3.

INSTALATIA DE GAZ INERT

Sistemul de gaz inert ; constructie , dispunere , componenta , intretinere in exploatare
Arderea poate avea loc daca sunt indeplinite cele trei conditii (triunghiul de foc) : exista un material
combustibil , exista oxigen in cantitate suficienta pentru a intretine arderea , si exista o sursa de
aprindere . O sursa de aprindere poate initia arderea numai in cazul in care concentratia amestecului
gazos se situeaza intre anumite limite , numite limite de inflamabilitate (sau explozie) . Rezultatul
este o crestere brusca a temperaturii si presiunii . Materialul inflamabil (respectiv insasi marfa !) nu
poate fi inlaturat din triunghiul focului ; sursele de aprindere existente la bord pot fi reduse (dar nu
eliminate in totalitate !) ; in schimb cel de al treilea element al triunghiului , si anume oxigenul ,
poate fi redus cantitativ pana sub limita la care sa poate intretine arderea (se urmareste reducerea la
minim a perioadelor in care concentratia gazelor combustibile din atmosfera tancului se situeaza
intre limitele de explozie ) . Acest lucru se realizeaza prin utilizarea sistemului de gaz inert , sistem
a carui principala menire este de a elimina riscul de foc si explozie pe tancurile petroliere si de
produse chimice . Pentru prevenirea si stingerea incendiilor se pot folosi si alte gaze inerte , cum ar
fi cele rare : heliu (He) , neon (Ne) , argon (Ar) , Cripton (Kr) insa aceste gaze sunt foarte scumpe si
nu se justifica economic utilizarea lor pentru inertarea tancurilor . Un alt gaz folosit insa din motive
economice doar la inertarea tancurilor care transporta gaze lichefiate , este azotul pur (N2)
Desi sistemul de gaz inert a fost folosit inca din 1925 pe nave petroliere in SUA , de abia dupa 1963
navele noi au inceput sa fie dotate cu aceasta instalatie si din punct de vedere legal , de abia din 01
mai 1985 apare obligativitatea petrolierelor mai mari de 20000 tdw de a fi dotate cu instalatie de
gaz inert . Prin Protocolul SOLAS 1978 si apoi prin Amendamentele din 1981 si 1983 se aduc noi
precizari privind proiectarea , functionarea , intretinerea , verificarea etc a sistemelor de gaz inert
destinate atat tancurilor petroliere , cat si tancurilor de produse chimice in vrac .
Definitii
-

Combustibil (sau inflamabil) (referitor la un lichid, amestec gazos sau alt material)- capabil
de a se aprinde sau arde . In cazul tancurilor ce transporta produse petroliere , substantele
inflamabile sunt hidrocarburi.
Domeniu de explozie (interval de inflamabilitate) domeniul de concentratii ale
substantelor inflamabile in amestecul format de acestea (daca sunt gazoase) sau vaporii
acestora cu aerul , domeniu situat intre limita inferioara de inflamabilitate (explozie) si
limita superioara de inflamabilitate (explozie). Acest amestec gazos este inflamabil.
Limita inferioara de inflamabilitate (de explozie)(Lower flammable limit LFL sau Lower
Explosive Limit LEL) concentratia gazelor inflamabile in amestecul format de acestea cu
aerul sub care substanta inflamabila (care arde) este in cantitate insuficienta pentru a putea
intretine sau propaga arderea .
Limita superioara de inflamabilitate (de explozie) (Upper Flammable Limit UFL sau
Upper Explosive Limit UEL) concentratia gazelor inflamabile in amestecul format de
acestea cu aerul peste care exista insuficient aer (deci insuficient oxigen) pentru a intretine
sau propaga arderea.
Conditii inerte (Inert Conditions) referitoare la atmosfera din tancuri situatie in care in
atmosfera tancului concentratia oxigenului este mai mica sau egala cu 8% vol , conditii
realizate prin introducerea unui gaz inert ; in aceste conditii amestecul gazos nu poate initia
sau propaga arderea
Gaz Inert (Inert Gas) un gaz care este chimic inactiv si care este incapabil de a reactiona
cu alte substante sau de a permite desfasurarea oricarei reactii chimice . Gazul inert folosit
pentru prevenirea incendiilor in tancuri este o substanta gazoasa sau un amestec de gaze ,
cum ar fi gazele de evacuare (ardere) , care contin insuficient oxigen pentru a intretine
arderea substantelor inflamabile (hidrocarburilor)

