Spea nr.

1
Prin aciune, reclamantul a cerut desfiinarea contractului de vnzare
cumprare privind imobilul nstrinat de el ctre fiica soiei sale din cea dea doua cstorie, artnd c a fost obligat s ncheie acel contract,
deoarece cumprtoarea l-a ameninat c nu-i mai acord ntreinere, el
avnd o vrst naintat i, totodat, nu i-a fost achitat preul prevzut n
contract.
Prin aciunea introductiv, reclamantul a invocat dou cauze de
ineficacitate a actului juridic ncheiat cu prta, adic lipsirea actului
juridic civil de efectele n vederea crora a fost ncheiat, i anume:
-neplata preului, o cauz posterioar ncheierii contractului;
-nulitatea pentru viciu de consimmnt, cauz contemporan cu ncheierea
contractului.
Probleme de soluionat:
1. Identificai natura actului juridic concret. (1 punct)
Natura actului juridic : contract de vanzare-cumparare a unui imobil,
act juridic bilateral, oneros, de dispozitie, cu caracter patrimonial.
2. Identificai subiectele actului juridic. (1 punct)
Subiectele actului juridic sunt pe o parte vanzatorul imobilului, in
speta de fata si reclamant, iar pe de alta parte cumparatorul, in calitate de
parat.
3.
Enumerai condiiile prevzute de lege pentru validitate ale
actului juridic civil. Analizai aceste condiii prin raportarea comparativ la
Codul civil abrogat la 1 octombrie 2011 i Codul civil n vigoare. (2 puncte)
Intre Codul civil abrogat la 11 octombrie 2011 si cel inca in vigoare
exista anumite reglementari cu caracter de noutate. Pe scurt, conditiile
esentiale pentru a contracta sunt: capacitatea de a contracta,
consimtamantul partilor, un obiect determinat si licit si o cauza licita si
morala
4. Enumerai i analizai comparativ (vechea legislaie i cea n
vigoare) viciile de consimamnt (2 puncte).
In legatura cu consimtamantul partilor, Noul Cod civil stabileste reguli
clare asupra cazurilor de consimtamant viciat, fie el prin dol, violenta sau
leziune. Astfel, spre deosebire de vechea reglementare, in care se mentiona
expres conditia ca dolul sa fi fost determinant la incheierea contractului
(intrucat fara acele masinatiuni, este evident ca cealalta parte nu ar fi
contractat), astfel incat eroarea provocata sa fi privit elemente
hotaratoare pentru incheierea contractului, in noua reglementare nu mai
este instituita aceasta conditie, fiind suficient ca prin atitudinea dolosiva a
partii sa fi fost provocata o eroare, chiar daca aceasta nu a fost esentiala.
Cu privire la viciul violentei, Noul Cod civil o defineste ca fiind
temerea insuflata prin amenintarea cu exercitiul unui drept facuta cu scopul
de a obtine avantaje nejustificate (art. 1217). Cu toate acestea avand in
vedere ca nu orice amenintare constituie, prin ea insasi, violenta-viciu de
consimtamant, se cere ca aceasta sa reprezinte o incalcare a legii (sa fie
ilicita), pentru a atrage nevalabilitatea actului.

5. Evideniai diferenele n ce privete reglementarea viciilor de

consimmnt n Codul civil n vigoare . (1 punct)
Diferentele in ceea ce priveste reglementarea viciilor de consimtamant
in Codul civil in vigoare fata de cel abrogat se refera la introducerea
notiunilor de eroare nescuzabila, asumata de calcul si de comunicare sau de
transmitere, precum si cea a dolului comis de un tert. Astfel, partea care
este victima dolului comis de un tert nu poate cere anularea decat daca
cealalta parte a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca dolul la inchierea
contractului.
6. Indicai sanciunea conform noului Cod civil pentru fiecare dintre
cele dou cauze de ineficacitate invocate de reclamant (1 punct)
Cu privire la neplata pretului, Noul Cod Civil impune prin art. 1724 fie
executarea silita a obligatiei de plata, fie rezolutiunea vanzarii, precum si
daune interese.
In ceea ce priveste viciul de consimtamant, Noul Cod civil stabileste
ca sanctiune anularea contractului intrucat el nu a fost valabil incheiat.
7. Exist n spe cu violena ca viciu de consimmnt? Care e
sancunea n acest caz (conform noului Cod civil)? Argumentai. (2 puncte)
In cazul in care se dovedeste faptul ca parata l-ar fi obligat pe
reclamant sa incheie contractul de vanzare prin renuntarea la intretinerea
lui, instanta va cere anularea contractului intrucat acesta nu a fost valabil
incheiat, conform art. 1216 NCC
Spea nr. 2.
ncheiere de autentificare nr. XXXX
Anul 2011, luna septembrie, ziua 05
n faa mea, ....................................., notar public s-au
prezentat: D.D. cetean romn identificat prin C.I. seria G.K. nr. 127089
eliberat la data de 10.12.1995, M.A. cetean romn, identificat prin C.I.
seria D.E. nr. 147685, eliberat la data de 03.04.1993, care dup citirea
actului au consimit la autentificarea prezentului nscris i au semnat toate
exemplarele lui.
n temeiul legii se declar autentic prezentul nscris.
Notar public,
Semnat X
Probleme de soluionat:
1. Ce form mbrac acum actul? (1 punct)
Actul juridic imbraca forma autentica, scrisa, ad probationem.
2.

Care este justificarea formei mai sus relevat? (1 punct)

Justificarea unei astfel de forme este data de necesitatea ca acest act sa fie
dovedit, intrucat nu ar putea fi dovedit prin niciun alt mijloc de proba.

3.

Enumerai de lege lata cel puin 3 aplicaii ale formei de mai sus i
analizai comparativ reglementarea acestora cuprins n vechiul i respectiv
noul cod civil. (2 puncte)

4.

Identificai cel puin cte trei acte juridice civile pentru care condiia
formei este cerut potrivit Codului civil n vigoare:
- ad validitatem;
contractul de donatie, promisiunea de donatie, testamentul, revocarea
expresa a unui legat sau revocarea expresa la succesiune.
- ad probaionem;
contractul de societate, contractul de comision, contractul de consignatie,
contractul de depozit, contractul de asigurare.
- pentru opozabilitatea fa de teri. (3 puncte)
5. Care sunt caracterele juridice ale formei actului juridic civil? Prezentai
comparativ vechea legislaie cu prevederile Codului civil n vigoare. (2
puncte)
Caracterele juridice ale formei ad validitatem:
este un element esential al actului juridic civil si in lipsa, actul va fi
sanctionat cu nulitate absoluta;
este incompatibila cu acceptarea tacita;
este exclusiva, partile neavand posibilitatea sa adopte o alta modalitate de
exteriorizare a vointei lor;
Caracterele juridice ale formei ad probationem
este obligatorie
nerespectarea ei atrage sanctiunea inadmisibilitatii dovedirii actului cu un
alt mijloc de proba
reprezinta o exceptie de la principiul consensualismului
Caracterele juridice ale formei pentru opozabilitate fata de terti
se justifica ideea de protectie a tertilor
este obligatorie si nu facultativa
nerespectarea formei atrage sanctiunea inopozabilitatii actului juridic,
producand astfel efecte numai intre parti, iar partile nu vor putea invoca in
fata tertilor drepturile izvorate din acel act.
6.

Care este sanciunea nerespectrii acestei forme, atunci cnd aceasta este
impus pentru nsi valabilitatea actului. (1 punct)
Sanctiunea nerespectarii formei ad validitatem este cea de nulitate
absoluta, caz in care actul nu isi va produce efectele