Sunteți pe pagina 1din 46

ACADEMIA DE STUDII ECONOMOCE DIN MOLDOVA

FACULTATEA BUSINESS SI ADMINISTRAREA


AFACERILOR
CATEDRAMANAGEMENT

RAPORT
DE
LA

Introducere

PRACTICA

S.A. ARTIMA

Practica de producie i licena am efectuat-o la ntreprinderea S.A. Artima,


fabrica de articole de marochinrie din Chiinu care a fost fondat in octombrie
anul 1945. Este o fabric care a lucrat i n condiiile de economie planificat i a
continuat s lucreze n condiiile economiei de pia. Primele articole produse au
fost portmoneuri, apoi geni pentru dame i gheozdane pentru elevi.
Muli ani la rnd S.A.Artima a fost unicul productor de articole de
marochinrie din Moldova. S.A. Artima era printre cele mai bune fabrici din
uniunea sovietic.
Odat cu schimbrile intervenite n viaa politic, s-a schimbat i viaa
economic din Republica Moldova. S-au ntrerupt brusc relaiile creative cu
celelalte ntreprinderi, s-au destrmat pieele tradiionale, n Modova au nceput s
apar mici ntreprinderi cu orientare n producerea articolelor de marochinrie, i a
crescut simitor importul articolelor de aceast natur. S.A. Artima nu a fost n
stare s se adapteze noilor condiii ale pieii din cauza greutilor financiare i a
prsit piaa intern, orientndu-se spre clientela strin folosind materia prima a
acesteia.
n anul 1990 fabrica a fost reorganizat n ntreprindere de arend.
n iunie 1995 ntreprinderea a fost privatizat ca sociatate pe aciuni.
Spre sfritul anului 1996 n comun cu agenia ARIA a fost elaborat planul
de restructurare a ntreprinderii.
n aprilie 1997 S.A. Artima a ncheiat Acordul - Memorandum cu Consiliul
Creditorilor. n perioada aciunii Acordului Memorandum, conform planului de
restructurare a ntreprinderii S.A. Artima a reuit relansarea producie i au
obinut rezultate pozitive.
n anul 1999 la ntreprindere a nceput implementarea sistemului 20 chei.
S.A. Artima export 100% din volumul total al produciei. Venitul din
vnzri n 2004 a atins 21259 mii lei. Salariul mediu lunar al unui lucrtor n anul
2006 a atins 1843 lei.
Deviza ntreprinderii: Art i Stil
Misiunea este de a transforma procesul de transportul bunurilor personale n
unul comod, modern i sigur.

I.1 Tipul de intreprindere dupa forma


organizatorico-juridica

Artima S.A. este cea mai mare intreprindere din Moldova


care activeaza in domeniul marochinariei. Produsele de baza sunt
articolele de marochinarie (valize, genti, ghiozdane, mape).
Angajatii Artima S.A. sunt cel mai valoros activ al acesteia.
Angajamentul primordial al managementului de virf este
asigurarea increderii depline a tuturor angajatilor in viitorul
prosper al Artima S.A..
Fabrica de articole de marochinarie din Chisinau a fost
fondata in octombrie 1945. La acel moment fabrica ocupa 22 m 2,
avea 35 de angajati si un volum de productie anual egal cu 76,4
mii ruble. Primele articole produse au fost portmoneuri , apoi
genti pentru dame si ghiozdane pentru elevi. Aproape toate
operatiile se efectuau manual, in afara celor de confectionare
efectuate la masinile de cusut.
In anul 1971 intreprinderea a primit in exploatare spatii noi
inzestrate cu echipament si tehnologii progresive, avind o
capacitate de productie de 8840 mii ruble anual in 2 schimburi.
Intreprinderea isi are sediul la momentul actual in aceleasi spatii.
Fabrica de articole de marochinarie Artima are forma
juridica Societate pe Actiuni. Adresa: or. Chisinau, str. Calea
Iesilor 6. Ramura industriala: industrie usoara, in subordonarea
Ministerului Industriei.
Intreprinderea Artima S.A. a fost inregistrata ca Societate
pe Actiuni la 22 iunie 1995 de catre Camera Inregistrarii de Stat a
Ministerului Justitiei in Baza Procesului-verbal N1 al Adunarii de
Constituire a Societatii pe Actiuni Fabrica de articole de
marochinarie din 16 iunie 1995, numarul de inregistrare
10504360. Ulterior, intreprinderii Artima S.A. i s-au atribuit si
celelalte coduri legale necesare:
Codul fiscal:

173563-05

Codul statistic:

0031681

La momentul inregistrarii capitalul statutar al intreprinderii era


de 9850332 lei,

impartit in 2462583 actiuni a cite 4 lei fiecare. Distribuirea


actiunilor la momentul efectuarii privatizarii este prezentata in
tabelul ce urmeaza:
Tabelul 1: Distribuirea actiunilor la momentul efectuarii
privatizarii:
Detinatorul
Statul (Ministerul privatizarii)
Colectivul intreprinderii,inclusiv

Numarul de actiuni

Suma, lei

895562

3582248

36.4

1567021

6268084

63.6

contra
bonuri
Proprietatea arendasilor

223891

895564

9.1

1343130

5372520

54.5

Total

2462583

9850332

100.0

Conform rezultatelor licitatiei, la care au fost propuse actiunile


Artima, 179017 actiuni in suma de 716068 lei au fost procurate
contra bonuri de un numar de fonduri investitionale (7,3 % din
total capital)
Contractul de constituire a Societatii pe Actiuni Artima si
Statutul intreprinderii corespund cerintelor legale si activitatii
intreprinderii.
Dreptul de proprietate
Dreptul de proprietate asupra cladirilor administrate de
intreprindere au aparut in baza Hotaririi Guvernului N 287 Cu
privire la modul de reorganizare a intreprinderilor de stat si de
arenda in Societati pe Actiuni din 13 mai 1994.In baza acestei
hotariri edificiile si cladirile se aflau la balanta intreprinderii si
sunt incluse in fondul statutar.
Dreptul comercial
Intreprinderea a depus cerere de inregistrare a denumirii si
a marcii de firma, a fost deasemenea obtinut certificatul de
prioritate (document ce certifica nerepetarea denumirii in limitele
Europei), dar oformarea a fost stopata din cauza lipsei de mijloace
banesti.

Intreprinderea nu detine brevete si licente, deasemenea nici nu


utilizeaza
brevetele sau licentele tertilor. Activitatea de cercetare si
dezvoltare la intreprindere a fost exprimata in anii precedenti de
propunerile de rationalizare a muncii, insa nu exista o sistema de
colectare a lor.

Situatia juridica a inchirierilor, locatiilor de gestiune si a


concesiunilor
Intreprinderea nu are in administrare inchirieri, locatii de gestiune
sau concesiuni. Spatiile date in arenda de catre intreprindere sunt
reflectate in urmatorul tabel:

Tabelul 2: Informatie din contractele de arenda a spatiilor


intreprinderii
Nr.
d/o
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.