Sistem de gaz inert (Inert Gas System) o instalatie de gaz inert impreuna cu sistemul de
distributie al gazului inert , mijloacele de prevenire a patrunderii gazelor din cargotancuri in
sala masinilor , instrumentele de masura fixe si portabile si aparatele de control
Instalatia de gaz inert (Inert Gas Plant) toate echipamentele special instalate pentru
producerea , racire , comprimarea , supravegherea si controlul debitarii gazului inert spre
cargotancuri
Sistem de distributie al gazului inert (Inert Gas Distribution System) toate conductele ,
valvulele si armaturile ce folosesc la distributia gazului inert in cargotancuri si la evacuarea
gazului in atmosfera , pentru a proteja tancurile de suprapresiune sau de vid excesiv
Gaz petrolier (Petroleum Gas) amestecul de substante gazoase degajate de titei sau de
produsele petroliere obtinute din titei . Este format in principal din hidrocarburi dar poate
contine si alte gaze ca : hidrogen sulfurat , alchil de plumb etc.
Presiune reala de vapori (True Vapour Pressure) presiunea absoluta exercitata de gazele
produse prin evaporarea unui lichid , atunci cand se atinge , la temperatura respectiva ,
starea de echilibru si raportul gaz/lichid este efectiv zero . Este presiunea maxima a
vaporilor ce poate fi atinsa la temperatura respectiva
Presiunea de vapori Reid (Reid Vapour Pressure) presiunea vaporilor in echilibru cu
lichidul , determinata in conditii standard , cu aparatul Reid , la temperatura de 37.8 0C
(1000F) si la un raport volumetric 4 : 1 (citirea manometrului se face dupa de 20 minute)
Temperatura (punctul) de inflamabilitate (Flashpoint) temperatura cea mai scazuta la care
, in conditii determinate si la presiune 760 torri (mm Hg) , lichidul elibereaza suficienti
vapori pentru a forma un amestec cu aerul ce se aprinde de la o flacara deschisa . Pentru
determinarea in laborator a temperaturii de inflamabilitate se folosesc aparate cu vas inchis
(closed cup) sau cu vas deschis (open cup). La exprimarea temperaturii de inflamabilitate se
va preciza obligatoriu tipul de aparat cu care s-a facut determinarea .
Produse petroliere volatile (Volatile petroleum) titei sau produse obtinute din titei ce au
un punct de inflamabilitate sub 60 0C , determinat cu aparat cu vas inchis . Din aceasta
categorie fac parte cele mai multe sortimente de titei , combustibili pentru turboreactoare ,
benzinele )
Produse petroliere nevolatile (Non-volatile petroleum) titei sau derivate ale acestuia ce au
un punct de inflamabilitate mai mare de 60 0C, determinat cu aparatul cu vas inchis . Aceste
lichide produc , la echilibru , la temperaturile obisnuite de depozitare , transport si
manipulare , concentratii ale amestecurilor gazoase ce se situeaza sub limitele lor inferioare
de inflamabilitate . In aceasta categorie intra combustibili reziduali si combustibili distilati
folositi in motoarele Diesel . Presiunea de vapori Reid a acestor produse este sub 0.007 bar
si din acest motiv nu este uzual masurata si evidentiata in buletinul de analiza .

3.1 TIPURI DE SISTEME DE GAZ INERT

In toate cazurile de obtinere a gazului inert , acesta rezulta prin arderea unui combustibil . Calitatea
gazului va depinde atat de natura combustibilului cat si de conditiile de ardere .
Cand se folosesc gazele de evacuare de la caldarile principale sau auxiliare se poate ontine , in
general , un gaz inert cu un continut de oxigen sub 5% vol. , depinde de modul cum este controlata
arderea si de gradul de incarcare al caldarilor . In cazul in care instalatia de gaz inert lucreaza cu un
generator independent , continutul de oxigen poate fi controlat automat si mentinut strict intre
anumite limite , in mod uzual 1.5-2.5% vol si in mod normal nu va depasi niciodata limita de 5%
din volum .
Arderea combustibililor marini si in special a celor reziduali are loc cu tendinta de formare de
funingine , de aceea pentru a obtine o ardere cat mai buna trebuie sa se asigure :
- o pulverizare cat mai fina , pentru a avea o suprafata de evaporare si ardere cat mai mare ;
pentru a realiza acest lucru vascozitatea combustibilului trebuie sa fie suficient de redusa
- un amestec cat mai omogen aer/combustibil

