Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
FacultateaFinane
Raport:
Analiza companiei-CRICOVA
Elaborat:Balan Cristina
FB-139
Controlat:Sandulachi
Veronica
Chisinau,2014
Cuprins:
1.Cricova-de la trecut la prezent
2.Coninutul culturii organizaionale
3.Mediul intern i extern al companiei
4.Concluzii
capacitate deplin hala de mbuteliere a vinurilor line, a fost finisat construcia ncperii
speciale pentru pstrarea ambalajelor de sticl. Nu nceta elaborarea noilor formule: anume la
nceputul anilor 90, la combinat au fost puse bazele producerii unor astfel de feluri de ampanie
ca Basarabia, Moldova, Alb Spumant Natural. A fost realizat o munc enorm privind
perfecionarea lucrului pe principalele piee i diversificarea regiunilor de comercializare a
produciei. Astfel, la mijlocul anilor 90, deja 20% din toat producia produs la combinat era
exportat. Pe lng pieele tradiionale de desfacere Rusia, Ucraina i alte state din fosta Uniune
Sovietic, vinurile spumante i line ale combinatului Cricova erau exportate n Orientul
ndeprtat, inclusiv n Anglia, Germania, S.U.A., Japonia n total aproximativ de 30 de ri.
Noua epoc din istoria patriei natale necesita i noi abordri de stabilire a statutului
ntreprinderii.
n anul 1999 combinatul Cricova a fost transformat din ntreprindere de stat n societate pe
aciuni, fiind n proprietatea statului. Unicitatea i semnificaia companiei pentru stat i poporul
Moldovei i-au gsit reflecia adecvat n anul 2002, cnd compania, prima dintre ntreprinderile
rii, a fost decorat cu premiul mare Ordinul Republicii. Anul urmtor, n 2003, combinatul
Cricova a fost numit oficial obiect al patrimoniului cultural-naional al Republicii Moldova, statutul, de rnd cu ordinul de stat, rmne n continuare exemplul recunoaterii fr precedent a
eforturilor unei singure companii din istoria economiei naionale. ns, compania Cricova nu se
mndrete doar cu indici statistici, istorie glorioas, vinuri de elit i galerii subterane unice.
Cricovaactiveaz pe pia vinicol de ceva vreme,ca descendent alCombinatului agricol din
Chiinu, n anul 1991, n urma procesului de privatizare, ntreprinderea ncauz a cptat un nou
avnt n comercializarea produciei. O bun parte din vinurile moldoveneti eraexportat n
Federaia Rus. In 1995-1996 fabrica producea anual 700 mii de sticle. In 1996Cricovaa procurat o linie nou de mbuteliere din Italia la preul de peste 800 mii de dolari
SUA,cu capacitatea de 5 mii de sticle pe or. La acel moment acesta era cel mai modern utilaj n
domeniu. In1996 volumul de producere s-a ridicat la 5,5 mln de sticle, iar n 1997 - a atins
nivelul culminant - 14mln de uniti. Vinurile moldoveneti deveniser foarte solicitate pe piaa
Rusiei, aici fiind efectuate 85la sut din export. In 1998 a fost atestat o perioada de stagnare,
condiionat de criza economic dinRusia. Ca rezultat, Cricova, la fel ca alte ntreprinderi de
vinificaie din ar, a suportat unele pierderi. In 1997 vinurile ntreprinderii erau exportate n
Belarus (3-4%), Lituania etc.Cricovaaefectuat exporturi si in statul California (SUA) n cadrul
programului Guvernului de promovare avinurilor n Occident. Potrivit estimrilor, importul total
al vinurilor moldoveneti n Rusia constituie67%. In prezent, 45 la suta din producia societii
este exportat n Rusia, 30% - n Belarus, 5% - nrile Baltice, 5% - n Kazahstan, 1-2% - n
Ucraina etc.S.A. Cricovaproduce la ora actual o gama variat de vinuri circa 9 serii sau 90
dedenumiri. In prezent, pe pia intern sunt expuse 5 la suta din volumul total de producie.
dou tipuri de vin Profesional-cu degustarea a 5 tipuri de vin Regatul vinului-cu degustarea
a 7 tipuri de vin Prestige-cu degustarea a 7 tipuri de vin VIP-cu degustarea a 9 tipuri de vin
Preurile variaz ntre 250 i 1350lei(pentru cetenii RM).
3.Vestimentaie
Lucartorilor S.A.Cricova le sunt caracteristice 2 forme de vestimentaie: * Costumul naional *
Haine de culoarea viinie,care fac aluzie la culoarea vinului Conducerea ntreprinderii are grij
de angajaii si,din acest motiv i echipeaz n corespundere cu condiiile de munc.Spre
ex.lucrtorii din beciuri,unde temperatura este sczut, sunt echipai cu cojoace speciale de
culoarea viinie.
