Sunteți pe pagina 1din 108

Certificarea produselor

Emilia Balan
emiliabalan@yahoo.com

Introducere

Introducere

Conceptul de calitate il intalnim in domenii foarte diferite: in


tehnica, in economie, in cultura, in politica, in management etc.
Termenul calitate provine prin qualitas de la latinescul
qualis ce are semnificatia de fel de-a fi.
Acest concept nu este deloc nou.
Initial, notiunea de calitate s-a conturat din necesitate practica.
Cea mai veche reprezentare a controlului
calitatii a fost descoperita in Egipt in
mormantul lui Rekh-Mi-Re din Theba,
1450 i.Hr.
Reprezentarea este preluata ca emblema
a Institutului Juran din SUA.

Introducere

Conceptul de calitate a fost conturat de patru personalitati:

trei americani: Walther Shewhart, Joseph Moses Juran, W.


Edwards Deming;
un japonez: Kaoru Ishikawa.

In ultima perioada s-au mai remarcat: Philip Crosby, Armand


Feigenbaum, Genichi Taguchi, Shigeo Shingo.
Japonia a ajuns o supraputere economica datorita revolutiei
in domeniul calitatii realizata prin aplicarea ideilor si
programelor elaborate de W.E. Deming si J. M. Juran.
Astazi conceptul de calitate nu il putem desparti de conceptul
de managementul calitatii. Frederick Taylor este cel care a pus
bazele modelului de management stiintific in cartea sa Principii
ale managementului stiintific publicata in 1911.
4

Dr. Joseph Moses JURAN


(Braila 1904 2007)
Membru de onoare al
Academiei Romne
Juran a fost supranumit
parintele calitatii,
guru al calitatii
omul care i-a nvatat
calitate pe japonezi
(in fotografie se observa cea mai
importanta decoratie japoneza Order
of the Sacred Treasure)

Opera sa de baza este


Trilogia Calitatii
(Quality Trilogy - planning,
improvement and control). 5

Introducere

Dr. J.M. Juran este considerat, de catre majoritarea calitologilor,


drept specialistul care a avut cea mai mare influenta asupra
evolutiei calitatii mondiale, de la sfarsitul celui de al-II-lea razboi
mondial si pana in prezent.
Apreciat pe plan mondial ca fiind un ntelept si erudit observator,
un atent si fin analist, un stralucit integrator si un clarvazator
anticipator de evenimente, Juran a fost supranumit parintele
calitatii, guru al calitatii si omul care i-a nvatat calitate
pe japonezi.
Juran a fost recunoscut pe plan mondial ca cel care a adaugat
dimensiunea sociala necesara controlului statistic al calitatii si
care a avut o contributie esentiala la aparitia a ceea ce noi numim
astazi Managementul Total al Calitatii (TQM ).
Opera sa de baza este Trilogia Calitatii (Quality Trilogy).
Aceasta prezinta procesul de ameliorare continua si sistematica a
calitatii.
6

Introducere

Juran obtine in 1924 licenta in inginerie electrica, iar in 1936


titlul de doctor in stiinte juridice.
In 1973, dr. J.M. Juran a declarat ca modelul de organizare si
conducere stiintifica a muncii n ntreprinderi, model elaborat
de F. Taylor, devenise complet perimat si trebuia sa fie nlocuit.
In acelasi an, el a nceput sa afirme public ca toate conceptele
calitatii dezvoltate initial doar n legatura cu produsele
ramn valabile si aplicabile si n cazul serviciilor.
In 1979 a fondat la Wilton, n Connecticut, Institutul JURAN n
scopul cercetarii si analizarii impactului calitatii asupra
societatii ct si pentru valorificarea contributiilor fondatorului
sau, n domeniul managementului calitatii, n beneficiul
societatii, n mod pozitiv si ct mai eficient posibil.
7

Introducere

proces

Fig. 1 Evolutia in timp a conceptului de calitate

Introducere

Pe ultima treapta (cea mai de sus) a unei scari actuale a


progresului in domeniul calitatii sunt situate premiile calitatii:

Premiul W. E. Deming Japonia (1951)


Premiul Malcolm Baldrige SUA (1987)
Premiul AQA Australia (1988)
Premiul Francez pentru Calitate Franta (1992)
Premiul EQA Europa (1991)
Premiul Roman J.M. Juran pentru Calitate Romania (2000)

Pentru masurarea nivelului de calitate al performantelor unei


organizatii s-au stabilit criterii in vederea acordarii premiilor
nationale si internationale ale calitatii.

Definitia asigurarii calitatii

10

Definitia asigurarii calitatii

Conceptul a aparut in SUA, in anii 1950 1960, aplicandu-se in


industria militara, spatiala, nucleara, de avioane, electronica,
informatica. Promotorul conceptului a fost J. M. Juran.
Standardul SR EN ISO 9001 : 2008 defineste asigurarea
calitatii ca o componenta a managementului calitatii,
concentrata pe furnizarea increderii ca cerintele referitoare
la calitate vor fi indeplinite.
Pentru aceasta, asigurarea calitatii are la baza principiile:
potrivit pentru scop
realizeaza corect de prima data.
Principalul scop al asigurarii calitatii este acela de a asigura
indeplinirea sau chiar depasirea asteptarilor clientilor.
11

Definitia asigurarii calitatii

Standardul ISO 9001 defineste doua modele de asigurare a


calitatii:

modelul de asigurare externa a calitatii aplicabil cand o


organizatie trebuie sa demonstreze aptitudinea sa de a furniza
produse care satisfac cerintele clientilor si care respecta
reglementarile aplicabile; acest model este folosit pentru
certificarea sistemelor de management al calitatii; furnizorul
trebuie sa stabileasca si sa mentina un sistem documentat al
calitatii;
modelul de asigurare interna a calitatii orientat spre
managementul calitatii totale si aplicat pentru imbunatatirea
performantelor organizatiei, astfel incat sa fie satisfacute cerintele
partilor interesate; acest model nu este folosit in situatii
contractuale sau in scopul certificarii; toate elementele, cerintele
si dispozitiile adoptate privind sistemul calitatii trebuie sa fie
prevazute in scris, in mod sistematic si ordonat.
12

Definitia asigurarii calitatii

Tinand cont de cele doua modele prezentate se considera ca


asigurarea calitatii se intalneste sub doua acceptiuni:

asigurarea externa a calitatii reprezinta activitatile desfasurate


cu scopul de a conferi incredere clientilor privitor la faptul ca
sistemul calitatii furnizorului permite obtinerea calitatii cerute;
asigurarea interna a calitatii reprezinta activitatile desfasurate
cu scopul de a conferi incredere conducerii organizatiei in obtinerea
calitatii propuse.

Asemanator, se poate discuta de calitatea externa, respectiv


calitatea interna a unei organizatii. Aceste doua componente
formeaza calitatea totala a organizatiei.
Pentru desfasurarea in bune conditii a activitatilor privind
calitatea trebuie sa existe un cadru organizat la nivelul
companiei, un management al calitatii (fig. 1, 2).
13

Fig. 1 Organigrama unei organizatii pentru o structura centralizata


14

Fig. 2 Organigrama unei organizatii pentru o structura descentralizata


15

Functiile asigurarii calitatii

16

Functiile asigurarii calitatii

Activitatile planificate si sistematice implementate intr-o


organizatie in vederea asigurarii calitatii sunt activitati de
marketing, cercetare stiintifica, proiectare, aprovizionare,
fabricatie, activitati financiare, desfacere, servicii post-vanzare
acordate clientului.
In cadrul fiecarei organizatii, aceste activitati se realizeaza prin
aplicarea unor masuri concrete care pot avea loc atat inaintea,
in timpul, cat si dupa desfasurarea activitatilor.
Aceasta observatie ne permite sa definim clase cu astfel de
masuri ce conduc la asigurarea calitatii, numite functii ale
asigurarii calitatii.
Functia este un concept teoretic utilizat pentru a ordona actiuni
complexe si variate, care au ca scop descrierea unuia dintre
rolurile activitatii. Functiile descriu activitati cu grad de
similaritate ridicat.
17

