Sunteți pe pagina 1din 3

Regnul Monera (Procariote)

( bacterii si cianobacterii)

Bacteriile ( gr.bacterion = bastonas)

Stiinta care se ocupa cu studiul bacteriilor se numeste bacteriologie.

Bacteriologi romani: Victor Babes ,Ioan Cantacuzino.

1.Mediul de viata: Bacteriile sunt organisme de dimensiuni microscopice, procariote, procariote,


răspândite în toate mediile de viaţă (apă
(apă,, aer,
aer, sol,
sol, roci,
roci, zăcăminte,
zăcăminte, etc) ,pot trai si in
conditii extreme cum ar fi apele termale cu temperaturi de peste 100°C sau gheturi cu
temperaturi sub -120°C.

3.Morfologie externă
Bacteriile pot avea forme extrem de diferite. Astfel pot avea formă sferică (coci), de
bastonaşe (bacili),de spirală (spirili, spirochete) sau de virgula vibrioni).

I.Bacteriile
I.Bacteriile sferice (cocii)

După modul de grupare al celulelor în urma diviziuni repetate se împart în:

-micrococi-
-micrococi- cocii simpli (izolaţi) la care celulele rezultate din diviziune rămân
independente (ex.
(ex. Micrococcus ureae);

-diplococii rezultă atunci când diviziunea se face într-un singur plan şi nu se mai
separă între ele (ex.Diplococcus
(ex.Diplococcus pneumoniae, Neiseria gonorhoeae);

-streptococi rezultaţi în urma unor diviziuni repetate în acelaşi plan al celulei;


celulele nu se separă şi alcătuiesc un lanţ (ex. Streptococcus lactis);

- stafilococii rezultă din diviziuni succesive pe planuri diferite, fără nici o regulă, cu

celulele aranjate în grupuri neregulate, de cele mai multe ori sub formă de strugure
(ex. Staphylococccus aureus).
II. Bacteriile cilindrice (bacilii, bacterioni, bastonaşi)

Din punct de vedere morfologic, toate bacteriile cu formă de bastonaş, de cilindru, se


numesc bacili pe când din punct de vedere fiziologic şi în taxonomia bacteriană numai
bastonaşele care formează spori şi sunt aerobe poartă denumirea de bacillus.
Bacilii sunt drepţi, uneori uşor curbaţi la mijloc sau la un capăt. Forma
extremităţilor este o caracteristică importantă pentru taxonomie. La unele
bastonaşe (cele mai multe la număr) extremităţile sunt rotunjite (ex. Escherichia
coli), pe când la altele extremităţile pot fi retezate drept (ex. Bacillus antracis),
umflate (ex. Corinebacterium diphtheriae), ascuţite (ex. Fusiobacterium
fusiforme). Ca şi bacteriile sferice unele bastonaşe sunt izolate, iar altele se găsesc
grupate două câte două.

III.Bacteriile spiralate

Au formă cilindrică, spiralată şi se împart în:

1. Spirili, bacterii cu formă de spirală cu mai multe spire rigide (ex. Spirilum
volutans, Campylobacter jejuni)

2. Spirochete, bacterii cu mai multe spire flexibile (ex. Treponema pallidum).

IV.. Bacterii in forma de virgula (vibrionii)

Nutriţia

Bacterii autotrofe

Bacterii autotrofe chemosintetizante


Bacterii autotrofe fotosintetizante

Bacterii heterotrofe
Bacterii heterotrofe nepatogene-saprofite
nepatogene-saprofite

Bacterii heterotrofe patogene -parazite


Reproducerea

Reproducerea se realizeaza direct prin sciziparitate, de aici si denumirea stiintifica


de Schizomycetes a acestei clase.

Sciziparitatea consta in aparitia unui perete transversal despartitor,


despartitor, formandu-se
astfel 2 celule. Aparitia peretelui incepe prin formarea unui inel care inainteaza
spre mijlocul celulei. Viteza de diviziune este in functie de insusirile specifice
bacteriei si de conditiile de mediu, ea variind intre cca 20 de minute si 2 ore.

Clasificarea bacteriilor
1.Arhebacterii-grup restrans care traieste in medii lipsite de oxigen

-sunt metanogene (produc gaz metan )


halofile (traiesc in medii bogate in saruri)

2.Eubacterii -se clasifica dupa criterii fiziologice in:


bacterii nepatogene:
•bacterii fermentative acetica,alcoolica,butirica
•bacterii fixatoare de azot
•bacterii de putrefactie
•bacterii chimiosintetizante
•bacterii fotosintetizante
•bacterii cromogene
•bacterii patogene-care produc boli la plante,animale, om

Cateva imagini cu bacterii patogene


Cateva imagini cu bacterii

Asigura reciclarea elementelor in natura


Au importanta economica (industria alimentara; industria textila)
Unele sunt utilizate in ingineria genetica
Archebacteriile