o vaporizare cat mai eficienta obtinuta prin recircularea gazelor fierbinti in zona conului de
pulverizare si prin preincalzirea aerului introdus in focar
- un exces de aer 10-20% mentinut la valoarea cea mai mica la care arderea are loc fara fum
Combustibilii marini contin pe langa hidrocarburi si compusi cu alte elemente : compusi cu sulf ,
compusi cu azot , substante minerale si compusi organo-metalici . Prin oxidarea acestora se
formeaza SO2 (dioxod de sulf) , si in mai mica masura SO 3 (trioxid de sulf) , oxizi de azot (NO si
NO2) , cenusa .
Oxizii sulfului reactioneaza cu apa rezultand acid sulfuros si acid sulfuric , acizi puternici care ataca
metalele producand corodarea severa a instalatiilor . Eliminarea lor se face prin dizolvare in apa de
mare , proces ce are loc in epuratorul de gaze (scrubber) . La temperatura de 15 0C se poate elimina
pana la 99% din cantitatea de oxizi de sulf continuta in gazele de ardere . Pentru eliminarea
avansata a oxizilor sulfului , cat si pentru neutralizarea apelor de spalare (care devin puternic acide
producand coroziune si poluarea mediului la deversarea peste bord) in unele instalatii se folosesc
pentru absorbtie solutii de carbonat de sodiu (in urma reactiei de neutralizare vor rezulta sulfiti si
sulfati de sodiu , nevatamatori pentru mediu).
Monoxidul de azot (NO) si dioxidul de azot (NO2) nu se pot elimina din gazul inert . Desi toxici ,
acesti compusi se afla in proportie mica in gazul inert , ponderea cae mai mare avand-o monoxidul
de azot care este mai putin toxic .
La un exces mic de aer se formeaza si monoxid de carbon (CO) gaz toxic care la 1500-2000 ppm
produce intoxicatii iar la 4000 ppm provoaca moarte rapid . CO nu poate fi redus sub 1000 ppm.
Solidele , sub forma de cenusa sau funingine , sunt nedorite deoarece se pot depune in conducte sau
ventilatoare sau pe scaunele valvulelor . Ele acumuleaza umiditate si devin corozive . Impuritatile
solide pot fi in proportie de 500 mg/m 3 dar peste 98.5% din ele pot fi eliminate daca dimensiunile
lor sunt mai mari de 0.001 mm.
Pentru a putea fi trimise in sistemul de distributie , gazele inerte , dupa spalare vor fi uscate si racite.
Temperatura gazului nu trebuie sa depeseasca cu mai mult de 50C temperatura apei de mare folosita
in scrubber .
Compozitia aproximativa a unui gaz inert obtinut din ardere este :
- O2 in concentratie de 3-4% (max 5%) pentru gazele provenite de caldari si poate ajunge
pana la 0.5% pentru celelalte surse de gaz inert
- CO2 intre 13.5 si 15% vol
- SO2 mai putin de 150 ppm (dupa scrubber)
- N2 diferenta
METODE DE INLOCUIRE A GAZELOR DIN TANCURILE DE MARFA
Exista trei operatiuni in care se impune inlocuirea gazelor existente din tancurile de marfa cu altele :
- inertarea introducerea de gaz inert in scopul obtinerii unei atmosfere inerte
- purjare introducerea de gaz inert suplimentar in scopul reducerii continutului de
hidrocarburi sub o anumita limita (daca se urmareste degazarea tancurilor , atunci purjarea
se va face pana la obtinerea unei concentratii de hidrocarburi sub 1%)
- degazarea tancurilor se introduce aer proaspat pana la indepartarea tuturor gazelor de
hidrocarburi si atingerea unei concentratii de oxigen de 21 % . De regula sunt necesare 3-5
schimburi de volum complete pentru a atinge conditia de gas free
In toate situatiile de mai sus , inlocuirea gazului existent in tancuri se poate realiza prin dilutie sau
prin dislocuire. (vezi Spalarea tancurilor Operatii de gas free + fig 2)
Cerinte impuse instalatiilor de gaz inert
Destinatia principala a instalatiei de gaz inert o constituie protectia tancurilor de marfa impotriva
incendiilor si exploziilor . In plus se asigura o reducere a coroziunii si o crestere a capacitatii de
pompare . Navele prevazute cu instalatie de gaz inert :

