Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ACTUL I
(O sala de clasa intr-un liceu de baieti din nordul Angliei. Anii 80. Hector
intra. E imbracat in echipament de motociclist: geaca de piele, manusi,
casca. 8 elevi de clasa a XII-a il ajuta pe Hector sa se dezbrace de
echipament. Fiecare elev scoate un obiect vestimentar si il prezinta
publicului.)
LOCKWOOD (cu manusile): Les gants.
AKTHAR (cu esarfa): Lecharpe.
RUDGE (cu geaca): Le blouson daviateur.
TIMMS (ii da jos casca): Le casque.
(Il descoperim pe Hector, un profesor de cinzeci si ceva de ani. Dakin, ii
intinde o jacheta.)
DAKIN : Permettez-moi, monsieur.
(Hector isi pune jacheta.)
HECTOR: Bien fait, mes enfants. Bien fait.
(Infatisarea lui Hector denota un om de o excentricitate studiata. Poarta
papion. Incepe cursul.)
HECTOR: Abia acum se domoleste furtuna tinerimii Angliei dupa lupta cu
obstacolele obligatorii ale verii.
Felicitations tuturor. Foarte bine, Scripps! Bravo, Dakin! Crowther, te
felicit! Si tu Rudge, bine! Remarcabil. Toti, toti meritati un premiu. Toti, toti
ati facut un lucru atat nobil cat si necesar: I-ati satisfacut pe membrii
comisiei de examinare de la Bacalaureat si prin ei ati facut sa jubileze insusi
Ministerul Educatiei. Iar acum, fluturandu-mi prin fata diplomele cu note
mari, aceste atestate de conformism dupa care ati tanjit atat, v-ati reintors la
mine pentru a va relua educatia.
RUDGE: Pai Bacalaureatul ce a fost?
10
(Deschide usa.)
HECTOR: Ah, cher Monsieur le Directeur.
(Intra Directorul si Irwin.)
DIRECTORUL: Domnule Hector, sper ca nu
(Hector il admonesteaza cu degetul.)
HECTOR: LAnglais, cest interdit. Ici on ne parle que francais, en
accordant une importance particuliere au subjonctif.
DIRECTORUL: Oh, ah. Et quest ce-que ce passe ici? Pourqoui cet garcon
Dakin, nu?est sans sespantaloni?
HECTOR: Quelquun? Ne soit pas timide. Dites a cher Monsieur le
Directeur ce que nous faisons.
(Baietii au inghetat.)
DAKIN: Je suis un homme qui
HECTOR: Vous netes pas un homme. Vous etes un soldat un soldat
blesse; vous comprenez, cher Monsieur le Directeur soldat blesse?
DIRECTORUL: Soldat ranit, da.
HECTOR: Ici cest un hopital en Belgique.
DIRECTORUL: Belgique? Pourquoi Belgique?
AKTHAR: A Ypres, dom director. Pendant la Guerre Mondiale Numero
Une.
HECTOR: Cest ca. Dakin est un soldat blesse, un mutile de guerre et les
autres sont des medecins, infirmieres et tout le personnel dun grand
etablissement medical et therapeutique. Continuez, mes enfents.
DIRECTORUL: Mais
12
HECTOR: Crowther?
CROWTHER: Ma duc sa fac jogging, dom profesor.
HECTOR: Akthar?
AKTHAR: Cursuri de informatica.
POSNER: Vin eu, dom profesor.
HECTOR: Nu, nu. O lasam pe alta data.
SCRIPPS: (resemnat) Vin eu, dom profesor.
HECTOR: Ah, Scripps.
(Hector iese.)
SCRIPPS: Ce nu fac eu pentru Iisus.
(Pe drum spre iesire ii arata lui Dakin degetul mijlociu.)
POSNER: M-as fi dus eu. Dar cu mine nu vrea.
DAKIN: Nu te califici.
TIMMS: Nici eu.
DAKIN: Iti zic eu, bucura-te!
IRWIN (impartind caietele de control): Plictisitor. Plictisitor. Extrem de
plictisitor. Un triumf cel mai plictisitor dintre toate.
DAKIN: Am atins toate punctele.
IRWIN: N-am zis ca e gresit. Am zis ca e plictisitor. Nivelul de cunostinte e
zguduitor. Aspecte interesante zero. Inventivitatezero. Originalitate
nicaieri.