Arendasul
Astra-Robu
S.A. Orasul alb
S.A. Orasul alb
S.A. Orasul alb
S.A. Orasul alb
S.A. Orasul alb
Vita-Vit
CRASMED
Silvis SRL
La Mariana
Zeta-Bic SRL
TaurTBI SRL
ARIA
FPGhermes Agro
Service
IM Nectar T
Veco-L SRL

Suprafata,
m2

De la

Pina la

65
18
35
40
23
44.5
236
338
266
10
18
18
378
178

1997
1997
1997
1997
1997
1996
1.12.1997
2.06.1997
13.10.1997
30.05.1997
1.05.1998
1.05.1998
11.09.1997
1996

31.03.1999
2002
1999
2002
2002
1999
1.06.2002
2.06.2007
1.10.2002
31.12.2002
1.06.1999
31.03.1999
11.09.2007
2001

Plata pt 1
m2 (lei
lunar)
147.69
280.00
120.00
216.00
144.00
65.87 ($)
144.00
40.00 ($)
120.00
84.00
240.00
180.00
72.00
160.00

177
50

1996
15.02.1999

2001
31.12.1999

160.00
30.00 ($)

Politica de acordare in arenda este individuala, luind in


consideratie particularitatile spatiilor acordate precum si
atributiile personale fata de client.

1.2

Istoria companiei

Fabrica de articole de marochinarie din Chisinau a fost


fondata in anul 1945 pe baza unui atelier de manufactura parasit.
Catre acel timp fabrica ocupa 22 m 2, avea 35 de angajati si un
volum de productie anual egal cu 76,4 mii ruble. Primele articole
produse au fost portmoneuri , apoi genti pentru dame si
ghiozdane pentru elevi. Aproape toate operatiile se efectuau
manual, in afara celor de confectionare (efectuate la masinile de
cusut).
In anul 1971 intreprinderea a primit in exploatare spatii noi,
inzestrate cu echipament si tehnologii progresive, avind o
capacitate de productie de 8840 mii ruble anual cu 1137 de
angajati.
Multi ani la rind, Artima S.A. a fost unicul producator de
articole de marochinarie din Moldova. Artima S.A. era printre
cele mai bune fabrici din fosta Uniune Sovietica si alaturi de
producatorul din Minsk o intreprindere prelucratoare de colectii
fundamentale de modele care urmau a fi prezentate la seminarele
internationale (cu o periodicitate de doua ori pe an) si erau
propuse intreprinderilor spre implementare in productia de masa.
Odata cu schimbarile intervenite in viata politica, s-a
schimbat si situatia economica din Republica Moldova. S-au
intrerupt brusc relatiile creative cu celelalte intreprinderi, s-au

destramat pietele traditionale, in Moldova au inceput sa apara


mici intreprinderi private cu orientare in producerea articolelor de
marochinarie si a crescut simtitor importul articolelor de aceaste
natura. Artima S.A. nu a fost in stare sa se adapteze noilor
conditii ale pietii din cauza greutatilor financiare si a parasit piata
interna, orientindu-se spre clientela straina folosind materia prima
a acesteia.
In anul 1981 intreprinderea a inceput o strinsa colaborare cu
companiile straine din Bulgaria si Italia. Circa 50 de specialisti ai
companiei (modelieri, specialisti pe furnitura, croitori, tehnologi,
etc.) au fost antrenati in schimbul de experienta cu firmele din
strainatate.
In 1989 a fost inceputa reutilarea tehnica a liniei pentru
furnitura cu ajutorul companiei Italiene HAWAI. Catre 1991
specialistii de la Artima si-au facut studiile in Italia, invatind sa
lucreze cu setul nou de echipamente. Linia instalata permite
confectionarea unui spectru larg de elemente de furnitura
destinat intreprinderilorproducatoare de incaltaminte, mobila,
tricotaje, confectii. Capacitatile de productie pot satisface atit
necesitatile pietii locale, cit si a celei straine. Dar pina la moment
nu este finisata instalarea intregului set de echipamente: lipsesc
instalatiile de purificare, ceea ce nu permite utilizarea tuturor
posibilitatilor de producere a accesoriilor metalice (unele operatii
galvanice necesita purificarea apei de reagentii chimici
toxicogeni).
In 1993 compania a fost reorganizata in intreprindere de
arenda avind 766 angajati. In iunie 1995 intreprinderea a fost
privatizata, capitalul statutar fiind de 9,85 mln lei din care 63,4%
apartin angajatilor , numarul carora catre acel moment a fost de
715.
Spre sfirsitul anului 1996 in comun cu Agentia ARIA a fost
elaborat planul de restructurare a intreprinderii.
In aprilie 1997, Artima S.A. a incheiat AcordulMemorandum cu Consiliul Creditorilor. In perioada actiunii
Acordului-Memorandum, conform planului de restructurare a

intreprinderii, ArtimaS.A. a reusit relansarea productiei si a


obtinut rezultate pozitive.
In anul 1997 a fost incheiat un contract ce prevedea lucrul
in lohn cu o intreprindere germana Stratic. Acest contract
continua si in prezent.
In anul 1999 la intreprindere a inceput implementarea
sistemului 20 keys. Politica calitatii la intreprindere este
orientata spre satisfacerea la maximum a cerintelor clientilor si
colaborarea profitabila cu acestia.
In anul 2000 Artimei S.A. ii este decernat premiul de stat
pentru realizari in domeniul calitatii si competitivitatii. In anii
2002-2003 are loc finalizarea achitarii datoriilor istorice a
intreprinderii.
In prezent intreprinderea isi desfasoara activitatea in baza
relatiilor contractuale pe termen lung, fapt ce asigura stabilitatea
financiara si protectia sociala a angajatilor. Anul 2006 este anul
imbunatatirii procesului de producere, cresterii productivitatii
muncii si a salariilor muncitorilor.
ArtimaS.A. actualmente este unul din putinii agenti
economici care exporta 98,1% din volumul total al productiei.
Cota parte oferita pietei locale este de 1,9%.
Venitul din vinzari in anul 2004 a atins 21529 mii lei si in
comparatie cu anul 1997 (inceputul restructurarii) s-a marit de
10,3 ori. Salariul mediu lunar la 1 lucrator in anul 2006 a atins
1443 lei si in comparatie cu anul 1997 s-a marit de 5 ori. In
perioada anilor 2000-2005 ArtimaS.A. a efectuat investitii in
Mijloace Fixe in valoare de 7,5 mln lei.
Artima S.A. este o intreprindere strategic orientata. Deviza
intreprinderii : Arta si stil . Misiunea ArtimaS.A. este de a
transforma procesul de transport al bunurilor personale in unul
comod, modern si sigur.

1.3 Particularitatile activitatii si problemele


dezvoltarii
Principalul gen de activitate al intreprinderii, este producerea
articolelor de marochinarie (valize, genti, ghiozdane, mape).
Produsele cu marca Artima S.A. apartin celei mai inalte
clase a articolelor de marochinarie confectionate atit mecanic cit
si manual, avind asa caracteristici ca:
Articole de diferite dimensiuni, culori, marimi tip;
Sunt confectionate in serii mari de uz cotidian;

Articole la moda, confectionate la comanda;


Folosirea materiei prime ca: pielea furnizata de
comandatar de lohn artificiala sau combinatii de diferite
tipuri.
La momentul actual intreprinderea lucreaza numai in lohn
(conform contractului cu Stratic,
care implica fabricarea
articolelor cu o tehnologie noua de producere):

Articole de marochinarie (100% din vinzari);


Accesorii metalice (furnitura) si decorative cu acoperire
speciala.

