Sunteți pe pagina 1din 120

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental - rezumat

ing.Leniuc Vasile

Le vrai terroir de l'Emmental est le cur : du Jura. Ainsi en a voulu l'histoire o le lait et le bois se taillent un
morceau de choix.
Le lait : au Moyen-ge, dans la montagne, la seule faon de faire "fructifier" le lait tait de faire de gros fromages
de garde que l'on allait vendre dans la plaine une fois les beaux jours venus. De la "Meule de Vacherin" (destine
concentrer la production laitire d'un village) aux coopratives (les "fruitires" ou "fructeries"), il n'y eut alors
qu'un pas que des agriculteurs aviss eurent vite fait de franchir ds le 13e sicle, conservation et
commercialisation obligent.
Le bois : il en fallait beaucoup pour chauffer les 500 litres de lait ncessaires la fabrication d'une meule. Ngoci
avec les officiers "gruyers" qui graient des forts appeles "grueries", ce bois donna tout naturellement lieu des
fromages de types "Gruyres", fabriqus surtout dans la partie centrale du massif jurassien

Producia sa este atestat nc din Evul Mediu.Muntenii din Alpi i Jura pregteau roti mari de
cascaval fiert n timpul verii,pentru a avea o rezerv de alimente pe tot parcursul iernii.Deoarece
dimensiunea roilor necesit cantiti mari de lapte,fermierii s-au aliat crend "branzarii",un fel
de cooperative. Texte scrise atest existena lor din 1267.
Se produce deja Emmental pe ambele pri ale muntilor Jura.Cuvntul "Emme" provine de la
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 1

numele unui ru elveian i sufixul "tal" nseamn o vale n german.Valea Emme din Elvetia,
este situata la est de cantonul Berna.
Producia sa se stabilizeaza si se dezvolta dupa 1815 i apoi se rspndeste n cantoanele Aargau
Berna,Glarus,Lucerna,Schwyz, Solothurn,St Gallen,Thurgau i Zug.

The Emmental Valley in the Canton of Bern, Switzerland

Din secolul al XIX-lea,regiunea Allgu din sudul Germaniei a nceput s produc Emmentaler,
numit "Allgu Emmentaler."
Acesta va fi urmat de Savoie i Franche-Comt din Frana.
Branza emmental originala,pe care o voi denumi traditionla,se produce in jurul muntiilor Jura.
Este o banza produsa cu flora montana,fara aditivi,din lapte crud si in vase de cupru.
A fost o modalitate de a utiliza laptele produs in zone cu acces dificil,cu ierni lungi si fara o piata
de desfacere a laptelui,dar cu o flora montana deosebila,bogata in bacterii propionice,pe
mineralizatie de mangan si fier (minereurile sarace de Mn si Fe sunt singurele resurse minerale
ale Elvetiei!)
[a se vedea : Studiu comparativ emmental-Elvetia si svaiter-Vatra Dornei, Romania]

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 2

Este nevoie de mai mult de 1.000 de litri de lapte de vac pentru a face o roat cu un diametru de
85 cm i o nlime de aproximativ 20 cm,o greutate de aproximativ 80 kg,sau 12 de litri de lapte
pentru a face 1 kg de Emmental.
Din punct de vedere istoric,roata de Emmental a fost foarte mare pentru c n aceast form ar
putea ine mai uor laptele.Astazi,s-a demonstrat c multe caliti ale branzei Emmental au fost
legate de dimensiunea sa mare,ceea ce explic,de asemenea,c toate reglementrile tehnice
prevd greutate minim de cel puin 40 kg
Branza elvetiana emmental nu are AOP sau PDO (origine protejata), de l'appellation d'origine
protge (AOP) ultima oara solicitarea a fost respinsa de ctre Parlamentul European in mai 2011,
considerandu-se ca branza emmental -cu ochi- este un tip generic de branza.Are insa AOC
(origine controlata) de l'appellation d'origine contrle (AOC).Branza franceza a primit doua IGP
(indicaie geografic protejat)indication gographique protge (IGP)

Le vrai terroir de l'Emmental est le cur : du Jura. Ainsi en a voulu l'histoire o le lait et le bois se
taillent un morceau de choix. lartdesmets.e-monsite.com/pages/.../emmental.html

Prin urmare branza Emmental a devenit cea mai copiata brnz din lume.Dupa al doilea razboi
mondial se trece la productia industriala (pur comerciala,prin culturi artificiale de bacterii),pe
linii tehnologice din otel inox,complet automatizate,folosind laptele produs in exces in zonele de
campie,pausterizat.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 3

Mai mult de 550.000 de tone de Emmentaler sunt fabricate n Uniunea European,n special de
ctre Frana i Germania,dar i n alte ri,cum ar fi Austria,Olanda,Suedia, Norvegia,Irlanda,
Polonia sau Finlanda(care foloseste sulfat de cupru in vase din inox).[detalii in studiu]
Branza Emmental-clasica (traditionala) este sub 10% din aceast producie.(Elvetia, Franta,
Germania,Austria).In Romania se producea vaier (schweitzer-elvetian in limba germana).
Peste 150.000 de tone de Emmentaler sunt fabricate in USA,dar in cantitati mai mici si in
Canada,Australia,Noua Zeelanda si in Asia si America de Sud.
Un nou argument pentru producerea unei branze de calitate,putin perisabila (cu o marja larga de
comercializare),fructificarea subproduselor din zer si plata adecvata fermierilor pentru a putea
investi in refacerea,imbunatatirea si mentinerea pajistilor pentru producerea unui lapte de calitate
superioara (proteine,lipide,vitamine si microelemente) necesar branzeturilor si nu unui lapte
UHT 0,1% grasimi [pentru asa ceva,la 132 de grade, poti sa fierbi orice pare a fi lapte].
In viitor se pune problema: Branza,subprodus de la fabricatia ZERULUI :
[Le march mondial du lactosrum,ed.sept.2013 LES SYNTHSES de FranceAgriMer2013/LAIT]

n ultimul deceniu, zerul de la producia de brnz si-a schimbat statutul de produs,a devenit un
ingredient de produse lactate n sine. Acest lucru se datoreaz schimbaii n modul de utilizare a
acestuia: folosit odat n hrana animalelor,n stare lichid,este acum un ingredient folosit la
fabricarea laptelui praf pentru sugari (amestecat cu laptele praf degresat i lactoz) sau ciocolat.
Cererea global a crescut considerabil n ultimul deceniu,condusa de Asia i Rusia.Aceast
cretere este de ateptat s dureze,mai ales n Asia,unde creterea clasei de mijloc d mai multa
puterea de cumprare a oamenilor ntr-un context de suspiciune cu privire la anumite produse
alimentare de origine chinez (cazul laptelui contaminat cu melamina,carne de obolan i vulpe
n feluri de mncare ...) i Rusia, n cazul n care creterea efectivului de lapte i de colectare este
lent n comparaie cu cea a cererii.ntre timp,modificri n preul de lapte praf degresat pe piaa
mondial a crescut interesul pentru zer,care poate fi folosit ca un substitut dac s-a transformat n
WPC (concentrat de proteine din zer).Preul mondial de zer este acum n micare,astfel corelat
cu preul de lapte praf.Apare astfel un trio de produse conexe:zer, lapte praf degresat i lactoz,
care sunt cele trei componente majore de lapte praf pentru sugari.Acest lucru explic,de exemplu,
de ce firma olandeza Friesland Campina are planuri s indexeze preul de lapte pltit
productorilor la coninutul de proteine si de grsimi, dar si la coninutul su de lactoz.
Produits laitiers

Nombre de litres de lait entier

Coproduits

1 kg de beurre

22 litres

Lait crm, babeurre

1 kg demmental

12 litres

Lactosrum

1 litre de yaourt entier

1 litre

4 camemberts de 250 g (soit 1 kg) 8 litres


Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

Lactosrum

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 4

Acest interes rennoit a dus la investiii industriale semnificative n Europa i crearea de


parteneriate n industrie pentru a furniza o pia global n plin expansiune (parteneriat ntre
Synutra Sodiaal pentru fabricarea de lapte praf pentru sugari,acord ntre Arla i Tine norvegian
-anunat de Dairy Crest-s investeasc ntre 40 i 50 de milioane de euro in constructia unei
fabrici de valorificare a lactoserului din zer pentru lapte praf pentru sugari).

Argument :
fabricarea de produse de nisa : specific local,caracteristici,productie mica (ex.Vatra Dornei :
500-1000t),desfacere prin turism local,protejarea zonei si in special a populatiei de marile
pericole : depopularea,salbaticirea iremediabila a florei,globalizarea excesiva si inutila (fabrici de
procesare lapte nu de productie branzeturi) - laptele se va aduce din UE de unde este mai ieftin
pentru produse noi si incerte.

Voi trece in revista principalii producatori de branza emmental (clasica si industriala).Multe


detalii se regasesc in studiul propriu-zis,modalitati de producere si desfacere,marketing,preturi,
probleme tehnologice si abordari de viitor (ex.grabirea maturarii prin folosirea alcoolului,etc.)

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 5

Decalaj pre brnz productor-consumator


n general, marjele preurilor de producie-consum a prezentat gama de la 0.16 per litru n
Republica Ceh la 0.81 per litru n Irlanda. n general,marjele de pre sunt la cel mai inalt nivel
pentru o gam variat de brnzeturi din Irlanda,Danemarca,Marea Britanie,Germania i Slovenia.
Cu excepia Sloveniei,aceste state membre sunt ri UE-15 n care concentraia de retail este
relativ mare.
n schimb,statele membre care dispun de o marj mai mic de pre productor-consumator au
tendina de a fi situate in Europa de Est i Central (cu excepia brnzei Gouda n Germania).
Sectorul comerului cu amnuntul n aceste state membre este, n general, mai puin concentrat i
multe operaiuni de producie mica de brnz prevaleaza,ceea ce poate oferi productorilor de
lapte relativ mai mult putere de negociere.
Pentru a permite comparaii cross country marjelor preurilor de producie-consum au fost
exprimate n termeni de cot de productorii de lapte " pentru preurile de consum de brnz
(Figura 4.3.). Acest lucru produce o rspndire mult mai restrns a preurilor ntre statele
membre, variind de la 25% n Irlanda (n cazul n care preurile de consum la brnz sunt la cel
mai inalt nivel) la 60% n Republica Ceh (n cazul n care preurile de consum la brnz sunt la
cel mai mic nivel).

Preurile de consum Eurostat


pentru agregat "lapte, brnz i ou",a crescut doar cu 1,6%,n timp ce inflaia global a ajuns la
1,5%.Aceast cretere limitat a preurilor de consum a favorizat cel mai probabil consumul
intern.
Short Term Outlook for arable crops,meats and dairyWinter 2014 :

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 6

Emmental industrial

Cum au evoluat;de ce;motivatie;perspective [detaii in studiul final]

Date reprezentative pentru branza Emmental inregistrate in 1997 : pentru o productie de 500 000 t (11 x
CH) - date cu referinta la productia din tara de origine : Elvetia
Suisse

France

Pays-Bas

Allemagne

Sude

Finlande

Autriche

Danemark

Irlande

45 000 t

275 000 t

89 400 t

88 300 t

28 400 t

26 400 t

12800 t

6600 t

5000 t

(CH =1 )

(6 x CH)

(2 x CH)

(2 x CH)

(0,6 x CH)

(0,6 x CH)

(0,3 x CH)

(0,1 x CH)

(0,1 x CH)

Tab.1. Weltweite jhrliche Produktionsmenge von Emmentaler

Sursa : Authenticity of Emmentaler cheese Switzerland TM FAM-INFO Mrz 2002, Nr. 434

Modificari esentiale si reorientari pentru principalii producatori nu apar (dupa cum rezulta si din
situaltiile statistice pana in 2014,prezentate pe larg in studiul propriu-zis).Dar trebuie de luat in
considerare branza tip emmnental fabricata in Norvegia si Polonia si noua orientare a Irlandei
(dupa 2015-disparitia cotelor de lapte).

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 7

Franta
Ce nest pas pour rien que le gnral de Gaulle a dit
Comment voulez-vous gouverner un pays o il existe plus de 300 sortes de fromage ?

Se poate spune ca elevul a depit maestrul (Elveia) i Frana a devenit cel mai mare productor
mondial de Emmental.n Frana,Emmental a aprut la nceputul acestui secol,n 1903 cand
Yacinthe Friant,director de ENIL (coala Naional de Industrializarea Laptelui) Poligny,a creat
n Frana prima fabrica de branza Emmental.Iniial,a existat o roata de 75-80 kg careia francezii
spun ca este brnz adevrat (Frana nu produce blocuri in film).n anii aizeci,acesta este
singurul produs comercializat.Odat cu dezvoltarea comerului modern,schimbri n stilul de
via i progresele tehnologice,Emmental este disponibil n prezent n diferite forme i acest
lucru a dat natere la o ntreag industrie de "preambalate". Aceasta transformare a fost integrata
de cei mai importanti producatori : Alliance Agro-Alimentaire, Alliance Laitire, Besnier,
Centrale Laitire de Franche-Comt,Entremont,Lata,Unicopa-Rippoz.
Branza Emmental valorifica peste 12% din colectarea naional de lapte deoarece pentru fiecare
kilogram de Emmental sunt necesari aproximativ 12 de litri de lapte. Importana sa economic se
pronun att n Estul cat i in Vesult Franei.n 1996,81 de fabrici produceau branza Emmental
mai ales pentru a participa la meninerea activitii economice n mediul rural fragil.
Producia Emmental a crescut n Frana de la 178.352 de tone n 1983 la 242.345 tone n 1998 (+
30%) (surse SCEES), n timp ce colectarea de lapte a sczut. Daca cea mai mare pia din lume
pentru Emmental este Frana,productorii francezi Emmental sunt,de asemenea,interesait n
export.ntr-o arena internaional extrem de competitiv,Frana a avansat exporturile de
Emmental de la 16.000 de tone n 1984 la 34.600 de tone n 1996. Astzi, la100 de roi produse
n Frana,aproape 14 sunt exportate.Prima pia a Emmentalului francez este Germania.Urmeaza
trei state ale Uniunii Europene: Belgia - Spania - Italia.
Emmental francez este livrat n mod semnificativ in patruzeci de destinaii,avand statutul de
brnz internaionala.Emmental standard industrial,nu este doar cea mai mare din brnzeturile
franceze n mrime (80 kg),dar,de asemenea,prin productie. 280.240 t au fost produse n 2012.
Pentru a oferi un ordin de mrime,Emmental de Savoie produs din lapte crud ajunge la 3.000 t
iar Grand cru Est cu eticheta roie in jurul a 4.000 t.
Emmental : doua produse pentru doua piete,industrial si traditional
Un Emmental-francez cu termen de ase sptmni de maturare,n meule sau n bloc,fr coaj,
i Emmental cu o maturare de apte sptmni prezentat consumatorului cu o crust aparenta i
marcat Emmental-maturat traditional.
Branza Emmental fara crusta este permis cu utilizarea de folie de plastic,iar producia s fie
reglementat.Pentru a continua s pastreze pia deinut de industriaii francezi,fermierii
francezi toleraza branza de calitate standard.Dar obiectivul rmne promovarea branzei
Emmental tradiionale.
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 8

L conomie laitire en chiffres - dition 2014

Retail VS agricultural prices, cheese emmental (monthly)


10

euros/kg

8
6
4
2

month

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

janv-09

janv-08

janv-07

janv-06

janv-05

janv-04

janv-03

janv-02

janv-01

janv-00

janv-99

janv-98

janv-97

janv-96

retail price
agricultural price

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 9

08
da
te

09

to

20

06

07
20

20

04

05
20

02

01

00

99

98

03

20

20

20

20

20

19

19

19

19

97

10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
96

euros/kg

Retail VS Agricultural prices, cheese emmental (annual)

20

year

retail price
agricultural price

euros/kg

Marketing margin (annual)


4,50
4,00
3,50
3,00
2,50
2,00
1,50
1,00
0,50
0,00
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
to
date
year

Estimated farm share of the retail price, emmental (annual)


70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
to
date
year

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 10

La transformation laitire en France/filire lait de vache ed.juin 2010 FranceAgriMer 2010

Productia de branza Emmental-franceza este concentrata in 24 de grupuri din 34 de locaii


industriele.Primele trei grupuri fac 81% din producie (75% n 2002): Entremont Alliance,
Lactalis i Laita.
Primele zece grupuri fac 98% din producie (95% n 2002),care includ,n plus fa de primele trei
deja menionate: operatorii din Est (Ermitage,Fromageries de Blmont,de Leyment,Chabert,Ets
Mulin,Laiterie Etrez-Baupont) si Le Groupe 3A..
Patru dintre ele au crescut semnificativ: Laita,Ermitage,Fromageries de Blmont si de Leyment..
Concentrarea produciei pe unele site-uri continu.Cele 6 site-uri de peste 15.000 t fac 70% din
producie, n timp ce cele 16 site-urile cu mai puin de 1.000 t fac mai mult de 2% din producia.
Marile inovaii in emmental-industrial:
- 70 : portion premballe : poriune preambalate
- 80 : lEmmental rape : Emmental tocat- ajutor culinar foarte de succes i imbatabil!
- 90 : tranches ou slices: felii sau felii: pentru sandwich-uri,sandwich-uri prjite,pizza,quiche,
pentru salate, aperitive ...

Eugne Calvez (2005),Un rcentdmnagementdu territoire fromager franais : l'exemple de l'emmental,


L'information gographique.Volume 69 n2,2005.pp.184-194.

Intre 1970 i nceputul anilor 2000,n fabricarea de Emmental,am asistat la o adevrat"micare"


de brnz in teritoriul Frantei.
Aproape inexistente n 1970 n Vest,fabricile de Emmental sunt concentrate n mod semnificativ
n Bretania i Pays de la Loire n 2001.Asigurnd o parte foarte important a produciei n 1970,
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 11

Franche-Comt,Rhne-Alpes i Champagne-Ardenne nu deine astzi decat sub un sfert din


fabricarea brnzei Emmental francez.Cu toate acestea,departe de colaps,industria de brnz din
Franche-Comt rmne n mod paradoxal dinamica.Acest succes se datoreaz creterii
investiiilor n producerea de alte brnzeturi(comt,cancoillote,morbier,mont d'or, etc.),uneori cu
o etichet (marca).
Aceast industrie de lapte recent situata n Bretania i Pays de la Loire,bazata pe instrumente
industriale de mari dimensiuni,a nlocuit rapid aceleai producii din centru-est.La nivel global,
dimensiunea unui loc de fabricaie la nivel mondial Emmental incepe de la 30.000/35.000 tone.

Din zece site-uri industriale franceze angajate n aceast producie,nou sunt situate n vestul Franei

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 12

Din2001,doua grupuri private (Entremont, Lactalis) si doua entitati cooperatiste (Unicopa si


ansamblul construit de Even/Coopagri-Bretagne/Cana) au asigurat fabricatia a175.500 tone adica
68,8 % din productia francezea. Dupa 2003 participatia este 73/75 %).

In productia de branza emmental pozitia primelor patru grupuri din Vest reflecta aceeasi pozitie
lor la nivel national.
Un pionier n anii 1950,Entremont,al crei sediu este situat n Annecy (Haute-Savoie),se
extinde n peninsula bretona.n 1954,la iniiativa sa micul fabricant Malestroit (Morbihan) a
produs primele sale roti de Emmental.Aceast orientare de producie "este urmat la scurt timp de
numeroase uzine in Vest (Socit Laitire de l'Ouest [Yffiniac],1969; Union Laitire Bretonne
Carhaix,1972; Prval Montauban-de-Bretagne,1973; UNICOPA,ULN, Cooprative de
Ploudaniel,etc.)

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 13

In Bretagne, fara nici o traditie in branzetrui,fabricarea branzei emmental este perceputa ca o


banala speculatie industriala.
Pe larg,despre producatori,piata,productie in studiul propriu-zi

Entremont Restauration
Rp Emmental franais Entremont Restauration
sachet 1kg Le rp emmental franais Entremont Restauration, grce sa trs
bonne tenue haute temprature, est un compagnon idal pour vos
prparations
Rp Emmental franais gros brins Reybier
sachet 1kg
Rp Emmental franais Reybier
sachet 70g 100g et 200g
Perles Emmental franais Entremont Restauration
sachet 1kg Les Perles demmental dEntremont Restauration cest : Un pouvoir
couvrant exceptionnel , des qualits culinaires remarquables pour vos appareils
et une matri [...]
Tranches Emmental franais 5x15cm Entremont Restauration
Flowpack 500g De fines tranches dEmmental Franais Entremont
Restauration sans crote, au got fruit et la texture souple
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 14

Ds Emmental franais Entremont Restauration


sachet 500g Les cubes demmental franais Entremont Restauration
procureront vos salades un got doux et fruit et une texture souple.
Frisettes d'Emmental franais Entremont Restauration
sachet 500g Les frisettes demmental franais Entremont Restauration, la
forme originale , procureront vos salades une touche doriginalit, un got
doux et fruit et u [...]
Allumettes Emmental franais Entremont Restauration
sachet 500g Les allumettes demmental franais Entremont Restauration
procureront vos salades un got doux et fruit et une texture souple.

Monts & Terroirs

EMMENTAL Grand Cru Label Rouge Monts & Terroirs


Meule 72kg 1/4 et Longe 6kg LEmmental Franais Est-Central Grand Cru
Label Rouge est un produit de tradition , de grande qualit gustative et
culinaire.

EMMENTAL DE LA VOGE Monts & Terroirs


Meule 72kg, 1/4, 1/8 et 1/24 LEmmental au lait cru de la Voge est
gnreusement bomb, avec des ouvertures de la taille dune cerise bien
rparties.
EMMENTAL AU Lait CRU Monts & Terroirs
Meule 72kg LEmmental Franais est le plus grand des fromages par sa taille
et la multiplicit de consommation quil offre.
EMMENTAL BIO DE LA VOGE Monts & Terroirs
Meule 80kg, 1/4, 1/12 et 1/24 LEmmental au lait cru de la Voge BIO est
fabriqu partir dun lait de vaches nourries base de fourrages ou de crales
BIO.
Exemplul Entremont Restauration este urmat de LACTALIS,de a produce si in Franta de Vest
(emmental traditional),pentru salvarea zonei (intr-o asociatie de branzeturi traditionale)
Cand va fii si in Romania ?
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 15

Branza Emmental-traditionala,in Franta


Potrivit INAO, exist dou soiuri de Emmental francez protejate printr-un semn de identificare a
calitii i originii, i anume Emmental de Savoie i Emmental francez Est-Central cu eticheta
rosie,aprobata la 31 iulie 1979.
Emmental francez Est-Central cu eticheta rosie are o rafinare de cel puin 12 sptmni,n funcie
de tradiie.Emmental de Savoie este n vrst de cel puin 10 sptmni.Alte branzeturi emmental
franceze au un termen de mai puin de 10 de sptmni de maturare,de multe ori realizate cu
folie de plastic,fr formare de crusta.
Cu toate acestea,numai brnzeturi maturate dup tradiie,sub form de roi de 75-80 kg acoperite
cu o crust aurie,sunt Emmental francez Grand Cru Red Label i Emmental de Savoie care ofera
aceast garanie de rafinament,conform tradiiei.
Ele reprezint doar o mic parte din procesul de fabricaie Emmental n Frana (mai puin de
10.000 de tone de produs total).
Frana,de asemenea, import Emmental ale crui caracteristici sunt adesea diferite de cele de
Emmental francez (posibilitatea de a aduga altele ingredient dect laptele,sare,cheag i bacterii
lactice).
ncepnd cu 1979,n scopul de a diferenia producia industrial n cretere n afara zonei istorice
de producie de Emmental,productorii de Emmental tradiional din centrul Franei (masivele
Vosges i Jura,Alpi de Nord) au adoptat o serie de taxe de etichete roii i marc colectiv
"Grand Cru Emmental",depind astfel lipsa unei denumiri de origine.
Fabricare din lapte parial degresat;rafinare cel puin dou luni:o luna-o pivni rece (10-12gr.C)
i cu o lun n pivni cald (20-25gr.C).Roti de 70-80 kg,uneori pn la 100 kg.
Sub rezerva respectrii specificaiilor tehnice, Emmentalul francez poate fi vndut sub dou
etichete: eticheta "Emmenthal Est Grand Central Cru" i eticheta de brand regional "Savoie".
Calitate francez Emmental a aprut n Frana,n mijlocul sec. al XIX-lea,atunci cnd branzari
elveiani de origine germana au migrat spre Frana.
Diferena dintre cele dou Emmental franceze conta in faptul c unul este facut din lapte
pasteurizat (Savoie din lapte crud).

