Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DISCIPLINA:
DREPT INTERNAIONAL PRIVAT
TEMA:
IZVOARELE DREPTULUI INTERNAIONAL PRIVAT
COORDONATOR STIINTIFIC:
LECT. DR. COSMIN DARIESCU
STUDENT:
ROCA(cs. CHIRU) DENIS-ANI
MANOIL ANDREEA-FLORENTINA
AN IV
DREPT ZI
CUPRINS
CAPITOLUL I PREZENTARE GENERAL..............................................................
CAPITOLUL II - DEFINIREA I CLASIFICAREA IZVOARELOR
DREPTULUI.................................................................................................................
IZVOARELE DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT.........................................
Izvoarele interne.......................................................................................................
Practica judiciara si arbitrala............................................................................
CONCLUZII.......................................................................................................
BIBLIOGRAFIE :..................................................................................................
mediate (obiceiul sau normele elaborate de organizaii nestatale ele trebuind sa fie validate
de o autoritate statal pentru a devenii izvoare de drept).
Izvoarele dreptului se mai clasific de asemenea in izvoare poteniale (ce exprim
posibilitatea de a elabora, modifica sau abroga norme juridice) i n izvoare actuale (eficiente,
determinate, opernd pe relaii sociale concrete constnd n toate actele normative n vigoare),
n izvoare de constituire i de calificare, dar i n izvoare interne i internaionale.
IZVOARELE DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT
Dreptul international privat are atat izvoare interne, cat si izvoare internationale, ceea ce
constituie o particularitate a acestei ramuri de drept. Dualismul izvoarelor se explica prin aceea ca
obiectul dreptului international privat, spre deosebire de dreptul international public, il formeaza
raporturile juridice cu element de extraneitate care se stabilescintre persoane fizice sau/si
juridice.
Faptul ca un raport juridic cu element de extraneitate este susceptibil de a fi reglementate de
legile a doua sau mai multe state explica aparitia izvoarelor internationale, pe care le numim
generic conventii internationale, bi si multilaterale.
Izvoarele interne
Notiunea de izvor de drept intern in dreptul international privat trebuie inteleasa in sensul
larg, adica pe langa legea 3 cuprinzand exclusiv reglementari in domeniul dreptului international
privat si actele subordonate legii, acte emise de organele competente ale statului, cuprinzand
reglementarea activitatii intr-un domeniu, dar si dispozitii interesand dreptul international privat .
Izvoarele interne ale dreptului international privat al Romaniei sunt :
Constitutia Romaniei4 stabileste principiile fundamentale ale politicii internationale
a statului roman si contine norme care intereseaza dreptul international privat ;
Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international
privat ;
Codul de procedura civila, cap. X, privind arbitrajul international si cap. XI privind
recunoasterea si executarea hotararilor arbitrale straine, in redactarea Legii nr.
59/1993;
Codul de procedura penala, art. 522 care se refera la executarea dispozitiilor civile din
hotararile judecatoresti penale straine;
Acte normative cuprinzand si dispozitii ce intereseaza dreptul international privat.
Legea nr. 105/1992 cel mai important izvor de drept intern
3
Termenul lege are i un sens larg, care desemneaz orice act normativ: lege, Decretlege, Hotrre a Guvernului .a.
4
De exemplu, art. 5 din Constituie (Cetenia), art. 7 (Romnii din strintate), art. 17
(Cetenii romni n strintate), art. 18 (Cetenii strini i apatrizi), art. 25 (Libera
circulaie), art. 44 (Protecia proprietii private), art. 53 (Restrngerea exerciiului unor
drepturi i liberti), art. 135 (Economia), art. 136 (Proprietatea).
momentul semnarii sau ratificarii, conventiile internationale se includ in legislatia interna, devin
parte integranta a sistemului de drept roman.
Referitor la aceasta categorie de izvoare, in doctrina se admite, uneori, o clasificare a lor,
dupa continut :
izvoare internationale continand norme conflictuale ;
izvoare internationale continand norme materiale.
izvoare internationale care contin norme conflictuale
Relativ la aceasta categorie se impune precizarea ca, desi exista o indelungata preocupare
pentru unificarea conflictelor de legi, sunt foarte putine conventiile care contin exclusiv norme
conflictuale. Autorii de specialitate de refera pentru exemplificare la Conventia pentru
reglementarea conflictului de legi in materie de casatorie si Conventia pentru reglementarea
conflictului de legi si de jurisdictie in materie de despartenie si de separatiune de corp, ratificate
de tara noastra prin Decretul-Lege nr. 873/1904.
interpretarea interna - care revine organelor interne abilitate in acest scop. Aceasta
interpretare este obligatorie pentru instante, de aceea judecatorul, intr-o speta
concreta, ce cade sub incidenta unui tratat, conventie sau acord, trebuie sa aiba in
vedere, in primul rand, scopul si intentia comuna a partilor , asa cum rezulta din actul
de ratificare sau aderare;
interpretarea internationala - s-a impus si capata o importanta din ce in ce mai mare,
chiar daca aceasta difera de interpretarea interna. Interpretarea internationala este
necesara pentru prevenirea interpretarii divergente si asigurarea aplicarii uniforme a
normelor conventionale, potrivit scopului urmarit de parti.
