PIATA
In mod traditional cuvintul PIATA desemneaza un loc concret, in care ofertantul si solicitantul se intilnesc pentru a
schimba produse (de exemplu pietele din orase).
In acceptiunea moderna a cuvintului PIATA, vinzatorii si cumparatorii nu se mai intilnesc direct, ci prin intermediari de
exemplu producatorii de medicamente isi distribuie produsele prin depozitele farmaceutice, deci prin canalele de
distrbutie, si nu direct la farmacii)
Fiecare firma (farmacie) isi construieste piata. Firmele trebuie sa conoasca cit de mare este procentul lor de piata prin
comparative cu procentul de piata al celui mai puternic concurent.
SCHIMBUL, TRANZACTIILE, RELATIA.
SCHIMBUL in marketing consta in obtinerea unui produs prin cedarea unei valori in loc si poate fi in bani sau in natura. Pentru realizarea schimbului sunt implicate doua parti care trebuie sa comunice, sa aibe libertatea de a accepta sau a
refuza oferta.
Cand cele doua parti sunt angajate in schimb, negociaza si merg catre o intelegere. Cand se ajunge la intelegere, are loc
TRANZACTIA, adica are loc actiunea de vinzare-cumparare. Daca tranzactiile sunt repetate, se stabileste o RELATIE de
schimb.
NEVOIA: Este caracterizata printr-o stare de insuficienta. Nevoia aspira spre starea de satisfactie, deci spre inlaturarea
lipsei care depinde de fiecare individ.
CEREREA SI OFERTA: Cererea este cerinta pentru care individul este dornic sa plateasca. Cererea solicita oferta.
PRODUSUL: Oamenii isi acopera nevoile folosind produse sau servicii. Utilitatea produselor nu consta in posedarea lor,
ci mai ales in utilitatea acestora pentru consummator.
SATISFACTIA CLIENTULUI, UTILITATE, VALOARE, COST: Aceste notiuni se utilizeaza impreuna. Cind
individul se afla in fata mai multor variante, pentru a-si satisface o anumita nevoie, va face o analiza pentru a determina
care dintre ele ii va oferi cea mai mare SATISFACTIE, va avea cea mai mare UTILITATE si VALOARE pentru el si va
analiza COSTUL.
APARITIA MARKETINGULUI FARMACEUTIC
PARTICULARITATI
Productia de medicamente pina la cel de al II-lea razboi mondial, nu depasea consumul.
Capacitatile de productie erau limitate si controlul medicamentelor se facea numai in faza finala. Dupa razboi
capacitatile de productie au crescut, au aparut si producatorii de medicamente generice. Productia a deposit consumul si a
aparut necesitatea de a stabili o corelatie intre cele doua. Marketingul farmaceutic a aparut ca o necesitate de
armonizare intre cele doua, adica intre PRODUCTIA si CONSUMUL de medicamente. Datorita faptului ca piata
farmaceutica nu este o piata de libera alegere a consumatorului, marketingul farmaceutic prezinta unele
PARTICULARITATI care il diferentiaza de marketingul obisnuit.
Producatorul nu poate genera cerere(raspindirea bolilor in populatie) de medicamente.
Productia si comercializarea nu este libera, ci presupune obtinerea in prealabil a autorizarii si inregistrarii.
Majoritatea medicamentelor se elibereaza numai cu prescriptie medicala (etice).
Medicamentele care se elibereaza fara prescriptie medicala( O.T.C.), sunt supuse unui proces strict de control din punct de
vedere al reclamei pentru publicul larg.
Stabilirea pretului nu este liber (Consiliul concurentei, Ministerul sanatatii intervin in reglementarea pretului)
Distributia nu este libera, ea trebuie sa parcurga obligatoriu mai multe etape: producator- depozit farmaceutic-farmacie.
Realizarea unui medicament nou necesita ani de munca. Elaborarea unui dosar farmaceutic si obtinerea avizu-lui de
fabricatie dureaza 8-10 ani.
1.
2.
3.
4.
Dupa introducerea in practica medicala, un medicament este tinut toata viata sa sub control sever( producatorul prin
Departamentul de control al calitatii analizeaza fiecare lot fabricat si A.N.M.-ul).
FUNCTIA DE CUMPARARE
A unui produs farmaceutic este realizata prin contributia a patru factori:
MEDICUL- care pune diagnosticul si prescrie tratamentul.
