Termografierea cu radiatie in infrarosu

1.Scopul lucrarii:
Cunoasterea si aprofundarea notiunii de termografiere cu radiatie in infrarosu

2.Domeniul de aplicare:

SCANAREA TERMICA A CLADIRILOR

ZONA CU INFILTRATII LA NIVELUL SCARII

DEFECTE DE ETANSARE

FERESTE NEETANSE
DEFECTE ALE INSTALATIILOR

TEMPERATURI DE REFULARE DIFRITE IN ACEEASI

GRILA DE REFULARE
Izolare improprie a unui acoperis.

Aerul patrunde printr-un tavan cu etanseitate slaba.

Montajul defectuos al unei ferestre (apa penetreaza in zona de

jonctiune cu peretele)

Conectarea gresita a cablurilor (crestere locala de temperatura)

 Controlul instalatiilor electrice

Identificarea defectelor ascunse (contacte gresite intr-o cutie de sigurante)

 Supraincalzirea locala datorata unei legaturi gresite

Factori care pot altera informatia termografica in inspectia

instalatiilor:
- vantul (se folosesc factori de corectie);
- ploaia sau zapada;
- distanta fata de obiect;
- marimea obiectului examinat.
DEFECTE DE UZURA

UZURA PREMATURA SI DIFERITA LA DISCURILE DE FRANA

DOMENIUL IT&C

INCALZIRE DIFERITA A MICROPROCESOARELOR

 DOMENIUL ELECTRIC

SUPRAINCARCAREA CIRCUITELOR ELECTRICE

domeniul militar :-termoviziune pe timp de noapte
medicina :
-detectarea infectiilor sau inflamatiilor din corpul uman
-determinarea rapida a febrei
-ORL-Diagnosticarea sinuzitelor si rinitelor
-ONCOLOGIE-Depistarea cancerului de piele, cancerului de san,precum si
depistarea neoplasmelor de colon, intestin, stomac si a altor organe interne
medicina veterinara.:
- detectarea infectiilor

3. Principiul fizic al metodei:

a.Istoric;

Descoperit n 1800 de ctre astronomul englez Sir William Herschel, radiaia

infraroie st la baza tehnicii numit termografie.

Marsilio Landriani (1777), a observat o crestere de temperatura, plimband un

termometru dinspre violet spre rosu.

Primele sisteme de operare in infrarosu au aparut intre anii 1900-1920, in aplicatii

militare: detectia unui avion de la 1.5 km distanta sau a unui om de la 300 m.

Dupa anii 1950 au inceput sa apara aplicatii civile si industriale.

b.Radiatia infrarosu;

Radiaii infraroii = radiaii electromagnetice invizibile, penetrante, cu efect termic

pronunat, situate n spectru ntre limita roie a domeniului luminii vizibile i microundele
radioelectrice.
Radiaiile infraroii sunt emise de toate corpurile calde, cu temperaturi mai mari de
zero absolut ( -273,15 grade Celsius). Lungimea lor de und depinde de temperatura
emitorului . Energia emis este proporional cu frecvena radiaiei corespunztoare i
aceasta este invers proporional cu lungimea de und.
De la Soare primim radiaii vizibile i invizibile care ajung pe pmnt dup ce strbat
atmosfera terestr. Radiiile invizibile, infraroii i ultraviolete, nu produc senzaia de lumin
asupra ochiului uman dar pot fi puse n eviden prin alte efecte pe care le au.
n cazul radiaiilor infraroii lungimea de und este cu att mai mic cu ct
temperatura sursei este mai mare.
Efectul lor principal este efectul termic, nclzesc corpurile pe care cad.
Razele reflectate de suprafeele nclzite au lungimi de und mai mari, frecvene mai
mici i deci i energii mai mai mici. Acest fenomen constituie o cauz a efectului de ser.
c.Emisivitatea corpurilor;
Se consider dou elemente materiale S i R situate ntr-un mediu semi-transparent M.
Transferul de energie prin radiaie se realizeaz prin urmtoarele fenomene:
emisie termic corpul S transform o parte din cldura sa n radiaie electromagnetic;
transmisie mediul M transmite total sau parial radiaia emis de corpul S;
reflexie sau difuziune corpul R reflect n mediul M o parte din radiaia emis de
corpul S care vine n contact cu suprafaa sa;
absorbie termic corpul R transform n cldur o parte din radiaia provenit de la
corpul S.
Fenomenele de transfer menionate anterior pot avea loc sau nu, n funcie de natura corpului
i a mediului de propagare, dup cum urmeaz:
un material opac emite, reflect i absoarbe radiaie, dar nu o transmite;
un corp negru emite i absoarbe, dar nu reflect i nu transmite;
un gaz sau o flacr nu reflect practic, dar emite, absoarbe i transmite, deoarece sunt
mediii semi-transparente

