele uzate din subsol se vor pompa spre rezervoarele exterioare.
Canalizarea pluviala va colecta apele de pe platforme si structura.
Pentru parcari, s-a prevazut o retea de guri de scurgere cu depozit. Apele colectate
se vor varsa in doua separatoare de hidrocarburi de 50l/s pozitionate conform planului de
canalizari exterioare. Dupa trecerea prin separatoare , apa se va varsa direct in Crisul
Repede.
Pentru cladire, la zona de cupola s-a prevazut scurgere gravitationala iar la cladirea
principala s-a ales sistemul vacumatic. Coborarile sistemului vacumatic se vor scoate in
retea separata is se vor varsa in canalizarea pluviala a incintei dupa trecerea de separator.
MASURI IGIENICO SANITARE
Constructiile au fost dotate cu obiecte sanitare, conform normelor de echipare in
vigoare, obiecte ce vor fi alimentate cu apa potabila rece, apa calda menajera si vor fi
racordate la canalizare.
Apa potabila este distribuita la consumatorii prin retele din materiale ce pastreaza
calitatea de potabilitate a apei, in conformitate cu prevederile STAS 1342.
RESPECTAREA LEGISLATIEI
Solutiile adoptate vizeaza insrierea in legislatia in vigoare. S-a cautat cu precadere ca
solutiile sa corespunda celor sase cerinte de calitate esentiale, asa cum sunt ele definite de
Legea 10/1995 privind calitatea in constructii.
Lucrarile descrise urmaresc in principal:
- Asigurarea in permanenta a apei reci si apei calde sanitare la parametrii de temperatura,
debit, presiune si igiena (potabilitate), impuse de Normativul I 9-94 si STAS 1478-90 si in acelasi timp
respectarea cerintelor de calitate obligatorii (cerintele B,D,E si F);
- Asigurarea in permanenta a evacuarii apelor uzate menajere conf. NTPA 0002-2002 pentru
respectarea normelor de igiena si de protectia mediului (cerintele B,D,E si F);
- Asigurarea in permanenta a protectiei la incendiu si a mijloacelor de interventie, pentru
protectia oamenilor si a bunurilor materiale, in conf. cu criteriul de performanta C impus de
Legea 10/95 si normele in vigoare.
La executia lucrarilor de instalatii sanitare si incendiu se vor respecta, de asemenea si
normele:
Legislatia de Securitate si sanatate in munca in vigoare:
HG nr.300/ 2006 cerine minime de securitate pentru antierele temporare i mobile;
HG nr.355/ 2007 supravegherea medical a sntii lucrtorilor;
HG nr.493/ 2006 cerine minime de securitate referitoare la protecia lucrtorilor
expui la zgomot;
HG nr.971/ 2006 cerine minime privind semnalizarea de securitate;
HG nr.1048/ 2006 cerine minime privind echipamentul individual de protecie;
HG nr.1051/ 2006 cerine de securitate la manipularea manual a maselor;
HG nr.1091/ 2006 cerine minime de securitate pentru locul de munc;
HG nr.1146/ 2006 cerine minime de securitate la utilizarea echipamentelor de
munc;
HG nr.1876/ 2005 cerine minime de securitate la expunerea lucrtorilor la vibraii;
HG nr. 600/ 2007, privind protectia tinerilor la locul de munc;

38

Ordonant de Urgent nr. 99/ 2000 - privind msurile ce pot fi aplicate n perioadele
cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor ncadrate n munc;
De asemenea pe antier se vor asigura cerinele de securitate i sntate n munc
rezultate din Legea nr.319/ 2006 a securitii i sntii n munc i a normelor de aplicare
ale acesteia aprobate prin HG nr.1425/ 2006 ( actualizata);

VII.2 INSTALATII DE INCALZIRE


Necesarul de caldura pentru spatiile din intreaga cladire s-a stabilit conform metodologiei
S.R 1907-1,2 (metodologie care ia in considerare structura elementelor de inchidere,
parametrii climatici interiori si exteriori).
Incalzirea imobilului se va asigura local ,in centrala termica proiectata in spatiul de sub
cupola bazinelor.
Echipamentele pentru producerea agentului termic se vor monta in spatiu comun cu
echipamentele de ventilare, de piscina, irigatii etc.
In functie de zona, s-au ales mai multe sisteme de incalzire.
Pentru partea de bazine interioare, s-a ales solutia incalzirii combinate a ventilatie si
incalzirii in pardoseala. Ventilatia va fi asigurata de centralele de dezumidificare montate in
spatiu tehnic din subsol. Partea de ventilatie este tratata in memoriul tehnic pentru instalatiile
de ventilare.
Incalzirea in pardoseala se va face pentru a asigura un comfort termic la pas pentru
zonele reci. La zona de bazine se vor monta distribuitoare de tip ingropat in pardosea.
Acestea vor veni complet echipate cu debitmetre si actuatoare pentru un control zonal mai
eficient.
In zona vitrata a restaurantului si holului de intrare de la parter se prevad, pentru a
preveni condensarea vaporilor pe suprafetele reci cu convectoare de pardoseala cu
ventilator in zona de mese si fara pentru zona de intrare.
Zona de etaj, vestiarele din subsol si unele zone de la salile de tratament de la parter
va fi ventilata pentru aport de aer proaspat, parametrii acestuia fiind reglati prin intermediul
ventiloconvectoarelor de tavan montate langa priza de refulare a aerului proaspat.
Ventiloconvectoarele vor sufla aerul recirculat prin intermediul unor grile de refulare montate
in apropiere. Grilele de absorbtie a aerului din incapere se va monta sub filtrul
ventiloconvectoarelor, facilitand astfel accesul pentru curatarea acestora si interventia la
racorduri.
Condensul rezultat folosirii acestora in perioada de vara se va colecta prin intermediul
conductelor de PP montate la tava de colectare a condensului. Evacuarile se vor face la
cea mai apropiata instalatie de canalizare menajera. Evacuarea se va face obligatoriu prin
sifonare. \
Pentru bai si spatii anexe s-au prevazut radiatoare din tabla de otel de dimensiuni
conform pieselor desenate. Radiatoarele vor veni echipate cu robineti cu cap termostatic
pe tur si robinet detentor pe retur.
Caloriferele s-au dimensionat pentru temperatura de 70/55. Acestea vor fi din tabla de otel
cu dimensiuni date in partea desenata.Racordarea corpurilor la conducte se va face pe
aceiasi parte pentru radiatoare cu lungimea totala de pana la 1000mm si pe diagonala
pentru radiatoarele cu lungime mai mare. La partea superioara se va monta un ventil
manual de aerisire.
Convectoarele de pardoseala se vor monta la baza zonei vitrate, avand rolul de a preveni

39

aparitia condensului.Acestea se vor lega pe acelasi circuit ca si radiatoarele.


Distributia principala se va face cu teava de otel montata in tavanul fals. Urcarile
conductelor spre etajele superioare se va face mascat in ghene. Toate conductele se vor
izola cu izolatie tubulara elastomera. Prinderile conductelor se vor face cu bratari cu
garnitura. Se va incerca gruparea traseelor pentru a eficientiza spatiul disponibil.
Circuitele de ventiloconvectoare si radiatoare se prevad separate.
Centralele de tratare a aerului montate pe acoperis se vor alimenta printr-o teava
comuna pentru bateriile de incalzire, respectiv pe coloane separate pentru agentul termic
de racire. Se prevad pompe separate pentru partea de climatizare pentru Cta-uri si pompa
comuna pentru cele 4 echipamente din subsol si separata pentru cele doua de pe
acoperis.
Conductele de distributie de pe acolperis precum si conductele cu temperaturi
ridicate din spatiul termic se vor izola cu izolatie din cochilii de vata minerala si tabla pentru
protectie mecanica.
Instalatiile de incalzire se vor supune la proba la rece si la cald.
Inaintea probei la rece se va efectua spalarea instalatiei cu apa. Spalarea instalatiei consta
in umplerea instalatiei si mentinerea sub jet continuu la presiunea retelei de alimentare pana
cand apa evacuata nu mai contine impuritati. Pentru proba la cald instalatia va fi
alimentata de la sursa definitiva de caldura iar o data cu aceasta se va efectua si reglarea
instalatiei.
Sistem T.A.B.S.
Ca solutie de incalzire climatizare se propune folosirea sistemului T.A.B.S. Thermal
Activating of the Building Structure montat in structura de beton a constructiei. Prin acest
sistem de incalzire climatizare radianta mentinem constanta masa de beton a constructiei
atat pe perioada de iarna prin incalzire cat si pe perioada verii prin racirea structurii.
Structura de beton are o inertie termica mare si tinand cont de izolarea foarte buna a
cladirii se va pastra o temperatura constanta la interior. Temperatura agentului care circula
prin tevi este foarte mica in comparatie cu sistemele clasice ajungand iarna la 32C si vara
la 17C. In combinatie cu pompele de caldura care au randamente foarte ridicate la
temperaturi mici ale agentului , ne asteptam la reduceri ale costului cu energia consumata
intre 30 -50% fata de sistemele clasice.
Cota redus de energie convectiv a sistemelor T.A.B.S. nltur crearea curenilor de
aer. Astfel antrenarea prafului n ncperi este minim, ceea ce protejeaz cile respiratorii
favorabil nu numai pentru persoanele alergice.
Datorit coeficientului nalt de energie radiant a sistemelor de nclzire a suprafeelor
radiante, starea de confort termic se simte chiar i la temperaturi mai sczute ale mediului
ambiant. Acestea pot fi reduse astfel cu 1C pana la 2C, ceea ce duce la o economisire a
consumului de energie de 5-6% pe an.
Temperatura agentului termic preparat de catre pompa de caldura apa/apa se va
limita la 35 C. Orice crestere a temperaturii agentului peste aceasta temperatura va creste
consumul de energie cu 2.5% pentru fiecare grad in plus.
Distributia instalatiei interioare se va executa cu sistem TABS din teava PE-Xa si se va
monta in plansee, pana la distribuitoare . Circuitele de incalzire climatizare TABS se vor
lega la distribuitoarele din plastic cu diametru de 1, pozate in cutii metalice de protectie
montate ingropat in perete . Distribuitoarele au pe retur , pe fiecare circuit cate un robinet
de reglaj fin ( pentru echilibrarea hidraulica a circuitelor ) , robinet pe care se va monta cate
un servomotor pentru a putea comanda fiecare circuit in parte in functia de comanda

40

data de termostatul de incapere. Pe tur, fiecare circuit are cate un robinet de sectorizare si
izolare, si de asemenea cate un debitmetru, care ajuta la echilibrarea hidraulica a
circuitelor. Conectarea tevilor la distribuitorul de pardoseala se face cu ajutorul racordului
demontabil la distribuitor cu infiletare si etansare pe con.
Circuitele de incalzire climatizare se vor realiza in forma de melc ( spirala ) . Fiecare
circuit va fi conectat la distribuitor collector tip HKV-D, montat in dulap de protectie de tabla
zincata. Aeriserea instalatiei se va face intr-o solutie moderna si estetica prin ventile de
aerisire automate pe distribuitoare si in central termica.

Centrala termica
Pentru prepararea agentului termic s-a ales o solutie combinata de incalzire.
Pentru prepararea apei calde menajere se vor folosi in deosebi pompele de caldura. In
cazul in care acestea sunt scoase din functiune sau nu fac fata, s-a prevazut un
schimbator de caldura de 800kW care functioneaza pe temperaturi ridicate.
Agentul termic pentru circuitele de radiatoare, ventiloconvectoare si centrale de tratare
a aerului se va produce de un schimbator de caldura de 1MW pe parte de termoficare.
Se prevede un rezervor de acumulare cu rol de distribuitor pentru cele patru circuite de
incalzire pe temperatura ridicata.
Pompele de caldura impreuna prin intermediul unui schimbator de caldura pe apa
geotermala vor preincalzi apa de umplere si adaos pentru bazinele din incinta.Acestea se
vor lega in serie pentru a creste eficienta . Apa geotermala va fi ca si prima treapta,
urmarindu-se coborarea pana la 20 de grade a temperaturii acesteia, inaintea de
folosirea ei in bazinele de apa geotermala si de a se evacua la canalizare.
Pentru incalzirea bazinelor pana la temperatura necesara a apei se vor folosi
schimbatoarele de caldura aferente fiecarui bazin . Catre bazinele exterioare , distributia
agentului termic se va face prin conducte de otel preizolat. S-a prevazut un singur
traseu.Puterea necesara incalzirii apei la umplerea bazinelor fiind foarte mare, acestea se
vor incalzii pe rand, urmand pe urma sa se mentina o valoare setata.Din aceste
considerente s-a mers cu o coloana comuna pentru toate bazinele exterioare, executata
din teava de otel preizolata.
Agentul termic pentru sistemul TABS si incalzirea in pardoseala va fi produs de pompele de
caldura, aceste sisteme necesitand temperaturi de functionare reduse. Se prevad doua
rezervoare de 2000l pentru acumulare. Pentru alimentarea distribuitoarelor zonale s-a ales
montarea a unor distribuitoare prevazute cu vana de reglare hidraulica pe fiecare circuit
in parte. Acestase va monta in spatiu tehnic din subsol, langa iesirea spre vestiare.
Preparatea apei racite pentru centralele de tratare a aerului se va face cu pompele de
caldura. Se prevede rezervor de acumulare separat pentru a permite functionarea
pompelor in regime diferite ( de incalzire/racire ) in functie de cerinta.
Cele 6 pompe de caldura de 130kW bucata vor fi de tip sol-apa cu functionare in regim
apa-apa cu schimbator de caldura intermediar. Pentru micsorarea debitului total de apa
necesar functionarii pompelor, acestea se vor grupa cate 3 .

41

Dupa trecerea apei prin schimbatoare , aceasta va alimenta bazinele pentru


completarea apelor pierdute prin evaporare, spalare filtre etc, precum si la umplerea
bazinului pentru irigatii.
In spatiul tehnic de sub bazinele de apa geotermala ( bazinele turcesti ) se prevede un
by-pass pentru amestecul apei geotermale si apa rece ,de siguranta, in cazul in care apa
geotermala nu are temperatura necesara dupa schimbul de caldura initial.
RESPECTAREA LEGISLATIEI
Legislatia de Securitate si sanatate in munca in vigoare:
HG nr.300/ 2006 cerine minime de securitate pentru antierele temporare i mobile;
HG nr.355/ 2007 supravegherea medical a sntii lucrtorilor;
HG nr.493/ 2006 cerine minime de securitate referitoare la protecia lucrtorilor expui la
zgomot;
HG nr.971/ 2006 cerine minime privind semnalizarea de securitate;
HG nr.1048/ 2006 cerine minime privind echipamentul individual de protecie;
HG nr.1051/ 2006 cerine de securitate la manipularea manual a maselor;
HG nr.1091/ 2006 cerine minime de securitate pentru locul de munc;
HG nr.1146/ 2006 cerine minime de securitate la utilizarea echipamentelor de munc;
HG nr.1876/ 2005 cerine minime de securitate la expunerea lucrtorilor la vibraii;
HG nr. 600/ 2007, privind protectia tinerilor la locul de munc;
Ordonant de Urgent nr. 99/ 2000 - privind msurile ce pot fi aplicate n perioadele cu
temperaturi extreme pentru protectia persoanelor ncadrate n munc;
De asemenea pe antier se vor asigura cerinele de securitate i sntate n munc rezultate
din Legea nr.319/ 2006 a securitii i sntii n munc i a normelor de aplicare ale
acesteia aprobate prin HG nr.1425/ 2006 ( actualizata);
VII.3 INSTALATII P.S.I.
Profilul de activitate:cldire civila publica cu functiuni multiple, cu destinaie tip centru
de agrement, cu piscine interioare i exterioare, servicii de relaxare i ntreinere corporal,
terenuri de sport, biliard, cu vestiarele aferente i altele similare
VII.3.1. Destinaia obiectivului :
Funciunea principala:
- agrement
Funciuni secundare:
- anexe tehnice
- spatiu administrativ
VII.3.2. Categoria si clasa de importan :
A. Categoria si clasa de importan : C
B. Clasa de importan : III
C. Grad rezisten la foc
II
VII.3.3. Tipul i particularitile construciei :
A. Principalele caracteristici ale amenajrii :
a). Tipul cldirii : construcie noua cu un regim de nlime S+P+1E are conform art. 1.2.12 din

42

P118-99 nglobate in acelai volum urmtoarele destinaii si funciuni : comert, turism,


agrement in compartimente de foc.
b). Aria util si construit, cu principalele destinaii ale ncperilor si ale spatiilor aferente
construciei :
-suprafaa construita 4801,88 m;
- suprafata desfurat va fi 11130,45 m;
-suprafaa utila desfasurata 9619,16 m;
- volumul total al constructiei este de 23.572,00 m
La baza proiectarii au stat datele din comanda proiectantului general, planurile de
arhitectura si prevederile standardelor si normativelor in vigoare. Executantul lucrarilor are
obligatie de a respecta prevederile proiectului de executie, ale normativului PSI P118/2-2013,
a normativelor, reglementarilor si standardelor conexe, ca o garantie a realizarii criteriilor de
performanta necesare prevazute de lege si de proiectul tehnic.
VII.3.4.SOLUTIA PROIECTATA
Premisa esentiala a proiectului este de a se asigura utilitatile necesare, concomitent cu
exigentele obligatorii, adoptand solutii tehnice in urma carora sa rezulte instalatii
performante, fiabile si conditii superioare de utilizare.
La intocmirea proiectului au fost respectate prevederile si recomandarile Normativ
privind securitatea la incendiu a construciilor,Partea a II-a Instalaii de stingere, indicativ
P118/2-2013*)
VII.3.5.INSTALATII DE STINS INCENDIU
Pentru stingerea unui incendiu de la hidranti interiori (conform STAS 1478-90, P118/22013 si scenariului de incendiu), dotati cu furtun plat tip C si cu diametrul diuzei de refulare a
tevii de 16 mm, este necesar un debit minim de curgere de 2,1 l/s.
Conform P118/2-2013 art. 4.1 se realizeaza la:
- cladiri administrative cu aria construita mai mare de 600 m2 sau mai mult de 4 (patru)
niveluri supraterane
Conform P118 - 2013 Anexa 2 si 3, art.4.37 aliniat (2), se asigura protejarea cu doua
jeturi. Hidranii de incendiu interiori au urmtoarele caracteristici:
- debitul specific minim al unui jet :
qih = 2,10 l / sec;
Timpul teoretic de funcionare a hidranilor interiori este de 10 minute conform art. 4.35 .
Pentru stingerea unui incendiu de la hidranti exteriori conform P 118/2/2013 art. 6.1.
lit n) se realizeaz la cladiri administrative cu aria construita mai mare de 600 m2 sau mai
mult de 4 (patru) niveluri supraterane si Anexa 8:
- cu gradul II de rezistenta la foc;
- categoria C pericol de incendiu (23.572,00 m) ;
- compartiment de incendiu cu un volum intre 20.001 - 50.000 m.
Rezulta debitul qie = 20,00 l / sec.
Conform P 118/2/2013 art. 6.8 presiunea la robinetul unui hidrant exterior va trebui sa

43

asigure interventia directa, astfel ca teava de refulare cu care se va actiona spre punctele
cele mai nalte si departate ale acoperisului, sa asigure un debit de 5l/s (admis 5-10 l/s) si un
jet compact de 10 m lungime, necesar 4 hidranti exteriori.
Timpul teoretic de funcionare a hidranilor exteriori este de 3 ore.
Schema de alimentare cu apa a instalatiilor cu hidranti este proiectata absorbtia apei din
bazinele din incinta.
VII.3.5.1. Hidranti interiori
Instalatia de stins incendiu cu hidranti interiori se compune dintr-o retea de conducte
din otel zincat 2 1/2 Pn 6 bar, la care sunt racordati hidrantii de incendiu interiori in numar
de 32 buc.
Fiecare hidrant va contine cate un robinet de colt FE 2 conform STAS 2501, teava de
refulare tip C cu ajutaj 16 mm, furtun flexibil tip C cu o lungime minima de 20 m.
Robinetul hidrantului de incendiu, impreuna cu echipamentul de serviciu format din
furtun si dispozitivele de refulare a apei, se monteaza intr-o cutie speciala, amplasata in nisa
sau pe perete, la inaltimea de 0,8m ... 1,5 m de la pardoseala (cf. P 118/2/2013 cap.4.14).
Cutiile trebuie prevazute cu o usa si pot fi echipate cu o incuietoare. Robinetul de inchidere
trebuie in asa fel pozitionat ca sa permita ramanerea a cel putin 35 mm spatiu liber in jurul
diametrului exterior al rotii de manevra. Usile cutiilor trebuie sa se deschida la minimum 170
grd pentru a permite furtunului sa fie miscat liber in toate directiile.
Hidrantii interiori vor fi semnalizati/marcati cu iluminat de siguranta tip 3.
Hidrantii interiori se pot monta aparent, marcandu-se conform STAS 297/1.
Alimentarea hidrantilor se va face din distribuitorul de pe refularea pompelor din statia
de pompare aflata in subsol.

VII.3.5.2. Hidranti exteriori


Pentru stingerea unui incendiu de la hidranti exteriori (cf. P118/2-2013 si scenariului de
incendiu la hale de productie), la un compartiment de incendiu GRF II, categoria de pericol
de incendiu C risc mijlociu cu un volumul cuprins intre 30001 si 50.000 mc . este necesar un
debit de apa de 20 l/s.
Aceste debite sunt asigurate de la hidranti de incendiu exteriori supraterani DN 100 in
numar de 6 buc, racordati reteaua exterioara de incendiu, dispusi astfel incat sa fie
acoperita intreaga suprafata a cladirii.
Schema de alimentare cu apa a instalatiilor exterioare de stins incendiu este cu
hidranti exteriori alimentati din conducta unica realizata din teava de PEHD80, SDR11, Dn 160
mm, Pn10bar (cf P 118/2/2013 art. 6.4). Imbinarea conductelor, a coturilor si teurilor se va
face prin sudura cap la cap (termofuziune) sau prin electrofuziune.
Toate conductele de apa exterioare se monteaza la o adacime de 0.9 m sub cota
terenului amenajat, intr-un pat de nisip. La toate eventualele intersectii cu conducta de gaz,
gazul va fi pozitionat deasupra.
Jeturile de apa realizate cu ajutorul hidrantilor exteriori, ating toate punctele
combustibile ale halei protejate, considerand raza de actiune a hidrantilor in functiune cu
lungimea furtunului de 120 m.
Hidrantii exteriori se amplaseaza la o distanta de 5 m de peretele halei pe care o

44

protejeaza si la 15 m de obiectele care radiaza intens caldura in caz de incendiu.