15
16
LOCKWOOD: Totusi, Posner nu-l mai are. Posner ecum ar veni, evreu.
Asta e unul din multele lucruri pe care Posner nu le are.
(Posner sopteste Ma pupi in cur)
LOCWOOD: Nu-i ceva rasist, nu dom profesor?
CROWTHER: Nu e?
LOCKWOOD: E legat de rasa, dar nu-I rasism.
AKHTAR: De fapt nici eu n-am preput. Musulmanii n-au.
(Pauza. IRWIN priveste elevii.)
IRWIN: A fost vreunul din voi la Roma? Nu? Ei bine, veti concura cu baieti
si fete care au fost. Si ei au fost si la Roma si la Venetia si la Florenta. Fara
indoiala ca au facut si cursuri, au studiat ce au vazut acolo. Asa ca ei, in mod
sigur vor sti ca daca au de facut un eseu legat de Biserica in perioada
Reformei Protestante o prostioara ciudata cum ar fi preputurile lui Hristos
trebuie mentionata. Asa ca eseurile lor, spre deosebire de ale voastre, nu vor
fi plictisitoare.
Imaginati-va examinatori plictisiti.
Imaginati-va 60, 160 de lucrari, una mai competenta decat cealalta. Cele 14
preputuri ale lui Hristos vor straluci ca o raza de soare. Cand apar
preputurile lui Hristos o sa simta ca au castigat la loto.
(IRWIN face o pauza.)
Ar trebui sa-I urati !
CROWTHER: Pe cine?
IRWIN: Sa-I urati, pentru ca acesti baieti si aceste fete impotriva carora veti
concura voi, au fost ingrijiti ca niste cai pursange si pregatiti doar pentru
aceasta cursa. Pe baza eseurilor pe care mi le-ati dat, n-aveti nici o sansa.
CROWTHER: Pai atunci de ce ne mai strofocam?
17
IRWIN: Nu stiu. Chiar nu stiu. Imi imaginez ca va doriti asta. Sau parintii
vostri isi doresc asta. Domnul Director in mod sigur isi doreste asta. Dar, de
ce sa aruncati banii pe fereastra? Judecand dupa eseurile astea, n-are nici un
sens. Mergeti la Newcastle si fiti fericiti.
(Pauza lunga)
Desigur, exista o alta cale.
CROWTHER: Cum?
TIMMS: Sa copiem?
IRWIN: Poate
(Suna clopotelul. IRWIN se pregateste sa iasa din clasa.)
IRWIN: Apropo, Dakin
DAKIN: Da, dom profesor?
IRWIN: Nu te mai tine de mistouri. Nu mai e timp de asta .
(IRWIN iese)
TIMMS: Ce labagiu.
DAKIN: Toti trebuie sa o faca, banuiesc.
CROWTHER: Sa faca ce?
DAKIN: Sa-ti arate ca inca sunt in priza. Preputuri si chestii din astea. Vai
dom profesor, ce nebunatic sunteti!
SCRIPPS: Iarta-l. E doar cu cinci minute mai batran decat noi.
DAKIN: Si, cum a fost cu Hector pe motor?
18
(In Cancelarie.)
LINTOTT: Tipul asta noupare competent.
HECTOR: Da. Deprimant de competent.
LINTOTT: In general barbatii sunt foarte buni la Istorie.
HECTOR: De ce neaparat la Istorie?
LINTOTT: Au talent la povestit. Fac asta natural. De exemplu: fostul meu
sot. Imi spunea niste basme.
HECTOR: Era istoric?
LINTOTT: Lintott? Nu, contabil. A fugit cu una in Dumfries.
HECTOR: Dakin e un baiat aratos, dar e oarecum trist.
LINTOTT: Tie toti iti par tristi, Hector, de fiecare data. Eu n-as zice ca e
trist, mai degraba ne-futut.
HECTOR: Dorothy.
LINTOTT: Credeam ca o sa te amuze, e un adjectiv compus. Tie iti plac
adjectivele compuse.
HECTOR: E destept, totusi.
LINTOTT: Toti sunt destepti. Am avut eu grija de asta.
HECTOR: Vezi, tu le oferi o educatie. Eu le ofer mijloacele ca sa-ti reziste.
Formam acea entitate iubita de falnicul nostru Director: o echipa.
