Sunteți pe pagina 1din 48

Sub MF

1.preventie primara(def si continut)


Prevenia primar urmrete prentmpinarea apariiei bolii prin msuri aplicate
mediului i individului. n aceast categorie de servicii intr:
-

intervenia asupra mediului: igien, microclimat, poluare etc.


stabilirea unui program de imunizri avnd drept scop prevenirea apariiei unor
boli cu potenial de morbiditate i invaliditatea i mortalitatea crescut

2.preventie secundara(def si continut)


Prevenia secundar
Preventia secundara consta in indentificarea si tratarea persoanelor
asimptomatice sau presimptomatice care au un factor de risc de a dezvolta
boala. Aceste masuri implica:
-

metode clinice ca de exemplu: depistarea luxatiei congenitakle de sold,


prevenirea anemiei feriprive si rahitismului, etc.;
screening neonatal pentru depistarea fenilcetonuriei si hipotiroidismului;
examene clinice periodice pentru depistarea: a intarzierii cresterii si
dezvoltarii a maladiilor congenitale de cord, diabet zaharat;
examene paraclinice pentru depistarea TBC, leus, HIV, etc.;
testul Papanicolau pentru evidentierea leziunilor displazice ce preced
cancerul de col uterin;
testul hemocult pentru depistarea cancerului de col;
mamografia pentru depistarea cancerului de san.

3.preventie tertiara(def&continut)
Se refer la prevenirea complicaiilor sau deficienelor asociate evoluiei naturale a
unei boli. Reprezint o parte foarte important a activitii MF, pe care o desfoar
n colaborare cu specialistul din spital.
Prevenia teriar se realizeaz prin:
-

tratamentul corect al bolii, n funcie de stadiul clinic


controlul periodic pentru depistarea timpurie a complicaiilor
susinerea psihologic, familial i social a bolnavulu

4.dg pozitiv IMA


Istoric de durere / disconfort toracic
Supradenivelare de segment ST sau bloc de ram
stang (presupus nou) pe ECG .
Adesea sunt necesare nregistrri repetate ECG.
Markeri de necroz miocardic crescui (CK- MB ,
troponina ) .
Nu trebuie ateptate rezultatele pentru iniierea
tratamentului de reperfuzie!
Ecocardiografia bidimensional este utila n
diagnosticul de infarct miocardic acut

5.tratament IMA
TRATAMENT:
Ameliorarea durerii cu morfina
Oxigen pt cei cu dispnee sau semne de insuf card
Prevenirea aritmiilor maligne prin administrarea de
lidocaina , sulfat de magneziu sau metoprolol in
perfuzie
Reperfuzia coronariana precoce in primele 4 6 ore
prin administrarea de medicamente trombolitice
cum ar fi streptokinaza , urokinaza , activator tisular
de plasminogen sau medicamente anticoagulante cum
ar fi heparina in bolus 5000 ui urmata de perfuzie de
durata cu o doza de 1000 ui pe ora .
2

Beta-blocantele : utilizate datorit potenialului lor de a


limita mrimea infarctului, de a reduce rata aritmiilor
fatale i de a uura durerea.
Nitrati

6.EPA dg/tratament
Trat:

a. Poziia semieznd: permite o respiraie mai


usoara faciliteaz expectoraia, scade returul venos
b. se aspira expectoratia si se curata cavitatea
orofaringiana a bolnavului

c. reducerea presarcinii prin aplicarea garoului la


nivelul
membrelor(3 din 4) care vor fi schimbate la 1015 minute
d. Oxigen: se administreaz continuu 6-8 l/min.
e. Cale venoas stabil, sigur
f. Nitroglicerin:
g. Diuretice- dintre acestea cele mai intrebuinate sunt
cele de ans
h. Administrarea digitalei este utila in cazul EPAC din
fibrilatia atriala

7.HTA -factori de risc


-tratament
3

Nefarmacologic:

Scaderea in greutate

Reducerea aportului de sare<5g/zi

Limitarea consumului de alcool

Activitate fizica

Aport de legume si fructe crescut

Reducerea aportului de grasimi

Renuntare la fumat
Clase de medicamente:
Diuretice-tiazidice:hidroclorotiazida
-tiazid-like:indapamida
-economizatoare de
potasiu:spironolactona,amilorid,triamteren
-de ansa:furosemid
-Betablocante-metoprolol,bisoprolol,carvedilol,nebivolol
-Blocante de canale de
calciu:nifedipina,amlodipina,felodipina,nitrendipina;verapamil,
diltiazem
-Inhibitorii enzimei de
conversie:captopril,enalapril,perindopril,fosinopril,ramipril,quin
alapril
-Blocantii receptorilor de
angiotensina:telmisartan,candesartan,losartan
-alte clase-alfa blocante:doxazosin,prazosin
-antiadrenergice cu actiune
centrala:clonidina,metildopa,moxonidina
-vasodilatatoare directe:hidralazina,minoxidil
Scheme de tratament:

Diuretic tiazidic+IEC
Diuretic tiazidic+BRAA
Diuretic tiazidic+Calciu blocant
4

IEC+Calciu blocant
BRAA+Calciu blocant
Betablocant+Calciu blocant dihidropiridinic

Consum de peste,ulei de peste


8.evaluarea pac HTA

Echocardiografia
Ultrasonografia carotidiana si femurala
Glucoza plasmatica postprandiala,TTGO
PRC
Microalbuminurie
Fund de ochi
Monitorizarea TA pe 24 ore

9.complicatiile acuta ale HTA


X
10.criza de astm bronsic
Criza de astm este caracterizata prin aparitia sau agravarea
paroxistica in absenta sau in prezenta unui factor declansator a
simptomelor astmatice: dispnee, wheezing, tuse, senzatia de
constrictie
toracica
Durata crizei de astm bronsic este de la 20-30 minute la cateva
ore.

11.clasif astm bronsic in fct de severitate


ASTM acut sever:
5

Criza severa prelungita de obstructie progresiva a cailor


aeriene ,cu raspuns slab la tratament si care afecteaza
schimburile gazoase

Clinic : dispnee severa, anxietate marcata, constrictie


toracica raspuns inadecvat la betaagonisti si corticosteroizi
parenteral

Debut : brusc (sudden onset attack),precipitate de


alergene sau emotii,incidenta mai mare a insuf,resp.acute
si raspuns mai rapid la ventilatia mecanica
ASTM cu risc vital:

Un episod de insuf.respiratorie care a necesitat


intubatie

atac insotit de acidoza respiratorie

>= 2 spitalizari / an ,desi in tratament cr. CS oral

atac insotit de pneumotorax / pneumomediastin

Risc crescut : - pacientii cu perceptie slaba a


obstructiei bronsice (poor perceivers) ( mortalitate 22% in
urmatorii 5 ani dupa intubatie)

folosire medicatie din> trei clase

? rolul betaagonistilor : marker al riscului vital


sau cauza (folosire peste 2 canistre /luna se asoc.cu
risc crescut deces)
ASTM acut moderat:

Dispnee la eforturi minime (vorbit)

Vorbeste in propozitii scurte

De obicei se insoteste de agitatie

Frecventa respiratorie crescuta (peste


20/min)

Wheezing zgomotos

Puls =100-120/min

PEF =60-80% prezis sau personal best

PaO2 peste 60 mmHg,


6


SaO2 =91-95%
Necesita internare in spital
Etiologica
alergic (extrinsec)
nonalergic (intrinsec) Nu astm infecto alergic !
(factori trigger diferiti,proces inflamator
asemanator)

Dupa gradul de severitate ghidul GINA 2002

intermitent

persistent : uor, moderat sau sever

Forma clinica

acut (status astmaticus)

Cronic, cu obstructie fixa

Forme clinice particulare: instabil, dificil de


controlat, corticodependent/rezistent

Dupa debut - precoce (early onset asthma)


- tardiv (late onset asthma)

Dupa gradul de control (Gina 2006)

-necontrolat

-partial controlat

-controlat

12.managmentul tratamentului pac cu BPOC

Ameliorarea simptomelor
Prevenirea progresiei bolii
7

mbuntirea toleranei la efort


mbuntirea strii de sntate
Prevenirea i tratarea complicaiilor
Prevenirea i tratarea exacerbrilor
Scderea mortalitii

13.metode CO non-hormonale-enumerare
1. Abstinena periodica sau planificarea familiala naturala: care

consta n evitarea contactului sexual n timpul perioadei fertile ce


caracterizeaza momentul ovulaiei:
Exista mai multe metode de determinare a momentului ovulatiei:
Metoda calendarului ( Ogino Knaus)
Metoda de determinare a temperaturii bazale.
Metoda mucusului cervical sau a ovulaiei ( Billings)( aceasta metoda
este folosita i n tratarea infertiliatii prin stabilirea momentului
ovulaiei).
2.Coitus interruptus:
Reprezint retragerea penisului din vagin nainte de ejaculare. Aceast
metod mpreun cu inducerea avortului( avortul provocat) i mariajul tarziu,
sunt considerate a fi responsabile de cel mai mare declin al fertilitaii n
Europa preindustriala.
3. Amenoreea de lactaie:
Cel puin teoretic ovulaia este suprimat n timpul lactaiei. Alptarea la san
crete concentraia prolactinei i scade eliberarea de GnRH ( hormon
eliberator de gonadotropine) din hipotalamus, sczand eliberarea hormonului
luteinizant( LH), astfel ncat maturarea foliculara este inhibat.
Durata acestei supresii este variabil, i este influenat de durata i
frecvena alaptatului, de timpul scurs de la natere i probabil de status-ul
nutriional matern.

