Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Amg 5
Amg 5
I.DUREREA
Analiza durerii
1. Sediul (localizarea) la o zona topografica si nu la un
organ (durere in hipocondrul drept si nu durere de ficat);
2. Iradierea poate fi: - tipica da relatii privind organul de
origine;
- atipica iradierea durerii in AP.
3. Caracterul sau calitatea (arsura, crampa, gheara)
compararea durerii cu alte senzatii;
4. Intensitatea (lovitura de pumnal in IM);
5. Durata (minute, ore, zile).
6. Frecventa si periodicitatea;
7. Timpi speciali de aparitie;
8. Factori agravanti (alcool, alimentatie);
9. Factori care amelioreaza (alcaline in UG, nitroglicerina
in AP);
10. Simptome de acompaniament (tuse si expectoratie in
pneumonie, greturi si varsaturi in UG).
II. CEFALEEA
Anamneza trebuie sa precizeze:
sediul (difuz, hemicranie, occipital, frontal);
intensitatea;
caracterul (pulsatil, menghina, de arsura);
durata;
orarul (matinal, nocturn);
factorii agravanti (zgomot, lumina);
factorii amelioranti (repaus, intuneric, liniste);
simptome de acompaniament (greturi, varsaturi).
CAUZE:
1) vasculare: a) cefalee vasomotorie (surmenaj, alcoolism, tabagism);
b) tulburari vasculare determinate de spasme de
acomodare (presbitie, astigmatism), staza cerebrala (cord pulmonar
cronic), edem cerebral (glomerulonefrita acuta);
c) modificari ale tensiunii arteriale (HTA, hipotensiune
arteriala).
2) intracraniene (tumori cerebrale, encefalite, meningite, abces
cerebral);
3) extracraniene (nevralgie de trigemen, spondiloza cervicala, otite,
sinuzite).
III. PALPITATIILE
Palpitatia = senzatie neplacuta, incomoda, care consta
in perceperea amplificata si deformata a propriilor batai
ale inimii (normal, acestea raman nesesizate).
Palpitatiile pot fi intalnite in cardiopatii dar si la subiecti al
caror cord este perfect normal (abuz de cafea si tutun).
CAUZE:
1) cardiace (extrasistole, fibrilatia atriala, tahicardia
paroxistica);
2) extracardiace: afectiuni pleuropulmonare (pleurezia
masiva), digestive (colecistopatii, hernia hiatala),
mediastinale, nevropati (nod in gat, neliniste, oftat).
Forme:
1. palpitatii intermitente (extrasistole);
2. palpitatii paroxistice survin in atacuri, apar brusc,
dureaza ore sau zile si se termina brusc (tahicardie
paroxistica, fibrilatie atriala paroxistica);
3. palpitatii persistente afectiuni valvulare sau congenitale
ale inimii, hipertiroidism, anemie, insuficienta aortica,
tahicardie sinusala.
IV. FEBRA
Febra (hipertermia) = cresterea temperaturii corpului
peste valorile normale (> 37C).
CAUZE:
1. boli infecto contagioase (bacteriene, virale);
2. infectii locale (plaga infectata, abces, flegmon);
3. afectiuni maligne (leucemii, boala Hodgkin, cancer renal,
pulmonar, pancreatic);
4. colagenoze (LED, dermatomiozita);
5. RAA;
6. de natura medicamentoasa.
Gradul de febra:
1. stare subfebrila (37 - 38C);
2. febra moderata (38 - 39C);
3. febra ridicata (39 - 41C);
4. hiperpirexie (> 41C).
Evolutia febrei se face in trei perioade:
1. Perioada initiala (de debut, ascensiune, invazie sau de
crestere a temperaturii) stadium incremente poate
dura minute, ore sau zile. Cresterea T poate fi brusca,
obisnuit precedata de frison (senzatie de frig insotita de
tremuraturi inegale, neregulate, de scurta durata, ale
intregului corp, datorate contractiilor musculare care
TIPURI DE FEBRA
1. Febra continua (in platou) = mentinerea T la un nivel
ridicat (38- 39C) cu oscilatii de 1C intre T de
dimineata si T de seara, cu o durata de 5 14 zile
(pneumonie bacteriana, febra tifoida, erizipel).