trebuie sa fie in conditii inerte tot timpul , cu exceptia situatiilor cand este necesara
degazarea tancurilor in vederea inspectiei sau lucrului in tanc
- trecerea de la atmosfera inerta la conditia de gas free trebuie sa se faca fara a se traversa
domeniul de inflamabilitate , aceasta insemnand ca inainte de a se trece la introducerea
aerului , atmosfera din tanc trebuie purjata cu gaz inert pana cand concentratia
hidrocarburilor trece sub linia de dilutie critica cu aer (HC<5%) , mai exact HC<2%
Cerinte impuse instalatiilor de gaz inert :
- sa fie capabila sa inerteze toate tancurile goale
- sa functioneze pe toata durata descarcarii , debalastarii , spalarii cu titei , curatirii tancurilor
- sa poata purja tancurile inainte de degazare
- sa mareasca presiunea in tancuri atunci cand pe timpul voiajului apare aceasta necesitate
COMPONENTA SISTEMULUI DE GAZ INERT OBTINUT DIN GAZE DE ARDERE
Principial , un sistem de gaz inert (v.fig 5) este compus din :
1. sursa de gaz de ardere (flue gas source) (gaz obtinut prin ardere)
2. scrubber (curatitorul de gaze/absorber)
3. demister (deumidificator/uscator)
4. ventilatoare pentru livrare gaz inert spre coverta (IG blowers)
5. valvula regulatoare de presiune (pressure regulating valve)
6. supapa hidraulica (inchizatorul hidraulic)(deck seal)
7. valvula unisens (non return valve)
8. valvula de izolare de pe punte (isolation valve)
9. supapa de presiune/vacuum (P/V valve)(valvula plaman)
10. magistrala de gaz inert(IG main line) + ramificatiile pe fiecare cargotanc (IG branches)
11. valvulele de izolare ale fiecarui cargotanc
12. cosul de aerisire prova (mast riser)
1. Sursa de gaze de ardere : gazele de ardere se pot obtine de la una din caldarinele navei , de
la motoarele auxiliare sau de la un generator de gaz inert .
2. Scrubberul : are rolul de a absorbi (absorbtia fiind operatiunea de difuziune-transfer de
masa- intre o faza gazoasa si o faza lichida , bazata pe solubilitatea gazului lichid . Prin
absorbtie unul sau mai multi dintre componentii unui amestec gazos se separa prin
dizolvarea intr-un lichid) dioxidul de sulf din gazele de ardere , de racire a gazelor si de
eliminare a impuritatilor solide (funingine, cenusa) . In instalatiile de gaz inert de la bordul
navelor lichidul absorbant este apa de mare ingeneral dar pot fi si alte lichide care insa
implica cheltuieli mai mari . Tipuri de scrubbere :
- cu talere in acest tip de scrubber gazele care circula de jos in sus prin clopote sunt
obligate sa barboteze prin lichid , pe fiecare taler avand loc absorbtia oxizilor de sulf si
antrenarea , de catre lichid a particulelor solide .
- cu umplutura la acest tip talerele sunt inlocuite cu unul sau mai multe straturi de
umplutura , calculate ca talere echivalente . Umplutura poate fi piatra , cuartz sau materiale
plastice .
- cu pulverizarea apei au doua variante constructive : cele care folosesc duze pentru
pulverizarea apei si cele care folosesc placi sau conducte perforate . Aceste absorbere au in
general eficienta scazuta la indepartarea particulelor solide . O mai buna separare a acestora
se obtine in scrubberul centrifugal (tip JAKO)
- combinate folosesc doua sau mai multe trepte de prelucrare a gazelor si au o eficienta
sporita atat in eliminarea oxizilor de sulf cat si a impuritatilor solide .
Scrubberul trebuie prevazut cu cu aparatura de masura comanda si alarma pentru :
- controlul presiunii apei de racire
- controlul nivelului apei in absorber
- controlul temperaturii gazelor
4