Functiile asigurarii calitatii

Se disting urmatoarele functii:


functia de construire a calitatii cuprinde masurile ce se
adopta initial pentru realizarea calitatii unui produs in cadrul
unei activitati industriale;
functia de control a calitatii cuprinde activitatile de
comparare a realizarilor cu specificatiile lor;
functia de instruire a personalului cuprinde masurile de
formare si perfectionare a personalului din domeniul calitatii;
functia de imbunatatire continua a calitatii cuprinde
masurile ce se adopta pentru ameliorarea calitatii in urma
activitatilor de control efectuate;
functia de garantare a calitatii cuprinde masurile prin care
se confirma si se certifica produsele (sistemele de calitate,
procesele, serviciile).
18

Functiile asigurarii calitatii


Gruparea activitatilor pe functii se face dupa omogenitatea lor si
momentul aplicarii (fig. 3).

construire

instruire

control

garantare

ACTIVITATE

imbunatatire

Fig. 3 Functiile asigurarii calitatii


19

Functiile asigurarii calitatii

Masurile de asigurare a calitatii adoptate in cadrul unor activitati


desfasurate in organizatie sunt transpuse in proceduri.
Procedura este un document care prezinta modul cum se
desfasoara si se controleaza o activitate.
Structura procedurilor documentate ale sistemului calitatii cuprinde:
politica / referiri la politica in domeniul calitatii (cerinte generale);
domeniul de aplicare si obiectul (scopul) procedurii;
definitii, prescurtari;
documentatie / referinte;
descrierea procedurii actiuni / metode pentru satisfacerea
cerintelor referitoare la elementul sistemului calitatii;
responsabilitati;
inregistrari;
anexe.
20

Proceduri

Fig. 4 Organigrama
etapelor elaborarii
procedurilor calitatii

Definitivarea si
aprobarea
procedurii

21

Functiile asigurarii calitatii

Forma concreta de detaliere a unei proceduri a sistemului


calitatii sub aspectul unor documente de lucru detaliate, poarta
denumirea de documentele calitatii.
Documentele calitatii se materializeaza in:

formulare, rapoarte;
instructiuni de lucru;
proceduri si instructiuni de inspectie, incercare;
fise tehnologice;
desene;
specificatii.

Inregistrarile referitoare la calitate sunt documente care


furnizeaza dovezi obiective privind gradul de satisfacere a
cerintelor referitoare la calitate sau cu privire la eficacitatea
elementelor sistemului calitatii unei organizatii.
22

Structura ierarhica a documentelor


sistemului de management al calitii
Coninutul documentelor

A: Descrie sistemul de
management al calitii n
concordan cu politica n
domeniul calitii i cu
obiectivele adoptate si cu
standardul aplicabil

B: Descrie procesele
intercorelate i activitile
cerute pentru implementarea
sistemului de management al
calitii

C: Const n documente de
lucru detaliate (in detaliu)

Manualul calitii
(Nivelul A)
- Politica si obiective

Proceduri documentate ale


sistemului de management al
calitii
(Nivelul B)
- Planuri de calitate

Instruciuni de lucru i alte documente pentru


sistemul de management al calitii
(Nivelul C)
- Formulare
- Rapoarte
- Specificatii
- Documente externe
- Inregistrari

23

Certificarea / acreditarea

24

Certificarea

Pentru a nu-si pierde clientii, o organizatie trebuie sa asigure si sa


ofere garantii privind:

calitatea produselor livrate;


mentinerea in timp a calitatii odata ce aceasta a fost dovedita;
promptitudinea tratarii reclamatiilor si eventual, asigurarii
service-ului;
promptitudinea alinierii la noi cerinte ale produselor.

n contextul actual, practic toate organizatiile sunt n diferite


etape clienti-beneficiari, iar n altele, furnizori-producatori.
Un client serios doreste sa fie convins ca furnizorul sau nu i va
crea probleme.
Pentru a nu lasa calitatea produselor pe seama simplei afirmatii a
furnizorului s-a introdus sistemul certificarii produselor.
25

Certificarea

Prin certificare, potrivit definiiei date de Organizaia European


pentru Calitate (EUQ), se nelege: procedura i activitatea
desfurat de un organism autorizat pentru determinarea,
verificarea i atestarea scris a calitii produselor n
concordan cu obiectivele stabilite.
Organismul autorizat este denumit organism de certificare. Este
un organism neutru (tert), independent de client si furnizor, si
oficial.
Obiectivul certificarii este de a garanta prin intermediul unui
organism de certificare conformitatea unui produs fata de un
referential prestabilit.
Testele pentru certificarea produselor se realizeaza n laboratoare
acreditate.
26

Certificarea

Acreditarea constituie recunoasterea oficiala a competentei unei


organizatii (organism de certificare, laborator de ncercari,
organism de inspectie si control) de a efectua anumite activitati
specificate, n raport cu un referential precizat.
Scopul principal al acreditrii este de a ine sub control
organismele de certificare.
Acreditarea unei organizaii nseamn o recunoatere oficial att
a existenei unei anumite competene a acesteia (la un moment
dat), ct i a meninerii n timp a acestei competene (pe durata
de valabilitate a acreditrii). Este o dovad a credibilitii de
care beneficiaz organizaia respectiv.
Acreditarea este obligatorie si este realizata de un organism
de acreditare.
27

28

Certificarea

29

Certificarea

30

Certificarea

La nivel international opereaza unele organisme de certificare


renumite n domeniu pentru exigenta si seriozitatea lor, ntre care
unele au o traditie de peste 100 ani.
Colaborarea cu asemenea organisme confera organizatiei respect,
prestigiu, nsa costurile aferente certificarii sunt pe masura.
Exemple de organisme de certificare prestigioase:

B.V.Q.I. Bureau Veritas Quality International


T.U.V. CERT Germania
D.N.V. CERT Norvegia
LRQA Lloyds Register Quality Assurance Anglia
BSI British Standard Institution Anglia
ANFOR Certification Franta
31

Certificarea

Cel mai important organism de certificare din Romania cu peste


8.500 certificari este SRAC CERTSERV. Acesta s-a impus ca
lider de piata, in portofoliul de clienti figurand cele mai mari
companii romanesti, unitati de administratie publica, camere de
comert, principalii mari operatori nationali, spitale, universitati,
aeroporturi etc.
Alte organisme de certificare a sistemelor de management al
calitatii:
CERTIND
Miscarea Romana pentru Calitate
QUALITAS SA
SIMTEX
SUCERT-RO SRL
32

Certificarea

Exemple de organisme de acreditare prestigioase:

Marea Britanie - UKAS (United Kingdom Accreditation Services);


USA - ANSI - ASQ National Accreditation Board;
Belgia - BELCERT (Registration Accreditation Board);
Austria - BMWA (Federal Ministry for Economic Affairs);
Cehia - CAI (Czech Accreditation Institute);
China - CNAB (China National Accreditation Board for Certifiers);
Franta - COFRAC (French Comitee of Accreditation);
Danemarca - DANAK (Danish Accreditation);
Germania - DAR (German Accreditation Council);
Malaezia - DSM (Department of Standards Malaysia);
Mexic - EMA (Mexican Accreditation Entity);
Spania - ENAC (National Entity for Accreditation);
33

Certificarea

Finlanda - FINAS (Finnish Accreditation Service);


Hong Kong - HKAS (Hong Kong Accreditation Service);
Japonia - JAB (Japan Accredit. Board for Conformity Assessment);
Norvegia - NA (Norwegian Accreditation);
Polonia - PCA (Polish Centre for Accreditation);
Olanda - RvA (Ducth Accreditatin Council);
Slovenia - SA (Slovenska Akreditacija);
Elvetia - SAS (Swiss Federal Office of Metrology and
Accreditation, Swiss Accreditation Service);
Canada - SCC (Standards Council of Canada);
Italia - SINCERT (National System for Accreditation of
Certification and Inspection Organisms);
Slovacia - SNAS (Slovak National Accreditation Service);
Suedia - SWEDAC (Swedish Board for Accreditation and
34
Conformity Assessment);

Certificarea

n Romnia, RENAR Asociatia Retelei Nationale de


Acreditare din Romania este organismul unic de acreditare a
infrastructurii de evaluare a conformitatii n Romnia.
A fost acceptat drept membru cu drepturi depline al Cooperarii
Europene pentru Acreditare (European Cooperation for
Accreditation EA), organizatie care faciliteaza cooperarea cu
organisme de acreditare din terte tari si ncheierea unor acorduri
de recunoastere reciproca, n domeniul reglementat.
RENAR este membru fondator al ILAC International
Laboratory Accreditation Cooperation, precum si membru deplin
al IAF International Accreditation Forum.

