Sunteți pe pagina 1din 28

AUSTRALIA DE SUD-EST SI SUD-VEST

Sima Cristina
Stnescu Mihaela
tefan Alexandra
Traicu Alexandra
Toader Diana
- GRUPA 322-

Aezare geografic
Australia este situata in emisfera sudica. Limite:
-Marea Arafura (N)
-Marea Coralilor (NE)
- Marea Timor (NV)
- Oceanul Pacific (E)
-Marea Tasmaniei (SE)
-Oceanul Indian (V, S)
Din punct de vedere matematic, limitele sunt :
- N: Capul York
- S: Capul Sud Tasmania
- V: Capul de Nord-Vest
- E: Capul Byron
Australia are o suprafata de 7.686.850 km (7.617.930 km uscat si 68.920 km apa ) si se
intinde pe aproximativ 3850km de la est la vest si 3200km de la nord la sud.
Australia este, din 1901, un stat federal ce cuprinde 6 state: Noua Galie de
Sud,Victoria,Queensland,Australia de Sud,Australia de Vest,Tasmania,doua teritorii: Teritoriul
de Nord si Teritoriul Capitalei si o serie de teritorii dependente: insulele Christmas, Cocos,
Heard, McDonald(in Oc.Indian), Ashmore, Cartier(in Marea Timor), Norfolk, Lord Howe, Marii
Coralilor, Marquarie(in Oc.Pacific) si Teritoriul Antarctic Australian. Interiorul Australiei,
corespunzator regiunilor aride,este cunoscut sub numele de Outback.
Cadru natural

- Geologia
Intregul continent australian este situat in cadrul placii Indo-Australiene, fiind o parte a
vechiului continent Gondwana.
In Precambrian( in urma cu 2 miliarde de ani ), existau in Australia mai multi cratoni
scuturi - ,dintre care au fost ulterior putem evidentia cratonii Yilgarn,Pilbara,Curnamona si
Gawler, care au fost ulterior sudati de procesele tectonice.
Cel mai vechi craton este Pilbara, situat in vestul Australiei, intre Karratha (N), Port
Hedland (V) ,Marble Bar si Nullagine. S-a format acum circa 3 miliarde de ani si este alcatuit
din roci vulcanice vechi si granite.
In partea sud-vestica a Australiei, intre Meekatharra( N), Mount Barker (S) ,Darling
Range(V) si Kalgoorlei (E),se gaseste cratonul Yilgram,cu o vechime de circa 2,6 miliarde de ani
si cu aceeasi structura litologica ca si cratonul Pilbara.
Sudarea masei continentale vest autraliene s-a realizat,cu precadere,in timpul
orogenezelor Capricornului, prin unirea cratonilor Yilgarn si Pilbara si Kimban, prin unirea
cratornilor Gawler si Curnamona.
De asemenea, la sfarsitul Precambrianului,se formeaza Geosinclinalul Adelaide,o
importanta structura geologica ce se intinde din nordul Muntilor Flinders pana la Peninsula

Fleurieu si cuprinde doua regiuni muntoase, Muntii Flinders si Muntii Lofty.


Sedimentele din geosinclinal au fost depuse intr-o perioada geologica cunoscuta sub
numele de Adelaidean(sfarsitul Cambrianului).
In Ordovician,in timpul orogenezei Delameriane, are loc cutarea si inaltarea acestor
sedimente, dar si falieri sau intruziuni granitice.
In devonian-carbonifer,in timpul orogenezi Alice Springs(400-350 mil.ani),au fost create o serie
de regiuni muntoase in partea centrala a Australiei, dintre care se remarca Muntii Macdonnell.
Finalul Paleozoicului a fost dominat de cutarile hercinice,care au dat nastere Muntilor
Marii Cumpene de Ape,din estul Australiei.
La inceputul Cretacicului, Australia era inca unita cu Antarctica si Noua Zeelanda,
legatura care s-a mentinut pana in finele perioadei, cand s-a separta de acestea (acum 95mil.ani).
Din punct de vedere litologic, se intalnesc aproape toate tipurile de roci din perioade
diverse ale timpului geologic. Prezenta rocilor precambriene la zi (in special in vest) ne arata
faptul ca aceasta regiune este emersa de foarte mult timp.
Nivelarea accentuata a reliefului este o alta dovada a vechimii teritoriului. Tilitele,intalnite in
multe locuri,in special in Muntii Flinders,demonstreaza vechi activitati glaciare.
Activitatea vulcanica a fost prezenta in Australia (desi este departe de marginea placii
tectonice Indo-Australiene), vulcanii erupand in partea de est inca de acum 33 milioane de ani.
Inspre sud, aparatele vulcanice sunt din ce in ce mai tinere, ceea ce ce sugereaza existenta unor
puncte fierbinti, aparute in zonele de minima grosime a scoartei terestre.
Dispunerea aparatelor vulcanice este legata de deplasarea placii Indo-Australiene spre nord,cu
circa 75 km/1 mil.ani sau cu 7,5cm/an.
Depozitele vulcanice se extind din nordul statului Queensland pana in Tasmania,cele mai noi
fiind inregistrate in Mount Schank si Mount Gambier din Victoria si Australia de Sud.
In Cuaternar au loc puternice fluctuatii ale Oceanului Planetar din cauza schimbarilor
climatice (puternice raciri ale climei - faze glaciare), care au modificat permanent zona de coasta.
Acum aprox. 12.000 ani, dupa ultima era glaciara, au fost separate de continent Tasmania
si Noua Guinee, odata cu ridicarea nivelului Oceanului Planetar.

- Relieful
Relieful Australiei nu este foarte complex, cea mai mare parte fiind compus din platouri
joase si campii,in special in partea vestica, ce corespund aflorimentului soclului precambrian sau
unei cuverturi sedimentare secundare si tertiare.
Singurul ansamblu montan continuu este reprezentat de Muntii Marii Cumpene de Ape,
aparuti in urma cutarilor hercinice ,fizionomia generala fiind aceea de munti vechi.
Forme genetice de relief
- Relief desertic (Marele Desert de Nisip,Desertul Victoria,Desertul Tanami,Desertul
Gibson): este specific regiunilor aride desertice, fiind un relief determinat de clima. Agentii

morfogenetici predominanti sunt schimbarile termice (inclusive prin inghet dezghet), vantul
(care produce fenomenul de deflatie) si apa prin precipitatii.
Procesele geomorfologice care predomina sunt: - dezagregarea fizica
- descompunerea chimica (facilitatea de
substratul petrografic)
- procese de defilatie (eroziune si transport
eolian)
- acumularea eoliana
- eroziunea torentiala (in conditiile unor
precipitatii bogate pe un interval scurt de timp)
Formele de relief: - hamade(intinse deserturi pietroase ,modelate de dezagregare fizica si
dezgolite de fenomene eoliene)
- ergurile (marile acumulari de nisip datorate transportului eolian,dispuse sub
forma unor semicercuri orientate pe directia vantului predominant )
- dune de nisip
- ueduri (vai seci create de ploile torentiale)
- glacisuri pedimente si inselberguri(ca forme de eroziune evaluate)
- depresiuni de acumulare si diferite forme minore.
- Relief glaciar montan(Muntele Kosciuszko): este un relief specific in care elementul
determinant il reprezinta apa sub forma solida si se afla situat in areale montane care indeplinesc
o anumita conditie de temperatura.
Agentii morfogenetici sunt: - gheata si zapada
- sistemul de inghet dezghet.
Gheata actioneaza ca agent predominant printr-o eroziune specifica in adancime. Zonele
neacoperite de gheata sunt supuse frecvent acumularilor de si care exercita o activitate de
eroziune nivala.
Sistemul inghet-dezghet actioneaza asupra reliefului situate la altitudini mai mari sau mai mici
decat gheata si chiar sub masa de gheata.
Procesele predominante sunt: - eroziunea glaciara - dezagregare fizica
- presiunea ghetii - transportul datorat masei de gheata(vizibil
prin dispunerea morenelor)
- acumulare glaciara si transportul eolian realizat pe gheata si
zapada.
Unele elemente sunt cauzate de modificarea masei de gheata in timp.
Formele de relief principale sunt: - morenele
- depresiunile glaciare (circuri ocupate frecvent cu lacuri)

- crestele
- abrupturile stancoase.
- Relief litoral: tarmurile Australiei( cu o lungime de 25.760 km ) sunt putin crestate, dar
variate ca tipuri si peisaje. Cu exceptia unor portiuni din sud-estul continentului, unde sunt cele
mai mari concentrari de populatie, tarmurile prezinta o slaba modificare antropica.
Tarmul estic: Capul York-Capul Wilson - este insotit pana aproape de Tropicul Carpricornului de
Marea Bariera de Corali (circa 150km latime si 2400km lungime,cu numeroase insule
coraligene.
Tarmul sud-estic este cel mai umanizat, aici desfasurandu-se o intensa activitate
portuara,comerciala si industriala.
Tarmul sudic este format din golfuri mari: Marele Golf Australian( prezinta faleze inalte), Golful
Spencer, Golful St.Vincent, Port Phillip Bay.
Tarmul vestic prezinta putine articulatii si se remarca prin: capuri, faleze, insule,mici golfuri,
estuare.
- Relief petrografic (Podisul Vest Australian): este un relief specific in care elementele
determinante sunt rocile.
Agenti morfogentici sunt: - caracteristicile rocilor
- schimbari de temperatura
- dizolvare
- rauri
- apa de infiltratie
Forme de relief : - forme de constructie vulcanica
- forme carstice
- forme specifice rocilor
Acest tip de relief se intalneste in regiunile vulcanice, calcaroase si regiuni ocupate predominant
de alte tipuri de roci.

Podisul Vest Australian - Western Plateau


- este situat in partea vestica a continentului si are o deschidere larga spre Oceanul Indian.
Pe latura estica, intra in contact cu campiile centrale. Este o peneplena straveche, usor ondulata,
cu altitudini medii reduse,de circa 400 m si maxime care abia depasesc 1500m (Vf.
Zeil,1510m).
- alcatuirea litologica este variata, fiind compusa din gnaise,cuartite,sisturi cristaline,intruziuni
granitice,roci vulcanice vechi sau formatiuni sedimentare paleozoice.
Podisurile structurale si martorii de eroziune prezinta scoarte de dezagregare, iar in deserturi,o
raspandire destul de larga o au depresiunile saraturoase sau argiloase si albiile seci(creek); in
perioadele mai umede,dupa ploile torentiale,aceste depresiuni si albii sunt acoperite cu apa.