Hidrantii exteriori de incendiu se amplaseaza la 2 m de bordura partii carosabile a
drumului; daca reteaua exterioara de alimentare cu apa este amplasata intr-o zona verde,
distanta de la bordura partii carosabile a drumurilor pana la hidranti va fi de maximum 6 m.
Hidrantii care nu sunt montati sub trotuare pavate se fixeaza in blocuri de beton.
Pozitia hidrantilor de incendiu exteriori si a caminelor de vane pentru instalatii se
marcheaza prin indicatoare conform STAS 297.
Nu se admite trecerea retelelor exterioare de alimentare cu apa pentru stingere
incendiu neprotejate corespunzator, prin cladiri, subsoluri tehnice, precum si prin canale de
conducte, cabluri etc., care prezinta pericol de incendiu sau explozie.
VII.3.5.3. Grup de pompare si rezerva de incendiu hidranti
Schema de alimentare cu apa a instalatiilor de stins incendiu este comuna pentru
hidranti exteriori si interiori si este prevazuta a avea rezerva proprie de apa si grup pompare.
Grupul de pompare va asigura acest debit (Q=72 mc/h, H=50 mCA).Grupul de
pompare va fi compus din 3 pompe ( 2+1 rezerva ). Fiecare pompa va avea Q=36 mc/h,
H=50 mCA.
Volumul calculat al rezervei de apa este de 219 m .
Ca si rezerva de apa se va folosi apa din doua bazine din incinta. Alimentarea se va
face prin sifonul de golire a bazinelor. Pe absorbtia pompelor , la baza bazinelor se vor
monta vane electrice dn150 . Acestea , in caz de incendiu vor fi actionate de un buton
pentru deschidere, moment in care va porni si grupul de pompare.
Alimentarea autospecialelor de pompieri se va face de la punctul de alimentare cu
un racord de tip A la rezerva de apa , amplasate la minim 10 m. de cldire (P118/2-2013)
la inaltime de 60-80 cm..
Deoarece obiectivul este alimentat si din reteaua publica de apa, in cazul in care din
diferite motive rezerva de apa nu este disponibila (pierderea etanseitatii, reparatia sau
intretinerea) in interiorul casei pompelor, pe colectorul de evacuare a apei din pompe sa va
lega un by pass din reteaua publica facand posibila alimentarea directa hidrantilor, prin
manevrare manuala a unei vane. Instalatiile de apa din interiorul casei pompelor vor fi
realizate numai din materiale C0-(CA1).

VII.3.5.6. Prescriptii de tehnica securitatii muncii si P.S.I. in executie


In timpul executarii lucrarilor, constructorul va urmari realizarea tuturor masurilor de
protectie a muncii, iar in urma aparitiei de probleme dupa efectuarea probelor se vor lua
masurile necesare asigurarii desfasurarii muncii in conditii lipsite de pericolul accidentarii sau
imbolnavirii profesionale.
Echipamentele nu se vor pune in functiune daca nu s-a facut receptia lor si nu li se vor
aduce modificari decat pe baza unei documentatii avizate de organele competente.
Personalului muncitor, inainte de inceperea lucrarii, i se va face instructajul de
protectia muncii specific fiecarei meserii si categorii de lucrari ce urmeaza a se executa
acordandu-se atentie deosebita urmatoarelor acte normative din legislatia de securitate si
sanatate in munca in vigoare:
HG nr.300/ 2006 cerine minime de securitate pentru antierele temporare i mobile;
HG nr.355/ 2007 supravegherea medical a sntii lucrtorilor;

45

HG nr.493/ 2006 cerine minime de securitate referitoare la protecia lucrtorilor expui la


zgomot;
HG nr.971/ 2006 cerine minime privind semnalizarea de securitate;
HG nr.1048/ 2006 cerine minime privind echipamentul individual de protecie;
HG nr.1051/ 2006 cerine de securitate la manipularea manual a maselor;
HG nr.1091/ 2006 cerine minime de securitate pentru locul de munc;
HG nr.1146/ 2006 cerine minime de securitate la utilizarea echipamentelor de munc;
HG nr.1876/ 2005 cerine minime de securitate la expunerea lucrtorilor la vibraii;
HG nr. 600/ 2007, privind protectia tinerilor la locul de munc;
Ordonant de Urgent nr. 99/ 2000 - privind msurile ce pot fi aplicate n perioadele cu
temperaturi extreme pentru protectia persoanelor ncadrate n munc;
De asemenea pe antier se vor asigura cerinele de securitate i sntate n munc
rezultate din Legea nr.319/ 2006 a securitii i sntii n munc i a normelor de aplicare
ale acesteia aprobate prin HG nr.1425/ 2006 ( actualizata);
Intregul personal muncitor sa aiba facut instructajul de securitatea muncii si vizite
medicale in termen.
Personalul muncitor sa nu fie bolnav, obosit sau sub influenta bauturilor alcoolice si sa
fie dotat cu echipamentul de lucru corespunzator lucrarilor ce le au de executat conform
HG 1048/ 2006 cerinte minime de acordare EIP;
Se va acorda atentie deosebita lucrarilor de manipulare mecanizata pe orizontala si
verticala in conformitate HG 1146/ 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate
pentru utilizarea n munca de ctre lucrtori a echipamentelor de munca.
La montarea utilajelor tehnologice se vor respecta prevederile HG 1146/ 2006 privind
cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea n munca de ctre lucrtori a
echipamentelor de munca;
Pentru lucrari de izolatii si pregatire a materialelor izolatoare se vor respecta actele
normative in vigoare si instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca specifice
activitatii desfasurate, se va da importanta deosebita lucrarilor la inaltime precum si modului
de depozitare, transport si ventilatie in timpul lucrului cu materiale volatile, inflamabile,
explozibile, toxice (vopsele, lacuri, emailuri).
Pentru alte categorii de lucrari care trebuiesc executate, se vor respecta actele
normative in vigoare si instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca specifice
activitatii desfasurate, astfel, inainte de inceperea lucrarilor, constructorul si beneficiarul vor
solicita proiectantului sa elaboreze Planul de securitatea muncii a investitiei din faza de
proiectare
Beneficiarul va pune la dispozitia constructorului Planul de securitatea muncii
Constructorul, conform HG 300/ 2006 cerine minime de securitate pentru antierele
temporare i mobile, se oblige ca in termen de 30 de zile de la primirea Planului de
securitatea muncii a investitiei, sa elaboreze Planul propriu de Securitate si sanatate in
munca a investititei.

VII.3.7.RECEPIE
Recepia lucrrilor de instalaii sanitare se efectueaz in conformitate cu prescripiile
privind verificarea calitii si recepia lucrrilor si anume:
-Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii si instalaii aferente-C56
In vederea recepiei se va urmri daca executarea lucrrilor s-a fcut in conformitate cu

46

documentaia tehnico-economica si cu prescripiile tehnice in vigoare cu privire la


executarea lucrarilor.si anume:
-echiparea cu obiecte sanitare, aparate si agregate corespunztoare
-respectarea traseelor conductelor
-folosirea materialelor prevzute
-funcionarea normala a obiectelor sanitare,a armaturilor,aparatelor si agregatelor
-rigiditatea fixrii in elementele de construcie a conductelor si aparatelor
-asigurarea dilatrii libere a conductelor
-modul de dispunere al armaturilor si aparatelor de control si accesibilitatea acestora
-aplicarea in execuie a masurilor pentru diminuarea zgomotelor
-aspectul estetic general al montrii instalaiilor
Se va face in mod obligatoriu "rodajul" instalaiei de apa calda de consum tirnp de 60
de zile la temperaturi de regim de 45 de grade Celsius, dup darea in folosina a instalaiilor
si receptionarea lucrrilor.
Pentru lucrrile ascunse se vor respecta prescripiile privind modul de verificare a calitii
si efectuarea recepiei lucrrilor ascunse, la executarea construciilor si instalaiilor aferente.
VII.3.8.BREVIAR DE CALCUL P.S.I.
1. NECESAR DE APA PENTRU STINS INCENDIU
Conform planurilor de arhitectura si scenariului de incendiu:

Complex termal wellness si agrement


Vt = 23.572,00mc
Gradul de rezistenta la foc:
II
Categoria de pericol la incendiu: C
Pentru stingerea unui incendiu de la hidranti interiori (conform P118/2-2013,
scenariului de incendiu si la cerea beneficiarului), dotati cu furtun plat tip C si cu
diametrul diuzei de refulare a tevii de 16 mm, este necesar un debit minim de
curgere de 2,5 l/s. Numarul jeturilor in functiune simultana este de 2 jet. (conform
P118/2-2013Anexa 3)
-

A. Hidranti interiori:
- Lungimea minima a jetului compact
- Debitul specific minim al unui jet
- Numarul juturilor in functiune simultana
- Debitul de calcul al instalatiei
Raza de actiune a hidrantilor interiori
R = Lf + Lj
Unde Lf = 17 m
Lj = 6.15 m
pentru Lc = 6.4 m

Lc [m] = 6
qih [l/s] = 2.5
2
qc [l/s] = 5

R = 23.00 m
Lf proiectia orizontala a lungimii furtunului [m] tine seama de sinuozitatile in plan orizontal
si vertical ale furtunului;
Lj proiectia pe orizontala a lungimii jetului compact.
Pierderea totala de sarcina

47

Hr= hrc + hrf


Unde hrf = if x lf = 16400 Pa pentru un furtun d=50 mm
hrc = 39200 Pa
hr = 55600 Pa
hrc pierderile totale de sarcina (liniare si locale) pe traseul retelei de conducte de la
hidrantul de incendiu spre punctul de alimentare cu apa al instalatiei [Pa]
hrf pierderea de sarcina liniara pe furtunul de racord al hidrantului la teava de refulare [Pa]
if pierderea de sarcina liniara unitara a apei la trecerea prin furtunul de canepa
lf lungimea furtunului.
Sarcina hidrodinamica necesara
Hnec = Hgh + Hi + hr = 15000+84000+55600 = 154.6 kPa=1.55 bar
Unde Hi = 84 kPa = 8.4 mCA pentru Lc=6,4 m, diametrul orificiului 16 mm, debit specific ajutaj
2,5 l/s.
B. Hidranti exteriori:
Pentru stingerea unui incendiu de la hidranti exteriori (conforn P118/2-2013si
scenariului de incendiu), la un compartiment de incendiu GRF II, categoria de pericol de
incendiu C si cu un volum intre 200001 si 50000 mc, este necesar un debit de apa de 20 l/s.
Aceste debite sunt asigurate de la hidranti de incendiu exteriori spraterani in numar de 6
buc, dispusi astfel incat sa fie acoperita intreaga suprafata a cladirilor de pe incinta.
C. Determinarea rezervei de apa pentru stingere incendiu:
Rezerva de ap necesar pentru funcionarea instalaiilor de stins incendiu pe timpul
teoretic de stingere este:

Vr = Vhi + Vhe
- volumul de apa necesar pentru functionare hidranti exteriori 3 ore :
Vhe = Qie x The = 20 x 3 x 3600 = 216.000 l
Vr = Vhe+Vhi = 216000 l+3000 = 219 mc
Volumul calculat al rezervei de apa este de 219 m. Se vor folosi doua bazine din incinta.
D. Determinarea grupului de pompare:
Grupul de pompare va asigura acest debit (Q=72m/ora, H=50 mCA) fr
functionarea pompei de rezerva. Grupul de pompare va fi alimentat naintea
ntrerupatorului general .
Se va alege un grup de pompare cu urmatoarele caracteristici:
36 mc/h, H=50 mCA 2 pompe activa + 1pompa rezerva
VII.4 INSTALATII DE CLIMATIZARE SI VENTILATIE
Lista prescripiilor tehnice de baz pentru proiectarea i execuia instalaiilor de
incalzire/climatizare si ventilare:
Calculul necesarului de caldura SR EN 12831-2004
Temperaturi interioare conventionale de calcul STAS 1907/2
Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor de incalzire centrala I 13 - 2002
Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor de ventilare si climatizare I5-98
Calculul aporturilor de caldura din exterior STAS 6648/1,2
Calculul necesarului de racire pt sisteme cu aer conditionat VDI 2089/2003;
Canale de aer. Forme si dimensiuni STAS 9660
Ventilarea naturala organizata a cladirilor industriale SR 11573

48

Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la aciunea


focului P118-99
Calculul evaporarii si alegerea echipamentelor zonelor cu dezumidificare
Evaporarea = Eps x A x ( pB pL)
Bazin : Apa: +36C / Aer: +30C
Se impune limita xlim = 14.30g/kg pentru aerul din piscine, conform VDI2089.
xaersat = 27.20 g/kg
Rezulta %RHlim = 14.30/27.20 = 0.5257 = 52.57%
Se aleg conditiile interioare de calcul pentru aer: +30C si 52% RH
Se calculeaza xaer = 0.52 x 27.20 = 14.14 g/kg
Se calculeaza presiune vaporilor de apa pentru aer si apa.
pB = presiunea de saturatie a vaporilor de apa pentru apa din piscina
pB (piscina semiolimpica) = 37.78mbar / pB (piscina tratament) = 42.41 mbar
pL = presiunea partiala a vaporilor de apa din aer
pL = 0.52 x 42.41 = 22.05 mbar
A = Aria suprafetelor libere de apa
A (bazin) = 750 mp
Eps = Coeficient de evaporare
Eps = 120 pentru bazine de inot
Se calculeaza evaporarea.
Evaporarea = 20 x 750 x (37.78 22.05) = 489051 g/h = 489,05 kg/h
Rata de evaporare specifica bazin = 489051 / 750 = 1309 g/h*mp
Se va lua in considerare capacitatea de deumidificare a aerului proaspat.
Dimensionarea se realizeaza pentru situatia de vara cu ratie 100% de aer proaspat (cea mai
defavorabila).
Se va face o estimare asupra numarului de aparate si se verifica in ce proportie se asigura
capacitatea ceruta.
Se va calcula necesarul minim de aer proaspat din motive igienico-sanitare:
Lap_min = 10m3/h/mp x 750 mp = 7500 m3/h
Calculul capacitatii de deumidificare a aerului proaspat
Gap = Ro x Lap x ( xI xU )
Ro = 1.2 kg/mc
xI = continutul de umiditate din aerul interior = xaer = 14.14 g/kg
xU = continutul mediu de umiditate din aerul proaspat exterior = xU = 9 g/kg
Se calculeaza debitul de aer proaspat necesar pentru a realiza dezumidificarea aerului
Lap = 489051 / (1.2 x (14.14 9)) = 80000 mc/h
Se aleg urmatoarele echipamente:
a. 3 buc x centrala ventilatie cu recuperare caldura 12/24 XWP sau similar (24000
m3/h/centrala).
b. 1 buc x centrala ventilatie cu recuperare caldura 5/10 XWP sau similar (8000
m3/h/centrala)
Calculul si alegerea echipamentelor pentru zonele comune:
Alegerea echipamentelor s-a facut atat pentru a acoperi rata de 25 m3/h/om, acolo unde
s-a stiut numarul ocupantilor, respectiv atingerea unor schimburi orare normate. In functie de
tipul incaperii s-a asigurat un minim de 4 si un maxim de 10 schimburi orare .
Se aleg urmatoarele echipamente:
a. 1 buc x centrala ventilatie cu recuperare caldura (12000 m3/h/centrala).
b. 1 buc x centrala ventilatie cu recuperare caldura (8000 m3/h/centrala)

49

50

Pt asigurarea parametrilor optimi de functionare a spatiilor studiate se vor monta:


1. SUBSOL
A. Pentru zona de BAZINE PRINCIPALE 3 x AHU-D1,D2,D3 ( Centrala Dezumidificare Aer )
Caracteristicile acesteia sunt urmatoarele:
a) Capacitate de dezumidificare iarna/vara de 128/158 l/h
b) 2 ventilatoare cu presiunea disponibila de 300 Pa si un debit de aer de 24000 mc/h pt.
fiecare ventilator
c) Schimbator de caldura in flux incrucisat cu eficienta de minim 65 % si recuperare de
caldura iarna/vara;
d) 2 pompe de caldura cu capacitate de Qc/Qr =78.2/96.6 kW
e) o bateria de incalzire cu capacitatea de 196 kW pt Ttur/retur=80/60 C.
B. Pentru zona de VESTIARE 1 x CTA -1 ( Centrala Tratare Aer 100 % AER PROASPAT )
Caracteristicile acesteia sunt urmatoarele:
a) 2 ventilatoare cu presiunea disponibila de 300 Pa si un debit de aer de 8000 mc/h pt.
fiecare ventilator
b) Schimbator de caldura in flux incrucisat cu eficienta de minim 55 % si recuperare de
caldura iarna/vara Qc rec = 47 kW;
c) o bateria de incalzire si o baterie de racire cu capacitatea de 47/34 kW pt
Ttur/retur=50/40 C si 7/12 C.
2. ACOPERIS
A. Pentru zona de SPA x AHU-D4 ( Centrala Dezumidificare Aer )
Caracteristicile acesteia sunt urmatoarele:
a) Capacitate de dezumidificare iarna/vara de 44/125 l/h
b) 2 ventilatoare cu presiunea disponibila de 300 Pa si un debit de aer de 8000 mc/h pt.
fiecare ventilator
c) Schimbator de caldura in flux incrucisat cu eficienta de minim 65 % si recuperare de
caldura iarna/vara;
d) 2 pompe de caldura cu capacitate de Qc/Qr =29/37 kW
e) o bateria de incalzire cu capacitatea de 60 kW pt Ttur/retur=80/60 C.
B. Pentru zona de SPATII COMUNE 1 x CTA -2 ( Centrala Tratare Aer 100 % AER
PROASPAT )
Caracteristicile acesteia sunt urmatoarele:
a) 2 ventilatoare cu presiunea disponibila de 300 Pa si un debit de aer de 12000 mc/h pt.
fiecare ventilator
b) Schimbator de caldura in flux incrucisat cu eficienta de minim 60 % si recuperare de
caldura iarna/vara Qc rec = 97 kW;

51

c) o bateria de incalzire si o baterie de racire cu capacitatea de 85/54 kW pt


Ttur/retur=50/40 C si 7/12 C.
Instalatia de ventilare este alcatuita din tubulaturi de ventilatie, grile ventilatie pt
introducerea si aspiratia aerului, elemente de reglaj aeraulic si elemente de protectie la foc.
CIRCUITUL DE REFULARE/ASPIRATIE A AERULUI: Tubulatura de ventilatie va fi de tip
rectangular, din tabla Zn 275 si grosimea de 0,80 -1,00 mm si izolata cu vata minerala
caserata cu grosimea de 50 mm . La exteriorul cladirii se va izola cu vata minerala cu
grosimea de 50 mm si se va captusii cu tabla din Al cu grosimea de 0,8 mm.
Refularea/Aspiratia aerului in incaperi se va realiza cu ajutorul anemostatelor/grilelor/ de
refulare prevazute cu calapeta sau registru de reglaj cu dimensiunile . Acestea se vor
monta/lega la tubulatura conform planurile de montaj. Se va folosi tubulatura circulara tip
SPIRO din tabla Zn 275 izolata, pentru legatura la plenumurile anemostatelor. Acolo unde
este necesar, legatura se va realiza cu tubulatura circulara flexibila izolata.
Echilibrarea aeraulica intre tronsoane se va realiza cu un damper/registru reglaj cu
dimensiunea conform planurilor.
Echilibrarea aeraulica a anemostatelor/grilele de ventilatie se va face cu ajutorul
clapetelor/registrilor de reglaj in conformitate cu , vezi Breviar de Calcul.
CIRCUITUL DE AER PROASPAT/AER VICIAT ( CTA/AHU): Pentru utilajele montate in subsol,
tubulatura de ventilatie va fi de tip rectangular, din tabla Zn 275 si grosimea de 1,00 mm si se
va izola cu vata minerala caserata cu grosimea de 5 cm . Priza de aer proaspat va fi din
curtea de lumina dedicata centralelor de ventilatie. Pe capatul tubulaturii se va monta grila
protectie cu jaluzele gravitationale.
Pentru utilajele montate pe acoperis, tubulatura nu se va izola . Pentru AER PROASPAT se va
confectiona o piesa tip Gat de gasca care se va proteja cu o grila de protectie la
intemperii si o sita cu ochiuri marunte pentru rozatoare/pasari de dimensiuni mici. Pentru AER
VICIAT nu s-a prevazut nici o tubulatura, exhaustarea aerului din CTA se va face direct catre
exterior. Gura de evacuare se va proteja cu o grila de protectie la intemperii si o sita cu
ochiuri marunte pentru rozatoare/pasari de dimensiuni mici
CIRCUITUL DE AER VICIAT / EXHAUSTARE BAI SI BUCATARII:
Tubulatura pentru aceste circuite va fi din tabla Zn 275, tip SPIRO neizolata. Se vor monta
valve de extractie cu Dn 100 conform planurilor de executie.
CTA CU DEZUMIDIFICARE sunt proiectate special pentru climatizarea bazinelor de not
acoperite. Sunt flexibile in configurare, rezistente la atmosfera agresiva si pot asigura filtrarea,
controlul raiei de aer proaspt, recuperarea cldurii, nclzirea, rcirea si dezumidificarea
aerului, cu economisirea energiei si controlul exact al parametrilor din sala bazinului de not.
COMPONENETE:
Modul schimbtor de cldura cu placi care recupereaz pana la 75% din cldura din
aerul evacuat. In general, aerul din piscina are un coninut de umiditate mai mare dect
aerul exterior. Rezulta ca prin introducerea controlata de aer proaspt in incinta piscinei,
umiditatea relativa dorita poate fi meninuta. Controlnd permanent introducerea de aer
proaspt economisim o mare parte din energia necesara dezumidificarii, in completare cu o
recuperare maxima a cldurii din aerul evacuat. Acest recuperator eficient este fabricat din
aluminiu anodizat cu depunere laminara de rin epoxidic, rezistent la atmosfera
agresiva din piscina.
Modul ventilatoare, antrenate direct si controlate printr-un convertizor de frecventa.
Modul pompa de cldura ce asigura, prin recuperarea cldurii:

52

- o dezumidificarea aerului si meninerea umiditii la valoarea dorita;


- o rcire a aerului (pe perioadele calde);
- o nclzirea aerului (pe perioadele reci);
Controlul temperaturii aerului introdus in incinta piscinei, respectiv rcirea/nclzirea sunt
realizate prin inversarea sensului circuitului frigorific, rolul condensatorului (baterie care
cedeaz cldura = baterie calda) fiind schimbat cu cel al vaporizatorului (baterie care
absoarbe cldura = baterie rece) funcie de nevoia de rcire/nclzire.
Modul camera de amestec, prin intermediul creia cantitatea de aer proaspt introdus
este controlata, variind intre 0 ... 100%, cu posibilitatea recirculrii aerului din piscina.
Necesarul de aer proaspt variaz funcie de numrul de persoane din piscina, de
temperatura exterioara, necesarul de dezumidificarea s.a. Prin controlul permanent al
aportului de aer proaspt se reduce semnificativ consumul energetic.
Modul baterie de nclzire cu apa calda (80C/60C), ce asigura compensarea pierderilor
de cldura din sala piscinei, respectiv meninerea temperaturii aerului la valoarea dorita, in
perioada rece a anului.( Dac nu exist sisteme de nclzire montate la interior)
Modul panou de comanda si control care asigura controlul centralei si se bazeaz pe un
panou de comanda modern , ceea ce face posibila optimizarea tuturor funciilor de
dezumidificarea, ventilaie si climatizare. Acest tip de control ofer o varietate de opiuni si
cu toate acestea, este uor si simplu de utilizat.
Funcionarea centralei in perioada de iarna pentru urmtorii parametri :
Raie aer proaspt : 40%, Aer exterior : temperatura -15C, Aer interior : temperatura +2628C
Aer introdus : temperatura +40C
nclzirea aerului proaspt se realizeaz la trecerea succesiva prin:
Camera de amestec;
schimbtorul de cldura ( nclzire prin recuperarea energiei din aerul evacuat );
condensatorul pompei de cldura;
bateria de nclzire cu apa calda.