FARMACISTUL- care elibereaza medicamentul si consiliaza pacientul.
PACIENTUL- beneficiarul medicamentului si al serviciilor farmaceutice.
INSTITUTIILE GUVERNAMENTALE(C.N.A.S. si C.J.A.S.) care achita partial medicamentele consummate de pacient,
conform legislatiei din Romania.
COMARKETINGUL
In piata farmaceutica poate sa apara acest fenomen care reprezinta- punerea pe piata a aceluiasi medicament de catre
mai multe firme producatoare in acelasi timp, sub nume de marca diferit( EX.-Aspirin- Bayer, Aspenter- Terapia, Acid
acetil salicylic- Sicomed Rambaxi, Upsarin- Upsa, Rompirin- Antibiotice).
Figura 4 Denumiri comerciale pentru acidul acetilsalicilic (aspirina)
PUBLICITATEA
Aceasta trebuie sa fie obiectiva, in sensul ca medicamentul trebuie sa fie la nivelul promisiunilor facute prin reclama.
Orice abatere de la calitatea medicamentului aduce o reclama negative firmei producatoare, deoarece medicamentul se
adreseaza sanatatii omului.
Pentru producatorii de medicamente, a-i informa pe medici, pe farmacisti, pe pacienti cu exactitate, constituie o datorie
morala. Este antiproductiv pentru intreprinderea de medicamente si daunator pentru sanatatea publica a se trece sub tacere
o descoperire importanta, dar si a da sperante false sau a trece sub tacere riscuri confirmate.
Informatia corecta permite medicului sa-si asume responsabilitatea prescrierii unui medicament in cunostinta de cauza.
Angajamentele producatorului privesc toate aspectele marketingului farmaceutic, inclusive Asigurarea Calitatii
Medicamentului, ca si informarea sub toate aspectele adresata celor care prescriu sau celor care i-si administreaza
medicamentele.
alegerea medicamentului cel mai potrivit. Tinta primara a eforturilor de marketing pentru medicamentele prescrise, o
constituie MEDICII si FARMACISTII licentiati.
Medicii vor decide:
-daca sa ia sau nu un anumit medicament
-ce cantitate din medicament sa ia
-forma de dozare administrata
-durata tratamentului
Farmacistii vor elibera medicamentul si vor consilia pacientul in legatura cu:
-modul de administrare al medicamentului ( doza, orarul de administrare, forma farmaceutica)
-unele restrictii in timpul administrarii medicamentului
-posibile reactii adverse la administrare
-modul de pastrare al medicamentului
2) ACCESIBILITATE SI ECHITATE
Cele mai importante fonduri in industria farmaceutica sunt dirijate catre cercetare si dezvoltare si se intelege foarte putin
contributia sistemului de marketing farmaceutic.
Marketingul farmaceutic face ca medicamentul sa fie ACCESIBIL la momentul potrivit, la locul potrivit, si in cantitatea
necesara, la un pret rezonabil si cu toata informatia necesara.
ACCESIBILITATEA costurilor este asigurata prin:
-existenta unui sistem de asigurari de sanatate
-existenta sistemului de stabilire a preturilor
-informatii accesibile referitoare la medicament
-reguli privind importul si exportul de medicamente
-asigurarea gamei adecvate de medicatie
Impefectiunile unei piete libere a asigurarilor asa cum este acum, acoperirea ct mai larga a categoriilor
defavorizate, impune interventia puterilor publice (de ex: persoanele virstnice, risca sa fie excluse dintr-un sistem bazat pe
criteriul BENEFICIULUI maxim si al economicitatii).
Imperfectiunile pietei medicamentelor, justifica interventia puterilor publice, consumul de medicamente nu este un act
determinat de pacient.
Acesta nu este un consumator lamurit, care poate sa-si aleaga medicamentele, dupa utilitate si cost; cererea este tradusa
de medic, singurul care are dreptul sa stabileasca un diagnostic si sa prescrie un medicament; transparenta pietei este
foarte slaba pentru bolnav.
In circulatia medicamentului( cumparare- vinzare- distributie), participa mai multe categorii de persoane si institutii:
MEDICUL care prescrie si PACIENTUL care cumpara medicamentul.
PRODUCATORUL si INSTITUTIA FINANCIARA pentru vinzare.