Ciclul tehnologic de producere a articolelor de marochinarie


reprezinta un proces finit, care include in sine: pregatirea doselei,
asamblarea peretelui din fata, operatii de cleire, asamblarea
botanului, coaserea chederului, imbracarea valizelor pe carcas,
montarea furniturii, finisarea valizelor, marcare, control,
depozitarea produsului finit.
Desi succesele atinse de Artima S.A. in anumite domenii
ale activitatii sale sunt evidente, managementul strategic in
intreprinderea examinata trebuie sa asigure si depasirea unor
probleme existente, fiind determinata de faptul ca industria
usoara se caracterizeaza printr-o concurenta acerba.
In respectiva activitate, este necesar sa se porneasca de la
principala dificultate existenta la moment instabilitatea si
incertitudinea fluxurilor banesti la Artima S.A. In acest
scop ar trebui sa se ia o politica consegventa, fundamentata cu
privire la mijloacele banesti. In aceasta privinta urmeaza sa se
aplice instituirea unui control financiar centralizat si eficient din
momentul depistarii declinului in performantele financiare ale
ArtimaS.A.
O astfel de actiune ar viza, in principal, realizarea de
estimari realiste ale fluxurilor de numerar viitoare, fundamentarea
bugetelor de venituri si cheltuieli totale ale Artima S.A. in
totalitate, si pe departamente (directii de activitate) ca parte
componenta a strategiei corporative.

Un alt inconvient il prezinta conducerea complicata, care


consta din mai multe elemente subordonate ( adunarea generala,
consiliu de observatori, organul executiv, comisia de cenzori, alte
departamente, sectii) ce vizeaza activitatea de baza a societatii.
Conducerea apare ca un element complicat, de cele mai multe
ori, din cauza divergentelor aparute intre nivelele de conducere.
Aceste neintelegeri se manifesta deseori la nivel de opinii diferite,
de informatii false sau incorecte percepute, de distorsionare a
continutului mesajelor ce reflecta activitatea societatii. Uneori, in
cazul transmiterii mesajelor cu continut de informare, atit in mod
ascendent, cit si descendent, apare riscul filtrarii informatiei, ceea
ce poate duce la luarea de decizii eronate si la aparitia
neintelegerilor la nivel de personal. Pentru a rezolva aceasta
problema, organele de control, instituie la nivel de S.A., ar fi
obligate sa recurga la o supraveghere stricta a modului de
transmitere a informatiei, si nu in ultimul rind sa tina cont si de
sursa de informare (informatorul sau emitatorul de informatie). O
alta masura ar fi asigurarea feed-back-ului informational, care ar
conduce la eficientizarea procesului de comunicare in cadrul
societatii.
In aceasta ordine de idei, exista posibilitati mai mari de
neintelegeri si dezacorduri in actul decizional. Aceasta
devine destul de evidente in cazul cind o parte din actionari isi
sustin opiniile ca juste si valabile, iar cealalta parte nu doreste sa
renunte la propriile puncte de vedere. Pentru a rezolva aceasta
dilema, devine necesara educarea in constiinta a spiritului de
echipa, care va activa si va tinde spre realizarea unui scop comun
si in interes social.
Un alt aspect negativ in calea dezvoltarii ArtimaS.A. il
reprezinta faptul ca aceasta este supusa impozitarilor
impovaritoare. O alta nuanta ce tine de impozitare, se refera la
actionarii persoane straine, pentru care are loc impozitarea dubla.
Aceasta situatie ar putea fi ameliorata prin adoptarea unor
proiecte de legi ce ar viza activitatea de durata a intreprinderii si
dezvoltarea cit mai eficienta si mai competitiva a acesteia. Ar fi
necesar de a acorda careva facilitati fiscale, de a incheia cu
anumite institutii bancare contracte, prin care acestea s-ar oferi

sa ocorde credite cu o dobinda bancara redusa pentru o anumita


perioada de timp.
Reducerea stocurilor de prisos este o alta activitate de o
importanta deosebita in cadrul procesului de eficientizare
activitatii companiei, mai ales in cazul in care la ArtimaS.A.
exista stocuri de materii prime care nu-si gasesc utilizare in
procesul de producere a societatii respective. In ceea ce priveste
reducerea stocului de productie in curs de executie, aceasta se
poate realiza la Artima S.A. prin imbunatatirea metodelor si
tehnicilor de programare si optimizare a procesului de productie
propriu-zis.
Lipsa finantarii se rasfringe negativ asupra relatiilor cu
clientii straini, intreprinderea folosind ca conditie de plata plata
in avans. Aici se poate afirma ca in industria usoara, mai ales cind
se negociaza cantitati mari este foarte riscant sa incepi
producerea articolelor fara a avea certitudinea comenzii, pentru
ca la o comanda mare intreprinderea poate intrerupe anumite
comenzi sau sa le amine, pentru a indeplini o comanda mai mare.
Intreprinderea are un singur finantator, aceasta situatie ii pune
in pericol existenta, din cauza dependentei depline de ei, de
aceea compania cauta noi cooperatori.
O mare problema pentru ArtimaS.A. este uzura
mijloacelor fixe, multe din utilaje depasesc virsta 20 de ani,
acestea nu functioneaza si ocupa spatiul de utilizare productiva,
aceste utilaje ar putea fi vindute respectiv spatiul sa fie dat in
exploatare sectiilor productive.
O alta problema cu care se confrunta Artima S.A. este
insuficienta de cadre (circa 260 muncitori). Pe piata exista
multe companii care au nevoie de croitoresre (lucreaza in lohn)
respectiv disponibilii isi aleg locurile mai atractive din punct de
vedere al conditiilor mai bune de munca, salariilor mai mari.
Ca rezultat intreprinderea trebuie sa mareasca salariile si
conditiile de munca sau sa mareasca productivitatea muncitorilor
fara atragerea altor muncitori (prin procurarea de utilaje
performante).

Cu toate acestea, prin aplicarea solutiilor moderne de


management si acordarii in continuare a unei atentii deosebite
calitatii,
ArtimaS.A. va depasi greutatile si isi va extinde
activitatea demonstrind ca este un agent economic important in
republica.

2.1 Organizarea activitatii intreprinderii.


Motivarea personalului
Performantele economice ale oricarei societati comerciale
sunt indisolubil legate de propria structura organizatorica.
Aceasta afirmatie isi gaseste justificarea in faptul ca atingerea
obiectivelor reclama concentrarea rationala a tuturor resurselor
disponibile si canalizarea eficienta, coordonata, a eforturilor
depuse de catre firma. Sansele de succes in afaceri, ale unei
societati comerciale, sunt considerabil sporite si in acelasi timp
controlate, daca firma dispune de o structura organizatorica
adecvata scopurilor fixate, concordata cu natura si cu amploarea
activitatii desfasurate si adaptabila conditiilor de mediu.
Structura organizatorica a firmei reprezinta modul de alocare
a personalului angajat, in ansamblul compartimentelor de munca
constituite in functie de natura activitatilor ce le sunt atribuite si
grupate pe baza legaturilor ce se stabilesc intre ele in doua
planuri: in plan vertical, pe diferite nivele ierarhice, in raport cu
gradul de subordonare in plan orizontal, pe acelasi nivel ierarhic,
in raport cu functiunea deservita.
Aria a efectuata o profunda cercetare in domeniul strategiei
si necesitatilor intreprinderii ArtimaS.A. si a fost propusa
urmatoarea structura organizatorica (schema 1). Ea este o
structura functionala formata din trei nivele de management:
Managementul de virf (directorul general si directorul
executiv);
Managementul
activitate);

de

mijloc

(directorii

pe

directiile

Managementul de jos (sefii de sectii si servicii).

de

Directii de baza:
1. Producere
2. Tehnica
3. Finante
Directii de sustinere:
1. Juridic
2. Personal
3. Asigurarea calitatii
4. Protectia civila
5. Administrativ-gospodareasca
6. Comert
7. Implementare 20 keys
Spre deosebire de structura precedenta au fost formate
servicii noi si independente: serviciul administrativ-gospodaresc
ce a fost in supunerea directorului comercial, serviciul comert
format din precedenta Directia comerciala, serviciul asigurarea
calitatii si standartizare a fost scos din supunerea directiei
producere si a fost formata o pozitie noua Manager
implementare 20 keys ce este necesara pentru sustinerea
implementarii continuie a sistemului 20 keys.
La intreprindere functioneaza un punct medical, unde
salariatii pot primi gratis asistenta medicala necesara. In afara de
aceasta, la intreprindere functioneaza cantina: angajatii au
posibilitatea de a procura bonuri pentru alimentare (din contul
salariilor) la un pret redus. Diferenta de pret e suportata din
contul marjei comerciale a intreprinderii. O forma de asistenta
sociala la intreprindere este intretinerea caminului, unde locuiesc
o parte din angajati.
Motivarea personalului are loc prin diferite instrumente si
anume:
La indeplinirea normei de 100% (120 valize/zi, 100 genti/zi)
brigada primeste un adaos la salariu de 30%;

La indeplinirea ritmica a planului de productie, sectia


primeste premiu in valoare de 10% din salariu.