d.Posibilitati de detectie a radiatiei IR (principiile fizice ale detectoarelor de radiatie

IR);
Radiaia electromagnetic
Pentru exemplificare, n figura urmatoare se prezint spectrul radiaiei electromagnetice.
Banda spectral utilizat n termografie este de la 2 la 15 m. Radiaia electromagnetic este o
und determinat de vectorii cmp i cmp magnetic, care se propag ntr-o direcie dat i se
caracterizeaz prin lungimea de und, n m i puterea vehiculat, n W.

Curbele lui Planck, prezentate n figura , constituie fundamentul nelegerii radiometriei,

radiotermometriei i a termografiei n infrarou. Se desprind urmtoarele observaii:
Spectrul radiaiei corpului negru este un spectru continuu, care nu prezint absene ale radiaiei
pentru anumite lungimi de und. Pentru temperaturi inferioare valorii de 2000 C, aproape toat
energia emis este situat n infrarou. Acest lucru explic asocierea infrarou-cldur.
Oricare ar fi lungimea de und, radiana este o funcie monoton cresctoare, dependent de
temperatur. Atunci cnd crete temperatura, crete i radiana. Astfel, un radiometru ce
funcioneaz pe o lungime de und fix, oarecare, furnizeaz un semnal de ieire tip funcie
cresctoare pentru temperatura T a corpului negru observat.
Un corp negru, la temperatura T, emite o radiaie electromegnetic compus dintr-o infinitate
de radiaii elementare de lungimi de und i de radiane, a cror repartiie este descris de legea lui
Planck.
ntr-un radiometru, mrimea de intrare este constituit din fluxul de radiaie, iar la ieire

este afiat o mrime radiometric, care poate fi o tensiune, n voli sau un curent, n
miliamperi. Schema de principiu a unui radiometru este prezentat n figura urmatoare :

4.Termografierea in infraraosu:
a.Definitia termografierii;
Termenul de termografie i are originea n cuvintele greceti thermos i graphae:
Termografie = thermos (cld) + graphae (scriere)
Termografia n infrarou este tehnica ce permite s se obin, cu ajutorul unui
echipament sau aparat corespunztor, imaginea termic a unei scene termice observat
ntr-un domeniu de infrarou.

b.Schema de principiu (explicatii);

Tehnicile de investigare nedistructiva folosind TIR se folosesc pentru detectia
defectelor de suprafata si din vecinatatea suprafetei unei piese, controlul acoperirilor,
determinarea
imperfectiunilor structurale sau a proprietatilor termofizice.
Principiul termografiei in infrarosu (TIR) pentru evaluarea nedistructiva(NDE) consta
in evidentierea diferentelor relevante de temperatura sau discontinuitatilor gradientului de
temperature datorita defectelor si deteriorarilor de sub suprafata piesei examinate, diferente ce
devin vizibile pe suprafata acesteia.
Sunt posibile doua tehnici : pasiva si activa. Atunci cand temperatura materialului sau
structurii testate este in mod natural diferita de temperatura ambianta se poate utiliza schema
pasiva. In acest caz diferenta de temperatura (T) sau spot cald/rece in raport cu restul
materialului/structurii poate indica o comportare anormala.