ANGROSISTII ( depozitele) si FARMACISTII din farmacii pentru distributie.
Printr-o buna dirijare a fluxurilor de activitati se poate realiza o buna reglare a pietei farmaceutice, care contribuie la buna
asistenta cu medicamente a populatiei.
3 ) BENEFICIU TERAPEUTIC
Specificitatea unor medicamente care pot fi consummate in cantitati mici, dar cu beneficii mari pentru populatie( de
exemplu vaccinurile, care permit evitarea contagiunii si justifica interventia puterilor publice).
4) EFICIENTA SI EFICACITATE, SIGURANTA IN UTILIZARE
Sunt asigurate prin:
-procedurile de inregistrare
-organizarea controlului printr-o retea specializata
-inspectia
Industria farmaceutica, farmacistii si asistentii de farmacie au obligatia etica si legala de a produce si elibera medicamente
eficace therapeutic, corect dozate, stabile fizic, chimic si microbiologic.
5)CALITATEA MEDICAMENTELOR ( Q. M.)
Caracteristicile de mai sus constituie calitatea medicamentelor( Q.M.). Deci Q.M. reprezinta suma factorilor care
contribuie la puritatea, inocuitatea (lipsa de toxicitate), eficacitatea si stabilitatea produsului medicamentos .
Calitatea medicamentelor se realizeaza prin:
Imperativul 7: Adaptati-va procesele comerciale nevoilor si perceptiilor clientului si restructurati-le dupa caz. Luati
masuri de sus pina jos si includeti toate domeniile functionale ale organizatiei dumneavoastre.
Imperativul 8: Structurati-va organizatia corespunzator pietei. Realizati organizarea astfel incit sa fie croita dupa piata.
Imperativul 9: Elaborati o strategie a recistigarii clientilor si aplicati-o.
Imperativul 10: Recrutati-va angajatii numai dintre persoanele amabile fata de clienti.
3.CLASIFICAREA SI DESCRIEREA MEDICAMENTELOR DUPA POZITIONAREA LOR IN GAMA
PRODUSELOR FARMACEUTICE
CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR DUPA DIFERITE CRITERII: HOMEOPATE, PUTERNIC
ACTIVE, TOXICE, OFICINALE, TIPIZATE, MAGISTRALE.
Tratamentul medicamentos are la baza doua conceptii terapeutice:
-alopatia
-hemeopatia
Clasificarea medicamentelor se refera la medicamentele alopate.
CRITERIU- conceptia terapeutica
1.Medicamente alopate
Constituie majoritatea formelor farmaceutice utilizate curent in terapeutica, si sunt formulate, dupa conceptia lui
Hipocrate contraria contrariis curantur (legea contrariilor = ceea ce este contrar vindeca). Medicamentul actioneaza
asupra bolii in mod antagonic, neutralizandu-i efectele. Stabilindu-se cauza bolii, se administreaza un medicament care
vindeca boala
Tratamentul alopatic poate fi completat cu:
- fitoterapia care utilizeaza plantele medicinale ca remediu;
- aromoterapia care utilizeaza uleiurile volatile ;
- opoterapia care utilizeaza tesuturile si organele animale.
2.Medicamente homeopate -numite si remedii homeopate. Sunt formulate dupa conceptia lui Hipocrate similia
similibus curantur (legea similitudinii=ceea ce este asemanator vindeca). Un medicament este folosit impotriva unei boli,
daca provoaca la omul sanatos aceleasi simptome cu maladia respectiva. Simptomele bolii duc la alegerea
medicamentului iar tratamentul este individualizat.
Specific pentru tratamentul homeopat sunt:
-legea similitudinii;
-administrarea in cantitati extreme de mici ;
-experimentarea pe om (interzis in alopatie).
Folosite rational medicamentele homeopate pot completa pe cele alopate. Exista peste 2000 de medicamente homeopate,
de origine vegetala, animala si minerala. Se practica macerarea in alcool a plantelor proaspete pentru extragerea
principiilor active .
Se obtine tinctura mama care se concentreaza la 10 parti din masa initiala pentru plante sau la 20 parti pentru produse
animale. Ele se diluiaza la 1/10 . 1/100. Inainte de dilutie, flaconul se agita puternic, pentru a-i creste puterea terapeutica,
operatie numita dinamizare.