4. Prezervativele
Masculin Prezervativele moderne sunt confecionate din latex natural.
Prezervativul confectionat din intestin de animal( cec de miel) sunt inca
vandute si preferate de cei ce considera ca acestea ofera o senzatie mai
placuta. Exista si prezervative din poliuretan.
. Feminin
8

a. Se mai numesc pungi vaginale si sunt confectionate din poliuretan. De

recomandat:
b. A se utiliza un prezervativ nou pentru fiecare contact sexual

Diafragma vaginala, pesar anticonceptional,


Spermicide, DIU

14.metode CO hormonale-enumerare
contraceptivele hormonale sunt constituite din steroizi sexuali feminini
estrogen i progesteron sintetic sau numai dintr-un compus progesteronic.
- acestea pot fi administrate sub forma de contraceptive orale, implante si
preparate injectabile.
- contraceptivele hormonale cel mai frecvent utilizate sunt cele orale
combinate( COC):

15.analize recomandate gravidei la luarea in evident


Se determina grupul sanguin si Rh-ul gravidei;
daca gravida are Rh-ul negativ, se va determina si
Rh-ul partenerului, pentru a putea diagnostica
precoce incompatibilitati mai ales in sistemul Rh.
Hemoleucograma( mai ales pentru cantitatea de
hemoglobina si hematocrit).
Glicemia.
Examenul sumar de urina( pentru albumina si
glucoza)
VDRL sau orice reactie disponibila de serologie a
sifilisului, serologie pentru rubeola.
Testul HIV.
Examenul citologic si bacteriologic al secretiei
vaginale( mai ales pentru gonococ, trichomonas,
chlamidia trachomatis sau micoze).
In cazuri speciale se completeaza setul de analize
cu dozari de anticorpi anti Rh sau anti grup A sau
B.
9

Daca gravida are peste 35 de ani se trimite la


obstetrician pentru amniocenteza la 16-18
saptamani, cu scopul de a exclude sindromul
Down.
Echografia obstetricala :

16.disgravidia
39 Disgravidia precoce diagnostic
reprezinta varsaturile precoce care apar la o gravida, si
care dac sunt grave, influenteaza echilibrul hidroelectrolitic si starea de nutritie. De obicei insotesc primele
8-20 saptamani de sarcina.

Simptomele debuteaza la 2 saptamani dupa prima


menstruatie absenta.

Apar frecvent: hipersensibilitate olfactiva, alterarea


sensibilitatii gustative, greata, varsaturi si senzatie de
voma, senzatie de foame continua, iar n formele grave:
acidoza, mictiuni rare, oboseala.

Diagnosticul diferential se face cu: gastroenterita,


gastrita, esofagita de reflux, ulcer, colecistita,
pielonefrita, anxietate.

Examenul de laborator poate indica: scaderea


electrolitilor si a proteinelor, acidul uric crescut,
10

glicozurie, albuminurie, cilindri granulari si rar hematurie


n formele grave.

Tratamentul se face in ambulator, cu exceptia cazurilor


severe, la care este indicata spitalizarea pentru
restabilirea volumului circulant si a starii nutritionale pe
cale parenterala.

40 Disgravidia tardiv

Este o afectiune proprie ultimei jumatati a perioadei de gestatie,


caracterizata din punct de vedere clinic prin triada simptomatica:
edeme, hipertensiune, albuminurie.
Aceste simptome impreuna cu cresterea excesiva in greutate, apar de
regula dupa saptamana a 20 a de gestatie.
Apare mai frecvent la femeile tinere primigeste sau la femeile in
varsta de peste 35 de ani, cu urmatoarea simptomatologie:
Cresterea tensiunii arteriale( > 140/90mm Hg), inregistrata la 2
determinari succesive la interval de 6 ore.
Proteinurie >300mg/24ore sau > 1g/L
Edeme
Crestere rapida si excesiva a greutatii( 2,3 kg/sapt).
Durere epigastrica
Cefalee.
Hiperreflexie.
Tulburari vizuale, spasm arteriolar la nivelul retinei, edem papilar,
exudat retinian de aspect vatos.
Amnezie.
Oligurie.
Anurie.
Diagnosticul diferential:
11

- hipertensiunea cronica
- hipertensiunea agravata de sarcina
- hipertensiunea indusa de sarcina
Examenul paraclinic evidentiaza:
-

proteinurie cuvaloarea sus mentionata


acid uric , uree, creatinina crescuta
trombocitopenie
transaminaze hepatice crescute
cresterea produsilor de degradare a fibrinei
cresterea timpului de protombina
scaderea fibrinogenului
cilindrii granulari, eritrocitari, leucocitari in urina
cresterea densitatii urinare specifice
cresterea T4
hiperbilirubinemie

17.eclampsia
Eclampsia
Eclampsia reprezinta faza finala si cea mai grava a preeclampsiei si apare cand preeclampsia este
lasata netratata. Suplimentar simptomelor mentionate anterior, femeile cu eclampsie adesea
prezinta si convulsii. Eclampsia poate cauza coma sau chiar decesul mamei si a copilului si poate
apare inainte, in timpul sau dupa nastere.

18.preeclampsia
Cunoscuta si ca toxemia gravidica, preeclampsia este o afectiune care apare la femeile
insarcinate. Este caracterizata printr-o valoare crescuta a presiunii arteriale, insotita de un nivel
proteic urinar crescut. Femeile cu preeclampsie prezinta edeme la nivelul picioarelor, gambelor si
mainilor.
Preeclampsia, cand este prezenta, de obicei debuteaza in a doua jumatate a sarcinii, pe finalul
trimestrului al doilea sau in trimestrul trei, uneori debutand chiar mai devreme.

Factori de risc
12

Preeclampsia este intalnita cel mai frecvent la prima sarcina, in randul adolescentilor sau a
femeilor cu varsta peste 40 de ani.
Alti factori de risc includ:
-antecedente de hipertensiune anterior sarcinii
-antecedente personale de preeclampsie
-istoric familial de preeclampsie la mama sau surori
-obezitate anterior sarcinii
-multiparitate (mai mult de o sarcina)
-istoric personal de diabet, boala renala, lupus eritematos sistemic si poliartrita reumatoida.

Simptome
Suplimentar edemelor, concentratiei urinare proteice crescute, hipertensiunii arteriale,
simptomele preeclampsiei pot include:
-castig rapid in greutate printr-o retentie hidrica semnificativa in organism
-dureri abdominale
-cefalee intensa
-modificarea reflexelor
-oligurie sau anurie (reducerea sau absenta excretiei urinare)
-ameteli
-greata si voma.

19.profilaxia anemiei feriprive


opiii ar trebui alaptati la san daca este posibil. Este bine sa se alapteze timp de 4
pana la 6 luni dupa nastere fara sa se foloseasca alte alimente si lichide. Daca
copilul nu este alaptat la san sau primeste o alimentatie partial formata din lapte de
san este bine sa se foloseasca formule de lapte fortificate cu fier. Dupa ce se
implinesc 4 la 6 luni, pe langa laptele de la mama si suplimente de fier, copilul are
nevoie de 2 sau 3 mese pe zi cu alimente bogate in fier. Cerealele care contin fier
sunt o sursa foarte buna
- este bine sa se foloseasca alimente fortificate cu fier pentru copiii care nu mai sunt
alaptati la san
- copiilor sub 12 luni nu le este recomandat consumul de lapte de vaca, capra sau
de soia. Copii de 1 pana la 5 ani nu ar trebui sa consume mai mult de 700 mL pe zi
din aceste catogorii de lapte care sunt slabe in continutul de fier
- in cazul femeilor insarcinate, doctorul va testa nivelul de fier la prima vizita
prenatala si ea sau el va recomanda pastile prenatale care contin fier (30 mg pe zi).
In cazul anemiei, medicul va prescrie o doza mai mare.