Nr.crt

Tip schimbtor

Aer intrare

Aer ieire

Putere
termica
livrata

- 5C/85%

5.2C/99%

+5.2C/99%

+21.7C/33.8%

92 kW

11 kW
electrici

Camera de amestec 40%


aer proaspt

Schimbtor cu placi

Pompa de cldura

+21.7C/33.8% +31.9C/18.6%

57 kW

Baterie nclzire

+31.9C/18.6%

47 kW

+40C
TOTAL

Consum

47 kW
termici

196 kW

Concluzii : din necesarul de 196 kW


Economisim 92 kW prin folosirea schimbtorului de cldura cu placi,
Reducem consumul de la 57 kW termici la un consum 11 kW electrici prin folosirea

53

pompei de cldura.
Folosim o baterie de nclzire cu putere termica mica de 47 kW termici
Daca nu se utilizeaz pompa de cldura este necesara o baterie de nclzire de
129 kW termici
Daca nu se utilizeaz pompa de cldura si recuperatorul de cldura este necesara
obaterie de nclzire de 196 kW termici.
NORME GENERALE DE SECURITATEA MUNCII
DISPOZIII GENERALE
Organizarea securitatii muncii
Actele de securitatea muncii cuprind principalele msuri de prevenire a
accidentelor de munc i bolilor profesionale. Msurile de prevenire au ca scop eliminarea
sau diminuarea factorilor de risc de accidente sau mbolnvire profesional existeni n
sistemul de munc, proprii fiecrei componente a acestuia.
Actele de securitatea muncii, constituie cadrul general pentru elaborarea
instruciunilor proprii de securitate a muncii i se aplic n toate ramurile de activitate socialeconomic de pe teritoriul Romniei, indiferent de forma de proprietate asupra mijloacelor
de munc i de modul de organizare a activitii cu excepia activitilor nucleare i
activitilor de prevenire i stingere a incendiilor.
Normele Generale de Protecie a Muncii se revd periodic i se modific de cte ori este
necesar, ca urmare a modificrilor de natur legislativ i tehnic.
Prevederile Actelor de securitatea muncii se detaliaz pe activiti sau grupe de
activiti distincte, n cadrul instruciunilor proprii de securitate a muncii. Persoanele juridice i
fizice au obligaia de a elabora instruciuni proprii de securitate a muncii, care au ca scop
prevenirea si protectia lucratorilor.
Principii de organizare
Organizarea activitii de securitatea muncii la nivelul agenilor economici
Se va face n baza urmtoarelor principii:
obligaia de a asigura securitatea i sntatea angajailor, n toate aspectele
referitoare la munc, revine conductorului unitii;
obligaiile salariailor n domeniul securitii i sntii n munc nu vor afecta
principiul responsabilitii conductorului unitii;
n contextul responsabilitii sale, conductorul unitii va lua msurile tehnice i
organizatorice necesare pentru asigurarea securitii i sntii angajailor.
Aceste msuri vor fi periodic adoptate innd cont de modificarea condiiilor de munc.
Principiile generale de prevenire sunt:
evitarea riscurilor;
evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
combaterea riscurilor la surs;
adaptarea muncii la om, n special n ce privete proiectarea locurilor de
munc, alegerea echipamentului tehnic i a metodelor de munc i reducerea
efectelor asupra sntii;
adaptarea la progresul tehnic;
nlocuirea pericolelor prin non-pericole sau pericole mai mici;
dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinztoare i coerente, care s
cuprind tehnologiile, organizarea muncii i a condiiilor de munc, relaiile sociale
i influena factorilor de mediu;

54

prioritatea msurilor de protecie colectiv fa de msurile de protecie


individual;
prevederea de instruciuni corespunztoare pentru lucrtori.
innd cont de natura activitilor din unitate, conductorul unitii trebuie:
s evalueze riscurile pentru sntatea i securitatea muncitorilor n vederea
stabilirii msurilor de prevenire incluznd alegerea echipamentului tehnic, a
substanelor chimice i preparatelor utilizate, aprovizionarea locurilor de munc
etc.;
s ia n considerare capacitile n ceea ce privete sntatea i securitatea,
ori de cte ori li se ncredineaz acestora sarcini;
s se asigure c sunt consultai angajaii sau reprezentanii lor n problemele
referitoare la consecinele privind securitatea i sntatea n munc ale introducerii
de noi tehnologii, alegerii echipamentului tehnic, mbuntirea condiiilor i a
mediului de munc;
s ia msuri corespunztoare pentru ca numai muncitorii care au fost instruii
adecvat s poat avea acces la locurile de munc unde exist pericole majore.
Organizarea compartimentului de securitatea muncii
La stabilirea structurii organizatorice a activitii de securitatea muncii se va ine
seama i de:
volumul activitilor desfurate (numr personal, volum de producie etc.);
nivelul de risc al activitilor desfurate;
modul de organizare teritorial a activitii.
Structura organizatoric a activitii de securitatea muncii se va stabili astfel:
la nivelul tuturor persoanelor juridice cu un numr de lucrtori mai mare de 50,
se va organiza un compartiment de protecia muncii;
funcia principal a acestuia va fi cea de fundamentare a deciziilor privind
activitatea de protecia muncii;
n cazul n care numrul de lucrtori la nivelul persoanelor juridice este mai mic
de 50 (inclusiv) se vor desemna 1-2 persoane cu atribuii n domeniul securitatii
muncii (specializat postuniversitar, pentru cei cu studii superioare i prin cursuri de
perfecionare pentru cei cu studii medii).
Organizarea comitetului de securitate i sntate n munc
La nivelul persoanelor juridice i fizice cu un numr mai mare de 50 de angajai se va
organiza comitetul de securitate i sntate n munc.
Acest comitet de securitate i sntate n munc este constituit din:
conductorul agentului economic sau reprezentantul su;
conductorul compartimentului de protecia muncii;
reprezentanii membrilor sindicaliti i ai celorlali lucrtori.
Atribuiile comitetului de securitate i sntate n munc sunt cele aferente art. 34 din
Norme generale de protecia muncii ed. 1996 elaborate de Ministerul Muncii i Proteciei
Sociale i Ministerul Sntii.
Conductorul unitii, cel puin o dat pe an, trebuie s prezinte comitetului de securitate i
sntate n munc un raport scris cu privire la situaia securitii i sntii n munc, precum
i programul de protecia muncii pentru anul urmtor.
Repartizarea personalului la locurile de munc; examene medicale la angajare
Se va acorda o atenie deosebit repartizrii personalului la locurile de munc, aceasta
fcndu-se n funcie de starea de sntate i de aptitudinile fizice i psihice ale solicitanilor,
n raport cu particularitile activitii i cu condiiile de munc impuse de viitorul post de
activitate.

55

Orientarea i angajarea personalului n munc se va realiza prin examene medicale i


psihologice efectuate conform Ministerului Sntii.
Este interzis angajarea sau schimbarea locului de munc al salariailor fr aviz medical.
Legat de aceste aspecte se vor respecta prevederile Hotarre nr. 355/ 2007 privind
supravegherea sanatatii lucratorilor
Pregtirea i instruirea personalului
Pregtirea i instruirea n domeniul securitatii muncii este parte component a pregtirii
profesionale i are ca scop nsuirea cunotinelor i formarea deprinderile de securitate.
Pregtirea general n domeniul proteciei muncii se realizeaz n nvmntul tehnic iar la
nivelul persoanelor juridice i fizice, prin instructajul de protecia muncii.
Instructajul de securitatea muncii la nivelul persoanelor fizice i juridice cuprinde:
instructajul introductiv general;
instructajul la locul de munc;
instructajul periodic.
Instructaj special
Metode i mijloace de propagand
Persoanele juridice i fizice sunt obligate s asigure organizarea unei activiti permanente
de propagand n domeniul securitatii muncii, utiliznd formele i mijloacele cu coninut
specific (filme, afie, pliante, cataloage, brouri, cri etc.).
Centrul metodologic de organizare i realizare a instruirii i propagandei la nivelul
persoanelor juridice este cabinetul de protecia muncii.
Se va studia cu atenie legislatia specifica de securitatatea muncii, care prezint att modul
de organizare a cabinetelor de securitatea muncii, dotarea acestora, materialele de
instruire, ct i modul de finanare a acestora.
Dotarea cu echipament individual de protecie
Echipamentul individual de protecie, reprezint mijloacele cu care a fost dotat fiecare
participant la procesul de munc pentru a fi protejat mpotriva factorilor de risc de
accidentare i mbolnvire profesional. Scopul acordrii este prevenirea accidentelor de
munc i a mbolnvirilor profesionale.
Persoanele juridice i fizice care utilizeaz n activitatea lor salariai sau alte persoane
prevzute de lege sunt obligate s acorde gratuit echipament individual de protecie
adecvat, ntregului personal expus riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional.
Persoanele juridice i fizice sunt obligate s ntocmeasc i s aprobe liste interne de dotare
cu echipament individual de protecie adecvat, difereniat pe categorii i locuri de munc,
n funcie de natura i nivelul riscurilor i zonele corpului expuse, stabilind dotarea exact cu:
sortimente, durata normal de utilizare, numr de perechi/buci acordate concomitent,
modul de acordare - inventar personal, inventar secie etc.
Mai menionm faptul c echipamentul individual de protecie va fi certificat i avizat,
trebuind s garanteze calitile definite n: Norma metodologic privind certificarea calitii
de protecia sortimentelor de echipament individual de protecie i de lucru i avizarea
introducerii n fabricaie, anex la Legea proteciei muncii. Nerespectarea acesteia se
sancioneaz conform legii.
Sarcinile de munc
Activitile profesionale se vor organiza astfel nct solicitrile impuse de specificul muncii,
mediul de munc, relaiile om/main i relaiile psiho-sociale ale colectivului de munc s
corespund capacitilor fiziologice i psihologice ale salariailor.
n aceste condiii trebuie respectate urmtoarele elemente caracteristice:
conceperea i repartizarea sarcinilor de munc;
timpul de munc, munca n schimburi, intensitatea muncii;
efortul fizic;

56

efortul neuropsihic;
principii ergonomice n organizarea locului de munc;
transportul, manipularea i depozitarea materialelor;
lucrul la nlime;
Cldiri i alte construcii
Prevederile de mai jos stabilesc obligaiile generale ale proiectantului, executantului i
beneficiarului, att pentru realizarea unor construcii, ct i pentru realizarea lucrrilor de
reparaie sau modernizare a unor construcii.
Obligaiile proiectantului
Proiectantul rspunde de elaborarea documentaiilor tehnice de execuie ale
lucrrilor de construcii. Acestea trebuie s fie astfel ntocmite nct s permit executarea i
utilizarea lucrrilor n condiii n care, la o exploatare normal a instalaiilor tehnologice, s se
previn accidentele de munc, precum i mbolnvirile profesionale. n acest scop,
proiectantul este obligat:
s aplice, la elaborarea proiectelor, normele de securitate a muncii, precum i
prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrrilor de construcii
care se refer la msuri de securitate a muncii;
s prevad n documentaiile tehnice utilizarea pentru execuia lucrrilor numai
a echipamentelor tehnice certificate din punct de vedere a securitii muncii;
s prevad n documentaiile tehnice de execuie mijloacele financiare care
s asigure respectarea prevederilor actelor normative n vigoare;
s garanteze prin proiect eficiena msurilor de securitate a muncii
corespunztoare normelor i legislaiei de securitate a muncii;
s stabileasc dispozitivele, aparatele i instalaiile de securitate a muncii,
necesare n perioada de execuie a lucrrilor de construcii;
s asigure completarea documentaiei cu msurile impuse cu ocazia
contractelor de protecia muncii efectuate de ctre organele abilitate;
s prevad n documentaia proiectelor prin care se promoveaz tehnologii
noi de execuie instruciuni preliminare de securitate a muncii i lista cuprinznd
propuneri de echipament individual de protecie;
s ia msuri ca documentaiile tehnico-economice s evidenieze factorii de
risc pe faze de execuie i s prevad trimiteri la normele i actele normative de
securitate a muncii corespunztoare factorilor respectivi;
s nominalizeze n cadrul documentaiilor tehnico-economice, n cazul
lucrrilor speciale i ale lucrrilor noi de execuie, pentru care nu exist normative
sau detalii tip, msurile de securitate a muncii, specifice lucrrilor respective;
s acorde asisten tehnic executantului i beneficiarului n vederea rezolvrii
problemelor de securitate a muncii;
cu ocazia recepiei lucrrilor de construcii, s controleze realizarea msurilor
de protecia muncii prevzute n documentaia tehnic.
Obligaiile executantului
Executantul rspunde de realizarea lucrrilor de construcii i condiii care s evite
accidentele de munc i a mbolnvirilor profesionale. n acest scop este obligat:
s analizeze documentaia tehnic de execuie din punct de vedere a
securitii muncii i, dac este cazul, s fac obieciuni, solicitnd proiectantului
modificrile necesare conform prevederilor legale;
s execute toate lucrrile prevzute n documentaia tehnic n scopul
realizrii unei exploatri ulterioare a lucrrilor de construcii - montaj n condiii de
securitate a muncii i s sesizeze beneficiarul i proiectantul cnd constat c

57

msurile propuse sunt insuficiente sau necorespunztoare, s fac propuneri de


soluionare i s solicite acestora aprobrile necesare;
s cear beneficiarului ca proiectantul s acorde asisten tehnic n vederea
rezolvrii problemelor de securitate a muncii n cazurile deosebite, aprute n
executarea lucrrilor de construcii;
s remedieze toate deficienele constatate cu ocazia efecturii probelor,
precum i cele constatate la recepia lucrrilor de construcii.
Obligaiile beneficiarului
Beneficiarul rspunde de preluarea i exploatarea lucrrilor de construcii n condiii
care s asigure securitatea muncii. n acest scop are obligaia:
s analizeze proiectul din punct de vedere a msurilor de securitate a muncii i,
n cazul n care constat deficiene, lipsuri sau neconcordane fa de prevederile
legislaiei n vigoare, s cear proiectantului remedierea deficienelor constatate,
completarea documentaiei tehnice sau punerea n concordan a prevederilor
din proiect cu cele din legislaie;
s colaboreze cu proiectantul lucrrii la definitivarea instruciunilor de
securitate a muncii;
pentru lucrrile de construcii ce se execut paralel cu desfurarea procesului
de producie, s ncheie cu executantul un protocol - anex la contract, n care se
va delimita suprafaa pe care se execut lucrrile, pentru care rspunderea privind
asigurarea msurilor de protecia muncii revine executantului i se va specifica
condiiile necesare a fi respectate de executant, astfel nct desfurarea
procesului de producie n condiii de securitate s nu fie afectat de lucrrile de
construcii executate concomitent cu acesta;
s controleze, cu ocazia recepiei lucrrilor de construcii, realizarea de ctre
executant a tuturor msurilor de securitate a muncii prevzute n documentaia
tehnic, refuznd recepia lucrrilor de construcii care nu corespund din punct de
vedere a securitii muncii;
s nu semneze recepia definitiv a lucrrilor de construcii atunci cnd
determinrile privind microclimatul, zgomotul i vibraiile, iluminatul, efectuate n
timpul probelor tehnologice, nu corespund documentaiei tehnice.
Persoanele fizice i juridice sunt obligate s asigure mijloacele i dispozitive de
semnalizare de securitate i sntate, adecvate locurilor de munc sau situaiilor periculoase
i s ia msuri pentru meninerea acestora n stare de funcionare.
Semnalizarea de securitate i sntate poate fi de interzicere, de avertizare, de
obligare, de salvare sau prim ajutor i se realizeaz, dup caz, n manier permanen sau
ocazional.
Instalaiile tehnic - edilitare precum i dotrile social - sanitare, puncte de prim ajutor,
necesarul de ap potabil, colectarea i ndeprtarea rezidurilor se vor realiza innd cont
de prevederile tehnice aflate n vigoare dar i de cele aferente art. 249-264 din Normele
generale de protecia muncii ed. 1996.
Echipamente tehnice
Echipamentele tehnice reprezint mainile, utilajele, instalaiile, aparatura, dispozitivele,
uneltele i alte mijloace asemntoare necesare n procesul muncii.
Conducerea persoanei juridice sau persoana fizic trebuie s ia toate msurile necesare
pentru ca echipamentul tehnic s fie adecvat sarcinii de munc sau adaptabil cu uurin
pentru ndeplinirea acesteia, fr a prezenta riscuri pentru securitatea i sntatea
salariailor.

58

Mediul de munc
Microclimatul la locul de munc este determinat de temperatura, umiditatea i viteza de
micare a aerului, temperatura suprafeelor i radiaiile calorice emise n zona de lucru.
Componentele microclimatului se normeaz n raport cu degajarea de cldur n
organismul uman determinat de efortul fizic
Scoti afara - Se vor respecta prevederile art. 404-409 din Normele generale de protecia
muncii ed. 1996.
n ceea ce privesc zgomotul i vibraiile se vor respecta leislaia in vigoare.
VII.5 INSTALATII ELECTRICE
VII.5.1 Denumirea lucrrii: DEZVOLTAREA TURISMULUI DE AGREMENT PRIN CREAREA
COMPLEXULUI WELLNESS TERMAL "NYMPHAEA" ORADEA
VII.5.2 Amplasament: Oradea, Str. Aleea trandului nr. 1
VII.5.3 Beneficiar: Primria Municipiului Oradea
VII.5.4 Obiect: Prezentul memoriu tehnic descrie soluiile tehnice adoptate pentru
realizarea instalaiilor electrice aferente obiectivului menionat mai sus:

instalaii electrice de utilizare, situate dup punctul de delimitare dintre furnizor


i consumator

priza de pmnt

instalaia de protecie mpotriva trsnetului

instalaia de protecie mpotriva ocurilor electrice

instalaia de cablare structurat voce date - imagini

instalaia de detectare, semnalizare i avertizare incendiu

instalaia de televiziune cu circuit nchis

instalaia control acces

instalaia de sonorizare i adresare public

instalaia de gestiune centralizat a cldirii (BMS)


VII.5.5 Bazele proiectrii: La elaborarea proiectului s-au respectat prevederile
normativelor i standardelor n vigoare: I7-2011, SR HD 60364-4-41:2007, SR HD 60364-551:2006,. La baza proiectului a stat tema de proiectare transmis de beneficiar i planurile de
arhitectur.
Alegerea gradului de protecie al echipamentelor inclusiv a racordurilor acestora n
funcie de categoria de influene externe n care se ncadreaz ncperea sau spaiul
respectiv, s-a realizat pe baza prevederilor generale din anexa 5.2 din I7-2011, standardul SR
EN 60529 (grade de protecie asigurate prin carcase cod IP) i standardul SR EN 62262
(grade de protecie asigurate prin carcasele echipamentelor electrice mpotriva
impacturilor mecanice de exterior cod IK) anexele 5.3. i 5.4 din I7-2011.
Volumele la care se face referire n ncperile cu duuri sunt cele definite n subcap.
7.1 din I7-2011.
Volumele la care se face referire n ncperile cu piscine, bazine sunt cele definite n
subcap. 7.2 din I7-2011.
Documentaia ntocmit asigur ndeplinirea cerinelor eseniale de calitate n
conformitate cu Legea 10/95, modificat prin Legea nr.123/ 2007, n conformitate cu
cerinele eseniale, specifice categoriei de importan a obiectivului, respectiv:
a) rezisten mecanic i stabilitate
b) securitate la incendiu;
c) igien, sntate i mediu;