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 16

Emmental "Grand Cru",vine de la un acord interprofesional semnat de ctre productorii pe 1.10.


1981,pentru a da valoare brnzei.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 17

3.000 t Emmental de Savoie sunt produse n fiecare an


Pentru a asigura calitatea acesteia,originea i expertiza sa,Emmental de Savoie a primit IGP,in
semn de recunoatere de la UE
Emmental Emmental de Savoie numit,de asemenea,Emmental Fruitire du Val de Fier,este o
brnz francez fcut n Savoie cu lapte crud de vac.
Acest brnz a fost creata n secolul al XIX-lea n teritoriile Savoie i Haute Savoie.
ntre Elveia i Savoy,frontiera este artificiala.Prin urmare,este firesc ca traditia Emmental a
trecut dintr-o parte n alta.
Iniial fabricata pentru a pstra laptele de var prea abundent i a construi rezerve pentru
iarna,aceasta brnza este produs de catre ranii din Savoie si este inregistrata prima oara n
1822. Succesul lor a fost de aa natur nct timp de un secol aproape fiecare sat a avut un
producator.
Apoi, se confrunt cu concurena din partea altor regiuni din Frana i n strintate, Numai
marca regionala Savoy dinn 1978 i IGP (indicaie geografic protejat) din 1996 vor depi
acest declin pentru a proteja originea i numele acestui tip de brnz.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 18

Germania
1. Branza emmental Allgu este inspirata de la Emmentalul elveian,dar este maturata, uneori,
mai repede

Varsta 3-6 luni.la 80 kg,D.90 cm,H.110 cm


Cele mai multe brnzeturi sunt vndute la aproximativ trei luni de maturare,cnd sunt moi,
galbene auriu i dulci,cu un indiciu de migdale.

ALLGAEU EMMENTAL PLANT Modern dairy production with exhaust heat recovery

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 19

2. Landtaler Emmental

Brnz Emmental Landtaler este o brnz germana cu o buna crusta maro auriu naturala cerata.
Pasta este neteda,de culoarea fildeului,cu ochi de mrimea unei ciree.Gustul este delicat,de
nuc. Brnza Emmental mai maturaare aroma mai intens este.Dac orificiile sunt mari,brnza va
avea un gust mai usor;gaurile mult mai mici i mai abundente fac ca brnza sa fie mai picanta.
Ele sunt vndute n cutii de 4 uniti. Fiecare brnz are o greutate de aproximativ 3 kg.
3. Emmental GOLDSTEIG este o brnz tare cu grsime de 45% n substan uscat, care
impresioneaza tineri i btrni iubitorii de branza cu aroma usoara,de alune.Ca rezultat al maturii
aceasta conine mai puin de 0,1 g de lactoz i de aceea poate purta sigla "natural fr lactoz".

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 20

Specialitate de brnz tare,este facuta din lapte de vaca pasteurizat ntr-unul dintre cele mai de
moderne "fabricile de produse lactate Emmental" din Europa.

Un alt model de traseu turistic emmental


[a se vedea in propuneri si oferte pentru Bazinul Dornelor]

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 21

Austria
1.Vorarlberger Emmentaler cheese

Vorarlberger Emmental este un tare,brnz din lapte de vac nepasteurizat,din zona de pdure
Bregenzerwald. Aceast versiune de branza Emmental este considerata de unii mai buna dect
originalul.
Brnza este de culoare galben i are o textur ferm,cu guri de dimensiuni cirese.Are o arom
uoar,de alune i o crust de culoare galben natural.
Maturata timp de trei-patru luni,brnz n form de roat cantareste 80 kg.
Mai mult de 4.500 de tone de brnz sunt produse n Bregenzerwald la ferme mici si laptarii.
2. Woerle's Emmental mild

In anul 1889 Johan Baptist Woerle a fondat prima branzarie Emmental n regiunea Salzburg.De
patru generaii reeta tradiional este predata i rafinata. Acum i atunci,numai cele mai bune
haymilk din regiunea Salzburg sunt baza pentru brnza Emmental.Haymilk, nseamn c laptele
provine de la vacile care sunt hrnite numai cu iarb proaspt n vara i fn Sundried n timpul
iernii.Laptele de nalt calitate permite producerea de brnz haymilk n ntregime,fr utilizarea
de aditivi si conservanti.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 22

Un alt model de traseu turistic emmental


[a se vedea in propuneri si oferte pentru Bazinul Dornelor]

n luna mai 1998, ruta Bregenzerwald a brnzei a fost deschisa.Cei 200 de membri ai asociaiei
Route Bregenzerwald Cheese a format cea mai mare organizaie de marketing comun a unei
regiuni rurale din Europa.
Aceasta este o cooperare ntre agricultori,hangii,industria de comer mic i a turismului n
Bregenzerwald.Conservarea culturii regionale i peisajul natural este deosebit de importanta
pentru organizaiile membre. Acestea promoveaz producia i comercializarea de produse
regionale in interior i in afara regiunii.

Scopul instituiei este de a optimiza calitatea produselor Bregenzerwald i a utilizrii eficiente a


punctelor forte ale regiunii.
Diferite posturi de-a lungul rutei Brnz, de la premiate restaurante la ecrane mici de vnzare,
dezvluie multe laturi diferite ale acestei regiuni.
Regiunea brnzei de pdure din Bregenz, situata n inima Alpilor (Bregenzerwald), n care mai
multe fabrici de produse lactate sunt afaceri de familie,este complet compatibila cu natura.
Trsturile caracteristice fabricilor de produse lactate le sunt procesele tradiionale i inovarea
pentru regiunea de brnz cea mai interesanta din Europa

The cheese house in Lingenau (Architect DI Oskar Leo Kaufmann)

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 23

Olanda
Brnz Maasdammer reprezint 15% din producia de brnzeturi olandeze. Fabricata din lapte
de vac,este n vrst de cel puin 4 sptmni.Se coace mai repede dect alte brnzeturi
olandeze. Ea are guri mari,o form bombaat i un gust dulce,de alune.Forma,gustul tipic i
orificiile sunt create de bacterii speciale care produc gaze n timpul procesului de maturare.
Leerdammer i Maasdam sunt cele mai cunoscute branduri de brnz Maasdammer.Brnza a
fost creata pentru a concura cu popularul elveian Emmental,mai puin costisitoare i mai rapid
produsa.n procesul de producere a brnzei cu aceleai componente generale ca brnzeturi
elveiene,olandezii realizeaza o brnz care este cu gust de nuc i dulce,dar mai moale dect
Emmental,datorit coninutului mare de umiditate.
Maasdam

Maasdam este o brnz olandez tradiionala,semi-tare fcuta din lapte de vac.Trstur cea mai
caracteristica este "ochii" si (guri),care alctuiesc cea mai mare parte a brnzei.Brnza a fost
creata la nceputul anilor 1990 ca o alternativ la mult mai scumpa brnz elveian Emmental.
Este o brnz bogat n grsimi,cu un minim de 45% grsime.Dei similara cu Emmental,
coninutul de umiditate n Maasdam este mai mult,ceea ce face mai supla. Aproape 15% din
producia de brnz olandez este format din Maasdam.
Se coace mai repede dect alte brnzeturi olandeze,fiind gatade la patru pn la 12 sptmni.
nveliul exterior de brnz a neted,cerat galben sau lustruit in mod natural,cu o crust similara
cu Gouda.
Brnz Maasdam are toate trasaturile de brnzei Leerdammer cu excepia pentru numele de
marca,folosit n exclusivitate cu Le Groupe Bel.
Leerdammer

Leerdammer este o brnz semi-tare olandeza fcuta din lapte de vac.Are un timp de maturare
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 24

de 3-12 luni.Are o textur cremoas alb i a fost fcut s fie similara ca aspect i gust cu
Emmentalul elvetian.Are un gust dulce,de alune,care devine mai pronunat cu vrsta.
ntr-o campanie de publicitate a susiut,n glum, c "gustul este n jurul gurilor".
Brnza este produs exclusiv de le Groupe Bel.Numele Leerdammer este o marc de Bel
Leerdammer BV
Brnz Leerdammer este produsa n Schoonrewoerd n municipiul Leerdam,oraul care a dat
Leerdammer numele su. Brnza generica stil Leerdammer este vnduta ca brnz Maasdam.
Brnza a fost dezvoltata de ctre Cees Boterkooper,care detinea o mica lactate n Schoonrewoerd
din 1914 i Bastiaan Baars,cu un magazin de brnz ntr-un sat din apropiere.Cei doi s-au ntlnit
la 1970 i au decis s colaboreze.Ei au lucrat pe o brnz care ar putea concura cu Gouda i
Edam. Leerdammer a fost lansata n 1977.
Milkiland este un productor de lactate diversificat cu operaiunile sale de baz n CSI i UE.
Holding a Grupului Milkiland NV este ncorporat n rile de Jos,n timp ce activitile n CSI
i UE,sunt efectuate prin intermediul filialelor sale din Ucraina,Rusia i Polonia.

Brnz topit Emmental n felii

Milkiland Hard Emmental Block

Milkiland Hard Maasdam Sliced

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 25

Polonia
1.= Milkiland a nceput producia de brnz tare la filiala sa din Polonia LLC Ostrowi in 20.05.2013
Capacitatea de producie a fabricii dup reconstrucie este n prezent de 15.000 de tone de brnz
tare i 7.000 de tone de brnz procesat pe an

Ostrowia Hard Emmental Block

Emmental este o brnz de tip elveian cu perioada lunga de maturare.Sandwich cu Emmental


este o sursa bogata de calciu si vitamina A.

Ostrowia Hard Emmental Sliced


2.= Lactima Ltd a fost nfiinat n 1989 si a nceput producia de brnz topit n 1992 n
instalaia modern de producie din Morg n nordul Poloniei.
Locul de amplasare a societii n Warmia i regiunea Mazury face posibil producerea
produselor ecologic pure.Lactima Ltd este specializat n producia de brnz topit. Fiind prima
din Polonia care a nceput producia de brnz topit n felii,bazndu-se pe cele mai moderne
tehnologii i echipamente.Linia de produse include: brnz feliat prelucrate,brnz topit -inele,
brnz topit - baruri din gama standard i premium,crema de rspndire-Cremetta.Toate grupele
de produse sunt fabricate n diferite arome,pe baza de materii prime de origine polonez.
Lactima dezvolt continuu poziia sa pe pia important n Polonia, n Europa Central i de Est
i n rile arabe din Africa.

Processed cheese bar Emmentaler 100g

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 26

Processed cheese in pouches 150g

Processed cheese spead 150g

Processed cheese portions Disney 140g

Processed cheese bars 50g

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 27

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 28

Irlanda
Industria de brnz irlandeza face eforturi de a diversifica portofoliul de produse de la produsul
sau marfa tradiionala,Cheddar,in conditiile renuntarii la cotele de lapte,incepand din 2015.
Au fost utilizate trei metode:
(1) utilizarea instalaiilor existente,cu adaos de fabrici de prelucrare n aval
(2) dezvoltarea de noi instalaii sau modificarea fabricilor existente destinate produciei de
brnzeturi de tip continental,cum ar fi Emmental i de tip Grana
(3) dezvoltarea de noi brnzeturi hibride care ncorporeaz caracteristicile diferitelor tipuri de
brnz,cum ar fi cea elveiana i Cheddar,dar care sunt capabile de fabricaie,n ntregime sau n
parte,pe fabricile Cheddar comerciale existente.(ex.: bacteriile de acid propionic i drojdie
Kluveromyces lactis pot fi utilizate n modificarea fabricarii branzei Cheddar pentru a produce
noi tipuri de branza elveiana.Drojdia poate fi folosita pentru a spori aroma de fructate mai ales
n brnzeturi supuse la temperaturi ridicate in buctarie.)

da
te

07

06

08

to

20

20

20

09
year

20

Irish (cheddar)

05

04

French (emmental)

20

20

03
20

01

02
20

20

99

00
20

98

19

97

19

19

96

14
12
10
8
6
4
2
0

19

euros/kg

Retail prices of cheese (annual)

CSO/NMA for Irish data Agreste and INSEE for French data

Kerrygold Irish Swiss (Emmental)

Kerrygold Emmental are o textura neteda,gust de nuc dulce moale i aroma parfumata.Produs
din lapte irlandez-parte degresat,imbatranirea ofer o delicates distincta i textur bogat.Este
cu totul natural i se caracterizeaz prin gurile sale distribuite n mod egal i gust de nuc.
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 29

Tipperary Irish Emmental Cheese

Gama de brnz Emmental este fabricata din laptele furnizat de ctre agricultorii de la vaci
hranite cu puni verzi proaspete.Acesta este liber de arome artificiale i aditivi Coagularea
naturala servete pentru a prinde toate substantele nutritive,proteine,butirice i vitamine.Dup
tratare cu saramur,brnza este maturat la temperaturi controlate,realizand textura caracteristic
de filde neted,gauri (ochii) lucioase,rotunde i aroma dulce cu gust de nuc.
Ofera o gam complet de brnzeturi i de amestecuri de brnz la cerinele clienilor i sunt
mereu deschisi la solicitrile clienilor de amestecuri noi sau diferite de brnz i formate de
prezentare.
Au o structura integrata ingenioasa.
Un model pentru Bazinul Dornelor.

Tipperary Co-op asigura Co-op Source molassed minerals and vitamins ambele in glei i
pungi.Fabricate la cele mai nalte standarde,mineralele satisfac necesitatile pentru vaci de
lapte,bovine de carne de vit i de oaie.
Caracteristici ale Co-Op Source Minerals
* Numai calitate de top bio-disponibile pentru materiile prime utilizate
* Produsele sunt formulate pentru a completa condiiile n fermele irlandeze
* Formulri ndeplinesc sau depesc nivelurile recomandate de cea mai recent cercetare
irlandeza
* Produsele sunt formulate pentru gustul optim pentru a asigura aportul corect
* Utilizarea de Bioplex (protejate) oligoelemente din produsele cheie evit problemele trace
elements (microelemente) : "blocarea" prin interaciuni.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 30

Pun mare accent pe utilizarea de microelemente pentru pajisti si hrana animalelor rumegatoare.
TIPPERARY CO-OP

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 31

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 32

Danemarca

Bacterii de acid propionic(PAB) sunt adugate la soiurile de brnz semigrele,cum ar fi Jarlsberg


i Maasdamer,precum i la soiurile de cacaval,cum ar fi Emmental.Grev este o brnz suedeza
semitare cu PAB, care contribuie la ochi mari caracteristici,rotunde,o dulce i arom de alune).
Greve este fabricat din lapte de vac pasteurizat folosind DLstarter mezofil (unde DL =
diacetylactis-Leuconostoc),ceea ce duce la o microflor destul de complex care cuprinde mai
multe tulpini de 4 tipuri de bacterii lactice starter (LAB),PAB i nonstarter nedefinit bacterii de
acid lactic (NSLAB).
National Standards Denmark Bekendtgrelse fra Landbrugsministeriet,1952
Old name
New name
Danish Schweizer

Sams

BrnzaSams

Sams este o brnz din lapte de vaca numita dup insula Sams.n 1800,regele Danemarcei a
invitat productori de brnzeturi elveiene s-i nvee pe fermieri i localnici din Danemarca arta
de a face brnz.Dup ce au pregtit cu succes branza pe cont propriu,in 1952 au denumit-o
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 33

"Samso".Acesta este similara cu Emmentaler,dei aroma sa este mai usoara: blnda cu gust de
alune n brnzeturile tinere i picanta cu note de dulce i acru n cele vechi.In interior branza
Sams are o textur supl,elastica;o culoare galben i cteva guri mari, neregulate. Brnza are
crust acoperit cu o cear de culoare galben. Este brnza naional a Danemarcei.
Grev

Greve este o brnz semi-tare suedeza din lapte de vaca,similara cu Emmental.Coninutul de


grsimi este de 30-45%. Acesta a fost produs pentru prima dat n 1964 n rnskldsvik.
Acesta este similara ca aspect i gust cu un vaier,cum ar fi Emmental,dar este nativa pentru
Suedia. Brnza se coace n aproximativ zece luni.
Herrgrdsost (brnz conac) este o brnz suedez semi-tare obinut din lapte de vac. Fabricat
din 1890, este nc popular n Suedia de azi. Brnza varsta are o arom de alune uoar dulce, i
guri mici, rotunde. Brnza este, de obicei fabricat n roi de 40 de centimetri n diametru i 12
cm lime, cu o greutate n jur de 14 de kilograme.

Herrgrdsost (brnz conac) este o brnz suedez semi-tare obinut din lapte de vac.Fabricata
din 1890, este nc populara n Suedia de azi.Brnza in varsta are o arom de alune uoar dulce,
i guri mici,rotunde.Brnza este,de obicei,fabricaat n roi de 40 de centimetri n diametru i 12
cm lime,cu o greutate n jur de 14 de kilograme.
Herrgrdsost ncepe ca lapte parte-degresat,de obicei, pasteurizat. Drojdii bacteriane sunt
introduse pentru lapte,inclusiv bacterii de acid lactic,care acidifica laptele i bacterii propionice,
care sunt responsabile pentru producerea de dioxid de carbon care creeaz guri.Laptele acrit
este coagulat cu cheag i se nclzete la 43C.Zerul este drenat i caul este apsat,formnd o
roat,care este apoi srat n saramur.Aproximativ dou sptmni mai trziu,roile de brnz
sunt acoperite n cear.Stau n aceast stare,de obicei,pentru nc trei sau patru luni,dar de multe
ori pn la 12 sau chiar 24 de luni.
Produsul finit este de 39,5% ap,29% grsime,27% proteine i 1,5% sare.
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 34

Norvegia
Branza Jarlsberg

Jarlsberg este o brnz care se aseamana foarte mult ca un tip de brnz elveian pentru copii i
este cunoscuta pentru gustul su distinctiv dulce i alune i acestele guri mari,rotunde.
Numeroasele guri sunt la fel ca cele de brnz Emmental elveiana i este adesea numit brnz
Emmental norvegian.
Textura este destul de asemntoare,dar aroma este un pic mai dulce,cu un gust de nuc mai
pronunat.Jarlsberg este excelenta atunci cnd este rasa,feliata i servita n sandwich-uri.
Jarlsberg are o crust de culoare galben-cear (stratul exterior) i un interior galben semi-firm.
Gustul este usoar,de unt de alune i uor dulce. Are un corp caracteristic neted,lucios-galben i o
textur cremoas supla.Rezerva special Jarlsberg este produs n Norvegia n cantiti limitate.
Este n vrst de cel puin un an i se distinge pentru gurile mari.
Istoria acestui tip de brnz poate fi urmrita de la mijlocul anilor 1850.Anders Larsen Bakke
(1815-1899) a fost un fermier,antreprenor i un pionier n industria produselor lactate din
Norvegia.El a produs brnz n satul Vale,judeul Jarlsberg i Larviks Amt (acum Oslo),80 km la
sud de Oslo.Brnza Jarlsberg cunoscuta astzi este un rezultat al unei lungi perioade de cercetare
i dezvoltare realizate de ctre Institutul de lactate de la Universitatea Agricol din Norvegia.
Procesul de producere a fost dezvoltat de ctre Ola Martin Ystgaard,profesor de la Universitatea
Agricol din Norvegia.ncepnd din 1956,Ystgaard i unii dintre studenii si au venit cu reteta
care este folosit i astzi i este secreta.Producia comercial a acestui tip de brnz a nceput n
anii 1960.
Cel mai mare productor de Jarlsberg astzi este fabrica TINE BA n Elnesvgen lng Molde n
vestul Norvegiei.TINE este una dintre cele dousprezece cooperativelor agricole din Norvegia i
cea mai mare cooperativa de produse lactate norvegiana.
Jarlsberg formeaza 80% din exportTINE
Jarlsberg este produsa n Statele Unite ale Americii cu licen pentru Cheese Alpine din Ohio i
de Dairygold n Irlanda.n Statele Unite este vnduta n 30.000 de supermarket-uri.
Exporturile totale de brnz Jarlsberg pentru toate rile, inclusiv producia pe baz de licen n
Statele Unite ale Americii, a ajuns la 16099 de tone n 2005.
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 35

Finlanda
Rolul esential al microelementelor in fabricarea branzei Emmental
Cateva mentionari,in cazul mai special al branzei emmental finlandeze.Problemetica dezbatuta
pe larg in studiul propriu-zis.Am consultat cateva zeci de carti de specialitate si cateva mii de
articole de profil
[a se vedea si : Studiu comparativ emmental-Elvetia si svaiter-Vatra Dornei, Romania]
[a se vedea si :Studiu comparativ de solutii de fertilizare a pajistilor in agricultura ecologica]
Copper and bacteria related to Finnish Emmental cheese Lourdes Mato Rodgiguez-ACADEMIC DISSERTATION
To be presented with the permission of the Faculty of Agriculture and Forestry of the University of Helsinki, for
public examination in B2 hall, Latokartanonkaari 9, Helsinki, on 22th of August 2014, at 12 noon.
Rezumat :