20.semne clinice de rahitism


Generale :

Falimentul cresterii
13

Hipotonie musculara

atelectazii

Abdomen proeminent

plaman rahitic

Slabiciune musculara proximala

La nivelul spatelui :

Fracturi

Scolioza

La nivelul craniului :

Cifoza

Craniotabes

Lordoza

Bose frontale

Turtirea bazinului

Fontanele largi

La extremitati :

Craniostenoza

Bratari epifizare

Distrofie dentara

Deformari varus/valgus

Carii

Deformari varus/valgus
concomitent

Torace :

Coxa vara

matanii costale

Simptome de hipocalcemie:

sant Harrison

Tetanie

reborduri costale proeminente

Convulsii

infectii respiratorii

Stridor sau spasm laringian

21.profilaxia rahitismului
1. PRENATAL ultimul trimestru de sarcin:
Expunere raional a gravidei la aer i soare,
Alimentaie echilibrat cu aport de calciu (1200 mg Ca zilnic)
Aport suplimentar de vitamin D :
500 UI / zi per os,
1000 ui / zi n anotimpul rece i n situaii speciale (zone
poluate, disgravidie)
Dac nu se poate conta pe o administrare zilnic se alege
administrarea sptmnal de 4000 5000 ui / sptmn)
Dac nu poate fio asigurat nici administrarea sptmnal se
recurge la administrarea unei doze stoss de 200.000 ui la
nceputul lunii a VII-a de sarcin)
2. POSTNATAL :
14

Profilaxia se face eficient prin expunerea la soare a sugarului cu


nlesnirea micrilor active nc din primele zile de via.
Alimentaie exclusiv la sn n primele 6 luni;
n caz de alimentaie artificial se vor alege preparate de lapte
umanizate, laptele de vac fiind evitat pn la vrsta de 1 an;
Cura heliomarin se recomand la copilul peste 1 an cu urmtoarele
precauii:
Expunere la soare cu capul acoperit
Maxim 2 3 ore / zi
Cura optim = 10-12 zile,
Fr administrare de vitamin D timp de 2 sptmni nainte i
dup cur precum i n timpul ederii la mare ;
Suplimentarea alimentaiei cu vitamin D este OBLIGATORIE
Din prima sptmn de via (cel mai trziu din ziua a 14-a), inclusiv la
prematurii gavai.
a) administrarea zilnic de doze orale, fracionate (egale cu necesarul zilnic)
Necesar = 400 - 800 UI/ zi din ziua 7 pn la vrsta de 18 luni (2 ani)
Preparate: Sterogyl, Vigantol Oil, Vigantoletten 500 1000 Dozaj: 500
u.i. / pic / tb .
Doza zilnic = 1-2 pic / zi
Pentru eficiena metodei este necesar colaborarea familiei

22.scop si continut planning familial


Planningul familial i contracepia reprezinta consilierea unor persoane
inclusiv a cuplului in ceeace privete ajutarea acestora in a-i identifica
nevoile legate de sanatatea reproducerii , n a-i planifica sarcinile in
anumite momente dorite din via, n a-i ajuta sa aleaga metoda cea mai
potrivita in ceea ce priveste contraceptia ; acest domeniu include si
consilierea in timpul sarcinii, precum i consilierea cu privire la evitarea
bolilor cu transmitere sexuala (BTS)
Scopul principal al planificarii familiale este mbunatatirea calitaii
vieii, planificarea familiala ncadrandu-se astfel n preventia primara care
este specifica medicului de familie, fiind de fapt preventia unei sarcini
nedorite.
Pacienii se prezinta ntr-un serviciu de planning familial si contraceptie din diverse motive ca
de exemplu:
-

evitarea unei sarcini nedorite


protecie impotriva bolilor cu transmitere sexuala.
spaierea ntre sarcini.
investigaii suplimentare in cazul prezentei sterilitaii.
15

tratamentul disfunciilor sexuale din cadrul cuplului.


punerea diagnosticului de sarcina.

23.menopauza
Este definita prin permanentizarea absentei menstruatiilor ce survine
dupa incetarea functiei ovariene; prin urmare menopauza incepe dupa
absenta menstruatiei timp de 1 an.
Perimenopauza include perioada reproductiva a femeii din ultimii ani,
anterioara instalarii M in mod uzual dureaza in jur de 4 ani. In aceasta
perioada intervalul dintre cicluri este variabil datorita faptului ca unele
cicluri sunt anovulatorii iar altele sunt normale. Perimenopauza a fost
impartita in 2 etape: precoce si tardiva. Cea precoce incepe cand
ciclurile femeii incep sa devina neregulate, pe cand cea tardiva este
caracterizata prin marirea intervalului dintre menstruatii.
Perioada de tranzitie hormonala dinaintea M, se poate desfasura fara
evenimente insotitoare sau poate fi acompaniata de simptome
semnificative, poate avea debut insidios sau abrupt si poate continua
si in postmenopauza.
M poate apare la orice varsta, insa varsta medie de aparitie este de
51.5 ani.
Varsta mamei la menopauza conditioneaza de cele mai multe ori
varsta fiicei la care aceasta va intra la menopauza.
Nuliparitatea si ovulatia neantagonizata este asociata cu o M precoce,
pe cand multiparitatea si administrarea de CO pot determinal o M
tardiva.
Conditiile de mediu pot accelera varsta la care femeia poate intra la M;
fumatul poate deplasa varsta de instalare a M cu aprox. 1.5 ani.
Chimioterapia si radioterapia pot determina o M precoce.
Dieta vegetariana pare sa determine prelungirea varstei de instalare a
M cu 2 ani.
Singurul factor care nu pare sa influenteze varsta de instalare a M este
varsta la care a debutat menarha.

24.lauzia
. Involutia miometrului
- dupa nastere fundul uterin se situeaza la nivelul ombilicului (sau 2cm sub ombiliC);
- involueaza cu 1cm pe zi, dupa 10 zile devine organ pelvin si nu mai poate fi palpat
deasupra simfizei;
- in postpartum-ul imediat uterul cantareste 1000g, la o saptamana de la nastere
500g, la 2 saptamani 300g iar la sfarsitul lauziei mai putin de 100g.
Mecanismul involutiei uterine se datoreaza revenirii fibrelor uterine (hipertrofiate in
16

gestatiE) la dimensiunile din afara gestatiei, prin disparitia edemului interstitial.


Numarul fibrelor miometriale este acelasi - se reduc numai dimensiunile fibrei.
. Reconstituirea endometrului incepe dupa eliminarea completa a deciduei, prin
eliminarea lohiilor. Etape:
- faza de regresie - 4-5 zile: prezenta de funduri de sac glandulare, celule deciduale,
cheaguri fibrinohematice, leucocite.
- faza de cicatrizare - 15-25 zile: acoperirea suprafetei cu celule derivate din glande,
fara dependenta hormonala.
- faza de proliferare (hormonalA) - 25-42 zile: endometru cu acelasi aspect din faza
proliferativa a ciclului menstrual (sub dependenta estrogenica.
- faza de reluare a ciclului menstrual - dupa 45 zile, pentru femeile care nu
alapteaza. La cele care alapteaza ciclul menstrual poate sa nu apara pe intreaga
perioada sau sa apara la 3-5 luni de la nastere.
. Modificarile colului:
Colul involueaza lent, dupa 2 zile admite un deget, se inchide dupa aproximativ 2
saptamani de la nastere; b. Modificarile vaginului:
. vaginul revine treptat la dimensiuni normale (dupa 3 saptamanI) - epiteliul vaginal
devine mai neted, columnele vaginale se reduc;
. la nivelul orificiului vulvar, himenul se cicatrizeaza rezultand carunculii mirtiformi,
caracteristici femeilor multipare.
2. MODIFICARI SISTEMICEa. Modificarile aparatului cardiovascular: debitul cardiac,
frecventa cardiaca, pulsul, TA, revin la normal in cursul primei saptamani de
lauzie.b. Modificarile respiratorii dispar in primele 2 zilec. Modificari renale si urinare
. hipervolemie fiziologica, pentru eliminarea apei din sectorul interstitial;
. hipotonie a vezicii urinare si relativa insensibilitate la presiunea urinara - traduse
clinic prin retentie acuta de urina. Sondajele repetate pot induce infectii urinare
iatrogene;
. Modificarile bazinetului si calicelor retrocedeaza in aproximativ 4 saptamani.d.
Modificari hematologice
. Hemoglobina si hematocritul scad datorita hemoragiei fiziologice din timpul
nasterii;
. Leucocitoza (granulocitoza cu limfopenie, scaderea limfociteloR) care se remediaza
la sfarsitul primei saptamani de lauzie;
. Trombocitoza;
. Echilibru fluido-coagulant
- Fibrinogenul (crescut in ultimul trimestrU) scade in lauzie;
- Cresc factorii de coagulare, numarul de trombocite si vascozitatea sangelui;
- Scade activitatea fibrinolitica.e. Modificari hormonale:
. Steroizii placentari scad dupa delivrenta;
. FSH si LH revin la valorile dinaintea sarcinii;
. Estrogenii cresc din prima saptamana la femeile care nu alapteaza si dupa 2
saptamani la cele care alapteaza;
. Progesteronul se mentine la valori scazute pana aproape de reluarea ciclului;
. Prolactina scade imediat dupa nastere si are valori normale dupa 4-6 saptamani,
17

pentru femeile care nu alapteaza.