Formele farmaceutice homeopate care se administreaza sunt:
-solutii, prezentate ca picaturi sau fiole ;
-solutii injectabile , pulberi, comprimate, supozitoare, unguente;
-granule;
-globule;
-doze - forma ex: sunt doze- globule, doze- supozitor.
termenul de valabilitate;
marca fabricii;
pretul de cost.
In legatura cu medicamentul industrial exista si notiuni specifice ca:
*marca unui medicament este numele cu care acesta este pus in circulatie de catre o firma. Marca apare sub forma unui
semn, desen,specific firmei respective, pe ambalajul primar si secundar
*produs farmaceutic este considerat orice medicament, care contine o substanta medicamentoasa si este eliberat sub
denumirea sub care a fost inregistrat. Un alt termen intalnit este medicament.
*produs generic - reprezinta un medicament industrial, reprodus dupa formula
unui medicament original,( care a fost brevetat), existent deja pe piata..
Medicamentul generic trebuie sa indeplineasca conditiile:
-sa fie similar cu medicamentul original;
-are aceeasi activitate farmacologica si aceleasi indicatii terapeutice;
-sa aiba aceeasi biodisponibilitate;
-sa fie bioechivalent cu medicamentul original;
-nu poate fi inregistrat si nu poate constitui obiectul unei ameliorari terapeutice;
-este comercializat de o firma alta decat cea producatoare a medicamentului original si cu prt mai mic;
-comercializarea unui medicament generic este posibila numai daca medicamentul original este protejat de brevet.
4.Dupa repartizarea dozelor de substanta medicamentoasa in forma farmaceutica: a)forme farmaceutice unitareex. Fiole, spozitoare, comprimate, capsule. Repartizarea in doze ofera o mare precizie de dozare.
b)forme farmaceutice unitare fractionabile- ex. Comprimate fractionabile- ofera posibilitatea de administrare in
fractiuni.
c)forme farmaceutice multidoze- solutii, siropuri, suspensii, pulberi, granule. Doza se masoara utilizand masuri
aproximative (lingura, lingurita, picatura).
5.Dupa modul de prescriere si de eliberare:
a)specialitati medicale- pot fi medicamente magistrale sau industriale. Se elibereaza din farmacie numai pe baza de
prescriptie medicala reteta se utilizeaza la indicatiile medicului. b)medicamente esentiale- sunt medicamente stabilite
de OMS pentru ajutorul tarilor in curs de dezvoltare. Lista cuprinde 200 de produse absolut necesare. Se pot elibera cu sau
fara reteta.
c)OTC- fara prescriptie medicala. (ex. Produse antigripale, pentru tuse, fortifiante, anticonceptionale).
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
sistemul musculo-scheletic
sistemul nervos
produse antiparazitare
aparatul respirator
organe sensitive
varia.
Abrevieri: medicament produs de industria farmaceutica romaneasca:
OTC medicament eliberat fara prescriptie medicala
RX
medicament etic (se elibereaza cu prescriptie medicala)
S
medicament de uz spitalicesc
STO medicament de uz stomatologic
GEN medicament generic
TM
medicament protejat de patent
COMP medicament compensate de care beneficiaza asiguratii, pe baza de prescriptie medicala, in tratamentul
ambulatoriu, cu contributie personala
GRA medicament gratuit, de care beneficiaza asiguratii, pe baza de prescriptie medicala, in tratamentul ambulatoriu,
fara contributie personala.
Sistemul de aprovizionare cu medicamente ocup un loc intermediar ntre ntreprinderile industriale-productoare i reeaua
de farmacii i instituii medico-sanitare. Propriuzis acest sistem include reeaua de depozite farmaceutice. Sistemul de
aprovizionare farmaceutic mai este nominalizat sistem de distribuire angrosist. Locul lui n procesul de circulaie a
medicamentelor este demonstrat n fig. 12.1.
Sistemul de aprovizionare farmaceutic are ca scop principal asigurarea pieei farmaceutice cu un sortiment suficient de
medicamente eficiente, inofensive, de bun calitate i accesibile pentru populaie.