- spre tarmul vestic, podisul se termina printr-o campie litorala ingusta,de care este despartit
printr-un abrupt nu foarte inalt, dar care uneori este evidentiat de linii de falie
- podisul prezinta mai multe subdiviziuni:

Partea estica a podisului este formata din munti reziduali foarte vechi, alcatuiti din roci dure,
cu altitudini ce depasesc 1500m( Muntii MacDonnell -1510m in vf.Zeil) si lungimi de cateva
sute de kilometri(Muntii MacDonnell, 650km).
Se mai intalnesc si munti izolati sau martori de eroziune cu altitudini reduse: Uluru ( 869m),
Muntele Burt (663 m) ,Muntele Singleton (844m).
- Muntii MacDonnell sunt formati din creste si roci dure,in special cuartite, dar si culmi din
gresii, ce depasesc 1000m.
In partea sudica prezinta un relief appalachian, dezvoltat pe depozite cutate foarte vechi.S unt
despartiti de Muntii Musgrave prin depresiunea desertica, larga a lacului Amadeus. Raul Finke
este principalul curs de apa din Muntii MacDonnell. Prezinta chei spectaculoase (Simpson Gap,
Standley Chasm) si mici sectoare cu vegetatie bogata.
- Uluru: un monolit din gresie de culoare rosie, care se inalta impunator deasupra podisului si
are aspectul unui aisberg,deoarece cea mai mare parte din masa sa se afla sub pamant.
Are o altitudine de 869 m si prezinta numeroase pesteri cu picturi rupestre.

Partea centrala a podisului, intre cele doua parti mai inalte, se situeaza o intinsa regiune de
afundare tectonica, cu caracter desertic si altitudini de sub 500m.
In Australia,deserturile ocupa un teritoriu de aproximativ 1,37 mil km (cca. 18% din suprafata
totala) ,in cea mai mare parte in Podisul Vest Australian,fiind nisipoase, din nisip cu pietris sau
pietroase.
Deserturile pietroase, cu suprafata plana sau usor ondulata,ce prezinta uneori cruste,sunt
cunoscute sub numele de gibber. Sunt evidentiate urmatoarele arii desertice:
- Marele Desert Victoria( din partea central-sudica a Australiei) si este alcatuit din dune de nisip,
martori de eroziune si depresiuni lacustre saraturoase.
- Desertul Gibson, localizat intre Marele Desert Victoria si Marele Desert de Nisip si se
compune din suprafete nisipoase si dune de culoare rosie(datorita continutului de fier), suprafete
pietroae si martori reziduali din roci vechi(granite,gnaisuri,porfire).In partea de vest a desertului
se afla lacul sarat Disappointment.
- Marele Desert de Nisip,se intinde intre tarmul Oceanului Indian si Muntii MacDonnell Petermann.
Este alcatuit din dune de nisip de culoare brun-roscata,care se extind paralel pe zeci si sute de km
si au inaltimi de circa 15m.In partea de est,in apropierea muntilor,aspectul desertului se
schimba,locul dunelor de nisip fiind luat de suprafete pietroase.Partea nordica a desertului ia
aspectul unui ses nisipos.O alta caracteristica a acestui desert este data de prezenta depresiunilor
puternic saraturate si a vailor seci(creek'uri).
- Desertul Tanami,se intalneste in partea nordica a Muntilor MacDonnell si reprezinta o vasta
campie nisipoasa,cu dune partial fixate de vegetatie.

Partea sudica a podisului Vest Australian este reprezentata de Campia Nullarbor, care se
intinde intre tarmul Marelui Golf Australian si Marele Desert Victoria si cuprinde altitudini care
cresc gradual spre nord.

Prezinta depozitele calcaroase cu grosimi de circa 200-250m ce au dat nastere unui platou etajat
cu relief carstic,cu numeroase pesteri,polii,doline.
Reteaua hidrografica de suprafata lipseste,precipitatiile infiltrandu-se rapid in masa
calcarelor,formand rezevoare de apa si cursuri subterane. Unele pesteri se afla la mari adancimi
si contin lacuri cu apa sarata.
In partea de est a campiei Nullarbor ( ce o separa de Campia Murray-Darling), se afla un sistem
de horsturi care se remarca Muntii Flinders si Muntii Lofty.
- Muntii Flinders sunt munti vechi ce apartin geosinclinalului Adelaide,cu altitudini ce ajung la
1180m(St. Mary Peak).
Se intind pe aproximativ 450km lungime pe directia nord-sud,de la Port Pirie la Lacul
Callabonna.
- in partea sudica a Muntilor Flinders si la vest de Adelaide se intind Muntii Lofty.
Ei sunt marginiti de abrupturi de falie si inregistreaza cele mai multe precipitatii din Australia de
Sud(pana la 1000mm/an).

Partea vestica este formata din munti reziduali vechi(precambrieni),podisuri marginale,in


special structurale,cu interfluvii plate,vai inguste si altitudini sub 500 m si campii litorale
etajate.
- Muntii Hamersley,situati intre raurile De Grey(N) si Murchison(S), reprezinta o regiune de
platouri peneplenizate si culmi cu altitudini ce depasesc 1000m,fragmentate de falii si de catre
raurile De Grey,Fortescue,Ashburton,Gascoyne si Murchison.
- Darling Scarp reprezinta un abrupt granitic pe o veche linie de falie al Platoului Vest
Australian, situat la marginea vestica a acetuia,extinzandu-se pe circa 322km, paralel cu coasa de
sud-vest. Darling Scarp separa bazinul sedimentar Perth,cu roci tinere,de vechiul scut
Yilgarn,alcatuit din granite si gnaise arhaice.
- Swanland este o regiune situata in partea de sud-vest a Australiei,intre Darling Scarp(V) si
Muntii Stirling(S), ce prezinta un peisaj marcat de precipitatiile mai bogate,ce au favorizat
frecventa mai ridicata a terenurilor agricole si asezarilor.
- Regiunea Lacurilor Sarate: Saltyland se intinde intre Swanland, in vest si regiunile
desertice,in nord si est.Este caracterizata printr-un mare numar de lacuri,in special sarate si putin
adanci.
- Muntii Stirling se gasesc la nord-est de Albany si au inaltimea de 1095m vf. (Bluff Knoll), cel
mai inalt varf din sud-vestul Australiei.
Peisajele deosebite ale acestor munti sunt protejate in Parcul National Muntii Stirling - una
dintre cele mai bogate regiuni floristice ale lumii.
Campiile Centrale reprezinta regiunea situata intre peneplena vestica (Podisul Vest Australian)
si Muntii Marii Cumpene de Ape,care are mai multe subdiviziuni:
- Campia Murray -Darling este situata in partea central-sudica si corespunde in mare masura
bazinelor hidrografice ale celor doua rauri.
S-a format prin sedimentare peste un fundament grezos,in nord, si calcaros,in sud.Orizontalitatea
campiei este intrerupta de masive de joasa altitudine(sub 600m),altitudinea medie fiind de sub
200m. Dunele de nisip ocupa suprafete intinse insa sunt fixate.
Campia Darling este axata pe cursul superior si mijlociu al raului Darling,avand o altitudine de
circa 100 m. Raul Darling prezinta afluenti numerosi pe partea stanga,in timp ce in vest se

gasesc numeroase lacuri sarate.


Campia Murray este o regiune de campie joasa,drenata de fluviul cu acelasi nume. Acesta
prezinta numeroase meandre,iar spre varsare strabate o regiune colinara.
Regiunea cuprinsa intre Murray si afluentii sai Murrumbidgee si Lachlan poarta numele de
Riverina si se remarca prin caracterul sau agricol.
- Campia Eyre se prezinta sub forma unei imense cuvete,in partea centrala a Australiei.
Altitudinea variaza intre 200m,pe margini,si -12m in zona lacul Eyre avand,pe suprafete
mari,caracter desertic.
Partea sudica a campiei este neteda si are caracter pietros. Lacul Eyre,principalul colector
pentru o vasta retea de creek'uri,este uscat in mare parte din an si prezinta o crusta de sare.In
trecut,raurile ce coborau din Muntii MacDonnell si se varsau in lacul Eyre,transportau aluviuni
care,in conditiile aridizarii climei,au fost spulberate,servind ca material la formarea dunelor din
Desertul Simpson.
Desertul Simpson se afla la nordul lacului Eyre,fiind marginit,la vest si sud-vest,de raul Finke si
a est,de raul Diamantina.Principala caracteristica a desertului o reprezinta dunele de nisip
longitudinale,paralele,de culoare rosie,care se intind pe circa 160km,pe directie nord-vest sudest.Mai prezinta suprafete pietroase, saraturoase dar si oaze.
- Campia Carpentaria este o campie de acumulare,cu altitudini sub 100m care se intinde in
jurul golfului cu acelasi nume din nordul Australiei.Are o latime maxima de 360 km in bazinele
raurilor Flinders,Leichhardt si Gilbert,care o dreneaza,un caracter ondulat,in partea sudica,si
neted,in nord,unde sunt si intinse suprafete mlastinoase.Climatul este tropical musonic cu multe
precipitatii peste 1000mm/an.Prezinta o alternanta de argile si gresii cretacice marine,cu o
grosime de circa 1000m.
Muntii Marii Cumpene de Ape reprezinta un sistem de munti, podisuri si dealuri cu altitudini nu
prea ridicate, ce insoteste pe circa 3700km tarmul Oceanului Pacific.
Spre ocean se termina printr-o ingusta si fragmentata campie litorala,care patrunde
tentacular,sub forma de golfuri,spre interior.
Muntii s-au format in timpul cutarilor hercinice,din Paleozoicul superior,insa au fost definitivati
in Tertiar si Cuaternar,cand au suferit miscari de inaltare si o puternica fragmentare
tectonica.Sisteme de falii,in special cu directie nord-sud,au fragmentat muntii in masive,inaltare
in mod diferit si depresiuni.
Activitatea tectonica din aceasta perioada a fost insotita de manifestari vulcanice,care au creat
platouri si munti vulcanici.Structura litologica variata a impus diferentieri locale,rocile dure dand
nastere la creste si abrupturi,iar cele moi,la vai largi si culmi domoale.
- in partea nordica altitudinile sunt mai mici,iar relieful apare sub forma unor masive muntoase
cu altitudini reduse,platouri sau unitati deluroase.
Platoul Atherton se afla situat in extremul nordic,in apropiere de Cairns,si se caracterizeaza prin
altitudini medii de circa 600m,rauri cu vai inguste(chei) si cascade,clima umeda,soluri fertile si
resurse minerale(aur,cositor).Platoul se inalta gradual,spre est atingand 1612 m in Mount Bartle
Frere,cea mai mare altitudine din statul Queensland.
Darling Downs este o regiune bazaltica situata in partea sud-estica a statului Queensland.Are
altitudini care trec de 600m,in cadrul unor conuri vulcanice.
- in sud,predomina muntii si podisurile separate de vai si depresiuni tectono-erozive.Apar
podisuri,sub forma unor blocuri izolate,separate de puternice linii de falie,podisuri vulcanice si

munti vulcanici.Aici este dezvoltat si relieful glaciar,in Muntele Kosciuszko.