Diferite practici de fabricaie sunt utilizate pentru a produce brnza Emmental.Branza elveian
tradiional Emmental utilizeaz cuve de cupru,n timp ce Emmentalul finlandez este fabricat folosind
cuve de brnz din oel inoxidabil i o soluie de sulfat de cupru se adaug n brnz-lapte pentru a atinge
niveluri de cupru n brnza final a max.15 ppm. Emmentalul finlandez este recunoscut pentru calitatea
foarte bun i este de mare importan economic pentru industria produselor lactate finlandeze.
CONCLUZII
Trei concluzii principale au fost derivate din studiile efectuate pentru a elucida efectele cupru asupra
bacteriilor legate de brnza Emmental finlandez i calitatea sa final:
1.= Analiza efectelor cupru asupra tulpinilor individuale n condiii medii de cultur i de incubare care
favorizeaz creterea lor relev o variabilitate ridicat a rezistenei de cupru ntr-un mod dependent de
specie- i tulpin.Prin urmare,este necesar o selecie atent a culturilor n funcie de condiiile si
practicile de producie legate de suplimentul de cupru din laptele pentru brnz.
2.= Cnd brnzeturile Emmental sunt fabricate n cuve de brnz din oel inoxidabil,un supliment de
sulfat de cupru n brnz,pentru laptele este folosit pentru a atinge niveluri de cupru similare ca n
tradiionala Emmental elveian produs n vase de cupru.Adugarea de cupru a produs efecte pozitive
asupra calitii finale a brnzeturilor fabricate n cuv din oel inoxidabil,n condiii de instalatii pilot care
simuleaz n multe aspecte comerciale in fabricarea brnzei finlandez Emmental.Dei sistemele de
placare tradiionale pentru numrarea populaiei bacteriene n brnzeturile testare nu au evideniat
diferene drastice legate de prezena cuprului,analiza senzorial chimic sugereaz c adugarea de cupru
are un efect pozitiv asupra calitii finale a brnzei Emmental finlandeze.
3.= Cupru,la nivelurile constatate n brnza Emmental finlandez,inhiba germinarea,cresterea, i
sporularea pentru toate cele trei tulpini de C. tyrobutyricum testate; germinarea i sporularea au fost
extrem de afectate.Suplimentul de cupru din lapte pentru fabricarea brnzei Emmental ar putea diminua
riscul de defect numit suflarea trzie n brnz Emmental cauzate de fermentarea Clostridium a acidullui
butiric. fectele cuprului asupra procesului de germinare sunt de o importan crucial pentru ca
germinarea este o condiie esenial pentru creterea vegetativ care produce n primul rnd alterarea n
brnzeturile.
In plus, rezultatele preliminare pe reacii ncruciate ntre imunochimice antiser policlonal produs fa de
tulpina de protecie L.rhamnosus LC705 i mai multe proteine de C. Tyrobutyricum ATCC 25755 ar
putea fi aplicate pentru a dezvolta tehnici de detectare pentru spori C. tyrobutyricum n lapte.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 36

The role of copper in the manufacture of Finnish Emmental cheese,L. Mato Rodriguez,T. Ritvanen,V.Joutsjoki,
J. Rekonen,and T. Alatossava,J. Dairy Sci. 94:48314842doi: 10.3168/jds.2011-4536 American Dairy Science Association, 2011 .
Rezumat :

Brnz Emmental, de asemenea, cunoscut sub numele de brnz elveian, este un tip de brnz pe scar
larg, care este produs n multe ri industrializate; Cu toate acestea, fabricarea acestuia poate varia n
funcie de locul de origine. Producia de Swiss Emmental utilizeaz cuve de cupru, n timp ce n Finlanda,
fabricarea de brnz Emmental se efectueaz n cuve de brnz din oel inoxidabil. Finlandez Emmental
include adugarea de Cu ca o soluie de sulfat de Cu la un nivel care s asigure ioni de Cu n brnza final
apropiat de cel al tradiional elveian Emmental. n multe alte ri, cuve de brnz din oel inoxidabil
sunt folosite, dar fr adugare de cupru.
Principalele starterele folosite n producia de brnz Emmental sunt bacterii termofile acid lactic (LAB)
i un amestec de Streptococcus thermophilus spp. i Lactobacillus sp., inclusiv helveticus Lactobacillus
sau Lactobacillus. delbrueckii ssp. lactis. facultative lactobacili heterofermentative (FHL) sunt n prezent
folosite ca adjuvant culturi s ncetineasc fermentare acid propionic. Propionibacterii,inclusiv speciile
Propionibacterium ssp freudenreichii.shermanii i P.freudenreichii ssp. freudenreichii, unt folosite ca
aperitive secundare pentru a atinge ochii caracteristice i arom de nuc (Frhlich-Wyder i Bachmann,
2004).
La fabricarea Emmental brnz,proteoliza puternic,n plus fa de intens fermentare acid propionic,pot fi
cauzele principale ale fermentaiei trziu (Baer i Ryba, 1999).Tulpini de Lactobacillus helveticus sunt
responsabile pentru eliberarea unei cantiti mari de peptide mici din brnz Emmental,i n acelai
timp,prezena de peptide mici i aminoacizi liberi stimuleaz creterea bacteriilor de acid propionic (Baer
i Ryba, 1999).Datorit activitii sale peptidolitic eintensive, Lb. helveticus a fost nlocuit n brnz
tradiional elveian de Lb. delbrueckii ssp. lactis.Cu toate acestea,puternic activitatea proteolitic a Lb.
helveticus este preferat de multi producatori din intreaga lume pentru a accelera proteoliza i scurtarea
perioadei de maturare,prin reducerea costurilor de producie (Frhlich-Wyder i Bachmann,
2004).Fabricarea de finlandez Emmental difer, de asemenea, de la procesul de tradiional elveian,pentru
c are de pasteurizare (72 C / 15 s) de lapte i folosete Lb. tulpini helveticus. Un studiu anterior (Mato
Rodrguez i Alatossava, 2008) a investigat efectul Cu privire la aperitive i culturi adjuvant utilizate la
fabricarea de brnz Emmental. Acest studiu a aratat ca printre 3 Lb. tulpini testate helveticus, 2 au fost
semnificativ mai sensibile la Cu excepia celor de la Lb. specii delbrueckii inclui n studiu. Speciile cele
mai sensibile dintre cele 3 specii testate a fost de Lactobacillus rhamnosus. Producia de brnz Emmental
n Finlanda include i adaosul de anumite tulpini FHL, aparinnd Lb. specii rhamnosus, ar fi tulpini de
protecie mai ales mpotriva Clostridium perfringens, cum ar fi bacteriile tyrobutyricum de alterare.
brnzeturi produse cu FHL (Lb. casei i Lb. rhamnosus) arat o inhibare a propionibacterii pn la 80%
comparativ cu lotul martor (Jimeno i colab, 1995.). Metabolismul citrat de FHL pare s produc aceast
inhibiie, pentru c mutanii-citrat negativ arat un efect inhibitor mult mai mic (Jimeno, 1997). Perez
Chaia i colab. (1987) a postulat c raportul de citrat de concentrare cupru joac un rol important n
inhibarea propionibacterii.
CONCLUZII :
Adugarea de Cu la cheesemilk (laptele pentru branza) la nivelurile utilizate n Finlanda pentru producia
la scar industrial a avut unele efecte pozitive asupra calitii finale a brnz Emmental.Dei sistemele de
placare tradiionale pentru a enumera populaii bacteriene n timpul fabricaiei brnzei,nu au evideniat
diferene drastice cauzate de prezena Cu,analizele senzoriale chimice i sugereaz c utilizarea de Cu
joaca un rol important in reglarea activiti fiziologice i biochimice bacteriene,care,la rndul
lor,afecteaz calitatea senzorial a Branzei Emmental.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 37

J. MRVCIV et al.,Zinc Binding by Lactic Acid Bacteria,Food Technol. Biotechnol.47 (4) 381388 (2009)
Rezumat :

Publicaii recente au aratat mai multe abateri patogene la om,animale i organisme microbiene induse de
exces,deficit sau proporii incorecte de microelemente n substraturi de alimente i furaje.La concentraii
optime,microelementele sunt eseniale pentru multe reactii biochimice.De asemenea,microelemente
neutralizeaza forele electrostatice prezente n diferiti anioni celulari,n special n membranele celulare i
ADN dublu helix.
Este bine stabilit c unele oligoelemente,din cauza implicrii lor n conformaia de enzime
antioxidante,poate contribui la prevenirea stresului oxidativ.Rezultatele obinute n urma unor
experimente au artat c aportul alimentar de oligoelemente poate proteja celulele de daunele poteniale
provocate de radicalii liberi.Enzimele superoxid dismutaza,catalaza i glutation peroxidaza,care includ
cofactori Se,Zn,Mn i Fe,formeaz o reea de mecanisme de aprare suprapuse funcional.
Este bine cunoscut faptul c zincul este un element esenial frecvent n toate organismele vii. Zincul este
esential pentru cresterea si dezvoltarea normal si pentru cele mai multe aspecte de reproducere.Alturi de
fier,acesta este mineralul cel mai abundent n organism.Este constituent structural al multor enzime i
proteine,inclusiv enzimele metabolice,factori de transcripie i proteine de semnalizare celulare.
Acesta joac un rol important n sistemul imunitar,n reglarea nivelului poftei de mancare si de
stres.Aportul zilnic tipic de zinc din dieta de Vest este de aprox.10 mg,de dou treimi din doza
recomandata dietetica (DZR).
Pe de alt parte,microorganisme specifice sunt capabile s absoarb numeroase ioni metalici,dar acest
principiu a fost n principal investigat din punct de vedere al mediului.Din acest motiv, doar bacteriile din
sol,drojdie de bere deeuri sau alge marine au fost investigate.Eficiena captrii de metal de biomas
depinde de proprietile chimice ale ionilor metalici,proprietile suprafeei specifice ale
microorganismelor,fiziologia celular i influenele fizico din mediu.De obicei,dou procese sunt
cunoscute: oxidarea i bioacumulare.
Oxidarea este un non-metabolic proces pasiv,mediat care pot include adsorbie,schimb ionic,
complexarea,chelare i microprecipitare.Acesta este adesea urmat de un proces,bioacumularea legare de
metal mai lent,n care are loc legarea ionilor metalici cu structurile intracelulare.
Stadiul oxidarii zincincului de bacterii de acid lactic (LAB) a fost investigata.LAB utilizate sunt
nepatogene,microorganisme n condiii de siguran de produse alimentare,care sunt aplicate n mod
obinuit n prelucrarea produselor alimentare.LAB mbogit cu zinc ar putea fi o surs valoroas de acest
element n alimente,deoarece compui organici de zinc (metaloproteine sau bioplexes) sunt cea mai bun
form pentru absorbia de ctre oameni.
n aceast form,ratele lor de absorbie sunt mai mari dect n compui anorganici. Microelementele
legate sub form de complexe de proteine sunt absorbite n intestinul subire ntr-un mod tipic de peptide
si proteine,care permite penetrarea microelemente n peretele intestinal.Suplimentarea grupurilor cu
deficit de zinc cu LAB mbogit-zinc (sau alt microelement) poate fi o nou cerere de promitoare LAB
n plus fa de activitatea lor probiotice.Este bine cunoscut faptul c unele specii de LAB concentraza un
nivel ridicat de mangan.De asemenea,capacitatea bacteriilor de acid lactic de a concentra seleniu,crom i
de a lega ionii toxici de cadmiu i plumb a fost evaluata.
CONCLUZII :
Ionii de zinc poat fi legati cu succes de ctre LAB.Zincul a avut tendina de a fi legat de soluiile de testat
ntr-un mod dependent de LAB i L. mesenteroides a avut cea mai mare capacitatea de legare de ionii de
zinc.Diferenele dintre speciile de performan obligatorii au fost evaluate cu modelul Langmuir de
oxidare.Legarea de zinc a fost influenat de tria ionic,pH,concentraia biomasei i temperatura.Analiza
FT-IR spectroscopie i microscopie electronic a artat c adsorbia pasiv pe grupul carboxilat de
proteine i absorbia activ a ionilor de zinc n citoplasm sunt implicate n legarea de zinc.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 38

Involvement of Manganese in Conversion of Phenylalanine to Benzaldehyde by Lactic Acid Bacteria


MASJA N. NIEROP GROOT* AND JAN A. M. DE BONT.Wageningen Centre for Food Sciences, Division of
Industrial Microbiology, Department of Food Technology and Nutritional Sciences, Wageningen University,
Wageningen, The Netherlands,APPLIED AND ENVIRONMENTAL MICROBIOLOGY,Dec. 1999, p. 55905593
Rezumat:

Degradarea aminoacizilor de catre bacteriile lactice (LAB) este importanta pentru generarea de
compui de arom n timpul de maturare a brnzei.Am descris anterior c transformarea de
fenilalanin la benzaldehid n extractele celulare de Lactobacillus plantarum difer de caile
descrise pentru fungi i pentru Pseudomonas putida In L. plantarum,conversia de fenilalanin la
benzaldehid implic att o etap enzimatic cat i o reacie chimic.n extract celular acestei
tulpini,fenilalanin este iniial transformat n acidul phenylpyruvic prin aciunea unui
aminotransferazei.n prezena oxigenului,acidul ceto este apoi oxidat la benzaldehid ntr-o
reacie enzimatic.Am demonstrat c aceast pas de oxidare a depins de unul sau mai multe
componente neidentificate,stabile termic din extractul de celule.Cu toate acestea,n absena de
extract celular,acidul phenylpyruvic a fost imediat transformat benzaldehid n condiii blnde
dup adugarea a mai multor ioni metalicisugernd c acest pas chimic poate fi din cauza
prezenei unuia sau mai multor ioni metalici n extractul de celule.
Ionii metalici sunt implicati n mai multe funcii n metabolismul de LAB,de exemplu,ca centrele
catalitice ale enzimelor (pentru o revizuire,a se vedea de referinta 4).Aa-numitii micronutrieni,
care sunt de obicei prezenti n concentraii foarte mici n microorganisme,includ ioni metalici de
mangan (Mn),fier (Fe),cobalt (Co) i cupru (Cu).Cu toate acestea, in mai multe LAB,inclusiv L.
plantarum nivelul intracelular de Mn (II) este extrem de mare n comparaie cu nivelurile de ali
ioni metalici.Acest lucru face Mn (II) un posibil candidat pentru componenta in celula extract
implicata n conversia chimic a acidului phenylpyruvic.Rapoartelor privind efectele biologice
ale Mn (II) sunt numeroase i includ structurarea si activarea enzimelor,detoxifiere de substane
chimice nocive pentru celule bacteriene i stabilizare entitile de subcelulare.Pe lng
contribuia la funciile biologice descrise mai sus,Mn (II) poate fi utilizat de ctre L. plantarum
pentru un scop diferit.Archibald i Fridovich au demonstrat c L. plantarum pot acumula Mn (II),
pentru a nivelurile intracelulare mari,ca un mecanism de aparare impotriva toxicitati oxigenului.
Aceasta tulpina nu are,superoxid-dismutaza enzima,care este prezenta n cele mai multe
microorganisme aerobe i oxigen tolerant.
n lucrarea de fa, am studiat rolul manganului n producia de arom nu numai n L. plantarum,
ci,de asemenea,ntr-o numr de alte LAB.

Pe larg,in studiul-propriu-zis,relatia intre bacteriile propionice si microelemente (sp.Mn si Fe)

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 39

Emmental

Brnza de tip Emmentaler a fost fabricata n Finlanda ncepnd cu anul 1856,atunci cnd primul
lot de Emmental a fost produs de ctre maestru brnzar elveian Rudolf Klossner la Sippola
Hovi.
Astzi branduri populare de brnzeturi Emmental finlandeze sunt fabricate de Arla Ingman
(anterior Ingman Foods Group) i Valio Ltd, care a fost productor de Emmental din 1909 .Fiind
unul dintre cele mai mari obiective de export Valio,brnza Emmental a fost distinsa cu note de
top n multe concursuri internationale de brnz.
n afara Finlandei,brnza Emmental Valio poate fi gsita la vanzare sub numele de Finlandia
Swiss.
Exist diferite tipuri de brnzeturi finlandeze Emmental disponibile dupa aroma lor i
consecven n funcie de gradul de maturitate.Acestea sunt enumerate mai jos,clasificate n
funcie de perioada de maturare:
Emmental Sinileima (lit. "Blue Label") este o brnz Emmental usoara,dulceaga i aromata,
maturata timp de cel puin trei luni.
Coninutul de grsime a Sinileima Emmental variaz intre 29-30%.
Emmental Punaleima (lit. "Red Label) este o brnz Emmental-mediu tare, a ajuns la
scaden la cel puin ase luni.
Coninutul de grsime a Punaleima Emmental variaz intre 29-30%.
Emmental Mustaleima (lit. "Black Label") este o brnz tare,corpolenta,a ajuns la scaden
dupa un minim de nou la optsprezece luni. Are o aroma puternica de alune,dulceagsrata.Cristale mici albe de aminoacizi si picaturi de apa - numitele "lacrimi de bucurie" - sunt de
obicei formate n gurile din brnz.
Coninutul de grsime a Mustaleima Emmental variaz de la 30 la 32%.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 40

Valios newest plant was inaugurated in Lapinlahti on Friday, 29th August 2014

Fabrica de pulberi Lapinlahti produce ingrediente de calitate superioara pentru alimentele pentru
copii ,valoarea total a noului obiectiv de investiii a depit 70 de milioane de euro.Noua fabrica
permite dezvoltarea gamei de produse i crete valoarea zerului.
Fabrica Lapinlahti are o experienta de zeci de ani in a fost transformarea n pulberi zerul generat
ca un produs secundar al brnzei.
Valio a dezvoltat tehnologia de procesare zer,astfel nct mineralele pot fi extrase mai bine,
proteinele din zer sunt nutritiv valoroase,care sunt utilizate de exemplu,n fabricarea de alimente
pentru copii.

Porlammin Osuusmeijeri.
Brnzeturile de la fabrica de brnz Porlammi sunt fabricate cu ajutorul tehnologiei moderne,dar
cu aproape o suta de ani de experien i de bun gust.Lactate Porlammi este o cooperativ
independenta deinut de productorilor de lapte; astzi, ea este singura fabrica de brnz nc n
funciune n sudul Finlandei.
Fiind o fabric de brnz flexibila, produc atat produsele proprii cat i produse adaptate la
nevoile clientilor lor.Ca mai cunoscuta marca este Emmental- eticheta neagra.Aceasta este
disponibila n buci,ca brnz ras i de brnz topit pentru a se potrivi gustului clientului.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 41

Emmental

Emmental slices. Cheese matured a minimum of 9 months.


Emmental Mustaleima (Black Label Emmental)

Emmental Kevyt Mustaleima (Light Black Label Emmental)

Emmental Mustaleimaraaste (Grated Black Label Emmental)

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 42

Emmental Kevyt Mustaleimaraaste (Grated Light Black Label Emmental)

Mustaleima Sulatejuusto (Processed Black Label cheese)

Kevyt Sinileimainen Emmentaljuusto (Light Blue Label Emmental)

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 43

Finlanda swiss

Finlandia Cheese Inc.a fost fondat n 1950,cand cererea de brnzeturi de calitate a nceput s
creasc n America.
Astzi, Finlandia este una dintre mrcile de brnz cel mai apreciate in Statele Unite,cunoscuta
pentru gustul superioar i de calitate.Branzeturile Finlandia premium delicioase sunt acum
disponibile n dousprezece soiuri aromate i pot fi gsite n ntreaga ar.
Finlandia Cheese Inc este o divizie de Valio LTD, a crui reputaie n lapte a nceput n 1905,
cnd aptesprezece dintre cele mai bune laptarii ale Finlandei s-au unit pentru a crea prima
cooperative de lapte.Aceasta cooperativa a devenit cunoscut ca Valio i produce mai mult de
85% din lapte a rii.
Sub umbrela Valio,dedicate inovarii de modele Finlandia Valio,societatea a ctigat unul din
cele mai mari onoruri din lume atunci cnd Artturi Ilmari Virtanen,director de cercetare al
companiei,a primit premiul Premiul Nobel pentru munca sa inovatoare legata de Emmental
producia de brnz Emmental n 1945.
Unele dintre brnzeturi e sunt fcute n Finlanda i Estonia,iar unele sunt fcute,n Statele Unite
ale Americii.Toate brnzeturi sunt aprobate de branza master.
Fabricat din cel mai sntos lapte a UE (IDF 1995),de la vaci de lapte pasc n mediul de nord pur
i curat din Finlanda,cu un gust tradiional bogat i plin plin de grsime,Finlandia swiss este
apreciata de ctre iubitorii de brnz,ctigand un total de 12 medalii,dintre care trei medalii de
aur, la Cheese World Championships in Wisconsin.
Swiss Deli Cheese

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 44

Lacey Swiss Deli Cheese

Light Swiss Deli Cheese

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 45

USA

Brnz elveian(Swiss cheese)este produsa n Statele Unite ale Americii,Noua Zeeland,Canada


i Australia.De fapt acest nume comun este acordat pentru mai multe varieti nrudite care
seamn cu rafinatul Emmental.n timp ce unele dintre soiurile sale sunt pline de guri sau
"ochi"sunt distincte la gust de alune i dulce-amruie,altele,fr "ochi",sunt numite"blinduri".
Aceast varietate special este formata ca urmare a actiunii de trei tipuri de bacterii,
Streptococcus thermophilus,Lactobacillus i propionibacteria.In cele din urma,n timpul
produciei,aceasta din urm este transformat n acid lactic i elibereaz dioxid de carbon,bulele
care duc la "ochi".Swiss Cheese este o imitaie generica pentru America de Nord de Emmental.
In Europa "Swiss Cheese" nu are nici un sens ca o brnz specifica.
Anul

USA - total

Ohio

Wisconsin

Cant.[mii t]

Nr.fabrici

Cant.[mii t]

Nr.fabrici

2010

152.64

54

68.25

13

2011

149.28

58

65.32

14

2012

145.42

61

62.45

13

2013

133.55

66

61.31

13

Pennsylvania

Cant.[mii t]

Nr.fabrici

Cant.[mii t]

18.87

15

4.45

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

13

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Nr.fabrici

Page 46

Dairy Products 2013 Summary (April 2014) USDA, National Agricultural Statistics Service

Dairy Products 2012 Summary (April 2013) USDA, National Agricultural Statistics Service

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 47

Source: Statista 2014


This statistic shows Swiss cheese production in the U.S. from 2004 to 2011. In 2004, around 281.3 million pounds of
such cheese were produced in the United States.

Reglementari (valabile nu doar pentru USA) pe larg in studiul propriu-zis


1.= United States Standards for Grades of Swiss Cheese,Emmentaler Cheese Effective February 22, 2001
Exemplu extras :
Definitions
58.2570 Swiss cheese, Emmentaler cheese.
(a) For the purpose of this subpart, the words Swiss and Emmentaler are interchangeable.
(b) Swiss cheese is cheese made by the Swiss process or by any other procedure which produces a finished cheese
having the same physical and chemical properties as cheese produced by the Swiss process. It is prepared from milk
and has holes, or eyes, developed throughout the cheese by microbiological activity. It contains not more than 41
percent of moisture, and its solids contain not less than 43 percent of milkfat. It is not less than 60 days old and
conforms to the provisions of 21 CFR 133.195,Cheese and Related Cheese ProductsFood and Drug
Administration.
58.2571 Styles.
(a) Rind. The cheese is completely covered by a rind sufficient to protect the interior of the cheese.
(b) Rindless. The cheese is properly enclosed in a wrapper or covering which will not impart any objectionable
flavor or color to the cheese. The wrapper or covering is sealed with a sufficient overlap or satisfactory closure to
exclude air. The wrapper or covering is of sufficiently low permeability to water vapor and air so as to prevent the
formation of a rind through contact with air during the curing and holding periods.
U.S. Grades
58.2572 Nomenclature of U.S. grades.
The nomenclature of the U.S. grades is as follows:
(a) U.S. Grade A.
(b) U.S. Grade B.
(c) U.S. Grade C.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 48

2.= CODEX STANDARD FOR EMMENTAL : CODEX STAN 269-1967


Exemplu extras :
1. SCOPE
This Standard applies to Emmental intended for direct consumption or for further processing in conformity with the
description in Section 2 of this Standard.
2. DESCRIPTION
Emmental is a ripened hard cheese in conformity with the General Standard for Cheese (CODEX STAN 283-1978).
The body has a ivory through to light yellow or yellow colour and an elastic, sliceable but not sticky texture, with
regular, scarce to plentiful distributed, mat to brilliant, cherry to walnut sized (or mostly from 1 to 5 cm in diameter)
gas holes, but few openings and splits are acceptable. Emmental is typically manufactured as wheels and blocks of
weights from 40 kg or more but individual countries may on their territory permit other weights provided that the
cheese exhibit similar physical, biochemical and sensory properties. The cheese is manufactured and sold with or
without 1 a hard, dry rind. The typical flavour is mild, nut-like and sweet, more or less pronounced.
For Emmental ready for consumption, the ripening procedure to develop flavour and body characteristics is
normally from 2 months at 1025C depending on the extent of maturity required. Alternative ripening conditions
(including the addition of ripening enhancing enzymes) may be used, provided a minimum period of 6 weeks is
observed and provided the cheese exhibits similar physical, biochemical and sensory properties as those achieved by
the previously stated ripening procedure. Emmental intended for further processing need not exhibit the same degree
of ripening, when justified through technical and/or trade needs.