Numele S.A. nu s-a schimbat d ela fondare-din 1952, i corespunde cu numele oraului n
care organizaia i are sediul Cricova.
Sigla ntreprinderii este simpl,reprezentnd un strugure de poam, nconjurat de o vi-devie n form de litera C(Cricova), care se prelungete ntr-un scut,ca simbol a statorniciei.
Cricova intr n numeroase i variate raporturi dintre care se detaeaz celede pia.
Cricova se adreseaz urmtoarelor tipuri de clieni:
1.Clienii poteniali -crora firma se adreseaz cu serviciile sale sub form de ofert, naintea
prestaiei propriu zise. si fac obiectul marketingului extern, Cricova formulnd un mix
corespunztor alctuit din serviciile oferite, preul de vnzare, promovarea exterioar i vnzarea
efectiv. Merit de atras atenia asupra faptului c Cricova a exportat i intenioneaz s exxporte
producie alcoolic exclusiv pe piaa Uniunii Europene i a SUA.
Clienii efectivi -Cricova se adreseaz persoanelor care au achiziionat serviciul ori s-au decis
s-l achiziioneze. Acetia fac obiectul marketingului interactiv, fiindu-le adaptat un marketing
adecvat: serviciul prestat, preul efectiv, promovarea la locul prestaiei.
Cricova colaboreaz cu cca 35 companii importatoare, cu 8 dintre acestea si-au ncheiat
contracte de lung durat.
2.Concurentii
Firmele de servicii actioneaza in cadrul mediului concomitant cu alte firme urmarind satisfacerea
unor nevoi similar ori diferite cu care intra in relatii de concurenta.In calitate de componenta a
mediului,concurentii sunt inclusi in sfera cercetarilor de marketing reprezentind si un factor
strategic deosebit de important.
Atingerea rezultatelor dorite in conditiile numarului mare de concurenti pe piata vinului nu este
posibil de realizat fara noi idei,fara creativitate si ingeniozitate in productie.In conditiile actuale-i
economii de piata nu mai poat emerge vorba despre exportul produselor vinicole de proata
calitate si la preturi mici.Pentru a fortifica poztia pe piata este necesar de o productie de inalta
calitate,recunoscuta pe piata,detinind cele mai bune calitati pentru a-si mentine imagine ape
piata.
3.Furnizorii
Rolul personalului n servicii confer furnizorilor de for de munc un loc aparte n cadrul
micromediului. Obiectivul este atins prin promovarea i ntreinerea unui sistem de relaii
modern,denumite n mod sugestiv, relaii de parteneriat. El este operaionalizat prin convenii de
colaborare ncadrul crora sunt prevzute aciuni specific: sponsorizri, organizarea practicii
elevilor i studenilor,acordare de burse de studii, etc pe parcursul crora firma are posibilitatea
s contribuie la pregtire, s cunoasc i s selecteze fora de munc n conformitate cu
obiectivele sale generale.
4.Prestatorii de servicii pentru (Cricova)
Prestatorii de servicii pentru Cricova joac un rol nsemnat n cadrul societii. Aici sunt cuprini
comerciani en-gross i en-datail, dar i alte categorii de intermediari ai actului comercial,
societi de transport,de asigurri sau agenii de publicitate. Implicarea lor intervine fie in fazele
Concluzii
Cultura organizationala a companiei Cricova reprezinta un adevarat mod de viatapentru
membrii organizatiei,care considera influenta sa ca fiind inteleasa de la sine.Cultura acestei
organizatii este evidenta,in mod frecvent,deoarece ea este comparata cu cea din alte organizatii si
este supusa diferitor schimbari.
Cultura acestei companii implica ipoteze,valori si credinte de baza,de aceea ea tinde sa fie
destul de stabile in timp.Astfel ea persista in ciuda fluctuatiei personalului,asigurind o
continuitate sociala.
Organizatia are o cultura care include cel putin acele intelegeri impartasite,care permite
membrilor ei sa conlucreze.Aceasta cultura defineste si exprima atit atitudinile cit si
comportamentul.Ea reprezinta o modalitate de existent,evaluare si actiune impartasita de un
colectivsi transmisa din generatie in generatie.Cultura companiei Cricova cuprinde ,in primul
rind,conceptual de moralitate-determinind pentru organizatie ce este corect si invata angajatii
companiei cum trebuiefacute lucrurile si indeplinite sarcinile.