Masivul New England este situat in nord-estul statuli Noua Galie de Sud si reprezinta un bloc
granitic de circa 1000 altitudine,basculat spre vest si faliat.In peisaj,se mai impun structuri
vulcanice si resturi de suprafete de nivelare.
Muntii Albastri stajuiesc orasul Sydney,la vest,si au aspectul unui platou puternic erodat,cu
altitudini de circa 1500m.
Alpii Australiei,situati in sud-estul statului Noua Galie de Sud si estul statului Victoria,cuprind
cel mai mare varf al Australiei,vf.Kosciuszko de 2228m. Prezinta relief glaciar,relief tectonic si
vai adanci si numeroase masive muntoase.
Muntele Kosciuszko,numit de catre exploratorul Paul Strzelecki,in 1840,in cinstea patriotului
polonez Thaddeus Kosciuszko,este alcatuit din roci granitice si roci metamorfice
ordoviciene.Muntele,impreuna cu alte varfuri inalte din imprejurimi a fost afectat de glaciatiunea
cuaternara.Are un tipic relief glaciar,cu circuri,vai glaciare,morene,blocuri eratice,roci mutonate
si lacuri glaciare.
Muntii Grampiani,localizati in statul Victoria sunt alcatuiti predominant din depozite grezoase si
prezinta versanti spectaculosi,verticali in partea vestica.
Tasmania este un horst vechi,aplatizat si detasat din Muntii Marii Cumpene de Ape,cu
numeroase forme glaciare,bine reprezentate in Muntii Cradle,Field si Anne.Relieful este format
din platouri centrale si munti cu o structura geologica diversa(roci magmaticedolerite,granite,bazalte,sisturi cristaline,calcare).Miscarile tertiare au fragmentat foarte mult
relieful,rezultand abrupturi tectonice,grabene sau masive.
Muntii Coastei Vestice,reprezinta un grup de masive muntoase cu relief variat,inclusiv vulcanic si
glaciar.
Marea Bariera de Corali se intinde in lungul coastei de nord-est a Australiei,la o distanta de 10180km de tarm,pe o lungime de circa 2400km si o latime de 2-150km.In partea centrala se
apropie de tarm ca urmare a ingustarii platformei continetale,fundul trecand brusc de la 80 la
200m adancime.
De-a lungul veacurilor,pe aceasta platforma continentala putin adanca,coralii s-au inmultit
mereu,organismele noi crescand pe scheletul de calcar al celor morti,astfel incat astazi grosimea
depunerilor depaseste in unele locuri 250m.
Cu toate ca denumirea sugereaza o fasie continua, Marea Bariera de Corali este de fapt o
grupare de peste 2800 recifi coraligeni.

- Clima
Factorii genetici ai climei
Factorii genetici principali ai climei sunt: - radiaia solar
- suprafaa terestr (suprafaa activ)
- circula ia general a atmosferei
Radiaia solar este factorul hotrtor n formarea climei, deoarece energia solar
constituie sursa energetic primar a declanrii tuturor fenomenelor meteorologice i a vieii.
Suprafaa terestr contribuie n mare msur la diversificarea climatelor pe glob.

Energia solar este absorbit i transformat n mod diferit de suprafa a solului, a apelor, a
covorului vegetal i a zpezii. Fiecare din aceste suprafee active are albedoul su, capacitatea sa
de a primi, nmagazina i ceda aerului atmosferic cldura primit.
Relieful scoarei terestre intervine i el n funcie de altitudine, nclinare i expoziie i modific
elementele climatice, determinnd o zonalitate climatic vertical. Cu ct suprafaa activ este
mai accidentat, cu att sunt mai variate i mai complexe procesele at mosferice, determinnd
anumite climate locale sau topoclimate.
Circulaia general a atmosferei reprezint factorul genetic cel mai dinamic al climei,
ea determinnd schimbrile neperiodice ale elementelor climatice i diferenieri evidente ntre
regiunile situate la aceeai latitudine. Ea face ca o regiune s fie mai umed sau mai uscat, mai
cald sau mai rece n funcie de influena anumitor centri barici. Influena conjugat a celor trei
factori genetici ai climei determin formarea pe suprafaa global a anumitor tipuri de clim bine
cunoscute
Australia este un continent predominant uscat, peste 2/3 din teritoriu primeste anual mai
putin de 500mm precipitatii si peste 1/3 mai putin de 250mm. Numai aproximativ 10% din
teritoriu primeste mai mult de 1000mm/an.
Predomina climatul cald,tropical si sub-tropical,iar in Tasmania si regiunile muntoase inalte
din Noua Galie de Sud si Victoria climatul temperat(cu precadere oceanic).
Principalele caracteristici climatice sunt date de pozitia geografica,caracteristicile reliefului,
presiunea atmosferica(ex.centura de presiune ridicata din zona subtropicala) si circulatia maselor
de aer(circulatia musonica,vanturile de vest si sud-est).
Muntii Marii Cumpene de Ape,prin orientarea pe directie nord-sud si altitudine,au rol de
bariera climatica in calea maselor de aer sud-estice.
Parametrii climatici:
- Temperatura aerului
Temperatura medie in ianuarie (vara emisferei sudice) variaza intre 16C la Hobart(S),
22C la Sydney(E), 23C la Perth(SV), 19C la Marble Bar.
Amplitudinea termica cea mai mica se inregistreaza la Darwin 3C,iar cea mai mare la Alice
Springs,19C.
Vara este fierbinte in toate deserturile, cu temperaturi medii care depasesc 35C sau chiar peste
40C (parti din regiunea Pilbara Vestul Australiei).
La Marble Bar(Australia de Vest),temperaturi de peste 35C se intalnesc din octombrie pana in
aprilie. Temperaturile maxime pot depasi 48C in regiunea Pilbara sau chiar 50C (ex.MardieAustralia de Vest,Oodnadatta-Australia de Sud sau Wilcannia -Noua Galie de Sud).
In majoritatea regiunilor aride,verile racoroase sunt rare,exceptie facand Campia Nullarbor,care
este influentata de brizele marine.De asemenea,pot fi intalnite fluctuatii de peste 20C de la o zi

la alta,atunci cand din nord patrund vanturi fierbinti si uscate.


Diferentele termice dintre zi si noapte pot varia intre 15-20C.
Ingheturile sunt foarte rare si pot fi intalnite in regiunile muntoase,in partea sudica.
Un aspect climatic deosebit il reprezinta evaporarea,foarte intensa in partile centrale si
vestice(1800-3000mm).
La Marble Bar, Australia de Vest,evaporarea poate ajunge la 2500mm/an.
- Precipitatiile atmosferice
Centura de presiune ridicata, subtropicala, se deplaseaza spre nord si spre sud,in functie
de sezon,ceea ce impune sezonalitatea nord,in timpul iernii, sudul Australiei cade sub influenta
vanturilor de vest si frunturile reci si umede,ce aduc precipitatii mai bogate.
Vara, in sudul Australiei,este uscat si fierbinte: 130mm la Perth si 180mm la Adelaide,cu
brize marine pe coaste. Urmand o lunga perioada uscata vanturile fierbinti si uscate din interior
pot cauza incendii in estul si sudul statului.
Ariditatea este accentuata in partea vestica (245mm/an la Kalgoorlie), exceptand regiunea de
sud-vest,cu climat mediteranean(8699mm/an la Perth).
Uneori,precipitatiile pot cadea intr-o singura luna sau,mai rar,intr-o singura zi. Cu toate
acestea,deserturile Australiei nu sunt la fel de aride comparativ cu alte deserturi ale Terrei
(Atacama - situat pe coasta de nord vest sudamerican n nordul statului Chile limitat la vest de
coasta Pacificului, la nord de Peru i la est de Bolivia i Argentina - primeste sub 50mm/an).
In timpul iernii australe se inregistreaza zapezi abundente in regiunea Kosciusko ( SE ) si in
Tasmania, iar in timpul noptilor,gerurile sunt comune in interior si sud.
In Australia,zapada cade regulat si semnificativ in Muntii Marii Cumpene de Ape (Noua Galie de
Sud si Victoria) si in Tasmania. Ocazional in timpul iernilor reci,cade zapada si in podisurile din
sudul statului Queensland,in Muntii Flinders si Lofty din Australia de Vest.
Cea mai notabila caracteristica a climei Australiei este marea variabilitate a precipitatiilor.
Acest lucru este influentat de Oscilatiile Sudice ale Oceanului Pacific,fenomen cunoscut sub
numele de El Nino. Austalia este unul dintre cele mai afectate continente,secetele majore fiind
urmate de perioade umede. Frecventa ciclonilor tropicali,valurile de caldura,incendiile sunt de
asmenea,legate de aceste oscilatii.
- Hidrografia
Australia este un spatiu deficitar din punct de vedere hidrografic, mari intinderi din vestul
tarii fiind lipsite de cursuri de apa. Este tara raurilor care seaca periodic,a lacurilor sarate si a
marilor bazine arteziene.
Hidrografia este reprezentata de apele subterane si apele de suprafata.