De notat ca dupa oprirea instalatiei de gaz inert , apa trebuie sa mai circule in scrubber pentru o
perioada de inca cel putin o ora pentru a curata resturile corozive din interior.
SOLAS prevede ca scrubberul trebuie sa raceasca gazele si sa elimine oxizii de sulf si impuritatile in proportie de 98% .
Deschiderea scrubberului pentru inspectie interna se va face la urcarea pe doc .
3. Deumidificatorul (demister) are rolul de a usca gazul curatat iesit din scrubber dar care
prezinta un grad de umezeala in urma procesului de curatare
4. Ventilatoarele au rolul de a prelua gazul inert si a-l transmite mai departe catre tancurile de
marfa . SOLAS debitul ventilatoarelor trebuie sa fie 125% din capacitatea maxima de
descarcare a navei . Caracteristicile presiune/volum ale ventilatoarelor sunt determinate de
cerintele maxime ale sistemului astfel incat in orice situatie de descarcare si cu toate
pierderile de presiune din intregul sistem de gaz inert , sa se mentina in tancuri o presiune
minima de 200 mmH2O . Ventilatoarele sunt prevazute cu :
- sistem de spalare cu apa dulce a partilor interioare
- scurgeri , pentru fiecare camera , conectate la tubulatura de efluent a scrubberului
- guri de inspectie
- valvule de recirculare a gazului inert spre scrubber , atunci cand lucreaza la presiuni scazute
, pentru evitarea supraincalzirii sau pentru reglarea debitului , cand ambele ventilatoare
functioneaza
Ventilatoarele trebuie sa functioneze lin , fara vibratii anormale . Se vor verifica in timpul
functionarii iar dupa oprire se vor spala cu apa . La fiecare sase luni se va face inspectia
interna prin deschiderea capacelor iar revizia generala va avea loc o data la doi ani .
5. Valvula regulatoare de presiune are urmatoarele roluri : de a regla debitul de gaz in
magistrala de gaz inert in functie de cerinte si de a preveni reintoarcerea gazelor din tancuri
in situatia in care ar aparea vre-o defectiune la ventilatoare , pompa scrubberului etc dar si in
situatia in care instalatia de gaz inert fuctioneaza corect dar au aparut defectiuni la supapa
hidraulica si/sau valvula unisens si presiunea gazului in tanc depaseste presiunea de iesire a
ventilatoarelor . Valvula poate fi actionata si manual si trebuie sa fie prevazuta cu mijloace
de indicare a pozitiilor inchis si deschis . Valvula se va demonta si verifica inainte de urcarea
pe doc sau cand este posibil . Pozitionarea corecta a clapetului se verifica la cel mult 6 luni
6. Supapa hidraulica (inchizatorul hidraulic) (v.fig 1) impreuna cu valvula unisens actioneaza
ca sisteme automate de prevenire a curgerii inverse a gazelor (dinspre tancurile de marfa
spre ventilatoare, scrubber etc). Supapa hidraulica blocheaza intoarcerea gazelor din tancuri
chiar si atunci cand instalatia de gaz inert nu functioneaza (motiv pentru care alimentarea cu
apa nu va fi intrerupta decat in cazul necesitatii unei inspectii) . Exista trei tipuri de supape
hidraulice : tip umed , tip semi uscat si tip uscat . Supapele hidraulice trebuie astfel
dimensionate incat presiunea coloanei de lichid sa nu fie mai mica decat presiunea de
deschidere a valvulei presvacuum . Supapa hidrulica trebuie prevazuta cu gura de vizitare si
vizoare rezistente la soc (eventual sticla de nivel) pentru a observa nivelul apei in timpul
functionarii instalatiei de gaz inert . SE va deschide pentru inspectie generala la fiecare12
luni
7. Valvula unisens (non return valve) este primul dispozitiv automat care impiedica circulatia
inversa a gazelor , dinspre cargotancuri spre ventilatoare .in situatia in care s-au oprit
ventilatoarele si supapa hidraulica nu are destul tump pentru umplerea cu apa . Presiunea din
instalatie fiind scazuta valvula trebuie sa opuna o rezistenta mica . Din acest motiv partile
mobile trebuie sa fie usoare iar sectiunea de trecere a gazelor cat mai mare . Aceasta valvula
se va deschide pentru inspectie cel putin o data la 12 luni (dar nu mai mult de 18 luni)
8. Valvula de izolare de pe punte are rolul de a deschide distributia de gaz inert spre
magistrala de pe coverta sau , prin inchidere (pe timpul voiajului) , de a preveni intoarcerea
gazelor din tancuri spre ventilatoare . Aceasta valvula se va demonta pentru inspectie la cel
mult 12 luni .