Funciile principale ale sistemului de aprovizionare cu medicamente sunt urmtoarele:
-studiul pieei farmaceutice i determinarea necesarului de medicamente selectate de ctre depozit pentru distribuire;
-ntocmirea contractului de furnizare;
-obinerea autorizaiei de import (pentru cazurile de aprovizionare din import);
-organizarea procesului de furnizare-import ctre depozit: transportarea, vmuirea;
-recepia produselor i depozitarea lor;
-organizarea controlului calitii produselor depozitate;
-organizarea pstrrii corecte;
-publicitatea i informaia despre medicamente;
-participarea la licitaiile publice de achiziie a medicamentelor;
-livrarea ctre farmacii i spitale, inclusiv transportarea la locul destinat.
Sursele de aprovizionare cu medicamente. Principalele surse de aprovizionare cu medicamente sunt: producia autohton,
importul, donaiile, achiziionrile centralizate pentru necesiti publice i produsele depozitate n rezerva de stat. Producia
autohton de medicamente alctuiete doar cca. 15% din volumul pieei farmaceutice. Importul reprezint sursa principal de
formare a pieei farmaceutice.
2. FAZELE PROCESULUI DE APROVIZIONARE CU MEDICAMENTE:
- faza de selecie politica de produs
- faza de procurare politica de pre
- faza de distribuie politica de distribuie
- faza de folosire politica de promovare.
n politica de produs, aciunile sunt orientate spre selecia produselor farmaceutice, din punct de vedere al cantitii,
calitii, sortimentelor, furnizorii i beneficiarii.
n faza de procurare, localizarea i selectarea furnizorilor, alegerea metodelor de procurare cu cheltuieli minime, precum
i corelarea necesarului cu resursele, preul produselor i profitul (beneficiul) sunt aciuni ce in de politica de pre.
n politica i faza de distribuie, aciunile de cea mai mare importan in de alegerea canalelor de distribuie i
asigurarea condiiilor corespunztoare de depozitare n vederea eliminrii eventualelor pierderi.
10
n politica de promovare i faza de folosire, cele mai importante aciuni sunt orientate spre prescriere i utilizare
raional a medicamentelor i farmacovigilen.
Farmaciile trebuie s aib n mod permanent produse farmaceutice pentru a satisface cererea de consum (s dispun de un
stoc). Aprovizionarea farmaciei se face de ctre conductorul unitii de la depozitele de medicamente pe baza comenzilor
care pot fi scrise, telefonice, fax, online, avnd n vedere o serie de criterii: stoc, consum (caiet de defectur), etc.
Obiective de urmrit i consemnat n activitatea de practic farmaceutic sunt: participarea la ntocmirea unor comenzi de
medicamente i produse parafarmaceutice, descrierea criteriilor utilizate n aprovizionare i a modalitilor de plat a
facturilor ctre furnizori.
3. METODELE DE RECEPTIE A MEDICAMENTELOR
Recepia medicamentelor
Prin recepie se nelege totalitatea operaiilor care se execut la primirea produselor medicamentoase, verificndu-se
existena cantitativ i a caracteristicilor nscrise n
documentele nsoitoare, aceste operatii constand in preluarea, pe baza de factura, a produselor comandate si inregistrarea lor
in gestiune.
Etapele receptiei sunt urmatoarele:
-Receptia cantitativa;
-Receptia calitativa;
-Receptia valorica.
Observatii: Recepia produselor farmaceutice se efectueaz de farmacistul diriginte sau un nlocuitor, in prezenta delegatului
de la depozit, ntr-un spaiu special amenajat sau ntr-un loc separat de activitatea farmaciei, avnd la ndemn mijloace de
cntrire i msurare corespunztoare.
Farmacistul sau asistentul de farmacie care receptioneaza produsele semneaza de primire pe factura. Primul exemplar al
facturii ramane la farmacia destinatara a produselor.
Receptia cantitativa cuprinde determinarea produselor primite si verificarea corespondentei intre cantitatile de produse
primite si cele trecute pe factura, in vederea acestora numarandu-se specialitatile farmaceutice si celelalte produse si
cantarindu-se substantele farmaceutice.
Receptia calitativa inseamna identificarea viciilor aparente si verificarea termenului de valabilitate pentru specialitatile
farmaceutice si alte produse de sanatate, identificarea substantelor farmaceutice prin control organoleptic si reactii de
identificare, rezultatele consemnandu-se in caietul cu fise de analiza din farmacie.