Apele subterane:
Apele subterane au o mare raspandire in Australia,chiar si in cele mai aride regiuni
(ex.Regiunea Lacului Eyre).
Se afla uneori la numai cativa metrii adancime(Marele Bazin Artezian),cu izvoare care
ies la suprafata prin fisurile rocilor(mai ales la nord si nord-vest de Muntii Flinders),sau pot fi
intalnite la sute si mii de metrii adancime(2300m).Unele ape sunt foarte sarate,iar altele pot avea
temperaturi foarte ridicate(chiar peste 100C,pentru cele mai adanci).
Marele bazin Artezian cuprinde o arie uriasa,sub teritoriile statelor Queensland(cea mai mare
parte),Noua Galie de Sud(nordul),Australia de Sud(sud-estul) si Teritoriul de Nord(coltul sudestic),de aproximativ 1,7 mil km2(22% din suprafara Australiei),fiind cel mai mare bazin cu apa
subterana din lume.
Gresiile,prin care apa arteziana curge,au fost depozitate ca sedimente in trei mari bazine:bazinul
Carpentaria,bazinul Eromanga si bazinul Surat,care impreuna formeaza Marele Bazin Artezian.
Cea mai mare cantitate de apa,care intra in bazin,provine din ploile tropicale care cad in nordul
statului Queensland.
Acest bazin cuprinde numeroase izvoare,din care se remarca 11 supergrupuri,cu mii de izvoare
individuale. Cele mai multe izvoare au debite reduse,sub 1l/s insa unele au debite de pana la 138
l/s(ex. izvoarele Dalhousie).Ele apar,ca niste oaze,in zonele aride ale Australiei,sustinand
mircoflora si fauna,compuse in mare parte din specii endemice,specifice fiecarui izvor.
Izvoarele au fost,si inca sunt o resursa valoroasa pentru sustinerea vietii salbatice.Unele din
aceste izvoare au dat nastere unor mituri aborigene,detinand semnificatii spirituale in cadrul
comunitatilor indigene.
Sute de izvoare se gasesc de-a lungul marginii de sud-vest a bazinului,acolo unde tectonica a
permis apei sa ajunga la suprafata prin fisuri.
Izvoarele Dalhousie sunt cele mai importante,numarand circa 80 izvoare active,ce dau
aproximativ 40% din debitul izvoarelor naturale ale Marelui Bazin Artezian.
Reprezinta,de asemenea,singurul supergrup care cuprinde izvoare cu apa calda(30-46C),dar si
cea mai semnificatia fauna de izvoare,cu 6 specii de pesti,dar si crustacei,melci,unele endemice.
De-a lungul timpului,multe din aceste izvoare au fost distruse,fie datorita folosirii intense,ca
unica sursa de alimentare cu apa,fie datorita dezvoltarii urbane.
Marele Bazin Artezian este principalul bazin artezian al continentului,dar nu este singurul. Se
mai remarca: Bazinele Murray,Eucla,Carnarvon,Canning.
Originea apelor subterane nu este pe deplin lamurita. Se admite ca o parte apreciabila a acestor
ape constituie o mostenire a perioadelor pluviale,dar,fara indoiala,ele sunt alimentate si astazi de
infiltratii.Valorificarea apelor subterane a schimbat semnificativ peisajul geografic in regiunile
uscate,fara scurgere permanenta de suprafata,prin aparitia de asezari,ferme sau cai de
comunicatie.

Apele de suprafata:

- Raurile
Distributia raurilor este puternic influentata de conditiile climatice si relief.
Orientarea si altitudinea Muntilor Marii Cumpene de Ape fac ca versantii estici,expusi
vanturilor umede dinspre sud-est,sa aiba o retea hidrografica densa,cu rauri permanente,in
general scurte,dar cu potential hidroenergetic.
Exceptie face raul Murray si afluentii sai,care au izvoare in Alpii Australiei,munti inalti cu strat
gros de zapada in timpul iernii si precipitatii mai bogate. Deserturile sunt lipsite de cursuri de apa
permanent,specifice fiind albiile seci numite creek'uri,care strabat deserturile venind din
regiunile muntoase.In timpul ploilor torentiale,acestea acumuleaza o mare cantitate de apa,au o
putere mare de eroziune si pot produce inundatii.
Creek'urile se prezinta,de cele mai multe ori,ca o albie larga,plina de nisip si presarata cu
grohotis,iar in munti formeaza defilee largi si stancoase.
Important este creek'ul Finke,care izvoraste din Muntii Macdonnell,la sud e Mount Zeil,ce are
un curs intens meandrat,de 640km lungime,si se varsa in lacul Eyre.Prezinta sectoare de
chei(Glen Helen),ochiuri de apa permanenta si strabate intense regiuni aride.
Desi prezinta uriase suprafete aride si semiaride,in Australia, apar frecvent inundatii
catastrofale, creek'urile si albiile raurilor permanente transformandu-se uneori in torente si fluvii
cu debite mari.
Bazinul Murray-Darling dreneaza cea mai mare parte a statului Noua Galie de Sud,inclusiv
Teritoriul Capitalei Australiene,jumatate din Victoria,o parte destul de mare din sudul statului
Queensland si o mica parte din estul Australiei de Sud.
Cea mai mare parte din cei 1.061.469 km2 ai bazinului este extinsa la vest de Cordiliera Est
Australiana,fapt ce determina regimul precipitatiilor si caracteristicile peisajului.In general,clima
este calda si uscata vara si blanda iarna,Cea mai mare parte a terenului este semi-arid,fiind cu
doar cateva zeci de metri deasupra nivelului marii.
Bazinul reprezinta,de departe,cea mai importanta regiune agricola a Australiei. Desi primeste
numai 6% din precipitatiile anuale ale Australiei,peste 70% din resursele de irigatii ale
continentului sunt concentrate aici. De asemenea,cuprinde circa 40% din fermele tarii si produce
cam acelasi procent din hrana statului.
Multi afluenti ai raului Murray sunt destul de lungi,insa au o scurgere lenta si un volum de apa
redus. Din cei aproximativ 13.000 gigalitri/an care se scurg in cadrul bazinului,circa 11.500 sunt
folositi pentru irigatii,uz industrial si aprovizioare domestica.Din aceasta cantitate,circa 95% se
foloseste pentru agricultura(cultura orezului,tutunului,bumbacului).
- Lacurile
Australia se remarca,in principal, prin lacurile sale sarate: Eyre, Frome,Amadeus,
Mackay, Torrens, , Everard,Carnegia,Carey, majoritatea fiind efemere si localizate in regiunile
aride si semiaride.Un aspect caracteristic al acestor lacuri este faptul ca isi schimba foarte des
dimensiunile si formele,in functie de precipitatii.
Sarea din aceste lacuri poate sa provina din evaporarea unei mari relicte(tertiare sau
cuaternare),disolutia din roci de origine marina,sau pe baza transportului din ocean,ori de pe
continent,prin vapori sau praf.Lacurile sarate pot cuprinde o serie de organisme,precum
bacterii(halobacteria),crustacei,insecte sau pesti.

Cu aproximativ 10 mii km, Lacul Eyre,este cel mai mare de pe continent si unul dintre cele mai
mari lacuri efemere din lume.
Bazinul Lacului Eyre(1,1mil km),cea mai uscata si pustie regiune din Australia,a facut parte in
trecut dintr-o mare interioara,care se intindea in nord pana la Golful Carpentaria.
Caracteristicile hidrologice ale bazinului Lacului Eyre sunt influentate de patrunderea ocazionala
a aerului tropical musonic din nord(noiembrie-martie),care face ca raurile sa transporte mari
cantitati de apa,ce pot provoca inundatii.
Compus din doua parti,Eyre de Nord si Eyre de Sud,lacul are fundul acoperit cu sare,fiind uscat
mai tot timpul.El poate deveni o vasta intindere de apa dulce cam odata la 8 sau 10 ani.
Multe lacuri din vestul Australiei au originea cuveteri de origine eoliana,vantul escavand mici
depresiuni si creand prin acumulare mici baraje de nisip,care pot fi ocupate,dupa ploi,de lacuri
efemere.
Destul de numeroase sunt si lacurile litorale:
- Lacul Alexandrina(Australia de Sud); L.Bonney, L.Illawarra,
Lacul Gippsland(Victoria), L.Macquarie, L.Myall, L.Narrabeen, L.Tabourie, L.Tuggerah
(Victoria).
O alta categorie de lacuri, bine reprezentata in Australia,o reprezinta lacurile de baraj antropic:
Hume(pe Murray),Eucumbene(pe Snowy),Victoria(pe Darling),Burbury(pe King,Tasmania),
construite cu scopuri multiple (regularizarea debitelor,irigatii,hidroenergie,alimentarea cu
apa,agrement).
In Muntii Marii Cumpene de Ape,acolo unde in Tertiar si Cuaternar au avut loc manifestari
vulcanice, se intalnesc lacuri vulcanice: Lacul Albastru(Blue Lake,ocupa craterul vulcanului
stins Mount Gambier din sud-estul statului Australia de Sud,are o circumferinta de 3km si o
adancime de 77m),Lacul Barrine,L Eacham (ambele in Queensland,in apropiere de Cairns).
In Masivul Kosciouszko se disting lacurile glaciare: Albina,Blue,Club si Cootapatamba(lacul
situat la cea mai mare altitudine). Mici lacuri glaciare apar si in Masivul Sedgwick(L.Beatrice)
din Tasmania.

- Vegetatia
Australia apartine,din punct de vedere biogeografic, regiunii australo-papuae,
subregiunii australiene.
Cu aproximativ 45 milioane de ani in urma,in timpul erei tertiare timpurii,cand au
disparut legaturile cu masa continentala sudica(Gondwana), Australia,care cuprindea atunci
Tasmania si Noua Guinee,a ramas izolata,de aceea flora si fauna prezinta aspecte diferite de
restul lumii,cu numeroase endemisme.
In anul 1994,in parcul National Wollemi a fost descoperita o specie de copac foarte vechi
- Pinus wollemi,cu o vechime de 160 mil.ani,iar in nord-vestul Tasmaniei un pin Huon vechi de
10.500 ani,considerat cel mai batran organism viu din lume.