D. CONDUITA
. Temperatura
- masurarea curbei termice: hipertermie fiziologica (pana la 380C) ziua 3-4 prin
angorjarea sanilor ("furia laptelui");
- orice alta stare febrila in lauzie trebuie investigata fiind considerata expresia unei
infectii.
. Pulsul si tensiunea: urmarite in special in lauzia imediata. Pulsul poate fi usor
bradicardic in primele 2 zile.
. Involutia uterului:
- Dupa nastere fundul uterin - la ombilic sau 2 cm sub ombilic;
- Ziua a 6-a - la distantei ombilic-simfiza;
- Ziua a 12-a - la nivelul simfizei pubiene;
- Dupa ziua 12 - organ pelvin;
- 6-8 saptamani - aspect normal.

25.lohiile
Lohiile - sunt secretii sero-sanguinolente provenite dupa nastere din uter. In
primele zile, ele sunt rosii si mai abundente cantitativ, asemanator cu sangele
menstrual, continand mici cheaguri. In timp, ele devin maronii si din ce in ce mai
reduse. Dupa 10-14 zile, secretiile devin alb-galbui si se reduc treptat, pana la 6
saptamani; in cazul in care ele contin cheaguri mari sau isi schimba aspectul si
mirosul, este semn de infectie postpartum, insotita sau nu de febra. Lehuza se va
adresa de urgenta moasei sau obstetricianului.

LEHUZIA( PUERPERALITATEA)

Se defineste ca perioada de timp in care dispar


fenomenele generale si locale induse de simbioza
matrno-ovulara, si se intinde la femeile care nu alapteaza
de la sfarsitul periodului 4 al nasterii pana la aparitia
primei menstruatii; practic se considera 6 8 saptamani
post partum, pentru ca nu exista criterii precise care sa
marcheze sfarsitul ei si pentru ca femeile care alapteaza
pot fi amenoreice mai multe luni. Prin urmare lehuzia
fiziologica este oarecum particulara pentru fiecare caz in
parte.
18

26.fct MF
Asigura accesibilitatea la asistenta
med

Facilitarea intrarii si medierii pac in sist


sanitar

Supravegherea starii de san a pop

Sinteza diagnostica si terapeutica

Asigura preventia primara, sec si


tertiara

Coordonarea
Supravegherea med continua

Asigura preventia specifica

Asistenta med a familiei

Acordarea ingrijirilor med curente

Asist med a comunitatii


Cecetarea stiintifica

27.caracteristici MF
Este punctul de prim contact cu sistemul de sanatate
Face eficienta folosirea resurselor din sistemul sanitar
Efectueaza ingrijiri fiecarui individ in parte dar si fam si
comunitatii din care face parte
Proces unic de desfasurare- stab unei relatii medic pacient
E resp pt asigurarea continuitatii longitudinale a ingrijirilor
determinate de nevoile pacientului
Se ocupa simultan de problemele acute si cronice ale pac
Depisteaza si trateaza intr-un mod nediferentiat si intr-un stadiu
precoce
Promoveaza sanatatea printr-o interventie tinta si efectiva

28.def MF
19

E o disciplina academica si stiintifica ce are un continut


propriu educational, de cercetare, de medicina bazata pe
dovezi si de activitate clinica, precum si o specialitate
clinica orientata spre asistenta primara

29.asistenta medicala primara(def&continut)


X

30.asistenta medicala secundara(def&continut)


X
31.factori care au contribuit la MF-enumerare

32.imunizarea
Imunizarea reprezinta cea mai eficienta metoda de
profilaxie primara a infectiilor atat virale cat si
bacteriene reclamand cele mai inalte tehnici de
inginerie genetica.
Imunizarea ocupa un loc deosebit in practica medicala
curenta a medicului de familie, prin asigurarea
vaccinarilor atat la copil cat si la adult, nuantate pe
grupe de varsta, afectiuni si status imun, cu indicatiile si
contraindicatiile acestora.
20

33.calendarul vaccinarilor
Nastere:

BCG, anti VHB

2L: DTP, anti VHB, VPI


4L: DTP, VPI
6L: DTP, anti VHB, VPI
12 L: DTP, VPI
12-15 L: ROR
4 A: DTP
7 A: DT, ROR
9 A: VPO, hep B 3 doze
12-13 A: HPV
14 A: dT, rubeola
18 A: hep B 3 doze

34.CI vaccinurilor
ROR si varicella sunt CI pt pac cu imunodepresie cong, cancer, limfon, trat ag
alkilant, corticoterapie, antimetabolice, radiatii, sarcina,.

Vacc pt varicela e CI la pac hiv


35.tipuri de vaccinuri
X

21

36.def sd metabolic
Obezitate abdominala (- circumferinta abdominal (CA) la brbai 94
cm si la femei 80 cm) plus oricare 2 din urmtorii 3 factori: HTA,
IFG, dislipidemie.

37.clasificarea cardiopat ischemice


In fct de durere:
bCI dureroasa:
Angina pectorala stabila
Angina pectorala instabila
Infarctul miocardic acut
bCI nedureroasa:
Moartea subita coronariana
Tulburari de ritm de origine ischemica
Insuficienta cardiaca de origine ischemica
Descoperirea EKG intamplatoare
Clasif SIC:
A. Oprirea cardiaca primara
B. Angina pectorala
- de efort
- de novo
- agravata
- stabila
- spontana
C.Infarctul miocardic
- IM acut
- IM vechi
D. Insuficienta cardiaca de natura ischemica
E. Aritmii cardiace de natura ischemica
22

Clasif CCS:
CLASA I: Activitatea obisnuita nu provoaca angina angina
doar la efort fizic intens sau rapid sau de lunga durata
CLASA II: Limitare usoara a activitatii obisnuite angina la
mers sau urcat scari, deal, la efort fizic postprandial, pe vreme
rece, stres emotional sau doar in primele ore dupa trezire.
CLASA III: Limitare marcata a activitatii obisnuite- angina la
mers pe un teren plan 100-200 m sau la urcat pe scari un etaj in
ritm normal, in conditii normale
CLASA IV: Incapacitatea de a desfasura vreo activitate fizica fara
disconfort sau angina de repaus

38.tratament cardiopatii ischemice


1.Tratament nefarmacologic : identificarea si combaterea factorilor de
risc
2Tratamentul farmacologic
a). Atacul acut - mediu - nitroglicerina sublingual sau spray
- sever - nitroglicerina i.v.
b). cronic -dintre medicamentele profilactice pe termen lung
recomandate in angina pectorala sunt indicate :
1.Betablocantele (propanololul, atenololul, metroprolol);
2.Nitratii (nitroglicerina, isosorbid dinitrat);
3.Blocantele canalelor de calciu.
4.Reducerea procesului de ateroscreloza:
- medicatie hipolimianta - statine, fenofibrati
- metabolice trimetazidina
- antiagregante - aspirina , clopidogrel)
- antioxidante

39.reguli de ingrijire nn-recomandari adresate mamei


23

Se va explica mamei importana pstrrii n condiii de igiena i


curenie maxim a nou-nascutului.Dat fiind particularitaile
tegumentelor la nou-nascut legate de lipsa stratului cornos, lipsa
Ph-ului acid,lipsa florei saprofite, deficiena de aprare
imunitara local,riscul infeciilor cu poart de intrare cutanat
este foarte mare.n acest sens se va explica mamei importana
splatului pe mini ori de cte ori manevreaz copilul;
- necesitatea toaletei locale cu ap fiart i rcit i
tampoane sterile la nivelul plicilor cutanate i regiunii
inghinogenitale
- toaleta mucoaselor:bucale, oculare, genitale
- ngrijirea bontului i plagii ombilicale cu ap steril,
alcool alb 70 i tampoane sterile;
- baie general,efectuat zilnic de preferina la aceeiai or
se va insista asupra igienei cadiei de baie testat cu
termometrul(38) sau prin metoda tradiional cu cotul ;
- importana masajului la baie(nainte sau dup baie) cu ulei
cu vitamina F sau ulei fiert i rcit
- toaleta nazal cu ser fiziologic- preferabil nainte de supt
pentru a-i asigura un comfort de respiraie n timpul suptului i a
prevenirii aerofagiei si aerocoliei.
Tehnica nfaatului
n acest sens se recomand mbrcminte lejer,
absorbabil din bumbac, folosirea pamperilor pe timpul nopii,
iar n cursul zilei intermitent pentru a nu se ajunge la o iritaie i
eritem inginogenital.
Patul copilului
- s fie prevzut cu saltea respirabil din iarb de mare;
- plasarea lui s fie ntr-o zon neutr a camerei din punct
de vedere termic;
- nu se va folosi perna pentru cap.
Igiena mediului ambiant
- camera s fie curat i plasat n partea nsorit a locuinei
24

- temperatura din camera s fie ntre 20-22 cu 2 mai mult


(24) la baie;
- umiditatea aerului la un grad de umiditate de 50-60%
folosind aparate speciale sau vase cu ap;
- aerisirea camerei de 3-4 ori pe zi;
- monitorizarea temperaturii camerei(eventual i a
umiditaii) folosind termometre de camer;
- evitarea vicierii aerului din camera de ctre persoane
straine sau supraaglomerare;
- camera copilului s aib pardoseal uor de
ntretinut(gresie, linoleum, etc).
Baile de aer
- nou-nascutul va fi scos zilnic n aer liber dup primele 2-3
sptmni iniial 10-15 minute i ulterior se va crete progresiv
la 3-4 ore de 1-2 ori pe zi.
Alte sfaturi primite de mama
- explicarea ritmului somn veghe;
- explicarea colicilor sugarului i cum acestea pot fi tratate;
- recunoaterea primelor semne care pot anuna o boala(refuzul
alimentaiei, pertubarea ritmului somn/veghe, modificarea
comportamentului copilului, etc);
- se va nvaa mama cum s trateze iniial o stare febril pn la
venirea medicului;
- se va explica mamei importana vaccinarii copilului, a
profilaxiei rahitismului i anemiei feriprive;
- informarea mamei privind alimentele pe care nu le poate lua in
timpul alaptrii;
- evitarea fumatului, alcoolului, condimentelor sau a altor
alimente care modifica gustul laptelui.