59

d) siguran n exploatare;
e) protecie mpotriva zgomotului;
f) economie de energie i izolare termic.
VII.5.6. SOLUII TEHNICE
VII.5.6.1.Alimentarea cu energie electric
Alimentarea cu energie electric a construciei din reeaua furnizorului, nu face
obiectul prezentei documentaii. Soluia de branare i amplasarea echipamentului de
msurare a energiei electrice se va realiza n baza unui proiect tehnic elaborat conform fiei
de soluie emis de S.D.E.E. competent comandat de beneficiarul lucrrii. naintea
nceperii lucrrilor se va obine, prin grija beneficiarului, Avizul tehnic de racordare, la
reeaua furnizorului, aviz care condiioneaz nceperea lucrrilor de instalaii electrice i
admiterea la avizare a proiectului de instalaii electrice de utilizare.
1 Puterea cerut: Pc = 1600 kW
2 Curentul cerut: Ic= 2513 A
3 Tensiunea de alimentare: 400/230V
Se propune un post de transformare echipat cu un transformator de 2000 kVA.
Tabloul de distribuie de joas tensiune TD_PT montat in camera de joas tensiune
este alimentat din transformatorul de 2000 kVA prin cabluri din cupru monoconductoare,
pozate aparent; fiecare faz este format din cte 6 cabluri monoconductoare din cupru
cu seciunea de 240 mm2, iar PEN este format din 3 cabluri monoconductoare din cupru cu
seciunea de 240 mm2.
Se asigur alimentarea din doua surse de alimentare electrice, de baz i de rezerv,
a urmtorilor consumatori:
- instalaia de detectare, semnalizare i avertizare a incendiilor;
- instalaiile de stingere a incendiilor cu ap;
- instalaia pentru deschiderea trapelor de evacuare a fumului;
- instalaia de iluminat de siguran
- instalaia de iluminat (conform scheme monofilare)
- prize birouri dispecer, recepie
- sistemul de control acces
Pentru alimentarea de rezerv a consumatorilor (cu excepia celor prevzui cu baterii
locale de acumulatori), n cazul cderii tensiunii de la reeaua furnizorului de energie, s-a
prevzut un grup electrogen de intervenie, cu intrarea automat n funciune n maxim 15 s
i dou surse de alimentare nentreruptibile (UPS).
Grupul electrogen se va amplasa n exterior conform planei IE.01 i va avea puterea
aparent n regim de funcionare continu de 135 kVA. Grupul electrogen va fi carcasat,
de tip compact complet pregtit pentru intervenie: cu rezervor de combustibil nglobat,
exhaustor pentru ventilaia grupului, ncrctor pentru baterie, baterie de acumulatori,
cablurile de legtura necesare, eav de eapament, tabloul grupului. Grupul electrogen
este prevzut cu dou plecri.
VII.5.6.2. Priza de pmnt
S-a proiectat pentru cldirea C1 o priz de pmnt, folosit n comun pentru

60

instalaia de protecie mpotriva trsnetului i pentru instalaia de protecie mpotriva ocurilor


electrice prin atingere indirect, care va avea valoarea rezistenei de dispersie de cel mult 1
Ohm. Priza de pmnt artificial de fundaie se realizeaz dintr-un conductor din platband
de oel zincat 40x4 mm, dispus n fundaie, nglobat direct n stratul de beton curat de pe
fundul gropii de fundaie astfel nct s fie nvelit cu un strat de beton de cel puin 50 mm.
Priza de pmnt este o priz obinut prin interconectarea unei prize naturale cu priza
artificial. Priza natural utilizeaz drept electrozi verticali armtura metalic a fundaiei de
beton armat a stlpilor de susinere a cldirii; cu condiia asigurrii continuitii electrice
printr-o seciune minim de 100 mm2, pe tot traseul curentului prin armturi, mbinri ale
armturilor, suduri etc. Legarea n paralel a acestor electrozi (stlpi) se face cu platbanda
OL-Zn 40x4 mm cu lungimea corespunztoare distanei dintre stlpi, nglobat n betonul
fundaiei; seciunea efectiv de trecere de la armtur la platband trebuie s fie de minim
100 mm2.
Se consult plana IE.02. Se va msura priza de pmnt. Dac valoarea rezistenei de
dispersie obinut nu este sub 1 priza de pmnt se va mbunti pn este satisfcut
valoarea de 1 . Detaliile de execuie pentru mbuntirea prizei de pmnt artificiale vor fi
realizate de proiectant, n funcie de valoarea rezistenei de dispersie msurat.
Armturile metalice ale stlpilor, grinzilor i plcilor se vor interconecta ntre ele n
vederea realizrii continuitii electrice. La nivelul subsolului armturile stlpilor se vor
interconecta prin intermediul electrodului orizontal confecionat din band OL-Zn 40x4 mm.
Se va realiza interconectarea ntre acest electrod orizontal i armtura metalic a plcii de
beton a pardoselii.
Toate armturile metalice din zona piscinelor (perei, plci) se interconecteaz. Prin
aceste msuri se realizeaz echipotenializarea structurii metalice a cldirii.
Se asigur echipotenializarea ntregii cldiri.
Sub placa de fundaia se instaleaz un electrod inelar constituit dintr-o reea n
ochiuri.
S-au prevzut opt bare de echipotenializare. n camera tabloului general se dispune
aparent pe perei un conductor principal de legare la priza de pmnt. Legturile dintre BEP
uri i priza de pmnt sunt realizate din band OL-Zn 40x4mm. Toate elementele
conductoare se leag la barele de echipotenializare. Seciunea minim a conductoarelor
de echipotenializare din cupru care sunt conectate la BEP este de 6 mm2.
Priza de pmnt se va verifica periodic.
Se vor realiza prize de pmnt locale n zona camerelor tehnice ale bazinelor
exterioare la care vor fi racordate armturile metalice din structura bazinelor. n camerele
tehnice se vor monta bare de egalizare a potenialelor.
Se vor realiza prize de pmnt locale pentru cldirile C2, C3 i C5.
La nivelul stlpilor metalici de iluminat se vor realiza prize de pmnt locale.
VII.5.6.3. Instalaia de protecie mpotriva trsnetului
Sistemul de protecie mpotriva loviturilor de trsnet este prevzut cu paratrsnet tip
reea captatoare dispus pe acoperiul cldirii. Sistemul de captare al cupolei este constituit
din tije din bar rotund masiv din OL-Zn cu diametrul 16 mm, montate pe structura
metalic a cupolei, asigurndu-se continuitatea electric. Sistemul de captare se leag la
conductoarele de coborre nglobate n stlpi i conectate la armtura stlpului. Sistemul
de captare al cupolei se va monta odat cu montarea prelatei i face parte din furnitura
cupolei. Numrul tijelor de captare se determin pe baza metodei de calcul a sferei fictive,

61

dar acest numr va fi majorat astfel nct tijele s fie suficient de dese i pentru a nu permite
psrilor s gureasc prelata cupolei.
Distana ntre piesele de fixare a conductoarelor de captare va fi de 11,5m.
Conductoarele de coborre formate din banda de OL-Zn 25x4mm se vor monta
paralel cu barele longitudinale ale armaturii stlpilor si vot fi legate de fiecare etrier.
Pentru nglobarea conductoarelor de coborre n structura stlpului se solicit acordul
proiectantului structurii de rezisten.
Se va asigura continuitatea din punct de vedere electric ntre conductoarele de
coborre i priza de pmnt.
Se va respecta distana de proximitate fa de traseele circuitelor electrice i fa de
prile metalice ale cldirii conform SR-CEI 61024-1.
Toboganul exterior se protejeaz prin tij de captare montat pe stlpul metalic al
structurii care va fi legat la pmnt.
VII.5.6.4.Distribuia energiei electrice
Schema de legare la pmnt este de tipul TN-C-S.
Din tabloul de distribuie de joas tensiune al postului de transformare (TD_PT) se vor
alimenta:
- Tabloul general al cldirii principale C1 (TG), montat n spaiul tehnic special
amenajat de la subsolul cldirii coloana de alimentare format din 7 cabluri din
aluminiu tip NAYY3x240+120mm2, echipat conform schemelor monofilare IE.18 i
IE.19
- Tabloul de distribuie al cldirii alimentaie public C2 (TE_C2) coloana de
alimentare format din cablu CYAbY3x50+25 mm2 pozat ngropat n pmnt,
echipat conform schemei monofilare IE.29
- Tabloul de distribuie al cldirii alimentaie public C3 (TE_C3) coloana de
alimentare format din cablu CYAbY3x50+25 mm2 pozat ngropat n pmnt,
echipat conform schemei monofilare IE.34
- Tabloul de distribuie al punctului de alimentaie public sezonier (TE_SZ)
coloana de alimentare format din cablu CYAbY4x25 mm2 pozat ngropat n
pmnt
- Iluminatul din parcare s-au prevzut dou circuite trifazate formate fiecare din
cablu CYAbY5x6 mm2 pozat ngropat n pmnt
- Tabloul de distribuie aferent staiei pompelor de incendiu (TD_SP) coloana de
alimentare de baz format din cablu CYAbY4x25 mm2 pozat ngropat n pmnt
tablou montat i echipat de furnizorul grupului de pompare
Tabloul general al cldirii principale C1 (TG) este montat n camera electric din
subsolul cldirii principale. Acest tablou este modular i conine dou seciuni principale de
bare a i b.
Din seciunea a (TGa) se alimenteaz urmtoarele tablouri electrice:
- Tabloul de distribuie grupuri sociale C5 (TE_C5) montat n cldirea grupurilor
sociale coloana de alimentare format din cablu CYAbY4x25 mm2 pozat
ngropat n pmnt, echipat conform schemei monofilare IE.38
- Tabloul de distribuie pentru bazine competitii exterioare - bazin olimpic i bazin
sarituri (TE2), montat n camera tehnic aferent bazinelor coloana de

62

alimentare format din cablu CYAbY3x185+95mm2 pozat ngropat n pmnt tablou montat i echipat de furnizorul de echipamente pentru bazine
Tabloul de distribuie pentru bazinele exterioare 2 i 3 (TE3), montat n camera
tehnic aferent bazinelor coloana de alimentare format din cablu
CYAbY3x240+120mm2 pozat ngropat n pmnt - tablou montat i echipat de
furnizorul de echipamente pentru bazine
Tabloul de distribuie pentru bazinul exterior 4 - bazin cu valuri (TE4), montat n
camera tehnic aferent bazinului coloana de alimentare format din cablu
CYAbY4x70mm2 pozat ngropat n pmnt - tablou montat i echipat de furnizorul
de echipamente pentru bazine
Tabloul de distribuie pentru bazinul exterior 7 bazin aterizare tobogane) - (TE5),
montat n camera tehnic aferent bazinului coloana de alimentare format din
cablu CYAbY3x150+70 mm2 pozat ngropat n pmnt - tablou montat i echipat
de furnizorul de echipamente pentru bazine
Tabloul de distribuie pentru bazinul principal interior (TE6), montat n spaiul tehnic
din subsol coloana de alimentare format din cablu NYY4x120 mm2 pozat pe pat
de cablu -tablou montat i echipat de furnizorul de echipamente pentru bazine
Tabloul de distribuie pentru echipamentele nclzire i ventilaie (TE7), montat n
spaiul tehnic din subsol coloana de alimentare format din dou cabluri
NYY3x185+95 mm2 pozate pe pat de cablu, echipat conform schemei monofilare
IE.22
Tabloul de distribuie pentru bazinul interior aterizare tobogane (TE8), montat n
spaiul tehnic din subsol coloana de alimentare format din cablu NYY4x50 mm2
pozat pe pat de cablu - tablou montat i echipat de furnizorul de echipamente
pentru bazine
Tabloul de distribuie pentru bazinul interior 4 jacuzzi (TE9), montat n spaiul
tehnic din subsol coloana de alimentare format din cablu NYY4x35 mm2 pozat
pe pat de cablu - tablou montat i echipat de furnizorul de echipamente pentru
bazine
Tabloul de distribuie pentru bazinul interior 5 jacuzzi (TE10), montat n spaiul
tehnic din subsol coloana de alimentare format din cablu NYY4x50 mm2 pozat
pe pat de cablu - tablou montat i echipat de furnizorul de echipamente pentru
bazine
Tabloul de distribuie pentru bazinele de trecere interior/ exterior (TE11), montat n
spaiul tehnic din subsol coloana de alimentare format din cablu NYY4x16 mm2
pozat pe pat de cablu - tablou montat i echipat de furnizorul de echipamente
pentru bazine
Tabloul de distribuie pentru bazinul interior arca lui Noe - (TE12), montat n spaiul
tehnic din subsol coloana de alimentare format din cablu NYY-J5x6 mm2 pozat
pe pat de cablu - tablou montat i echipat de furnizorul de echipamente pentru
bazine
Tabloul de distribuie pentru bile turceti (TE13), montat n spaiul tehnic din subsol
coloana de alimentare format din cablu NYY-J5x6 mm2 pozat pe pat de cablu tablou montat i echipat de furnizorul de echipamente pentru acestea
Tabloul de distribuie grupuri sociale C6 (TE_C6), montat n cldirea grupurilor
sociale coloana de alimentare format din cablu CYAbY5x10 mm2 pozat
ngropat n pmnt, echipat conform schemei monofilare IE.40
Tabloul prevzut cu dubl alimentare TE_GE, coloana de alimentare de baz
format din cabluri monoconductoare rezistente la foc 5xNHXH1x50mm2, echipat
conform schemei monofilare IE.20

63

Tabloul TE_e, montat la etaj, coloana de alimentare format din cablu NYY-J5x35
mm2 pozat pe pat de cablu, echipat conform schemei monofilare IE.25
Seciunea b a TG (TGb) este echipat conform schemei monofilare IE.19.
-

Tabloul de distribuie care alimenteaz grupul de pompare ap pentru incendiu


TD_SP este montat n staia pompelor de incendiu i este prevzut cu dubl
alimentare:
o alimentare de baz din TD_PT - realizat cu realizat cu cablu armat din
cupru tip CYAbY4x25 mm2 pozat ngropat n pmnt
o alimentare de rezerv din grupul electrogen, realizat cu cablu armat din
cupru tip CYAbY4x25 mm2 pozat ngropat n pmnt
o dispozitivul pentru anclanarea automat a rezervei (AAR reversibil) se
monteaz n staia pompelor de incendiu
Se menioneaz faptul c aceste cabluri sunt amplasate pe trasee diferite n
exterior i nu trec prin cldire.
Pentru ntreruperea alimentrii cu energie electric n caz de incendiu (cu
excepia tabloului TD_SP) s-a prevzut n camera pompelor de incendiu un
buton de declanare traseul cablului este marcat pe plana IE.01.
Tabloul de distribuie TE_GE este montat n camera electric i este prevzut cu dubl
alimentare:
o alimentare de baz din TGa - realizat cu cablu rezistent la foc
o alimentare de rezerv din grupul electrogen, realizat cu cablu armat din
cupru tip CYAbY4x50 mm2 pozat ngropat n pmnt
o dispozitivul pentru anclanarea automat a rezervei (AAR reversibil) se
monteaz n tablou
o n tablou se monteaz un UPS trifazat avnd puterea aparent 8kVA i
autonomie de maxim 5 minute, care are rolul de a asigura alimentarea
iluminatului de securitate mpotriva panicii pn la pornirea grupului
electrogen circuitele de iluminat fiind realizate din cablu rezistent la foc
Tablourile de distribuie care vor fi livrate de ctre furnizorii de utilaj, vor fi complet
echipate; acestea coninnd partea de for, comand i automatizare, cu respectarea
normativelor i reglementrilor tehnice specifice.
Protecia coloanelor se realizeaz conform schemelor monofilare.
Pentru realizarea instalaiei electrice la consumatori se utilizeaz o schem de
distribuie combinat cu 4 respectiv 5 conductoare. Circuitele sunt protejate la suprasarcin
i scurtcircuit prin sigurane fuzibile sau ntreruptoare automate cu declanatoare magnetotermice i mpotriva curenilor de defect prin dispozitive difereniale. n schemele monofilare
sunt precizate caracteristicile aparatelor de protecie.
La trecerea cablurilor, paturilor de cabluri prin perei i planee rezistente la foc se vor
lua msuri corespunztoare de etanare a golurilor din jurul acestora cu materiale rezistente
la foc care s asigure rezistena la foc egal cu a elementului traversat.
Tuburile de protecie se amplaseaz fa de conductele altor instalaii i fa de
elementele de construcie, respectndu-se distanele minime I7-2011. Se vor utiliza tuburi de
protecie din PVC.
Toate materialele utilizate pentru instalaia electric vor fi incombustibile (CA1) sau
vor fi greu combustibile (CA2a), cu ntrziere la propagarea flcrii.

64

VII.5.6.5.Instalaia de for
Circuitele de for alimenteaz cu energie electric utilajele prevzute n tema de
proiectare: echipamente HVAC, czi de hidroterapie, lifturi, echipamente aferente
buctrie, saune. Tablourile de utilaj vor fi livrate de ctre furnizorii de utilaj i vor fi complet
echipate; acestea vor conine partea de for, comand i automatizare, cu respectarea
normativelor i reglementrilor tehnice specifice.
Circuitele de for se vor executa cu cabluri NYY sau NYM, montate pe pat de
cabluri. n schemele monofilare sunt precizate caracteristicile aparatelor de protecie i
seciunile conductoarelor.
Conform datelor primite de la proiectantul de instalaii termice i sanitare, s-a prevzut
n tabloul TE7 posibilitatea alimentrii a 41 pompe trifazate pentru circulaie. Protecia
circuitelor de for se realizeaz cu ntreruptoare automate pentru protecie motoare care
au curentul de reglaj al declanatorului termic (Ir) reglabil, iar curentul de reglaj al
declanatorului magnetic (Im) fix, n general mai mare de 12I n pentru a se evita declanrile
intempestive datorate vrfului de curent din momentul pornirii. S-au prevzut contactoare
trifazate, regim AC-3.
Saunele sunt tratate ca fiind cabine de saun prefabricate asigurndu-se
alimentarea tablourilor electrice aferente acestora, tablouri care fac parte din furnitura
saunelor.
Piscinele i bazinele vor fi complet echipate asigurndu-se prin acest proiect
alimentarea tablourilor electrice aferente acestora.
Alimentarea echipamentelor
concepute a fi utilizate n piscine i bazine (de ex. grupuri de filtrare, dispozitive pentru
producerea unor jeturi sau cureni de ap, iluminat subacvatic) nu este tratat n acest
proiect, fiind asigurat odat cu montarea piscinelor i a bazinelor. Se vor respecta cu
strictee prevederile art. 7.2.4.4.4 din I7-2011.
n camera portarului se monteaz o central de desfumare, prevzut cu autonomie
local. Circuitele de alimentare ale trapelor pentru evacuarea fumului sunt realizate cu
cabluri din cupru rezistente la foc 90 minute, tip N2XH 3x2.5 FE180 E90. Centrala de detectie
va comanda deschiderea automata a trapelor prin intermediul unui transponder.
Deschiderea manuala se realizeaz prin intermediul butoanelor aferente centralei de
desfumare.
n tablourile pentru ventilaie i lifturi se vor monta cte o surs de c.c. 24V pentru
alimentarea interfeelor cu contact liber de potenial montate pe bucla de detecie.
Se va asigura semnalizarea optic i acustic n camera cu supraveghere
permanent, a intrrii n funciune a grupului de pompare ap incendiu.
Pentru legarea suplimentar la pmnt poate fi utilizat structura metalic de
susinere a cablurilor dac se asigur continuitatea electric
VII.5.6.6.Instalaii de iluminat i prize
Calculul fotometric s-a realizat cu programul dedicat DIALux. Nivelurile de iluminare
sunt corelate cu destinaia ncperilor, conform NP-061-2002. Calculele luminotehnice sunt
valabile pentru aparatele de iluminat specificate; n cazul utilizrii altor aparate de iluminat
se vor reface calculele luminotehnice pentru asigurarea nivelelor de iluminare impuse. n
fiele tehnice sunt descrise corpurile de iluminat propuse.
S-au propus i corpuri de iluminat cu LED-uri ntruct acestea ofer posibiliti de
exprimare artistic fr precedent n domeniul iluminatului, din punct de vedere al culorii,

65

dinamicii, miniaturizrii, integrrii arhitecturale. Beneficiile utilizrii tehnologiei LED sunt:

flexibiltate foarte mare pentru soluiile de iluminat decorativ


flux luminos ridicat fr emisie de cldur, radiaii ultraviolete sau radiaii infraroii
control electronic uor
durat de via foarte mare
eficien energetic au cel mai sczut consum de energie dintre toate sursele
de iluminat

Iluminat interior
Spaiu bazine
- Corpuri de iluminat montate aparent, echipate cu doua lampi fluorescente
compacte 2x32W/230V/2x2400lm/840, IP20, clasa II, sistem optic fatetat (CIL2)
- Corpuri de iluminat montate pe in, echipate cu LED 69W/230V/4900lm/840,
grad de protectie IP20, clasa II (CIL4)
- Corpuri de iluminat montate aparent, echipate cu LED 15W/230V/863lm/840,
grad de protectie IP20, clasa I (CIL5)
- Corpurile de iluminat subacvatice amplasate n volumul 0 al piscinelor i
bazinelor fac parte din furnitura acestora i vor fi alimentate la tensiune
foarte joas (TFJS), tensiunea nominal nedepind 12 V c.a. sau 30 V c.c.,
sursa de TFJS fiind instalat n afara volumelor 0, 1 i 2. Aceste corpuri de
iluminat vo fi montate i executate conform SR EN 60598-2-18.
Birouri, spaii de circulaie, vestiare
Corpuri de iluminat montate incastrat, echipate cu LED 14W/230V/1100lm/840,
grad de protectie IP44, clasa II (CIL1)
Aplice ornamentale pe casele de scri
Grupuri sanitare, duuri
- Corpuri de iluminat montate incastrat, echipate cu LED 13W/230V/640lm/840,
grad de protectie IP44, clasa I (CIL3)
- Coform art. 7.1.4.1. gradul de protecie a corpurilor de iluminat amplasate n
volumele 1 i 2 este IPX4
Spaii tehnice, buctrii
Corpuri de iluminat montate aparent, echipate cu dou lmpi fluorescente TLD 58W/ 840, balast electonic la nalt frecven, cu difuzor din policarbonat
transparent rezistent la ocuri, grad de protecie IP66, clasa I (CIL6)
Comanda iluminatului general se realizeaz centralizat din camera portarului pentru
circuitele de iluminat alimentate din tabloul TE_p i din camera dispecer pentru circuitele de
iluminat alimentate din TE_GE i TGb. Pentru restul circuitelor de ilumina interior, comanda se
realizeaz local.
Circuitele de iluminat sunt distincte de cele de prize.
Circuitele de iluminat i prize sunt realizate din cabluri NYM montate pe pat de cablu
deasupra tavanului fals sau protejate n tuburi din PVC montate ngropat.
Intreruptoarele i comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea corpurilor
de iluminat se aleg pentru un curent nominal de 10 A i se vor monta la h=1.2m fa de cota
pardoselii finite.
Nu s-au prevzut prize n spaiul pentru bazine.
Prizele din biroul dispecer sunt alimentate printr-un UPS local de 4kVA.
Repartiia receptoarelor pe circuite s-a fcut astfel nct s fie respectat echilibrarea
fazelor.
Pentru seciunea conductoarelor, cablurilor i diametrul tuburilor de protecie se

66

consult schemele monofilare.