LINTOTT: Fata de altii, tu gandesti pe termen lung. In zilele noastre,
profesorii iau cartile pe care le-au descoperit ei cand erau studenti si le baga
in programa. Atat. Si apoi se intreaba de ce elevii lor nu sunt la fel de
pasionati cum erau ei. Nu-I stimulezi sa descopere, d-aia! Sau ma insel?
20
HECTOR: Poate ca Auden avea dreptate. Dorothy, Lasa-l pe fiece copil din
grija ta
LINTOTT: Da, stiu, sa fie tulburat caci va putea indura! Dar cati copii a
avut Auden?
(In sala de clasa.)
IRWIN: Asadar, ajungem la concluzia total ne-surprinzatoare ca, din punctul
de vedere al poetilor, Primul Razboi Mondial a fost nasol.
Avem munti de cadavre de ambele parti, nu? Hecatombe, cum se pare
ca toti ati citit pe undeva
Stie cineva ce inseamna?
POSNER: Jertfirea in masa a unor fiinte fara aparare: vite, capre etc.
DAKIN: Daca ne gandim ca Wilfred Owen spunea ca oamenii erau
macelariti ca vitele, cred ca hecatombe e termenul potrivit.
IRWIN: E adevarat, dar nu trebuie sa fim asa de ingusti la minte. Ce altceva
mai avem? Hai, bifati-le pe toate.
CROWTHER: Razboi de transee.
LOCKWOOD: Strategii militare ineficiente.
TIMMS: De ambele parti.
AKTHAR: Prostia generalilor.
TIMMS: Idioti, dom profesor.
DAKIN: Mai ales, Haigh.
POSNER: Umilirea Germaniei la Versailles. Retrasarea granitelor.
CROWTHER: Ruhr si Rhineland.
AKTHAR: Rata somajului imensa. Inflatie.
21
22
25
28
BAIETII: Shhhh!
SCRIPPS: (Cyril Raymond) Laura.
POSNER: (Celia Johnson) Da, dragule.
SCRIPPS: (Cyril Raymond) Ai visat ceva urat
POSNER: (Celia Johnson) Da.
SCRIPPS: (Cyril Raymond) Pot sa te ajut cu ceva?
POSNER: (Celia Johnson) Intotdeauna ma ajuti, dragule.
SCRIPPS: (Cyril Raymond) Iti multumesc ca te-ai intors la mine.
(Ea plange, el o imbratiseaza. Baietii aplauda.)
IRWIN: Dumnezeu stie de ce ati invatat pe de rost un film. E Brief
encounter, nu?
BAIETII: Foarte bine, dom profesor! Nota 10. Bravo!
IRWIN: Sper ca stiti ca acest curs a fost o uriasa pierdere de vreme.
DAKIN: Exact ca orele domnului Hector. Si ele sunt o pierdere de vreme.
IRWIN: Da, desteptule! dar el nu incearca sa va bage la facultate.
(in cancelarie.)
LINTOTT: Site-au poreclit baietii?
IRWIN: Din cate stiu eu, nu.
LINTOTT: O porecla e o realizare. Un blazon. Inseamna ca te plac. Eu sunt
tottycam lipsit de imaginatiedarin fine.
IRWIN: Hector n-are porecla.
36
37
POSNER: Dar nu sunt sigur ca vreau sa treaca. In orice caz vreau sa intru la
Cambridge. Daca reusesc, poate ca Dakin ma va iubi. Sau poate ca n-o sa-mi
mai pese. Dumneavoastra va auto-analizati vreodata?
IRWIN: Toti facem asta
POSNER: Sunt evreu.
Sunt pitic.
Sunt homosexual.
Si locuiesc in Sheffield.
Sunt futut pe viata!
LINTOTT: Si tu ce-ai zis?
IRWIN: Ca a injurat? Nimic, am trecut peste.
LINTOTT: E un test. Un mod de-a afla daca ai incetat sa-I mai fi profesor si
I-ai devenit prieten. E un baiat istet, o sa vezidata viitoare o sa sara calul
mai mult. Si ce-ati mai vorbit?
IRWIN: Nimic. Nu. Nimic.
(Dna Lintott iese.)
IRWIN: Posner?
POSNER: Da, dom profesor.
IRWIN: Ce se petrece la cursurile domnului Hector?