35

Certificarea

Pe ansamblul Europei, unele organisme naionale de acreditare


(de exemplu, cele membre ale EA European Cooperation for
Accreditation) au ncheiat acorduri de recunoatere multilateral
facilitate de existena unor refereniale i proceduri comune i
care le permit s comunice n timp util acordarea i retragerea
acreditrilor. Ele colaboreaz pe baze similare i cu organisme de
acreditare din state situate n afara Europei.
Pe parcursul duratei de valabilitate a acreditrii, organismul de
acreditare trebuie s evalueze periodic i/ sau s monitorizeze
continuu modul de funcionare a organizaiei acreditate.
Acreditarea poate condiiona anumite avantaje (acordarea de
finanri, n special bugetare, obinerea de noi clieni, aprobri,
colaborri etc.) i faciliteaz considerabil libera circulaie a
produselor/ mrfurilor.
36

Certificarea

In scopul mbuntirii propriei credibiliti pe pia, pe lng


acreditarea naional, organismele de certificare i laboratoarele
de ncercri din orice stat pot participa la acorduri internaionale
multilaterale de recunoatere reciproc, ncheiate cu organisme
similare din alte state.
Consultana este un proces prin care o organizaie, care dorete
s se certifice, este pregtit pentru a fi evaluat de un organism
de certificare.
Societile de consultan nu pot efectua certificarea. Acestea
ajut doar la proiectarea i implementarea sistemului de
management.

37

Certificarea

Fig. Raportul dintre certificare si acreditare

38

Certificarea

Certificarea de produs si certificarea de sistem sunt


complementare, obtinerea certificatului pentru sistemul de
management al calitatii nu nseamna ca n mod automat
produsele vor fi furnizate fara abateri fata de cerintele
prestabilite.
Certificarea de sistem este costisitoare, iar asigurarea constanta
a cerintelor din referentialul stabilit, necesare pentru mentinerea
certificarii, presupune un efort constant pe care, n general,
ntreprinderile mici l pot sustine greu.
ntreprinderile mici opteaza initial pentru certificarea de produs
daca aceasta operatie nu impune existenta unui sistem de
management al calitatii implementat si ulterior, dupa
implementarea si mentinerea lui, se ncearca certificarea de
sistem.
39

Certificarea

Dovada conformitatii sistemului este certificatul sistemului calitatii si


contine informatii precum:
sigla si denumirea organismului neutru care acorda certificarea;
denumirea si adresa organizatiei certificate;
activitatile pentru care se acorda certificatul;
modelul de referinta ce sta la baza sistemului calitatii certificate;
data emiterii si termenul de valabilitate.
Certificatul sistemului calitatii este semnat de catre reprezentantul
organismului neutru si reprezentantul organizatiei.
Certificarea sistemelor calitii presupune efectuarea unor audituri ale
acestor sisteme n raport cu standardele aplicabile n domeniu.
Scopul principal al auditului calitii este de a evalua activitatile
referitoare la calitate si rezultatele lor.
Etapele procesului de certificare a unui sistem de managent al calitatii
sunt prezentate in organigrama urmatoare (vezi fisier).
40

Certificarea

Pentru a-si convinge clientii, o organizatie are cteva solutii:

efectuarea de inspectii si ncercari ale produselor n laboratoare


neutre sau n cele proprii;
auditarea anumitor zone sau a ntregii organizatii pentru a vedea
daca sistemul de organizare al ntreprinderii tine sub control
executarea produselor/serviciilor de interes pentru client.

Aceste solutii prezinta dezavantaje pentru ambele parti:

clientul trebuie sa plateasca personal specializat pentru efectuarea


activitatilor de audit (indiferent daca este audit intern sau extern)
organizatia trebuie sa suporte audituri precontractuale si de
supraveghere de la toti clientii mai importanti, ceea ce i perturba
activitatea, o parte din personal trebuind sa fie la dispozitia
auditorilor. Mai mult, dovezile cerute de diferiti clienti pot fi
diverse, astfel nct organizatia are dificultati n a-si organiza
activitatea pentru a satisface toti clientii.
41

Certificarea

Certificarea produselor poate fi:

obligatorie (domeniul reglementat) daca se refera la produse care


pot afecta viata, sanatatea si securitatea persoanelor, calitatea
mediului ambiant, probleme reglementate prin acte legislative si
standarde obligatorii;
voluntara (domeniul nereglementat) daca se aplica la toate
celelalte produse pentru care nu sunt prevazute reglementari
obligatorii; acest tip de certificare are drept scop promovarea
comerciala a produselor pe piata mondiala.

42

Certificarea

Dupa aplicarea procedurilor de certificare (ncercari si


controale specifice), daca cercetarile sunt concludente, se va
elibera pentru produsul analizat un certificat de conformitate.
Acest certificat se acorda de organismul de certificare n conditii
bine definite si are valabilitate limitata n timp si spatiu.
Daca sunt nregistrate abateri sau reclamatii, organismul de
certificare poate retrage certificatul.
La cerere, orice organizatie poate opta pentru recertificare,
nainte ca durata de valabilitate sa expire, in vederea asigurarii
continuitii certificrii.
n decursul perioadei de valabilitate, organizaia poate solicita
extinderea sau restrngerea domeniului de certificare.

43

Certificarea

Actele necesare, cerute de o organizatie de certificare pentru


certificarea unui produs sunt:
cerere pentru certificare
chestionar de autoevaluare.
Prin recunoasterea reciproca a certificatelor de conformitate date
de anumite organizatii din diferite tari se asigura libera circulatie
transfrontaliera a marfurilor n tarile din Uniunea Europeana.

44

Certificarea

Odata cu certificatul de conformitate, organismul de certificare


confera dreptul de utilizare a marcii de conformitate (marcaj).
Aceasta este reprezentata printr-un simbol grafic sau literal.
In Romania, dreptul de utilizare a "mrcilor de conformitate cu
standardele romne este acordat de Asociaia de Standardizare
din Romnia - ASRO, pe baza avizului Comitetului de Marc,
corespunztor domeniului din care face parte produsul n cauz.
Au fost nregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenii i Mrci,
marca "SR" i marca "SR-S".
Marca "SR" este o marc de certificare a conformitii produselor
cu standardele romne de referin.
Marca "SR-S" este o marc de securitate, utilizat pentru
certificarea conformitii cu standardele romne de securitate.
45

Certificarea

Prin "Regulamentul general al mrcii SR de certificare a


conformitii produselor i/sau serviciilor cu standardele
romne", au fost stabilite condiiile de organizare general,
utilizare i gestionare a celor dou mrci, cerinele generale
pentru comitetele de marc, regimul financiar i sanciunile
aplicabile n cazurile de nerespectare de ctre titulari a regulilor
specificate.
Potrivit acestui regulament, certificarea produselor i serviciilor
se face de ctre organisme de certificare.
De asemenea, ncercrile necesare certificrii se fac numai n
laboratoare acreditate.
Mrcile de certificare (obligatorie sau voluntara) au fost
nregistrate de Organizaia Mondial a Proprietii Intelectuale
din Geneva n 1995.
46