La contactul cu materiale combustibile cablurile se vor poza n tuburi speciale
certificate n acest scop.
Se vor monta n contact direct cu materialele combustibile numai aparatele i
echipamentele electrice cu grad de protecie minim IP54. Montarea pe materiale
combustibile a aparatelor i echipamentelor electrice cu grad de protecie inferior IP54, se
face interpunnd ntre acestea i materialul combustibil straturi de tencuial de min. 1cm
grosime sau plci din materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de min. 0.5cm,
cu o lime care depete cu cel puin 3 pe toate laturile elementul de instalaie electric.
Iluminat exterior
Iluminat parcare
Corpuri de iluminat exterior montate pe stlpi h=4m, echipate cu lamp cu
descrcri in sodiu la inalta presiune 150W, IP66, clasa II (CIL11)
Circuitele de iluminat sunt alimentate din tabloul de distribuie de joas
tensiune al postului de transformare TD_PT, comanda realizat prin releu
crepuscular
Fiecare stlp are prevzut o cutie de jonciuni, cu protecie local
Iluminat alei
- Corpuri de iluminat exterior montate pe stlpi h=4m, echipate cu LED 76W, IP65,
clasa II (CIL10)
- Circuitele de iluminat sunt alimentate din TGb
- Comanda realizat prin releu crepuscular, dublat de comand manual
Fiecare stlp are prevzut o cutie de jonciuni, cu protecie local
Iluminat cupol cldire principal
- Corpuri de iluminat tip proiector simetric, echipate cu lampa cu halogenuri
metalice 250W, IP65, clasa I (CIL7)
- Comand manual din camer dispecer
Iluminat faad cldire principal
- Corpuri de iluminat tip proiector asimetric, echipate cu lampa cu descarcare in
gaz compacta 70W, IP65, clasa I (CIL8)
- Corpuri de iluminat arhitectural, cu fascicul direct, echipate cu lampa cu
descarcare in gaz compacta 150W, IP65, clasa I (CIL9)
- Comand manual din camer dispecer
Iluminat terenuri de sport, bazine exterioare
- Corpuri de iluminat exterior tip proiector asimetric, montate pe stlpi h=8m,
echipate cu lampa cu halogenuri metalice 1000W, IP66, clasa I (CIL12)
- Circuitele de iluminat pentru terenurile de sport se alimenteaz dn tabloul
TE_C5, comand manual prin butoane montate pe tablou
- Fiecare stlp are prevzut o cutie de jonciuni, cu protecie local
Iluminat de siguran
In conformitate cu I7-2011 au fost prevzute urmtoarele tipuri de iluminat de
siguran:
Iluminat de securitate pentru evacuare:
- lng fiecare u de ieire
- la fiecare u de ieire destinat la fi folosit n caz de urgen

67

la panourile de semnalizare de securitate


la fiecare schimbare de direcie
lng fiecare echipament de intervenie mpotriva incendiului i fiecare punct de
alarm (declanatoare manuale de alarm n caz de incendiu)
Se utilizeaz corpuri de iluminat de tip autonom.. Toate corpurile pentru iluminatul de
securitate de evacuare sunt de tipul indicator luminos (semne albe pe fond verde). Corpurile
de iluminat alese au un flux luminos mai mare de 60 lm. Se asigur un nivel de iluminare mai
mare de 5 lx.
Iluminat de securitate pentru circulaie
Toate circuitele de iluminat alimentate din TE_GE, TE_p i TE_b au asigurat alimentare de
rezerv din din grupul electrogen.
Iluminat de securitate mpotriva panicii ntruct grupul electrogen intr in funciune
ntr-un timp mai mare de 5 s s-a prevzut o surs nentreruptibil (UPS 8kVA) care
asigur funcioarea circuitelor c1/TE_GE, c2/TE_GE de iluminat din sala bazinelor
pn la preluarea sarcinii de ctre grupul electrogen. Scoatarea din funciune a
iluminatului de securitate mpotriva panicii se face numai dintr-un singur punct
accesibil personalului nsrcinat cu aceasta. Acest circuite se realizeaz din cablu
rezistent la foc 30 minute.
Iluminat de securitate pentru continuarea lucrului n camera tehnic i camera
pompelor de incendiu
Corpurile de iluminat de tip autonom se alimenteaz pe circuite din tablourile de distribuie
pentru receptoarele normale. Se consult schemele monofilare.
Verificarea instalaiei de iluminat de siguran
Se va verifica lunar fiecare corp de iluminat de siguran prin simularea unui defect n
alimentarea iluminatului normal pentru un interval de timp suficient pentru a se asigura c
fiecare corp de iluminat este funcional. Se va verifica anual fiecare corp de iluminat de
siguran la toate intervalele de timp stabilite n conformitate cu informaiile productorului.
Toate ncercrile i rezultatele trebuie s fie consemnate n Registrul de control pentru
instalaiile de detectare, semnalizare, alertare, limitare i stingere a incendiilor.
-

VII.5.6.7.Instalaia de cablare structurat


Racordarea obiectivului la internet, se va realiza n baza proiectului elaborat de
societile de specialitate. Instalaia de cablare structurat cuprinde tubulatura i prizele
aferente circuitele de date (internet), telefonie. S-a prevzut un dulap de conexiuni montat
n birou dispecer.
Cablarea structurat va fi realizat n categoria 6, asigurndu-se viteze de transfer de
pn la 1Gbps. Se utilizeaz cabluri de tip UTP Cat.6. Se utilizeaz prize duble RJ45.
ntre traseele circuitelor de for i cele ale cablrii structurate se pstreaz o
distan de minim 5 cm pentru cablarea orizontal. Intersectarea circuitelor de for cu cele
de cureni slabi se recomand s se fac la un unghi de 90. n cazul montrii n tuburi de
protecie, se utilizeaz tuburi diferite pentru cicuitele de 230V i de cureni slabi. La instalarea
cablului, se va pstra o raz de curbur de cel puin 8 x diametrul cablului. Fiecare cablu se
va eticheta corespunztor prizei aferente. Etichetarea posturilor/prizelor se va face vizibil,
lizibil i diferenial-cromatic conform EIA/TIA 606.
VII.5.6.8. Instalaia de detectare, semnalizare i avertizare incendiu
Sistemul de detectare, semnalizare i avertizare incendiu s-a proiectat in conformitate cu
prevederile standardelor si normativelor in vigoare Normativ pentru proiectarea i
executarea instalaiilor de semnalizare a incendiilor i a sistemelor de alarmare contra

68

efraciei n cldiri I18/2-02


Instalaia de semnalizare a incendiilor este prevzut cu elemente standard SR EN 54.
Tipurile de acoperire a zonelor de detectare la incendiu sunt:
acoperire total prin detectoare de incendiu i declanatoare manuale
acoperire prin declanatoare manuale pentru spaiu bazine
Sistemul este organizat pe trei bucle. Cldirea se mparte n zone de detecie astfel
nct suprafaa unei singure zone de detecie s nu depeasc 1600m2.
Instalaia de detectare, semnalizare i avertizare incendiu are in componen urmtoarele
echipamente:
echipamentul de control si semnalizare- centrala de semnalizare adresabil - trei
bucle cu posibiliti de extindere
detectoare analog adresabile optice de fum cu izolator incorporat
declanatoare manuale de alarm analog adresabile (butoane de semnalizare)
dispozitive acustice de alarm de interior sirena conventionala de interior nivel
acustic 100110 dB
dispozitiv acustic i optic de alarm de exterior
Instalaia de detectare, semnalizare i avertizare incendiu are urmtoarele funcii:
detecia rapid a nceputurilor de incendiu
semnalizarea manual a incendiului de la butoanele de alarmare
afiarea zonei de detectare aflate in alarm
autotestarea echipamentului central i a detectorilor
alarmarea audibil din orice punct al parcajului i al cilor de evacuare
transmiterea semnalului de incendiu pentru alertarea serviciilor pentru situaii de
urgen conform dispoziiilor stabilite de operatorul complexului
comanda trapelor pentru evacuarea fumului
Amplasarea echipamentelor se consult planele IE41, IE.42, IE.43.
centrala de semnalizare n camera portar
detectoare punctuale montate pe tavan, conform planelor
declanatoarele manuale de alarm (butoanele de semnalizare manual) montate pe perei la nlimea de 1.4 m fa de pardoseal
Centrala de semnalizare va fi alimentat cu energie electric printr-un circuit propriu
racordat din tabloul TE_p. Circuitul de alimentare va fi marcat i nu va putea fi deconectat
dect de personal autorizat. Centrala de semnalizare va fi prevzut cu baterie de
acumulatori care va asigura o durat de funcionare de 48 ore i apoi necesarul de putere
pentru semnalizarea unei alarme pe durata a 30 de minute.
Reeaua de cablare pentru interconectarea elementelor din cmp va fi realizat din
cablu JE-H(St)H E30 2x2x0.8 mm - cablu pentru semnalizare incendiu, cu conductoare
masive din cupru, ecran din folie de aluminiu, fr eliberare de halogen, rezistent la foc 30
minute (izolaia are o rezisten la propagarea flcrii de cel puin 180 minute, funcionarea
sistemului este asigurat 30 minute).
In tablourile pentru ventilaie, lifturi si in centrala de desfumare se va monta cte o
surs de c.c. 24V pentru alimentarea interfeelor cu contact liber de potenial montate pe
buclele de detecie. De asemenea, printr-un contact liber de potenial se comunic cu
sistemul de adresare public.
Fiecare echipament trebuie s fie clar identificabil. Pentru identificare se vor folosi
etichete. Marcajul detectoarelor va indica zona de detecie i poziia n zon (nr. detector).
Eticheta se va poziiona pe detector sau n imediata apropiere acestuia, de ex. pe soclu
sau pe tavan. La butoane, eticheta va fi poziionat sub sticla de protecie.
Etichetele de identificare trebuie s fie lizibile. Pentru lizibilitatea etichetelor este valabil

69

urmtoarea regul: Mrimea caracterelor (mm) = Distana de citire (m) : 0,3


VII.5.6.9..Protecia mpotriva ocurilor electrice
S-au aplicat msuri pentru protecia utilizatorilor mpotriva ocurilor electrice datorate
atingerilor directe i indirecte. Schema de legare la pmnt este TN-C-S. Toate masele
instalaiei electrice sunt legate prin conductoare de protecie la neutrul alimentrii legat la
pmnt (PE).
Protecia mpotriva atingerilor directe se asigur prin utilizarea echipamentelor
corespunztoare categoriei de influene externe, conductoare izolate, tuburi de protecie,
carcase, tablou de distribuie cu pri active izolate.
Protecia mpotriva atingerilor indirecte prin ntreruperea automat a alimentrii se
realizeaz cu dispozitive de protecie mpotriva supracurenilor. S-a respectat lungimea
maxim a buclei de defect.
n ncperile cu duuri i bazine sunt interzise msurile de protecie mpotriva atingerii
directe realizate prin obstacole i prin amplasarea n afara zonei de accesibilitate la
atingere. De asemenea, sunt interzise msurile de protecie mpotriva atingerilor indirecte
prin amplasarea n mediu neconductor i prin legturi echipoteniale locale nelegate la
pmnt.
n ncperile cu duuri i bazine (volumele 0 i 1) este admis numai protecia prin
utilizarea tensiunii foarte joas (TFJS), tensiunea nominal nedepind 12 V c.a. sau 30 V c.c.,
sursa de TFJS fiind instalat n afara volumelor 0, 1 i 2.
n ncperile cu duuri i bazine (volumul 2) se asigur protecia tuturor circuitelor cu
dispozitive de protecie la curent diferenial rezidual (DDR) cu un curent nominal diferenial
rezidual de 30 mA.
n ncperile cu duuri i bazine protecia mpotriva atingerii indirecte se va realiza prin
legturi echipoteniale suplimentare. Toate prile conductoare din volumele 0, 1 i 2 trebuie
legate ntre ele prin
conductoare de echipotenializare i apoi la conductorul de protecie al maselor
echipamentelor amplasate n aceste volume. Exemple de posibile elemente conductoare
exterioare:
- prile metalice ale sistemelor de alimentare cu ap i ale sistemelor de ape uzate;
- prile metalice ale sistemelor de nclzire i ale sistemelor de condiionare a aerului;
- elementele metalice accesibile ale structurii.
Conductele de metal cu manta de plastic nu este necesar s fie conectate la legtura
echipotenial local suplimentar, cu condiia s nu fie accesibile n ncpere, chiar dac
acestea sunt conectate la elemente conductoare accesibile nelegate la pmnt.
Nu se admit legturi echipoteniale nelegate la pmnt.
VII.5.6.10. Instalaie de televiziune cu circuit nchis
Obiectivul este prevzut cu un sistem video cu control digital care asigur unui
standard ridicat de siguran.
Echipamentele ce alcatuiesc sistemul sunt:
sisteme de inregistrare video digitala (DVR);
monitoare color;
camere video color de interior
camere video color de exterior in carcasa termostatata;
sursa de alimentare neintreruptibil (UPS).
Camerele video vor fi amplasate in locurile care necesita supraveghere.
Mod de lucru programabil: sistemul va putea functiona in mod full (inregistrare 24 ore) sau
poate fi programat sa inregistreze in perioade de timp stabilite de utilizator.

70

VII.5.6.11. Instalaie control acces


Sistemul de control acces si management vizitatori a fost conceput pentru a face
fata nevoilor specifice acestui tip de activitate.
Check-in
La intrarea in complex, vizitatorul va merge la receptie unde va selecta tariful si
serviciile dorite din cadrul complexului. Pentru a beneficia de acces, vizitatorul va primi o
bratara de cauciuc tip ceas care contine un TAG RFID in care receptionera va incarca prin
intermediul programului de management si gestiune vizitatori, valoarea biletului, timpul de
sedere, serviciile, numarul dulapului si suma de pre-pay.
Pentru a spori securitatea si de a nu purta bani in incinta complexului, cumpararea de
produse si servicii se va realiza exclusiv electronic utilizand bani virtuali care sunt incarcati in
sistem la sosire.
Diferenta de bani neutilizata se va returna la parasirea unitatii de catre vizitatori la caseriile
de check-out. Fiecare vizitator va primi un dulap sau dupa caz unui dulap pot fi asigurati
mai multor utilizatori.
Dulapurile lucreaza in mod offline, aceasta solutie tehnica fiind una mult mai stabila decat
cele on-line care depind de starea unui server, al unei retele de comunicatii si de alte
componente electronice intermediare. Un alt avantaj al sistemului off-line este ca nu depind
de o conexiune fizica cu niciun echipament, sunt auto alimentate cu baterii proprii.
Incuietorile recunosc doar acele bratari care au fost in prealabil programate in cadrul
procedurii de check-in. ( ex. brtara careia i s-a adresat incuietoarea cu numarul 23, va
putea deschide i nchide doar acea incuietoare).
Check-out
Pentru un management fluid si pentru a nu provoca aglomerari intre fluxul de intrare si
iesire al vizitatorilor in orele de varf, recomandarea este de a avea o caserie interioara
destinata exclusiv pentru procedura de check-out. Vizitatorul se prezinta la caserie, unde
lucratorul va citi de pe bratara datele si va restitui dupa caz, suma de bani neutilizata.
Vizitatorul se va deplasa la unul dintre turnicheti si va introduce bratara tip ceas in automatul
de prelevare. Acesta mai citeste in mod automat inca o data datele, iar daca totul este in
regula, deblocheaza turnichetul spre iesire. Astfel se economiseste timp pretios pentru
colectarea manuala de catre lucrator a bratarilor. Sistemul le va colecta in mod automat.
In orice moment administratia va putea sa stie cati vizitatori sunt in cadrul complexului
si cati bani sunt in caserie, respectiv cat s-a consumat pe servicii sau produse. Sistemul poate
exporta datele pentru a fi ulterior importate in orice program.
Fiecare usa in functie de traficul ales va fi dotat cu cititor RFID pe ambele sensuri sau
doar pe un sens, iar pentru iesire in acel caz se va utiliza un buton de exit. Usile vor avea ca
blocaj electromagneti de forta 300 Kgf, pentru a putea elibera usa in anumite momente de
panica sau comenzi directe.
VII.5.6.12. Instalaie de sonorizare i adresare public
Sistemul de sonorizare este destinat asigurarii muzicii ambientale, precum si difuzarii de
mesaje promotionale si de urgenta, in conformitate cu normativele Europene EN54 sectiunile
4; 16; 24.
Instalatia va permite :
- Difuzarea muzicii de ambianta din regia tehnica.
- Difuzarea mesajelor de informare publica.
- Difuzarea mesajelor de evacuare/alerta din regia tehnica sau, automat, la comanda
centralei de incendiu.

71

Structura sistemului de evacuare


a. Unitatea centrala amplificat 360W certificat EN54-16
b. Extensia amplificat 360W certificat EN54-16
c. Pupitru microfon de pompier certificat EN54-16
d. Pupitru microfon operator certificat EN54-16
e. Amplificatorul de rezerva certificat EN54-16
f. Alimentarea de rezerva certificat EN54-4
g. Sursa muzica
h. Difuzoare ingropate EN 54-24
i. Difuzoare aplicate EN 54-24
j. Difuzoare tip horn EN 54-24
k. Difuzoare aplicate pentru medii cu temperaturi inalte si umiditate ridicata (pana la
120C)
l. Difuzoare tip coloana sonora, pentru medii umede (IP 65)
a. Unitatea centrala amplificata (Certificat EN54)
Aceasta va lucra ca un sistem de management integrat si va dispune de o amplificare de
360W distribuita pe 6 zone; fiecarei zone ii corespunde cate un buton de activare si un
potentiometru de reglaj al volumului. Cumulate, toate cele 6 zone nu vor depasi puterea
totala a amplificatorului. Unitatea centrala dispune de o memorie nevolatila pentru stocarea
mesajelor preinregistrate de EVACUARE SI ALERTA, un microfon aflat pe partea frontala a
echipamentului pentru anunturi live in situatii de urgenta care au prioritatea cea mai mare.
Sistemul asigur
- sonorizare pe mai multe zone
- difuzarea de mesaje vocale prin intermediul pupitrului microfon pt operator
- difuzarea de semnal muzical avand ca sursa playerul muzical (audio CD + MP3 + FM/AM
radio + USB port + SD card port)
- difuzarea unui mesaj vocal de evacuare a persoanelor in caz de urgenta (preinregistrat in
memoria interna a centralei) atunci cand centrala de incendiu, cu care se interconecteaza,
furnizeaza un semnal
- difuzarea de mesaje vocale de urgenta prin intermediul microfonului de pompier
- posibilitatea decalansarii manuale e mesajului vocal de evacuare a persoanelor in caz de
urgenta de la microfonul de pompier
- posibilitatea anularii starii de urgenta de la microfonul de pompier
- trecerea pe amplificatorul de rezerva atunci cand unul dintre amplificatori se defecteaza
- alimentare electrica de rezerva
Monitorizari:
unitatea central amplificata
mesajul vocal de evacuare a persoanelor in caz de urgenta
extensiile amplificate
pupitrul microfon de pompier
pupitrul microfon RM-200M
bateria de acumulatori
difuzoare: impedanta, scurt-circuit, intrerupere
difuzoare ground fault
unitatea de alimentare de rezerva
amplificatorul de rezerva VP-2421
Sistemul trebuie sa alerteze personalul cu semnal sonor si vizual pe LCD-ul unitatii centrale, in
cazul unui fault.