POSNER: Nimic. Si oricum, n-ar trebui sa ma intrebati asta.
IRWIN: Quid pro quo.
POSNER: Ar trebui sa plec
IRWIN: Invatati poezii. Din proprie initiativa?
POSNER: Uneori. Te face sa-ti doresti asta.
38
IRWIN: Cum?
POSNER: E o conspiratie, dom profesor.
IRWIN: Impotriva cui?
POSNER: Impotriva omenirii. Nu ma simt confortabil. Pot sa plec?
IRWIN: De-aia incuie usa?
POSNER: Ca sa nu faca parte din sistem. Time-out. Piua. Treaba noastra.
Cunostinte inutile. Pot sa plec?
IRWIN: De ce nu ai vorbit cu domnul Hector despre Dakin?
(Pauza.)
POSNER: Voiam un sfat. Domnul Hector mi-ar fi dat un citat. Din
Housman, probabil. Literatura e medicament, intelepciune, leucoplast, tot.
Dar de fapt nu e, nu?
SCRIPPS: Posner nu a spus-o, dar, din moment ce rareori isi lua ochii de pe
Dakin, stia ca si Irwin se uita la el din cand in candsi voia ca Irwin s-o
recunoasca. De fapt, voia doar companiesa nu fie singurul.
IRWIN: O sa treaca.
POSNER: Da, dom profesor.
IRWIN: Apropo, Posner.
POSNER: Da, dom profesor.
IRWIN: Trebuie sa incerci sa dobandesti spirit de contradictie. Esti prea
supus.
POSNER: Da, dom profesor. Nu, domprofesor.
(Posner, acompaniat de Scripps canta ultima strofa din When I Survey the
Wondrous Cross)
39
40
SCRIPPS: Sa nu te-auda Hector. L-ai dezamagi. Esti elevul lui preferat. Hai,
testeaza-ma.
DAKIN: La ce?
SCRIPPS: T. S. Eliot.
Un pictor al Scolii Umbriene
A proiectat peste un strat de gesso,
Nimbul Domnului botezat.
Pustietatea e murdara si crapata,
Dar prin pala, stravezia apa,
Lucesc talpile Lui inocente.
Iar deasupra pictorului
Stau Tatal si Duhul Sfant.
DAKIN: Asta-i despre tabloul ala din Muzeul National de Arta?
SCRIPPS: Da.
DAKIN: Stai. Nu-mi spune.
Pierro della Francesca.
Auzi, stii ce? Chiar suntem destepti in pula mea.
SCRIPPS: (razand) Stii cum pari si mai destept? Nu spune Pierro della
Francesca. Zi doar Piero.
DAKIN: Da?
SCRIPPS: Aham.
DAKIN: Ca Elvis.
SCRIPPS: Exact. Te-ai prins.
DAKIN: Totusi, cu cat citesti mai mult, cu atat iti dai seama ca literatura e
numai despre loseri.
SCRIPPS: Nu-I adevarat.
DAKIN: E consolare. Literatura de doar consolare.
41
43
44
LINTOTT: Nu mi-as face griji in privinta asta. Cine-I cel mai bun? Dakin?
IRWIN: El e cel mai abil.
LINTOTT: Si cel mai frumusel.
DAKIN: Da? Imi da tot timpul impresia ca stie mai mult decat mine.
LINTOTT: Sunt sigura ca asa e. In toate privintele. In prezent, are o
relatiecred ca asta e termenul corect cu secretara Directorului.
IRWIN: Nu stiam.
LINTOTT: Ceea ce inseamna ca probabil stie mult mai multe decat noi. Nu
ma surprinde.
IRWIN: Nu.
LINTOTT: Trebuie stiute lucrurile astea.
IRWIN: Da
LINTOTT: Sunt sigura ca Posner le stie.
SCRIPPS: Cam pe la jumatatea semestrului, ceva s-a intamplat. Felix turbat,
Hector chemat la raport, Fiona retrogradata.
(Hector si Directorul.)
DIRECTORUL: Predai cu usile inchise.
HECTOR: Din cand in cand.
DIRECTORUL: De ce?
HECTOR: Nu-mi place sa fiu intrerupt.
DIRECTORUL: Din predat?
(Pauza.)