Average composition (%) of Emmentaler and Swiss type cheeses

Protein

Fat
Content

Carbohydrates

Minerals Calcium

Emmentaler 37.7

30.4

28.8

0.2

2.8

1.2

37.2

28.4

27.4

3.4

3.5

0.9

Product

Moisture

Swiss type

Analiza de preturi vechi (extrem de utile si de actuale !)


Cheese Pricing by Harold W. Lough. National Economics Division, Economics and Statistics
Service; U.S. Department of Agriculture. Agricultural Economic Report No.462,1980
ECONOMETRIC ANALYSIS OF THE U.S.CHEESE INDUSTRY:-PRODUCTION-CONSUMPTIONPRICES-MARKETING,Won W. Koo,Eduardo Lorna,Gordon W. Erlandson,1982

Cheese Pricing Systems,ByMarvin L. Hayenga,WP-38 August 1979


Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 49

Brewster
John Leeman,fiul unui arhitect de succes n Zurich,Elveia.a emigrat n 1929 n America i s-a
stabilit n "Mica Elveie" zona Ohio.A devenit director al Stark County fabrica Brewster n 1933.
n 1965 fabrica Brewster a fost pus n vnzare si cumparata de fiul sau Fritz.n 1998, cumpara a
doua fabric de producie n Stockton, Illinois (Stockton Cheese) i Brewster lactate a devenit cel
mai mare productor de brnz elveian n Statele Unite ale Americii.
Astzi, mai mult de 400 de ferme de lapte ofera lapte la fabricile de producie n Ohio i Illinois.
Cele mai mult din acest lapte este folosit pentru a face premiat,brnz natural,elveian.Soldul
Grad A laptele este vandut la mbuteliere ca lapte de consum i producia de alte produse lactate.
Crearea de cost-eficienta,produse de calitate este obiectivul Brewster lactate,care produc
aproximativ 85 milioane de pounds (aprox.40.000 tone) de brnz elveian pe an.
Cea mai mare parte din brnza produs la uzina Brewster se taie ntr-un centru modern de tiere
de mare vitez.Aceast facilitate este n msur sa asigure peste 100 t de brnz pe zi.
Divizia de procesare zer de la Brewster lactate transform zerul n proteine din zer i pulberi
lactoz n Ohio i solide din zer condensate din Illinois.Aceste produse sunt folosite ca
ingrediente de copt,formula pentru sugari i sute de alte produse lactate i non-lactate.O mare
parte a produselor sub form de praf produse n Ohio sunt exportate.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 50

Sugarcreek, Ohio
Brnza elveian a fost fcut pentru prima dat n Ohio,de ctre imigrani elveieni care au adus
cazane de cupru cu ei n America i s-au stabilit n apropiere de Sugarcreek,Ohio. Trei dintre
aceti imigrani care au sosit n 1833 au fost Jacob Steiner,Johannes Zimmerman i Christian
Iseli.Prima "fabrica" pentru producerea de brnz elveian a fost un opron construit intr-o
poiana ntr-o pdure n 1850
Formarea Ohio Swiss Cheese Association a fost un factor important n stabilirea i meninerea
Ohio ca un stat lider n fabricarea de brnz elveian.n secolul al 20-lea fabricile de brnz
Ohio au dificulti n a menine calitatea i consecvena.Imposibil de a rezolva aceste probleme
pe cont propriu au apelat la The Ohio State University,the State's Land Grant University,pentru
ajutor.Un alt grup de branzari,condus de Fred Schneiter s-a deplasat la Washington DC pentru a
cuta ajutorul Departamentului Agriculturii din SUA.Ambele grupuri au fost de acord in a ajuta.
La o ntlnirea din Sugarcreek n 1918 reprezentanii de la OSU si USDA au sugerat fermierilor
i factorii de decizie brnz sa lucreaz mpreun ntr-o asociere :
- pentru c brnz uniform de nalt calitate se poate face n cazul n care branzarii vor folosi
lapte crud de bun calitate i culturi pure de bacterii i
- pentru c mai multa brnz poate fi vnduta la un pre mai bun dac fabricile combina
eforturile lor de vnzare cu brnz de calitate ,pentru a atrage cumparatori.
In primul an doar dou fabrici s-au alturat Asociaiei,lactate Sugarcreek i Trail Cheese
Company. Mai trziu, cu ajutorul OSU i USDA cele dou companii au descoperit ca,prin
utilizarea de culturi moderne i de clasificare strict au fost capabili s-i vnd brnza la 36 de
centi pe kilogram,fata de 23 de ceni.Prima main de brnz elveian trimisa vreodat de la
Ohio la New York City a fost n septembrie 1921. n 1940, Asociaia a crescut la 27 de membri.

De-a lungul anilor,asociaia a reprezentat interesul productorilor de brnzeturi elveiene n


materie implicnd ageniile de reglementare de stat i federale cu privire la diverse lucruri,cum ar
fi: reglementrile lapte de calitate,standarde de brnz,de proiectare i construcie a sistemelor de
eliminare a deeurilor,importurile de brnz.Asociaia a ajutat,de asemenea,industria care se
ocup cu eliminarea de zer.
nc de la nceput Asociaia s-a implicat activ n promovarea fabricari i vnzari de brnz de
calitate remarcabil elveian.Concursuri de calitate a brnzei efectuate de OSCA la targuri
regionale i Ohio Swiss Festival au o istorie lung.Asociaia,a fost,de asemenea,un participant
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 51

important n cadrul Festivalului anual Ohio elveian de la nceputurile sale n 1953,cnd patru
productori de brnzeturi,patru oameni de afaceri i patru funcionari de stat au organizat primul
festival de promovare a Sugarcreek,ca centru al industriei de brnz elveian n Ohio.
De peste 90 de ani Ohio Swiss Cheese Association a fost de un ajutor remarcabil pentru a
branzari i fermieri,care lucreaz mpreun pentru a rezolva problemele i de a promova
interesele industriei de brnz elveian din Ohio

un exemplu de urmat pentru Bazinul Dornelor


Constitution and By Laws of the Ohio Swiss Cheese Association
Nov. 16,1918
Constitution
Article I
The name of this Association shall be the Ohio Swiss Cheese Association.
Article II
The purpose of this organization shall be to improve the manufacturing and selling conditions of Swiss Cheese, and
to promote its consumption.
First, by fostering a spirit of co-operation to the end that patrons will produce more milk so that each factory can
manufacturer more cheese.
Second, by fostering a spirit of co-operation the end that uniform manufacturing conditions may be brought about by
procuring a higher quality of milk; by more uniform fermentation and by better curing methods.
Third, by the co-operation to raise the standard of Ohio Swiss Cheese through the above methods and by effective
advertising, thus, making the business so profitable that it would be substantial.
Article III

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 52

The officers of this association shall be elected from the membership and shall consist of President, Vice-President,
Secretary, and Treasurer and an Executive Committee shall consists of three members. The officers together with
the Executive Committee shall constitute the Board of Directors consisting of six members.
Article IV
Elections. The President, Vie-President , Secretary, and Treasurer shall be elected at each reg. annual meeting. The
Executive Committee elected at the first meeting shall serve for a period of one, two, and three years respectively
and one member shall be elected at each annual election to serve for three years.
Article V
The Ohio Swiss Cheese Association will be affiliated with the Ohio State Dairymen's Association to such an extent
that its interest shall be protected. The annual meetings ill be held in connection with each other.
EX-LAWS
Article I
Any person interested in the production of milk for the manufacturer and sale of Swiss cheese may become a
member by payment of the annual dues which shall be one dollar payment in advance. One-fourth of this shall go to
the OSDA and shall count as membership fees of that Association.
Article II
One meeting shall be held regularly each year in addition to the annual meeting,scheduled by Board of Directors.
Article III
The Constitution and by-laws may be amended by a two-thirds vote of the members present.
Article IV
The executive committee shall fix the amount of bond to be given by the treasurer.
Article V
A majority of the board of directors shall constitute aquorum for the transaction of business.
Article VI
The President shall be empowered to call a meeting of the board of directors or a meeting of the members of the
association. In either case he shall give ten days notice. In case of absence of the President the Vice-President can
call a meeting in similar manner.
Article VII
In case of vacancies occurring in the offices,the Board of Directors shall appoint a member of the Association for
the unexpired term of such a vacancy.
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 53

Article VIII
At the annual election of officers each member,copartnerships or company shall be entitled to one vote.
Article IX
The Board of Directors is hereby empowered to transact all business and all expenditure of money is there's.

Guggisberg Cheese
Alfred Guggisberg, fondatorul Guggisberg Cheese,a inceput la doar 16 ani s studieze arta de a
face brnz n punile nalte ale Alpilor,n ara lui de origine din Elveia.El a continuat s
participe la celebra Swiss Federal Molkereishulle (Institutul de prducere de brnz ).Dup
terminarea colii,Alfred a petrecut un numr de ani in fabrici de brnz pentru Europa i pri din
Africa nainte de a veni pe la Statele Unite ale Americii n 1947 n cutare de o nou provocare.
Nu a durat mult timp,cu standardul su nalt de calitate, de a ctiga o reputaie ca un producator
de exceptie brnz.Ca urmare a capacitilor sale,fermierii locali Amish, l-au adus pe Alfred la
Valea Doughty n Charm,Ohio.Operaia pe Alfred a preluat-o,cunoscuta apoi ca Doughty Valley
Cheese,a evoluat i a devenit Guggisberg Cheese n 1950.
n anii 1960,dup un timp suficient pentru a experimenta cu lapte local,Alfred a fost capabil s
dezvolte un nou stil de elveian.Obiectivul su n acest sens a fost de a veni cu un gust care a fost
mai favorabil stilului american.Principalele diferene au fost c acesta a prezentat "ochi" mai
mici (guri) i un gust mai cremoas.Soia lui Alfred,Margaret Guggisberg,a botezat noua brnza
Baby Swiss,dup ce a vzut o roata mult mai mare de tradiional Emmental elveian.
n 1968, Guggisberg Baby Swiss Cheese a fost lansata i Alfred a inceput sa produca cantitati
mai mari de roi pentru comunitatea local,prin supermarketul local (Buehlers).
Un vis vechi de-al lui Margaret a devenit o realitate n 1983,cu deschiderea unei cabane n
Valley Restaurant.Restaurantul este construit n stilul unei cabane elveiene i are vedere la
pitoreasca Doughty Valley.Alfred a murit n 1985 i fiul su Richard Guggisberg este acum
presedinte.Sub conducerea lui Richard compania a devenit unul dintre productorii mari de
brnz elveian din SUA i unul dintre cei mai mari productori de brnz de orice fel n toate
de Ohio.Guggisberg vinde clienilor de retail i en-gros peste tot n continental Statele Unite i
Europa.
n 1995, Guggisberg Cheese achiziionat o instalaie n Sugarcreek,Ohio.Fabrica a fost complet
renovata.Facilitatea produce un volum considerabil mai mare n comparaie cu Doughty Valley
Plant.
n ianuarie 2009,Guggisberg a achizitionat Deutsch Kase Haus din Middlebury,Indiana.
Guggisberg este n continu cretere i maturizare ca si companie.Guggisberg Cheese a obtinut
Ohio Grand Champion Cheese Maker n anii 2002, 2004, 2005, i 2009 si a ctigat locul intai n
2007 i 2008,the World Dairy Expo in Madison, Wisconsin.
n 2008, Baby Swiss a luat locul 2 la Expo din aceeai categorie (stiluri elveieni).Aceste premii
evidenia lunga lista de realizari de la nceputul secolului.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 54

Guggisberg atribuie succesul lor prin susinerea de tradiii ndelungate in calitatea superioara,
autenticitate angajai dedicai i o preocupare real pentru satisfacia clienilor.
Premium+Swiss

n luna august a anului 1958,dou cooperative de produse lactate Midwest, Iowa Illinois i
calitatea laptelui,au nceput procesul de fuziune pentru a forma un o cooperativ de brand Mississippi Valley Milk Producers Association (MVMPA).Noul coop nfiinat are sediul n
Davenport,Iowa.
Numele de marc elveian Valley Farms a fost adoptata pentru prima dat pentru utilizare pe
ambalaj n 1977 i cooperativa si-a schimbat oficial numele din MVMPA la Swiss Valley Farms
n 1981.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 55

In fabricile de brnz elveian din Luana, Iowa i din Platteville, Wis.,se produce 10% din
vaierul din SUA.Luana este este una dintre cele mai mari i cele mai eficiente fabrici de brnz
elveian din Statele Unite ale Americii
Swiss Valley este productor de brnz elveian premium de peste 30 de ani. Experienta l-a
fcut un lider n fabricarea uneia dintre cele mai dificile tipuri de brnz. Brnz este
caracterizata prin culoarea sa aurie i gust dulce,de nuc.
Pentru a ne asigura c respect specificaiile clienilor notri unice, brnz se claseaz n trei
domenii: iniial,final i de mas.

Initial
Brnz elveian incepe sa formeze ochi (guri) dupa 28-40 zile.Branza se claseaz i este
trimisa la depozitul de maturare. Brnz trebuie s fie n vrst de cel puin 60 de zile pentru a fi
vndute
Final
Se claseaza din nou blocurile nainte de a merge la clientii care au nevoie de bloc ntreg elveian
(aproximativ 100 pounds,aprox.50kg).Blocurile care nu ndeplinesc standardele clienilor notri
li se atribuie un grad diferit.

Table
Am tiat blocurile de 100 de pound n 7 RWT de tip sandwich,16 RWT bucati mari i / sau
reduceri profilate pentru feliere eficienta.Fiecare reducere se claseaz n mod individual nainte
de a fi ambalate i transportate la clienii notri.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 56

Emmi Roth SUA


Filial a Emmi Group,este un important furnizor de branzeturi de specialitate. Portofoliul lor
include brnzeturi premiate din Elveia,Europa i Statele Unite ale Americii.
Emmis Emmentaler AOC este brnza elveian original,venerata n toat lumea ca
"Regele Branzeturilor",datorit dimensiunilor sale-o roat este de 200 de pounds(aprox.100 kg) i de popularitate.Produs cu mai mult de opt secole n urm n Elveia,rmne o parte esenial a
comunitilor i culturii elvetiene de azi.Acaesta are un gust de alune pe baz de plante i o
firm,textur neted,mpreun cu acele guri indicator,care sunt create n timpul procesului de
maturare.Fermentaia natural a brnzei produce dioxid de carbon,care se acumuleaz n
interiorul corpului de brnz,crend guri Cu cat mai marisunt gaurile,cu att mai mult brnza a
mbtrnit i a dezvoltat aroma.
Gustul excepional al acestor brnzeturi adevrate elveieni sunt dezvoltate n continuare,atunci
cnd vrseste maturatan peterile Kaltbach.
[pe vremea directorului Huiazi,branza de la ICIL-Vatra Dornei se stoca in salinele de la Cacica!]

Kaltbach este un ctun mic n cantonul Lucerna,Elveia.


n 1993 Emmi a dobndit faimoasele pesteri din gresie n care brnzeturile sunt maturate la
perfeciune pn la 300 de zile.Gresia menine umiditatea din pesteri la un constant 94% i o
temperatur pe tot parcursul anului,de la 10 C la un maxim de 12.5C.
Complexul de pesteri a fost extins ntr-un numr de etape pentru lungimea sa actual de pe
aproximativ doi kilometric iar acum are spaiu pentru pn la 150.000 de roi de brnz.
Prima Gama KALTBACH include n special aromatic Emmentaler AOC, Le Gruyre AOC,
Raclette i Fondue.Aceste soiuri clasice de brnz sunt completate de KALTBACH Extra
gustos,uncacaval elveian fcut din lapte crud mai usor si KALTBACH cremos si gustos, o
brnz elveian semi-moale facut din lapte pasteurizat.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 57

Specialitile de brnz KALTBACH sunt disponibile n urmtoarele ri:


- Australia (numai Emmental AOC i Le Gruyre AOC)
- Austria (toate cu excepia Fondue i Raclette)
- Canada (numai Emmental AOC, Le Gruyre AOC i Extra gustos)
- China (numai Emmental AOC)
- Republica Ceh (numai Emmental AOC i Le Gruyre AOC)
- Frana (numai Emmental AOC, Le AOC i Extra gustos Gruyre)
- Germania (toate cu excepia Fondue)
- Hong Kong (doar Le Gruyre AOC)
- Indonezia (numai Le Gruyre AOC)
- Italia (numai Emmental AOC, Le Gruyre AOC i crem i gustos)
- Japonia (numai Le Gruyre AOC)
- Liban (numai Emmental AOC i Le Gruyre AOC)
- Luxemburg (numai Emmental AOC i Le Gruyre AOC)
- rile de Jos (toate cu excepia Fondue)
- Filipine (numai Le Gruyre AOC)
- Polonia (numai Le Gruyre AOC)
- Rusia (numai Emmental AOC, Le AOC i Extra gustos Gruyre)
- (AOC numai Emmental i Gruyre Le AOC) Singapore
- Coreea de Sud (doar Le Gruyre AOC)
- Spania (numai Emmental AOC i Le Gruyre AOC)
- Thailanda (numai Le Gruyre AOC)
- Regatul Unit (numai Emmental AOC, Le Gruyre AOC i crem i gustos)
- Statele Unite ale Americii (numai Emmental AOC, Le AOC i Extra gustos Gruyre)
- Zimbabwe (numai Emmental AOC)
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 58

Emmental clasic
[a se vedea : Studiu comparativ emmental-Elvetia si svaiter-Vatra Dornei, Romania]
Elvetia
Fabricarea brnzeturilor a fost o tradiie n Elveia de sute de ani.Emmental AOP,Le Gruyre
AOP i Sbrinz AOP,precum i Appenzeller sau Tte de Moine AOP sunt unele dintre cele mai
cunoscute brnzeturi,att n Elveia i n strintate.Peste 450 de soiuri de brnzeturi din Elveia
sunt produse in total.Doar sub jumtate din laptele produs este transformat n brnz.
De nalt calitate,naturalete si un gust bun,sunt principalele caracteristici ale brnzeturi din
Elveia.Acest lucru poate fi urmrit napoi la liniile directoare de producie,controalele stricte de
calitate i de directivele de mediu.Nu e de mirare de ce aceasta brnza a fost ntotdeauna pe
meniurile zilnice ale gurmanzilor.

Zonele din Elvetia,specifice pentru tipurile majore de branzeturi.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 59

Branza Emmentaler elvetiana :


Regiunea de productie

AOP

Regiunea Berna
Elvetia de North-Vest
Elvetia de East
Elvetia Centrala
din 2002

Rennt

Cheag natural

Emmentaler AOP
Classic

trebuie s fie ngrijit i o maturare de cel puin patru luni n regiunea n care a fost
produs. Cu, filde de culoarea caroseriei, gauri de cires chiar crust de dimensiuni si
gust de nuc delicat,aceasta este cu adevrat parte din motenirea noastr i
gastronomie noastr. Cunoscatori brnz aprecia ca un element esenial pe o plac
de brnz, pentru micul dejun sau pentru a rotunji un desert.De asemenea,este
utilizat ca ingredient n multe feluri de mncare cald swissinfo.ch

Materie prima

lapte crud de vaca

Continut apa

38 %

Lactoza

fara

Aroma : blanda,gustde nuca


Forma si culoarea : coaja naturala,ferma,galben-auriu
Tipul = branza grea
Emmentaler AOP
Rserve

Perioada de maturare : min.4 luni.


este o brnz gourmet. La primul su de control al calitii cu patru luni roi de
brnz adecvate sunt selectate pentru maturare n continuare pn cnd obine
calitatea dorit a Rserve. Pn la vrsta de cel puin opt luni aceste runde de brnz
sunt atent avut tendina de a i matur n pivnie imbatranire, la o temperatur de 1114 C i o umiditate de peste 90%.

Aroma : blanda,gustde nuca


Forma si culoarea : coaja naturala,ferma,galben-auriu
Tipul = branza grea

Perioada de maturare : min.4 luni.

Emmentaler AOP
extra

este o brnz tare i picanta cu o past sfrmicioas.

Aroma : blanda,gustde nuca


Forma si culoarea : coaja naturala,ferma,galben-auriu
Perioada de maturare : min.4 luni.

Tipul = branza grea


Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 60

Emmentaler AOP
cave-aged

este o brnz care ndeplinete cerinele culinare cele mai exigente i este
considerat un deliciu special printre cunoscatori brnz. Dup o depozitare de patru
luni ntr-un mediu umed i rece, brnza este plasat n beciuri peter n inima
westcentral din Elveia. Aceste pesteri roc umede i reci, cu flora lor speciale
asigura climatul ideal pentru un proces prelungit de mbtrnire de cel puin nc opt
luni. Cu 95% umiditate i o temperatur constant de 13 C, n vrst de peter
Emmentaler AOP dobndete gustul su bogat aromat i crust neagr caracteristic
dup cel puin 12 luni de maturare.( Pestera-in varsta)

Aroma : blanda,gustde nuca


Forma si culoarea : coaja naturala,ferma,galben-auriu
Tipul = branza grea

Emmentaler AOP
Bio

Perioada de maturare : min.4 luni.


este o brnz organic care difer de brnz convenional de ingredientul prime
utilizate la fabricarea sa, care este ntotdeauna lapte nepasteurizat de la productori
care sunt conforme cu normele organizaiei BIO SUISSE lui. Aceste standarde, care
sunt recunoscute att n Elveia i n strintate, prevede, printre altele, c animalele
trebuie s fie tratate cu omenie, cu punatul de zi cu zi n timpul verii i accesul
regulat n aer liber n timpul iernii. Metode de producie Emmentaler AOP bio sunt la
fel de naturale i eco-friendly ca posibil. Maturat timp de cel puin patru luni, acesta
se distinge prin gustul su delicat alune, ceea ce face o plcere pur

Aroma : blanda,gustde nuca


Tipul = branza grea

Forma si culoarea : coaja naturala,ferma,galben-auriu


Perioada de maturare : min.4 luni.