2.2

Sistemul de calitate

Politica de calitate a fabricii de articole de


marochinarie Artima S.A.:
Sarcina principala de a produca si a furniza clientilor
productie cu un nivel de calitate,care ar satisface la
maximum cerintele lor.
Intreprinderea depune eforturi de a conlucra cu furnizorii in
domeniul precizarii cerintelor privind calitatea solicitata.
Perfectionarea sistemului de instruire profesionala a
personalului este printre sarcinile principale in domeniul
calitatii.
Executarea acestei politici se asigura dezvoltand procesul
permanent de imbunatatire a activitatii fiecarii subdiviziuni,
constientizarea de catre fiecare lucrator a cerintelor
consumatorilor, satisfacerea acestor cerinte si executarea
corecta a tuturor sarcinilor si a proceselor de documentare
de la bun inceput.
Managementul de varf al Artima S.A. ia asupra sa toata
responsabilitatea in ce priveste realizarea politicii in
domeniul calitatii.

Toata gama de produse trebuie sa corespunda cerintelor


GOST 28631 Genti, valize, mape, produse de marochinarie s.a.
Conditii Generale. Procedurile de control corespund organizarii
procesului de producere la intreprinderile din aceasta ramura: se
efectuiaza controlul la intrarea materiei prime,controlul
intermediar la fiecare etapa de producere si controlul produselor
finite. Controlul intermediar cuprinde diferite forme: selectiv,
curent si super-control (control minutios la fiecare operatie
tehnologica). Responsabilii de calitate sunt lucratorii, conducatorii
de brigazi si controlorii. Petrecerea controlului are loc prin
intermediul controlorilor la finele procesului, iar cel intermediar tehnologii sau fiecare operator care observa defectul. Problama
rezida din faptul ca nu toti operatorii cunosc metodele de
apreciere a calitatii in proces, pentru operatia precedenta. De
aceea se preconizeaza introducerea in sectiile de cusut a unui
control pentru supravegherea calitatii in proces.
Situatia serviciului calitate in intreprindere poate fi
considerabil imbunatatita. In majoritatea sa sunt necesare cadre
aditionale in fiecare sectie productiva (in total 3) pentru a asigura
controlul operational in proces si un control sortor in depozitul
materiale, pentru a asigura sortarea si aprecierea veridicaba 10%
din materiale conform standartelor calitatii.
In rezultatul calitatii materialelor cele mai des intilnite
defecte sunt urmatoarele:
1. Defecte ale materialelor, ce au un caracter neconcentrat,
fiind mprtiate pe toat suprafaa materialului;
2.

La recepia materialelor pe eticheta rulonului se indica


suprafaa totala a defectelor, dar n majoritetea sa, ea nu
este reala, pentru c n dependena de amplasarea detaliilor
la croire, ele se pot include n suprafaa utila a materialului,
sau poate afecta suuprafeele alaturate mult mai mari;

3. Suprafeele ce nu sunt incluse n croire sunt stocate n


secia de croire pn la soluionarea problemei cu
reprezentantul partenerului german. De obicei de ele
ulterior se croiesc detalii pentru partile interioare ale

geamantanelor si gentilor. Astfel, rezulta ca defectele


evidente in productie nu sunt;
4. In cazurile cind pentru o anumita marca de produs finit la
stadia de croire se evidentiaza un % mare de material
defectat, are loc compensarea din partea partenerului
german si expedierea inapoi a ruloanelor majoritar defecte;
5. Materialele defecte sunt la acelasi pret ca si materialele
defecte;
6.

Deoarece materialele nu sunt incluse in cele 20%


importate de intreprindere costul intoarcerii materialelor nu
influienteaza asupra costului finit. Cheltuielile aditionale pot
aparea la croirea suplimentara a detaliilor ce au fost croite
in material defect si nu pot fi utilizate;

7. La aparitia si constatarea defectelor se alcatuieste un act


de catre inginerul superior pentru calitate. Insa aceste acte
poarta un caracter spontan si pe baza lor nu este posibil de
apreciat real situatia defectelor materialelor si produselor
finite;
8. Periodic are loc inspectarea productiei finite in sectii. In
rezultatul inspectarii se stabilesc defectele productiei finite.
Defectele corigibile sunt corectate de catre operatorul
vinovat, fara o plata suplimentara.Se propune de a
introduce registrul pentru evidenta regulata a calitatii.
Schema 2: Controlul calitatii

Depozitul materii prime


si materiale, echipament,
stocarea conform marcarii

Receptia de materii
prime si materiale,
Controlul
conform
marcarii

Control la intrare,
10% - metoda de
esantion aleatoriu

Hala de croire, croirea materiei


prime in seturi:inginer tehnolog
penru asigurarea procesului de
croire, pentru calcularea normelor
de utilizare a materiei
primesi
materialelor, % de utilizare a
suprafetelor si evidenta
utilizarii

Producerea: control la finele


procesului tehnologic de catre
controlor, autocontrolul, controlul
reciproc, controlul periodic (de
maistrul
tehnolog,
laborator,
inginerul pentru calitate

Hala accesorii,
Depozit accesorii:
(verificarea
cantitativa)
si
verificarea
conform
etichetelor

Consumatori acceptarea

Capitolul III. Analiza functiunilor intreprinderii


3.1

Functiunea de personal

Cel mai mare numar de disponibilizati s-a inregistrat in


anul 1995. Din anul 1996 se observa o descrestere a numarului
angajatilor Artima S.A. Incepind cu anul 1998 numarul
angajatilor a inceput sa creasca, astfel in anul 2001 numarul
scriptic al lucratorilor a fost de 688. Din anul 2002 din nou se
observa o descrestere a numarului personalului (tabelul 1) ceea
ce este o problema pentru intreprindere.
Fluxul de cadre are o influienta mare asupra situatiei
financiare la intreprindere, pentru ca atrage surse suplimentare la
pregatirea cadrelor.In anul 2005 au fost primiti la lucru 93 de
persoane, in total s-au concediat in total 114 persoane.