45
46
47
48
49
50
ACTUL II
(Irwin e cu cinci ani mai batran. E intr-un scaun cu rotile. Vorbeste catre o
camera de luat vederi.)
IRWIN: Daca vrei sa inveti despre Stalin, studiaza Henric al VIII-lea.
Daca vrei sa inveti despre Margaret Thatcher, studiaza Henric al VIII-lea.
Daca vrei sa inveti despre Hollywood, studiaza Henric al VIII-lea.
(Muzica si secventa video.)
IRWIN: Aceasta este Abatia Rievaulx, iar acest sant este latrina Abatiei.
E foarte trist ca, oricat de sublima e splendoarea ruinelor marilor noastre
abatii, pentru cardurile de turisti apatici, viata monahala prinde contur doar
atunci cand admira toaletele.
(Tuseste si se opreste. Se aude voice over- vocea regizorului emisiunii tv.)
REGIZORUL: Esti ok?
IRWIN: Da.
REGIZORUL: A sunat un pic prea a dom profesor. Baga un zambet cand
vorbesti.
IRWIN: Da?
REGIZORUL: Reia de la viata monahala.
IRWIN: Viata monahala prinde contur doar atunci cand admira toaletele.
Nu-I intereseaza calugarii care se trezesc cu noaptea-n cap sa cante prima
slujba a diminetii. Nu ii intereseaza rugaciunile si slava adusa neincetat
cerurilor. Nu. Ii intereseaza buda.
Dumnezeu e mort. Cacatul traieste.
Pe vremuri, in lipsa hartiei igienice, calugarii se stergeau la fund cu material
textil lana, muselina, chiar bucati de tapiserie. E de presupus ca le spalau
si le refoloseau de mai multe ori, iar intr-un final le aruncau la gunoi. Cateva
dintre aceste carpe au supravietuit. Au fost dezgropate din santurile de
51
52
53
54
55
56
58
59
60
61
IRWIN: Conteaza?
TIMMS: Bineinteles, dom profesor. Depinde cum ne vreti: visatori, sau
cinici?
HECTOR: Va vrea bine crescuti, naparca mica si obraznica ce esti.
(Il loveste cu manualul.)
TIMMS: Uitati-va, dom profesor. Sunteti martor. Da in noi. Ar putea fi dat
afara pentru asta.
IRWIN: Hai, gatapotoliti-va.
Ma gandeam ca am putea vorbi despre Holocaust.
HECTOR: Doamne iarta-ma! Oroarea asta e in programa?
IRWIN: Sigur. Programa include si cel de-Al Doilea Razboi Mondial.
HECTOR: Se poate, se prea poate.
IRWIN: Desi, intrebarile de la examen nu se limiteaza la un anume
curriculum.
HECTOR: Dar cum poti sa predai despre Holocaust?
IRWIN: Uite, asta e o intrebare buna. Poti ai dreptul sa predai despre
Holocaust?
AKTHAR: Are cauze. Are consecinte. E un subiect ca oricare altul.
SCRIPPS: Nu ca oricare altul, fii serios. Nu ca oricare altul.
AKTHAR: Nu, dar e o tema de discutie.
HECTOR: Acum se fac si excursii cu scoala, nu? La Auschwitz. La Dachau.
M-am intrebat intotdeauna unde isi mananca sandwich-urile, unde-si beau
sucul?
62
65
68
DAKIN: Ce?
SCRIPPS: Incepe sa semene cu al lui.
DAKIN: Nu o fac constient, sa stii.
SCRIPPS: Si tu scrii la fel ca el.
POSNER: Nu. Dakin scrie ca el. Eu scriu ca Dakin.
DAKIN: Face minuni pentru viata sexuala.
Se pare ca vorbesc non-stop numai despre el, cel putin asa zice Fiona.
Singurul moment cand tac din gura e cand ne-o punem.
SCRIPPS: Ti-ai pune-o cu el?
DAKIN: M-am intrebat si eu asta. Cred ca da. Ar rasari soarele si pe strada
lui. E doar o laba, pana la urma.
SCRIPPS: Ce te face sa crezi ca el si-ar pune-o cu tine?
(Dakin zambeste.)
Cacanar arogant.
DAKIN: Arhiepiscopul de Canterbury stie ca vorbesti asa urat?
SCRIPPS: Deci cu Fiona, pe Frontul de Vest, iti merge bine Ai gasit o
bresa.