Emmentaler Gotthelf

Tipul = branza grea

este totul despre a merge napoi la vremurile bune i creterea plria la reverendul
Albert Bitzius - alias Jeremias Gotthelf. Chiar i astzi, el este nc una dintre cele
mai cunoscute autorii n Elveia. Gotthelf trit n Ltzelflh n valea Emme la
nceputul secolului al 19-lea. Una din crile sale cele mai populare, "Die Kserei in
der Vehfreude" (lactate n Vehfreude), spune povestea unui sat din valea Emme care
a decis s construiasc un lapte n loc de coal ntr-adevr nevoie. Aceast poveste
de divertisment este povestit pe eticheta de brnz Emmental Gotthelf sub forma de o
silueta elaborat.

Aroma : blanda,gustde nuca


Forma si culoarea : coaja naturala,ferma,galben-auriu
Perioada de maturare : min.4 luni.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 61

Rahmtaler

Swiss Rahmtaler (Rahm nseamn crem) era deja fcut n fabricile de produse
lactate Alpine n secolul al 16-lea. Ca ultimul dintre acestea nchis n secolul 20, arta
de a produce aceast brnz a fost uitat. Emmental Elveia a redescoperit acum unic
uoare i aromat elveian Rahmtaler. Secretul elveian Rahmtaler de Emmental
Elveia se afl n reet sale speciale. Smntn se adaug laptele la fel de proaspt
produs n acea zi - asta e ceea ce o face att de neted i delicat!

Aroma : blanda,gustde nuca


Tipul = branza grea

Forma si culoarea : coaja naturala,ferma,galben-auriu


Perioada de maturare : min.4 luni.

Emmentaler Crown

La fel ca Emmental AOC, wrestling este o felie real a Elveiei i o parte integrant
a culturii noastre. i pentru a marca viitoarea lupte federal elveian i Festivalul
Alpine n Burgdorf, este Crown emmental - o brnz puternic face folosind o pnz
aa cum a fost n zilele trecute i dispune de o etichet care este totul despre
wrestling elveian. Acesta a fost proiectat de mn de artist elveian Thomas Ott si
prezinta principalele arunc implicat n lupte elveian, cu cea mai importanta scena a
avea un loc de cinste n mijloc, i anume lupttorii strngere de mn ntr-o
demonstraie de fair-play nainte de a ncepe meciul.

Aroma : blanda,gustde nuca


Forma si culoarea : coaja naturala,ferma,galben-auriu
Perioada de maturare : min.4 luni.
Emmentaler AOC.

The original Swiss.


Emmentaler AOC este realizat exclusiv din lapte nepasteurizat netratat. Se maturizeaz pentru
cel puin 120 de zile ntr-o pivni de maturare. Gustul este legendar si nu are aditivi artificiali.
Emmentaler AOC este nc fcut astzi,n conformitate cu o procedur tradiionala artizanala de
ctre factorii de decizie brnz-experien de master.Datorit mrcii sale brnz, locul de origine
i de producie de toate Emmental AOC pot fi urmrite
Emmentaler AOC varieties.
Emmentaler AOC este vndut sub eticheta de "Classic" atunci cnd este copt pentru cel puin
patru luni.Maturitatea este atins dup opt luni de mbtrnire i maturitate deplin,dup un an.
Selectia noastra de Emmental AOC nvechit n valea Emmental,n Elveia central.Cu ct se
matureaza mai mult Emmental AOC,cu att mai mult crusta se nchide la culoare
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 62

Emmentaler Gotthelf AOC.


Emmentaler Gotthelf se face la fel cum a fost n timpul lui Gotthelf,din lactate de la o altitudine
de peste 1000 de metri unde vacile mesteca pe iarb,care este bogata n arome.Culturile
bacteriene folosite pentru a face Emmentaler Gotthelf sunt cultivate de lapte n sine.Eticheta de
pe roata conine istoria veche a fermierilor din Vehfreude.
Emmentaler Gotthelf poarta "Slowfood" eticheta.

Un alt model de traseu turistic emmental


[a se vedea in propuneri si oferte pentru Bazinul Dornelor]

Adventure cheese route


On the Emmental cheese route you will learn exciting stories and information about the centuries old tradition of
the Emmentaler cheese.With the rented FLYER e-Bike you will pass the one- or two day-tour without efforts.
On the way the app of the Emmental cheese route will help you to orient yourself. It also contains much information
and pictures as well as an audio version for every point of interest. Children do have the chance to get a detectivediploma when answering the questions of the detective-cow Emma.
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 63

Emmental-svaiter productie de nisa :


Lemmental au fond du trou www.largeur.com

Subminat de francul puternic i de concurena in crestere pentru produsele strine,celebrul


emmental elveian a exportat tot mai putin.Producia sa a sczut la jumtate n ultimii zece ani.
Potrivit unui sondaj de opinie,elveienii prefer brnza gruyre.Mai ru, acum mozzarella
culminnd n preferinele indigene!i asta nu e chiar cea mai mare preocupare a productorilor
de Emmental din cantonul Bern:dou treimi din brnzeturile lor sunt vndute n strintate,n
special n ri ale Uniunii Europene.Deci,este puterea francului,ceea ce complic o situaie deja
dificil.
Cifrele ilustreaz un dezastru.Din 2000 pn n 2010,producia de Emmental a scazut de la
45.000 la 27.000 de tone pe an (-40%) i a numrului de producatori lactate 418-171 (-60%). n
acest an,exporturile au sczut brusc,n special n Italia,n mod tradiional,cea mai mare pia
pentru Emmentalul elveian.n timpul verii,brnza s-ar putea vinde pn la 12 franci per kg, n
timp ce se ctig mai puin dect jumtate acum.Deci n mod natural,unii dintre ei si-au inchis
afacerile.Cum s-a ajuns aici?
"Emmentalul este cea mai copiata brnz lume",spune Manuela Sonderegger,Switzerland Cheese
Marketing,responsabila pentru promovarea brnzei elveiane.Mai mult de 350.000 de tone de
Emmentaler sunt fabricate n Uniunea European,n special de ctre Frana i Germania, dar i n
alte ri, cum ar fi Austria sau Finlanda.Swiss Emmental nu este sub 10% din aceast producie.
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 64

"Avem o problem de preuri,adaug Manuela Sonderegger.Unele emmentale franceze se vand


pentru pn la 5 euro per kilogram!"Preul elveian cu siguran mai mare,ar putea fi protejat i
aprat de o origine (AOC).Acum, dac Emmentaler AOC este recunoscut de ctre Elveia,a fost
respins de ctre Parlamentul European mai 2011.Potrivit acestuia,numele se refer la un tip de
brnz Emmental,care nu are nimic de-a face cu regiunea cantonului Berna.
n ciuda acestui eec,Manuela Sonderegger consider c este posibil,folosind o campanie de
marketing "pentru a convinge consumatorii strini s plteasc mai mult pentru un produs
premium,chiar i fr un AOC.Spre deosebire de emmentalul strin,ementalul elveian este un
produs natural care nu conine aditivi i vine de la brnzii mici. "
Michel Pellaux Secretar General la Cremo,un lider al industriei produselor lactate elveiene,nu
mprtete acest optimism.El consider c producia de Emmental va continua s scad ",la un
nivel de ntre 12.000 i 15.000 de tone."
Trebuie spus c rdcinile problemei sunt profunde ,de la momentul in careConfederaia
subvenionarea masiv afacerile de lapte. Aproape jumtate din laptele produs n Elveia a fost
transformat n Emmental,unde producia a crescut la 50.000 de tone pe an.Cele mai multe multe
catitati de brnza au fost exportate,aruncand n aer subveniile. "n cazul n care statul s-a retras
n 1999,am fost ntr-o situaie de ofert excedentar,spune Arthur Fasel,interprofesional
Emmentaler Switzerland. Industria a trebuit restructurata i nu s-a terminat. "
Aceast restructurare a fost, evident, fcut n durere,cu certuri interminabile ntre brnzari pe
volumele produse. "Am ncercat s limitam cantitatea de Emmental,astfel nct preurile s nu
scad,spune Arthur Fasel.Dar unii branzari s-au retras din organizaia noastr pentru a produce n
voie."n ultimele luni,situaia pare s se fi stabilizat,cu un randament aproape pentru toi
productorii n cadrul organizaiei-mam,dar preul unui kilogram de Emmental nu si-a revenit.
"Aceasta este o dovad c problema Emmental-lui nu este doar o chestiune de volumul
produciei,observ Michael Pellaux de la Cremo.Adevrata dificultate este c Emmentalul
elveian nu este suficient de diferit fata de concurenii si germani i francezi.Acestea sunt
rafinate aproximativ 2 luni,fata de 4 luni pentru Emmentalul elveian.Dar ne-ar trebui brnzeturi
maturate ntre 8 i 10 luni ntr-o pivni umed pentru a produce roi high-end,cu o arom
distinct.Mai mult dect att,emmental rafinat n acest fel se vinde bine n Elveia i n
strintate. Evident, exist o pia de ni i nu vom avea mai mult de 15.000 de tone de
astfel de produs.Acest lucru nu ar mpiedica productorii notri pentru a proiecta o brnz in
paralel mai ieftina,dar asta nu este Emmental. Exist o pia pentru low-end, de asemenea. "
ntre timp, industria continua sa se concentreze numai pe cantitile de brnzeturi.n cteva luni,
se intenioneaz s se introduc o bacterie n roile AOC,care le va distinge de celelelte
exemplare.O msur eficient,spune Michel Pellaux,dar rmn insuficiente pentru a ctiga noi
cote de pia.Cum anul 2012 promite s fie mai dificil dect oricnd,viitorul Emmental-ului arat
fragil.
i Elveia risc s devin un simbol al unui trecut alpin,o felie de istorie pe scurt.
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 65

Amprenta genetic, noua metod ingenioas prin care productorii elveieni de brnz
combat falsificarea produselorAnca Dumitrescu | 28.08.2014 | descopera.ro
Productorii elveieni de brnzeturi vor s combat falsificarea produselor lor, ntre care
renumita brnz Emmental, cu ajutorul amprentei genetice, nfiinnd n acest scop un depozit
unde, la o temperatur de minus 80 de grade Celsius, sunt pstrate 10.000 de mostre de bacterii
din lapte.

Productorii elveieni de brnzeturi vor s combat falsificarea produselor lor, ntre care
renumita brnz Emmental, cu ajutorul amprentei genetice, nfiinnd n acest scop un depozit
unde, la o temperatur de minus 80 de grade Celsius, sunt pstrate 10.000 de mostre de bacterii
din lapte.
Industria elveian a brnzeturilor, care a realizat anul trecut exporturi de 604 milioane de
franci elveieni (659 milioane dolari), a recurs la metoda analizei ADN n condiiile n care
productorii de Emmental estimeaz pierderile generate de falsificarea produsului la 20 de
milioane de franci.
Produsele contrafcute contribuie la declinul veniturilor acestei industrii, afectate deja de
costurile mari de producie i de aprecierea francului elveian, care face ca brnzeturile elveiene
s devin mai scumpe n strintate.
Circa 10% din brnza etichetat ca Emmental aflat pe rafturile magazinelor este
contrafcut, potrivit asociaiei Switzerland Cheese Marketing.
"Dac brnza este un fals de calitate inferioar, ruineaz reputaia produsului. Pentru noi este
important s protejm metoda tradiional de fabricare a brnzei", a declarat Agnes Beroud, care
lucreaz pentru asociaia productorilor de brnz Tete De Moine (Cap de Clugr n.r.), servit
n mod tradiional n fii foarte subiri pentru elibera mirosul i aroma. Aceast brnz a fost
inventat i produs pentru prima oar acum mai bine de opt secole, de clugri de la mnstirea
Bellelay, din regiunea Jura.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 66

Elveia produce brnzeturi cel puin din perioada Evulului Mediu, primele menionrii datnd din
anul 1115. n prezent, productorii de brnz Emmental, Tete, Gruyere i ale sortimente trebuie
s respecte reguli stricte pentru garantarea puritii.
Aceste reguli mresc preul de preul de producie, respectiv cel pltit de cumprtori, i sporesc
tentaia pentru fabricarea de produse contrafcute, cu pretenia c ar fi produse n Elveia. n
plus, n alte ri exist productori care fabric brnza Emmental la costuri mai mici.
Metoda amprentei genetice pentru verificarea produselor contrafcute a fost introdus n 2011,
pentru Emmental, dup apariia unor falsuri n Italia. Anul trecut, metoda a nceput s fie aplicat
i pentru brnza Tete de Moine, fabricat doar de opt productori din regiunea Jura. Identificarea
amprentei genetice a produselor Gruyere i Sbrinz este n curs.
"Se ia brnza, se extrage ADN-ul i este verificat cu ajutorul unui marker", a declarat Deborah
Rollier, unul dintre cercettorii implicai n proiectl a Agroscope, institutul guvernamental pentru
tiina alimentelor din Berna.
Pentru ca brnza Tete s fie marc protejat, iar Elveia i Uniunea European s ia msuri
mpotriva falsificatorilor, producia trebuie s aib loc doar n regiunea Jura, la grania cu Frana.
Ingredientele artificiale, inclusiv conservanii, sunt interzii. Reglementrile pentru brnza
Emmental sunt la fel de stricte.
Contrafacerile sunt doar un aspect al problemelor cu care se confrunt productorii, un altul fiind
recesiunea care a determinat cumprtorii s opteze pentru produse mai ieftine.
Volumul exporturilor elveiene de brnz Emmental au sczut cu 18% n primul semestru, iar n
cazul brnzei Tete cu 3,4%. Pentru prima oar, importurile de brnz ale Elveiei au fost mai
mari dect exporturile, n luna iunie, potrivit datelor din industrie.
Sursa: Mediafax, Bloomberg
World wide traditional cheeses (brnzeturi tradiionale la nivel mondial trebuie sa nu fie
considerate doar "mncare",ci un testimonial a istoriei,a culturii i a stilului de via al
comunitilor de productori.Lumea brnzeturi tradiionale are legtur puternic pe teritoriul de
origine i sunt expresie unic de interaciunea simbiotica om-resurs,cultura comunitilor i
natura.Branzeturile industrial sunt de obicei produse pe o mare scar de companii mari,n orice
loc din lume i productorii sunt n msur s obin aproape acelai produs final.In schimb
brnzeturile tradiionale sunt produse de ni care sunt de obicei lucrate manual i produse la
ferm sau la nivel de sat.Aceste produse au o legtur puternic cu teritoriul de origine (adic
orografia, peisaj,arhitectur rural i resurse umane) i prin urmare sunt testimonial a istoriei,a
culturii i a stilului de via din acele comuniti care produc.Produsele tradiionale nu sunt
nostalgie ci pur i simplu un produs alimentar,o expresie unic a interaciunii,o simbioz ntre
om resurse,cultura comunitilor rurale i natura.Brnzeturile tradiionale sunt caracterizate de
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 67

arome intense i diferite,cu variabilitate destul de ridicat chiar i n cadrul unei varietati de
brnz.Globalizarea a distrus sisteme de producie "locale".n ultimul deceniu,Noua generaie de
antropologi,sociologi i economitii au nceput s se certe cu privire la sensul real al globalizrii
avand ndoieli cu privire la fundamentalismul pieei libere i pe paradigma "economia dezvoltarii
pentru dezvoltare economic " care consider doar marja de profit realizat de ctre proprietarul
de capital.
Acesta este momentulpentru a dezvolta i coordona o reea tiinific internaional printr-un
World Wide Traditional Cheeses Association n scopul de a proteja brnzeturi tradiionale
i de a lucra mpreun pentru a demonstra tiinific:caracteristicile tradiionale de brnz i de
tehnologie de fabricare a brnzei;importan instrumentelor tradiionale;rolul in sntate a
brnzeturi tradiionale;profiluri aromatice i senzoriale ale brnzeturilor tradiionale (importan
a factorilor de biodiversitate);eficacitatea de siguran alimentar a brnzeturilor produse cu
sistemele tradiionale.
Institutele publice de cercetare,chiar i universiti,trebuie s certifice calitatea la nivel mondial
a brnzeturilor tradiionale i s contribuie la educarea fermierilor si consumatorilor pentru
semnificaia real a acestor produse culturale.
Sigurana alimentar este o "problem de etic" i nu doar o decizie de afaceri.
n centrul eforturilor de promovare a produselor tradiionale de origine regionala,trebuie s fie
nfiinarea unei organizaii colective.In mod specific,una dintre cele mai comune tipuri de
asociere n acest domeniu este consoriul de calitate:
un grup de productori independeni i companiile al cror scop este de a aduga valoare la un
produs tradiional de origine regionala i s acioneze ca o platform pentru coordonarea
corect i echilibrat a intereselor i eforturile n valoarificarea integrata.
Consorii de calitate sunt create cu scopul de a dura n timp i nu s fie dizolvat dup ce membrii
si au a ajuns la o poziie bun pe pia.Unitatea n jurul vnzarii aceluiai articol creeaz relaii
de dependen pe termen lung ntre membri,care trebuie s fie coordonate n mod oficial.
Mai mult dect att,consoriile de calitate pot ndeplini funcii care ar fi dificil de nlocuit pur i
simplu cu tranzacii de pia ntre un numr mare de ageni economici.Redistribuirea echitabil
de profit de-a lungul aceluiai lan valoric,de control al volumelor de producie trebuie s rmn
n mod colectiv ntr-un segment de pia superior i instituionalizarea practicilor de producie
care respect tradiia i mediul sunt exemple de obiective care nu pot fi realizate fr o structura
organic pentru contract.
n principiu, exist trei vectori care ar trebui sa ghideze orice intervenie i care sunt decisive
pentru succesul la orice grup n ceea ce privete dezvoltare durabil: o primire clduroas pentru
produsul tradiional de origine regionala n piata,managementul echitabil a diferitelor interese
socio-economice de-a lungul lanului de producie i impactul pozitiv al proiectului comun la
nivel local.
Pentru a atinge aceste trei obiective simultan, va trebui s se acorde urmtoarelor aspecte o
atenie deosebit:

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 68

Produsul tradiional de origine regionala la care este adaugata valoare trebuie s fie caracterizat
prin unicitatea sa i trebuie s reprezinte o surs important de venituri pentru operatorii
economici implicai n producia sa.
Procesul de grup trebuie s fie condus de un promotor care mediaz ntre operatorii economici
din diferitele verigi ale lanului de producie implicate i sa asigure c toate prile interesate
ncep cu acelai nivel de informaii n ceea ce privete domeniul de aplicare potenial de proiect;
numai n acest fel se poate promova pentru toate grupurile interesele lor de la nceput.
Setul de caiet de sarcini trebuie s fie suficient de strict pentru a susine diferenierea
produselor i s fie suficient de flexibil pentru a menine o concuren comercial ntre membrii.
Documentul ar trebui s recunoasc contribuia la fiecare verig din lanul de producie la crearea
de valoarea adugat total i trebuie s stabileasc mijloacele pentru realizarea obiectivelor noneconomice ale consoriului (protecia biodiversitii,metode de producia tradiional,patrimoniu
culinar i cultural,etc).
Numai atunci cnd membrii sunt gata s aplice specificaiile i atunci cnd in conformitatea cu
acestea pot fi monitorizate,va fi necesar s se aplice pentru nregistrarea unei etichete colective.
Indicaiile geografice,mrcile colective i mrcile de certificare sunt mijloace legale adecvate
pentru protejarea unui produs de origine tradiional regional n cadrul unei caliti de consoriu.
n primul rnd,utilizarea acestor etichete este deschisa pentru un numr mare de operatorii
economici independentin al doilea rnd,cele trei mrci nu protejeaz numai denumirea
produsului,dar atest de asemenea caracteristicile sale de calitate.Alegerea unui sau a altui mijloc
legale de protecie nu este doar o chestiune de fezabilitate legala,dar depinde de prioritile
socio-economice dintre membrii.Mai ales nregistrarea unei indicaii geografice instituionalizat
poate provoca efecte negative neateptate,att pentru membrii consoriului (pierdere de
specificitate de produs,competiia intern a crescut) i productorii externi (efect de excludere).
Controlul strict al conformitii cu specificaiile din partea membrilor este necesara pentru mai
multe motive:este o cerin legal pentru utilizarea anumitor etichete comune;se stabilete bazele
pentru a garanta standardele de calitate ale produsului pe termen lung;posibilitatea de a promova
ncrederea ntre membrii consoriului.Certificare externa nu aduce n mod necesar cu ea beneficii
tangibile i,in orice caz,ar trebui s fie ntotdeauna combinata cu practicile de control intern,n
scopul de a reduce costurile.
Consoriul de calitate poate oferi diverse servicii care ajuta la maximizarea unui produs de
succes n pia i s asigure distribuia echitabil a costurilor,a beneficiilor i de luare a deciziilor
de-a lungul lanului de producie.Exemple de astfel de servicii includ furnizarea de modele de
contracte,un sistem de redistribuire bazat pe calitate,coordonator certificare de grup,gestionarea
repartizarii profitului ntre membri i controlul de cantitate la aprovizionare.
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 69

Pentru a realiza o buna pozitionare in piata,promovarea eficient a produselor tradiionale de


origine regionala este la fel de important ca i calitatea nalt.Toi membrii trebuie s fie aliniati
n jurul unei strategii de marketing i de comunicare comuna destinata mbuntirii imagini de
produs ca un bun tipic care este strns legat de un anumit teritoriu.Anumite canale de distribuie
scurte nu trebuie neglijate,deoarece permit a stabili o legtur ntre consumator i regiunea din
care provine produsul.
Dei numrul de membri ntr-un consoriu nu determina nivelul su de consisten,extinderea
poate crea tensiuni ntre membrii vechi i noi i,prin urmare,decizia ar trebui s fie bine gndita.
n funcie de etichet,potrivit careia produsul a fost nregistrat,aceast decizie poate fi luat mai
mult sau mai puin liber.
Pentru a putea ncepe un consoriu,promovarea iniiala externa tehnica,juridical si financiara
este esentiala.Mai mult dect att,atunci cnd produsul tradiional de origine regionala reprezint
un marker cultural pentru o anumit regiune,se poate aciona ca un element unificator i un
catalizator pentru o strategie de promovare teritorial vast care implic un public numeros i
entiti private.n aceste cazuri,consoriul trebuie s se asigure ca marketingul eficient al
produsul tipic nu este compromis de obiectivele ambiioase de dezvoltare local pentru teri.
Sursa : [Adding value to traditional products of regional origin-A guide to creating a quality
consortium UNITED NATIONS INDUSTRIAL DEVELOPMENT OrganizationVienna, 2010]

Exemplu :propionbacterii in flora pentru laptele crud(Elvetia si Romania,Vatra Dornei) [ a se vedea studiul]
Propionibacterium freudenreichii sunt utilizate ca starter la fabricarea diferitelor tipuri de
brnzeturi elvetienei,formeaza ochii si dau arom i gust dulce de nuc characteristic.La
fabricarea branzei tradiionale Emmental DOP(Denumire de origine protejat) PDO(Protected
Designation of Origin),laptele crud

este inoculat cu concentraii sczute


de P.
freudenreichii.Clasele comerciale de brnz Emmentaler DOP,in vrst de 4,8,sau 12 luni conin
P.freudenreichii la un nivel de
n ciuda utilizrii de starteri de P. freudenreichii,
calitatea de stocare a brnzei Emmentaler PDO pare s fie influenat de compoziia i numr de
propionibacterii care apar n mod natural si sunt prezeni n laptele crud.Termenul
propionibacterii lactate" include specii P. freudenreichii, Propionibacterium acidipropionici,
Propionibacterium jensenii i Propionibacterium thoenii,care sunt componente frecvente ale
florei naturale de lapte crud.Diverse caracteristici pentru tulpini-specifice,cum ar fi rezistena la
cldur,rezisten sare,cretere la temperaturi sczute,activitatea aspartase, catabolismul acizilor
amino i interaciunile cu bacterii de acid lactic,complica predicia de cretere i supravieuire a
tulpinilor individuale n timpul brnz maturare.
Sursa : Turgay M.et.al., Biodiversity, dynamics, and characteristics of Propionibacterium freudenreichii in
Swiss Emmentaler PDO cheese Dairy Sci. & Technol. (2011) 91:471489

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 70

Romania
Discutii pret lapte

Last update: 06-08-2014

[a se vedea : Studiu comparativ emmental-Elvetia si svaiter-Vatra Dornei, Romania]

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 71

Scurt istoric svaiter Romania


Documentele atest faptul c n anul 1827,industriaul elveian Otto Stacker a nfiinat fabrica
de brnzeturi Alpina, unde se prelucrau zilnic 10000 litri de lapte folosindu-se utilaje foarte
performante pentru vremea respectiv, obinndu-se numeroase sortimente de brnz,destinate
att pieei interne, ct i exportului.
Tot n perioada interbelic,n anul 1937, omul de afaceri Ioan Zegrean nfiineaz n zona strzii
Chilia fabrica de brnzeturi Nufrul,laptele fiind procurat de la gospodarii din zona strzii
Chilia i de la Argestru.
O bun parte din cantitatea de brnz produs la Nufrul era destinat hranei militarilor.
n anul 1948 a fost nfiinat ntreprinderea pentru Colectarea i Industrializarea Laptelui, care a
luat locul fabricilor Alpina i Nufrul, dotarea initial a I.C.I.L-ului fiind realizat cu ajutorul
utilajelor confiscate de la fabricile Alpina i Nufrul, iar ulterior din fondurile de investiii
asigurate de stat. n ceea ce privete asigurarea materiei prime (laptele), acesta era obinut, n
principal de la gospodarii din zon, care, din fericire n-au fost colectivizai, meninndu-i, prin
urmare, dreptul de proprietate asupra gospodriilor i animalelor, ei fiind ns obligai de stat s
livreze cote de lapte la preuri, n cantiti i la termene stabilite de autoriti. Monitorului de
Dorna istoricul prelucrrii industriale a laptelui n zona noastr.