Certificarea

Marca trebuie sa fie vizibila, lizibila si usor accesibila


autoritatilor, insarcinate cu supravegherea pietei, si
consumatorilor.
Marca trebuie aplicata in asa fel incat indepartarea totala a
acesteia sa fie imposibila.
In functie de natura produsului, titularii dreptului de utilizare a
mrcilor de conformitate aplica marca direct pe produs, pe o
eticheta de date prinsa de acesta, pe ambalaj sau pe documente
referitoare la produs. Dupa aplicarea marcii se trece numarul de
identificare al organismului de certificare.
De asemenea, titularii au dreptul s fac referiri la mrcile de
conformitate n contracte sau alte documente privind produsele
certificate. Aceste mrci pot fi utilizate n cadul unor aciuni de
publicitate sau de informare n relaiile comerciale.
47

Certificarea

Marca poate fi verbal, figurativ sau compus. Pot constitui


marci semne distinctive, cum ar fi: cuvinte, (inclusiv nume de
persoane), denumiri arbitrare sau fanteziste, desene, litere, cifre,
elemente figurative, forme tridimensionale si in special, forma
produsului sau a ambalajului sau, combinatii de culori, precum si
orice combinatie a acestor semne.
Marca nu trebuie sa fie compusa, in exclusivitate, din cuvinte sau
din expresii comune folosite pentru a desemna produsul
/serviciul sau categoria careia ii apartine (ex.: MOBILA pentru
obiecte de mobilier).
De asemenea, nu trebuie nici sa fie descrisa in mod exclusiv,
adica limitata la indicarea compozitiei sau a calitatii esentiale
(ex.: AMAR pentru o bautura cu gust amar sau AUTOMOTO
pentru piese de automobile si motociclete ).
48

Certificarea

Nu pot fi nregistrate ca mrci semnele care:

nu se deosebesc suficient de alte mrci privind produse sau


servicii identice sau similare inregistrate in Romania sau protejate
in baza unor conventii internationale, cu exceptia cazului cand
inregistrarea este ceruta sau autorizata de titularii acestor marci;
constituie copierea, imitarea sau traducerea unei mrci din alt
stat, notoriu cunoscuta in Romania pentru produse sau servicii
identice sau similare;
cuprind numai denumiri care sunt sau au devenit uzuale,
necesare sau generice pentru acele produse/servicii, ori se refera
exclusiv la modul, timpul si locul fabricatiei sau la natura,
destinatia, pretul, calitatea, cantitatea si greutatea marfurilor;

49

Certificarea

cuprind fr autorizaia organelor n drept: nume sau portrete de


conducatori de stat, denumiri de organizatii sau de unitati
administrativ teritoriale din Romania; reproduceri sau imitatii de
steme, drapele, ordine, medalii, embleme si insigne; semne oficiale
de marcare, verificare, calitate, control sau garantie;
cuprind elementele prevazute la punctul anterior, apartinand altor
state sau organizatiilor internationale interguvernamentale, daca
folosirea este interzisa de conventiile la care Romania este parte;
cuprind indicatii false sau inselatoare ori sunt contrare legilor
ordinii publice si bunelor moravuri.

50

Certificarea

n Romnia se accepta si marca CE:

Avantajele marcarii CE:


marca CE indica oficialitatilor guvernamentale ca produsul
poate fi introdus pe piata lor nationala;
marca CE pe un produs asigura libera circulatie a produselor
pe piata unica europeana;
marca CE constituie o indicatie a conformitatii cu un
minimum de standarde si un nivel minim de calitate;
marca
CE semnifica preocuparile organizatiei pentru
respectarea standardelor si directivelor europene;
marca CE devine pentru consumatori un simbol al calitatii.
51

Certificarea

Dezavantajul marcarii CE:


directivele U.E. pentru un produs pot fi mai restrictive dect
standardele si reglementarile nationale; acest fapt l poate
obliga pe producatorul care doreste sa-si desfaca produsele pe
piata europeana sa cheltuiasca n plus pentru proiectarea si
fabricarea produselor, n vederea obtinerii marcii CE.
Consiliul Comunitatilor Europene a stabilit un concept modular
numit Abordare Globala privind diferitele faze ale
procedurilor de evaluare a conformitatii produselor.
Se utilizeaza 8 module notate A, B, C, D, E, F, G, H.
In functie de riscurile pe care le prezinta produsele, organizatia
alege unul sau cteva module pentru evaluarea conformitatii si
certificarii produselor sale.
52

Certificarea

53

Certificarea

Reglementarea tehnic prevede pentru fiecare categorie de


produse dintr-un domeniu reglementat una sau mai multe
proceduri pentru evaluarea conformitii; procedura pentru
evaluarea conformitii este format din unul sau o combinaie
adecvat a urmtoarelor module:

modulul A controlul intern;


modulul B examinarea de tip;
modulul C conformitatea cu tipul;
modulul D asigurarea calitii produciei;
modulul E asigurarea calitii produsului;
modulul F verificarea produsului;
modulul G verificarea unitii de produs;
modulul H asigurarea total a calitii.
54

Certificarea

Pentru organizatie, certificarea produselor ofera o serie de


avantaje:

contribuie la promovarea produselor firmei clientii dobndesc mai


multa ncredere n produsele certificate, ntruct certificarea este o
dovada obiectiva, furnizata de o terta parte, ca sunt respectate
caracteristicile de calitate mentionate n documentul de referinta;
optimizarea raportului calitate/pret;
perfectionarea continua a produsului;
identificarea punctelor slabe legate de fabricatia produslui;
elimina ncercarile multiple si costisitoare efectuate de furnizori,
clienti si intermediari/distribuitori.

Efectul unui produs neconform se manifesta nti la client si mai


trziu la furnizor, decalajul de timp marind riscul clientului si
punndu-l n situatia de a-si recupera lent pierderile.
55

Certificarea

Procesul de evaluare i certificare a conformitii produselor din


organizatia de certificare se desfoar prin derularea mai multor
etape i activiti specifice detaliate prin proceduri
operaionale, funcie de schema de certificare adoptat,
aplicabil produsului supus evalurii (modul A H).
n principal, aceste etape sunt:
iniierea si contractarea certificrii,
evaluarea conformitii produsului,
evaluarea
final i decizia de acordare/neacordare a
certificrii,
aciuni de supraveghere programate.

56

Certificarea

Desfasurarea etapelor de certificare produs:

iniierea si contractarea certificrii,

evaluarea conformitii produsului,

activiti de iniiere i contractare


cerere pentru certificare (vezi fisier)
chestionar de autoevaluare (vezi fisier)
dosarul tehnic al produsului documentatia tehnica a produsului
auditul furnizorului, eantionarea probelor de ncercat, inspecia,
efectuarea ncercrilor produsului,

evaluarea final i decizia de acordare/neacordare a certificrii,


aciuni de supraveghere programate:

pentru o durat de valabilitate a certificatului acordat de 3 ani, sunt


programate 2 etape de supraveghere;
intervalul dintre 2 etape de supraveghere nu poate depi 12 luni.
57

Certificarea

Organizatiile de certificare emit Regulile generale de


certificare a conformitatii produselor (vezi fisier). Acestea
cuprind:
scop si domeniu de aplicare;
documente de referinta;
terminologie (definitii) si abrevieri (prescurtari);
conditii generale;
obligatiile solicitantilor;
drepturile furnizorilor de produse certificate
procesul de evaluare a conformitatii
certificatul de conformitate
utilizarea
certificatului si a marcii de conformitate a
produselor
mentinerea certificarii
58

Certificarea

suspendarea certificatului
retragerea /anularea certificarii
reevaluarea conformitatii
modificari ale cerintelor de certificare
reclamatii la furnizori
apeluri, reclamatii si contestatii
inregistrari
anexe
formulare