DAKIN: Am gasit o bresa. Am semnat armistitiul. Tratatul de la Versailles.
Acum e Republica Weimer.
SCRIPPS: Decadenta?
(Dakin da din cap zambind.)
POSNER: Nu te sperie gandul ca se va termina repede?
DAKIN: Ce, sexul?
70
72
74
79
82
84
nebuni. Pacat. Ar fi fost frumos sa fie un succes pe toate liniile. Dar, asta-I
viata.
Ah, Rudge.
Tu n-ain-ai primit vesti de la Oxford?
RUDGE: Nu, dom profesor.
LINTOTT: Poate ca o sa primesti maine.
RUDGE: Ce sa mai primesc? Mi-au spus pe loc.
IRWIN: Imi pare rau.
RUDGE: Pentru ce? Am intrat.
IRWIN: Cum?
RUDGE: Cum de mi-au zis sau cum de-au admis un prostovan ca mine?
Aveam relatii in familie.
DIRECTORUL: Cineva de la tine din familie a studiat la Oxford?
RUDGE: Se poate spune si asa.
Tata. Inainte sa se casatoreasca a lucrat acolo. La cantina.
In comisie era un popa batranA tacut tot interviul, dar la un moment dat
ma intreaba daca sunt ruda cu Bill Rudge care era spalator de vase la
bucatarie prin anii 70.
Am spus ca e taica-meu si ei au zis ca sunt exact genul de candidat pe carel cauta. Tatal muncitor necalificat la Oxford, fiul cu note bune la
bacalaureatdovada ca specia evolueaza, se invarte roata, se inchide
cercul..si chestii din-astea.
Dar sa stiti ca am facut si fazele alea cu Stalin baiat de treaba si cu poetii
care nu le au cu razboiul.
Au zis ca sunt un tip direct, care spune ce gandeste si ca sunt exact omul
de care are nevoie echipa de rugby a colegiului.
(Dakin si Irwin.)
DAKIN: In camera in care am stat era o carte. Avea o lista cu toti absolventii
din istorie. Te-am cautat si nu erai acolo.
85
86
88
89
DAKIN: S-a enervat, normal. Limbajul folosit a fost socant. Dar, a prins
aluzia si Hector e reprimit in scoala.
SCRIPPS: Deci toata lumea e fericita.
DAKIN: N-as fi crezut ca e asa de usor sa rezolvi chestii. Stii ce zic?
SCRIPPS: (catre public.) Nu. N-ar fi trebuit sa spun ca toata lumea e
fericita. Doar rostind vorbele, ca intr-o piesa de teatru, legile ironiei s-au
activat. Totul a inceput sa se destrame destul de repede.
(Toti baietii. Dakin are in mana casca de motociclist)
DAKIN: Dragi colegi, fiti atenti. Acest gest e cunoscut sub numele de
recompensa lui Posner.
(Dakin il imbratiseaza pe Posner.)
POSNER: Asta a fost? Mult asteptatul moment.
DAKIN: Ce, nu ti-a placut?
POSNER: Prea scurt. Eu imi inchipuiam ceva mai languros.
(Baietii ii fac galerie lui Posner. Mai vor o imbratisare. Dakin il strange in
brate din nou.)
POSNER: (spre casca) Asta e recompensa lui Hector?
DAKIN: M-am gandit ca ar fi dragut. De dragul vremurilor apuse.
SCRIPPS: Nu-l lasa sa treaca prin dreptul magazinului crucii rosii.
(Apare Hector, imbracat in echipamentul de motociclist. E bucuros ca l-au
reprimit in scoala.)
RUDGE: Dom profesor, se mai joaca Jackpotul?
HECTOR: De ce?
90
RUDGE: Am ceva.
HECTOR: Doar tu, singur?
RUDGE: Da.
HECTOR: Ascult.
(Rudge canta o strofa dintr-un cantec. Pet Shop Boys Its a sin)
RUDGE: (canta)
At school they taught me how to be
So pure in thought and word and deed
They didn't quite succeed
For everything I long to do
No matter when or where or who
Has one thing in common, too
It's a, it's a, it's a, it's a sin
It's a sin
Everything I've ever done
Everything I ever do
Every place I've ever been
Everywhere I'm going to
It's a sin
TIMMS: N-o stie. Nu poti sa-I ceri s-o stie.