40.recomandari adresate copilului


41.alim la san
25

Importana alimentaiei la sn
Pentru a se evita riscul ca un nou-nascut s nu fie alimentat
la sn este nevoie de o educaie sanitar precoce i intens
efectuat de medicul de familie.n acest sens sunt importante
cteva msuri:
-explicarea si promovarea alimentaiei la sn nc din
perioada prenatal;
-mama trebuie s considere acest act natural i perfect
realizabil;
-medicul de familie i sora de ocrotire trebuie s ajute
mama n a deprinde ct mai corect tehnica alptrii la sn;
-se va explica mamei superioritatea laptelui uman n
raport cu formulele de lapte artificial i laptele de vac;
-nu se vor exagera eventualele eecuri de nceput
ale alptrii,mama fiind ajutat i sprijinit n vederea depirii
acestora;
-nu se va oferigratuit lapte praf mamei pentru a nu fi
tentata s-l administreze copilului.
a. pregtirea pentru alimentaie
b. precocitatea punerii la sn din primele ore
c. tehnica alternanei snilor
d. durata suptului : - este in medie de 20 min., in primele zile
este de 10 min
e. ritmul suptului: - un orar elastic este de 3-4 ore cu o pauz de
7 ore n cursul nopii(7-8 mese pe zi)
f. cantitatea de lapte : 60-70ml/mas la 200ml/mas
g. recomandri la sfritul suptului
h. cantitatea laptelui pe 24 ore: nevoile de lapte cresc
proporional cu vrsta - <2 sptamni: 60-90ml/supt
- 3 sptmni- 2 luni 120-150 ml/mas
- 2-3 luni : 150-170ml/mas
- >3-4 luni : 180-200 ml/mas
i. modalitai de apreciere a suficienei suptului:
26

- comportamentul sugarului dup supt


- aspectul curbei ponderale
- proba suptului(este combtut)
- numrul miciunilor(> 5-6 ori pe zi)
j.Durata alimentaiei naturale este de min 6 luni i se poate
prelungi pn la 2 ani.

42.principiul diversificarii
Diversificarea inseamna introducerea treptat in alimentatia
sugarului a altor alimente decat laptele, concomitent cu
maturarea enzimelor digestive si cresterea nevoilor
nutritionale ale sugarului.
Introducerea de alimente noi (diversificarea) incepe dupa 56 luni (mai precoce 4 luni- pentru cei alimentati artificial
si mai tarziu-5-6 luni- pentru cei alimentati natural)
Aparitia etapei de semidiversificare introducerea intre 3 si
4 luni a unui fainos fara gluten-ca supliment in alimentatia
artificiala.
Se prefera fainurile instant cu adaos de vitamine si fier si
amidon predigerat.
Orice aliment nou se va introduce cand sugarul este sanatos
Introducerea alimentului nou se va face progresiv
Administrarea alimentului nou inaintea celui care era
obisnuit
Administrarea alimentului de diversificare se va face cu
lingurita (de preferinta)
Nu se introduc doua alimente noi simultan de preferat
introducerea unui singur aliment pe saptamana.
27

La primele semne de intoleranta varsaturi sau diaree se


intrerupe temporar alimentul nou introdus si se reia
administrarea lui la cateva zile de la normalizarea tolerantei
digestive.

Dupa 5-6 luni alimentatia sugarului se compune in


afara de lapte partial adaptat sau alimentatie la san si din
alimente de diversificare care fac trecerea spre alimentatia
adultului, preparate dietetic.
Ordinea introducerii alimentelor de diversificare in
alimentatia sugarilor eutrofici este urmatoarea:
Supa de legume
Carne
Fructe
Fainos cu lapte

43.particularit patolog varstnicului


Debutul clinic atipic este frecvent ntlnit la aceast grup de vrst ;o nou
afeciune determin simptome ce se adreseaz altor organe sau sisteme care au
fost compromise de o afeciune anterioar(organul considerat veriga cea mai
slab).De exemplu,o hipertiroidie la vrstnic asociaz mai frecvent fibrilaie atrial,
insuficien cardiac ,manifestri gastrointestinale(constipaie, pierdere n greutate,
anorexie) sau stare confuzional, sindrom depresiv, comparativ cu triada clasic :
gu, tremor, exoftalmie.Starea confuzional poate fi mai degrab consecina unei
infecii urinare, tulburri hidro-electrolitice, insuficiene de organ i mai rar datorat
unei noi leziuni cerebrale.

Debutul bolii este precoce mbtrnirea fiziologic este definit ca o limitare


progresiv a resurselor homeostatice ale organelor i sistemelor de organe ; astfel,
o boal se manifest mai precoce la aceast grup de vrst (hipertrofia benign de
prostat declaneaz o retenie urinar, hipertiroidismul precipit o disfuncie
cognitiv.

28

Coexistena mai multor afeciuni Pacienii vrstnici care se adreseaz


serviciilor medicale prezint cel puin dou afeciuni : poliartralgii, osteopenii,
tulburri gastrointestinale, incontinen urinar, afeciuni cardiovasculare, etc, prin
compromiterea simultan a mecanismelor compensatorii.

Etiologia multipl si evoluia complex Simptomatologia vrstnicului are o


etiologie multipl, tratarea unei singure afeciuni nu amelioreaz i celelalte
simptome prezente.
Incontinena urinar la un subiect tnr este tratat eficient cu medicaie
relaxant vezical.
n schimb, la un subiect vrstnic cu incontinen urinar asociat cu fecalom i
care prezint mobilitate articular diminuat secundar poliartrozei, medicaia nu
amelioreaz simptomele pacientului dar, rezolvarea tranzitului intestinal,
tratamentul corespunztor al artrozelor, mobilizarea pacientului duc la rezolvarea
continenei urinare in absena medicaiei relaxante vezicale.
Eficiena crescut a profilaxiei i tratamentului la vrstnic Vrstnicul este mai
predispus la consecinele negative ale bolii comparativ cu subiectul tnr prin
compromiterea mecanismelor homeostatice.Profilaxia este important la aceast
grup de vrst : exerciiul fizic, dieta bogat n calciu pot ncetini procesul de
demineralizare osoas.Gimnastica, mersul pe jos zilnic pot ntreine o mobilitate a
articulaiilor mari, ncetinind astfel progresia artrozelor, imunizrile mpotriva gripei
sau pneumoniilor pneumococice sunt mai eficiente la vrstnici .Consumul adecvat
de lichide, mesele bogate in fibre, micarea amelioreaz tranzitul intestinal; se
combat astfel constipaia, fecalomul, incontinena urinar, infeciile urinare
simptomatice.

44.etapele consult varsnicului-enumerare


Etapele consultaiei
Observaia direct

Anamneza

Informaiile obinute
-

abordarea pacientului n sala de ateptare


rspuns afectiv, cognitiv
fora strngerii de mn
uurina ridicrii de pe scaun
tipul de mers, stabilitatea pailor, echilibrul
modul cum se mbrac/dezbrac
pacientul vrstnic ofer date anamnestice corecte
pacientul ofer multe informaii(multitudinea acuzelor
ngreuneaz obinerea anamnezei)
n cazul pacienilor cu dificultai de nelegere sau
comunicare, informaiile vor fi obinute de la familie,
prieteni,personalul de ngrijire, fia medical
pacienii omit adeseori s menioneze afeciuni
29