Dat fiind dinamismul relatiilor internationale, pentru a asigura aplicarea uniforma a
dispozitiilor din tratate si prin aceasta siguranta tranzactiilor, statele interesate utilizeaza schimbul
de note intre guverne, prin care se convine asupra sensului si continutului unor termeni sau
expresii din tratat. Adesea, acest mod de interpretare se impune, intr-un anumit context, cand
circumstantele in care s-a incheiat tratatul nu mai sunt aceleasi.
Din categoria izvoarelor nespecifice de drept internaionale privat care cuprind norme
conflictuale sau materiale, ntr-un numr mai redus dect cele principale, menionm
urmtoarele:
Constituia Republicii Moldova adoptat la 29/07/1994
Legea nr.100-XV din 26/04/2001 privind actele de stare civil
Legea nr.275-XIII din 10/11/1994 cu privire la statutul juridic al cetenilor strini i
apatrizilor
Legea nr. 1286-XV din 25/07/2002 cu privire la statutul refugiailor
Legea nr.269-XIII cu privire la ieirea i intrarea n Republica Moldova
Legea Ceteniei nr.1024-XIV din 02/06/2000
Legea Vnzrii de Mrfuri nr.134-XIII din 03/06/1994
Conveniile bilaterale care sunt utilizate cel mai frecvent de ctre instanele franceze acoper
statutul personal. De notat special, sunt:
Acordul dintre Frana i Maroc din 10 august 1981 privind statutul persoanelor i a
familiei n domeniul cooperrii judiciare.
Acordul dintre Frana i Polonia din 5 aprilie 1967 privind legea aplicabil,
competena i executarea n legislaia privind persoanele i familia.
Conflictele specifice de norme de drept provin dintr-o serie de acorduri internaionale la care
Frana este parte, cum ar fi:
Convenia de la Roma din 19 iunie 1980 privind legea aplicabil obligaiilor
contractuale, care prevede (articolul 3 alineatul (1)), c un contract este guvernat de
legea aleas de ctre pri.Alegerea trebuie s fie expres sau s rezulte cu certitudine
din clauzele contractuale sau din mprejurrile cauzei. Dispoziii speciale se aplic la
contractele ncheiate cu consumatorii (articolul 5) i contractelor individuale de
munc (articolul 6). Alegerea de drept a contractului nu trebuie s priveze partea mai
slab de protecia acordat prin normele imperative ale legii cu care el nu o legtur
strns. Viitorul regulament I de la Roma, care este n prezent n curs de negociere, ar
trebui s actualizeze prezenta convenie i s se formalizeze ntr-un context
comunitar.
Convenia de la Haga din 15 iunie 1955 privind legea aplicabil vnzrilor
internaionale de bunuri: n acest instrument, prile beneficiaz, de asemenea, de
libertatea de alegere a legii aplicabile (articolul 2). n absena unei legi declarate
aplicabile de ctre pri, vnzrile sunt reglementate de dreptul intern al rii n care
vnztorul i avea reedina obinuit atunci cnd a primit ordinul (articolul 3).
10
Convenia de la Geneva din 7 iunie 1930, care stabilete o legislaie uniform privind
cambiile
primit cu aceast valoare juridic. Ca atare, considerm analiza izvoarelor interne ale
dreptului internaional privat ea se face n principal cu privire la situaia actelor
normative.
ntruct prezentarea izvoarelor formale se realizeaz cu privire special la ramura
dreptului internaional privat, considerm c se impune distincia ntre izvoare
specifice, adic acele acte normative care conin n marea majoritate norme
conflictuale sau norme materiale, substaniale sau procesuale cu ajutorul crora se
reglementeaz raporturile juridice cu element de extraneitate i izvoare nespecifice,
adic acele acte normative care intereseaz n primul rnd alte ramuri de drept, dar
conin i norme de drept internaional privat fie conflictuale, fie de aplicare imediat,
ce privesc condiia juridic a strinului sau rezolvarea raporturilor cu element de
extraneitate.
12
BIBLIOGRAFIE :
1. Tratat de drept international privat Andrei I. Filipescu, Editura Universul
Juridic, 2006
2. Manual de drept international privat Ovidiu Ungureanu, Editura
Wolterskluwer, 2002
3. Drept international privat, Tratat elementar D. Popescu, M. Harosa, Editura
Lumina Lex, Bucuresti, 1999
4. Drept international privat Dragos Alexandru Sitaru, Editura Actami,
Bucuresti, 1997
5. Drept international privat Titus Prescure, Codrut Nicolae, Editura Lumina
Lex, 2005
13