RUDGE: Ba da.
TIMMS: Si oricum e un cacat.
RUDGE: Si Frank Sinatra e la fel. Numai ca e cacatul lui. Asta e cacatul
nostru.
HECTOR: Ma scuzati, copii. Desi sunt usor de trecut cu vederea, sa stiti ca
sunt aici. Cum era de asteptat, nu cunosc melodia in chestiune.
AKTHAR: Muzica pop e noua literatura, dom profesor.
91
92
DAKIN: Nu. Din cauza scaunului cu rotile. Totusi. Macar l-am intrebat. Si
daca n-ar fi fost accidentul, chiar s-ar fi intamplat.
RUDGE: Nu poti sa omiti accidentul. E exact cum am spus. Istoria: multe
cacaturi, unul dupa altul.
SCRIPPS: Cineva moare cat esti in scoala, si tii minte toata viata.
(Directorul, Dna Lintott, Irwin in scaun cu rotile si baietii. Canta o strofa
din Bye Bye Blackbird, in timpul careia se proiecteaza fotografii cu
Hector in tinerete.)
DIRECTORUL: Cand vorbim despre Hector, ne amintim de entuziasmul, de
pasiunea cu care comunica si de dragostea pentru cultura pe care o planta in
sufletele baietilor. Iubea cuvintele. Pentru fiecare dintre voi, elevii lui, a
deschis un cont in banca literaturii si v-a facut actionari la minunata lume a
cuvintelor.
TIMMS: O mostra din vorbele de duh pe care ni le-a spus, sau pe care le-a
citatcu el, oricum, nu stiai care-I care :
Moartea unei singure persoane spune mai mult decat moartea unui batalion
intreg.
LOCKWOOD: La un curs, s-a prabusit cu capul pe catedra si ne-a zis: Cum
dracu de mi-am risipit viata, predand in locul asta nenorocit?. Atunci am
realizat prima data ca si profesorii sunt oameni.
AKTHAR: Exista un contract intre el si elevi. Care erau detaliile, si ce
implica el, e greu de spus. Dar exista.
CROWTHER: Era neglijent si ponosit, a facut lucruri de neiertatdar te
inspira sa devii mai bun.
LINTOTT: Hector nu s-a intrebat niciodata pentru ce cariera ii pregatea pe
elevi. Nu-l interesa. Unii au devenit avocati, contabili, chiar profesori.
Doi dintre acesti baieti au devenit magistrati.
(Crowther si Lockwood ridica mana.)
93
94
LINTOTT: Si asa ai si fost. Pentru scurt timp la scoala, iar apoi la TV. Ma
uitam si eu cu placere la documentarele tale, dar, trebuie sa recunosti nu
era Istorie, ci jurnalism. Acum, de cand esti in politica nu mai stiu exact ce
esti.
IRWIN: Nu sunt doar in politica. Sunt la guvernare.
LINTOTT: Ma rog.
Totusi, dintre toti baietii, unul singur a pastrat totul in suflet, intact. Tine
minte tot ce a fost invatat cantecele, poeziile, aforismele. Vorbele lui
Hector sunt impregnate adanc in inima lui.
(Posner se uita stingher la baieti si apoi ridica mana.)
Locuieste singur, intr-o casuta pe care si-a renovat-o el. Are o alocatie lunara
si periodic intra in depresii profunde.
Bantuie biblioteca locala si tine un jurnal in care noteaza toate realizarile
fostilor lui colegi de clasa.
Are cativa prieteni, desi doar pe internet. Nu le stie numele adevarat si
uneori nici sexul.
De mult a incetat sa se mai intrebe unde a gresit.
HECTOR: Incheie te rog, scumpa doamna. Soarele e-n asfintit si ne
scufundam vertiginos in intuneric.
IRWIN: A fost un om bun, dar cred ca a apus vremea in care aveai timp
pentru modul lui de a preda
SCRIPPS: Nu. Lasand la o parte dragostea, ce ne impartasea el e singura
educatie care conteaza.
HECTOR: Da-o mai departe.
Cateodata, asta e tot ce poti face.
Primeste-o, simte-o si da-o mai departe.
Nu pentru mine, nu pentru voi, ci pentru cineva, undeva, candva.
95
SFARSIT
96
97