72

b. Extensia amplificata (Certificat EN54)


Acesta dispune de o amplificare de 360W distribuita pe 6 zone, fiecarei zone ii corespunde
cate un buton de activare si un potentiometru de reglaj al volumului. Cumulate toate cele 6
zone nu vor depasi puterea totala a amplificatorului. Conexiunea echipamentelor este de
tip lant(chain).
c. Pupitru microfon operator (Certificat EN54)
Microfonul operatorului va fi folosit pentru uz general in special pentru difuzarea mesajelor si
anunturilor de informare publica, cu microfon tip gat de lebada si 10 butoane programabile.
Ofera posibilitatea de reglaj al sensibilitatii microfonului.
d. Pupitru microfon pompier
Microfonul pompierului va fi folosit pentru pornirea mesajului de evacuare, sau anunturile de
urgenta, acestea avand prioritate mai mare decat orice alta sursa conectata la sistemul de
alarmare si o extensie cu 20 butoane programabile. Ofera posibilitatea de reglaj a
sensibilitatii microfonului.
e. Amplificatorul de rezerva (Certificat EN54)
Amplificator dedicat pentru a prelua sarcina de amplificare a semnalului audio in cazul
defectarii modului de amplifcare a Unitatii centrale sau extensiilor. Acesta disupune de o
amplificare de 420W, aleas sa faca fata cu usurinta preluarii sarcinilor.
f. Alimentare de rezerva (Certificat EN54-4)
Alimentarea instalatiei de sonorizare se face dintr-un circuit de alimentare direct si dedicat.
Aceasta alimentare va fi sustinuta de o alimentare autonoma care asigura redundanta
sistemului. Alimentarea de rezeva va asigura functionarea sistemului de sonorizare pe o
perioada de 30 minute in cazul anuntului de urgenta, plus minim 24 de ore in stand-by. Sursa
este prevazuta cu acumulatori de 24V si numarul acestora se dimensioneaza conform
necesitatii sistemului prevazut.
g. Sursa de muzica
Sursa de muzica dedicata are ca functii TUNER, CD, MP3, USB, SD. Echipamentul are in
dotare si telecomanda.
h. Difuzoarele ingropate (Certificat EN54-24)
Difuzoarele dedicate spatilor inchise vor fi certificate EN 54-24. Acestea au o putere de
6W/100V, furnizeaza o presiune acustica de 90dB(1W,1m) si un raspuns in frecventa de 10018000Hz.
i. Difuzoarele aplicate (Certificat EN54-24)
Difuzoarele sunt dedicate spatiilor inchise, culoarelor de acces, casa scarilor etc. Aceasta
au o putere de 6W/100V, furnizeaza o presiune acustica de 94dB(1W/1m) si un raspuns in
frecventa de (150-18000Hz).
j. Difuzoarele tip horn (Certificat EN54-24, IP 65)
Difuzoarele horn sunt certificate EN 54-24 (conform BS 5839-8) au o puteri ntre 30W15W/100V, 109dB SPL, 315 - 12500Hz. Carcasa le va oferi protectie la intemperii IP65;
temperatura de funcionare: -20C - +55 C
k. Difuzoare aplicate pentru medii cu temperaturi inalte si umiditate ridicata (pana la 120C)
Difuzoare speciale ce pot fi montate in saune (temperatura de pana la 120C) si medii

73

umede. Acestea vor avea o putere de 6W, SPL: 85dB, frecventa de raspuns de 125 18000
Hz, IP 56., temperatura de functionare -40C/120C
l. Difuzoare tip coloana sonora, pentru medii umede (IP 54)
Aceste difuzoare vor fi montate in spatii cu umiditate ridicata si au nevoie de un grad de
protectie ridicat la umiditate (IP 54). Acestea vor avea o putere de 30W, SPL:90 dB si
frecventa de raspuns 120 20000 Hz. Dispersia este de (-6dB) 1kHz/4kHz : 200/90,
temperatura de functionare -20C/110C.
La parter in zonele: MASAJ, TEPIDARIUM, CAMERA MEDIC, precum si la etaj in zonele:
BIROURI, MASAJ THAILANDEZ, TRATAMENTE ACVATICE, MASAJE, CABINET ESTETICA DENTARA,
SALON INFRUMUSETARE, TRATAMENT NATURIST SI RECEPTIE se vor folosi atenuatoare de volum
cu releu de prioritate pentru ca, in caz de necesitate, sa permita blocarea sau atenuarea
semnalului audio curent si difuzarea mesajului vocal preinregistrat pentru evacuarea
persoanelor.
VII.5.6.13. Instalaia de gestiune centralizat a cldirii (BMS)
Sistemul de management si control al instalaiilor (BMS) va fi un sistem de achiziie si
procesare date, bazat pe aplicaii si programe, configurat in staii locale de automatizare cu
funcionare independenta si cu posibilitatea comunicrii cu dispecerul central.
Sistemul BMS propus are o structura modulara si flexibila si asigura extinderea stailior
locale si aplicaiilor acestora, in concordanta cu cerinele ulterioare.
Staiile locale comunica intre ele si cu dispecerul central folosind transmisia digitala de
date pe cablu de BUS de 2 perechi de conductori torsadate. Protocolul de comunicare este
de tip LON Talk.
Topologia sistemului are 4 nivele:
Nivelul 1: Nivelul echipamentelor de cmp (senzori si actuatori)
Nivelul 2: Module de intrri si ieiri (I/O)conectate la echipamentele de cmp.
Conectarea modulelor I/O intre ele se face pe BUS.
Nivelul 3: Staii locale de automatizare pentru Incalzire Racire - Ventilatie.
Staii locale de automatizare pentru celelalte instalaii din cldire (tablourile electrice
de
distribuie, staiile de pompare, grupul generator,etc.).
Staiile locale vor fi montate in tablouri de control proprii sau in tablourile de distribuie
electrica.
Nivelul 4: Dispecerul central BMS.
Staiile locale de automatizare (nivelul 3) comunica intre ele folosind acelai cablu de
bus iar comunicaie cu dispecerul central (nivelul 4) este realizata prin comunicaie TCP/IP.
Fiecare staie locala de automatizare funcioneaz independent pentru fiecare
instalaie, fr a fi necesara conectarea la dispecerul central. Dispecerul are rol de
supervizare si poate
controla (de ordin soft) orice staie locala.
Independenta staiilor locale este asigurata de aplicaii si programe implementate in
controlere DDC cu memorie permanenta (EEPROM) in care sunt stocate toate datele
de
intrare,curbele funcionale si valorile de ieire.
Pe calculatorul de dispecerat BMS ruleaz o aplicaie de tip client care se
conecteaz la serverul central BMS care este conectat la reeaua de comunicaie LON a
sistemului BMS din cldire.
Pe serverul BMS ruleaz aplicaia de server BMS si dispune de toate elementele
software si hardware specifice de comunicare cu controlerele din cldire.
Instalaiile conectate la sistemul BMS din cldire sunt monitorizate si controlate in timp
real.

74

Pe ecranul dispecerului central sunt accesibile toate instalaiile cu valorile, curbele de


control, strile de funcionare si avarie a sistemelor conectate la BMS.
De la dispecerul central se pot modifica parametrii de comanda si reglaj a
instalaiilor, pot fi monitorizate strile de funcionare a echipamentelor (pompe, ventilatoare,
etc.) si ali parametri funcionali de stare si reglaj (temperaturi, umiditate relativa, presiuni,
presiuni difereniale, etc.) dinsistem.
Tipurile punctelor de date folosite pentru comanda, controlul si monitorizarea
sistemelor sunt urmtoarele:
1. DI = digital input = intrare digitala
2. DO = digital output = ieire digitala
3. AI = analog input = intrare analogica
4. AO = analog output = ieire analogica
Funciile asigurate de BMS
Asigurarea eficientei energetice a instalaiilor prin minimizarea consumurilor de energie
respectiv supravegherea si controlul funciilor importante ale instalaiilor cldirii
Constanta supraveghere a funcionarii instalaiilor si indicarea oricrei deviaii de la
funcionarea normala, nc de la apariia ei, pentru a fi tratate la timp.
Controlul si monitorizarea centralizat a parametrilor, generarea si monitorizarea alarmelor.
nregistrarea principalelor parametrii din sistem (temperaturi, umiditate relativa,presiuni,
presiuni difereniale, ore de funcionare etc.), combinat cu programul de ntreinere, vor fi
utilizate pentru alertri cu privire la operaiuni de mentenan.
Asigurarea condiiilor climaterice (temperatur, calitate aer, debit minim de aer proaspt)
si de presiune intre diferitele ncperi specifice vor fi asigurate prin automatizarea completa
si centralizata.
nregistrarea centralizata a tuturor parametrilor de reglaj i funcionare.
Msurarea si nregistrarea continua a gradului de colmatare a filtrelor din sistemul de
ventilaie.
Centralele de ventilaie vor fi dotate cu automatizare separata.
Cablajul automatizrii CTA-urilor va fi dup normele DIN VDE 0281 i VDE 0250.
Motoarele ventilatoarelor vor fi acionate prin convertizoare de frecventa cu care se va
regla debit constant de aer pentru fiecare ncpere conform proiectului de ventilaii.
Presiunea in tubulaturi va fi msurat cu senzori difereniali de presiune.
Se va asigura un regim de pornire manuala directa, fr convertizor de frecventa a
ventilatoarelor de pe tabloul de automatizare al fiecrei centrale de ventilaie pentru caz
de defeciune a convertizorului de frecventa.
Se va asigura interblocarea funcionrii centralelor de tratare aer cu sistemul de incendiu
al cldirii.
Se va asigura interblocarea funcionrii CTA-lor cu clapetele de foc existente pe
tubulaturile fiecarui agregat de ventilare.
Se va monitoriza functionarea hotelor din zona buctriei
Se va asigura functionarea ventilatoarelor din grupurile sanitare pe baza programelor de
timp.
Se va monitoriza funcionarea pompelor de cldur prin protocolul de comunicaie
ModBus respectiv se va comanda funcionarea pompelor submersibile.
Se vor automatiza circuitele de nclzire prin comanda vanelor de reglaj pe bazat
temperaturilor msurate de senzorii montai pe teren.
Se vor comanda i monitoriza pompele de circulaie aferent fiecrui circuit de nclzire.
Se va comanda i monitoriza prepararea apei calde menajere (ACM).
Se va comanda i monitoriza sistemul SOLAR.
Se va monitoriza prin puncte de date electrice sistemele independente de sistemul BMS

75

Se va livra un calculator de dispecerat echipat cu software de dispecerat specific


sistemului livrat. Calculatorul trebuie s fie livrat cu programe liceniate. Calculatorul de
dispecerat livrat va avea caracteristicile descrise n specificaia tehnic sau similara cestuia
dar nu mai slab ca performan de cele prescrise prin caietul de sarcini.
Calculatorul de dispecerat sistem BMS va fi montat ntr-o zon ferit de umiditate i
cldur. Mediul ambiat trebuie s fie corespunztor echipamentelor de calcul.
MSURI DE SNTATE I SECURITATE N MUNC
n vederea evitrii producerii accidentelor de munc i eliminarea pericolelor de
electrocutare a personalului n timpul execuiei i exploatrii instalaiilor electrice, se vor
respecta prevederile normelor de securitate i protecia muncii n vigoare. Instalaiile
electrice coninute n acest proiect nu necesit msurisuplimentare sau speciale de
protecia muncii care s fie precizate n faza de proiectare.
Se va acorda o atenie deosebit urmtoarelor norme:
HG nr.300/ 2006 cerine minime de securitate pentru antierele temporare i mobile;
HG nr.355/ 2007 supravegherea medical a sntii lucrtorilor;
HG nr.493/ 2006 cerine minime de securitate referitoare la protecia lucrtorilor expui la
zgomot;
HG nr.971/ 2006 cerine minime privind semnalizarea de securitate;
HG nr.1048/ 2006 cerine minime privind echipamentul individual de protecie;
HG nr.1051/ 2006 cerine de securitate la manipularea manual a maselor;
HG nr.1091/ 2006 cerine minime de securitate pentru locul de munc;
HG nr.1146/ 2006 cerine minime de securitate la utilizarea echipamentelor de munc;
HG nr.1876/ 2005 cerine minime de securitate la expunerea lucrtorilor la vibraii;
HG nr. 600/ 2007, privind protectia tinerilor la locul de munc;
Ordonant de Urgent nr. 99/ 2000 - privind msurile ce pot fi aplicate n perioadele cu
temperaturi extreme pentru protectia persoanelor ncadrate n munc;
De asemenea pe antier se vor asigura cerinele de securitate i sntate n munc rezultate
din Legea nr.319/ 2006 a securitii i sntii n munc i a normelor de aplicare ale
acesteia aprobate prin HG nr.1425/ 2006 ( actualizata);
Toate lucrrile de montaj ale instalaiilor electrice se vor executa numai de muncitori care au
calificarea corespunztoare i instructajul de protecia muncii pentru locul de munc
respectiv.
MSURI SPECIFICE P.S.I.
Prin proiect s-au prevzut soluiile tehnice care s nu favorizeze declanarea sau
extinderea incendiilor. n acest scop s-au respectat prescripiile normativelor I 7-2011, P11899, menite s asigure o bun siguran la foc a instalaiilor, dintre care se menioneaz:
alegerea soluiilor constructive, a traseelor, modului de pozare i distanelor
necesare pentru fiecare obiect n concordan cu prescripiile care
reglementeaz proiectarea acestui tip de instalaii
instalaie de protecie mpotriva trsnetului
dubla alimentare a receptoarelor cu rol de siguran la foc
instalaie de detectare, semnalizare i avertizare incendiu
dispozitive de protecie la curent diferenial rezidual
INSTRUCIUNI DE EXPLOATARE
Executantul instalaiei va urmri la punerea n funciune a instalaiei integritatea
conductorului PE i va testa capacitatea de separare prin simulare de scurtcircuite.

76

n timpul exploatrii instalaiei electrice, beneficiarul va evita:


s foloseasc aparate electrice defecte, uzate sau improvizate
s ncarce circuitele peste sarcina admis
s nlocuiasc aparatele prevzute pentru protecia circuitelor cu altele avnd
alte caracteristici
introducerea cordoanelor de alimentare fr techer n prize
utilizarea aparatelor de iluminat suspendate direct de conductoare de alimentare
utilizarea aparatelor de nclzit electrice fr msuri de izolare fa de elementele
combustibile
Beneficiarul va lua toate msurile necesare respectrii prevederilor Legii 10/1995 i ale
H.G. 273/1994 privind calitatea lucrrilor de construcii, montaj i recepia lucrrilor
respective.
Lucrrile vor fi ncredinate spre executare unor firme specializate i atestate pentru
categoriile respective de lucrri.
Eventualele modificri necesare a fi fcute proiectului pe parcursul execuiei lucrrilor
datorit unor situaii neprevzute, vor fi aduse la cunotina proiectantului din timp, pentru
stabilirea soluiilor n conformitate cu normativele n vigoare. Efectuarea unor modificri fr
avizul proiectantului, poate s-l absolve pe acesta de rspunderea fa de eventualele
consecine.
VII.5.6.14. BREVIAR DE CALCUL
1. Sistemul de iluminat interior
La proiectarea sistemului de iluminat interior se respect cerinele cantitative i calitative
necesare pentru realizarea mediului luminos conform NP 061-02 i NP022/97.
Se parcurg urmtoarele etape:
1) n funcie de destinaia ncperii, activitii de baz din aceasta i sarcinii vizuale se
stabilesc:
- nivelul iluminrii medii (cf. Anexei 2 din NP 061-02 pentru iluminatul normal i cf. Anexei 3
pentru iluminatul de siguran)
- nlimea planului util
- indicele de redare a culorilor de ctre lmpile sistemului de iluminat
Pentru ncperile cldirii s-au considerat urmatoarele valori:
Nivel de
Ra
Tipul ncperii
iluminare mediu
Em [lx]
> 80
Spaiu bazine
300
Zone

de

circulaie,

coridoare, scri

> 80
100 - 200

Vestiare

200

> 80

Grupuri sanitare

200

> 80

200 - 300

> 80

Birouri

500

> 80

Buctrii

500

> 80

Spaii tehnice

77

Restaurant

300

> 80

Depozite

100

> 80

2) Se identific, din planurile de arhitectur:


- dimensiunile geometrice ale ncperii;
- reflectanele: plafonului, pereilor i planului util;
- nlimea de montare a corpurilor de iluminat innd seama de condiiile reale de montare
3) Se aleg:
- lmpile pentru sistemul de iluminat (lmpi cu culori calde)
- corpurile de iluminat pentru sistemul de iluminat,
4) Se stabilete factorul de meninere pentru sistemul de iluminat n funcie de:
- tipul surselor de lumin
- degajarea de praf din ncpere;
- durata ntre dou curiri consecutive ale corpurilor de iluminat
Calculul fotometric a fost realizat pentru fiecare ncapere n parte cu programul DiaLux 4.8, o
parte din rezultatele obinute fiind anexate.
Sistemele de iluminat devin eficiente energetic dac n utilizarea acestora se folosete ct
mai favorabil lumina natural disponibil i echipamentele manuale sau automate de
acionare, control i variaie a fluxului luminos.
2. Curentul de sarcin
Curentul de sarcin pentru un circuit monofazat:

Ib

Pi
U f cos

Curentul de sarcin pentru un circuit trifazat:

Ib

Pi
3U cos

Curentul de sarcin pentru o coloan trifazat:

Ib

Pc
3U cos c

3. Alegerea seciunii conductoarelor


Moduri de pozare utilizate:
Mod de pozare B2 cabluri multiconductoare n tub pe perete - tubul fixat pe perete la
distan mai mic de 0,3 ori diametrul tubului sau n perete
Mod de pozare C - cabluri monoconductoare sau multiconductoare fixate pe perete la
distan mai mic de 0,3 ori diametrul cablului sau n perete
Mod de pozare D cabluri n tub sau n canal de cablu ngropate n pmnt
Mod de pozare E, F - cabluri monoconductoare sau multiconductoare n aer sau pe
pat de cabluri perforat
Seciunea cablurilor se determin pornind de la curentul nominal al sarcinii I b, mprit la
diferii coeficieni de corecie, k1, k2,

78

I'b

Ib
k1 k 2 ...

I 'b este curentul de sarcin corectat, care se va compara cu capacitatea de transport de


curent a cablului considerat.
Sisteme de pozare n aer
n condiii de pozare diferite de cele de referin se aplic factorii de corecie urmtori:
k1 pentru temperatur ambiant diferit de 30C (anexa 5.18 din I7-2011)
k2 pentru pozarea n grup a mai multor circuite (anexele 5.19 5.21 din I7-2011)
Dou circuite se afl grupate, dac distana dintre ele este mai mic dect dublul
diametrului celui mai mare dintre ele.
Curentul admisibil n aceast situaie este:

I 'z I z k1 k 2
Sisteme de pozare n pmnt
n condiii de pozare diferite de cele de referin se aplic factorii de corecie urmtori:
k1 (anexa 5.23 din I7-2011) n funcie de:
o temperatura solului la adncimea de pozare diferit de 20C
o rezistena termic specific a solului
o gradul de ncrcare
k2 (anexele 5.24 5.28 din I7-2011) n funcie de:
o numrul de sisteme pozate alturat
o tipul cablurilor
o distana dintre cabluri
o rezistena termic specific a solului
o gradul de ncrcare

kx
o
o

0.85 pentru pozarea n tub de protecie


0.90 dac se utilizeaz plci de acoperire a cablurilor cu o curbur pronunat
astfel nct nu se elimin incluziunile de aer

n schemele monofilare sunt date seciunile conductoarelor pentru fiecare circuit i coloan.
4. Determinarea cderii de tensiune
Cdere de tensiune U
n Voli

Circuit

Monofazat:
faz/neutru

U R I b cos X I b sin
L
U 2I b r cos x sin
n
U 3(R I b cos X I b sin )
L
U 3I b r cos x sin
n

Trifazat echilibrat:
3faze
(cu sau fr
neutru)
unde:
L - lungimea circuitului

n %

U
100
Uf
U
100
Un

79

r rezistena lineic a conductorului; r

s seciunea conductorului
- rezistivitatea electric a materialului conductorului
- pentru Cu: 2.25 108 m
x reactana lineic a conductorului (neglijabil pentru seciuni mai mici de 50 mm2)
-

Pentru toate circuitele pierderile de tensiune se ncadreaz n limitele admisibile cf. par. 5.2.5
din I7-2011:
- 6% , pentru receptoarele din instalaiile electrice de iluminat
- 8% pentru receptoarele putere
5. Calculul curenilor de scurtcircuit
S-a realizat pentru fiecare tablou cu programul Ecodial V3.38.
O parte din rezultate sunt ataate.
6. Alegerea dispozitivelor de protecie
Protecia mpotriva curenilor de suprasarcin
Condiii de respectat:

I b I n I z (1)
I 2 1.45 I z (2)
unde:
Ib este curentul maxim de sarcin
Iz este curentul maxim admis al conductorului/ cablulului (dup ce s-au aplicat factorii de
corecie)
In este curentul nominal al dispozitivului de protecie; pentru dispozitive de protecie
reglabile In reprezint curentul reglat
I2 este curentul de declanare la suprasarcin
Protecie realizat cu ntreruptor automat
n virtutea nivelului ridicat de precizie, curentul I 2 este ntotdeauna mai mic dect 1.45 I n
astfel nct condiia (2) este verificat implicit.

Protecie realizat cu siguran fuzibil

I2 k 2 In

unde:
- I2 reprezint curentul de funcionare (la care fuzibilul se topete)
- k2 1.6 pentru fuzibile gG cu I n > 16A

1.6 I n 1.45 I z I n 0.9 I z


I b I n 0.9 I z

k2 1.9 pentru fuzibile gG cu I n< 16A


1.9 I n 1.45 I z I n 0.76 I z

I b I n 0.76 I z
Protecia mpotriva curenilor de scurtcircuit
Condiii de respectat:

80

Capacitatea de rupere, trebuie s fie cel puin egal, cu cea a cea a curentului de
scurtcircuit prezumat, la locul de instalare

I cu I sc
unde:
Icu curentul nominal de rupere a dispozitivului de protecie (capacitate de rupere)
Curentul de scurtcircuit care poate s apar ntr-un punct de defect al circuitului
trebuie s fie ntrerupt ntr-un timp mai mic dect timpul admis pentru stabilitate a
termic a conductorului. Pentru un timp mai mic de 5 s,timpul t, in care un conductor
izolat ajunge de la temperatura maxim admisibil in regim normal la temperatura
maxim admisibil n caz de scurtcircuit se determin din condiia:

I 2 t k 2S2
unde:
I curentul de scurtcircuit n A, valoare efectiv
t - este durata eliminrii defectului in secunde
S seciunea conductorului n mm2
k - factor care ine cont de rezistivitatea si coeficientul de temperatur a materialului
conductorului precum i de temperatura iniial i final admisibil a acestuia (tab.
5.13 din I7-2011)
Caracteristicile dispozitivelor de protecie alese sunt date n schemele monofilare.
7. Stabilirea necesitii prevederii instalaiei de protecie mpotriva trsnetului. Evaluarea
riscului.
Evaluarea riscului s-a realizat cu ajutorul programului aferent standardului CEI 62305-2,
standard conform cruia este elaborat cap. 6.2.1 din I7-2011. Pe baza rezultatelor obinute
este necesar instalarea unei IPT nivel I.
VII.6 INSTALATII BAZINE
Date de tema:
- Apa din piscine :
- Apa rece:provenita din forajele proprii
- Apa geotermala proprie
- Apa provenita din golirea bazinelor este colectata de instalatia de canalizare
menajera si pluviala a complexului
- Planurile bazinelor in timpul proiectarii
- Consultanta la fata locului
- Apa rece din instalatii si din toate celelate bazine si pentru alte nevoi sunt asigurate
din reteaua de apa a complexului
- Bazinele pentru spalarea picioarelor sunt la temperature de 20 grade
C,dezinfectate,sunt alimentate cu apa rece de la reteaua proprie a complexului
- Substantele necesare pentru dezinfectarea apei sunt depozitate in depozitele special
amenajate
- Pentru tratarea apei fifosim metoda clasica hypo
Documentatia s-a intocmit avand in vedere ultimele normative in domeniu.
Standarde ale calitatii tehnologice al apei

81

Piscina devine bazin public 121/1996 (VII.24.), astfel se vor aplica normele in viguare.
Dimensionarea si tehnologia va fi in concordanta cu MSZ 15 234: 2012.
Apa de adaos a piscinelor, apa filtrata si recirculata din instalatiile proprii si
proprietatile fizice si chimice ale apei se regasesc in standardul care reglementeaza
aceste chestiuni MSZ 13690-3.
In timpul utilizarii piscinelor rezulta bacterii de pe ocupanti si din mediul inconjurator.
Astfel se va avea in vedere ca apa recirculata sa fie curatata si dezinfectata conform
prevederilor mai sus mentionate.
Instalatiile cum ar fi: vasul de expansiune, filtrele si alte instalatii, grupul de pompare
vor fi montate in apropierea bazinului.
Elemente de senzatii (topogane, trambuline, etc):
Aceste elemente functioneaza in intervale orare prestabilite. Sistemul lor de pompare
este instalat la subsol. Apa pompata provine din piscina. Gurile de aspiratie sunt de
dimensiuni mari, astfel ocupantii nu vor fi raniti din cauza vitezei apei.
Date privind echipamentele de tratare si circulatie al apei
M1. Bazin aterizare tobogane
Spatial tehnic de sub bazin cuprinde urmatoarele : rezervor tampon, filtru de nisip,
recipiente de dozare a substantelor pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, pompe de
recirculare,pompa hidrofor, schimbator de caldura. Are intalatia comuna cu M2.
M2. Bazin ceapa
Acelasi spatiu tehnic ca si la M1.Bazin aterizare tobogane.
M3.Bazin de copii Barca lui Noe
Spatiul tehnic de sub bazin cuprinde urmatoarele: rezervor tampon, filtru de nisip,
recipiente de dozare a substantelor pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, pompe de
recirculare, pompa hidrofor, schimbator de caldura.
M4.Jacuzzi 1
Spatiul tehhnic de sub bazin cuprinde urmatoarele: rezervor tampon, filtru de nisip,
recipiente de dozare a substantelor pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, pompe de
recirculare, pompa hidrofor, schimbator de caldura.
M5.Jacuzzi 2
Spatiul tehhnic de sub bazin cuprinde urmatoarele: rezervor tampon, filtru de nisip,
recipiente de dozare a substantelor pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, pompe de
recirculare, pompa hidrofor, schimbator de caldura.
M6.Bazin principal interior
Spatiul tehnic de sub bazin cuprinde urmatoarele: rezervor tampon, filtru de nisip,
recipiente de dozare a substantelor pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, pompe de
recirculare, pompa hidrofor, schimbator de caldura.
M7. si B1 Bazin de trecere intre interior si exterior
Spatiul tehnic de sub bazin cuprinde urmatoarele: rezervor tampon, filtru de nisip,
recipiente de dozare a substantelor pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, pompe de
recirculare, pompa hidrofor, schimbator de caldura.
M8.Baie turceasca 1
Spatiu tehnic: rezervor tampon, filtru de nisip , recipiente de dozare a substantelor
pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, pompe de recirculare, schimbator de caldura,
aflat in subsolul cladirii.