Examen fizic

- se realizeaz un examen fizic integral


greutatea, variaia postural a TA trebuie evaluate la fiecare
consultaie
-

Examinarea
statusului mental

Evaluarea
capacitii
funcionale
vrstnicului

importante, nu pentru c nu i deranjeaz ci pentru c ei


le consider mai degrab rezultatul mbtrnirii i nu al
bolii(cderi, depresie, tulburri memorie, alcoolism,
incontinen)
trebuie evaluat i aportul alimentar care poate fi
redus(venituri
insuficiente,afeciuni
medicale
coexistente,probleme de aprovizionare,dificultai legate
de proteze dentare, tulburri memorie)sau excesiv, mai
ales pentru vitamine(multe dintre acestea fiind toxice
prin acumulare)

vederea, auzul trebuie verificate;hipoacuzia sugereaz


prezena dopurilor n conductul auditiv extern
examinarea cavitii bucale dup ndeprtarea protezei
pentru depistarea precoce a unor leziuni maligne
examinarea snilor; riscul de cancer mamar este crescut
la aceast grup de vrst
pacienii cu episoade de cdere trebuie observai n
timpul ridicrii de pe scaun, n timpul mersului pe o
distan de 3 metri, ntoarcerii i reaezrii din nou
n
cazul
pacienilor
imobilizai
este
important
examinarea tegumentelor pentru apariia zonelor
eritematoase sau a ulceraiilor la nivelul zonelor de
presiune
se realizeaz prin verificarea diferitelor elemente din
anamnez pentru stabilirea concordanei
pacienii care urmresc tirile trebuie ntrebai despre
evenimentele care i intereseaz i motivaia interesului;
acelai lucru se aplic i n cazul cititului, evenimentelor
sociale, etc.***
sunt evaluate activitile de baz din viaa de zi cu zi(ADLactivities of daily living)capacitatea de a se urca/cobor
din pat, de a se aeza/ridica de pe scaun, de a se mbrca,
spla
sunt evaluate i activitile mai complexe- activitai
instrumentale din viaa de zi cu zi(IADL-instrumental
activities of daily living)- capacitatea de a face
cumprturi,etc

30

45.afectiuni ale varstnicului-enumerare


1.Ateroscleroza cardiovascular i cerebrovascular

2. Afeciuni ale sistemului de conducere cardiac cu blocuri de conducere


3. Polimialgia reumatic,osteoporoza,fractura de old
4.Diabetul zaharat tip2 i hiperglicemia noncetozic
5.Cancerul; mai ales colonic, prostatic,pulmonar, mamar i cutanat
6. Escarele de presiune
7. TBC pulmonar
8. Cataracta, glaucomul,degenerescena macular
9. Surditatea
10.Mielofibroza, mielom multiplu
11. Consipatie, fecalom, incontinen anal
12. Boala Parkinson
13.Depresia i suicidul
14. Bronhopneumopatia cronic obstructiv
15. Hipertrofia benign de prostat
16. Diverticulita i angiodisplazia
Disfuncia intelectual - Demena
Patologia legat de imobilizare
Patologia legat de instabilitate
Incontinena urinar

46.factori intrinseci care predisp la caderi


Factorii de risc intrinseci care predispun la cderi sunt:
- tulburri ale vederii(scderea acuitii vizuale, a adaptrii la ntuneric)
- scderea auzului
- disfuncii vestibulare, afeciuni degenerative cervicale, neuropatia periferic
- demena
- afeciuni musculo-scheletale
- afeciuni ale piciorului(calusuri, durioane, deformri)
- hipotensiune postural
- anumite medicamente: sedative, antidepresive, antihipertensive, anticonvulsivante
Factori de risc extrinseci sunt reprezentai de obstacole din mediul nconjurtor, surse de
lumin, podele, scri, buctrie, baie, curte, intrarea.

47.cauze permanete si trazitorii de incontinenta urinara


Cauze tranzitorii
Cauze permanente
Delirul- mai frecvent ntlnit la pacienii Hiperreactivitatea detrusorului- scurgeri urinare la
31

spitalizai
Infecia-infecii simptomatice ale tractului
urinar produc sau contribuie la incontinen
Uretrita i vaginita atrofic
Medicamente
diuretice,
anticolinergice,
sedative, antidepresive, antipsihotice, alcoolul
Cauze psihologice: depresia, psihoze
Debit urinar excesiv(diuretice, aport excesiv
de lichide)- debit urinar excesiv care poate
depi capacitatea persoanei n vrst de a se
deplasa n timp util la toalet
Fecalomul este o cauz frecvent de
incontinen urinar; mobilizarea fecalomului
stabilizeaz continena

femei n absena manevrelor de stres i a reteniei


urinare care asociaz i nevoia imperioas de a
urina
Incontinena de stres- mai frecvent la femeile
vrstnice; apar scurgeri urinare instantanee
secundare unei manevre de stres; apar numai n
timpul zilei
Obstrucie uretral-frecvent la vrstnici, este
secundar hipertrofiei benigne de prostat, stricturii
uretrale, cancer de prostat; - picturi aprute dup
terminarea miciunii, senzaie imperioas de
miciune datorit hiperreactivitii detrusorului sau
incontinena prin preaplin determin retenia
urinar
Hiporeactivitatea detrusorului- este o cauz rar de
incontinen; este idiopatic/secundar nervului
motor inferior sacrat; apar miciuni frecvente,
nicturie, polakiurie, reziduul postmicional este
mare(>450ml)

48.particularitatea tratamnt la varstnic-enumerare


Screening

Comportament sexual

TA ***

Prevenirea
BTS:evitarea
comportamentului sexual cu risc,
folosirea prezervativelor

Talie i greutate
Hemocult i/sigmoidoscopie
Mamografie+_ examen
snilor la femei69 ani)

clinic

al

Test Papanicolau
Screening al vederii
Evaluarea problemelor consumului
de alcool

Consiliere

Imunizri

Oprirea fumatului

Vaccinarea antipneumococic

Evitarea consumului de alcool n


timpul conducerii auto, notului,etc

Vaccinarea antigripal
Vaccinarea DT-rapel

Dieta : aport adecvat de calciu(la


32

femei), scderea consumului


grsimi saturate i colesterol

de

Activitate fizic regulat

Prevenirea accidentelor

Chimioprofilaxie

Centura
de
siguran,
cascheta(moto, bicicleta)

Discuri de profilaxie hormonal la


femei aflate la menopauz

Sntatea dentar
Vizite regulate la stomatolog
Splatul pe dini

49.evaluarea copilului febril


Febra este definita de cresterea temperaturii corpului peste
limitele considerate normale:
- temperatura rectala peste 38 C
- temperatura axilara 37,2 C
- temperatura orala 37,5 C
Febra reprezinta cel mai frecvent simptom care aduce
copilul la medic, constituit de forte multe ori semnalul de alarma
pentru parinti, ea semnificand o afectiune cu consecinte greu de
anticipat, in general exagerate atat de familie cat si de medicul
de familie.
Masurarea corecta a temperaturii este foarte importanta
pentru aprecierea febrei:
- Temperatura rectala: utilizata frecvent la sugar si copilul mic,
neconfortabila la copii mari, termometizarea 2 minute;
- Temperatura axiala: termometizarea 5-6 minute, folosita de
obicei la copilul mare, nu foarte slab;
- Temperatura orala: 2-3 minute, nu trebuie consumate alimente
fierbinti sau reci inainte;
33

- Temperatura timpanica: nu sunt indicate la sugarul mic 0-3 luni


are valori asemanatoare temperaturii orale.
Evaluarea anamnestica
- De cand este febril?
- Daca a fost termometizat sau nu?
- Contact de boli infectioase?
- Tratament luat anterior?
- Caracteristicile febrei ( durata, valori, aspect).
Clinic
Se apreciaza:
- nivelul febrei
- starea generala alterata sau nu;
- simptome asociate.

50.stari febrile-cauze
I. Infectii
A. Infectii bacteriene
1.Respiratorii (sinuzite, otite, pneumonii, pleurezii);
2.Digestive (apendicita, colangita, colecistita, abcesul
subfrenic);
3.Renale (pielonefrita, abcesul renal);
4.Cardiace (endocondita, bacteriana, pericardita purulenta);
5.Osoase (osteomielita);
6.Nervoase (meningita, decesul cerebral, tromboflebita
septica a sinusurilor venoase cerebrale).
B. Infectii virale
1. Infectii virale ale cailor respiratorii superioare
2. Mononucleoza infectioasa
3. Infectia cu virus citomegalic
34

4. Infectia cu virusul Coxackie B


C. Infectii parazitare
1. Trichinoza
2. Amebioza
3. Toxoplasmoza
4. Toxocaroza
D. Infectii cu spirokete si riketzii
II. Colagenoze:
1. A R J
2. L E S
3. S. Kawasaki
4. Poliarterita nodoasa
III. Neoplazii
1. Leucemii
2. Limfoame
3. Tumorii solide (neuroblastom, nefroblastom)
4. Tumori metastatice
IV. Cauze diverse
1. Boli endocrine
- tireotoxicoza
- boala Addison
2. Boli metabolice
- hipercalcemia idiopatica
- guta
- hiperlipoproteinemiile
3. Boli ereditare
- displazia ectodermala hipo (an)hidratica
4. Febra medicamentoasa
51.situatii in care copilul febril necesita internare
- febra cu valori de peste 40C;
- sugar sub 3 luni;
35

- copil prea somnolent sau prea agitat;


- asocierea eruptiei purpurice;
- asocierea tahicardiei , dispneei
- asocierea convulsiilor;
- fontanela bombata;
- asocierea frisonului