Pe antierul unei noi fabrici. Vatra Dornei Nu departe de apele nvolburate ale Dornei,
ntre munii acoperii cu brazi, se afl un mare antier n construcie. Aici lucreaz cu avnt
constructorii noii fabrici de brnzeturi fine i lactoz. n apropierea antierului s-au ridicat 8
blocuri pentru muncitori cu cte 2 apartamente fiecare i un grup social cultural ... Aceast
ntreprindere modern este nzestrat cu utilaje de cea mai nalt tehnicitate. Printre multele
maini ale noii fabrici sunt i evaporatoarele i separatoarele centrifugale cu o capacitate de
producie de cca 24000 de litri n timp de 8 ore i o serie de aparate mari automatizate care vor fi
ntrebuinate pentru fabricarea i pasteurizarea untului. Vacumurile vor produce n 8 ore cte 800
kg. lactoz materie prim pentru fabrica de antibiotice de la Iai, iar alte maini vor transforma
zilnic cantitatea de 15000 litri lapte n unt, vaier i alte produse. ntregul proces de producie va
fi mecanizat i automatizat. Romnia liber, anul XIV, nr 3602, Mari 8 Mai 1956
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 72

1.= ing. Nikolic Vasilie,27.10.1928,Timioara, Facultatea de Chimie industrial din Institutul Politehnic,
Bucureti 1947/1948 ;Institutul de Industrii Alimentare,Bucureti 1948/1951; ICIL Vatra Dornei (1957-1961)

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 73

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 74

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 75

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 76

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 77

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 78

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 79

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 80

Avnd n vedere introducerea n fabricaie a unor noi sortimente, colectivul de munc de la


ICIL Vatra Dornei a produs de curnd, n mod experimental, sortimentul <conserve de
brnzeturi topite>. Noul sortiment posed nalte caliti nutritive i are o durat mai mare de
conservabilitate. n prezent se fac pregtiri pentru producerea noului sortiment n cutii de 450,
340 i 100 grame.Zori Noi, Anul XVII, nr. 4704, Suceava, Miercuri 23 ianuarie 1963.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 81

SC Camy Lact SRL Vatra Dornei


1.= SEITE 54 AUSGABE 3/07,16.MRZ 2007 BIOwelt-Serie (Teil 3).Germania
Camylact este situata in Vatra Dornei.Din 2001 produce pe an aproximativ 250 de tone de
brnz,iar 500 de agricultori de munte furnizarea lapte controlat de Eco-Ghid.
Fermierii dein 1-5 vaci a cror lapte de zi cu zi este colectat de ctre angajaii sai pe caruta cu
cal,in bidoane de lapte..
40 de angajai ai Fabricii de brnz proceseaz,ntr-o populara n Romnia,branza semi-solida
(Cascaval) i un fel de Emmental (Svaiter).
Produse se comercializate n ar,in lanuri de supermarket-uri,cum ar fi Metro sau Selgros, cu
sigiliu organic pe etichet atribuit de autoritile naionale.
Pentru c nu exista structuri de distribuie,cantitile de producie sunt scazute i brnz romn,
cu un gust foarte specific,nu are nici un produs de export
.

La laptaria Camylact laptele este colectat zilnic de la 3500 mici fermieri n cutii pentru tipic Cascaval-brnz
topit si brnz Emmental Svaiter

Capacitatea firmelor de a modernizarea productia sau s se adapteze rapud la standardele


UE,sunt mici
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 82

Laptele din zona Dornelor, tulburat de taxe Mircea SFICHI, |07.02.2008Crai Nou

"Camy-Lact" S.R.LPanaci
"Camy-Lact" S.R.L. - str. G. Cosbuc nr. 1, Vatra Dornei, fax: 0230/37.51.06.
Taxa de atestare a zonei ecologice din zona Panaci s-a ridicat la 1,5 miliarde de lei vechi, sum pe care trebuie s o
achite productorii de lapte .

Aurel Ungureanu. Pentru atestarea zonei ecologice de unde colectm lapte, se percepea o tax de 180
milioane de lei vechi,pe care o suport societatea pe care o conduc,ne-a spus el. Din 2007, Comunitatea
European a impus ca certificatele de atestare s fie eliberate pentru fiecare gospodrie n parte, taxa
total pretins pentru zona noastr urcnd la 1,5 miliarde de lei vechi.Or,acest pre depete posibilitile
de plat ale cresctorilor de animale.Mai ales c, n zona Dornelor, unde produsele sunt atestate ca fiind
ecologice,veniturile pe cap de vac sunt mult mai mici dect n zona de es.O s v ntrebai de ce?
Simplu.Producia ecologic,verificat,periodic,cu mult exigen,de ctre specialiti n
domeniu,presupune o fertilizare natural a fneelor. De ngrminte chimice nu poate fi vorba. Furajarea
vacilor de lapte se face numai cu fn din coasa I i a II-a.Nici mcar pentru splatul ustensilelor nu este
voie s se foloseasc detergeni, iar n procesul de producie nu au ce cuta niciun fel de ingre-diente, ci
doar cheag natural. Restul, adic ncrctura bacterian, se gsete n fn i otav. n ciuda acestui fapt,
statul nu ne ajut.De aceea,am insistat prin postul de televiziune,intrnd n direct cu domnul ministru al
agriculturii, rugndu-l s fac ceva i pentru noi.Pentru cheltuielile de atestare a produciei ecologice s-ar
cuveni o subvenie de la stat.
Nu cu mult timp n urm, dl Aurel Ungureanu a reprezentat Romnia la o expoziie de produse lactate
ecologice, ce a avut loc la Berlin.Acolo, n capitala Germaniei, au expus o sumedenie de produse oameni
din 50 de ri. Cacavalul de Dorna-Panaci, fabricat la S.C.Camy-Lact, a fost bine apreciat, numai
c,din pcate,nu s-a ajuns la contracte pentru c preul pretins era mare.Dar justificat.n Vest,ne-a
mrturisit dl Ungureanu,productorii de lapte sunt prini n cooperative i sunt subvenionai de stat.Ei
predau laptele la procesatori, preul pornind,din fabric, de la 2,5 euro la cacaval, iar n magazin ajunge
pn la 12 euro.Diferena de cheltuieli o suport, n bun parte, statul.La noi, nefiind ajutai financiar,
pentru a putea mergea mai departe cu produse ecologice,trebuie s ridicm preul.De la Berlin, dl Aurel
Ungureanu a nvat o serie de lucruri care,odat puse n practic, vor avea un efect pozitiv asupra
cresctorilor de animale din zon. n primul rnd, a nfiinat n zona Panaciaru Dornei o asociaie a
cresctorilor de animale ECOFERMA,n care s-au nscris circa 70% din gospodarii din aceast parte
montan a judeului. Prin aceast form de organizare, ce va fi nregistrat la Ministerul Agriculturii, se
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 83

vor putea accesa fonduri de la Comunitatea European, banii urmnd s fie folosii n interesul
cresctorilor de animale.Mai mult dect att, dup cum am aflat, dac productorii cu 12 vaci cu lapte
vor face parte dintr-un grup organizat, vor putea primi i ei subvenii, ca i cei cu peste 3 vaci. La ora
actual, asociaia de care vorbeam este deja nregistrat, are deschis cont n banc i se sper s ajung la
acelai nivel cu asociaii similare din Germania,Austria,Frana sau Elveia.
- Mai intai,trebuie spus ca svaiterul este regele branzeturilor.La noi a fost produs pentru prima oara in
Vatra Dornei,in 1945,de un elvetian,dupa reteta Ementhal.De atunci,multi au incercat sa fabrice
svaiter,dar nu le-a iesit.Practic,Dornele sunt patria svaiterului in Romania.Eu insumi am adus o inovatie
procesului de fabricatie,folosind pentru prima data lapte crud,trecut prin separator,pentru eliminarea
impuritatilor.Gaurile sunt produse de bacteriile propionice aflate in flora de munte, in special in Bazinul
Dornelor.Procesul tehnologic este extrem de laborios,o roata de svaiter, in greutate de 70 kg,avand nevoie
de procesarea a 800 l de lapte si de doua luni pentru maturare.O roata este fabricata in patru ore,dupa care
se scoate din zer,cu grija cu care umbli cu un nou-nascut: nu trebuie s-o intorci.Dupa ce se strange in
sedila (un cerc de inox),se preseaza in mai multe etape,intai usor, apoi ceva mai puternic,sa nu blochezi
eliminarea zerului si actiunea bacteriilor.Sunt foarte capricioase aceste bacterii, foarte sensibile.Daca nu
le faci coaja protectoare,prin pastrarea rotilor in sare timp de 6 zile,sunt atacate de mucegai si mor. Dupa
saramurare,urmeaza depozitarea intr-o incapere cu temperatura de 24gr.C, unde rotile se bombeaza, sub
presiunea interna a gazelor produse de bacterii.Atunci iau nastere gaurile.La sondaj,trebuie sa iasa 2-3
gauri de marimea ochiului de bou.Suprafata sa fie lucioasa,pasta sa fie consistenta,sa aiba gust de miez de
nuca cruda,sa fie elastica.Un svaiter adevarat,cu coaja intacta, poate fi pastrat si un an de zile,daca
temperatura nu depaseste 6gr.C.
- Sunt probabil si alte secrete de fabricatie care nu ar trebui pierdute.Aveti ucenici?V-ati gandit sa dati o
mana de ajutor celor care ar dori sa inceapa o afacere in domeniu?
- Specialistii stiu aceste lucruri,nefiind vorba de mari secrete.Oricare meserias din domeniu poate conta pe
sprijinul si sfatul meu.Nu voi sta de vorba cu novicii,daca n-au cel putin o scoala de meserii de
industrializare a laptelui.Este vorba de alimentele cele mai sensibile,pe care nu le poti produce
oricum.Prin intrarea in UE,ne vom confrunta cu o concurenta dura a specialistilor europeni.Nu putem iesi
in fata cu amatori,vointa nu e de ajuns.
- Lucrez de sapte luni cu o comisie de la Bioterra din Ungaria,pentru omologarea svaiterului si a
cascavalurilor ecologice.Am deja un beneficiar in Germania,care abia asteapta sa-mi iau atestatul.Luna
viitoare vom face primul export de branzeturi "bio" din Romania: svaiter si cinci sortimente de cascaval,la
pretul de 7,respectiv 4 dolari kilogramul,luate din fabrica.Deocamdata, nu ne aruncam la pret,dorim sa
prindem piata.Sunt sigur ca produse gustoase si pure ca ale noastre nu face nimeni.La noi fertilizarea
fanului se face natural,fara chimicale.Avem numai cheaguri naturale si nu folosim detergenti,spalam
vasele cu soda.Ca o recunoastere a meritelor noastre in domeniu,am fost cooptat in comitetul director al
Bioterra,filiala Cluj,calitate in care vreau sa-i ajut si pe altii sa exporte produse fara chimicale.De fapt,
acesta e viitorul si salvarea agriculturii romanesti.Important e sa fructificam avantajul "inapoierii",sa nu
pierdem si acest tren,in stil romanesc

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 84

S.C.CAMY LACT SRL-IN INSOLVENTA,IN INSOLVANCY,EN PROCEDURE COLLECTIVE


Str. George Cosbuc ,nr. 1 ,Loc. Vatra Dornei ,jud. Suceava CUI RO 742611, J33/1373/1991

Plan de Reorganizare Judiciar 20112013,Administrator nUNGUREANU AUREL,ZETU CAMELIA


Pentru produsul svaiter detinem : Certificat de inregistrare a indicatiei georgrafice eliberat de OSIM
Bucuresti impreuna cu SC Dorna Lactate SA Vatra Dornei,inregistrare ca produs ecologic sub marca
CAMY LACT din data de 20.02.2008,conform deciziilor emise de acelasi organism. Mentionam ca
toate brnazeturile (svaiter si cascavaluri) fabricate de societatea noastra sunt inregistrate la OSIM
Bucuresti ca produse ecologice sub marca Camy Lact din data de 20.02.2008.
SC Camy Lact SRL Vatra Dornei a fost si beneficiara unor finantari nerambursabile din fonduri europene si
guvernamentale menite sa dezvolte si sa modernizeze capacitatea de prelucrare a laptelui si obtinere a branzeturilor,
fiind alocate urmatoarele sume :
- sume alocate de administratia fondului pentru mediu

73.480,30 lei

- fonduri nerambursabile PHARE

19.455,93 lei

- fonduri nerambursabile SAPARD

990.035,66 lei

- fonduri nerambursabile MAPDR

150.322,50 lei

- total finantari nerambursabile

1.233.294,39 lei

Capacitatea de prelucrare este de 15.000 litri lapte/zi.Laptele colectat zilnic este in cantitate de la cca.7.500 litri
iarna,pana la 15.000 litri vara,din zonele Panaci si Saru Dornei,jud. Suceava.
Societatea produce urmatoarele sortimente de branzeturi ecologice :
-

svaiter roti si cryovac

cascaval afumat Argesel

cascaval Argesel

cascaval Delia

cascaval Penteleu

cascaval Rucar

cascaval Dornean

Olanda Cryovac

branza de burduf

mozarela

branza topita crema svaiter cu smantana baton

produse proaspete ; smantana si branza de vaci

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 85

LaDORNA
LaDORNA este unul dintre cele mai dezvoltate branduri de pe piaa produselor lactate din
Romnia i lider pe piaa laptelui UHT. nc din 1998 brandul LaDORNA se bucur de reputaie
si recunoatere pe piaa intern i internaional.

n Romnia LaDORNA are mai multe fabrici, majoritatea situate n partea de nord-est a rii, o
zona recunoscut i cu tradiie n producia de lactate.
Nucleul companiei este reprezentat de producia laptelui UHT, LaDORNA fiind primul
productor de lapte UHT din Romnia, cu o investiie de tip greenfield realizat n zona Vatra
Dornei.
Laptele LaDORNA UHT este prezent n cele 4 segmente principale din piaa laptelui: simplu,
ecologic, cu arome i lapte cu valoare adugat. LaDORNA este singurul productor de lapte
ecologic din Romnia. ncepnd cu 2009 LaDORNA are complet de lapte cu valoare adugat
(lapte funcional): lapte cu calciu, lapte cu vitamine, lapte cu Omega 3 i lapte cu coninut redus
de lactoz.
La categoria brnzeturi portofoliul LaDORNA conine telemea, cacaval att obinuit ct i
ecologic - o reet foarte apreciat - emmental, urd, crem de brnz i perle de brnz cu
smntn.
Calitatea produselor companiei a fost recunoscut n 2010 la trgul Interlacta, singura expoziie
din Romnia dedicat exclusiv produselor lactate, recompensat cu dou premii pentru calitate
excelent i cea mai bun reet pentru LaDORNA brnz de oaie i pentru cea mai bun brnz
topit cu smntn.
LaDORNA este primul productor de lactate din Romania care a lansat laptele UHT n Romnia.
Laptele La DORNA UHT este liderul pieei de lapte UHT din Romnia n ultimul deceniu.
LaDORNA primul productor din Romnia de produse lactate ecologice certificate conform
cerinelor Uniunii Europene.
Este printre primii productori de lactate care s-a implicat n construirea de ferme ecologice
certificate de ctre Uniunea European.
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 86

Lactalis Group
Lactalis Group este cel mai mare grup de produse lactate la nivel mondial i lider pe piaa
brnzeturilor. Este cel mai mare productor de brnzeturi de origine controlat.
Lactalis Group este cel mai mare grup de produse lactate la nivel mondial si lider pe piaa
brnzeturilor. Este cel mai mare productor de brnzeturi de origine controlat.
Grupul proceseaz peste 13.6 miliarde de litri de lapte n fiecare an i datorit volumelor mari de
lapte proaspt colectat este lider mondial n colectarea laptelui.
n anul 2010, Lactalis Group a avut o cifr de afaceri de 14.7 miliarde euro, iar 75% din cifra de
afaceri a fost realizat n afara Franei.
Lactalis Group are 52.170 angajai, produsele sale sunt realizate n 198 de fabrici din 35 de ri
din ntreaga lume, iar 71 dintre acestea sunt localizate n Frana.
Mrcile Lactalis Group se vnd n peste 140 de ri din ntreaga lume, iar Prsident, Galbani,
Santal, Lactel, Parmalat, La Laitiere, Dukat, Celia, Fibresse, Socit, Seriously Strong, Salakis,
Mama Luise sunt cele mai populare.
Marca Prsident este lider n cadrul Lactalis Group i cea mai important marc francez de
lacatate din ntreaga lume. Produsele Prsident sunt disponibile n 145 de ri din ntreaga lume,
cu 20 de produse Prsident sunt vndute la fiecare secund.
Lactalis Group este o companie de familie fondat n anul 1933, iar astzi este condus de cea dea treia generaie a familiei Besnier.
In Romnia,Lactalis are o capacitate de producie anual de peste 50,000 de tone de produse
lactate i colecteaz peste 61,000 de tone de lapte anual de la fermierii locali.Lactalis este n
topul primelor companii care colecteaz i proceseaz lapte din producia local, peste 98% din
produsele Lactalis procesate n Romnia coninnd lapte provenit de la peste 3000 de fermieri i
productori romni.
Lactalis Romnia export produse lactate n peste 10 ri, printre care Italia, Spania, Germania, Marea
Britanie, Statele Unite ale Americii, Grecia, Ungaria i Bulgaria. Compania a fost auditat de retaileri
internaionali de top care i-au exprimat intenia de a colabora cu Lactalis Romnia, ca urmare a
standardelor de calitate implementate n facilitile noastre de producie.
De la momentul prelurii La Dorna, Lactalis a nceput s produc n fabricile din Romnia i alte branduri
internaionale din portofoliu, compania investind att n tehnologie, ct i n programe de formare pentru
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 87

cei 800 de angajai romni ai companiei i pentru partenerii de afaceri.


n scopul consolidrii pe termen lung a business-ului din Romnia, compania continu s dezvolte linia de
produse certificate bio, fiind n acest moment singurul productor din Romania de lactate bio care are
distribuie naional. ntregul proces de producie a produselor bio este atent controlat, ncepnd de la
fermele exclusiv bio colectarea pn la punctele de colectare i la procesul de producie dedicat.