82

M9.Baie turcesceasca 2
Spatiu tehnic: rezervor tampon, filtru de nisip,recipiente de dozare a substantelor
pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, pompe de recirculare, schimbator de caldura,
aflat in subsolul cladirii.
M10.Baie turceasca 3
Spatiu tehnic: rezervor tampon, filtru de nisip,recipiente de dozare a substantelor
pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV,pompe de recirculare, schimbator de caldura,
aflat in subsolul cladirii.
M11.Baie turcesceasca 4
Spatiu tehnic :rezervor tampon, filtru de nisip, recipiente de dozare a substantelor
pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, pompe de recirculare, schimbator de caldura,
aflat in subsolul cladirii.
M12.Baie turceasca bazin rotund
Spatiu tehnic: rezervor tampon, filtru de nisip,recipiente de dozare a substantelor
pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, pompe de recirculare, schimbator de caldura,
aflat in subsolul cladirii.
B2.Bazin exterior
Spatiul tehnic de langa piscine cuprinde urmatoarele component:rezervor
tampon,pompe de recirculare,pompa hidrofor.
Spatiul tehnic din cladire din subsol cuprinde: filtru de nisip, recipiente de dozare a
substantelor pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, schimbator de caldura.
B3.Bazin exterior de copii
Spatiul tehnic de langa piscine cuprinde urmatoarele componente: rezervor
tampon , pompe de recirculare, pompa hidrofor.
Spatiul tehnic din cladire din subsol cuprinde: filtru de nisip, recipiente de dozare a
substantelor pentru tratarea apei, sistem de tratare cu UV, schimbator de caldura.
B4.Bazin cu valuri
Spatiul tehnic de langa piscine cuprinde urmatoarele componente: rezervor
tampon, filtru de nisip, pompe de recirculare, pompa hidrofor, recipiente de dozare a
substantelor pentru tratarea apei, sistem de valuri,schimbator de caldura.
B5.Bazin olimpic
Spatiul tehnic de langa piscine cuprinde urmatoarele component:rezervor tampon,
filtru de nisip, pompe de recirculare,pompa hidrofor, recipiente de dozare a substantelor
pentru tratarea apei, sistem de valuri, schimbator de caldura.
B6.Bazin de sarituri
Spatiul tehnic de langa piscine cuprinde urmatoarele component:rezervor
tampon,filtru de nisip,pompe de recirculare,pompa hidrofor, recipiente de dozare a
substantelor pentru tratarea apei, sistem de valuri, schimbator de caldura.
B7.Bazin aterizare tobogane
Spatiul tehnic de langa spatiul de sosire al toboganelor cuprinde urmatoarele
componente: rezervor tampon, pompe de recirculare, pompa hidrofor.

83

Spatiul tehnic de sub spatiul de pornire al toboganelor cuprinde urmatoarele


componente: filtru de nisip, recipiente de dozare a substantelor pentru tratarea apei,
schimbator de caldura.
Tehnologia de tratarea si recirculare a apei
In continuare sunt specificate functionarea si derularea unor bazine.
In bazinele cu apa recirculata, apa filtrata si dezinfectata apa este injectata prin duzele
montate in radierul bazinului iar apa folosita este captata prin intermediul preaplinurilor
bazinelor aflate in partea superioara a bazinului si ajunge gravitational in rezervorul de nivel.
Schema hidraulica a bazinului pe verticala de jos in sus.
Din rezervoarele tampon cu ajutorul pompelor ,care sunt controlate automat, apa din
bazine este transportata in filtru de nisip. Inainte de pompa in apa din bazine se adauga
predezinfectant si reactivi. Filtrul de nisip filtreaza mecanic suspensiile aflate in apa, iar dupa
aceasta dup ace trece prin sistemul de filtrare UV si schimbator de caldura se mai adauga
pH minus, material postdezinfectant si (daca este nevoie) substanta de prevenire a algelor.
Dupa filtru ,apa trece prin sistemul de filtrare cu UV ,care dezinfecteaza apa datorita
acestei filtrari rezulta o mai mica doza de dezinfectant.
Datorita acestor sisteme apa ajunge in bazin curata si dezinfectata ,iar apa este adusa
la nivelul dorit inainte de a intra in bazin cu ajutorul schimbatorului de caldura. formulare
Temperatura apei este reglata cu ajutorul unui termomertu care este actionat
automatizat,care este cuprins in proiect.
Inaintea intrarii in bazin temporar se recolteaza probe de apa,prin robinetii destinati
acestui scop,care sunt analizate in vederea calitatii apei.
Dozarea cantitativa si calitativa se produce automatizat.
Din filtrul de nisip depunerile rezultate in urma filtrarii mecanizate,dupa ora inchiderea a
strandului, se pot indeparta cu contracurent de apa .Liimpezirea se face cu ajutorul
pompelor de recirculare cu apa aflata in rezervorul tampon. Daca apa din rezervorul
tampon nu este suficienta ,se poate face un adaos de apa din bazin. Odata doar un filtru se
poate filtra ,dupa care trebuie complectata apa din rezervorul tampon cu apa de la retea.
Apa rezultata din limpezire este directionata in canalizarea menajera ,cu ajutorul palniei
montate.
Necesarul adaosului de apa pe zi, cantitatea de apa recirculata sunt contorizate,
presiunea este masurata cu manometer,in rezervorul de nivel nivelul apei este controlat
.Adaosul de apa in rezervorul tampon poate intra doar prin intreruperea firului de apa.
Bazinele din interior vor functiona tot anul, iar cele din exterior 150 de zile, deci din
jumatate in jumatate de an (respectiv la bazinele din exterior, inaintea inceperii sezonului)
bazinele se golesc, iar dupa ce tot sistemul a fost dezinfectat, se vor umple cu apa curata,
filtrate, desinfectata. Apa golita din bazine este directionata in sistemul de canalizare pluvial,
iar apa pentru desinfectia sistemului este este directionata in sistemul de canalizare menajer.
Pentru o calitate cat mai buna a apei sistemul de recirculare se tine in functiune 24 de
ore.
Pe sistem in patru locuri (la adaos de apa,inainte si dupa filtru de nisip si inaintea intrarii
apei in bazin) se vor monta robineti pentru prelevare de probe de apa cu scopul de a se
putea urmarii calitatea apei.
M1: controlul parametrilor apei de adaos
M2: controlul apei uzate inainte de filtrare
M3: controlul apei dupa filtrare. Aici apa sa aiba un continut liber de clor
M4: controlul apei la intrare in bazin dupa filtrare,dezinfectie,adaos de reactivi

84

Manipularea si depozitarea reactivilor pentru tratarea apei


Pentru obtinerea corespunzatoare a calitatii apei si pentru dezinfectia apei din piscine
la apa recirculate trebuie adaugata diferiti reactivi in cantitati foarte exacte. Tehnologia
consta in folosirea reactivilor in stare lichida, aceasta fiind pompata cu ajutorul pompelor cu
membrane. Tehnologia este avizata.
Depozitarea reactivilor:
Reactivii sunt depozitati in cladiri separate,care au acest scop,in rezervoare si recipient
speciale si separate fiecare tip unul de celalalt.
In functie de natura chimica a reactivilor, acidialcalin, se vor depozita separat. In
depozitul cu reactivi alcalin se va tine doar de hipoclorit desodiu, in celalalt restul de
substante.
In spatial tehnic s-a pozitionat sistemul de amestec al reactivilor (rezervoare
,pompe). Aceste instalatii sunt concepute in asa fel incat pompele absorb reactivi din
rezervor atunci cand este necesar. Acest ciclu este automatizat.
Reactivi care se pot utiliza:
Se vor folosi doar reactivi conform reglemantarilor in viguare.
Apa in care se spala picioarele se va incalzi la 20C, apoi se dezinfecteaza cu clor 0,5 mg/l.
Folosind testere se seta acest aspect. Dozarea se va face din recipientul propriu al clorului
folosind o pompa.
Limpezirea filtrelor
Limpezire filrelor se va face in fiecare zi (in afara programulu intre orele 20-06),care se
poate realiza din rezervorul tampon. Daca apa din rezrevorul tampon nu este indeajuns,
cantitatea de apa necesara spalarii unui filtru,in radierul bazinului ,la conducta de scurgere
este montata o pompa de aspiratie de unde se poate lua apa din bazin pentru adaosul de
apa necesar.O spalare a unui filtru nu se poate intrupe, este necesara o spalare continua. O
data se limpezeste doar un singur filtru de la un bazin dat, se vor spala unul cate unul.
Apa de golire
Apa de golire si apa din preaplin amestecate sunt apropiate calitativ de apa de adaos
si apa de umplere. Aceste ape se pot directiona in canalizarea pluviala.
Apa uzata din bazine (golire si limpezire) este colectata de sistemul de canalizare al
complexului (menajera si pluviala)
Pozitionarea echipamentelor tehnologice
Bazinele sunt amplasamente din beton armat acoperite cu gresie, avand scari cu
gresie, iar inainte de acestea canal pentru spalarea picioarelor.
Duzele de aspiratie se vor alege in concordanta cu standardele in vigoare, astfel incat sa se
evite senzatia de aspiratie.
Se va monta o instalatie de ventilare in concordanta cu cerintele acestui tip de constructie.
In sistemele de recirculare se vor monta doar obiectele care sunt in conformitate cu
parametrii proiectati
a. Rezervorul tampon:
- Colecteaza apa din preaplinul bazinului
- Inmagazineaza apa necesara pentru limpezirea filtrelor
- Pe aspiratie (robinet de inchidere ,supapa controlata, contor montat intre robineti de
inchidere) primeste adaosul de apa

85

- Functioneaza si ca aspiratie pentru pompa de recirculare la bazin


- Reglare pe patru nivele automatizata,care asigura umplerea rezervorului tampon, cu
nivele de reglare pe orizontala care se face cu ajutorul masurator de nivel LSRD. Pompele
de recirculare alimenteaza cu curent robinetul de adaos de apa cu 24V/AC .
Comutatorul de nivel LSRD se fixeaza pe peretele interior al bazinului pe conducta D40
PVC la nivelul potrivi. Iesirea cablului se face deasupra nivelelui apei pe langa conducta
D20 PP (aflata pe peretele sau pe capacul rezervorului)
Intrari: - nivelul L1-LL (jos)
- nivelul L2-L (mijloc-jos)
- nivelul L3-H (mijloc-sus)
- nivelul L4-HH (sus)
- COM sensor de nivel
b. Sistem de adaos de apa
Scopul : contorizarea apa de umplere si adaos
Contine: contor, automatizare, robineti, clapeta de sens, robinet pentru luare de probe,
robinet cu plutitor.
c.Proiectarea carcasei filtrului de apa corespunzator:
Scopul: sub presiune, cilindric, din plastic (PP), cu forma convexa in partea de sus si jos,
avand gura de vizitare, cu rol de collector (particule 0,5mm)
Grosimea materialului filtrant: min 1000mm
Materialul filtrant, clasificari: (0,4-0,8mm;1,0-2,0mm) filtru de nisip
Accesorii: intrare, iesire, robinet de golire, aerisitor, manometru (aval si amonte), gura de
vizitare
Supape: 5 buc de robinet future pneumatic (pe tronsonul de clatire 1 buc robinet future
manual) filtru din PVC, sistem de supape multifunctionale (6 functii), pe tronsonul apei filtrate
contor, pe tronsonul de apa uzata material transparent. Pentru functionarea robinetilor
penumatici s-au dimensionat compresoare (M3.,M6.,M12.,M15.,M17.,M19.,M20)
d.Pompele de recirculare:
Carcasa tip melc, pompa cu ax orizontal,functionand la 40 C, corespunzator apei din
bazin
Carcasa tip melc: otel turnat, cu motor electric incorporat
Pre-filtru: montat pe conducta de aspiratie, cu reductiile corespunzatoare
Echipamente pe aspiratie: rezistenta termica, robinet, filtru, reductie. Conexiunea la golire (
cu piesa T) se face intre robinet si filtru. Golirea se face doar in cazul spalarii filtrelor cand in
bazine nu se mai afla clienti.
Echipamente pe refulare: reductie, rezistenta termica, robinet, clapeta de sens. Apa
murdara (canalizarea pluviala cu piesa T) dupa clapeta de sens.
Pompele se vor plasa in apropiere rezervorului de nivel.
Pompele vor fi dotate cu talpi sudate corespunzator (dupa fixare se poate betona in jurul
ei).Talpa va fi fixata cu dibluri.
e. Schimbatoarele de caldura. Montate pe conducta de by-pass,cu control al temperaturii
pe circuitul primar (circuitul primar in proiect)
Material: Otel inoxidabil (AISI 316Ti), Seal: EPDM.
Structurade sprijinfurnizate de productor, impreuna cu schimbatoarele
Pe conducta de secundar se monteaza obligatoriu un termometru impreuna cu restul
compomentelor de montaj.
Montajul : Cu flanse de otel sau cu olandeze din cupru pe min 1 m. pe lungime din otel
inoxidabil pentru fixare cu robinet de inchidere din metal.
f. Monitorizare calitii apeiiechipamente de control:

86

Pozitionarea : In apropierea filtrului. Substantele chimice sunt depozitate separat intr-un


depozit destinat acestora. Langa dozatoarele de substante se vor depoaita doar necerasul
de substanta pentru o zi.
-Sistem complect: masurarea nivelului pH, al continutului de clor si de dozare al clorului.
Intrri :
-EDO de msurare clor , sonda de masurare pH
- Comutatorul de debit EDO
Ieiri :
- Pompe dozatoare,cu ieiri pe releu ( pH , Cl )
- Ieire ON / OFF ( max.250VAC , 2 , 5 )
- Ieire de alarm
- 4-20 mA
Afiaj semnal de ieire :
- Clor ( mg / L) digital LCD i LED-uri de serie
- LED-uri per curs pomp
- ALARM LED-uri i ieiri .
Accesorii :senzor de pH, senzor de clor, senzor de debit, cablu de pH, cablu de clor , suport
1 set sonda i furtun de proba : 6 * 8mm ,conexiune furtun PE ".
- Pompe de dozare : Pompe cu membrane
Metoda de control : Rotatia si frecventa se va seta manual
Cererea de energie : 230V/50Hz/75 - 420 W
Material : fitinguri din PVC , garnituri POLYPROM , bile ceramice , dozarea PVC , diafragma
FLUOROFILM .
Accesorii : sita supap de picior , injector , clapeta de retinere , aspiraie si refulare PE 4,8 fm
0,375..........,robinet cu 4 cai, balon de substante.
Montaj: pe raft sudat din PP,montat pe perete.
g. Instalaiide dezinfecieUV,echipamente si control:
Misiunea: reducerea substantiala a subsantelor chimice pentru dezinfectia apei
recutculate si filtrate din bazine.Se realizeaza o tehnologie ecologica prin utilizarea ei.
Imunitate:IP 65
h. Pompa de basa:
In spatiul tehnic, la cota cea mai joasa se va crea o basa unde se va strange toata
apa din locul respectiv si folosind o pompa submersibila, aceasta va fi pompata in reteaua
de canalizare. Pe acest tronson se va monta clapeta de sens.
Randament:Q=12m3/h; H= 8m;
Necesar de energie: 0, 5 kW / 230V / 50 Hz.
i. Elemente de aventura
- Pompe: pompe centrifugale(clasice), pompe cu ax orizontal corezpunzatoare pentru
bazine. Echipate pe partea de aspiratie cu rezistenta termica si cu robineti de inchidere. Pe
partea de refulare cu manometru de 0-4 bari, robineti de inchidere ,supapa de retinere.
Prevazut cu talpa de fundatie care trebuie sa fie corespunzator sudata. Pompele sunt
amplasate in spatiul tehnic de langa fiecare piscina, din piscina asprirand prin conductele
adecvate (conform en 13451).
- Ventilatoare: Asigura alimentarea cu aer a elementelor de aventura. Aspira aerul din
spatiul tehnic printr-o unitate de filtrare si refuleaza aerul la elementele de aventura
corespunzatoare. Pe tubulatura de refulare sunt montati clapete de inchidere si clapete de
sens. In spatiul tehnic conductele sunt fabricate din otel inoxidabil.
- Elemente de aventura: sunt elemente polishate, cu accesorii de prindere in beton

87

j. Conductele amplasate in spatial tehnic:


Conductele din sistemul de recirculare al apei: ABS,UPE si otel inoxidabil (AISI316)
Materialul conductelor: PVC PN10,PE PN10, otel inoxidabil (AISI316,DIN 1.4371)
Cu aceste material se asigura rezistenta conductelor la apa din piscine si a produselor
chimice .Folosirea acestora este acceptata si recomandata.
Sub 5 Ceste interzis transportul, montajul si lipitul conductelor din PVC datorita fragilitatii
acestora.
Conductele si fitingurile din PVC, obligatoriu se lipesc intre ele cu Viniflix sau Tangit (sau alt
adeziv echivalent cu acestea), conform instructiunilor de folosire furnizate de producator .
k. Instalarea tevilor:
Se va proceda conform instructiunilor producatorului. Intre doua coturi, curbe doar
o fixare rigida se va aplica. In caz ca este nevoie de inca una, fixarea va fi una mai flexibila.
Robinetii si alte fitinguri care necesita o miscare, se vor fixa rigid separate, prevenind astfel
deteriorarea tevii.
l. Conductele apartinatoare corpului bazinului
Pentru introducerea apei purificate in bazin se vor folosi conducte si fittinguri din
PVC PN10. Instalatia tevilor pentru introducere si aspiratie din bazin se va face in fierul beton
inainte de a se turna propriu-zis beton. Toate verificarile de presiune, functionalitate si vor
face inainte de a turna betonul. Teava va si protejata cu dopuri (a se evita infundarea) si de
asemenea de lovituri si alte actiuni mecanice care o pot deteriora. Toate acestea se vor
aplica si la instalatia de preaplin.
m. Conductele din PVC si KG PVC ingropate:
Pregatirea santului,pozarea conductelor si testarea conductelor vor fi efectuate in
conformitate cu reglmentarile date.
Pe ambele parti ale conductei compactarea materialului de umplere se va face manual.
Trebuie avut mare grija ca atunci cand conducta este pus ape pozitie ea sa nu mai fie
deplasata,deformata sau sparta.
Postarea conductei pe patul de nisip si umplerea cu pietris se va face cu mare grija.
Sub 5 Ceste interzis transportul, montajul si lipitul conductelor din PVC datorita fragilitatii
acestora. Intre 2 coturi, curbe se va aplica doar o prindere fixa, in caz ca este nevoie de o
alta, aceasta va fi mai flexibila.
Conductele si fitingurile din PVC ,obligatoriu se lipesc intre ele cu Viniflix sau Tangit (sau alt
adeziv echivalent cu acestea), conform instructiunilor de folosire furnizate de producator .
Atentie :Adezivii si substantele de curatare sunt toxice, inhalarea este periculoasa, este
necesara o ventilare intensive a spatiului in timpul lucrarii. Adezivul este inflamabil.
Montarea conductelor de plastic se vor avea in face conform manualului tehnic.
Se va trata peretele tevii astfel incat sa fie etans in beton. In caz de spargere urmata de o
scurgere a tevii in beton se vor aplica diverse metode pentru a etansa acel tronson.
n. Proba de presiune:
Conductele montate trebuie supuse probei de presiune. Proba de presiune se va initia
dupa 24 de ore de la lipirea conductelor.
Presiunea de proba:
- Sistem de conducte cimentate: 1 bar
- Tronsoane de conducte din spatial tehnic si dintre spatial tehnic si bazine:
2.5 bar
Durata probei de presiune : 30 min.
Proba incipienta:
Se vor pune in functiune toate componentele sistemului. In caz ca ele vor fi conform
planului, se for dezinfecta.