Reaciile de identificare se execut la masa de analiz din farmacie, pentru substanele medicale, conform prevederilor FR X
n vigoare. Efectuarea analizelor de identitate este obligatorie pentru toate substanele medicale, exceptndu-se substanele
toxice i stupefiante pentru care se efectueaz numai control organoleptic. Rezultatul analizelor va fi consemnat n registrul
de eviden al analizelor. n cazul n care n urma verificrilor se constat neconcordane se ntocmete un proces verbal n
care se specific aceste neconcordane.
Receptia valorica inseamna parcurgerea urmatorilor pasi:
-Verificarea preturilor si calculelor de pe factura;
-Calcularea pretului cu amanuntul pentru medicamentele OTC, produsele nemedicamentoase (cosmetice, parafarmaceutice,
suplimente alimentare, dispozitive medicale), substante farmaceutice, ambalaje;
-In general nu se calculeaza preturi cu amanuntul pentru medicamentele etice (medicamente care se elibereaza pe baza de
prescriptie medicala, numai din farmacii), acestea fiind inregistrate pe factura, de catre depozitul furnizor;
-Pretul stabilit pentru fiecare produs se inregistreaza pe ambalajul acestuia.
Preturile medicamentelor se compun conform Ordinului de ministru nr, 612/2002.
Nivelul valoric al pretului cu ridicata
Cota de adaos COMERCIAL maxim in farmacie
0-2.00
24%
2.01-5.00
20%
5.01-7.50
15%
Peste 7.50
12%
Tabelul 1. Componenta preturilor medicamentelor
Pretul produselor eliberate din farmacie cuprinde pretul de achizitie, adaosul COMERCIAL al farmaciei, taxa pe valoare
adaugata (TVA). Preturile medicamentelor OTC se stabilesc in mod liber de catre farmacie, cu declararea adaosului
11
comercial practicat, procedura identica cu cea privind stabilirea preturilor pentru produsele nemedicamentoase. Preturile
maximale, conform reglementarilor, pentru medicamentele etice, sunt stabilite prin ordin de ministru; daca farmacia
utilizeaza aceste preturi, ea nu este nevoita sa le calculeze, fiind trecute pe factura; daca farmacia decide sa practice preturi
mai mici, atunci va trebui ca acestea sa fie calculate in farmacie, declarate si inregistrate pe cutiile medicamentelor. Preturile
produselor magistrale si oficinale se calculeaza prin insumarea valorii ingredientelor in conditiile adaosului comercial de
maxim 100% la care se adauga costul ambalajului si TVA corespunzatoare.
Obiective de urmrit i consemnat n activitatea de practic farmaceutic:
- Cunoaterea i participarea la recepia cantitativ, calitativ i valoric a medicamentelor i
produselor parafarmaceutice.
- Identificarea i descrierea prilor componente ale unei facturi (modul de completare,
scaden, perioada de valabilitate n concordan cu cea nscris pe cutie);
- Verificarea preurilor nscrise n factur care nu trebuie s depeasc preul maximal;
- Cunoaterea i prezentarea modalitii de calcul a preului cu amnuntul pentru un
medicament fr pre impus i pentru o substan farmaceutic;
-Cunoaterea modului de ntocmire a notelor de recepie pentru medicamente i produse
parafarmaceutice;
- Efectuarea sub supraveghere a reaciilor de identificare pentru substanele medicamentoase i
nregistrarea rezultatelor n caietul de analize;
- Participarea la activitatea de nscriere a preurilor pe ambalaj, n concordan cu cele din
calculator;
- Utilizarea sistemelor informatice farmaceutice (program de gestiune computerizat) n
activitatea de recepie a farmaciei - nregistrarea facturilor, ntocmirea i emiterea notelor
interne de recepie n gestiunea farmaciei.
12
13
14
odata cu inceperea actiunii de inventariere se sisteaza orice alte actiuni colaterale din farmacie;
dupa inregistrarea tuturor produselor aflate in farmacie in listele de numarare, acestea vor fi incarcate in sistemul
informatic de gestiune, modificand acolo unde este cazul seria si termenul de valabilitate;
dupa finalizarea inregistrarilor in sistemul informatic, lista de diferente se verifica din nou pe stocul faptic si se
stabileste cantitatea corecta;
se vor inregistra pe fiseseparat de numarare, produsele gasite deteriorate sau expirate pentru a fi propuse casarii;
in cadrul procesului de inventariere se face inventarierea medicamentelor stupefiante returnate de pacienti sau
apartinatori, mai exact se verifica cantitatile prezente in farmacie, daca sunt in concordanta cu procesele verbale primite
de la pacienti; de asemenea, se verifica si cu registrul de evidenta al stupefiantelor, acestea fiind inregistrate cu rosu in
acest caiet. Dupa inventarierea lor, ele vor fi supuse distrugerii conform procedurii de distrugere.