Eucaliptul,este un simbol al Australiei. Inaltimea eucaliptilor variaza e la forme pitice(46m),pana la cele gigantice(100-110m) si apar in cele mai diferite medii:padure,savane,munti si
chiar in semideserturi.Eucaliptul creste foarte repede,cam cu 5m/an,lemnul este foarte dur,iar la
schimbarea anotimpurilor nu-si leapada frunzele,ci coaja,de unde culoarea alba a trunchiurilor.
In Australia se intalnesc peste 700 specii,aproape in totalitate endemice,impartite in 3 genuri:
Eucalyptul,Corymbia si Angophora.
Padurile de eucalipt reprezinta 78% din totalul suprafetelor forestiere native ale Australiei,fiind
dominant pe circa 133 mil. ha padure.
Padurile inalte de eucalipt(peste 30m inaltimea arborilor) ocupa 8,7 mil.ha,in special in Noua
Galie de Sud,Victoria si Tasmania. Aceste paduri sunt adesea numite paduri sclerofile
umede,deoarece se gasesc in regiuni cu precipitatii de peste 1000 mm/an.
Se pot evidentia padurile karri,din sud-vestul Australiei si padurile de frasin de munte,din
Tasmania,Noua Galie de Sud(partea sudica) si Victoria(nord-est),cu inaltimi ale arborilor ce pot
ajunge la peste 100m.
Padurile de eucalipt cu altitudine medie ocupa cea mai mare suprafata,cuprind circa 80% din
speciile de eucalipt si au o larga raspandire,in variate forme si habitate.Se
evidentiaza:jarrah,wandoo,salmon gun.
Padurile joase de eucalipt ocupa,cu precadere,regiunile uscate,unde sunt ascociate cu
acaciile.Malle reprezinta eucaliptii de talie joasa,care se disting prin multiplele tulpini care
pornesc de la nivelul solului,cu numeroase specii de inaltimi cuprinse intre 2-10m.
Acolo unde precipitatiile sunt mai bogate,formatia vegetala specifica o formeaza padurea
jarrah,alcatuita din Eucalyptus marginata si padurea karri,compusa din Eucalyptus diversicolor.
Mai pot fi intalnite si paduri de marri,blackbutt,yellow tingle,red tingle.
- Acaciile au,de asemenea,larga raspandire,dar nu si puterea de adaptare a eucaliptului.In conditii
de umiditate ridicata pot ajunge la 25m,insa pe soluri uscate se pipernicesc formand mulgascrubul.
Padurile de acacia(peste 16 mil.ha) apar,in general,unde media precipitatiilor este sub
750mm/an,fiind tot mai deschise,iar arborii mai scunzi,odata cu reducerea umiditatii si fertilitatii
solului. In regiunile umede, acacia formeaza paduri deschise,dominate,in general de o singura
specie:Acacia melanoxylon.
- Callitris ocupa regiunile uscate,interioare sau costiere,din Queensland,Noua Galie de Sud sau
Australia de Sud.
- Melaleuca apare in habitate umede,campii si mlastini sau regiuni costale din nordul Australiei.
- Casuarina cuprinde 60 specii,toate reprezentative in Australia,si poate varia de la 20m
inaltime,in regiunile umede din lungul raurilor,la specii cu aspect de tufa,in tinuturile aride din
interiorul continentului.
- Padurile umede cuprind padurile permanent verzi,din lungul coastei estice a Australiei si
Tasmaniei,dar si padurile din nordul continentului,unde clima este musonica,cu umiditate
alternanta.Aceste paduri prezinta o mare densitate a a arborilor,fiind paduri
inchise.Muschii,epifitele si lianele reprezinta o caracteristica a acestor paduri.
- Vegetatia de mangrove apare pe tarmurile nordice si nord-estice ale Australiei,expuse
mareelor si este compusa din arbori permanent verzi.Datorita frecventei si duratei de

inundare,constitutiei solului si compozitiei chimice a apei, mangrovele sund dispuse in fasii


paralele dinspre ocean spre continent:zona externa,cea mai inundata,este formata din
paletuvieri,arbori ce pot depasi 15 m inaltime,fiind prevazuti cu numeroase radacini-proptele;in
zona mediana si superioara sunt frecvente genurile Avicennia,Sonneratia si Bruguiera.
- Vegetatia de savana este intalnita in estul Australiei si este compusa din graminee,arbori si
arbusti.Aici apar specii de eucalipt mai scunde,adaptate la conditii de xerofilism.Covorul
ierbaceu este dominat de cateva genuri de graminee,precum Andopogul,Pennisetum sau
Sporolobus.
- Scrubul este caracteristic pentru regiunile unde precipitatiile inregistreaza 250-350mm/an si se
prezinta,in general,ca o vegetatie pitica cu maracini si spinarii greu de patruns.
Vegetatia deserturilor este specifica celei mai mari parti a Australiei de Vest. Circa 70% din
teritoriul Australiei este arid sau semiarid. Dispunerea neregulata a precipitatiilor are urmari
directe asupra vegetatiei,caci sunt plante care apar in perioada ploilor si dispar complet in cea
secetoasa.
Deoarece deserturile nu sunt foarte aride,exista o vegetatie si fauna variata cu specii endemice.
Flora regiunilor desertice cuprinde un numar relativ mic de specii comparativ cu celelalte
regiuni ale Australiei.
- Gymnospermele sunt foarte putine(Callitris),iar dintre Angiosperme se remarca
Myrtaceele,Mimosacreele,Poaceele,Chenopodiaceele.Genul Acaria domina flora deserturilor.
Principalele caracteristici ale plantelor sunt :caracterul sclerofil,frunze si tulpini suculente,pentru
stocarea apei,dar si radacini adanc infipte in sol.
Vegetatia ierboasa este intalnita,cu precadere,in partile nordice unde predomina ploile de
vara.Pe suprafetele argiloase ori sarate,apar tufarisuri cu
Kochia,Atriplex,Salicornia,Salsola,Halosarcia,Scleroleana,Maireana.
In partile sudice ale regiunilor desertice si semidesertice,datorita climatului cu caracter mai
temperat,cu precipitatii de iarna,se dezvolta formatiuni de malle-scrub,care sunt de fapt
formatiuni de trecere spre acociatiile vegetale de tip subtropical.
Tufarisurile si arborii rari si scunzi se intalnesc,in mare masura,in jumatatea sudica a
deserturilor australiene,datorita precipitatiilor mai uniforme.
Mulga acopera circa 20% din suprafata continentului si apare in regiunile care primesc intre
200-500mm precipitatii anual.
Marginea estica a regiunilor desertice curpinde:gidyea,brigalow,ironwood sau Casuarina
cristata.

- Fauna
Se deosebeste de fauna celorlalte continente, prin vechimea si formele sale endemice.
Aproximativ 83% din mamifere,89% din reptile,90% din pesti si insecte si 93% din amfibieni
sunt endemice pentru Australia,acest nivel ridicat fiind datorat izolarii indelungate a
continentului.
O caracteristica importanta a faunei este lipsa mamiferelor placentare native.
Cainele dingo,principalul animal placentar, a insotit aborigenii pe continent acum circa 5000 ani
si a reprezentat singurul animal domestic cunoscut de bastinasi pana la venirea albilor. Este
intalnit in areale variate,insa rar in stare pura.

Atacurile frecvente ale acestora asupra turmelor de oi a condus la construirea gardului dingo,cu o
lungime de 5614km -cel mai lung din lume,de la Janbour(Queensland) la Marele Golf
Australian.
Alte mamifere placentare care au fost introduse de catre europeni:
- vulpile rosii,iepurii,cerbii,caprioarele,dromaderii sau animalele domestice.
Marsupialele,animale ce poseda marsupiu,sunt cele mai cunoscute mamifere ale Australiei.
Ele sunt carnivore(diavolul tasmanian),omnivore(bilby), sau ierbivore(koala,cangurii).Tot aici
apar 2 din cele 5 specii de monotreme cunoscute,adica echidna si ornitorincul.
Marsupialele: cangurul, simbol au Australiei, este reprezentat prin 52 de specii,raspandite in
aproape toate zonele climatice.
Pe masura ce agricultura s-a extins,cangurii au fost alungati spre regiunile inospitaliere,unde
traiesc si astazi in numar destul de mare.
Monotremele: echidna si ornitorincul sunt mamifere care se inmultesc prin oua,iar puii ii
hranesc cu lapte.
Pasarile sunt variate si bogat reprezentate (800 specii,din care circa 350 endemice): emu,
casuarul(a 2-a pasare ca marime,asemanatoare strutului),papagali,lebada neagra,pasarea
lira,kookaburra(considerata sacra de catre aborigeni),jabiru,pasarile paradisului,cotofana
australiana,pinguinul pitic.
Reptilele sunt reprezentate de numeroase specii de serpi,soparle:gecko,Varanus
giganteus,broaste testoate dar si crocodili.
Sarpele tigru este raspandit in zonele mlastinoase din sudul Australiei, iar taipanul,cel mai
periculos, este intalnit in nord si nord-estul statului,ambele fiind specii foarte veninoase.
Dintre soparle,deosebita este Chlamydosaurus kingii, raspandita in tufisurile din estul Australiei,
ce se remarca prin volanele din jurul gatului.
Australia are si 4 familii native de amfibieni. Broasca raioasa de trestie a fost introdusa in
1935,pentru combaterea daunatorilor din lanurile de trestie. Broastele sudice reprezinta cel mai
mare grup de broaste din Australia,cu circa 120 specii.
Nevertebratele sunt cele mai numeroase specii ale faunei australiene.
Pestii din Australia sunt in numar de peste 4400 specii din care 90% endemici din care 2 specii
primitive(Arowana si Neoceratodus forsteri - pestele salamandra.Doua specii de rechin de apa
dulce din Teritoriul de Nord sunt,in prezent, periclitate.
Fauna marina mai cuprinde dugongi,balene,delfini. Marea Bariera de Corali ofera o mare
bogatie a lumii vii:corali,anemone,stele de mare,pesti,broaste testoase.
In fauna deserturilor. insectele reprezinta cel mai mare grup,in termen de numar de specii si
indivizi: termitele si furnicile.

- Solurile
Solurile Australiei se caracterizeaza prin vechime,fertilitate redusa si culoarea
rosie(datorita oxizilor de fier). Fertilitatea cea mai scazuta este specifica solurilor desertice,
acestea fiind nisipoase, pietroase sau saraturoase.In partea periferica a Podisului Vest Australian
si a lanturilor de munti insulari,exista fasii inguste de soluri de culoare castanie,bruna sau

cenusie,bogate in carbonati si gips.


La sfarsitul Miocenului, mare parte din continent a fost acoperit de laterite cu grosimi mari(peste
100m). Acest sol vechi,care are nivel redus de nutrienti,se pastreaza inca pe mari suprafete in
vestul Australiei.
Multe soluri prezinta carente in diverse minerale, sunt foarte nisipoase,nu retin apa,au textura
usoara si pot fi usor afectate de eroziune.