Montajul pentru TIR

c.Termografierea in infrarosu in ingineria mecanica (teorie, exemple de aplicatii);

Situaii de potenial defect detectabile cu ajutorul echipamentelor de inspectare termografic:

rulmeni defeci (sau lagre n care friciunea nu mai are loc n limite normale);
reductoare n situaii de lubrefiere insuficient;
flane sau cuplaje elastice de arbori n rotaie;
cuplaje intermitente de arbori n rotaie (ambreiaje);
excentriciti aprute la arbori cu rotaie de mare vitez;
dispozitive de frnare/amortizare a componentelor n micare;
dereglri ale toleranelor componentelor n micare (de exemplu, la conveioare sau
linii de producie);
contacte electrice cu rezisten crescut accidental;
diminuarea spaiilor de ventilaie natural/forat din interiorul
echipamentelor/instalaiilor (mpiedicarea conveciei termice);
nfundri ale circuitelor de rcire forat (circuite cu agent termic ulei, ap, azot);
fisuri n materiale (putnd determina discontinuiti n conducia cldurii prin
corpul pieselor);
puncte de scurgere a aburului uscat dintr-o instalaie de transport uzinal;
detectarea nivelului lichidului dintr-un rezervor nchis (cistern, tanc);
transformri de faz n fluidele scurse n afara circuitului procesului
tehnologic/chimic;

UZURA PREMATURA SI DIFERITA LA DISCURILE DE FRANA

d.Termografierea in infrarosu in constructii (principii, exemple);
Principiile metodei
Neregularitatile n proprietatile termice ale elementelor componente ale anvelopei
exterioare a unei cladiri observabile n termeni de scurgeri de caldura sau neuniformitati
(anomalii) termice se traduc prin variatii ale temperaturii la suprafata structurii investigate.
Repartitia temperaturilor pe o suprafata observata poate fi deci utilizata pentru
localizarea/detectarea defectelor ascunse de izolare, a zonelor cu umiditate n exces si/sau
infiltratiilor de aer prin neetanseitatile unor componente ale anvelopei (rosturi ale ferestrelor
si usilor, mbinari ale elementelor de constructie insuficient tratate, etc). Temperaturile
masurate constituie informatii initiale pentru calculele energetice efectuate pentru aprecierea
randamentului energetic al cladirilor.
Principiile fizice pe care se bazeaza aceasta metoda sunt urmatoarele: orice obiect din
natura emite o radiatie termica, ce consta din radiatia emisa la tranzitii ntre nivele cuantice
vibrationale si rotationale, si din radiatie reflectata provenita de la alte surse termice. Tehnica
de vizualizare a imaginilor de infrarosu obtinute pe baza caracteristicilor de emisie de radiatie
termica a obiectelor este cunoscuta generic sub numele de tehnica termoviziunii sau a
termografiei.
Principiul de functionare a unui aparat de masura este urmatorul: sistemul optic
centreaza radiatia infrarosie primita din cmpul imagine ntr-unul cele doua benzi spectrale de
transmisie ale atmosferei (3-5, respectiv 8-14 microni), si o concentreaza pe sistemul de

detectori (matrici de detectori) care exploreaza spatiul. Elementele sensibile ale receptorului
de radiatii transforma semnalele electromagnetice n semnale electrice corespunzatoare, care
apoi sunt amplificate si sunt reproduse sub forma unor imagini pe monitoare care
functioneaza cu frecventa de cadre utilizata n televiziune. Contrastul si stralucirea imaginii se
regleaza astfel inct reprezentarea imaginii termice sa semene cu imaginea vizibila
corespunzatoare.
Exemplu