59

Certificarea

Pe primele pagini ale documentului sunt mentionate urmatoarele


elemente:
organismul de acreditare;
organismul de certificare;
denumirea certificarii;
codul;
numele si semnatura celor care au intocmit-o si au aprobat-o;
numarul exemplarului;
evidenta editiei / reviziilor (data, continut).
Pe fiecare pagina a documentului se mentioneaza editia / revizia
si data, numarul paginii.
60

Certificarea

Structura documentatiei de certificare interna a unui produs


cuprinde:
scop si domeniu de aplicare;
documente de referinta si conexe;
terminologie si abrevieri;
reguli de procedura:

documentul de referinta;

documentatia;

planul de evaluare a conformitii produsului;

supravegherea meninerii conformitii produsului;


extinderea;
recertificarea;
inregistrari.
61

Certificarea

Pe primele pagini ale documentului sunt mentionate urmatoarele


elemente:
organismul de acreditare;
organismul de certificare;
denumirea certificarii;
codul;
numele si semnatura celor care au intocmit-o si au aprobat-o;
numarul exemplarului;
evidenta editiei / reviziilor (data, continut).
Pe fiecare pagina a documentului se mentioneaza editia / revizia
si data, numarul paginii.
Studiul de caz este realizat pentru certificarea lubrifiantilor (vezi
fisier).
62

Certificarea

Certificate ISO / CEN piese auto - se pot obine printr-o


colaborare cu o firma specializat n certificare.
ISO (Organizaia Internaional pentru Standardizare) este o
federaie mondial a organismelor naionale de standardizare,
care este responsabil cu pregtirea standardelor internaionale,
activitate realizat prin intermediul comitetelor sale tehnice.
Se preconizeaza ca standardele internaionale sa acopere
domeniul metodelor de ncercare, metodelor de eantionare i
terminologia.
In Europa coexista standardele naionale i europene. Se
estimeaz c, n timp, standardele nationale i vor reduce
ponderea pn la 10% din totalul de standarde.
Standardele europene se vor focaliza pe performanele produselor
i pe specificaii.
63

Certificarea

CEN sau Comitetul European pentru Standardizare a fost fondat


n anul 1961 de ctre organismele naionale de standardizare ale
rilor membre ale Comunitii Economice Europene i ale rilor
EFTA.
n momentul de fa CEN contribuie la ndeplinirea obiectivelor
UE i a Zonei Economice Europene prin intermediul crerii de
standarde tehnice voluntare ce promoveaz comerul liber,
sigurana muncitorilor i a consumatorilor, cooperarea reelelor,
protecia mediului, folosirea programelor de cercetare i
dezvoltare i achiziiile publice.
n cadrul CEN, comitetele tehnice responsabile de producia de
piese sunt CEN/SS I17, CEN/SS T03 i CEN/TC 270.
64

Certificarea

CEN/SS I17 - Standarde publicate


Referin Standard: CR 1100:1993
Titlu: Memorandum despre sntate i standardizarea siguranei
n legatur cu directiva Aplicaii n domeniul mainilor
Citat n OJ: Nu
Directiva : 98/37/EC

65

Certificarea

Vehicule rutiere - CEN/SS T03 - Standarde publicate


EN ISO 11446:2004 - Conectoare pentru legturi electrice ntre
vehiculul care tracteaz i vehiculul tractat. Conectoare cu 13
poli pentru vehicule cu tensiune de alimentare nominal de 12 V
EN ISO 4165:2003 - Vehicule rutiere Conexiuni electrice
Conexiune n dublu pol (ISO 4165:2001)
EN ISO 8092-2:2006 - Vehicule rutiere. Conexiuni pentru
cablaje electrice montate pe vehicul. Partea 2: Definiii, metode
de ncercri i prescripii generale de performan
EN ISO 8092-3:1999 - Vehicule rutiere. Partea 3: Fise plate
masculine pentru conexiuni multipolare. Dimensiuni i prescripii
specifice
EN ISO 8092-4:1999 - Vehicule rutiere. Partea 4: Fise rotunde
masculine pentru conexiuni uni i multipolare. Dimensiuni i
66
prescripii specifice

Certificarea

Motoare cu combustie intern - CEN/TC 270 - Standarde


publicate
Referin Standard: EN 12601:2001; Titlu: Grupuri
electrogene acionate de motoare cu ardere intern cu micare
alternativ. Securitate; Citat n OJ: C 192 (2003-08-14), C 336
(2005-12-31) ; Directiva - 98/37/EC
EN 1679-1:2001 - Motoare cu ardere intern cu micare
alternativ. Securitate. Partea 1: Motoare cu aprindere prin
comprimare; citat n OJ - C 183 (1998-06-13), C 252
(2000-09-02), C 192 (2003-08-14), C 336 (2005-12-31);
directiva - 89/392/EEC, 98/37/EC

67

Certificarea

EN 1834-1:2001 - Motoare cu micare alternativ cu ardere


intern. Cerine de securitate pentru proiectarea i construcia
motoarelor pentru utilizare n atmosfere potenial explozive.
Partea 1: Motoare din grupa II pentru utilizare n atmosfere cu
gaze i vapori inflamabili; citat n OJ - C 205 (2001-07-21),
C 192 (2003-08-14), C 204 (2004-08-12), C 300 (2005-11-30),
C 57 (2006-03-09), C 336 (2005-12-31); directiva - 94/9/EC,
98/37/EC
EN 1834-2:2003 - Motoare cu ardere intern cu micare
alternativ. Partea 2: Motoare din grupa I pentru utilizare n
medii de lucru subterane susceptibile de a conine gaz de min
i/sau praf combustibil ; citat n OJ - C 205 (2001-07-21), C 192
(2003-08-14), C 204 (2004-08-12), C 300 (2005-11-30), C 57
(2006-03-09), C 332 (2001-11-27), C 336 (2005-12-31) ;
directiva - 94/9/EC, 98/37/EC
68

Certificarea

EN 1834-3:2000 - Motoare cu ardere intern cu micare


alternativ. Partea 3: Motoare din grupa II pentru utilizare n
atmosfere cu praf inflamabil; citat n OJ - C 205 (2001-07-21),
C 192 (2003-08-14), C 204 (2004-08-12), C 300 (2005-11-30),
C 57 (2006-03-09), C 336 (2005-12-31); directiva - 94/9/EC,
98/37/EC
EN ISO 11102-1:2001 - Motoare cu ardere intern, cu micare
alternativ. Echipament de pornire manual. Partea 1: Cerine de
securitate i ncercri; citat n OJ - C 78 (1998-03-13), C 252
(2000-09-02), C 192 (2003-08-14), C 336 (2005-12-31);
directiva - 89/392/EEC, 98/37/EC
EN ISO 11102-2:2003 - Motoare cu ardere intern, cu micare
alternativ. Partea 2: Metod de ncercare a unghiului de
decuplare; citat n OJ - C 78 (1998-03-13), C 252 (2000-09-02),
C 192 (2003-08-14),
C 336 (2005-12-31); directiva 69
89/392/EEC, 98/37/EC

Certificarea

EN ISO 14314:2004 - Motoare cu ardere intern cu micare


alternativ. Dispozitiv de pornire cu renfurtor. Cerine
generale de securitate; citat n OJ - C 336 (2005-12-31); directiva
- 98/37/EC
EN ISO 2170-1:2003 - Motoare cu ardere intern cu micare
alternativ. Vocabular. Partea 1: Termeni referitori la proiectarea
i funcionarea motorului
EN ISO 2170-2:2003 - Motoare cu ardere intern cu micare
alternativ. Vocabular. Partea 2: Termeni referitori la mentenana
motorului
EN ISO 3046-5:2003 - Motoare cu ardere intern cu micare
alternativ. Performane. Partea 5: Vibraii torsionale
EN ISO 8178-5: 2003 - Motoare cu ardere intern cu micare
alternativ. Msurarea emisiilor din gazele de evacuare. Partea 5:
70
Combustibili utilizai la ncercare

Certificarea

EN ISO 8178-7:2003 - Motoare cu ardere intern cu micare


alternativ. Msurarea emisiilor din gazele de evacuare. Partea 7:
Identificarea familiei de motoare
EN ISO 8178-8:2003 - Motoare cu ardere intern cu micare
alternativ. Msurarea emisiilor din gazele de evacuare. Partea 8:
Identificarea grupei de motoare
EN ISO 8178-9:2003 - Motoare cu ardere intern cu micare
alternativ. Msurarea emisiilor din gazele de evacuare. Partea 9:
Cicluri i proceduri de ncercare pentru msurarea pe standul de
ncercare a emisiilor de fum din gazele de evacuare la motoarele
cu ardere intern
EN ISO 8178-10:2003 - Grupuri electrogene de curent alternativ
antrenate de motoare cu ardere intern cu micare alternativ.
Partea 10: Msurarea zgomotului aerian prin metoda suprafeei
71
nfurtoare.