- Populatia
Populatia in istorie
Societatea australiana a fost mult timp privita ca fiind britanica, fiind putin modificata de
imigratia din alte surse pana la jumatatea secolului XX. Existau concentrari locale de
germani,chinezi sau alte grupuri etnice,stabilite aici in secolul XIX.
Pana in 1868, peste 160.000 de detinuti britanici au fost colonizati in Australia. Primii circa
1000 britanici,din care 2/3 detinuti,au ajuns aici pe 26 ianuarie 1788, infiintand prima colonie pe
actualul teritoriu al orasului Sydney.
Descoperirea pasunilor bogate si introducerea cresterii ovinelor stimuleaza colonizarea civila
(dupa 1820). Un alt factor important in colonizarea continentului l-a avut descoperirea aurului,
ce a determinat in secolul XIX-lea "goana dupa aur", mai intai dupa 1851,cand s-a descoperit aur
la Ballarat,Bendigo si Castlemaine(Victoria),si apoi,dupa 1891,in regiunea Kalgoorlie
-Coolgardie(Australia de Vest).
Unul din primele obiective ale noului guvern federal,stabilit in 1901, a fost modelul unei
Australii albe si interdictia imigrarii populatiei de culoare.Sustantial relaxata dupa 1966,aceasta
politica a fost oficial abandonata in 1973.
In timpul celui de-al doilea razboi mondial,datorita spectrului unei invazii japoneze,a fost lansata
o campanie viguroasa de incurajare a imigratiei din Europa,fapt ce a favorizat cresterea
populatiei,dar si diversificarea sa(in special cu greci si italieni). Astfel,in 1950,populatia
Australiei ajunge la circa 8 mil. locuitori. In acea perioada, Australia se remarca printr-o societate
rigida,nationalista,rasista,dominata de barbati(una dintre cele mai misogine societati din lumea
dezvoltata), in care biserica romano-catolica avea o influenta mare asupra moralitatii, avortul era
ilegal,iar cenzura era stricta.
Politica asupra imigratiei s-a modificat treptat astfel incat, de la o natiunea rasista,s-a ajuns astazi
la o societate multiculturala si toleranta.Daca in anul 1945 Australia era o rata in care 98% dintre
locuitori aveau origine britanica,dintr-o data ea s-a confruntat cu contingente masive de
italieni,greci,germani,olandezi,iugoslavi,asiatici care si-au format propriile comunitati si au
zdruncinat vechiul model social si cultural.In prezent imigratia este atent controlata,majoritatea
fiind rude sau refugiati,asiaticii reprezentand ponderea cea mai mare.
Incepand din 1950,rata de crestere a populatiei a fost mare,cu o medie anuala de peste 2,4%.
Cresterea naturala a fost cea mai importanta sursa a cresterii populatiei,contribuind cu 2/3 la
totalul cresterii din perioadele 1901-2000.Sporul migratoriu a avut un curs fluctuant,fiind
influentat de politicile guvernamentale,precum si de conditiile politice,economice si sociale ale
Australiei si ale restului lumii.

Conform Australian Demographic Statistics(2006),in anul 2005 populatia Australiei era de


20.452.300 locuitori,fiind prognozata sa ajunga,in 2051,la 24,9-33,4 mil.loc(nivelul minim si
maxim de proiectie).Aceasta prognoza se bazeaza pe faptul ca,de la inceputul anilor 90,cresterea
populatiei Australiei a fost de circa 1,2-1,3% pe an,jumatate fiind data de cresterea naturala,iar
jumatate de sporul migratoriu.
Dinamica populatiei
Cresterea naturala este datorata unei natalitati de 12 la mie,si unei mortalitati de 7,5 la
mie,ceea ce face ca sporul natural sa fie 4,5 la mie.
Incepand din 1901(crearea confederatiei) s-a inregistrat un evident declin al fertilitatii,de
la o natalitate de 27,2 la mie si o rata a fertilitatii de 3,9 copii/femeie,la o natalitate de 13,1 la
mie,si 1,76 copii/femeie in prezent (una dintre cele mai scazute din lume), fiind cauzat de
schimbarile produse in economie si societate.Varsta medie de nastere a copiilor a crescut de la
26,5 ani,in 1979,la 29,7 ani,in prezent.
Speranta de viata este printre cele mai ridicate din lume,77,7 ani pentru barbati si 83,6 ani pentru
femei datorita nivelului ridicat de trai,educatiei si asistentei medicale corespunzatoare.
Imbatranirea populatiei,evidenta deja in structura populatiei,va continua ca rezultat al nivelului
relativ redus al fertilitatii,combinat cu cresterea sperantei de viata.Astfel,structura populatiei pe
varste este proiectata sa se schimbe considerabil.Se preconizeaza ca in anul 2051 ponderea
populatiei de peste 65 ani va fi mai mare.
Densitatea populatiei este foarte redusa (2loc/km), cu o repartitie inegala in teritoriu. In
interiorul arid,mari suprafete sunt aproape nelocuite,cu densitati de sub 1 loc/10km.
Cea mai mare parte a populatiei este stabilita in regiunea litorala din sud-est.In fasia de
litoral,cuprinsa intre orasele Newcastle si Adelaide,se concentreaza aproape 90% din populatie.
Structura etnica: Australia este o societate multiculturala si,in acelasi timp,una dintre
cele mai permisive si tolerante societati din lume.Aceasta diversitate umana s-a realizat in ultimii
50 ani.Din totalul populatiei,92% o formeaza albii,cei mai multi fiind urmasii emigrantilor
britanici si irlandezi.Restul populatiei este alcatuit din asiatici(circa 5%,in principal chinezi,
vietnamezi si filipinezi),aborigeni(circa 2,3%) si altii.
Structura lingvistica: Limba nationala este limba engleza,insa vitalitatea culturii
australiene este sporita de multitudinea limbilor vorbine in comunitati.

- Orasele
Una dintre cele mai importante schimburi demografice din perioada moderna a fost
transformarea Australiei dintr-o societate rurala,in una puternic urbanizata. Prima asezare din
Australia a aparut in 1788,cand se infiinteaza o colonie penitenciara in Noua Galie de Sud,pe
teritoriul actualului oras Sydney.
Oraselele australiene s-au dezvoltat,in prima faza,ca si colonii
penitenciare(Sydney,Brisbane), puncte strategice pentru protejarea comertului(Perth) sau ca

centre pentru comert local si regional(Melbourne,Adelaide),iar ulterior ca orase miniere sau de


servicii.
Un moment important in evolutia oraselor australiene a fost descoperirea aurului,si apoi,a altor
resurse.
Se disting si o serie de orase planificate: Canberra,Griffith sau Leeton(Noua Galie de Sud) sunt
orase planificate de catre arhitectul american Walter Burley Griffin.Orasul Adelaide,cu bulevarde
largi si multe spatii verzi,a fost planificat special pentru imigrantii persecutati religios sau de alta
natura.Un rol important in schitarea orasului revine lui William Light.
Conditiile aspre din desert au impus adaptari inedite in stilul de locuite.White Cliffs(Noua Galie
de Sud) este o asezare miniera de exploatare a opalului cu locuinte subterane numite dogout.
Orasele australiene se remarca si prin caracterul lor multicultural,unele asezari mai mici avand o
atmosfera specifica impusa de caracterul etnic:Donnybrook,Birdwood.
Orasele importante ale Australiei sunt moderne,spatioase cu multe spatii verzi(in Melbourne
circa 30% din suprafata este ocupata de parcuri) si numeroase suburbii.Multe orase vechi,dintre
care se remarca orasul Melbourne,pastreaza cladiri din perioada coloniala,cu arhitectura
specifica(arhitectura victoriana).In 1901 arhitectura australiana a abordat un stil arhitectonic
inspirat dupa fermele din "tufisuri",cu acoperisuri tuguiate si galvanizate si cu verande umbroase.

- Canberra: (310.000 loc)


- este capitala Australiei. Cu o populaie de peste 340.000, este cel mai mare ora din interiorul
continentului. Oraul se afl n captul nordic al Teritoriului Capitalei Australiei, la 280 km sudvest de Sydney, i la 650 km nord-est de Melbourne. Oraul Canberra a fost ales drept capital n
1908 n urma unui compromis ntre rivalele Sydney i Melbourne, cele mai mari dou orae ale
Australiei. Este deosebit de celelalte orae australiene, fiind un ora planificat, construit cu
scopul de a fi capital.
- este situat n S-E Australiei, n statul New South Wales, districtul Yass-Canberra, la o
altitudine de 550-700 de metri, mai adnc n interiorul continentului. Are o clim mai rcoroas
comparativ cu cldura care domnete pe litoralul estic. Temperaturile medii multianuale sunt de
+28 de grade n ianuarie i 0 grade n iulie. Uneori aici cad i ninsori. Cantitatea medie
multianual de precipitaii este de 628 mm.
- industrie slab dezvoltata:industria hartiei si poligrafica,alimentara,a lemnului

- Sydney ( 4,2mil.loc.)
- este capitala statului Noua Galie de Sud, Australia. De asemenea, oraul este cel mai mare din Australia,
cu o populaie de 4.200.000. n Sydney se afl celebra Sydney Opera House. Opera din Sydney a fost
inclus n anul 2007 pe Lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO.
- este situat pe malul unuia dintre cele mai frumoase golfuri din lume, cu un port natural minunat, pe care
navigatorul britanic James Cookl-a botezat, n 1770, Port Jackson.

- mare centru universitar: University of Sydney(1850);


- destinatie turistica principala(sporturi nautice ,catedrala Garrison, parcul Hyde cu statuia lui

J.Cook, Opera)

- Melbourne: 3,7mil loc - circa 80% din populatia statului Victoria;


-oras multicultural(greci,italieni,evrei)
- este capitala statului federal Victoria din Australia, i este situat pe Rul Yarra n apropiere
de vrsarea sa n golful Portului Phillip.
- a fost fondat n 1835 de ctre John Batman i John Pascoe Fawkner din Tasmania, i denumit
dup primul ministru britanic de la acea vreme, Lordul Melbourne.
- este o arhiepiscopie catolic i anglican, n care se dezvolt industria petrolier i
cea productoare de maini.
-aeroport international in suburbia Tulla Marine
-centru de invatamant(Universitatea Melbourne -1853,Universitatea La Trobe),cultural si
turistic(Galeria Nationala,Centrul de Arta-3 teatre,o sala de concerte.