2. Febra intermitenta = crestere brusca a T pana la 3940C (acces febril) care dupa 2-3 ore scade brusc la
normal (infectii urinare si biliare, malaria). In malarie,
febra intermitenta este periodica, accesele febrile
utandu-se repeta zilnic (febra cotidiana), la 2 zile (febra
terta) sau la 3 zile (febra quarta).
V. OBOSEALA
Greu interpretabila, apare dupa suprasolicitari fizice sau mentale
(miastenie, Addison, anemie, boli ale inimii si pulmonare,
neoplasme, infectii).
VI. VERTIJUL
Tulburare a functiei labirintice care se datoreaza afectarii nervului
vestibulocohlear.
Anamneza trebuie sa precizeze:
1. este continuu sau paroxistic;
2. tendinta de cadere intr-o anumita directie;
3. severitatea (cade?);
4.variatia cu pozitia;
5. fenomene asociate (varsaturi, surzenie, tiuituri).
CAUZE:
- traumatisme cranio-cerebrale;
- vertijul pozitional benign declansat de o migrena;
- idiopatice;
- alte cauze: viroze respiratorii, jocuri pe calculator, stress.
Examenul fizic:
1.urechi, inclusiv functie labirint;
2.sistem nervos;
3.aparat cardio-vascular;
4.ochi;
5.semne de toxemie.
I. APARATUL RESPIRATOR
1. TUSEA
2. EXPECTORATIA
3. DISPNEEA
4. DUREREA TORACICA
5. HEMOPTIZIA
1. TUSEA
1.a. Definitie.
Tusea act reflex declansat de o iritare a cailor respiratorii,
al carui efect este expulzarea continutului arborelui
bronsic (aer, secretii, corpi straini).
1.b.CARACTERELE TUSEI
1. Circumstantele aparitiei: - spontan;
- provocata (efort, emotii)
2. Caracterul paroxistic sau permanent.
3. Orarul: - tusea matinala (toaleta bronhiilor in
bronsiectazie),
- tusea vesperala (TBC),
- tusea nocturna (afectiuni cardiace),
- tusea continua (infectii respiratorii).
4. Ritmul: - tusea obisnuita,
- chinta.
- tuse afona,
- tuse latratoare.
6. Tonalitatea: - metalica (pneumotorax),
- bitonala (paralizia nervului recurent),
- aspra, ragusita (laringita).
7. Productivitatea: - tusea seaca sau uscata, neproductiva,
cu timbru aspru (pleurita, pleurezie),
- tusea umeda, cu expectoratie.
2.EXPECTORATIA
2.a. Definitie
Expectoratia eliminarea pe gura, in timpul tusei, a
substantelor secretate sau excretate de caile respiratorii,
iar produsul sau este sputa.
2.b. Caracterele expectoratiei:
Bronsita cronica: - mucopurulenta, cantitate variabila
(mai mare dimineata);
Astmul bronsic: - mucoasa albicioasa, gelatinoasa, cu
mici particule opalescente (sputa perlata);
Bronsiectazie: - abundenta, matinala, sedimenteaza in
patru straturi (spumos, mucos, seros, purulent),
favorizata de anumite pozitii ale bolnavului, fetida in
puseele acute;
3. DISPNEEA
a. definitie.
b. cauze.
c. forme.
d. clasificare.
3.a. Definitie
Dispneea = tulburare a respiratiei tradusa subiectiv prin
senzatia lipsei de aer(sufocare) si obiectiv prin
modificarea unuia sau mai multor parametri ai miscarilor
respiratorii (frecventa, ritm, amplitudine).
4.DUREREA TORACICA
a) originea durerii d.p.d.v. etiopatogenetic;
b) caracterele durerii;
c) valoarea semiologica a durerii;
d) diagnostic diferential;
e) cauzele durerii toracice.
4.a. Etiopatogenetic
Origini:- viscerele si tesuturile
intratoracice;
- peretele toracic;
- coloana vertebrala;
- abdomenul.
4.d.Diagnostic diferential
durere cardiaca (coronariana);
durere parietala;
alte dureri: - durerea nervoasa : - Zona Zoster;
- nevralgie intercostala.