LaDorna market : www.marketmonitor.ro/product/ladorna


La Dorna cascaval Dalia
Produs

Retailer

Ultima actualizare

Pret

LaDorna cascaval Dalia 500g

20-05-2014

17.42 Lei

LaDorna cascaval Dalia 500g

14-05-2014

17.43 Lei

LaDorna cascaval Dalia 500g

21-05-2014

20.1 Lei

LaDorna cascaval Rucar 400g

Produs

Retailer

Ultima actualizare

Pret

LaDorna cascaval Rucar 400g

20-05-2014

15.79 Lei

LaDorna cascaval Rucar 400g

14-05-2014

15.8 Lei

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 88

Produs

Retailer

Ultima actualizare

Pret

LaDorna cascaval Rucar 400g

21-05-2014

16.32 Lei

LaDorna cascaval Rucar 400g

15-05-2014

17.01 Lei

LaDorna cascaval Rucar 400g

14-05-2014

18.03 Lei

La Dorna telemea de oaie 400g

La Dorna telemea de oaie 400g

20-05-2014 13.83 Lei

La Dorna telemea de oaie 400g


Oferta: 440 g la pret de 400 g

14-05-2014 13.84 Lei

La Dorna telemea de oaie 400g


Oferta: 440 g la pret de 400 g

La Dorna telemea de oaie 400g

20-05-2014 13.99 Lei

21-05-2014 14.87 Lei

La Dorna telemea de oaie 400g


Oferta: 440 g la pret de 400 g

La Dorna telemea de oaie 400g

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

15-05-2014 14.88 Lei

14-05-2014 15.38 Lei

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 89

La Dorna telemea de vaca 350g


Produs

Retailer

Ultima actualizare

Pret

La Dorna telemea de vaca 350g


14-05-2014

9.5 Lei

20-05-2014

9.76 Lei

21-05-2014

9.77 Lei

20-05-2014

9.79 Lei

21-05-2014

9.94 Lei

15-05-2014

10.33 Lei

14-05-2014

10.65 Lei

Oferta: 400 g la pret de 350 g


La Dorna telemea de vaca 350g
Oferta: 400 g la pret de 350 g
La Dorna telemea de vaca 350g
Oferta: 400 g la pret de 350 g
La Dorna telemea de vaca 350g
Oferta: 400 g la pret de 350 g
La Dorna telemea de vaca 350g
Oferta: 400 g la pret de 350 g
La Dorna telemea de vaca 350g
Oferta: 400 g la pret de 350 g
La Dorna telemea de vaca 350g
Oferta: 400 g la pret de 350 g

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 90

LaDorna lapte UHT 3,5%

Produs

Retailer

Ultima actualizare

Pret

LaDorna lapte UHT 3,5%

21-05-2014

5.2 Lei

LaDorna lapte UHT 3,5%

15-05-2014

5.44 Lei

LaDorna lapte UHT 3,5%

20-05-2014

5.49 Lei

LaDorna lapte UHT 3,5%

14-05-2014

5.49 Lei

LaDorna lapte UHT 3,5%

20-05-2014

5.53 Lei

LaDorna lapte UHT 3,5%

14-05-2014

5.54 Lei

LaDorna lapte UHT 3,5%

21-05-2014

5.79 Lei

LaDorna lapte UHT 3,5%

12-05-2014

5.89 Lei

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 91

LaDorna lapte UHT 1,5%


Produs

Retailer

Ultima actualizare

Pret

LaDorna lapte UHT 1,5%

14-05-2014

3.99 Lei

LaDorna lapte UHT 1,5%

20-05-2014

4.85 Lei

LaDorna lapte UHT 1,5%

15-05-2014

4.94 Lei

LaDorna lapte UHT 1,5%

20-05-2014

4.95 Lei

LaDorna lapte UHT 1,5%

14-05-2014

4.97 Lei

LaDorna lapte UHT 1,5%

12-05-2014

4.99 Lei

LaDorna lapte UHT 1,5%

21-05-2014

4.99 Lei

LaDorna lapte UHT 1,5%

21-05-2014

5.09 Lei

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 92

La Dorna unt 80% grasime 250g


Produs

Retailer

Ultima actualizare

Pret

La Dorna unt 80% grasime 250g

20-05-2014

8.52 Lei

La Dorna unt 80% grasime 250g

14-05-2014

9.02 Lei

La Dorna unt 80% grasime 250g

20-05-2014

9.25 Lei

La Dorna unt 80% grasime 250g

15-05-2014

9.54 Lei

La Dorna unt 80% grasime 250g

21-05-2014

9.55 Lei

La Dorna unt 80% grasime 250g

21-05-2014

9.78 Lei

La Dorna unt 80% grasime 250g

14-05-2014

9.78 Lei

II.= Biomania.ro
Lapte bio LaDorna 0,1% 8.05 RON (TVA inclus) Disponibilitate: la comanda Volum: 1 L

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 93

Laptele degresat contine aceeasi cantitate de calciu ca si cel cu grasime integrala, deoarece
calciul se afla in partea care nu contine grasime a laptelui. Efectele benefice ale consumului de
lapte sunt determinate de aportul de calciu, potasiu si magneziu, laptele avand mai multe
sunbstante nutritive decat orice alta bautura.
Valori nutritionale
Valoare energetica: 32Kcal/134KJ
Proteine: 3.2g
Glucide: 4.5g
Lipide: 0.1g
Calciu: 120mg
Produse recomandate:

Lapte bio LaDorna 0,1% 8.05 RON

Lapte bio LaDorna 1,5% 8.2 RON

Lapte bio LaDorna 3,5% 10.65 RON

East-Foods!
Societatea noastr comercializeaz produse alimentare tipice romneti, n regim en-gross,
produse importate din Romania la standardele cerute de Uniunea European.
East-Foods Srl Via Vittorio Veneto 86 / 88, Pianengo (CR) 26010, Italia, C.F / P.Iva 01366050191
Tel: 0373 / 750211, Fax: 0373/ 751458, Cell: 392 / 966 95 18, 392 / 921 37 89
Emails: achizitii.it@east-foods.ro administrativ.it@east-foods.ro magazin@east-foods.ro
East-Foods Srl str George Bacovia, nr.156, Bacau, Romania
Tel: 0040 756 778 599, 0040 751 395 558, Fax: 0040 234 54 32 04
Emails: achizitii@east-foods.ro
Romanian House Via Borgo Adda 3/5, Lodi, Italia, Viale Isonzo 38 z Orzinuovi, Brescia, Italia
Romanian Foods Via Garibaldi 80 Belgioioso, Pavia, Italia, Viale Campari 58 A, Pavia, Italia
Banat Market Via Achille Ratti 47, 20017 Rho, Milano, Italia
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 94

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 95

Emmental
La Dorna Emmental ncorporeaz dup o reet autentic, deopotriv ingrediente de cea mai
bun calitate i miestrie, pentru a obine una dintre cele mai rafinate i apreciate brnzeturi cu
un gust bogat i de neconfundat.
Informaii nutriionale 100 g produs
Valoare
360 kcal/1495 kj
energetic
Proteine
27 g
Glucide
0g
Lipide
28 g
Calciu
> 850mg
FISA TEHNICA PRODUS EMMENTALER
PROPRIETATI CHIMICE

VALORI TIPICE

SUBSTANTA USCATA

min 67%

GRASIME (in SU)

38% min

INGREDIENTE : lapte de vaca pasteuri z at , sare ,cheag,culturi lactice


PROPRIETATI FIZICE
pH 5,1- 5.3
PROPRIETATI MICROBIOLOGICE
COLIFORMI <100/g
E COLI <10 g
SALMONELLA absent in 25 g
LISTERIA MONOCITOG EaNbsEeSnt in 25 g
DROJDII SI MUCEGAIU R<I500/g
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 96

PROPRIETATI ORGANOLEPTICE
CULOARE

galben pal

GUST SI MIROS moale si pur,usor arom atic


CONSISTENTA elastica
DEPOZITARE & TERMEN DE VALABILITATE
TEMPERATURA 2-8C
VALABILITATE 6 luni
AMBALAJ
SPECIFICATIILE CLIENTULUI
INDUSTRIAL

blocuri de 15 kg

RETAIL BLOCURI

de aprox 200 g cryovac

LA DORNA BIO SVAITER TYPE EMMENTAL

Titulari marca : LA DORNA BIO SVAITER TYPE EMMENTAL


Nr. Titular

Adresa la data inregistrarii

SC DORNA L**********

Localitatea Dorna Ca********************

Clase NISA inregistrate de marca LA DORNA BIO SVAITER TYPE EMMENTAL


Clasa

Descriere clasa

Clasa 35

Publicitate; gestiune afacerilor comerciale; administratie comerciala; lucrari de birou; import-export, lant de magazine.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 97

Clasa 44

Servicii medicale; servicii veterinare; servicii de igiena si de ingrijire a frumusetii pentru oameni sau animale; servicii d

Detalii marca LA DORNA BIO SVAITER TYPE EMMENTAL


Detaliu

Valoare

Data depozit

30 octombrie 2001

Data de registratura

8 octombrie 2001

Data de acordare

19 septembrie 2003

Data de expirare

30 octombrie 2021

Numele si adresa mandatarului desemnat

Numar identificare consilier: 103 SC ROMINVENT SA Agentie de

Brevete,Desene,Marci si Transfer de Tehnologie Str.Ermil Pangratti nr. 35, et. 1, sector 1

Aparitii BOPI

Nr BOPI 4/2002 din data 30.04.2002, capitolul: Modificari de nume si adrese titular Nr B
Publicare marca, conform Legii 84 Nr BOPI 9/2003 din data 30.09.2003, capitolul: Publi
10/2006 din data 31.08.2006, capitolul: Modificari de adrese titular Nr BOPI 12/2011 din

Prioritati invocate

Nu exista informatii sau nu este cazul.

Tipul marcii

Individuala , Combinata

Observatii cu privire la protectia marcii

TRADITIONAL METHOD si SVAITER ^ 10226669/18.12.2002

Descriere marca

Nu exista informatii sau nu este cazul.

Clase Vienna

270501; 290112

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 98

Culori revendicate

rosu, albastru, galben

Numele si adresa solicitantului initial

Numar identificare solicitant initial: 35309 SC DORNA LACTATE SA SUCURSALA B


sector 1, BUCURESTI , 71137 , ROMANIA

Svaiter bio LaDorna


Producator: La Dorna 19.5 RON (TVA inclus)
Greutate: 265 g

Denumita dupa valea Emmental, cea mai veche si renumita branza din Elvetia, svaiter sau
emmentaler, are o aroma specifica care o face ideala pentru aproape orice reteta, chiar si pentru
deserturi. Svaiterul se obtine prin adaugarea unei bacterii care produce dioxid de carbon si astfel
apare aspectul specific al acestui tip de branza.
Informatii produs
*Lapte crud 17%, *lapte pasteurizat 30*.
*ingrediente din agricultura bio.
Valori nutritionale -100g de produs contin in medie:
Valoare energetica: 339kcal/1409kj
Proteine: 26g
Grasimi: 26.1g
Carbohidrati: 0.1g
Sare: 2%
250G EMMENTAL PRESIDENT Pret unitar: 22,66 RON
Cod produs: 213096
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 99

Producerea svaiterului in Romania


Branza svaiter se fabrica numai din lapte de vaca. Laptele destinat fabricarii svaiterului trebuie sa
fie numai de calitate superioara, curat si proaspat, cu urmatorii parametri:
Nr.crt.
1
2
3
4
5
6

Denumirea
Aciditate
Grasimea-minima
Densitate la 20gr.C
Grad de impuritate
Proba fermentarii
Proba reductozei

[u.m.]
sT
%
g/l
clasa
clasa
clasa

Valoare
17-18
3,2
1029
0 si 1
a
1

Observatii

Laptele care nu se incadreaza in parametrii de mai sus, nu este cel mai corespunzator pentru
svaiter. La fabricarea svaiterului nu se admite nici laptele obtinut cu 15 zile inainte de intarcare si
cu 7 zile dupa fatare,cu defecte de gust si miros,cu culoare si consistenta anormale,provenit de la
animale bolnave.
Detalii in studiul propriu-zis
[a se vedea : Studiu comparativ emmental-Elvetia si svaiter-Vatra Dornei, Romania]

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 100

Fig.1. Sectie productie, utilaje si flux svaiter


Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 101

Fig.2. Sectie productie flux svaiter


Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 102

Cateva solutii posibile.Concluziile sunt evidente dupa un scurt istoric de presa


Solutia nr.1 = grupul LACTALIS
10 ian 2014 Autor: Dana Ciriperu Ziarul Financiar

LaDorna a nchis fabricile de unt i cacaval, iar singurele uniti mari rmase n picioare sunt cele n care se
fabric laptele UHT i telemeaua President De la nceputul acestui an brandul de telemea LaDorna a fost nlocuit
cu President

n prezent piaa brnzeturilor, estimat la 300 mil. euro (brnz i cacaval), este dominat de
multinaionale Hochland, Bongrain (proprietarul Delaco) i Friesland fiind cei mai mari
juctori. Lor li se adaug Covalact, Albalact i Lactalis, dar i mrcile private ale marilor reele
de magazine.
Dorna Lactate, cea mai mare companie din grupul LaDorna a avut n 2012 afaceri de 40 mil.
euro i a fost pe profit, cu un ctig net de 5 mil. euro, potrivit datelor Ministerului de Finane,
ns numrul de angajai ai companiei era cu 230 de oameni mai mic fa de 2008. Compania
avea n 2012 un numr mediu de 530 de salariai. Dorna SA, a doua companie din grup, a fost i
ea pe profit n 2012, cu un rezultat net de 200.000 de euro i a avut o cifr de afaceri de 20 mil.
euro. Numrul de angajai a sczut cu 120 de persoane fa de 2008, astfel c productorul mai
avea 187 de angajai.
Prin ricoeu, au fost nchise i cele dou secii productoare de vaier.Cnd Jean Valvis a
vndut afacerea,francezii nu au preluat i seciile de vaier de la Sarul Dornei i Neagra
Sarului.n schimb,Lactalis nchiria utilajele de la Valvis i producea n continuare vaier
de Vatra Dornei.Pn la un moment dat,cnd au renunat la producia local a acestui
sortiment,pe care acum l import,singurul element romnesc fiind brandul.
Seciile erau operate de Lactalis.Eu nu am cum s reia producia aici,pentru c am un noncompetition agreement cu Lactalis,a explicat,diplomatic,Jean Valvis pentru Jurnal de
Investigaii situaia celor dou secii de producie,care acum sunt n conservare.
Dac Jean Valvis evit s arate cu degetul ctre actualii proprietari ai fabricilor construite de el,o
face ns fostul vicepreedinte al Dorna Lactate SA, Valeriu Steriu.Poate c ar trebui modificat
un pic legislaia,vzut dac nu pot fi sancionai cei care fac astfel de lucruri.Pentru c nu vreau
s ajung peste zece ani s mnnc La Dorna produs n Croaia,a declarat el pentru Jurnal de
Investigaii.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 103

Productorul francez Lactalis a avut o cifr de afaceri de 15,7 miliarde de euro la nivelul anului
2012. Multinaionala a achizitionat n 2008 grupul LaDorna, format din Dorna, Dorna Lactate i
Dorna Helas, companie de distribuie nfiinat n Grecia, de la omul de afaceri Jean Valvis, n
cadrul unei tranzacii estimate la aproximativ 80 milioane de euro. Achiziia grupului LaDorna a
nsemnat pentru Lactalis ncheierea a patru ani de ncercri de a intra pe piaa romneasc. n
2012 societatea Dorna Lactate SA a raportat un profit de 24,3 milioane lei. Grupul Lactalis are
55.000 de angajai, n 35 de ri. Cele mai populare branduri internaionale ale Grupului Lactalis
sunt President, Galbani, Parmalat i Santal. Reprezentanii grupului LaDorna au refuzat s
rspund la ntrebrile adresate de Jurnal de Investigaii.
La fel ca n cazul primei nchideri de fabric - n 2011 secia de producie de brnz Cottage din
comuna sucevean Dorna Arini a fost nchis i echipamentele mutate n Polonia informaiile
privind nchiderile de secii de anul trecut nu au venit de la acionarii francezi sau de la
managementul romnesc, ci dintr-un document oficial.
Presa regional a relatat la jumtatea anului trecut despre intenia francezilor de a nchide fabrica
de produse lactate i brnzeturi din Trgu-Neam, n care lucrau 280 de angajai, potrivit sursei
citate. La Trgu-Neam fabrica producea cacaval sub brandul LaDorna. Potrivit datelor ZF,
aceasta era singura fabric de cacaval a grupului n Romnia.
Pn la nchiderea ediiei reprezentanii Lactalis nu au comentat informaiile i nu au comunicat
dac producia de unt i cea de cacaval au fost mutate n alt fabric din Romnia sau ntr-un
centru din Polonia sau Croaia. Potrivit datelor ZF, francezii mai dein n Romnia o fabric n
judeul Constana, unde se produce brnza telemea i o unitate pentru lapte UHT n Vatra
Dornei.
Ce au decis actinarii francezi in 2013 :
Ce2013
- desfiinarea seciei de fabricare unt situat n Vatra Dornei
- desfiinarea seciei de fabricare produse lactate i brnzeturi, manipulri, depozitri situat n
satul Dorna Cndrenilor
- ncetarea activitii de producie n cadrul fabricii de produse lactate i brnzeturi situat n
Trgu-Neam
- desfiinarea seciei de prelucrare lapte situat n satul aru Dornei
- desfiinarea seciei de prelucrare lapte situat n satul Neagra arului
vaier de Vatra Dornei, fabrique en Pologne,October 23, 2013Adrian Brbulescu Economie
Productorul francez Lactalis a avut o cifr de afaceri de 15,7 miliarde de euro la nivelul anului
2012. Multinaionala a achizitionat n 2008 grupul LaDorna, format din Dorna, Dorna Lactate i
Dorna Helas, companie de distribuie nfiinat n Grecia, de la omul de afaceri Jean Valvis, n
cadrul unei tranzacii estimate la aproximativ 80 milioane de euro. Achiziia grupului LaDorna a
nsemnat pentru Lactalis ncheierea a patru ani de ncercri de a intra pe piaa romneasc. n
2012 societatea Dorna Lactate SA a raportat un profit de 24,3 milioane lei. Grupul Lactalis are
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 104

55.000 de angajai, n 35 de ri. Cele mai populare branduri internaionale ale Grupului Lactalis
sunt President, Galbani, Parmalat i Santal. Reprezentanii grupului LaDorna au refuzat s
rspund la ntrebrile adresate de Jurnal de Investigaii.
Problema solutii 1+2 : Cum s-a facut privatizarea?Doar piata de desfacere?Doar UHT?Interesul
comunitatii locale este un investitor pentru pastrarea identitatii locale,nu doar dupa smantanit
Sursa : IUF Dairy Division The Lactalis Group France

Europe
Lactalis France
Lactalis McCelland (UK) a subsidiary, two production units,HQ in London
Lactalis Iberia one subsidiary based in Spain, plus trading offices in Spain and Portugal,five
production sites in Spain
Lactalis Northern Europe a subsidiary and a trading office,plus two production sites,all in
Belgium
Lactalis Deutschland a subsidiary and two trading offices in Germany,one trading office in
Austria but no identified production sites
Lactalis Italia one subsidiary, one trading office and six production sites.
Lactalis Central and Eastern Europe subsidiaries in Poland,Croatia and the Czech Republic;
trading offices in Bosnia,Croatia,Hungary,and Slovenia,production sites in the Czech Republic,
Poland and Croatia.
Note that, whilst absent from the Lactalis webpage, operations are also reported in Romania,
Macedonia, and Serbia in the Lactalis bid for Parmalat. 3 [Oferta Lactalis pentru Parmalat !!!]
Finally, Table 7 shows Lactalis Rest of the World category. Note that this is run out of a
separate operation Lactalis International: iv
L. International
Dukat Dairy Industry
Croatia

Egypt

Somboled AD
Ideal SPKA
Dukat S LTD
L. s.h.p.k. Prishtina
Dukat Mljekara
Sarajevo
Al Nour Co

Algeria

Soummam L. Algerie

Saudi Arabia
Australia
Romania

UFIC
Lemnos Foods
Dorna Lactate SRI

Serbia
Macedonia
Slovenia
Kosovo
BosniaHerzegovina

Best Cheese Co
Laiterie Benitam
OU

Best of
France
Celia Algerie

Dorna SA

Romania apare ULTIMA,fara sa se mentioneze cand a fost cumparata


Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 105

Solutia nr.2 = grupul LA DORNA-Jean Valvis


probabil,solutia va fii in acelasi mod;cateva secvente din trecut;probabil singurul viitor !
n Grecia ai respecta legea asta?
Rspunsul lui Valvis: Da.Acolo,da.Dar aici e Romnia!

Alina Stan

, 1 Nov 2013 Wall Street

Procurorii elvetieni au dispus inceperea urmaririi penale impotriva omului de afaceri Jean
Valvis pentru tranzactiile prin care acesta a vandut Dorna Apemin si Dorna Lactate catre
Coca-Cola si Lactalis, pe fondul plangerilor formulate de familia Bertschmann, fosti
asociati in afacere.
Mostenitorii omului de afaceri elvetian Hans Bertschmann au formulat o plangere penala
impotriva lui Jean Valvis pentru infractiunile de inselaciune, abuz de incredere si gestiune
frauduloasa, a anuntat casa de avocatura Hammond Bogaru & Asociatii.
Plangerile privesc afacerile domnului Valvis din Romania, inclusiv tranzactiile prin care au fost
vandute societatile grupului Dorna (Dorna Apemin si Dorna Lactate) catre gigantii Coca Cola si
Lactalis. Procesul va incepe cel mai probabil spre sfarsitul anului sau in ianuarie 2014, se arata
in comuncatul casei de avocatura.
In anul 2002, Jean Valvis a vandut catre gigantul american Coca-Cola afacerea de ape minerale
Dorna Apemin, pe care o fondase in anul 1994, intr-o tranzactie evaluata la acel moment la circa
40 de milioane de euro. Sase ani mai tarziu, omul de afaceri vindea si afacerea cu lactate Dorna
catre francezii de la Lactalis, tranzactia fiind estimata la peste 100 de milioane de euro.
Jean Valvis este unul dintre cei mai cunoscuti antreprenori din Romania. In anul 2009, a intrat
din nou in industria apelor minerale cu brandul Aqua Carpatica cu o investitie initiala de 12,5
mil. euro. La 3 ani de la lansare, brandul Aqua Carpatica se afla printre cele mai importante 50
de branduri romanesti, potrivit companiei de cercetare Unlock Market Research.
Cea mai recenta investitie a omului de afaceri este un parc fotovoltaic in comuna Modelu, judetul
Calarasi, o investitie de 8,9 mil. euro, dintre care 5,4 mil. euro provin din finatare bancara.
Tranzaciile cu Coca Cola i Lactalis i-au adus un dosar penal lui Jean Valvis 30 oct 2013, Money.ro

Ca urmare a plngerilor penale formulate de familia Bertschmann pentru infraciunile de


nelciune, abuz de ncredere i gestiune frauduloas, Procuratura din Elveia a dispus nceperea
urmririi penale mpotriva omului de afaceri Jean Valvis. n vizorul procurorilor elveieni se afl
inclusiv tranzaciile prin care omul de afaceri a vndut societile grupului Dorna (Dorna
Apemin i Dorna Lactate) ctre giganii Coca Cola i Lactalis.
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 106

n urma audierii de luni, 28 octombrie 2013, Procurorul de caz a dat un aviz de sistare a
cercetarilor i a dispus nceperea urmririi penale. Ceea ce nseamn c se va proceda la
nchiderea anchetei penale, transmiterea dosarului la Tribunal i judecarea cazului, se arat ntrun comunicat al firmei de avocatur Hammond, Bogaru & Associates.
nainte de a ntocmi rechizitoriul, prile mai au o ultima ocazie de a propune dovezi
suplimentare (o etap obligatorie n procedura penal). Procurorul de caz poate s le accepte, i
atunci va administra mai nti noile probe i abia apoi va proceda la ntocmirea rechizitoriului,
fie le va refuza i va proceda direct la redactarea acuzrii. "Reinem aadar c Parchetul este
convis de existena sarcinii i necesitatea judecrii cauzei", precizeaz avocaii.
Procesul va incepe cel mai probabil spre sfarsitul anului sau n ianuarie 2014. n vizorul
procurorilor elveieni se afl inclusiv tranzaciile prin care omul de afaceri a vndut societile
grupului Dorna (Dorna Apemin i Dorna Lactate) ctre giganii Coca Cola i Lactalis.
Luni 28 octombrie a avut loc noul termen de audiere n cadrul cercetrilor penale din Elveia,
demarate la plngerea motenitorilor lui Hans Bertchmann.
La termen procurorul s-a lmurit cu privire la negocierea purtat de Jean Valvis cu grupul
Campina, care a fost, totui, dovedit, dar pe care omul de afaceri o neag, deoarece a avut loc n
acelai timp cu rscumpararea la un pre mai mic a aciunilor deinute de familia Bertschman.
De asemenea, tot la termenul din 28 octombrie, urma s fie audiat un martor cheie al negocierilor
purtate de Jean Valvis cu familia Bertschman.
Motenitorii lui Hanz Bertschmann au invocat svrirea infraciunii de abuz de ncredere,
raportat la mprejurarea c, din piesele dosarului rezult clar sumele de bani ncredinate lui Jean
Valvis pentru ca acesta s le investeasc mai departe n Romnia.
Unul dintre cei mai premiai antreprenori din Romnia, de numele lui Jean Valvis se leag
tranzaciile cu dou dintre cele mai importante multinaionale: vnzarea Dorna Apemin SA ctre
Coca-Cola Hellenic Bottling Company i The Coca-Cola Company i vnzarea companiei Dorna
Lactate i a brandului LaDorna ctre Grupul Lactalis.
n prezent se ocup de dezvoltarea brandului de apa AQUA Carpatica, al celui de vin Domeniile
Samburesti, dar si de afaceri in domeniul energiei verzi si al agriculturii bio.
Feele ascunse ale lui Jean Valvis 02.08.2013 de Eugen DichiseanuJurnalul de Ilfov
Patronatul Apelor Minerale (APEMIN), a depus o plngere penal mpotriva S.C Carpathian
Springs, din cadrul Valvis Holding, productorul apei minerale Aqua Carpatica, artnd c
sloganul cea mai pur ap mineral din lume este un fals.
La 18 februarie 2013, au fost sesizate urmtoarele instituii ale statului:

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 107

Cabinetul primului ministru, Victor Ponta;


Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorului (ANPC);
Ministerul Finanelor Direcia Ajutor de Stat i Practici Neloiale;
Agenia Naional pentru Resurse Minerale;
Agenia Naional Sanitar-Veterinar i pentru Sigurana Alimentar;
Procurorul general de la Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie.