52.situatii in care copilul febril poate fi tratata la domiciliu


- stare gen buna (dupa scaderea febrei)
- lipsa antecedentelor patologice semnificative
- lipsa semnelor de localizare infectioasa
- conditii bune de ingrijire la domiciliu
-investigatii minimale normale

53.modalitati de scadere a febrei(de catre mama)


Antitermic: mijloace simple:- scoaterea imbracamintei
- aerisirea camerei
- supliment lichide
antitermice:acetaminofen,ibuprofen, aspirina
mijloace fizice:- impachetari hipotermizante
- baie hipotermizanta
- punga cu gheata pe frunte
- racire centrala
Antibiotic:se efectueaza cu precautie in urmatoarele
cazuri:
-semne evocatoare de infectie bact
36

- febra la nn sau sugar < 3 luni


- antecedente de infectii severe/convulsii febrile
- patologie pulm cronica
- maladii congenitale de cord
- instabilitate metabolica
- imunodeprimati
- copii distrofici
- febra cu val > 40

54.dg+sarcina trimestru I
55.catagrafia

fenomenul de mbtrnire a populaei;


creterea gospodriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale;

evaluarea numrului i structurii generaiilor care convieuiesc n cadrul familiei;

structura familiilor dup numrul de copii i cel al copiilor ntreinui;

componena familiilor dup relaiile de rudenie sau parentale;

statutul femeilor n cadrul familiei;

fenomenul migraiei, n special al migraiei temporare, la munc n strintate i altele.

56.bolile cu transmitere sexuala ( putin probalil sa pice)


X
57.evaluarea initiala si periodica a pacientului cu Dz II
37

Prima vizita
-evaluarea initiala
-educatia pacientului: informatii asupra bolii si stilului de viata
La fiecare consultatie a pacientului diabetic
-urmarirea rezultatelor automonitorizarii glicemiei (daca aceasta s-a
facut)
-masurarea TA
-masurarea greutatii/IMC
-inspectia piciorului
La 3 luni
-determinarea HbA1c pentru evaluarea controlului glicemic
Anual
-examen FO
-depistarea microalbuminuriei
-profil lipidic
-evaluarea riscului pentru picior diabetic, testarea sensibilitatii cu
monofilament.

-uree, creatinina
58.Trat BPOC

Bronhodilatatoare

2-agoniti cu durata scurt de


aciune(Salbutamol)

anticolinergice cu durata scurt de


aciune (Ipratropium) si cu durata lung de
aciune(Tiotropium)

Teofiline retard

Corticosteroizi inhalatori (CS):Fluticazona,


Budesonid

Terapii combinate: Bronhodilatatoare + CS


(Seretide, Symbicort)

Mucolitice

38

59.Drepturile pac., obligatiile cabinetului


MF,menegementul(sa speram ca nu pica)
Activitatea curativa si cea preventiva este completata cu activitatea
manageriala a cabinetului care este obligatorie datorita raportarilor
lunare catre casele de asigurari de sanatate. In activitatea de manager
medicul de familie este ajutat de catre echipa lui de lucru, careia ii
deleaga sarcini, si care este formata din asistenta de cabinet, asistenta de
ocrotire, contabil, in anumite cabinete exista secretara, gestionar, etc.;
acestia contribuie mai mult sau mai putin la rezolvarea a o serie intreaga
de probleme medicale, administrative, de intretinere a cabinetului, de
completare a actelor medicale, efectuarea de statistici si situatii lunare a
gravidelor, lauzelor, bolilor cronice, etc.

60.Factori de risc in sindrom coronarian (de aici sub din


HTA,urgente cardiov)
hipertensiunea arteriala,
dislipidemia,
DZ si toleranta alterata la glucoza,
istoric familial de boala arteriala coronariana, premature (sub 55 la tata, sub 65
ani la mama),
fumatul,
sindromul metabolic si obezitatea,
boala renala cronica,
sedentarismul,
consumul de cocaina

61.Dg. diferential sd. coronar acut


Cardiac:
pericardita,
miocardita
B. aortei:
disectia acuta de aorta

B. pulmonare:
embolie pulmonara
B. gastrointestinale:
afectiuni esofagiene,
colecistita acuta
39

62.Masuri terapeutice in sp in sd. coronar acut


Nitratii se vor evita in caz de
hipotensiune (Tas<90 mm Hg),
in cazul suspiciunii de VD (VD), sau
in cazul administrarii prealabile recente de inhibitor de PDE-5, precum
sildenafilul.
Beta-blocantele scad ischemia miocardica prin reducerea consumului de oxigen al
miocardului.
Tinta terapiei este o frecventa cardiaca de 50-60 batai/min in repaus
Sulfatul de morfina iv este analgezic, in doza de 2-4 mg la intervale de 5-15 minute.
Calciu blocantele fac parte din treapta a 2-a de terapie
la pacientii cu contraindicatie la beta-blocante sau in cazul in care beta-blocantele
si nitratii nu amelioreaza simptomele de ischemie.
Se prefera in angina Prinzmetal sau in vasospasmul indus de cocaina.
Se evita in cazul de disfuctie VS, bloc atrio-ventricular, prezenta semnelor si
simptomelor de insuficienta cardiaca congestiva.
Oxigenoterapie, 4-6 l/min.
Heparina nefractionata (UFH) sau heparina cu greutate moleculara mica (LMWH) cu
administrare subcutanata
se va asocia terapiei cu aspirina sau clopidogrel (Clasa I).
Enoxaparina este de preferat inaintea HNF,
in absenta insuficientei renale sau ion cazul abordarii nechirurgicale (CABG), in
24 ore de la debutul AI/NSTEMI. (Clasa Iia).
Inhibitorii directi de trombina: bivalirudina,
reprezinta o alternativa acceptabila la HNF, mai ales in cazul trombocitemiei
induse de heparina:
antagonistii glicoproteinei GP Iib/IIIa trombocitare
e administreaza aditional la terapia cu AAS si heparina, daca in
conduita terapeutica este inclus si cateterismul precoce si
angioplastia (clasa I)
eptifibatide sau tirofiban
se va administra la pacientii cu ischemie in curs, troponina crescuta
sau alte modificari cu risc mare in ciuda atitudinii terapeutice
conservative (Clasa IIa).
Abciximab este rezervat pacientilor cu intervewntie percutana PCI primara.
IECA sunt indicati in
disfunctie de VS (FE<40%),
in IM anterior,
in congestie pulmonara, acestia
imbunatatind supravietuirea si reducand remodelarea miocardica.
Blocantii receptorilor de angiotensina ARB,
reprezinta o alternativa la pacientii cu intoleranta la IECXA.
Terapia normolipemianta cu inhibitori de HMG-CoA reductazei (statine)
40

se initiaza inainte de determinarea nivelelor lipidice (tinta: LDL,100 mg/dl,


LDL,70 mg/dl la pac cu risc crescut).
Antagonistii aldosteronici, spironolactona, eplerenona,
se vor administra la pacientii postinfarct cu ICC in absenta disfunctiei renale sau a
hiperpotasemiei
Aritmiile ventriculare semnificative se vor trata cu amiodarona.
administrarea profilactica a agentilor antiaritmici, precum flecainida (clasa IC)
pentru EXV se asociaza cu mortalitate crescuta.
Fibrinoliticele, precum alteplaza (tPA), reteplaza (rtPA), tenecteplaza (TNK),
administrate in STEMI
scad mortalitatea si imbunatatesc functia VS.
se administreaza in primele 12 ore dupa debutul simptomelor
in prezenta supradenivelarii ST mai mari de 1 mm in 2 derivatii invecinate sau
HBAS nou in absenta contraindicatiilor.
In primele 3 ore se prefera PCI,
in special daca pacientii cu STEMI au risc mare de soc cardiogen, hemoragie.
Nu exista beneficii ale tratamentului fibrinolitic in AI/NSTEMI.
Diureticele, precum furosemidul,
in cazul prezentei semnelor si simptomelor de ICC.
Dobutamina
2-20 micrograme/kg/min iv,
la TAs intre 70-100 mm Hg,
in prezenta semnelor de edem pulmonar acut sau soc cardiogen cu debit cardiac
scazut
Dopamina
5-15 micrograme/kg/min iv
in prezenta semnelor si simptomelor de soc.
In IM de VD se administreaza solutii iv.
Pentru normalizarea glicemiei: insulina

63.Educarea pac.dupa sd coronar ac.


Regim alimentar
Hipolipidic, dieta sustinuta redusa in colesterol cu o dietaa AHA de treapta II.
Hiposodat in caz de hipewrtensiune si ICC.
Exercitii fizice
Se poate relua conducerea autotirismului intr-o saptamana
Activitatea sexuala se poate relua dupa 1 saptamana.
Sildenafilul este contraindicat in tratamentul preexistent cu nitrati.
Activitatea profesionala se poate relua dupa 2 saptamani dupa absenta
simptomelor.
Testul de efort se foloseste pentru determinarea gradului de toleranta.
Performanta de cel putin 5 METs la un test submaximal fara angina sau ischemie
are prognostic bun pe termen lung.
Preventie
41

Exercitii fizice timp de cel putin 30 minute, de 3-4 ori pe saptamana.