Se remarca, la fel ca n cazul termogramelor analizate anterior, uniformitatea

temperaturii suprafetei n zonele de cmp si puntile termice din dreptul planseelor si
conturului ferestrelor n plus, se pot analiza mai bine buiandrugii ferestrelor centrale. Se
observa bine puntea termica din zona planseelor, precum si puntea mai mica de deasupra
ferestrelor, care (fiind la mica distanta) interfereaza cu prima. Aceste punti se ntrerup pe
latimea bulbului dintre ferestre, dar nu si pe latimea stlpilor laterali. Pe lungimea lor apar
unele neuniformitati, ceea ce nseamna fie ca executia n aceste zone a fost defectuoasa, fie ca
n urma cutremurului din 1977 s-au facut o serie de reparatii si completari la anvelopa cladirii.
Ferestrele se disting diferit, n functie de existenta sau neexistenta luminii aprinse n
interior. La etajele 2 si 3, desi n releveu nu apar jaluzele, unele ochiuri apar mai ntunecate.
Probabil ca n momentul prelevarii imaginilor erau protejate suplimentar pe interior cu
draperii sau storuri trase.
Pe termograma sunt marcate si cteva zone de punti termice, cu temperaturi situate
ntre 3,4 si 2,5oC.
ntre ferestre temperatura este de 1,8oC.
e.Sensibilitatea metodei de control nedistructiv cu radiatie IR;
Este o tehnica de masura ultrasensibila, putand evidentia variatiile de temperatura de
zecimi de grad, atat spatial (de la un punct la altul in imagine), cat si temporal (regimuri
tranzitorii ce au loc in intervale de timp de ordinul secundelor pna la ore si zile).

Prin folosirea termografiei in infrarosu in mentenanta instalatiilor industriale,

defectele incipiente pot fi depistate si corectate cu mult timp inainte de a se manifesta prin
avarii ; astfel se reduc duratele de intrerupere a functionarii utilajelor, prin eliminarea
opririlor neplanificate si prin optimizarea planificarii reparatiilor si a operatiilor de
intretinere planificate.
Aceasta are ca efect imediat reducerea cheltuielilor (economii de energie electrica,
economii la reparatiile mijloacelor fixe), reducerea duratei verificarilor si inspectiilor
periodice. De asemenea, creste gradul de utilizare a utilajelor si se imbunatatesc conditiile
de protectie a muncii.

f.Limitarile metodei de control nedistructiv cu radiatie IR;

Instrumentele de msur n infrarou constituie un mijloc de control deosebit de puternic
n activitatea de mentenan a echipamentelor electrice, dar trebuie menionate i limitele
necesare a fi luate n considerare de ctre personalul de mentenan, cum ar fi:
Instrumentele nu msoar temperatura! Acestea msoar radiaia n infrarou care,
corectat, poate da o temperatur aparent. n condiii reale de msur, o corecie de
precizie repetabil este practic imposibil pentru orice material radiant, cum sunt
metalele din componena echipamentelor electrice.

Instrumentele termografice furnizeaz informaii numai despre temperatura de

suprafa i nu despre maximul acesteia n zona afectat.

Energia termic emis la locul de defect variaz cu ptratul sarcinii vehiculate prin
acea cale de curent. Fr informaii despre sarcina vehiculat n momentul msurrii i
predicia evoluiei acesteia, termograma i pierde substanial din informaie.

Cu ct crete temperatura aerului, crete i frecvena incidentelor. Dac inspeciile vor

fi efectuate pe timp rece, este posibil ca informaia oferit de termogram s fie
subestimat.

Condiiile de mediu ca praful, vibraiile i sarcinile ciclice influeneaz rata de

defectare. De exemplu, temperatura unei cleme, ntr-o staie exterioar, poate fi redus
pn la 50 % de vnt, cu viteza de 30 km h.