Diagrama 1.
Numarul scriptic mediu persoane:

La angajarea personalului se petrec cursuri de specializare a


cadrelor aducandui-se la cunostinta atributiile si functiile pe care
trebuie sa le indeplineasca,li se aduce la cunostinta sistemul 20
de chei.
Categoria managementului include: directorul, loctiitorii
lui, sefii departamentului, sefii halelor de producere, sectiilor s.a
Categoria specialistilor include: contabili, economisti,
tehnicieni, tehnologi.
Categoria personalului auxiliar include lucratori din
domeniul serviciilor si sfera sociala.
Tabelul 2
Structura personalului dupa varsta (ani)
Manageri
Specialisti
Muncitori

<18
0
0
6

18-25
0
8
162

26-40
7
10
241

41-55
22
18
150

>55
3
2
12

Structura personalului dupa virsta arata ca cea mai mare


parte din angajati se includa in categoria 20-40 ani, ceea ce
inseamna un raport normal in generatia noua. Personalul in virsta
de pana la 40 de ani (peste 50%) reprezinta un semnal important
pentru potentialul e dezvoltare a intreprinderii.
Pe parcursul anilor se observa o crestere a salariului mediu
lunar la un lucrator ceea ce este reprezentat in tabelul 2:
Diagrama 2.
Salariul mediu lunar la un lucrator (lei):

3.2 Functia de productie


Conform structurii organizationale a intreprinderii in present
functioneaza 4 sectii de producer in procesul de coasere si un
bloc integru pentru procesele de accesorii. Fiecare sectie de
producere este specializata in conformitate cu criteriile
tehnologice existente la intreprindere.
Fluxurile tehnologice pentru articolele de marochinarie
fluxul tehnologic incepe de la sectia numarul 1, unde se croiesc
si se prepara toate componentele necesare din materialele
artificiale si materialele auxiliare. Mai departe aceste

componente sunt cusute in sectiile 2, 3 si 4. In cadrul sectiilor


mai exista si fluxuri de producere (2 brigazi in sectia 2, 3 brigazi
in sectia 3, si 4 brigazi in sectia 4). In trecut sectiile de cusut
erau strict specializate in producerea anumitor articole. Acum
aceste 2 sectii sunt absolut universale (utilajul poate fi folosit
fara schimbari esentiale pentru producerea articolelor noi, iar
personalul acestor sectii a fost pregatit de a coase orice tip de
articole. Sectia 1 sectie de croire, sectia 2,3,4 sectii de
cusutorie. In sectia 2 si 3 lucreaza cite 3 brigazi, 2 de cusutorie si
una de pregatire, in sectia 3 se afla si sectorul pentru pregatirea
carcaselor de carton, iar in sectia 4 in afara de cele 3 brigazi
pentru cusutul geamantanelor este situata si cea de a 4 brigada
pentru coaserea gentilor.
Diagrama 3
Structura angajatilor in sectii

Diagrama 4
Stuctura capacitatilor de productie

In cadrul intreprinderii functioneaza laboratorul de


modelare. Insa obligatiunile si functiile acestui laborator s-au
modificat considerabil odata cu inceperea productiei in lohn.
Deja nu se mai elaboreaza modele noi, insa procesul de adaptare
a modelelor propuse de catre partenerul german este mult mai
complicat. Acesta situatie este datorata faptului ca modelele
sunt foarte complicate, nu se primesc tiparele exacte din partea
partenerului si ele trebuiesc substantial modificate. Tot
managementul intreprinderii incearca sa amelioreze situatia. In
cadrul cheii nr. 2, au fost petrecute in laborator pentru a clarifica
problemele si posibelele solutii. La moment are loc asamblarea
modelelor in laborator. Au fost procurate noi calculatoare unde
sunt introduse modelele si respectiv transmise in sectii printr-o
retea compiuteriza

Diagrama 5

Volumul de productie si servicii (mii lei)

Diagram 6
Volumul de productie in anul 2006 la Artima S.A. (mii
lei):

Diagrama 7
Indeplinirea programului de productie pe brigazi in
anul 2006

Diagrama 8
Indeplinirea programului de productie pe brigazi in anul
2007 (ianuarie, februarie, martie)

Diagrama 9
Volumul de productie-genti (mii bucati)

Diagrama 10
Volumul de productie valize (mii bucati)

Diagrama 11
Volumul productiei in anul 2007 la Artima S.A. (mii lei)

3.3 Diagnosticul comercial si marketing


Serviciul comercial, conform structurii organizationale
anexate, este subordonat Directorului executiv si este format din
5 angajati (manageri aprovizionare, realizare si marketing), din
carte unul indeplineste functiile sefului de sectie. Serviciul
marketing la momentul de fata practic nu exista si nu este
introdus in structura organizatorica. Aceasta de fapt nu afecteaza
starea intreprinderii din cauza ca Artima S.A. lucreaza in lohn,
dar la momentul cand va dori sa produca din numele sau va fi
nevoie neaparat de serviciul Marketing pentru a fi posibila iesirea
pe piata Moldovei. Functiile respective unui serviciu marketing
(analiza si prognozare) revin sectiei comerciale impreuna cu
functiile desfacere si aprovizionare. O alta functie a sectiei
comerciale este pregatirea si organizarea participarii intreprinderii
la expozitii si targuri.
In compartimentul vanzari-livrari s-a recurs la simplificarea
evidentei vinzarilor din cauza lucrului in lohn si faptului ca aceasta
este 99% din volumul total al vanzarilor.
In linii generale repartitia vinzarilor pe principalele tipuri de
produse corespunde cu repartitia geografica (Germania - articole
de marochinarie geamantane si genti pentru dame , iar pe piata

locala totalul vinzarilor constituie doar un mic lot pentru testarea


pietii.
Intreprinderea practica plata prin transfer, celelalte
modalitati de plata constituind mai putin de un procent.
Produsul.
Dupa cum a fost mentionat anterior, principalele produse
ale intreprinderii sunt produsele de marochinarie 100%. Pot fi
evidentiate articolele produse pentru Stratic (Germania) si la
comanda pentru Moldova:

In lohn

Pentru Moldova

99%
1%

Pentru confectionarea articolelor de marochinarie este utilizata


pielea furnizata de comandatar de lohn artificiala sau combinate
de diferite tipuri.
Pretul mediu al unei valize estimat dupa piata internationala
este de 6,74 euro, pretul mediu la genti 4,65 euro.

Piata. Este practic imposibil de determinat cota detinuta


de intreprindere pe piata locala din cauza lipsei vinzarilor active si
relevante in decursul ultimilor ani ele fiind reprezentate de
produsele indeplinite conform comenzilor speciale cca 99% din
volumul total de productie pentru comenzile din Germania, de
comenzile neansemnate din partea agentilor comerciali,
produsele finite fara miscarea din stocuri.
Concurentii: pe piata locala, concurentii intreprinderii sunt
reprezentati de intreprinderile Pielard, Leana, Tosita, Prima, Piele.
Factorii principali ce afecteaza cererea pe piata pentru
produsele
de
marochinarie
sunt
pretul,
calitatea
si
functionalitatea produsului. In cazul gentilor pentru dame pe
primul loc apar tendintele modei, urmate de pret, calitatea
deseori fiind ultimul factor ce influienteza consumatorul (in mod
normal, o geanta pentru dame este la moda o perioada scurta
de timp respectiva deseori anotimpului