Certificarea

ISO/TS 16949 : 2009 - Sisteme de management al calitii.


Cerine particulare pentru aplicarea ISO 9001:2008 n organizaii
cu producie de autovehicule i de piese de schimb aferente
ISO/TS 16949 este o specificatie tehnica ISO, care integreaza
standardele sistemelor de management al calitatii din industria
auto, existente in Europa si SUA, in cadrul unui standard global
al industriei auto, cu scopul eliminarii nevoii de obtinere a
multiplelor certificari destinate satisfacerii cerintelor
multitudinii de clienti care activeaza pe piata globala.
Avand la baza standardul ISO 9001:2008, ISO/TS 16949
detaliaza cerintele sistemului de management al calitatii pentru
proiectarea, dezvoltarea, productia, instalarea si service-ul
produselor legate de industria auto.
72

Certificarea

In plus, mai exista o serie de cerinte specifice ale clientilor,


necesare diversilor producatori de vehicule din cadrul IATF
(International Automotive Task Force).
In trecut, la nivel mondial au fost necesare si folosite o varietate
de standarde de catre diversi producatori auto.
ISO/TS 16949 este proiectat sa inlocuiasca in cele din urma toate
aceste standade, sub forma unui singur standard al sistemului de
management al calitatii din cadrul industriei auto la nivel
mondial.
Printre standardele anterioare similare amintim:
QS 9000 (Ford, General Motors, Daimler Chrysler)
EAQF 94 (PSA Peugeot, Citron, Renault, FIEV)
VDA 6 (Audi, BMW, VW, Daimler Chrysler)
AVSQ 94 (Fiat Auto, IVECO)

73

Certificarea

Procedurile pentru evaluarea conformitii depind de gradul de


complexitate al produsului i de riscul estimat la utilizarea
acestuia.
Principiile pe care se bazeaz procesul de evaluare a
conformitii sunt:

competen i imparialitate;
transparen i credibilitate;
independen fa de posibila predominare a oricror interese
specifice;
asigurarea confidenialitii i pstrarea secretului profesional;
reprezentarea intereselor publice;
contribuia la promovarea principiului liberei circulaii a
produselor.
74

Certificarea

Cerinele minime ce trebuie ndeplinite de laboratoarele de


ncercri i organismele de certificare sau de inspecie, pentru
a fi recunoscute n vederea desemnrii / notificrii, sunt:

disponibilitate de personal i echipamente;


independen i imparialitate n relaiile directe i indirecte;
personal competent tehnic pentru evaluarea conformitii;
asigurarea confidenialitii, pstrarea secretului profesional i
integritatea;
deinerea unei asigurri de rspundere civil, pentru cazul n care
rspunderea nu revine statului prin lege.

75

Omologarea

76

Omologarea

Evaluarea calitatii si omologarea sunt notiuni nrudite cu


certificarea.
Evaluarea calitatii precede certificarea prin aspectul cantitativ, de
apreciere a capacitatii unui produs/procedeu/organism de a
satisface cerintele certificate.
n contextul economiei de piata, continutul omologarii s-a
modificat.
Prin omologare se recunoaste aptitudinea producatorului de
a realiza produse conforme cu tipul omologat.
Prin omologare se obtine autorizarea de a comercializa sau
utiliza, n scop precizat si n conditii prestabilite, un
produs/serviciu/proces.
Omologarea nu se refera la fabricatia unui produs sau prestarea
unui serviciu care nu sunt destinate comercializarii.
77

Omologarea

n procesul de realizare a produselor noi, omologarea reprezint


o operaiune tehnico-economic de mare importan pentru
succesul produsului pe pia.
Prin omologare se nelege totalitatea activitilor - ncercri,
verificri - efectuate de comisia de omologare pe baza crora
aceasta declar n scris c produsul/serviciul respectiv
ndeplinete toate cerinele prevzute n standarde sau alte
specificaii tehnice, prezentnd nivel calitativ acceptabil.
Comisia de omologare stabilit conform unei proceduri
specifice se compune din reprezentani ai productorilor,
beneficiarilor/consumatorilor, unitilor de cercetare-proiectare,
laboratoarelor
acreditate
pentru
testare,
ministerelor,
departamentelor sau altor uniti interesate.
78

Omologarea

Potrivit reglementrilor din ara noastr, lista produselor pentru


care este obligatorie omologarea este aprobat de guvern, la
propunerea minitrilor sau departamentelor interesate. La cererea
productorilor pot fi omologate i alte produse, n afara celor
prevzute n mod expres.
n cazul produselor a cror omologare este obligatorie,
ncercrile i verificrile n vederea omologrii se efectueaz
numai n laboratoare acreditate.
Celelalte produse vor fi omologate la productori/prestatori,
conform procedurilor stabilite n cadrul sistemului propriu
de asigurare a calitii.
Comisiile de omologare elibereaz "certificate de omologare".
79

Omologarea

Certificatul de omologare este documentul prin care se face


omologarea produselor, cu scopul de a verifica dac produsele
noi corespund documentaiei tehnico-economice. Omologarea se
face n doua etape :

omologarea preliminar (de prototip) n urma creia unitatea


productoare poate trece la pregtirea fabricaiei i execuiei serie
zero (tiparul de proba).
omologarea final, pe baza creia se definitiveaz documentaia
pentru fabricaie de serie.

80

Omologarea

Fiecare stat membru notific Comisiei UE i celorlalte ri


comunitare, autoritile competente care acord omologri i,
dac este cazul, domeniile pentru care acestea sunt
rspunztoare. De asemenea, vor fi notificate i serviciile tehnice,
recunoscute ca laboratoare de ncercri, cu indicarea tipurilor de
ncercri pentru care sunt autorizate.
Dac un stat membru al UE, care a aprobat omologarea de tip,
constat c un produs nsoit de certificat de omologare sau de
marc de omologare, nu mai corespunde cu tipul pentru care a
acordat omologarea, aceasta ntreprinde msurile necesare pentru
a se asigura c produsul va fi din nou conform cu tipul omologat.
Autoritatea competent care acord omologarea comunic
celorlalte state comunitare msurile pe care le-a luat, care pot
merge pn la retragerea omologrii.
81

Garantarea

82

Garantarea

Prin termen de garanie se nelege intervalul de timp prevzut


n standarde, norme sau contracte, n cadrul cruia remedierea
sau nlocuirea produsului/serviciului se realizeaz pe seama i
cheltuiala unitii productoare sau prestatoare.
Termenul de garanie ncepe de la data prelurii produsului de
ctre beneficiarul final. Alturi de acest termen, n legislaia
referitoare la calitatea produselor i serviciilor sunt definite att
termenul de valabilitate, ct i durata de utilizare normat.
Termenul de valabilitate reprezint intervalul de timp n care
produsele alimentare, medicamentele, produsele chimice i alte
produse - conservate, depozitate, transportate n condiiile
stabilite prin documente tehnico-economice - i pstreaz
nemodificate toate caracteristicile calitative iniiale. Termenul de
valabilitate ncepe de la data fabricaiei i este indicat ca interval
de timp sau ca dat limit de utilizare.
83

