T1

Sub 1conditiile generale ale up

1.1 rolul activ a organelor de urmarire penala
Organul de urmarire penala este obligat sa ia toate masurile prevazute de lg. pentru cercetatrea sub toate
aspectele , completa si obectiva , a circumstantelor cauzei pentru stabilira adevarului .
Oup este obligat sa adune probele atit in defavoarea cit si favoarea banuitului, invinuitului .
Astfel oup trebuie sa aiba un rol active in procesul probatoriu stabilind toate circumstantele la examinarea
plingerelor si denunturilor referitoare la infractiune, la explicarea dr. si oblg.participantilor la urmarirea
penala,la examinarea cererilor si demersurilor participantilor la process si ale altor persoane interesate, de
asemenea la asigurarea securitatii in cadrul procesului.
1.2 determinati cazurile si conditiile efectuarii UP de mai multi ofiteri de up.
Efectuarea urmririi penale de ctre mai muli ofieri de urmrire penal (de un grup e ofieri)
contribuie la descoperirea rapid, deplin i eficient a tuturor circumstanelor unei cauze cu multe versiuni,
privind infraciuni svrite de grupuri, organizaii (asociaii) criminale, cu multe episoade i n diferite
locuri, cu multe persoane.
n cauze penale cu mai multe infraciuni ce ine de competena diferitor organe de urmrire penal de
ctre procuror se dispune efectuarea urmririi penale de un grup de ofieri din organele de urmrire penal
respective n dependen de caracterul infraciunilor cercetate.
n cauze penale cu multiple infraciuni ce unele episoade ine de competena exclusiv a procurorului, de
ctre procurorul ierarhic superior se poate dispune efectuarea urmririi penale de un grup de procurori i
ofieri de urmrire penal. In cazul dat unul din procurori va fi numit conducator al grupului de urmarire
penala.
Ofierul de urmrire penal numit conductorul grupului de urmrire penal dirijeaz activitatea
celorlali ofieri de urmrire penal, le d indicaii orale privind efectuarea anumitor procedee probatorii,
stabilete versiunile ce urmeaz a fi verificate pentru descoperire rapid, complet i obiectiv a
circumstanelor cauzei. Conductorul grupului de urmrire penal face propunerile necesare n cazurile
prevzute de lege (de exemplu, privind punerea sub nvinuire, scoaterea de sub urmrire penal, ncetarea
urmririi penale, clasarea cauzei penale i terminarea urmririi penale) din numele lui personal pentru toate
infraciunile cercetate n cauze date. Demersurile privind autorizarea unor aciuni procesuale sau msuri de
constrngere pot fi fcute att de conductorul grupului de urmrire penal ct i de ctre oricare ofieri de
urmrire penal din acest grup.
Dac n grupul ofierilor de urmrire penal, conductor este numit un procuror conform articolului 270
alin.7, acestuia i aparine obligaia de a adopta hotrrile prevzute de lege pentru toate infraciunile
cercetate n cauza dat.
n caz de necesitate prin ordinul organelor care exercit activitatea operativ de investigaii,
colaboratorii serviciilor operative de investigaii snt anume desemnai s acorde sprijinul necesar grupului
de ofieri de urmrire penal. n acest caz ofierii de urmrire penal pot da dispoziii orale colaboratorilor
operativi privind exercitarea msurilor operative de investigaii necesare, fr a se adresa n scris organului
care exercit activitatea operativ de investigaii.
1.3 aprecieti importanta prelungirii termenului de UP de catre procuror.
Precum ca cpp nu prevede termenul legal de urmarire penala , dar care urmeaza a fi efectuata intrun termen
rezonabil care se fixeaza de procuror prin ordonanta in functie de complexitatea cauzei, de comportamentul
participantilor la process, de conduit organului de urmarire penala si de virsta de pina la 18 ani a victimei.
Termenul de UP fixat de procuror este obligatoriu pentru ofiteri de UP si poate fi prelungit la solicitarea
acestuia .
Prin urmare prelungirea termenului de UP se face numai inauntrul termenului de prescriptie. In cazul
cind este necesar a prelungi termenul UP ofiterul de UP intocmeste un demers motivate in acest sens il
prezinta procurorului inainte de expirarea termelui fixat de acesta.