Un alt factor important este factorul demografic (in


combinare cu cel economic veniturile populatiei). Pentru
pozitionarea corecta a produselor pe piata este necesar de
efectuat segmentarea cumparatorilor dupa virste, sex si ocupatii
(scolari, studenti ,businessmani) si venituri pentru fiecare grupa.
Canalele de distributie.
Crearea unei retele proprii de distributie necesita investitii
considerabile , in special peste hotarele republicii, si care nu vor
putea fi recuperate usor intr-un orizont de timp scurt. Solutia
optima pentru intreprindere este de a utiliza corect intermediarii
si retelele comerciale pentru articolele de marochinarie.
Articolele de marochinarie, fiind destinate consumului final,
necesita utilizarea unei retele de distributie puternic dezvoltate,
atit in Moldova cit si in strainatate, reprezentata de magazine
specializate , centre de moda sau centre de comert in care
produsele companiei ar aparea ca marfuri auxiliare sau
substituibile (de ex: magazine de imbracaminte, incaltaminte,
birotica, echipament sportiv si altele). Diferite canale de
distributie vor fi utilizate in dependenta de tipul produselor.
Pretul. Calculul preturilor si a costurilor se efectuiaza de catre
Departamentul Analiza Economica si Planificare. In aceasta sectie
se efectueaza calculul costurilor de productie pe fiecare articol
prin mentionarea elementelor de cost (materiale, energie, salarii,
amortizare etc.). In baza calculatiei costurilor de productie se
stabileste pretul de livrare. Pentru produsele confectionate in lohn
pretul face subiectul negocierilor pentru fiecare lot separat, fiind
stabilit in limitele de 15-17 euro pentru un geamantan.
Promovarea. Eforturile intreprinderii nu sunt considerabile in
promovarea produselor pe piata, activitatile publicitare in ultimii
ani sau restrins numai pe piata locala si sunt reprezentate de
anunturi publicitare prin intermediul mass-media, de organizarea
tirgului propriu la finele anului si de participarea la tirguri si
expozitii din Moldova si de peste hotare(numarul carora si
numarul participantilor din partea intreprinderii au fost in
descrestere in ultimii ani).

O explicatie a scaderii eforturilor de promocare este


accentuarea orientarii companiei in ultimii ai catre producerea la
comanda si in lohn genuri de activitate ce nu necesita
promovarea produselor ci a serviciilor companiei, dar care de
asemenea lipseste.

3.4

Functiunea financiar contabila

Analiza activitatii economico-financiare a S.A. Artima


Toate eforturile managementului S.A Artima de perfectionare a ciclului de
productie, de ridicare a calitatii produselor finite si-au gasit reflectarea in cadrul
rezultatelor financiare ale activitatii.
Analiza politicii financiare a ntreprinderii Artima S.A. este inceputa cu
analiza rentabilitatii economice a intreprinderii , in calitatea sa de indicator general
al eficientii activitatii, si indicator de comparare cu rata dobinzii. De asemenea se
analizeaza si rentabilitatea financiara pentru a determina eficienta utilizarii
capitalului propriu si efectul de levier financiar.

Indicatorii eficientei utilizarii potentialului economico-financiar (rentabilitatea) a


S.A. Artima se prezinta in tabelul de mai jos.
Tabe
lul nr.1
Analiza dinamicii rentabilitatii financiare a S.A. Artima (lei)
Nr.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.

Indicatorii

Anul

2005
Active pe termen lung
13877440
Active curente
8952642
Active totale
22830082
Capital propriu
21589857
Vinzari nete
21529122
Profit brut
5174401
Profit pana la impozitare
573993
Profit net
496510
Viteza de rotatie a activelor=5/3
0,943
Coeficientul de multiplicare=3/4
1,057
Rata rentabilitatii vinzarilor=8/5
0,02%
Rata rentabilitatii economice pina la 0,23%
impozitare= 6/3
Rata rentabilitatii economice dupa 0,02%
impozitare=8/3
Rata rentabilitatii financiare =8/4
0,02%

2006
14813765
10099413
24913178
22588402
20935998
7007566
1446870
1102202
0,840
1,103
0,05%
0,28%

Abaterea
+/%
+936315 106,75%
+1146771 112,81%
+2083096 109,12%
+998545 104,63%
-593124
97,23%
+1833165 135,43%
+872877 252,07%
+605692 221,99%
-0,103
89,08%
+0,046
104,35%
+0,03
250,00%
+0,05
121,74%

0,04%

+0,02

200,00%

0,05%

+0,03

250,00%

Sursa: calculat de autor in baza datelor din Rapoartele financiare ale S.A. Artima

In baza datelor analizate, observam ca in anul 2006 fata de anul 2005 la


intreprinderea analizata se constata o crestere a ratelor de rentabilitate a vinzarilor
si financiara, aceasta constituind o dovada a eficientei eforturilor echipei
manageriale in domeniul cresterii productivitatii economice a activitatii
operationale.
Diagrama 1
Evolutia indicatorilor rentabilitatii

O evolutie pozitiva a fost atestata de rentabilitatea economica, astfel


inregistrarea unui ritm de crestere a profitului perioadei de gestiune pina la
impozitare de 152,07% , a activelor curente si activelor pe termn lung in mediu cu
9,12%, au determinat un nivel mai mare al rentabilitatii economice in anul 2006,
0,06% sau cu 0,03 puncte procentuale mai mult ca in anul precedent.
Evolutia pozitiva a rentabilitatii financiare se datoreaza cresterii profitului net
de la 496510 lei in anul 2005 la 1102202 lei in anul 2006 sau 121,99% mai mult
ca-n anul precedent. Mai mult ca atit, in aceeasi perioada a crescut capitalul
propriu al S.A. Artima in valoare de 998545 lei sau 4,63%, ca rezultat
rentabilitatea financiara a crescut de la 0,02 % in 2005 la 0,05 in 2006.
Daca este sa analizam rentabilitatea financiara atestata de Artima S.A. pe
elementele sale componente, putem conclude ca:
Primul factor (viteza de rotatie a activelor). Acest indicator ne arata ca la 1 leu
investit in active totale firma va obtine 0,943 lei ceea ce vorbeste de ineficienta
utilizarii activelor societatii analizate. In 2006 s-a redus cu 10,92% fata de anul
2005. Respectiva evolutie este una cu implicatii nefaste si s-a datorat faptului ca
vanzarile nete au saczut cu 2,77% in timp ce activele S.A Artima s-au majorat cu
9,12%.
Cel de-al doilea factor (coeficientul de multiplicare), in perioada analizata s-a
majorat, inregistrind in 2006 un indice dinamic in valoare de 104,3%. Acest lucru
este unul pozitiv, caci atesta o crestere a finantarilor atrase ale S.A.Artima in
favoarea resurselor proprii, lucrul care determina o crestere a diversitatii surselor
de finantare, si implicit a flexibilitatii companii analizate. Pe de alta parte este

explicabila limitarea accesulu intreprinderii la sursele de creditare rentabilitate


foarte redusa cre nu acopera costul resurselor creditare.
Al treilea factor al rentabilitatii financiare (rentabilitatea vinzarilor): Firma
obtine 0,02 lei profit net la 1 leu rezultate vinzari, si comparind cu anul trecut
vedem o imbunatatire a indicatorului, dar totusi este inca foarte scazut.
Al patrulea factor (rata rentabilitatii economice). Valoarea determinata a
rentabilitatii dupa impozitare precizeaza ca din fiecare leu investit in active totale
se va recupera 0,02 lei prin intermediul profitului net obtinut de firma, sau de 0,23
lei pana la impozitare. Facind aceasta comparatie observam influienta majora a
efectul de impozitare asupra profitului inregistrat a firmei. Comparind indicatorul
rentabilitatii pana si dupa impozitare observam ca rentabilitatea dupa impozitare a
crescut cu 78,26%, ceea ce denota ca s-a ridicat eficienta economica.

Tabelul nr. 2
Structura si evolutia profitului la S.A. Artima
Indicatorii
Nr.
1 Vinzari nete
2 Costul vanzarilor

Anul
2005
21529122
16354721

2006
20935998
13928432

Abateri
+/%
-593124
97,25
-2426289 85,16

3
4
5
6
7
8
9
10

Rezultatul din activitatea


operationala
Rezultatul din activitatea de
investitii
Rezultatul din activitatea
financiara
Rezultatul din activitatea
economico-financiara
Rezultat exceptional
Profitul perioadei de gestiune
pina la impozitare
Cheltuieli privind impozitul
pe profit
Profit net

-205777

1701236

1907013

61212

11006

-50206

17,98

718558

-265372

-983930

-36,93

573993

1446870

872877

252,07

0
573993

0
1446870

0
872877

252,07

77483

344668

267185

444,83

496510

1102202

605692

221,98

Sursa: calculat de autor in baza datelor din rapoartele financiare ale S.A. Artima.