Documentele rezultate la inventariere, listele de inventar, listele de expirate, deteriorate, alte produse identificate,
declaratiile de inventar, vor fi semnate de gestionarii farmaciei si de catre comisia de inventariere si vor fi predate
administratorului.
Administratorul analizeaza rezultatul inventarului si va lua decizia conform legislatiei in vigoare.
Alte precizari legate de procedura de inventariere:
Bunurile aflate in ambalaje originale intacte nu se desfac decat prin sondaj, acest lucru urmand a fi mentionat si in listele
de inventariere respective.
Bunurile cu un grad mare de perisabilitate, termosensibilitate etc., se inventariaza cu prioritate.
Comisia de inventariere are obligatia sa controleze toate locurile in care pot exista bunuri supuse inventarierii.
Bunurile apartinand altor unitati (in custodie, cu vanzare in consignatie, spre prelucrare etc.) se inventariaza si se inscriu
in liste separate.
Listele de inventariere pentru bunurile in custodie vor contine informatii cu privire la numarul si data actului de custodie
si ale documentului de livrare (factura), precum si alte informatii utile.
Inventarierea faptica a patrimoniului unitatilor se materializeaza prin inscrierea cu cerneala sau pix, fara spatii libere si
fara stersaturi, a valorilor inventariate in formularul lista de numarare.
Pentru bunurile la care comisiile de inventariere au constatat deprecieri (sparturi, scurgeri etc.), se intocmesc liste de
inventariere distincte care se preiau, de asemenea, in listele de numarare.
Inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza la o verificare minutioasa a exactitatii tuturor stocurilor si a
soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. Erorile descoperite cu aceasta ocazietrebuie corectate operativ,
dupa care se procedeaza la stabilirea rezultatelor inventarierii, prin confruntarea cantitatilor consemnate in listele de
inventariere, cu evidenta tehnico-operativa pentru fiecare pozitie in parte, urmand ca pozitiile cu diferente sa fie preluate
in lista de inventariere centralizatoare.
Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie sa contina, in principal, urmatoarele elemente:
- Data intocmirii;
- Numele si prenumele membrilor comisiei de inventariere;
- Numarul si data actului de numire a comisiei de inventariere;
- Gestiunea inventariata;
- Data inceperii si terminarii operatiunii de inventariere;
- Rezultatele inventarierii;
- Concluziile si propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor sau lipsurilor constatate si la persoanele vinovate,
precum si propuneri de masuri in legatura cu acestea.
- Propunerile cuprinse in procesul verbal al comisiei de inventariere se prezinta, in termen de 3 zile de la data incheierii
operatiunilor de inventariere, administratorului unitatii patrimoniale. Acesta, cu avizul contabilului, decide in termen de
cel mult 5 zile, asupra solutionarii propunerilor facute, cu respectarea prevederilor legale.
- Pe toata perioada inventarierii locatiile supuse acestei actinuni vor trebui securizate prin sigilare.
- In cazul in care comisia de inventariere hotaraste intreruperea actiunii de numarare si reluarea ei a doua zi, se vor sigila
caile de acces in depozite.
- Pe baza explicatiilor primite si a documentelor cercetate, administratorul stabileste caracterul lipsurilor, pierderilor,
pagubelor si deprecierilor constatate, precum si caracterul plusurilor, propunand, in conformitate cu dispozitiile legale,
modul de regularizare a diferentelor dintre datele din contabilitate si cele faptice, rezultate in urma inventarierii.
- La stabilirea valorii debitului, in cazul in care lipsurile in gestiune nu sunt considerate infractiuni, este posibil, cu decizia
administratorului, compensarea lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
15
- Existenta riscului de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza asemanarii in ceea ce priveste
aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte elemente;
- Diferentele constatate in plus sau in minus sa priveasca aceeasi perioada de gestiune si aceeasi gestiune;
- Nu se admite compensarea in cazurile in care s-a facut dovada ca lipsurile constatate la inventariere provin din
sustragerea sau degradarea bunurilor respective datorita vinovatiei persoanelor care raspund de gestionarea acestor bunuri;
- Diferenta stabilita in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor de scazaminte, reprezentand
prejudiciu pentru unitate, se recupereaza de la persoanele vinovate, in conformitate cu dispozitiile legale;
- Bunurile constatate in plus se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la costul de achizitie al acestora,
potrivit prevederilor pct. 19 din Regulamentul de aplicare al Legii Contabilitatiinr. 82/1991, in functie de pretul pietei la
data constatarii sau de costul de achizitie al bunurilor similare.