88

Proba functionalitatii:
Dupa ce s-a dezinfectat instalatia, aceasta va fi probata 2 saptamani in gol si de
asemenea 2 saptamani in sarcina de la predarea lucrarii.
Cheltuielile privind proba in gol legate de reactivi, verificari vor fi suportate de executant,
in schimb apa, energia electrica, incalzirea sunt suportate de beneficiar.
Proba in sarcina va fi supervizata de executant, dar manipularea va fi facuta de beneficiar.
o. Lucrari de vopsire:
Structurile metalice, echipamentele si conductele ( cu exceptia suprafetelor galvanizate si
a suprafetelor din otelului inoxidabil) se vor grundui si vopsi in spatii umede conform
instructiunilor tehnice date de producator.
p. Dezinfectia:
Pe fiecare bazin separate, impreuna cu toate echipamentele si conductele apartinatoare
acestuia.
q. Tabloul de control electric continuta de planul electric
- valvele filtrelor de nisip pneumatice(valve multifunctionale),
- functionarea pompelor de recirculare ,
- controlul nivelului in rezervorul de nivel,
- automatizarea oreratiunii de dozare a substantelor chimice,
- controlul temperaturii in piscine,
- functionarea in ordine corecta a elementelor de Aventura,
- sistemul de securitate al sistemului hidraulic,
- alimentarea cu energie electrica a spatiului ethnic de langa bazine,
Date de functionare a tratarii si recircularii apei
Pompele de recirculare:
a. functionand autonat dotat cu schimbator de frecventa
b. rezervorul tampon are nivelul minim blocat
c. langa pompe se va monta un intrerupator de inchidere a alimentarii cu energie
electrica
Filtre de nisip:
d. robinet fluture cu control actionat pneumatic
e. pentru spalarea filtrului pornirea maxima a 2 pompe
f. calitatea apei de limpezire poate fi vefificata prin luare de probe din robinetul de
luare de probe din acest tronson
g. in fiecare parte a apei filtrate sunt montate contoare
Dozarea substantelor chimice:
h. fircare bazin in parte va avea un sistem de dozare al substantelor chimice
i. instalatia de dezinfectare si dozatoarele sunt automatizate in functie de calitatea
apei, aerarea si dezinfectia primara vor functiona concomitant cu pompele de
recirculare
j. pompele care antreneaza agentul anti-alge vor trebui pornite manual
k. masurarea clorului liber se va face continu, cu un instrument special
Aprovizionarea cu adaosul de apa:
l. introducerea adaosului de apa se face in mod automat, in functie de nivelul apei

89

m. apa de adaos va fi contorizata


n. controlul nivelului din cele 3 rezervoare tampon: principiul masurii hodrostatice
Indepartarea apei scurse din spatial tehnic
o. pompa de basa cu plutitor
Golirea bazinelor:
p. operare manuala, sau prin pornirea pompei de recirculare data, cu ajutorul unui
robinet future, apa din bazine este condusa in canalizarea pluviala
Elemente de Aventura:
q. echipamentul poate fi operat manual sau in mod automat.
r. Functionarea automata prin programare a timpului
In spatial tehnic se va prevedea un lavoar pentru angajati.
Protectia mediului
Alimentarea cu apa
Alimentarea bazinelor cu apa se va face cu apa rece de la retea si cu apa din forajele
proprii a complexului
Apa folosita (menajera si pluviala) va ajunge in reteaua de canalizare menajera si
pluviala a complexului
Protectia impotriva zgomotului
Nivelul de zgomot al echipamentelor aflate in subsolul cladirii nu depasesc nivelul
de zgomot prevazut de normele in vigoare. Echipamentele montate sunt special prevazute
pentru bazine.
Calitatea aerului:
Instalatia de ventilare este prevazuta in planul instalatiilor. Instalatiile ce tin de functionarea
bazinului (apa) sunt montate la nivel de subsol si nu interactioneaza cu cele de ventilare.
Incalzirea apei bazinului se face cu schimbator de caldura, agentul primar fiind apa
termala. Instalatiile prevazute sunt in sistem inchis si se exclude posibilitatea de a dauna
aerului.
Gestionarea deseurilor:
-In urma exploatarii instalatiilor pot proveni materiale chimice daunatoare.
Astfel pentru a intampina din timp aceste probleme, beneficiarul trebuie sa se organizeze
bine cu deseurile reuzultate din urma folosirii unor produse. Sa se asigure ca le pastreaza intrun mediu sigur.
a. Poluare cu substante periculoase (solvent organici, solutii de curatare, substante din
instalatii) sticla, peturi de plastic, etc. Beneficiarul trebuie sa incheie un contract cu o
firma specializata in distrugerea, depozitarea, reciclarea acestor deseuri. In urma
constructiei, se aduna aprox 100 kg de materiale, sustante periculoase. Acestea se
vor pastra in siguranta intr-un tomberon din material sintetic separate de alte deseuri.
b. In urma tehnologiei folosite rezulta si materiale care nu sunt periculoase si nici toxice.
In urma executiei raman bucati din diverse materiale, diverse ambalaje, etc. Acestea
nu se vor pastra cu substantele toxice.
hartie si carton: 200 kg

90

materiale sintetice: 200 kg


material lemnos: 300 kg
material metallic: 50 kg
Beneficiarul se va ocupa de aruncarea acestor deseuri in timpul constructiei si
saptamanal dupa punerea in functiune, avand contract semnat cu o firma de
salubritate autorizata.
Protectia muncii
Conform prevederilor din acest domeniu, constructorul este responsabil cu
respectarea tuturor normelor in viguare.
In caz ca se vor demonta tevile prin care se pransporta agenti chimici, acestea se vor goli,
se vor spala si pe urma se vor demonta.
Norme de protectia muncii generale legate de montarea instalatiei
Se va crea un sistem de iluminat adecvat
Se vor lua toate masurile anti-alunecare pe santier
Se va pastra curatenia pe santier
Comportament adecvat pentru mediul de lucru
In caz ca muncitorul a suferit un accident sau se simte rau, acesta isi va informa superiorul
In cazul defectarii unor piese aflate sub presiune, acestea se vor scoate din uz, de sub
presiune si doar pe urma se va interveni pentru remedierea problemelor.
In cazul demontarii unor tronsoane cu agenti chimici, acestea se vor goli, se vor spala si pe
urma vor fi dezinstalate.
In cazul unor defectiuni la sistemul de energie electrica, doar persoane calificate si bine
instruite vor intervene
Dupa efectuarea reparatiilor, repunerea in functiune se va face in prezenta unui supervisor
dupa degajarea locului de scule si alte unelte.
Normative referitoare la instalatiile cu energie electrica
Gradul de protective: IP 54
Se va monta prize de pamant
Obiectivul este alimentat de la reteaua publica. Intreruperea energiei se face prin
dezactivarea sigurantei generale din tabloul general.
Reparatiile vor fi efectuate doar de personal calificat, acesta cunoscand proprietatiile
acelei instalatii, el avand echipament de protective si toate avizele la zi.
Protectia anti-incendiu
Administratorul trebuie sa cunoasca instalatia, operarea ei, se va ocupa de testarea
periodica, va schimba la timp anumite piese consumabile. In caz de incendiu va anunta
autoritatile competente.
VII.7 SISTEM DE IRIGATII
La calcularea timpilor de udare si a cantitatilor de apa, s-a considerat o norma de
6mm/zi(6l/mp) pentru toate suprafetele considerate, urmand ca pentru zonele mai umbrite
sa se ajusteze timpii de udare corespunzator in faza de exploatare.
Sursa de apa pentru incinta vor fi cele 3 foraje de apa care deservesc incinta .

91

Pentru aceasta zona se prevede un rezervor ingropat de 20mc din beton pozitionat
conform planului de situatie.
Durata maxima zilnica alocata irigatiei cu aspersoare este de 8h (intervalul orar 22:00
06:00), dimensionarea retelei de alimentare cu apa si a numarului de zone cu functionare
simultana tinand cont de acest factor.Zonele de gazon prevazute cu instalatii de irigat
ingropate se vor uda in timpul zilei, tipul instalatiei permitand acest lucru.
Stropirea suprafetelor de spatiu verde se va realiza cu aspersoare telescopice instalate
subteran, amplasate corespunzator pentru realizarea unei irigatii uniforme pe zona deservita
de acestea.
Cabina statiei de pompare
Statia de pompare se va monta in spatiu tehnic comun de sub cupola impreuna cu restul
echipamentelor .
Grupul de pompare .
S-a prevazut un grup de pompare complet echipat, montat pe cadru. Datele
tehnice ale pompei sunt date in fisa tehnica. Aceasta vine echipata cu tablou de comanda
si automatizare.
Apa preluata din foraj va alimenta bazinul de 20mc.Hidroforul va alimenta mai
departe reteaua ramificata din teava pehd 63mm catre fiecare cutie de electrovane.
Fiecare zona de irigatie este alimentata din conductele principale prin intermediul unei vane
cu deschidere/inchidere comandata electric.
Electrovanele se monteaza ingropat in camine de vizitare din polietilena ranforsata cu
fibra de sticla. Se prevad cutii pentru 6 electrovane. Amplasarea acestora sunt date in
partea desenata.
S-a intocmit proiectul de amplasare a aspersoarelor fixe si rotative pentru intreaga
suprafata propusa (Scara 1:500) , apoi in baza acestuia s-a realizat proiectul tehnic pentru
sistemului de irigatii, cu impartirea in zone de udare si indicarea tuturor elementelor de
instalatii ce urmeaza a fi executate subteran (Sc. 1:500)
In baza proiectului tehnic de irigatie s-a determinat numarul exact de aspersoare din fiecare
tip, necesare pentru realizarea proiectului. De asemenea, in baza proiectului tehnic se face
impartirea in zona de irigatie respectiv electrovane considerand numarul maxim de
aspersoare a caror functionare simultana este asigurata de debitul existent la sursa de apa.
Considerand numarul, consumul orar de apa si durata de functionare pentru fiecare tip de
aspersor, s-a calculat consumul zilnic total de apa pentru stropirea spatiilor verzi propuse, cu
aplicarea unei norme de udare de 6mm/zi.

Descriere solutie propusa


Sistemul de irigaii automatizat este instalatie compusa din tubulatura de apa, electrovane,
componente electrice i aspersoare, destinat sa aduca aportul zilnic de apa necesar
supravietuirii si dezvoltarii corespunzatoare a plantelor, in conditiile climatice locale.
La alegerea solutiei si realizarea proiectului s-a tinut seama de urmatoarele elemente:
Sa se asigure apa la debitul si presiunea necesara functionarii corespunzatoare a
aspersoarelor amplasate in orice punct al terenului, conform proiectului de stropire.
Parametrii de pierderi de presiune dinamica si viteza apei pentru a nu provoca
suprasolicitarea tubulaturii si echipamentelor de irigatii, peste parametrii garantati de
producator.

92

Sa distribuie apa prin metoda aspersiei pe cea mai mare parte din suprafata propusa a
functiona ca spatiu verde, si fara a uda aleile sau unde nu este necesara irigatia, cu un inalt
grad de uniformitate pentru a reduce la minim consumul de apa si energie.
Sa asigure irigarea tuturor suprafetelor proiectate, conform cerintelor de mai sus, in timpul
maxim alocat (maxim 8h pe perioada de noapte);
Sistemul sa poata opri automat irigatia in caz de precipitatii naturale cu o intensitate mai
mare de 6mm.
Pentru zona de terasa verde, s-a adoptat o solutie de irigare cu covor textil de irigare.
Componentele principale ale sistemului automatizat de irigatii:
Sursa de apa trei foraje noi de 100m, cu un debit preconizat de 40mc/h fiecare, foraje
folosite pentru apa de imbaiere.
Statia de Pompare pompa de hidrofor
Coloana de alimentare executata din conducta PEHD cu De63mm, care transporta apa
de hidrofor catre toate suprafetele de teren ce vor fi irigate.
Electrovanele fac legatura intre coloana de alimentare si grupurile de aspersoare ce sunt
proiectate a functiona simultan. Electrovana este prevazuta cu un dispozitiv de
deschidere/inchidere cu actionare electrica la 24V c.a (solenoid).
Panoul de comanda dispozitiv electronic cu cablu , cu posibilitate de control a 6
electrovane, cu care se pot realiza si memora programe si genereaza impulsuri electrice de
deschidere/inchidere pentru electrovane, in functie de programul rulat. Acesta se monteaza
in zonele de alimentatie publica , de unde se poate observa usor zona irigata.
Aspersoare dispozitive care imprastie apa pe o suprafata circulara sau rectangulara, prin
aspersie, si sunt conectate in grupuri la o conducta de alimentare ce este alimentata la
randul ei din coloana principala de alimentare printr-o electrovana.
Programul de irigatie consta din stabilirea orei de pornire, duratei de functionare si a
perioadei de succesiune pentru fiecare electrovana din sistemul de irigatie.
SURSA DE APA
Sursa de apa va fi asigurata din cele trei foraje echipate cu pompa submersibila. Pozitia
acestuia este indicata in planul general. Acestea au camin propriu deasupra forajului, din
beton prefabricat , dn800, cu rama si capac necarosabil .In camin se regaseste si partea de
automatizare pentru pompa submersibila.
Sursa de apa va asigura un debit de 45 m3/h la o presiune dinamica de 90mCA pe fiecare
pompa. Conducta de refulare pana in bazin se va executa din PEHD cu diam. De 63mm.
STATIA DE POMPARE
Se prevede pompa de ridicare a presiunii, cu un debit de 200l/min la o presiune de 70mCA.
Comanda va fi data de catre un presostat. Pompa se monteaza in spatiul tehnic din subsolul
cupolei.
COLOANA DE ALIMENTARE CU APA PENTRU IRIGATIE
Reteaua principala de alimentare cu apa pentru irigatii este din pehd 63mm datorita
distanelor mari.

93

Toata tubulatura aferenta retelei de stropit se va monta ingropat, amplasata conform


proiectului.
Legaturile bransamentelor la elecrovanele sistemului de irigatie se executa in camine de
vizitare din polipropilena cu capac de culoare verde, montate ingropat in zona de spatiu
verde, conform proiect.
Tubulatura cu De 63mm din care se realizeaza alimentarea cu apa, se va monta ingropat in
santuri la adancimea de min. 50cm si latimea de min 15cm, pe pat de nisip.
Retelele secundare de distributie a apei de la electrovane la aspersoare (zonele de irigatie)
se realizeaza din PEHD cu De32mm.
Tubulatura din care se realizeaza retelele secundare de distributie a apei de stropire cu
De32mm, se va monta ingropat, in santuri executate mecanizat cu latimea de min. 10cm, la
o adancime de 40cm.
Conexiunile intre conducte realizeaza cu fitinguri din polietilena cu etansare prin
compresiune PN10. Pentru toata reteaua de stropit (coloane de alimentare si retele
secundare cu aspersoare) se va utiliza tubulatura din PE80 SDR17,6 sau PE100 SDR21 cu PN 6
bar.
ELECTROVANE
Electrovanele permit mprirea sistemului n zone distincte, divizare ce are rol att de
micorare a debitului instantaneu al sistemului n perioada de funcionare, ct i de
adaptare a timpilor de udare i a ratelor de precipitaie la cerintele specifice diferitelor zone
(umbra, drenaj mai puternic, etc.)
Sistemul de irigatie se imparte in zone de udare pentru a evita utilizarea unui consum
de apa instantaneu mult prea mare, care ar implica utilizarea unor conducte cu dimensiuni
mari, greu de instalat si mult mai costisitoare si ar depasi cu mult disponibilul din
bransamentul de alimentare cu apa existent.
Pentru controlul zonelor de irigaii au fost prevzute electrovane cu FI 1 pe fiecare zona.
Diametrele, debitele i pierderile de presiune ale acestora sunt corelate cu cele ale reelei
de conducte pe care ele au fost montate. Din cauza lungimilor mari de trasau se prevad
regulatoare de presiune cu manometru pe fiecare cutie de electrovane si regulatoare
presetate la 1bar pentru zonele cu irigatie prin picurare.
Electrovanele se monteaza subteran in camine speciale de vizitare din polietilena, unde se
realizeaza bransamentele la reteaua de distributie a apei si conectarea lor la retelele
secundare cu aspersoare.
Caminele de electrovane se monteaza ingropat in gropi poligonale rectangulare, si se
instaleaza pe un pat de pietris si folie de geotextil. Capacul de vizitare este de culoare verde
si se monteaza la nivelul solului.
ASPERSOARE
Presiunea apei din coloanele de distributie ridica tija telescopica de 10cm a aspersoarelor si
de asemenea actioneaza mecanismul de rotatie al acestora (in cazul aspersoarelor tip
rotor), rezultatul fiind o stropire distribuita uniform pe o raza/sector in jurul aspersorului.
Raza de stropire variaza in functie de presiunea apei si se poate regla si manual in anumite
limite (cca. 20%) in functie de parametrii de presiune si de duzele de stropire utilizate.
La terminarea timpului de stropire stabilit in program, sistemul de control transmite un semnal
electric de inchidere a electrovanelor, acestea inchid circuitul de alimentare cu apa a
aspersoarelor, iar aspersoarele se retrag in pamant, la un nivel apropiat de nivelul solului,
stabilit la montaj (de obicei -1,00cm).

94

Procesul se repeta pana ce toate zonele de udare au functionat conform timpului stabilit la
programare pentru a livra apa necesara suprafetei de teren deservite.
Aspersoarele utilizate sunt de tip pop-up (telescopic) cu montaj subteran, cu mecanism
rotativ sau cu stropire pe sector predefinit, si functioneaza prin ridicarea pistonului interior
prevazut cu duza de stropire, la 10cm deasupra cotei terenului.
Duzele prevazute pentru aspersoare arunca apa de stropire la o distanta ce variaza in
functie de tipul duzei, intre 4m 12m sau pe un sector rectangular si de asemenea debitul
acestora variaza in functie de sectorul de cerc / suprafata rectangulara pe care sunt
reglate sa stropeasca.

AMPLASAREA SI PICHETAREA POZITIEI ASPERSOARELOR IN TEREN


Aspersoarele se amplaseaza in raport cu bordura ce delimiteaza zona de spatiu verde de
suprafata pietonala, la o distanta de 5-10 cm de aceasta in functie de zona de delimitare a
aleilor.
Distanta intre aspersoare poate varia fata de lungimea razei cu maxim +10% / -20%, in
functie de necesitatile din teren, respectiv amplasarea fata de elemente constructive sau
material dendrologic existent sau care urmeaza a fi instalat.
Situatia proiectata va fi obligatoriu verificata de executant si corelata cu situatia existenta in
santier la momentul executiei si daca se constata diferente majore fata de situatia
proiectata (diferente ale lungimilor sectoarelor indicate > 5%) se vor rectifica punctele de
amplasare ale aspersoarelor conform urmatoarei proceduri.
Procedura rectificare puncte de amplasare aspersoare telescopice:
Se masoara lungimea distantei intre doua puncte care definesc o zona unitara de spatiu
verde, avand ca repere elemente din beton construite sau dale, schimbari ale latimii
tronsonului, puncte de inflexiune, treceri, etc.
Se considera numarul de aspersoare existente N, pe respectivul tronson in proiect, inclusiv
cele plasate la extremitati si se imparte distanta masurata la (N-1)
Lungimea in metri obtinuta reprezinta distanta intre 2 aspersoare adiacente, distanta care
va fi masurata in teren incepand de la una din extremintatile tronsonului si se vor marca cu
stegulete pozitiile de montaj ale aspersoarelor.
Procedura se repeta pentru cealalte laturi ale tronsonului cu spatiu verde.
Toleranta de montare a aspersoarelor fata de distantele determinate din calcul este de
0,3m, avand in vedere necesitatea corelarii pozitiei exacte a acestora cu situatia de
amplasare a materialului dendrologic.
Nota: La calcularea pozitiei aspersoarelor se va tine cont de cerinta ca distanta intre
2 aspersoare sa nu varieze cu mai mult de +10% / -20% fata de valoarea distantei
indicate in fisa tehnica pentru duza respectiva. Se va tine de asemenea cont de
panta terenului.
SISTEMUL DE COMANDA
Sistemul de comanda propus in acest proiect consta din urmatoarele elemente:
Panoul programator de comanda
Electrovane cu solenoid

95

Senzor de ploaie
In panoul programator se realizeaza si memoreaza programele de irigatie pentru fiecare
electrovana in parte. Panoul se va activa la ora programata si va trece ciclic prin toate
fazele programate.
La ora stabilita prin program, panoul de comanda trimite o tensiune de 24V c.a. prin cablul
de semnal ce comanda deschiderea bobinei unei electrovane si implicit alimentarea cu
apa a tronsonului deservit de acea electrovana.
Dupa terminarea timpului de udare stabilit panoul intrerupe alimentarea cu 24V a
terminalului respectiv si trece la urmatoarea zona, procesul repetandu-se pana ce toate
electrovanele care au fost programate au fost deschise pe perioada de timp stabilita in
program.
In caz de ploaie, panoul de comanda primeste o comanda de la senzorul de ploaie ce va
suspenda sau anula programul de irigatie aflat in derulare, in functie de intesitatea ploii.
Senzorul se va monta la o pozitie care sa asigure ca nu este stropit de aspersoare.

Capitolul VIII ORGANIZAREA DE SANTIER


Lucrarile de executie se vor desfasura in limitele incintei proprietatii, iar baracamentul
provizoriu necesar executarii lucrarilor va fi amplasat pe terenul beneficiarului.
Organizarea de santier se va trata diferit pentru fiecare tronson in parte conform
planselor aferente etapizarii executiei constructiei.
Pe durata executiei lucrarilor de constructie se vor respecta urmatoarele:
Legea 90/1996 privind protectia muncii
Norme generale de protectie a muncii
Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 privind protectia si igiena muncii in
constructii ed. 1995
Ord. MMPS 255/1995 normativ cadru privind acordarea echipamentului de
protectie individuala
Normativele generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate prin
Ordinul MI nr. 775/22.07.1998
Hotararea nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru santierele temporare sau mobile
Alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii lucrarilor
Dupa terminarea lucrarilor de santier, terenul liber se va aduce la calitatea initiala de
sol fertil, prin transportarea deseurilor de santier la o zona de depozitare autorizata.

96

Orice modificari ulterioare la acest proiect (constructie), se vor putea face doar cu
acordul preliminar al proiectantului.

PROIECTANT GENERAL,
INTERAQUAPARK Kft.
Arh. Dalnoky Tibor Karoly

PROIECTANT ARHITECTURA,
3T NATURA CASA Kft.
Arh. Rath Andras

ADAPTARE LOCALA,
SC POLIART SRL
Arh. Tivadar-Ianceu
Daniel

97

S-ar putea să vă placă și