- durerea vertebrala;
- durerea esofagiana;
- durerea sanului;
- durerea umarului;
- Sdr. Titze.
dureri netoracice: - abdominale;
- retroperitoneale.
bronhopulmonare,
pleurale,
cardiovasculare,
mediastinale,
parietotoracice,
abdominale.
5. HEMOPTIZIA
5.a. Definitie.
Hemoptizia reprezinta eliminarea pe gura, prin tuse,
de sange provenit din aparatul respirator.
Dupa cantitatea de sange eliminat, hemoptizia poate fi:
a) mica (<100 ml);
b) mijlocie (100-200 ml);
c) mare (200-500 ml);
d) abundenta (>500 ml).
Anamneza: afectiune
pulmonara.
HEMATEMEZA
Precedata de greturi si
varsaturi
Exprimata prin voma
Sange neaerat
Sange de culoare rosuinchis spre negru
Sange cu resturi
alimentare
Anamneza: afectiune
digestiva
1. PALPITATIILE
Palpitatia = senzatie neplacuta, incomoda, care consta
in perceperea amplificata si deformata a propriilor batai
ale inimii (normal, acestea raman nesesizate).
Palpitatiile pot fi intalnite in cardiopatii dar si la subiecti al
caror cord este perfect normal (abuz de cafea si tutun).
CAUZE:
1) cardiace (extrasistole, fibrilatia atriala, tahicardia
paroxistica);
2) extracardiace: afectiuni pleuropulmonare (pleurezia
masiva), digestive (colecistopatii, hernia hiatala),
mediastinale, nevropati (nod in gat, neliniste, oftat).
Forme:
1. palpitatii intermitente (extrasistole);
2. palpitatii paroxistice survin in atacuri, apar brusc,
dureaza ore sau zile si se termina brusc (tahicardie
paroxistica, fibrilatie atriala paroxistica);
3. palpitatii persistente afectiuni valvulare sau congenitale
ale inimii, hipertiroidism, anemie, insuficienta aortica,
tahicardie sinusala.
2. DISPNEEA
Dispneea = senzatia de lipsa de aer.
Tipuri de dispnee:
1. Dispneea de efort (progresiva):
- apare in timpul unui efort fizic;
- se accentueaza pe masura ce efortul se intensifica;
- retrocedeaza dupa incetarea efortului.
- anamneza = dispneea are evolutie progresiva (apare
la eforturi care inainte erau bine tolerate), apare seara
(dispnee vesperala);
- obiectiv = dispneea este de tip inspirator / expirator
si se manifesta prin tahipnee.
3. Dispneea paroxistica.
Forme: a) astmul cardiac (AC);
b) edemul pulmonar acut (EPA).
a) Astmul cardiac = atac brusc (noaptea sau la scurt timp
dupa un efort fizic) de dispnee, fortand pacientul sa ia
pozitie de ortopnee; atacul dureaza cateva minute
(rareori depaseste 30 min).
Se insoteste uneori de tuse seaca sau de foarte putina
expectoratie mucoasa.
4. EDEMELE
Edemul = acumulare de lichid in tesutul celular
subcutanat, cu infiltratia hidrica a pielii.
Caracteristici:
Pielea edematiata: - este lucioasa si transparenta;
- cu stergerea cutelor obisnuite;
- pierderea elasticitatii;
- prin apasarea pe un plan osos
(tibian, maleolar) apare o
depresiune locala (godeu) prin
eliminarea apei din zona respectiva, cu revenirea la
forma anterioara odata cu intoarcerea apei la locul de
unde a fost indepartata.
5. ALTE SIMPTOME
1. Hepatalgia = durere difuza in hipocondrul drept si
epigastru, secundara congestiei pasive a ficatului din
IVD.
2. Simptome pulmonare:
a) dureri toraco-bazale de efort (congestia pasiva a
plamanilor in IVS si SM);
b) tusea in bolile de inima se produce prin:
staza pulmonara cronica (valvulopatii mitrale, IVS),
care favorizeaza suprainfectia bronhiilor, ajungandu-se
la o bronsita de staza;
compresiune in mediastin (in SM, atriul stang dilatat,
comprima n.recurent, determinand o tuse iritativa).