Diagrama nr.2.1
Structura si evolutia profitului la S.A. Artima

Diagrama nr. 2.2


Evolutia vanzarilor nete si a costului vanzarilor

Profitul perioadei de gestiune pina la impozitare, la societatea analizata, pe


parcursul anilor 2005 2006, a cunoscut o evolutie pozitiva, majorindu-se de la
573993 lei in 2005 pina la 1 446870 lei in 2006 inregistrind astfel un indice
dinamic in valoare de 252,07%. In sensul atenuarii evolutiei ascendente a
profitului perioadei de gestiune pina la impozitare, a intervenit reducerea in anul
2005 a vinzarilor nete cu 2,75% (100%-97,25%), in timp ce costul vanzarilor in
aceeasi perioada s-a redus cu 14,84% (100%-85,16%).
Coeficientul ratei de recuperare a investitiilor firmei
C=

profitnet
496510

0,24 24%
investitiafirmei 2104758

(Indicatorul trebuie sa fie in mediu de la 100%). Activitatea firmei nu este


administrata eficient ori este vorba despre o afacere care nu are sanse de succes
neoferind profituri satisfacatoare.
Coeficient de recuperare a investitiei totale
profitnet

C= activetotale

496510
0,021
22830082

Valoarea acestui coeficient trebuie sa fie mai mare ca 1. Valoarea determinata


precizeaza ca din fiecare leu investit din active totale se vor recupera 0,021 lei prin
intermediul profitului net.
Analiza intreprinderii luate ca obiect de studiu are in vedere si evolutia
indicatorilor lichiditatii:

Tabelul nr.3
Analiza indicatorilor de lichiditate la S.A. Artima
N
r.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.

Indicatori
Active curente total din care:
Stocuri de marfuri si materiale
Creante pe termen scurt
Mijloace banesti
Active totale
Capital propriu
Datorii pe termen scurt
Datorii pe termen lung
Datorii totale
Vanzari nete
Coeficient de lichiditate
generala=1/7
Rata rapida a lichiditatii (test
acid)=(1-2)/7
Coeficient de solvabilitate
generala(coeficient de
siguranta)=9/5
Coeficient de autonomie
financiara=9/6
Coeficient de revenire a capitalului
circulant= 10/(1-7)
Lichiditatea absoluta=4/7

Anul
2005
8952642
1375883
5382736
1703741
22830082
21589857
1024597
215628
1240225
21529122
8,74

2006
10099413
2073435
5795567
1465187
24913178
22588402
2077944
246832
2324776
20935998
4,86

Abaterea
(+/-)
1146771
697552
412831
-238554
2083096
998545
1053347
31204
1084551
-593124
-3,88

7,39

3,86

-3,53

0,05

0,09

0,04

0,06

0,10

0,04

2,72

2,61

-0,11

1,66

0,71

-0,95

Sursa: calculat de autor in baza datelor din rapoartele financiare la S.A. Artima

1. Coeficientul de lichiditate generala. El ar trebui sa fie intre 1 si 2, dar daca


el este prea mare atunci semnifica ca disponibilitatile firmei nu sint utilizate
eficient o mare parte raminind nefolosite fie exista un capital considerabil,
blocat in stocuri
2. Rata rapida a lichiditatii. Rezulta ca firma dispune de 7,39 lei active la 1
leu datorii curente. Coeficientul mai mare de 2 indica o administrare
necorespunzatoare a resurselor , prin lipsa unui plasament rentabil a fondurilor
financiare disponibile.
3. Coeficient de solvabilitate generala. Rezulta ca firma are datorii totale de
0,05 lei pentru fiecare leu investit in active. Intreprinderea pentru a-si asigura

fondurile financiare necesare afacerii ar trebui fie sa dispuna de un capital propriu


crescut fie sa atraga noi parteneri in afaceri.
4. Coeficientul de autonomie financiara. La fiecare leu investit de
proprietari creditorii au contribuit cu 0,05 lei. O valoare subunitara plaseaza
afacerea in domeniul sigurantei financiare, cu cit valoarea coeficientilui de
autonomie financiara va fi mai scazut cu atit mai crescut va fi posibilitatea firmei
dea apela la alte credite si de a efectua noi imprumuturi.
5. Coeficientul de revenire a capitalului circulant. Pentru un leu investit in
capitalul circulant, firma obtine 2,71 lei vinzari (in mediu ar trebui sa fie 6 lei),
coeficientul scazut indica utilizarea neadecvata a capitalului circulant de care
dispune firma.
Analiza surselor de finantare a S.A. Artima este realizata in cel mai elocvent
mod prin anliza gradului de indatorare, care are ca scop reflectarea nu numai a
gradului de lichiditate a acestuia, determinat de exigibilitatea datoriilor, dar si a
gradului de autonomie a intreprinderii de creditori, reflectind impactul important al
indatorarii asupra gestiunii financiare a intreprinderii. In anii 2005-2006 S.A.
Artima a atestat urmatoarele rezultate privind gradul de indatorare si stabilitate
financiara.

Tabelul nr. 4
Structura indatorarii la S.A. Artima
Indicatori
Nr
.
1. Capital propriu

Anul
Abaterea
2005
2006
+/%
215898 22588402 99854 104,62
57
5

2. Datorii pe termen lung


3. Datorii pe termen scurt
4. Datorii financiare
5. Active pe termen lung
6. Active curente
7.
8.

Total active
Coeficient de indatorare
globala=(2+3)/1
9. Coeficient de indatorare la
termen=2/1
10. Rata datoriilor financiare=4/
(1+2)

215628
102459
7
124022
5
138774
40
895264
2
22830082
0,06

246832
2077944

31204
10533
47
2324776
10845
51
14813765 93632
5
10099413 11467
71
24913178
2083096
0,10
0,04

114,47
202,81

0,01

0,01

0,06

0,10

0,04

166,66

187,45
106,75
112,81
109,12
166,66

Sursa: calculat de autor in baza datelor din rapoartele financiare a .S.A. Artima

Analizand datele din tabel se observ c n anul 2006 au avut loc un ir de


schimbri favorabile n structura financiar a ntreprinderii. Astfel, a avut loc o
cretere a capitalului propriu cu 998545 lei. Deci, se contureaz o evoluie
satisfctoare a volumului i structurii surselor financiare ale ntreprinderii,
determinat de micorarea gradului de ndatorare, creterea gradului de
autofinanare. Este de remarcat ns, c n cazul respective politici n cazul n care
se va menine o dinamic asemntoare se risc s se exagereze cu finanrile din
sursele proprii, n defavoarea celor mprumutate.
Coeficientul ndatorrii globale msoar raportul capitalurilor mprumutate i
atrase fa de capitalul propriu, valoarea maxim este de <1. Peste acest nivel firma
se afl n pericol de insolvabilitate. Din datele analizate observm ca valoarea
indicatorului este mult mai mic 0,06, ceea ce ne arat ca ntreprinderea nu
apeleaz la mprumuturi.