Iat ce susine documentul:


n fapt, meniunea Cea mai pur ap din lume de pe eticheta produsului Aqua Carpatica
induce n eroare consumatorii prin prezentarea ca adevrat a unei fapte mincinoase, n scopul de
Citez, n continuare: Avnd n vedere c inducerea n eroare a fost svrit prin folosirea de
caliti mincinoase (ale produsului) apreciem c ne aflm n fata agravantei de la alin. 2 al art.
215 Cod Penal, agravant pentru care este prevzut pedeapsa cu nchisoarea de la 3 la 15 ani.
Precizm totodat c, prin activitatea infracional mai sus descris, sunt nclcate i
prevederile Legii 158, din 2008, privind Publicitatea neltoare i publicitatea comparativ,
ntruct toate apele minerale naturale, recunoscute de ctre autoritile statului romn,
ndeplinesc condiiile cerute de legislaia naional i european n vigoare i nu se poate afirma
c o ap mineral este mai pur dect alta, fr a deforma realitatea, ci doar printr-o nelciune,
n flagrant contradicie cu autoritile competente, care au omologat apele minerale naturale,
conform legislaiei n vigoare.
Cea mai pur ap din lume nu exist
Adrian Feru, director de cercetare-dezvoltare la Societatea Naional a Apelor Minerale, a artat
c Aqua Carpatica nu este deloc cea mai pur din lume. Astea sunt poveti. Cea mai pur ap
din lume nici nu exist.
Ulterior, s-a aflat c acum, Valvis are dou surse de ap plat i o surs de ap carbogazoas. La
cea de ap carbogazoas, valoarea nitrailor este mai mare, de 0,8-0,9. Dar ei mai au ap plat i
din alt surs, unde valoarea este peste unu.
Adrian Feru continu: n condiiile astea, tu vii cu un produs, ap plat din sursa Bjenaru, cu o
valoare mic, ntr-adevr. i asta o extrapolezi la toate apele. Deci automat reclama de la prima
se extrapoleaz i la cealalt, ceea ce nseamn c reclama este dublu neltoare.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 108

Valvis, tun imobiliar de 27 milioane de euro Rl online , 07 iunie 2006


Avicola Baloteti aa o numeau unii, n grab. n realitate, ICPCPAM, adic Institutul de
Cercetare i Producie pentru Creterea Psrilor i Animalelor Mici, devenise pn n 2002 un
centru de studiu important, cu reputaie i autoritate.
Era unic n ar. Avea o tematic tiinific ramificat, laboratoare superdotate i peste 600 de
angajai. Dintre ei, 100 de cercettori iscodeau structura genetic, la nivelul cromozomilor
nucleului celular.
n 89 institutul livra produciei 14 milioane de pui.Mai produceau ei: gte, rae, curci, iepuri,
prepelie, bibiliciToate selecionate, adic un patrimoniu genetic foarte valoros. Alte sute de
mii de pui asigurau cercetarea, pe categorii de greutate, vrst, linii genetice.
ICPCPAM mai avea: 6 ferme, o fabric de nutreuri combinate, un abator, o staie de incubaie,
laboratoare de cercetare (nutriie, fiziologie, tehnologie, ameliorare genetic, reproducie).
Mai punem un atelier mecanic, 18 linii de carne, 12 linii de ou i, bineneles, 122,5 ha de
terenuri: pe la Sftica, Tncbeti, Chitila, Scrovitea. E? E? Devine interesant, nu?
Azi, 19 martie 2004, preedintele APAPS Ovidiu Muetescu a semnat la sediul instituiei
contractul de vnzare-cumprare pentru pachetul de aciuni de 84,5361% din capitalul social al
ICPPPAM Baloteti SA. Cumprtor: LaDorna i preedintele grupului, Jean Valvis.()
Efortul financiar (auzi vorb n.n.) angajat de cumprtor: 8 800 000 de euro reprezentnd:
1) preul pentru pachetul de aciuni, capitalul de lucru i valoarea investiiilor tenologice, precum
i cele de mediu; 2) Meninerea numrului de salariai, pe perioada realizrii integrale a
investiiilor.
Omul de afaceri grec Jean Valvis a dat un mare tun imobiliar in cea mai importanta zona de
expansiune a vilelor rezidentiale - terenurile ce marginesc DN1 Bucuresti-Ploiesti. Proprietarul
firmelor Dorna Lactate si principalul sponsor al echipei de fotbal Rapid Bucuresti, Jean Valvis a
cumparat de la stat mai bine de 60 hectare de teren in zona Balotesti, la un pret de 180 de ori mai
mic decat pretul zonei.
Valvis a platit impreuna cu grupul de firme "Dorna-Lactate" 5,5 miliarde de lei pentru un pachet
de 85% din actiunile Institutului de cercetare si productie pentru pasari si animale mici Balotesti.
El nu a facut investitii semnificative in fermele de crestere a pasarilor, asa cum se prevede in
contractul de privatizare semnat cu Musetescu. Omul de afaceri grec asteapta in liniste scadenta
din 2009, cand va putea dispune de pamant fara a se mai crampona de... cresterea pasarilor.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 109

Jean Valvis sustine ca scopul pentru care a cumparat ICPPAM Balotesti a fost cel de a produce
oua ecologice si carne de pui obtinuta in conditii similare. Prima data nu a mai facut-o cand a
auzit de o boala aviara in Olanda. Apoi, sustine presedintele grupului Dorna, aparitia gripei
aviare in Romania l-a determinat sa nu mai investeasca in scopul initial. "Suntem in discutii cu
AVAS pentru ca acestia sa accepte o reorientare a destinatiei investitiilor".
Valvis nu exclude ca o parte din teren sa fie vreodata valorificata imobiliar, dar afirma ca nu va
face niciodata o impartire in parcele pe care sa construiasca vile
Solutia nr.3 = CEFIDEC MDA
Prof.dr. RADU REY CS1- Director Centrul de Economie Montan -INCE/AR
Prin actul rmnerii sale n urm sub aspect tehnologic modern,Carpaii vor avea ansa de a ajunge pe locul I
prin calitatea produselor montane.

PUNEREA N VALOARE A POTENIALULUI AGROALIMENTAR MONTAN - Condiii:

-SEPARAREA de alte produse,din zone nemontane


-ORGANIZAREA productorilor n asociaii de valorificare,cu capaciti proprii de transformare
i comercializare
-Preuri corecte, motivante, pentru lapte i carne materie prim
-Promovarea mrcilor locale la nivelul bazinelor montane pentru produsele eco-bio-montane
-Un proces progresiv de modernizare afermelor cu accent pe igiena animalelor i produselor.
Selectarea atent a tehnologiilor care pot fi aduse n zona montan
-Dezvoltarea externalitilor pozitive
-Dezvoltarea cercetrilor montanologice i tehnice, economice, sociologice i formarea de
specialiti
-Legislaie protectivi organizare specific pentru economia agro- zootehnic i mediul montan
-Echilibru constant agro-forestier i cooperare benefic ambelor domenii.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 110

Schema unei platforme industriale, asociativ, pentru produsele eco-bio-montane

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 111

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 112

ACADEMIA ROMN,
INSTITUTUL NAIONAL DE CERCETRI ECONOMICE,CENTRUL ROMN DE ECONOMIE COMPARAT I CONSENS
CARPAII ROMNIEI LA O RSCRUCE A ISTORIEI NEVOIA UNEI STRATEGII DE DEZVOLTARE MONTAN DURABIL I A
UNEI POLITICI MONTANE APLICAT CONSTANT N CONTEXTUL PROVOCRILOR CLIMATICE I DEMOGRAFICE ALE
SECOLULUI XXI Centrul de Informare i Documentare Economic Bucureti, 2007

prof.univ.dr.h.c. Radu Rey


Membru A.S.A.S, Cercettor INCE/CRECC
Preedinte Forumul Montan din Romnia
Senator al Euromontana

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 113

Solutia nr.4 = FDAM

Asociaia F.A.M.D. Vatra Dornei (situat n Carpaii Orientali ai Romniei) a fost fondat n
23.04.1993 i nregistrat oficial pe 9.09.1993,ca o asociaie a ranilor din zona de munte,mai
exact din Bazinul Dornelor,cu caracter profesional, educaional, apolitic, nonguvernamental,
cu personalitate juridic,care respect legile statului romn.
F.A.M.D. urmarete:

atenuarea efectelor rezultate din caracterul de zon defavorizat de factorii naturali i social economici;
mbuntirea situaiei economice a gospodriilor particulare din zona de munte;
introducerea progresului tehnic n agricultura montan;
dezvoltarea agroturismului;
diversificarea activitilor;
revitalizarea meteugurilor tradiionale;
atragerea unor investiii cu participare de capital extern i autohton n vederea creterii locurilor
de munca n zon;
creterea nivelului de pregtire profesional i educaional-comportamental a membrilor si.

Problema majora :
Pentru 150.000 de hectare de teren din zona de munte a judeului,proprietarii nu au titluri de proprietate

SURSA: ObiectivDeSuceava.ro

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 114

Directorul OCPI Suceava, Vasile Mocanu, arat c la cererea proprietarilor sau motenitorilor, se pot
ntocmi documentaii pe baza carora, dup recepia efectuat de ctre Oficiul de Cadastru i Publicitate
Imobiliar , prefectul judeului va trebui s dispun eliberarea titlurilor de proprietate
Directorul Oficiului de Cadastru i Publicitate Imobiliar (OCPI) Suceava, Vasile Mocanu, a artat c o
consecin a aplicrii Legii 165/2013 este constatarea c n judeul Suceava n zona care nu a fost
colectivizat n vremea comunismului i care nseamn o suprafa total de circa 500.000 de hectare,
peste 30% din aceasta peste 150.000 de hectare sunt deinute fr acte de proprietate.
Legea 247/2005, care a completat Legea 18/1991, a fondului funciar, cu modificrile ulterioare, a stabilit
c aceti deintori, proprietari sau motenitori ai acestora, pot cere prefectului prin comisiile de fond
funciar, titluri de proprietate. In consecin, comisiile locale de fond funciar, la cererea proprietarilor sau
motenitorilor, pot ntocmi documentaii titularilor pe baza carora, dup recepia efectuat de ctre Oficiul
de Cadastru i Publicitate Imobiliar , prefectul judeului va trebui s dispun eliberarea titlurilor de
proprietate, a declarat directorul Vasile Mocanu.
El a explicat c n cazul judeului nostru, aplicarea unei prevederi a Legii 165/2013 poate ajuta la
declanarea unui proces reparatoriu pentru cei care au suportat n mod direct consecinele lipsei de
eviden i de respect n perioada comunist, fa de evidenele de carte funciar iniiate i inute la zi n
localitile necooperativizate din judeul Suceava, nc din vremea n care Bucovina a devenit parte a
Imperiului austro-ungar.

Ioan Agapi,Director al Federatiei Agricultorilor de Munte "Dorna" (FAMD)


"Am mari rezerve in realizarea unui LUCRU CONCRET si bine finalizat, gandit de la km 0 fara
a se cunoaste realitatea de zi cu zi din teritoriu (avem experienta PNDR) si anume cum raspunde
acest proiect la urmatoarele intrebari:
1. Cum se rezolva in mintea celor care gandesc acum acest proiect milioanele de hectare de
pajisti alpine ale Romaniei ? Cum se rezolva spre exemplu livezile de pomi fructiferi din
zonele montane unde in acest moment este putin probabil sa aiba in exploatare suprafata
minima de 20 % din suprafata agricola. Camerele agricole unde sunt in aceasta ecuatie?
Sunt mari probleme cu organizarea acestora in teritoriu , acestea sufera de exagerata
politizare.
2. Ce sanse are o ferma mica din Romania sa beneficieze de asigurare prin aceste fonduri
stiut fiind cate milioane de ferme mici avem care nici macar nu sunt in evidenta APIA si
care rezolva hrana a milioane de cetateni ?
Cred ca ca ar trebui facuta o consultare a celor implicati sa se ajunga la niste cai de actiune in
concordanta cu realitatea de zi cu zi. Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala ar putea juca un rol
in acest sens. Ar trebui sa se aiba in vedere revitalizarea acesteia.
Ma astept ca totusi decidentii din Bucuresti sa recunoasca odata ca avem 30 % din teritoriu
national ZONA MONTANA si ca aceasta are un specific aparte. Sugerez sa se uite la politica
pe care o face Austria in acest sens.
Sa speram ca legea va functiona intr-adevar in beneficiul agricultorilor de toate marimile!"
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 115

Solutia nr.5 = GAL Bazinul Dornelor


Asociaia Grupul de Aciune Local - Bazinul Dornelorpromoveaz dezvoltarea durabil a
teritoriului Bazinului Dornelor i a localitilor limitrofe, cu implicarea factorilor interesai
privai i publici,prin aciuni care s permit valorificarea capacitilor i resurselor umane,
naturale i culturale locale.
n acest scop,asociaia are urmtoarele atribuii:
acioneaz ca o agenie de dezvoltare local;
elaboreaz i implementeaz strategia de dezvoltare pentru Bazinul Dornelor;
organizeaz activiti proprii pentru formarea i perfecionarea membrilor i angajailor si;
particip mpreun cu alte structuri ale societii civile pentru realizarea de sarcini de interes
comun pentru locutorii zonei;
elaboreaz i transmite celor cu drept de decizie proiecte de acte normative i propuneri
pentru modificarea sau completarea legislaiei existente.
reprezint baza unei Grupri Europene de Cooperare Teritorial (GECT) ce faciliteaz
cooperarea internaional.
Asociaia permite reprezentarea unitar a intereselor comune ale zonei n raporturile cu
administraia public central,organizaii naionale i internaionale.

Programul LEADER
1. Ce reprezint Programul LEADER?
Programul LEADER reprezint o abordare care ofer noi oportuniti de dezvoltare rural punnd bazele
identificrii nevoilor locale, ntririi capacitii de dezvoltare i implementrii strategiilor locale de
dezvoltare n vederea conservrii patrimoniului rural i cultural, dezvoltrii mediului economic i
mbuntirii abilitilor organizatorice ale comunitilor locale.
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 116

2. Care sunt avantajele utilizrii Programului LEADER?


Rspunde nevoilor locale specifice;Valorific resursele locale;Mobilizeaz actorii locali,reprezentani ai
populaiei rurale,de a se preocupa i de a prelua controlul dezvoltrii zonelor rurale prin ntocmirea de
strategii axate pe problemele identificate n comunitile lor;Ofer zonelor rurale posibilitatea de
colaborare cu alte teritorii pentru schimb i transfer de experien prin crearea de reele;Prin caracterul
su descentralizat, integrat i de jos n sus este esenial pentru dezvoltarea echilibrat teritorial.
3. Cine elaboreaz i promoveaz strategiile locale?
Grupurile de Aciune Local vor elabora i promova strategiile de dezvoltare local.
4. Ce sunt Grupurile de Aciune Local?
Grupurile de Aciune Local reprezint parteneriate public-private constituite din diveri reprezentani ai
sectoarelor public, privat i societii civile din teritoriul respectiv.La nivel de decizie, partenerii
economici i reprezentanii societii civile,precum agricultorii,femeile, tinerii din spaiul rural i
asociaiile acestora trebuie s reprezinte cel puin 50% din parteneriatul local.
5. Ce teritorii sunt eligibile pentru Programul LEADER?
Teritoriile eligibile sunt acele teritorii care, n conformitate cu definiia OECD, sunt clasificate drept
rurale. Definiia OECD are la baz acea parte a populaiei care locuiete n comune (cu mai puin de 150
locuitori/km2).Aceast definiie este unica recunoscut pe plan internaional referitor la spaiul rural.
6. Beneficiarii Programului LEADER?
Beneficiarii Programului LEADER sunt Grupurile de Aciune Local (GAL) care i desfoar
activitatea pe un teritoriu rural, cu o populaie cuprins ntre 10.000 - 100.000 locuitori i densitatea de
maximum 150 de locuitori pe km2.
7. Care sunt etapele pentru pregtirea implementrii Programului LEADER?
Formarea animatorilor reprezentani ai anumitor teritorii (zone) subregionale
Constituirea Grupurilor de Aciune Local
Elaborarea strategiei de dezvoltare local de ctre GAL-uri
Selectarea proiectelor
Implementarea strategiilor de dezvoltare rural
8. Care este rolul Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale (MAPDR) i Ageniei
de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit (APDRP) n implementarea Programului LEADER?
Direcia General Dezvoltare Rural din cadrul MAPDR exercit rolul de Autoritate de Management
pentru Programul Naional de Dezvoltare Rural din Romnia. APDRP va fi autoritatea naional
responsabil de implementarea financiar i tehnic a msurilor din Programul LEADER.
9. Cine sunt i ce rol au animatorii?
Animatorii sunt persoane cu pregtire specific (care poate fi dobndit prin participarea la cursurile de
formare susinute de Ministerul Agriculturii,Pdurilor i Dezvoltrii Rurale) cu rolul de a identifica
problemele care ngreuneaz sau frneaz dezvoltarea local i n acelai timp propune /iniiaz concepte,
msuri i proiecte capabile s soluioneze problemele locale.
10. Din ce se finaneaz Programul LEADER?
Programul LEADER se finaneaz prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural,n
conformitate cu Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr.1698/2005/20 septembrie 2005.

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 117

Cum ajuta statul,membru UE ? :


1.= Groapa de gunoi,pe Mestecanis,la intrarea in Bazinul Dornelor!

Termenul de finalizare a lucrrilor este iulie 2014. Depozitul va ocupa o suprafa de 5,75
hectare. Conform proiectului, se estimeaz c groapa de gunoi va funciona pn n anul 2037 i
aici vor fi depuse 350.000 de tone de deeuri.
Pe Mestecni vor ajunge gunoaiele colectate din bazinul Dornelor, din localitile pe pe
cursurile rurilor Bistria, Moldova i Moldovia, printre care Ciocneti, Crlibaba, Vatra
Dornei, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Panaci, Crucea, aru Dornei, Dorna Arini, Broteni,
Cmpulung Moldovenesc, Izvoarele Sucevei, Breaza, Moldova Sulia, Sadova, Fundu Moldovei,
Pojorta, Iacobeni, Ostra, Stulpicani, Moldovia, Vatra Moldoviei i Frumosu
NU este pevazut sa se recupereze ACID ACETIC-sursa gratis
2.=Statie de epurare ape mina (mina de neferos Mestecanis)

NU este prevazut sa se recupereze microelementele (Cu,Zn,Mn,Fe-sursa gratis)


Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 118

Produse pirat
Faux emmental : ils en font un fromage 19 Aot 2010 www.ouest-france.fr/faux-emmental-ils-en-font...

L'emmental fabriqu en Rpublique Tchque.


De l'emmental venu de Tchquie et de Hollande
Le 10 aot dernier, une soixantaine de producteurs laitiers investissent plusieurs hypermarchs
de l'agglomration rennaise. A cette occasion, ils dcouvrent dans les rayons frais de Gant
Casino, Saint-Grgoire, de l'emmental rp en provenance de... Rpublique Tchque et des
Pays-Bas. Pour Marcel Denieul, agriculteur Janz et prsident du syndicat interprofessionnel
du gruyre franais, c'est intolrable et pas lgal . A deux pas de cette premire enseigne,
Leclerc, de l'emmental en provenance de Belgique est galement vendu.
Un fromage montagnard l'origine
A l'origine, l'emmental est un fromage suisse. Il tire son nom de la valle de l'Emme, dans le
canton de Berne o, grce au lait abondant de l't, on fabriquait ce fromage pour le consommer
l'hiver suivant. Bref, il s'agit d'une tradition montagnarde bien loin des Monts d'Arre ou
des Pays-Bas , rappelle Marie de Metz Noblat, conseillre en marketing fromager. Or, tous les
litiges lis ce fromage pte presse cuite viennent du fait qu'il ne s'agit pas d'une appellation
protge mais d'un fromage gnrique. Autrement dit, la fabrication d'emmental est possible
partout dans le monde...
Un emmental ou plutt des emmentals
Pour produire de l'emmental, il suffit en fait de respecter un cahier des charges international
dfini par le codex alimentarius. Seulement, les critres requis sont plutt lastiques. Au chapitre
des matires premires, par exemple, le lait de vache ou le lait de bufflonne sont autoriss. Ou
encore un mlange des deux. Quant aux trous dont la taille doit varier entre celle d'une cerise et
d'une noix, leur nombre peut aller de... rares nombreux .
Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 119

Un tiquetage imprcis
En matire d'tiquetage, le Codex impose que le pays d'origine (c'est--dire de fabrication) soit
indiqu. A cette nuance prs toutefois : si le produit subit une transformation substantielle
dans un deuxime pays, c'est ce dernier pays qui sera considr comme pays d'origine. De la
mme manire, la marque d'identification europenne qui figure sur les emballages (dans une
estampille ovale), mentionne un pays ( FR pour la France). Mais l aussi, le pays figurant
dans l'ovale est celui o a eu lieu la dernire transformation du produit. Autrement dit, cette
indication ne garantit pas, elle non plus, que le pays indiqu soit celui o le fromage a t
fabriqu.
Deux appellations en France
Plusieurs appellations certifient heureusement la provenance. En Suisse, il existe ainsi l'AOC
(appellation d'origine contrle) Emmentaler Switzerland . En France, deux IGP (indication
gographique protge) sont reconnues : l'emmental de Savoie et l'emmental franais Est-central
label rouge. Mais ces deux derniers ne reprsenteraient que 4 5 % de la production franaise
d'emmental (environ 240 000 tonnes par an). C'est le principal fromage produit en France.
C'est dloyal
Quoi qu'il en soit, le syndicat des fromages pte presse (SFPP) n'en dmord pas. L'emmental
venu de Tchquie n'est pas lgal. Les Tchques se sont engags auprs des Suisses ne pas
commercialiser de fromage pte presse sous le nom d'emmental , insiste Michel Roche,
le directeur du SFPP. Quant l'emmental hollandais ? Les producteurs hollandais ne
respectent pas les rgles. Les blocs doivent faire un minimum de 40 kg. Or, les leurs ne font
souvent que 15 kg. C'est plus conomique. Mais c'est dloyal , s'insurge-t-on au SFPP qui a
alert les services de rpressions des fraudes sur ce sujet.

Bibliografie :

Studiu comparativ de producere si de piata pentru branza tip emmental

rezumat - ing.Leniuc Vasile

Page 120