3. Epistaxisul apare:
- la copii si adolescenti in atacurile de RAA;
- la adult in HTA;
- in supradozarea unui tratament cu anticoagulante.
4. Raguseala
Vocea poate deveni voalata sau ragusita, uneori bitonala,
prin compresiunea n.recurent, de un atriu stang excesiv
marit (SM).
5. Simptome digestive:
a) inapetenta, greturile si varsaturile apar in IVD (produce
staza hepatica si portala), supradozarea de digitala, AVC
secundar unor boli cardiovasculare (HTA), infarctul de
miocard;
b) disfagia apare in compresiuni asupra esofagului, prin
dilatarea masiva a AS (SM);
c) sughitul sugereaza compresiune mediastinala
(anevrism aortic, SM cu atriu stang mare, pericardita
exudativa);
d) durerile abdominale - localizarea epigastrica a durerii
din cardiopatia ischemica dureroasa (AP, IM).
6.Tulburari auditive
Perceperea unor zgomote anormale (tiuituri si pocnituri)
in HTA.
7.Tulburari de vedere
- muste zburatoare;
- hemianopsie;
- amauroza;
- cecitate in HTA si embolii cerebrale (valvulopatii,
endocardita bacteriana).
8.Tulburarile somnului:
a) insomnia;
b) hipersomnia caracteristica CPC, in care contrasteaza
insomnia nocturna si somnolenta excesiva si incoercibila
diurna.
9. Cefaleea se intalneste in:
a) HTA;
b) AVC;
c) arterita temporala de tip Horton (cefalee intensa si
roseata pe traiectul unei artere temporale);
d) CPC (cefalee difuza).
11. Febra
a) Febra apartinand bolii de baza, care in evolutia ei poate
prezenta si determinari cardio-vassculare (boli
infectioase, septicemii acute, RAA);
b) Febra care constituie unul din simptomele ce insotesc
boala cardio-vasculara in mod obisnuit (IM, pericardita,
tromboflebita acuta);
c) Febra care indica o complicatie a bolii cardio-vasculare
(endocardita bacteriana subacuta, care complica o boala
valvulara).
1. GREATA
2. ANOREXIA
3. VARSATURILE
Cauze:
1.digestive: - ulcer gastric si duodenal;
- stenoza pilorica (benigna, maligna);
- atonie gastrica (vagotomie, gastropareza
diabetica);
- tumori gastrice si duodenale;
- ocluzie intestinala;
- apendicita, peritonita;
- fistula gastrocolica;
- hepatita acuta;
- cancer de cap de pancreas.
2.neurologice: - cresterea presiunii intracraniene (tumori);
- meningita;
- epilepsie;
- migrena;
- hipertensiune arteriala maligna.
Analiza varsaturilor:
1.cantitatea: obisnuit 200-300 ml; > 1 litru in stenoza
pilorica.
2.frecventa: variaza in raport cu boala si faza sa evolutiva;
pot fi: - rare (ulcer gastric si duodenal, intoxicatie cu
digitala);
- frecvente (gastrite acute, stenoza pilorica);
- incoercibile (disgravidie, uremie).
3.orarul: - v.matinale: alcoolism, sarcina, tumori cerebrale.
- v.posprandiale precoce (gastrite acute) sau
tardive (ulcer duodenal); in stenoza pilorica varsaturile
apar la 12-48 de ore de la ingestia alimentelor
(abundente, contin resturi alimentare ingerate cu 24 de
ore inainte).
4. DIAREEA
DIAREEA = eliminarea frecventa de scaune, neformate,
si cu resturi alimentare nedigerate sau incomplet
digerate (macro- sau microscopic).
Falsa diaree = scaune formate din parti solide
amestecate cu lichide, in care digestia este completa.
Cauze:
1.digestive: a) boli infectioase (febra tifoida si paratifoida,
dizenteria) si parazitare (ascaridioza, trichinoza, teniaza,
lambliaza);
b) diareea gastrogena (aclorhidrii,
gastrectomia, vagotomia);
c) diareea enterogena (insuficiente secretorii);
d) diareea biliara (icter mecanic, dischinezii
biliare);
e) diareea pancreatogena (insuficienta de
secretie externa);
Simptomatologie:
- generala: - febra (intoxicatii alimentare, dizenterie, febra
tifoida);
- scaderea apetitului;
- pierderea in greutate;
- oliguria.