9. Supapa de presiune / vacuum (v.fig 3) - are rolul de a proteja cargotancurile in cazul in care
in acestes apare presiune excesiva sau se creeaza vid. ( valoarea la suprapresiune trebuie sa
fie mai mica decat presiunea de incercare a tancurilor de marfa si 700 mmH 2O pentru
vacuum) . Debitul posibil de deversat prin supapa trebuie sa fie cel putin egal cu debitul
maxim al ventilatoarelor instalatiei de gaz inert . Volumul de lichid necesar se calculeaza in
functie de conditiile de presiune impuse si de densitatea lichidului . Lichidul folosit poate fi
un ulei mineral sau un amestec apa dulce/glicol (antigel). Supapa este prevazuta cu sticla de
nivel si robinet de drenare .
10. Magistrala de gaz inert prin intermediul ramificatiilor distribuie gazul inert In fiecare tanc.
Magistrala de gaz inert se poate conecta cu magistrala de marfa prin intermediul a doua
valvule sau cele doua flanse (de la tubulatura de marfa si cea de gaz inert) sunt inchise prin
flanse oarbe si in cazul in care este nevoie se face legatura dintre cele doua linii prin
intermediul unor mosoare (tronsoane de legatura).
11. Valvulele de izolare ale tancurilor sunt de tip fluture . In cazul in care oxizii de sulf nu
sunt indepartati in mod corespunzator in scrubber , scaunele acestor valvule pot fi afectate
pana la a nu mai realiza inchiderea etansa . E recomandabil ca periodic sa se desfaca unadoua valvule si sa li se verifice conditia .
ALARME SI AUTOMATIZARI CONFORM SOLAS REG 62
19.1 Alarme vizuale si auditive
1.-presiune /debit scazut apa in scrubber
2.-nivel maxim apa in scrubber
3.-temperatura maxima gaz inert (650C- alarma ; 750C-Stop)
4.-avarie ventilatoare
5.-continut crescut de oxigen
6.-avaria sistemului de alimentare cu energie a valvulei regulatoare de presiune si a sistemului
de inregistrare al calitatii gazului inert
7.-nivel minim in deck seal (supapa hidraulica)
8.-presiune minima gaz inert (100 mmH2O)
9.-presiune maxima gaz inert
19.2 Alarme pentru generatorul de gaz inert
1.-insuficient combustibil
2.-alarma alimentare cu energie
3.-alarma alimentare sisteme de automatizare
19.3 Inchiderea automata pentru ventilatoare si valvula regulatoare de presiune (pt conditiile
19.1.1, 19.1.2, 19.1.3, 19.1.4)
19.4 Defectarea ventilatoarelor de gaz inert
19.5. Depasire continut oxigen actionare asupra valvulei izolatoare de pe punte si oprirea
operarii
19.6 Alarmele montate in spatiile instalatiilor si in camera control incarcare (CCR)
19.7 Alarma nivel apa in supapa hidraulica (deck seal) atunci cand nu se opereaza GI
19.8 Oprirea automata a pompelor de marfa la presiune minima GI
ALTE PREVEDERI SOLAS
- Navele prevazute cu instalatie fixa de gaz inert trebuie sa fie dotate cu sistem de ulaj inchis .

TOXICITATEA GAZULUI INERT

Gazul inert prezinta pericol pentru om datorita faptului ca in loc de oxigen exista alte elemente
precum CO2 , N2 , S etc . O data cu scaderea procentului de oxigen sub 21% , respiratia omului se
accelereaza , devine mai greoaie si mai profunda insa omul nu simte lipsa decat atunci cand e prea
tarziu (sub 14-15%). In cazul in care continutul de oxigen se afla sub 10% , omul isi pierde
cunostinta fulgerator si se va produce moartea prin asfixie .
Alti compusi ai gazului inert prezinta de asemenea pericol pentru organismul uman . Astfel :
- monoxidul de azot (NO) este un gaz incolor cu miros slab avand valoarea de treapta
(TLV) de 25 ppm
- dioxidul de azot (NO2) este mult mai periculos avand valoarea de treapta de 5 ppm !!
Dioxidul de azot reactioneaza in contact cu apa rezultand acizi nitrici si nitrati
- dioxidul de sulf (SO2) e periculos si toxic si reactioneaza cu apa rezultand acid sulfuros si in
final acid sulfuric
- monoxidul de carbon (CO) este periculos avand valoarea de treapta 200 ppm si in
concentratie produce asfixie chimica prin reducerea oxigenului din sange si formarea
carboxihemoglobinei (se formeaza cheaguri de sange care vor bloca vasele sanguine)
- dioxidul de carbon (CO2) are TLV 50 ppm si in concentratie produce asfixie mecanica

fig 1 Supapa hidraulica tip umed

fig 2 Dilutia cu aer a atmosferei din cargotanc

7

fig 3 Supapa presvacuum modul de functionare

fig 4 Schema a unnui sistem automat de control presiune

fig 5 Schema a instalatiei de gaz inert