 Degradarea componentelor electrice urmeaz n timp, extrem de rar, o lege de variaie

liniar. Defectul poate aprea uneori dup o supratensiune, o cretere de sarcin, o
cretere a nivelului de vibraii sau o schimbare n condiiile de mediu.
O cretere de temperatur pentru un echipament inspectat poate indica o tendin de
defectare cu o evoluie nu neaprat liniar. Practic, anomaliile care pot conduce la
efecte nedorite n instalaii trebuie imediat remediate.

Cnd se controleaz un echipament electric, modul de analiz indicat este prin compararea
temperaturilor pe cele trei faze; localizarea defectului se face prin utilizarea temperaturii
relative.

Tranziia de la aprecierea calitativ a termogramei la apreciere cantitativ este o problem

extrem de delicat i presupune acordarea unei atenii deosebite metodei de lucru.
g.Echipamente utilizate la termografierea in IR (tipuri de senzori utilizati pentru
captarea radiatiei, formarea si afisarea imaginii campului observat);

Din perspectiva folosirii camerelor video de inspectare termografic , putem trece n revist
cteva dintre facilitile lor eseniale (ca parametri de performan , sau ca funcii speciale
aplicabile):

rezoluia senzorului de imagini: 160x120 320x240 pixeli;

domeniul de temperatur: -50oC +500oC;
sensibilitatea termic a senzorului: < 50-100 mK (desigur, cu ct domeniul este mai
larg cu att rezoluia termic este mai mic, mai ales spre extremele intervalului);
focalizare optic n scena/cmpul tridimensional (evideniere bun a detaliilor,);
obiective optice cu deschidere bine echilibrat (tipic 32o);
eventual obiective interschimbabile (inclusiv cu teleobiective de 7-9o, pentru vizare
mai de la distan), sau chiar obiective cu zooming;
distana minim de focalizare: 10cm;
recunoaterea/evidenierea automat a punctelor calde/reci i afiarea distribuiei
statistice a temperaturilor critice pe afisaj (eventual cu facilitate de
alarmare/semnalizare);
afiare imediat a izotermelor (pentru evaluri cantitative);
nregistrarea simultan a imaginii reale (n spectrul vizibil) i a celei n IR, pentru
comparaii, detaliere, sau pentru documentare ulterioar;
software nsoitor pentru analizarea/procesarea imaginilor i pentru crearea de
rapoarte detaliate cu imagini termografice (eventual cu faciliti de suprapunere/mixare a
imaginilor IR cu cele corespunztoare n spectrul vizibil); .a.m.d.

h.Standarde utilizate in termografierea IR;

Sistemul termografic n infrarosu inclusiv elementele constitutive, vor satisface
cerintele standardelor n vigoare (IEC si EN, unele dintre ele fiind preluate ca standarde

romne).
Standarde de referinta pentru sistemele de termografiere n infrarosu:
- IEC 60068-2-6 Ed.7.0 Environmental testing. Part 2: Tests. Test Fc and
guidance: Vibration (sinusoidal);
- IEC 60529 Ed.2.1 - Degrees of protection provided by enclosures (IP
code);
- IEC 60529 Ed.2.1 Consol. with Amendment 1;
- BS EN 61000 6 3: 2001 Electromagnetic compatibility. Generic
emission standard. Part 2: industrial environment;
- BS EN 50082 2: 1995 Electromagnetic compatibility. Generic
immunity standard. Part 2: industrial environment;
- BS EN 55011; 2007 Industrial, scientific and medical (ISM) radiofrequency
equipment. Radio disturbance characteristics. Limits and
methods of measurement.
- SR 13340 -1996 Examinri nedistructive, Termografie in infrarou. Vocabular
Elementele sistemului termografic trebuie sa provina de la producatori care au un
sistem de asigurarea calitatii conform SR EN ISO 9001:2008 Sisteme de managamant a
calitatiii. Cerinte. certificat de organisme recunoscute pe plan international.