- functionala: - durere abdominala difuza sau localizata;
- tenesme cu garguimente;
- scaune multiple de consistenta lichida, cu
resturi alimentare, uneori mucus, puroi, sange.
Investigatii paraclinice:
a) examen coprologic (macro-, microscopic, chimic,
bacteriologic);
b) rectoscopia (precedata de tuseu rectal);
c) suplimentar (examen radiologic baritat al intestinului,
teste ale functiei de absorbtie intestinala si ale functiei
pancreatice).
5. CONSTIPATIA
CONSTIPATIA = evacuare intarziata a continutului
intestinului gros (>48 h) insotita de un sdr.coprologic
caracterizat prin cantitate redusa si consistenta crescuta
a materiilor fecale si digestie completa.
Dischezia sau constipatia rectala = intarziere in
evacuarea materiilor fecale din rect, tranzitul in restul
intestinului gros fiind normal.
Cauze:
1.constipatia primitiva (habituala) tulburari functionale
motorii ale intestinului gros (miscari propulsive
insuficiente) la care se adauga tulburari in actul
defecatiei (inhibitie voita sau reflexa a defecatiei),
sedentarism, felul alimentatiei, conditii de igiena.
2. constipatia simptomatica - leziuni obstructive ale
colonului de origine intrinseca (neoplasm, boala Crohn)
sau extrinseca (cancer uterin); megacolon;hemoroizi;
fisuri anale; boli metabolice si endocrine (porfirie,
mixedem, hiperparatiroidism); boli neurologice (tabes
dorsalis, parkinsonism); ulcer duodenal, colon spastic.
Simptomatologie:
- senzatie de plenitudine abdominala;
- dureri pe topografia colonului;
- greturi, varsaturi;
- diminuarea apetitului;
- eructatii;
- pirozis;
- meteorism, flatulenta;
- cefalee, ameteli;
- astenie fizica si psihica;
- insomnie.
Investigatii paraclinice:
- examen coprologic;
- rectoscopia (precedata de tuseu rectal);
- clisma baritata.
6. DUREREA
DUREREA
Durerea abdominala poate fi prezenta sub forma acuta,
care imbraca tablou clinic de colica, sau cronica.
Cauze:
I. DUREREA ABDOMINALA ACUTA
A. Cauze frecvente:
1. gastro-intestinale: - ulcer gastric sau duodenal
perforat, apendicita acuta, toxiinfectii alimentare, ocluzie
intestinala, infarct intestinal;
2. hepato-biliare: colecistita acuta, colica biliara.
CRONICA INTERMITENTA:
1.cauze digestive: refluxul gastroesofagian,
ulcerul gastric si duodenal, angiocolecistopatiile cronice,
apendicita cronica, gastritele si duodenitele, boala
Crohn, tumorile maligne (colon, ficat), diverticul Meckel,
pancreatita cronica, angina abdominala.
2.alte cauze: infectiile peretelui abdominal,
periarterita nodoasa, spondiloza si tumorile coloanei
vertebrale, sdr.nevrotic
Originea durerii:
1) viscerala (perforatia unui viscer abdominal si iritatia
peritoneala secundara scurgerii continutului acestuia,
distensia si inflamatia organelor viscerale);
2) vasculara (infarctele viscerelor abdominale);
3) parietala (afectiuni ale coloanei vertebrale si nervilor
rahidieni);
4) centrala (tabes dorsalis, tumori cerebrale);
5) extra-abdominala (durere iradiata in abdomen de la
plaman sau inima).
.
Investigatii de laborator:
probe de sange (HLG, bilirubinemia, amilazemia);
examen de urina;
examen radiologic (pe gol si cu substanta de contrast);
ECG.
Diagnostic diferential:
durerea renala (litiaza, pielonefrita);
durerea pleurala (pneumonie si pleurezie diafragmatica);
durerea cardiaca (infarctul de miocard);
durerea vertebrala, parietala si cea din sfera genitala la
femei (salpingita).