Diagrama 4.1
Evoluia coeficientului de ndatorare global

Coeficientul ndatorrii la termen. Reflect raportul n


care se afl datoriile pe termen lung fa de capitalul propriu,
valoarea maxim este 0,5. Posibilitile de ndatorare sunt cu att
mai mari cu ct acest rat este mai sczut ceea ce vedem i n
tabelul nostru.
Rata datoriilor financiare. Msoar ponderea datoriilor totale n
patrimoniul firmei i arat n ce msur sursele mprumutate i atrase particip la
finanarea activitii. Valoarea maxim admisibil a acestui indicator poate fi de
66% dei se consider c valoarea de 50% este mai sigur. ndeprtarea de
valoarea de siguran semnific o reducere a ndatorrii firmei, respectiv o cretere
a autonomiei financiare.
n dinamic indicatorul ar trebui s se reduc permanent,pe seama
modificrilor datoriilor ntr-un ritm mai lent dect modificarea pasivului; cea mai
favorabil situaie fiind datorat rambursrii de datorii pe termen lung, respectiv
reducerii creditelor de trezorrie, cednd locul capitalurilor proprii.
Creterea indicatorului reflect o situaie normal numai cnd se contracteaz
credite pe termen lung (cu condiia c firma beneficiaz de efectul de levier), i
cresc datoriile din exploatare (ca urmare a relaxrii termenilor de plat).

Diagrama 4.2
Evolutia ratei datoriilor financiare

Realizarea analizei fondului de rulment n cazul a S.A. Artima, element


cu numeroase implicaii asupra sntii financiare a oricrei ntreprinderi s-a
efectuat prin calcularea ratelor de finanare a imobilizrilor prin fond de rulment
net i propriu, nregistrate de S.A. Artima.

Tabelul nr.5
Evaluarea situaiei asigurrii cu fond de rulment la S.A. Artima (lei)

Anul
Nr.

Abatere
a

Indicatori
2005

2006

+/-

1.

Capital propriu

21589857

22588402

998545

2.

Datorii pe termen lung

215628

246832

31204

3.

Active pe termen lung

13877440

14813765

936325

4.

Fond de rulment net=(1+2)-3

7928045

8021469

+93424

5.

Fond de rulment propriu = 1-3

7712417

7774637

+62220

6.

Rata fondului de rulment = (1+2)/3*100

157,13%

154,15%

-2,98%

7.

Rata fondului de rulment propriu = 1/3

155,57%

152,48%

-3,09%

Sursa: calculat de autor n baza datelor din rapoartele financiare ale S.A.Artima

n baza datelor calculate se observ o tendin de cretere n dinamic a


fondului de rulment, situaie ce poate fi caracterizat ca fiind pozitiv. Astfel, pe
parcursul anului 2006, fondul de rulment net a crescut cu +93424 lei, ceea ce a
permis diminuarea ratei de finanare a imobilizrilor (rata fondului de rulment) cu
-2,98%.
Fondul de rulment net s-a majorat datorit faptului, c n 2006, creterea
capitalului propriu (998545) a depit creterea activelor pe termen lung (936325).
Respectiva tendin reflect o majorare a stabilitii financiare a societii S.A.
Artima. Dat fiind faptul c n societatea analizat cresc datoriile pe termen lung
n structura sa financiar, fondul de rulment propriu se majoreaz cu +62220 lei,
fiind cauzat de aceiai factori de influien: creterea activelor pe termen lung i
creterea capitalului propriu.

Tabelul nr.6
Analiza costului marginal
Nr.

Indicatori

Anul

2005
1.

Productia total (buc.)

2.

Cheltuieli totale de producie (mii lei)

3.

Costul mediu (mii lei/buc)

4.

Preul de vnzare (lei/buc)

5.

Profit unitar ( lei/buc)

6.

Profit total (mii lei)

2006

19347

21675

Tabelul nr.7
ndeplinirea programului de producie dup sortimente
Felul de
produse

Pre
unitar,lei

Volumul
produciei,
mii buc
2005
2006

Volumul produciei
fabricate, mii lei
2005

2006

n limitele
sortimentului
programat

4=2*1

5=3*1

6=min 5,4

Geni

247,50

57,4

54,8

14206,50

13563,00

13563,00

Valize

280,50

167,5

154,1

46983,75

43225,05

43225,05

Total

61190,25 56788,05

56788,05

1) Calculm % mediu de ndeplinire a planului pe sortimente


Total 6
56788,05
100%
100% 92,806 %
Total 4
61190,25

2) Calculm valoarea produciei care n-a fost obinut din nerespectarea


sortimentului programat
Total 6 - Total 4 = 56788,05-61190,25= -4402,2 mii lei

Diagrama 7
ndeplinirea planului pe sortimente

n baza calculelor efectuate se constat c planul dup sortimente nu a fost


ndeplinit cu 7,194%. Din aceast cauz ntreprinderea n-a obinut producie n
valoare de 4402,2 mii lei, ceea ce se consider ca rezerv intern.

Concluzie
ntreprinderea S.A. Artima este o ntreprindere mare cu capacitai mari.
ntreprinderea a fost n situaie de criz i s-a confruntat cu multe deficulti, cu
datorii lsate de ctre conductorii anteriori de peste 2 mln. lei. Aceasta a nsemnat

conturi blocate, lips de comenzi, de materie prim. De aceea prima preocupare a


ntreprinderii a fost gsirea unei piee de desfacere, a niei pe pia. S-au reprofilat
complet, au nceput cu accesorii metalice pentru a ine fora de munc pe loc pn a
identifica piaele de desfacere pentru produsele lor tradiionale.
A fost greu fiindc profilul de marochinrie al ntreprinderii nu ine de
necesitile vitale ca mbrcminte sau produse alimentare. Dar totui, sunt inc
multe probleme de caracter intern i extern. Problemele externe influieneaz ntro mare msur ntreprinderea care nu pot fi rezolvate de ntreprindere de
sinestttor cum ar fi:
Emigrarea populaiei peste hotare;
Statul nu ncurajeaz businessul n Republica Moldova;
Impozitarea mpovrtoare;
Concuren pe piaa intern;
Dependen mare de partenerul strin, .a.
Probleme de caracter intern:
Uzura moral i fizic a utilajelor;
Fluxul de cadre n cadrul ntreprinderii;
Utilizarea neeficient a spaiilor productive;
Insuficiena de cadre;
Inexistena compartimentului de marketing i financiar;
Conducere complicat;
Stocuri mari, .a.
Propuneri :
S formeze un compartiment de marketing i financiar;
S se extind pe piaa intern;
S-i deschid un compartiment de design;
S-i caute noi clieni;

S ofere condiii de lucru mai bune;


S utilizeze toate spaiile productive;
S procure utilaj nou, .a.
Cu toate acestea, prin aplicarea soluiilor moderne de management i
acordrii n continuare a unei atenii deosebite calitii Artima" S.A. va
depi greutile i i va extinde activitatea demonstrnd ca este un agent
economic important in republic.

Schema 1:

Structura organizatorica S.A.


Artima

Adunarea Generala a
Actionarilor
Consiliul
societatii
Director
Auditul
General
Intern
SecretarSecretar
referent
Director
tehnic
Serviciul
organizari
i si
conducerii
productiei
laborator
Sectia 1
Sectia 2
Sectia 3
Sectia 4
Brigada nr
12

Serviciul
tehnic

Contabil sef

Director
comercial

Sectia 5

Serviciul
contabil

Sectia
comerciala

(furnitura)
Serviciul
analiza si
planificare
economica

Depozit de
materii
prime si
materiale

Sectia de
normare si
remunerare a
muncii

Depozit de
semifabrica
te
Depozit de
produse
finite
Sectia de
transport

Serviciul de
asigurare a
calitatii si
standartizar
ii
Sectia
juridica si
lucrul cu
personalul,
comitetul
sindical
Serviciul
administrati
vgospodares
c