Se recomanda reabilitare cardiaca.
Controlul greutatii corporale.
Abandonarea fumatului.
Modificarea factorilor de risc.

64.Afect. care se prezinta ca si crize HTA

65.Criterii pe HVS

67.Menegementul in urgenta al EPA


Tratamentui edemului pulmonar acut cardiogen (EPAC) impune
masuri de extrema
urgenta care vor fi aplicate la domiciliul bolnavului, la cabinetulmedicului de familie sau in
timpul transportului catre spital.
Tratamentul simptomatic

plasarea bolnavului in pozitie sezanda pe scaun, fotoliu sau la marginea patului


cu picioarele mai jos pentru a reduceintoarcereavenoasa
se aspira expectoratia si se curata cavitatea oro-faringiana a bolnavului
reducerea presarcimi prin aplicarea garoului la nivelul membrelor(3 din 4)
care vor fi schimbate la 10-15 minute
administrarea de oxigen pe sonda nasofaringiana umidificat prin barbotaj
2/3 apa +1/3 alcool

68.Fact. de risc predispozanti in disect. Ao

HTA, fumatul, dislipidemia, cocaina


bolile de t conjunctiv (Sd Marfan, Sd Ehlers Danlos,)
Afectiuni vasculare ereditare (bicuspidia Vao, Coarctatia de Ao)
Inflamatia vasculara (arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, B
Behcet, Luess)
42

Traumatismele prin decelerare (accidentele de masina, caderiel)


Sarcina, Iatrogene (cateterismul, chirurgia cardiaca)

69.Clasif de Bakey

70.Dg.dif. disect. Ao

IMA: greu de diferentiat:


- durerea e mai brusca
- persistenta HTA
- manifestari neurologice, CV anterior absente
- aparitia revarsat pleural, pericardic
IAo acuta
Tumori mediastinale
Miocardita acuta
TEP

71.Dg.TEP-simpt., obiectiv,Rx,CT,
Ocluzia uneia sau mai multor ramuri ale arterelor pulmonare, cu trombi formati si migrati
din sistemul venos profund al membrelor inferioare sau din cordul drept.
Asociat cu TVP ca Boala trombo-embolica.
Simptome:
- debut brusc, durere toracica, pleuritica, asociata cu dispnee si/sau hemoptizii
- TEP masiv soc
TEP trebuie suspectat la orice pacient cu factori de risc pentru TVP, sau cu TVP
prezenta
Obiectiv:
tahicardie si tahipnee, hTA in prezenta jugularelor turgescente
semne de HTP: P2 accentuat si dedublat, jugulare turgescente, suflu sistolic de IT,
S3 de VD, regurgitare pulmonara
cianoza: TEP mare
frecatura pleurala, colectie pleurala
tromboflebita de mi
subfebrilitati
43

RX:
normal, in contextul tablou clinic respirator sever
hemidiafraagm ascensionat, mici colectii pleurale
CT spiral (angio CT) cu subst de contrast
evidentierea directa a trombului pana la nivelul ramurilor segmentare (imagine
lacunara de dimensiuni variabile in lumenul arterial)

DG STOP CARDIAC:
Se stabileste pe baza urmatoarelor semne:
- paloarea sau cianoza instalate brusc
- pierderea starii de constienta
- incetarea spontana a miscarilor respiratorii
- absenta pulsului la arterele mari (carotida sau femurala)
- absenta zgomotelor cardiace
- aparitia midriazei.

Cauze Epistaxis:
1. Cauze locale:
- Traumatisme nazale (cauza principala la copil):
Accidentale
Chirurgicale: adenoidectomia, rezectii/repozitii de sept nazal
- Inflamatii acute: rinite si sinuzite acute de origine virala, bacteriana
Inflamatii cronice: rinite si sinuzite cronice, infectii fungice, tuberculoza nazala
- Corpi straini
- Ulcer trofic perforant al septului
- Tumori benigne:
Polip sangerand al septului nazal
Papiloame
Meningocel endonazal

44

Tumori.maligne:granulom.malign.mediofacial

2. Cauze generate
- boli infectioase
gripa
rubeola
* varicela
* scarlatina
febra tifoida

- boli cardiovasculare
HTA
Stenoza mitrala
insuficienta mitrala
miocardita
* anevrismul de carotida interna

- boli ale ficatului


hepatita acuta
ciroza hepatica
insuficienta hepatica cronica

- boli ale sangelui si vasculare


anemii grave
leucemii si mielom
* purpura reumatoida
* hemofilii
* purpura trombocitopenica idiopatica
45

* teleangioctazia hemoragica Rendu-Osler

tulburari
de
coagulare
dobandite:
trombolitice sau antiagregante plachetare

tratamente

anticoagulante,

- alcoolism
- intoxicatii
- boli carentiale
- cauze endocrine

Tratament in socul anafilactic:


Schema de tratament
- Adrenalina se poate administra:
* s.c. 0,5-1 mg (0,5-1 ml sol 1:1000)
i.m.

i.v.
in
cazuri
grave
0,25-0,50
mg:
2,5-5
ml
din
fiola
diluata in 10 ml ser fiziologic; se injecteaza 1 ml/minut intr-un ritm lent.

de

1:10

- Hemisuccinat de hidrocortizon
doza de atac 250 mg i.v. lent
se continua i.v. pana la doza de 500-1000 mg in timp de 24 de ore
- Oxigenoterapie 6-8 1/minut
- Miofilin 1 f (240 mg) lent i.v. in caz de bronhoconstrictie severa
- Traheostomie de necesitate in caz de asfixie cand nu se poate efectua
orotraheala
- Antihistaminice : clorfeniramina 10 20 mg intramuscular sau lent
intravenos
- Daca manifestarile clinice de soc nu raspund la tratamentul medicamentos se
administreaza 1 2 litri de fluide intravenos ; perfuzarea rapida sau repetarea
dozei de hidrocortizon poate fi necesara

46

intubati

In caz de soc anafilactic, bolnavul va ramane sub supraveghere clinica


cel putin 24 de ore existand riscul ca socul sa recidiveze.

Tratament in colica nefritica:


-Mijloace fizice; aplicatii locale de caldura in regiunea lombara (sticle
cu apa calda, perna electrica, termofor, comprese fierbinti, bai fierbinti);

URGENE HIPERTENSIVE

- Analgetice pirazolonice: Algocalmin, (i.m.) Novalgin (i.v);

- Analgetice de
tipul pentazocin
(Fortral
Reprezint
creterea
brusc
i dei.m.);
durat variabil a tensiunii
- Spasmolitice
actiune
neurotropa
(anticolinergice:
Atropina,int.
arteriale
carecupoate
produce
leziuni
ale organelor
Scobutil i.v. lent);
Urgenele hipertensive pot s apar n contexte clinice
- Spasmolitice cu actiune musculotropa: Papaverina i.v. sau im.
diferite
i de aceea au fost mprite n:
1. Supraurgene hipertensive (Hypertensive emergencies)
care
produc de obicei
leziuni
neurologice,
cardiovasculare,
- Spasmoanalgetice
cu actiune
predominant
neutrotropa:
Scobutil
renale i ale retinei rapid progresive, cu risc de deces, motiv
compus, Piafen;
pentru care este necesar scderea TA n cel mult o or.
- Morfina si derivatii ei (Hidromorfin)
Astfel este cazul crizei de feocromocitom sau a eclampsiei.
- analgetice de tip morfinic: petidina (Mialgin)
Ca
leziuni se descriu:
- cerebrovasculare72.Managementul
HTPencefalopatia hipertensiv, hemoragii
intracraniene
de cauz hipertensiv, subarahnoidiene /
73.Clasif.
risc cardiovasc
intracerebrale
74.Modif
subclinice de organ
- cardiovasculareedem
pulmonar acut, disecia de aort,
75.Afectare
clinica organ
tinta
IMA,complex
angina pectoral
76.Trat
HTA instabil.
Dei valorile tensionale sunt foarte mari, TAD > 130
77.Monitorizare
mmHg,
corelarea
dintre TA i afectarea organelor int nu
78.Trat
HTA,
sd metabolic,Dz
este direct
proporional.
79.Factori
predictive
de evol nefav de HTA
n aceast categorie de urgene hipertensive se descriu:
- encefalopatia hipertensiv n care avem o serie de
semne i simptome neurologice: cefalee, modificarea
statusului mental care apar precoce i constau n
somnolent, obnubilare, confuzie,
dezorientare,
80
.
tulburri de memorie i mergnd pn la com, semn
al unui AVC , tulburri de vedere - hemianopsie pn
la scderea acuitii vizuale,
convulsii.
47
- nefropatia hipertensiv cu hematurie, proteinurie,
insuficien renal progresiv, avnd ca substrat

81.Urgente cardiovasc-enumerare

48