Cauze:
a) vezicale (tumori si calculi care comprima colul);
b) extravezicale (tumori pelvine, leziuni medulare, uretrite,
stenoze uretrale, adenom si cancere de prostata).
3. Hematuria = prezenta sangelui in urina, provenit din
rinichi si caile urinare.
Clasificare:
1. in raport cu aspectul si culoarea:
a) macroscopica (urina de culoare rosu-deschis,
rosu-inchis sau brun inchis);
b) microscopica (ex.microscopic al sedimentului
urinar evidentiaza > 3 hematii/camp, aspectul urinii fiind
normal).
Cauze:
1. Boli parenchimatoase renale: GNA, GNC, cancer,
tuberculoza, pielonefrita acuta, tromboza si embolie
renala, hipertensiune maligna, rinichi polichistic,
nefropatii, endocardita bacteriana, boli ereditare,
nefropatia diabetica, nefropatia analgetica, necroza
papilara, traumatismul renal.
2. Boli ale tractului urinar (bazinet, ureter, vezica, prostata,
uretra): calculi, cancer, hidronefroza, cistite,
traumatisme, adenom si cancer de prostata.
3. Diverse: boli hematologice, infectioase acute, tratament
cu anticoagulante.
Diagnostic diferential:
a) urina inchisa la culoare (oligurie, icter obstructiv) sau de
culoare rosie (hemoglobinurie, mioglobinurie, porfinurie,
administrare de piramidon, sfecla rosie);
b) sange de origine genitala la femei.
4. Poliuria = cresterea volumului urinar > 2000 ml / 24 h;
poate fi tranzitorie si persistenta, fiziologica si patologica.
a) Poliuria tranzitorie poate fi: - fiziologica in aport crescut
de lichide si dupa expunere la frig;
- patologica dupa accesul
de tahicardie paroxistica, epilepsie, AB si AP, in
covalescenta unor boli infectioase acute (pneumonie,
hepatita virala), in faza poliurica a IRA, dupa
administrare de diuretice (sdr.nefrotic, IC, ciroza
hepatica).
Examen obiectiv:
Pacient anxios, agitat, transpirat, cauta pozitie antalgica,
afebril, sensibilitate la palparea regiunii lombare.
Cauze:
- litiaza renala in 90% din cazuri (migrarea unui calcul);
- cancer;
- infarct, TBC si traumatism renal;
- administrare de sulfamide si citostatice (eliminarea unei
cantitati crescute de acid uric).
SISTEMUL GANGLIONAR
Adenopatie = tumefierea ganglionilor.
Caracterele adenopatiei:
1. localizarea adenopatiei = se poate limita la unul sau la
mai multi ganglioni dintr-o grupa ganglionara (regiune)
sau la mai multe grupe ganglionare superficiale si
profunde (adenopatie generalizata, poliadenopatie).
In adenopatia regionala (localizata) cauza este
inflamatorie sau neoplazica.
Adenopatia subclaviculara stanga semnifica metastazarea
unui proces neoplazic la distanta (cancer gastric ggl.
Virchow-Troisier) sau de vecinatate (cancer faringian sau
tiroidian). Poliadenopatiile se intalnesc in cadrul unei
proliferari limfoide si reticuloendoteliale (leucemie, boala
Hodgkin).
Ganglionii profunzi:
1.ggl.intratoracici nu sunt decelabili la examenul clinic
dar, cand devin masivi, pot da semne de compresiune
mediastinala. Pt.decelare Rx.
2.ggl.intraabdominali si retroperitoneali sunt decelabili
la palpare doar cand au un volum considerabil; pot da
fenomene de compresiune (ascita si edem la membrele
inferioare). Pt.decelare echo, Rx cu subst.de contrast
(limfografie).
Cauzele adenopatiilor
I. Adenopatii inflamatorii:
1. adenopatii infectioase:
a) acute: - angine;erizipel;panaritii;mononucleoza
infectioasa;rubeola.
b) cronice: - tuberculoza;sifilis;bruceloza;histoplasmoza.