- Perth: 1,47mil loc


-se intinde in lungul estuarului raului Swan(19 km de gura raului)
-in 1829 apare prima colonie,ce a luat numele de la localitatea de bastina a lui George
Murray,secretar de stat al coloniei,din Scotia
- a devenit oras in 1856
- cuprinde 3/4 din populatia statului Australia de Vest
- este un centru industrial major: industie
grea,vopseluri,cauciuc,tractoare,otel,aluminiu,nichel,rafinarea petrolului.
-centru universitar(Universitatea Australia de Vest,Universitatea Murdoch)

- Adelaide: 1,1 mil loc (circa 70% din populatia statului Australia de Sud)
- este un ora de coast fiind situat n golful Saint-Vincent
- a fost fondat in anul 1836 si a fost botezat dupa regina Adelaide,sotia regelui britanic William
IV
- capitala a Australiei de Sud,orasul este separat de suburbii prin numeroase parcuri
- centre industriale: constructii de automobile,produse electronice,echipament medical,rafinarea
petrolului(Hallet Cove -sud de Adelaide)
- numit si "orasul educatiei":University of Adelaide(1874),University of South Australia.

- Brisbane: 1,8mil.loc (aria metropolitana)


- este capitala statului Queensland i al treilea ora, ca mrime, din Australia, cu o populaie de
aproape 2 milioane de locuitori.
- este situat lng Oceanul Pacific i strbtut de Rul Brisbane.
- numit n cinstea lui Sir Thomas Brisbane, oraul a crescut de la o colonie de ocnai stabilit n
1824 la Redcliffe, 40 de kilometri la nord. Colonia a fost mutat la Brisbane n 1825 i s-a

permis imigrarea din 1942. A fost aleas ca i capitala Queensland-ului cnd a fost fcut colonie
separat in 1859.
- functie industriala:aria metropolitana cuprinde peste 1/2 din capacitatea industriala a statului santiere navale,rafinarea petrolului,cauciuc,automobile,ingrasaminte,prod. textile si alimentare
- important centru universitar,cultural si turistic.

- Economia
Australia se inscrie in randul statelor dezvoltate ale lumii, avand un PIB de circa 600
mld.$ (32.000 $/loc) si o forta de munca de peste 10 mil.persoane. Cel mai important sector de
activitate il reprezinta serviciile(70% din PIB),urmat de industrie(26,2%) si agricultura
3,8%.
Forta de munca ocupata reflecta structura economiei:servicii(75,2%),industrie (21,2%) si
agricultura(3,6%)
Dezvoltarea socio-economica a Australiei a fost direct influentata de existenta si valorificarea
resurselor minerale. Aceasta industrie a prosperat inca din primii ani ai statului australian,fiind
insa puternic afectata de fluctuatiile pretului resurselor pe piata mondiala.
La sfarsitul anilor 70, rata de crestere a sectorului minier din Australia incepe sa scada,din cauza
aparitiilor de noi mine pe plan mondial si cresterii concurentei.La mijlocul anilor 80,una dintre
putinele resurse rentabile era aurul,datorita liberalizarii pretului(in 1968),dar si dezvoltarii de noi
tehnologii.Astfel productia de aur a Australiei s-a multiplicat,de la 18 tone in 1981,la 57 tone in
1985.
Colapsul pretului petrolului,pe plan mondial,in prima parte a anului 1986 a schimbat soarta
acestei industrii,prin reducerea investitiilor in explorare nu insa si in productie.Marea Timor
devine un punct focal in industria petrolului,din 1983,odata cu descoperirea campului petrolifer
Jabiru.
In prezent,Australia este un major producator si explorator de resurse pe plan mondial,cu
valori importante la carbune, fier, bauxita,diamante,aur,nichel ,cupru,plumb,zinc,argint,mangan,
uraniu,opal,ilmenit,rutil sau zirconiu.Cele mai importante rezerve sunt localizate in Australia de
Vest(fier,nichel,bauxita,diamante,aur,gaze naturale), Queensland(bauxita,
carbune,plumb,zinc,argint,cupru),Noua Galie de Sud(carbune,plumb,zinc,argint) si
Victoria(carbune,hidrocarburi).
Carbunele este resura de baza a industriei energetice. Huila se exploateaza din Noua Galie de
Sud(bazinele Newcastrle,Illawara),Queensland(exploatari la zi),Australia de Vest(Collie),iar
carbunii inferiori din Victoria,Australia de Vest(Esperance) sau Australia de Sud(Leigh Creek).
Petrolul si gazele naturale sunt resurse de baza pentru industria chimica si se extrag din
platforma continentala a Stramtorii Bass(Bazinul Gippsland),Baz. Carnarvon,Baz. Cooper si
Eromanga,Baz. Perth,Marea Timor ( exploatari din 2002).
Minereul de fier este o resursa cu productii insemnate in Australia,162 mil.tone - locul 3
mondial,cu o crestere importanta fata de anul 1979,cand se produceau 95mil.tone. Regiunea
Pilbara din Australia de Vest furnizeaza mare parte din productia de minereu de fier a tarii.In
acesta regiune se remarca exploatarile de la Mount Tom Pricem,Mount Whaleback,Mount

Newman,Marandoo,Orebody,Jimblebar sau Paraburdoo.


Industria prelucratoare
Marea varietate a resurselor metalifere si nemetalifere a permis dezvoltarea industriei
constructiilor de masini: automobile (Adelaide,Melbourne),
aeronautica,tractoare,nave,echipamente medicale,componente electronice si electrocasnice.
Cel mai important producator de autovehicule din Australia este GMHolden .Dificultatile
economice au dus la achizitionarea companiei,in 1931,de catre General Motors,care devine
ulterior ,sub numele de GMHolden,cea mai importanta companie din Australia.
In 1921, patrunde pe piata australiana a automobilelor compania Ford,ce detine uzine de
asamblare la Campbellfield si Geelong.
Toyota Group se stabileste aici in 1963,prin asamblarea la Melbourne a medelelor Corolla si
Corona,ce au devenit favorite pe piata australiana.In 2003,Toyota Motor Corporation Australia
Ltd, era cel mai mare exportator de vehicule din Australia,cu peste 66 mii unitati.
In domeniul aeronauticii,se remarca compania Boeing,care cuprinde peste 20 locatii in Australia.
Industria chimica a aparut in Australia inca de la jumatatea secolului al XIX-lea,prin producerea
de gaz din carbune (la Sydney),amoniac,farmaceutice sau ingrasaminte fosfatice.
Industria bumbacului,dezvoltata dupa 1970,este cea mai importanta subramura a industriei
textile,si se bazeaza inca pe mari importuri de materie prima.Prelucrarea lanii,doar o mica parte
din lana tunsa in Australia,se face in majoritate,in statele Victoria si Noua Galie de Sud.Textilele
din lana au fost dominante mult timp in Australia si au debutat,in 1801,prin productia de paturi
din lana la inchisoarea Parramatta,din Noua Galie de Sud.Necesitatile legate de cererea de razboi
au impulsionat dezvoltarea acestei industrii,tipice fiind tesatoriile din Portland si
Woodville(Adelaide).Produsele textile se fabrica la Lismore(Noua Galie de
Sud),Wollongong,Brisbane,Hobart,Carnarvon. Brisbane se remarca prin industria pielariei si
incaltamintei.
In cadrul industriei alimentare,pe baza culturii trestiei de zahar,s-a dezvoltat industria
zaharului.Trestia de zahar a fost introdusa in Australia la inceputul secolului al XIX-lea,in
1828,fiind cultivata experimental la Port Macquarie,unde apare si prima fabrica.Fabricile de
zahar sunt amplasate in apropierea plantatiilor: Tully, Townsville, Proserpine, Mossman,
Beenleigh, Pleystowe, Bundaberg,t oate in statul Queensland.
Alte ramuri ale industriei alimentare sunt: industria de morarit si panificatie,industria
carnii,carnii de vita,industria produselor lactate,distilarii de rom.
Pe baza unor intinse plantatii de pin,in partea de sud-est a statului Australia de Sud,se gaseste
cea mai mare concentrare de unitati de prelucrarea lemnului din Australia.In industria lemnului
se evidentiaza centrele:Manjimup,Corowa,Wagga Wagga,Tomworth.
In ultimii ani, Australia cauta sa joace un rol tot mai important in zona Asia-Pacific(circa 70%
din exporturi),unde se afla principalii sai parteneri comerciali.
Australia exporta produse agro-alimentare(20%,cereale,carne si produse din carne,zahar,produse
lactate),minereuri(12%),carbune(huila,10%),lana(5%),in valoare de 117 mld.$. si importa
echipamente si utilaje industriale(33%),produse chimice(11%),autovehicule(10%),petrol

brut(5%),in valoare de 127,7 mld.$,principalii parteneri comerciali fiind Japonia,Coreea de


Sud,Taiwan,SUA,Noua Zeelanda,Marea Britanie,Germania,China si Singapore.