Garantarea

Prin durata de utilizare normat se nelege intervalul de timp


n cadrul cruia produsul - n condiii de utilizare, depozitare i
transport stabilite prin documente tehnico-economice i menine
nemodificate toate caracteristicile funcionale. Aceast durat
ncepe de la data prelurii produsului de ctre beneficiarul final i
se menioneaz n documentaia tehnic a produsului.
Unitile productoare, de comercializare i cele prestatoare de
servicii rspund pentru orice deficiene privind calitatea
produselor/serviciilor, aprute n cadrul termenului de garanie al
acestora, precum i pentru eventualele vicii ascunse constatate n
perioada de valabilitate sau de utilizare normat, dac acestea
determin nerealizarea scopului pentru care produsul/serviciul
respectiv a fost realizat.
84

Garantarea

Legislaia prevede obligaia nscrierii termenului de garanie sau


de valabilitate i a duratei de utilizare normat, dup caz, pe
produse, ambalaje individuale sau documente de nsoire a
mrfurilor.
Certificatul de garanie este documentul prin care se garanteaz
calitatea produsului. Un certificat de garanie cuprinde:
denumirea complet a produsului
data livrrii catre unitatea beneficiara sau data cnd a avut loc
vnzarea - termenul de garanie - semntura conductorului
unitii
Certificatul de garanie are un dublu rol:
confirm calitatea produsului
garanteaz cumprtorului remedierea defectelor aparente sau
ascunse ivite n perioada de garanie (care obligatoriu va fi
nscrisa n certificat)
85

Concluzii

86

Concluzii

Standardul SR EN ISO 9001 : 2008 defineste asigurarea


calitatii ca o componenta a managementului calitatii,
concentrata pe furnizarea increderii ca cerintele referitoare
la calitate vor fi indeplinite.
construire

instruire

control

garantare

ACTIVITATE

imbunatatire

Fig. Functiile asigurarii calitatii

87

Concluzii

Masurile de asigurare a calitatii adoptate in cadrul unor activitati


desfasurate in organizatie sunt transpuse in proceduri.
Procedura este un document care prezinta modul cum se
desfasoara si se controleaza o activitate.
Structura procedurilor documentate ale sistemului calitatii cuprinde:
politica / referiri la politica in domeniul calitatii (cerinte generale);
domeniul de aplicare si obiectul (scopul) procedurii;
definitii, prescurtari;
documentatie / referinte;
descrierea procedurii actiuni / metode pentru satisfacerea
cerintelor referitoare la elementul sistemului calitatii;
responsabilitati;
inregistrari;
anexe.
88

Concluzii

Forma concreta de detaliere a unei proceduri a sistemului


calitatii sub aspectul unor documente de lucru detaliate, poarta
denumirea de documentele calitatii.
Documentele calitatii se materializeaza in:

formulare, rapoarte;
instructiuni de lucru;
proceduri si instructiuni de inspectie, incercare;
fise tehnologice;
desene;
specificatii.

Inregistrarile referitoare la calitate sunt documente care


furnizeaza dovezi obiective privind gradul de satisfacere a
cerintelor referitoare la calitate sau cu privire la eficacitatea
elementelor sistemului calitatii unei organizatii.
89

Structura ierarhica a documentelor


sistemului de management al calitii
Coninutul documentelor

A: Descrie sistemul de
management al calitii n
concordan cu politica n
domeniul calitii i cu
obiectivele adoptate si cu
standardul aplicabil

B: Descrie procesele
intercorelate i activitile
cerute pentru implementarea
sistemului de management al
calitii

C: Const n documente de
lucru detaliate (in detaliu)

Manualul calitii
(Nivelul A)
- Politica si obiective

Proceduri documentate ale


sistemului de management al
calitii
(Nivelul B)
- Planuri de calitate

Instruciuni de lucru i alte documente pentru


sistemul de management al calitii
(Nivelul C)
- Formulare
- Rapoarte
- Specificatii
- Documente externe
- Inregistrari

90

Concluzii

Prin certificare se nelege procedura i activitatea desfurat de


un organism autorizat (organism de certificare neutru si
oficial) pentru determinarea, verificarea i atestarea scris a
calitii organizatiilor, respectiv a calitatii produselor, n
concordan cu obiectivele stabilite.
Daca cercetarile sunt concludente se va acorda un certificat de
conformitate, n conditii bine definite si cu valabilitate limitata
n timp si spatiu. De asemenea, se confera dreptul de utilizare a
marcii de conformitate (marcaj).
Marca trebuie sa fie vizibila, lizibila si usor accesibila
autoritatilor si consumatorilor.
Marca trebuie aplicata in asa fel incat indepartarea totala a
acesteia sa fie imposibila.
91

Concluzii

Procesul de evaluare i certificare a conformitii produselor se


desfoar in mai multe etape, prin activiti specifice detaliate in
proceduri operaionale:

iniierea si contractarea certificrii,

evaluarea conformitii produsului,

activiti de iniiere i contractare


cerere pentru certificare
chestionar de autoevaluare
auditul furnizorului, eantionarea probelor de ncercat, inspecia,
efectuarea ncercrilor produsului,

evaluarea final i decizia de acordare/neacordare a certificrii,


aciuni de supraveghere programate:

pentru o durat de valabilitate a certificatului acordat de 3 ani, sunt


programate 2 etape de supraveghere;
intervalul dintre 2 etape de supraveghere nu poate depi 12 luni.

92

Concluzii

Acreditarea constituie recunoasterea oficiala a competentei unei


organizatii (organism de certificare, laborator de ncercari,
organism de inspectie si control) de a efectua anumite activitati
specificate, n raport cu un referential precizat, la un moment dat,
ct i a meninerii n timp a acestei competene (pe durata de
valabilitate a acreditrii). Acreditarea este obligatorie si este
realizata de un organism de acreditare.
Prin omologare se nelege totalitatea activitilor - ncercri,
verificri - efectuate de comisia de omologare pe baza crora
aceasta declar n scris - certificat de omologare - c produsul
respectiv ndeplinete toate cerinele prevzute n standarde sau
alte specificaii tehnice. De asemenea, se recunoaste aptitudinea
producatorului de a realiza produse conforme cu tipul omologat.
Lista produselor pentru care este obligatorie omologarea este
93
aprobat de guvern.

Concluzii

Prin termen de garanie se nelege intervalul de timp prevzut


n standarde, norme sau contracte, n cadrul cruia remedierea
sau nlocuirea produsului se realizeaz pe seama i cheltuiala
unitii productoare sau prestatoare.
Termenul de valabilitate reprezint intervalul de timp n care
anumite tipuri de produse - conservate, depozitate, transportate n
condiiile stabilite prin documente tehnico-economice - i
pstreaz nemodificate toate caracteristicile calitative iniiale.
Prin durata de utilizare normat se nelege intervalul de timp
n cadrul cruia produsul - n condiii de utilizare, depozitare i
transport stabilite prin documente tehnico-economice - i
menine nemodificate toate caracteristicile funcionale.
Legislaia prevede obligaia nscrierii termenului de garanie sau
de valabilitate i a duratei de utilizare normat, dup caz, pe
produse, ambalaje individuale sau documente de nsoire a
mrfurilor.
94

Anexe

95

Anexe

Documente de referinta:
SR EN 45011:2001 cerinte generale pentru organisme care
aplica sisteme de certificare a produselor (ISO/CEI Ghid
65/1996);
SR EN ISO/CEI 17000:2005 Evaluarea conformitatii.
Vocabular si principii generale;
SR Ghid ISO/CEI 67:2006 Evaluarea conformitatii. Principii
fundamentale ale certificarii produselor;
SR Ghid ISO/CEI 7:2006 Linii directoare pentru redactarea
standardelor utilizabile pentru evaluarea conformitatii;
SR Ghid ISO/CEI 27:2006 Linii directoare pentru actiunile
corective pe care trebuie sa le intreprinda un organism de
certificare in caz de utilizare abuziva a marcii de conformitate;
96