2. Adenopatii neinfectioase: - sarcoidoza.
II. Adenopatii maligne:
1. metastaze ganglionare.
2. hemopatii maligne: - leucoze;boala Hodgkin;
limfosarcom;mielom multiplu.
SISTEMUL NERVOS
1. ATITUDINI
2. ECHILIBRUL STATIC
3. ECHILIBRUL DINAMIC
4. MOTILITATEA VOLUNTARA
5. REFLEXELE
6. MISCARILE INVOLUNTARE
1. ATITUDINI
Atitudinea (pozitia) pacientului in pat poate fi:
1) normala, activa, libera, de decubit indiferent si
posibilitate de miscare, asemanatoare unei persoane
sanatoase.
2) pasiva: adinamica, flasca, pacientul fiind tintuit la pat,
fara posibilitatea de a-si schimba pozitia din cauza
pierderii tonicitatii musculare (in boli grave).
3) fortata: caracteristica unor boli in care pacientul adopta
instinctiv o anumita pozitie pentru a calma un simptom
(dispneea, durerea) pozitie antalgica:
2. ECHILIBRUL STATIC
ECHILIBRUL STATIC (statiunea verticala) este tulburat
in: - leziuni ale: - sistemului vestibular;
- sistemului extrapiramidal
(Parkinson);
- tabes;
- polinevrite.
Proba Romberg: pacientul in pozitie verticala, cu
picioarele apropiate, cu varfurile si calcaiele lipite, este
rugat sa inchida ochii.
Proba Romberg pozitiva = pacientul nu poate mentine
aceasta pozitie (tabes, polinevrite).
Proba Romberg negativa = la cerebelosi.
3. ECHILIBRUL DINAMIC
ECHILIBRUL DINAMIC (mersul)
Poate prezenta urmatoarele tulburari:
a) spasmodic mers rigid, greoi, tarand picioarele
(scleroza in placi);
b) tarat cu cautarea unui punct de sprijin pentru maini si
dupa ce-l gaseste , pacientul isi trage piciorul
(parapareze);
c) cosit duce lateral membrul inferior bolnav, descriind
un semicerc (hemipareza spastica);
4. MOTILITATEA VOLUNTARA
MOTILITATEA VOLUNTARA (activa)
Motilitatea activa poate prezenta un deficit partial
(pareza) sau total (paralizie).
Denumirea paraliziei este in raport cu segmentele afectate:
monoplegie = paralizia unui membru;
hemiplegie = paralizia unei jumatati de corp cu membrele
respective;
paraplegie = paralizia ambelor membre inferioare;
tetraplegie = paralizia membrelor superioare si inferioare.
In cazul parezei se folosesc termenii: monopareza,
hemipareza, parapareza si tetrapareza.
6. REFLEXELE
A. Reflexele cutanate se cerceteaza excitand pielea cu
un varf de ac: - reflexul palmo mentonier = excitatia
regiunii tenare produce contractia muschilor barbiei
homolateral, in leziuni piramidale;
- reflexele cutanate abdominale (superior,
mijlociu si inferior) = cu pacientul in decubit dorsal, se
excita pielea abdomenului si se obtine normal contractia
muschilor abdominali in regiunea corespunzatoare
(reflex diminuat sau abolit in leziuni piramidale).
- reflexul cutanat plantar = excitatia marginii externe a
plantei de la calcai spre degete produce normal, flexia
degetelor; in leziuni piramidale, degetul mare face o
miscare de extensie (semnul Babinski), care poate fi
insotita de desfacerea in evantai a celorlalte degete.
7. MISCARILE INVOLUNTARE
a) Tremuraturile = miscari involuntare ritmice, egale si de amplitudine mica.
b) Convulsiile = contractii voluntare bruste, neregulate si
intermitente care duc la deplasari ale segmentelor.
Pot fi generalizate si partiale, iar dupa durata tonice si
clonice.
c) Fasciculatiile musculare = contractii limitate la fibrele
musculare, care se traduc prin miscari ondulante ale
muschilor (siringomielie).
d) Miscarile coreice = dezordonate, bruste, de amplitudine
variabila, ilogice, accentuate de miscarile voluntare;
diminua in repaus si dispar in somn.