Datele de iesire ale procesului de evaluare a furnizorului sunt sintetizate in urmatoarele inregistrari:
- Liste de numarare;
- Liste de numarare pentru produse cu diferente;
- Liste cu produse deteriorate;
- Declaratii postinventariere gestionari;
- Rapoarte justificative;
- Procese verbale de numarare;
- Procese verbale privind rezultatele inventarierilor;
- Decizii ale consiliului de administratie.
Documente si anexe
- Lista de luare la cunostinta a procedurii de catre personal (Anexa 1)
- Declaratie preinventar (Anexa 2)
- Lista de inventariere marfa aflata in custodie la terti (Anexa 3)
- Lista de numarare produse deteriorate (Anexa 4)
- Lista de numarare produse expirate (Anexa 5)
- Declaratie postinventar (Anexa 10)
- Lista de inventariere marfa aflata in livrare (Anexa 6)
- Proces verbal de numarare (Anexa 9)
- Formular de raport justificativ farmacist sef (Anexa 11)
- Anexa la listele de numarare (Anexa 8)
- Lista de numarare produse (Anexa 7)
ANEXA 1
MANUALUL CALITATII
Cod MQ - 01
Editia 1
FARMACIA
..................
Copia 1
PROCEDURA DE ORGANIZARE SI
EFECTUARE A INVENTARIERII
Cod RBPF PL 15
Editia -1
Nr.
Crt
Destinatar
Nume
Prenume
Functia
Data luarii
la
cunostinta
Administrator
Farmacist sef
Farmacist
16
Semnatura
Anexa 2
MANUALUL CALITATII
Cod MQ - 01
FARMACIA
..................
Editia 1
Copia 1
DECLARATIE DE PREINVENTAR
ANEXA 3
MANUALUL CALITATII
Cod MQ - 01
Editia 1
FARMACIA
..................
Copia 1
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
17
Cantitate
Numele si prenumele
Semnatura
Anexa 4
MANUALUL CALITATII
Cod MQ - 01
Editia 1
FARMACIA
..................
Copia 1
Produs
Producator
Lot
Data (expirare)
Cantitate
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
Gestionari:
Comisia de inventariere:
Anexa 5
MANUALUL CALITATII
Cod MQ - 01
Editia 1
FARMACIA
..................
Copia 1
18
Produs
Producator
Lot
Data (expirare)
Cantitate
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
Gestionari :
Comisia de inventariere:
Anexa 6
MANUALUL CALITATII
Cod MQ - 01
Editia 1
FARMACIA
..................
Copia 1
Produs
Producator
Lot
Data (expirare)
1
2
3
4
5
6
7
8
19
Cantitate
Numele si prenumele
Semnatura
Anexa 7
MANUALUL CALITATII
Cod MQ - 01
Editia 1
FARMACIA
..................
Copia 1
Produs
Producator
Lot
Data (expirare)
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
Gestionari:
Comisia de inventariere:
Anexa 8
20
Cantitate
Cod MQ - 01
Editia 1
FARMACIA
..................
Copia 1
Produs
Producator
Lot
Data (expirare)
Cantitate
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
Echipa de numarare
Numele si prenumele
Semnatura
Anexa 9
MANUALUL CALITATII
Cod MQ - 01
Editia 1
FARMACIA
..................
Copia 1
21
Sef farmacie:
Anexa 10
MANUALUL CALITATII
Cod MQ - 01
Editia 1
FARMACIA
..................
Copia 1
DECLARATIE POSTINVENTAR
Data:
Semnatura:
Anexa 11
MANUALUL CALITATII
Cod MQ - 01
Editia 1
FARMACIA
..................
Copia 1
Produs
Forma farmaceutica
Cantitatea scriptic
Cantitatea faptic
Farmacist sef:
22
Diferenta
Explicatie
23