Anexe

SR Ghid ISO/CEI 23:2006 Metode pentru indicarea


conformitii cu standardele n sistemele de certificare de ter
parte;
IAF GD 5:2006 Issue 2 General requirements for Bodies
operating Product Certification System;
EA-2/17:2009 - Ghid EA privind cerintele orizontale pentru
acreditatea organismelor de evaluare a conformitatii in vederea
notificarii;
SR ISO 10005:1999 Managementul calitaii. Ghid pentru
planurile calitaii;
SR EN ISO 19011:2003 Ghid pentru auditarea sistemelor de
management al calitatii si al mediului;
97

Anexe

Legea 608/2001 privind evaluarea conformitii produselor, cu


modificarile i completarile ulterioare;
HG 119/2004 privind stabilirea condiiilor pentru introducerea pe
pia a mainilor industriale;
HG 457/2003 privind asigurarea securitii utilizatorilor de
echipamente electrice de joas tensiune, cu modificarile i
completarile ulterioare;
HG 622/2004 privind stabilirea condiiilor de introducere pe
pia a produselor pentru construcii, cu modificarile i
completarile ulterioare.

98

Anexe

Domeniu reglementat - ansamblul activitilor economice i


produselor asociate acestora, pentru care se emit reglementri
tehnice specifice privind condiiile de introducere pe pia i/sau
de punere n funciune
Lista domeniilor reglementate din Anexa 1 a Legii 608/2001,
republicat in 2006 i a fost modificat prin Legea nr. 62/2007
pentru alin. (3) al art. 29:
1. Echipamente de joas tensiune
2. Recipiente sub presiune
3. Jucrii
4. Produse pentru construcii
5. Compatibilitatea electromagnetic
6. Maini industriale
99

Anexe

7. Echipamente individuale de protecie


8. Aparate de cntrit cu funcionare neautomat
9. Dispozitive medicale implantabile active
10. Arztoare cu combustibili gazoi
11. Cazane pentru ap cald
12. Explozibili utilizai n scopuri civile
13. Dispozitive medicale
14. Medii potenial explozive
15. Ambarcaiuni de agrement
16. Ascensoare
17. Echipamente de refrigerare
18. Echipamente sub presiune
100

Anexe

19. Dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro


20. Echipamente terminale de radio i telecomunicaii
21. Ambalaje i deeuri de ambalaje
22. Instalaii de transport pe cablu pentru persoane
23. Interoperativitatea sistemului de transport feroviar de
mare vitez transeuropean
24. Echipamente maritime
25. Echipamente sub presiune transportabile
26. Emisiile de zgomot n mediu produse de ctre
echipamente destinate utilizrii n exteriorul cldirilor
27. Interoperativitatea sistemului de transport feroviar
convenional transeuropean
28. Mijloace de msurare
101

Anexe

Definitii:
organism de certificare - organism independent fata de clientul
lui si alte parti interesate, care aplica regulile unui sistem de
certificare in scopul evaluarii, certificarii si supravegherii
conformitatii;
organism notificat - laborator de incercari, de etalonare,
organism de certificare sau organism de inspectie, persoana
juridica cu sediul in Romania, care a fost desemnat de o autoritate
competenta sa efectueze evaluarea conformitatii intr-un domeniu
reglementat si care este inscris in Registrul organismelor
notificate;
domeniu reglementat - ansamblul activitatilor economice si al
produselor asociate acestora, pentru care se emit reglementari
tehnice specifice privind conditiile de introducere pe piata si de
102
utilizare;

Anexe

certificare a conformitii - aciune a unei tere pri care


dovedete existena ncrederii adecvate, c un produs (termen
care include un proces sau serviciu) identificat corespunztor este
conform cu un anumit standard sau cu un alt document ;
evaluare a conformitii - activitatea al crei obiect este
determinarea n mod direct sau indirect a faptului c sunt
ndeplinite condiiile specificate;
supraveghere - reluarea sistematic a activitilor de evaluarea a
conformitii, ca o baz pentru meninerea validitii declaraiei
de conformitate;
sistem de certificare - un sistem care are propriile sale reguli,
proceduri i management pentru a realiza evaluarea conformitii
produselor. Acesta include urmatoarele elemente: selecia,
determinarea, analiza i n final certificarea;
103

Anexe

certificat de conformitate - document emis pe baza regulilor


unui sistem de certificare i care indic existena ncrederii
adecvate c un produs, identificat corespunztor este conform cu
un anumit standard sau cu un alt document normativ ;
declaratie de conformitate - procedura prin care un producator
sau un reprezentant autorizat al acestuia da o asigurare scrisa ca
un produs este conform conditiilor specificate;
furnizor - parte responsabil pentru a se asigura c produsele
ndeplinesc si dup caz continu s ndeplineasc, cerinele pe
care se bazeaz certificarea;
productor - persoan fizic autorizat sau persoan juridic,
responsabil pentru proiectarea i realizarea unui produs, n
scopul introducerii pe pia;
104

Anexe

reprezentant autorizat al producatorului - persoan fizic sau


juridic cu domiciliul, productorului respectiv cu sediul, n
Romnia sau ntr-un stat membru al Uniunii Europene,
mputernicit de productor s acioneze n numele acestuia;
solicitant - persoan sau organism care solicit o licen de
certificare la organismul de certificare;
document normativ - document care furnizeaz reguli, linii
directoare sau caracteristici pentru activiti sau rezultatele
acestora;
produs pentru X (domeniu) orice produs realizat in scopul de
a fi incoroporat, in mod permanent in X.
familie de produse grup de produse generice care au utilizari
prevazute similare, cum ar fi: finisaje pentru pereti interiori sau
invelitori de acoperis;
105

Anexe

standard - document stabilit prin consens i aprobat de ctre un


organism recunoscut, care furnizeaz, pentru utilizri comune i
repetate, reguli, ndrumri sau caracteristici pentru activiti i
rezultate, menite s asigure un grad optim de ordine ntr-un
context dat;
specificatii tehnice armonizate standarde romane care adopta
standarde europene armonizate din domeniul produselor pentru X
sau standarde nationale ale statelor membre ale Uniunii Europene
care adopta standarde europene armonizate in domeniul
produselor pentru X si agremente tehnice europene;
documente oficiale de certificare - documente emise n cadrul
procedurilor unui sistem certificare i care atest c s-a
demonstrat c produsul satisface cerinele specificate;
106

Anexe

marcaj de conformitate - simbol care se aplica de producator


sau de reprezentantul autorizat al acestuia, inainte de
introducerea pe piata si / sau de utilizare, pe un produs, pe
ambalajul acestuia si/sau pe documentele insotitoare si care are
semnificatia conformitatii produsului cu toate cerintele
aplicabile, prevazute in de standardul de referinta;
neconformitate neindeplinirea unei cerinte a documentelor de
referinta, care afecteaza functionarea si eficacitatea controlului
productiei in fabrica in asa fel incat, produse care nu sunt
conforme cu standardul relevant ar putea fi introduse pe piata;
acest tip de abatere, necesita in principiu, repetarea integrala sau
partiala a evaluarii controlului productiei in fabrica;
neconformitatile influenteaza acordarea certificarii;
107

Anexe

incercare - operaiune tehnic ce const n determinarea uneia


sau mai multor caracteristici ale unui produs, n concordan cu o
procedur specificat;
observatie oportunitate de imbunatatire; evidentierea unei
probleme pentru care auditorul nu a gasit dovezi obiective pentru
a o declara neconformitate, dar este susceptibila de a deveni
neconformitate fata de o cerinta a standardului daca nu se
intreprind actiuni preventive; auditatul decide daca trebuie sau nu
intreprinse actiuni corective; pentru auditat, observatia constituie
o oportunitate pentru imbunatatire; observatia nu conditioneaza
acordarea certificarii;

108