- Agricultura
Agricultura antreneaza 3,6 % din forta de munca si contribuie cu 3,8% la PIB.Valoarea
productiei agricole a crescut constant in ultimii 30 ani,depasind 39 mld.$,insa veniturile din
exporturi(circa 27mld.$) sunt in raport cu evolutia preturilor pe piata mondiala.
Stiinta si tehnologia au facut din australieni unii dintre liderii in eficacitate si productivitate
agricola din lume.Conditiile climatice au impus dezvoltarea sistemelor de irigatii,fiind udate
circa 25.400 km2 terenuri acoperite cu pasuni,cereale-orez,grau,plante furajere,vita devie,livezi,trestie de zahar,bumbac.Un rol important il au resursele de apa subterane,mai ales
pentru aprovizionarea cu apa a animalelor si fermelor.
Provincia Riverina,situata intre raurile Murray si Murrumbidgee,constituie cea mai vasta si mai
reprezentativa regiune irigata a Australiei,aici practicandu-se o agricultura intensiva
complexa:cereale,pomicultura,viticultura,cresterea animalelor.
In modul de utilizare al terenurilor,se impun pasunile si fanetele(54%) urmate de
paduri(19%),terenuri arabile,vii si livezi(6%),iar circa 21% din terenuri prezinta o alta
utilizare(constructii,ape)sau nu pot fi utilizate(ariile desertice).
Agricultura Australiei este strans dependenta de clima,exporturi si de preturile produselor
agricole pe piata mondiala.Balanta agricola este puternic excedentara,Australia fiind una dintre
principalele tari exportatoare de produse agricole din lume.
O particularitate marcanta este cea a agriculturii de ferma.Acestea au aparut imediat dupa
asezarea europenilor si s-au extins odata cu explorarea regiunilor interioare si dezvoltarea cailor
de comunicatie.
Cresterea animalelor: cea mai mare parte a suprafetelor agricole australiene este folosita pentru
cresterea animalelor,zootehnia(cresterea ovinelor si bovinelor)fiind ramura de baza a agriculturii,
ce da peste 50% din valoarea productiei agricole. Cresterea animalelor a fost favorizata de
intensele pasuni naturale si de valorificarea apelor subterane. Australia este cel mai mare
crescator de ovide din lume(circa 100mil. capete),dar efectivele sunt in scadere(in 1965 se
cresteau 180mil capete). Anual se exporta peste 5milioane capete ovine in tarile islamice.
Australia este si cel mai mare producator de lana(peste 670 mii tone),cea mai mare parte
provenind de la rasa merinos,apoi de la rasele Polwart si Electorul de Saxonia.Circa jumatate din
lana produsa in Australia provine din Statele Noua Galie de Sud si Australia de Vest.Acest fapt a
facut ca Sydney sa devina sediul bursei mondiale a lanii.Pastoritul a patruns in Australia inca din
primele faza de colonizare,odata cu introducerea oilor merinos,aduse din Africa de Sud.Primul
export de lana a fost catre Anglia si a avut loc in anul 1811.Aceasta activitate a avut un rol
hotarator in dezvoltarea istorica si economica a Australiei.
Cultura cerealelor: are ca principal reprezentant graul(22 mil.tone),ce ocupa circa 50% din
suprafata totala cultivata si se extinde din centrul statului Queensland pana in sud-vestul
Australiei -wheat belt.
Cultura plantelor tehnice: principala planta tehnica a continentului este trestia de zahar.

Legumele: desi foarte variate ca tipuri se remarca cele de cartofi(Australia de Sud),rosii (se
remarca centrele Jerilderie,din Noua Galie de Sud si Carnarvon,din Australia de Vest),
morcovi(Victoria) sau ceapa.
Pomii fructiferi: diversitatea conditiilor de mediu permite practicarea unor variate culturi
pomicole:meri.
Vita-de-vie: primii care au introdus aceasta cultura in Australia au fost imigrantii germani.In
anul 1828,ei au infiintat primele plantatii in Valea Hunter(Noua Galie de Sud),iar in 1840,in
Valea Barossa(Australia de Sud).In Australia de Vest,pe valea raului Margaret,italienii au fost cei
care au plantat primele vii,in timp ce in regiunea Hilltops(Noua Galie de Sud) primii cultivatori
au fost imigrantii croati(1860).
Silvicultura: este un sector secundar al economiei.Din cele circa 700 specii de eucalipt,doar 40
sunt intens utilizate in economie,peste 90% din padurile exploatabile fiind alcatuite din lemn de
esenta tare:frasinul de munte,jarrah,karri,cedrul rosu sau artarul de Queensland.
Pescuitul: zona de pescuit australiana este a treia ca marime din lume,ocupand o suprafata dubla
fata de uscat.
Pescuitul este oceanic,costal si continental,si include atat sectorul comercial cat si cel
recreativ.Chiar data suprafata piscicola este foarte mare,productiile nu sunt pe masura din cauza
calitatii apelor,ce au un nivel redus de nutrienti.Valoarea afacerilor din pescuit a fost in 2003,de
2,3mld.$,circa 17.000 lucratori fiind activi in domeniul pescuitului comercial.De
asemenea,productia de acvacultura este redusa.

- Transporturile
Australia se remarca printr-o infrastructura de transport moderna,variata ca tipuri,dar
inegal distribuita in teritoriu.
Cele mai dense cai de comunicatie se regasesc in partea de sud-est a continentului,in
timp ce intense suprafete din interior sunt accesibile,in principal pe calea aerului.
Caile ferate insumeaza 47.738km ,din care 4015 cu ecartamenl lat,28.662km cu
ecartament standard si 14.831km cu ecartament ingust.
Din totalul liniilor de cale ferata,doar o mica parte sunt electrificate(8%),1397 km linie
standard si 2462 km linie ingusta. Trenurile sunt moderne si rapide,insa reteaua feroviara,in
multe cazuri,impune restrictii din cauza ecartamentului diferit.Rolul principal al cailor ferate
consta in transportul materiilor prime spre centrele de prelucrare sau spre porturi.
Caile rutiere au o lungime de circa 810.641 km,din care 336.962 pavate si reprezinta cel
mai bine dezvoltat sector al transporturilor de uscat.
Transporturile maritime au jucat un rol important in istoria Australiei.Primul vas cu
aburi a intrat intr-un port australian in 1852,iar in 1976,Australian National Line,a pus in
functiune primul mineralier de 120.000 tone,pentru transportul minereului de fier spre Japonia.
Dintre caile fluviatile(circa 2000 km)se detaseaza Murrey,care are functie
predominant turistica.Principalele porturi ale Australiei sunt :Port Kembla -Wollongong(pentru
exportul carbunelui si granelor),Port Jackson-Sydney,Port Botany-Sydney,Newcastle(important
in exportul carbunelui),Kurnell-Sydney(pentru produse petroliere),din Noua Galie de
Sud,Darwin(comercial),din Teritoriul de Nord,Townsville(important in exportul minereurilor de
la Mount Isa si Cloncurry),Gladstone(exportul carbunelui),Cairns(zahar,vite,grau,minereuri;port
turistic),Bundaberg, Brisbane(containere,zahar,grane,carbune),din Queensland,Whyalla,Port
Lincoln,Port Adelaide,Port Stanvac(port petrolier),din Australia de Sud,Hobart,Bell

Bay,Devonport,din Tasmania,Williamstown - Melbourne,Port Melbourne,Geelong,din


Victoria,Fremantre,Port Hedland(minereuri),Dampier,Cockburn SoundPerth,Carnarvon,Albany,Bunbury din Australia de Vest.
Transporturile aeriene beneficiaza de peste 455 aeroporturi,dintre care 311 cu pista
pavata.
Principala companie aeriana interioara este Qantas Australian,care deserveste peste 100
destinatii.
Transportul prin conducte este reprezentat prin conductele de petrol(4800 km),de
produse petroliere(500km),gaze naturale(31.300km) sau gaz petrolifer lichefiat (240km).

- Turismul
Turismul este una dintre cele mai importante industrii ale Australiei,cu o crestere rapida la
sfarsitul secolului XX.Cuprinde circa 6% din forta de munca ocupata(circa 550mii persoane) si
contribuie cu 4,7% la PIB.
Turismul international este centrat pe imaginea unei Australii in care coexista salbaticia
si exotismul peisajelor,a lumii animale si vegetale,plajele nesfarsite,precum si farmecul marilor
orase costale.
Australia are si un dezvoltat turism intern,cu o predilectie spre statiunile litorale,montane
si pescuit.Ca exemplu,exportul produselor turistice este mai mare decat exportul carbunelui sau
metalelor feroase si neferoase.
Principalele state furnizoare de turisti sunt Noua Zeelanda,Marea Britanie,Japonia,China,SUA,
Coreea de Sud si Singapore.
Majoritatea turistilor straini vin in Australia pentru vacante de relaxare(54%),urmati de cei care
vin pentru vizitarea prietenilor si rudelor(21%) si pentru afaceri(15%).Teritoriul de Nord si
Queensland prezinta cea mai mare pondere in turismul de relaxare,Victoria si Australia de Vest,in
vizitarea prietenilor si rudelor,iar Victoria si Noua Galie de Sud,in calatorii de afaceri.
Cei mai multi turisti viziteaza Noua Galie de Sud(55%),apoi Queensland(41%),Victoria(28%) si
Australia de Vest(13%),iar cei mai putini Tasmania(2%).
Dintre orase,cel mai vizitat este Sydney (53%),urmat de Melbourne (26%) si Brisbane (17%).

Analiza SWOT
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE OPORTUNITATI
-economie puternica
-sistem social mult -in Australia
-inflatie scazuta
prea permisibil
conform Bancii
-legaturi puternice cu cele mai -densitate redusa a Nationale,iti poti
mari puteri economice ale
populatiei,datorita dezvolta o afacere
lumii
regiunilor aride
cel mai repede
-principalul exportator al
extinse
-are cele mai putine
produselor
-investitii foarte mari restrictii in
argricole,metane,combustibili in
comercializarea
fosili
agricultura,datorita produselor
-turism care contribuie puternic terenurilor nefertile -cele mai mici taxe
la PIB'ul tarii
-deficit
-obiective turistice
-reteaua de transporturi
hidric,datorata
variate
diversificata,cu infrastructura scaderii periodice a
moderna
raurilor
-variabilitate mare a
-relief monoton
precipitatiilor.

RISCURI
-seceta,ariile tot mai
mici de export si
scaderea valorii
dolarului australian au
dus la un deficit major
al economiei
-tendinta de imbatranire
a populatiei
-reducerea
biodiversitatii datorita
defrisarilor,distrugerea
habitatelor
-riscuri provocate de
fonemenele climatice
extreme

BIBLIOGRAFIE:
Gaceu,O., Asia,Australia,Oceania, 2009,editura Universitatii din

Oradea,Oradea
Drake,Peter ,Economic Growth for Australia, 1988, Oxford University

Press,Melbourne
Radulescu,I.;Marin,I., Australia si Oceania, 1977,editura Universitatii din

Bucuresti,Bucuresti
Grifffits,Tony,1977,Contemporary Australia,Croom Helm,London
Marin, M.,Geografia Continentelor, 2008, editura Universitatii din

Bucuresti,Bucuresti
Cotet,P, Bacanu,L,Australia,Oceania,Antarctica, 1972editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti
Popa,V,Australia,,2007,editura Universitatii din Bucuresti,Bucuresti
Atlas geografic scolar, 2008, Editura Cartographia
Atlas geografic scolar, 2008, Editura Corint
Ghid turistic Australia ,colecia National Geographic Traveler