Fixarea termenului si prelungirea lui se dispune de procurer pina la inaintarea de catre ofiter de UP a
dosarului insotit de raport cu propunerea terminarii UP.
Importanta prelungirii UP poate consta in stabilirea a anumitor circumstante care nu erau cunoscute si care au o
importanta deosebita , au aparut noi probe care urmeaza a fi cercetate, deasemenea conduita partilor a
tergeversat UP .
Sub 2 Conditiile de fond ale apelului
2.1 definiti notiunea de titular al apelului
Titular al apelului este pers care are dreptul de a declara apel,drept ce apartine fiecarui subiect procesual ale
caror drepturi au facut obiectul judecatii in prima instanta.
Potrivit art 401 CPC, dreptul de a adeclara apel apartine fiecarui subiect procesual ale carui drepturi au facut
obiectul judecatii in prima instanta.
2.2 enumerati categoriile de titulari ai apelului
In categoria titularilor dreptului de apel sunt inclusi:
1. procurorul este titularul dr de apel, care spre deosebire de ceilalti titulari, nu exercita apelul in nume
propriu, in scopul realizarii dr si intereselor personale. El poate declara apel impotriva tuturor hotaririlor
susceptibile de a fi atacate pe aceasta cale.
2. Inculpatul ca subiect ce are interes atit in latura penala, cit si in cea civila a cauzei, se bucura de
dreptul de a ataca ambele laturii ale hotaririisub toate aspectele. Pentru acesta apelul poate fi declarat de
catre aparator sau reprezentantul lui legal, insa titular al dreptului de apel ramine inculpatul;
3. Partea vatamata poate ataca hotarirea k o conditie, ca apelul sa priveasca in mod exclusiv latura penala
a cauzei sub orice aspect.
4. Partea civila si partea civilmente responsabila sunt titulare ale dr de apel numai in ceea ce priveste
latura civila a procesului penal.
5. martorul, expertul, interpretul, traductorul i aprtorul, n ce privete cheltuielile judiciare cuvenite
acestora;
6. orice persoan ale crei interese legitime au fost prejudiciate printr-o msur sau printr-un act al
instanei.

T2
Sub1 competenta organelor de UP
1.1 relatati despre felurile competentei organelor UP
Pentru a-si putea indeplini atributiile in desfasurare activitatii de UP organelle de UP trebuie sa fie
competente a efectua acte de UP in fiecare cauza concreta. Prin competenta se intelege dr si oblig OUP de a
proceda la UP in anumite cazuri penale , de asemenea prin competenta intelegem repartizarea legala a cauzei
penale in cadrul atributiilor unui anumit organ de urmarire penala. In functie de anumite criterii mentionam
urmatoarele forme ale competentei OUP:
Competenta functionala prevede ce atributii revin fiecarui organ de UP in faza urmaririi penale in
raport cu atributiile procurorului si cu cele ale judecatorului de instructie.
Competenta materiala e determinate de obiectul cauzei penale, adica de faptul juridic care a produs
conflictul de drept penal.
Competenta personala dupa calitatea faptuitorului sau a victimei.
Competenta teritoriala e determinata in baza unor criteria care respecta consecutivitatea data: UP se
efectueaza in sectorul unde a fost savirsita infr sau, la decizia procurorului, in sectorul unde a fost
descoperita infractiunea ori unde se afla banuitul, invinuitul sau majoritatea martorilor.
Competenta alternative UP se efectueaza de organul in al carei competenta se afla infractiunea in
legatura cu care s-a pornit UP.
Competenta derogata e determinara de factori stabiliti de catre Procurorul General si adjunctii lui
prin care are loc derogarea de la regulile competentei. Astfel, Procur Gener in caz de necessitate in
scopul asigurarii UP complete si obiective, sub toate aspectele, poate dispune prin ordonanta motivate
efectuarea urmaririi penale de catre orice organ de UP indifferent de competenta.
1.2 stabiliti si caracterizati exceptiile de la competenta legala a oup
Ca exceptie de la competenta OUP este conflictul de competenta care se solutioneaza de procurorul
care exercita controlul asupra UP sau dupa caz de procurorul ierahic superior .
Procurorul poate sa dispuna , motivat , ca intr-o cauza in care UP trebuie efectuata de un anumit organ
UP sa fie efectuat de un alt organ similar,iar in cazul cind competenta de UP tine de mai multe organe UP,
chestiunele legate tine de procurorul ierahic superior.
In cazurile in care UP se exercita de procuror , acesta poate sa dispuna ca anumite actiuni de UP sa fie
efectuare de un alt organ de UP.
Se poate intimpla ca efectuare anumitor actiuni de UP sa nu poata fi aminate , dar posibilitatea de a le
efectua neintirziat sa o aiba nu organul caruia ii revine competenta, ci un alt organ de UP care nu are aceasta
competenta . Aplicarea riguroasa a regulilor de competenta ar putea compromite intreaga desfasurare a a UP
. Din aceste considerente legea procesuala obliga organul de UP necompetent sa efectueze actiuni de UP care
nu pot fi aminate. Obligatia opereaza indiferent daca este sau nu inceputa UP, precum si in cauzele unde UP
este in competenta exclusive a procurorului. Procesul verbal privind actiunele effectuate in asemenea cauze
se anexeaza la cauza respective si se remite procurorului care conduce UP IMEDIAT, DAR NU MAI TIRZIU
DE 3 zile, pentru a transmite organului de UP competent sau, dupa caz, procurorului.
1.3apreciati consecintele nerespectarii anumitor feluri de competenta a OUP.
Chestiunea competentei OUP urmeaza a fi verificata in scopul efectuarii UP eficiente. Totodata,
nerespectarea dispozitiilor privind competenta materiala sau teritoriala a OUP nu poate fi considerate un caz de
nulitate din motivul ca OUP aduna probele necesare pentru descoperirea infractiunii si identificarea
faptuitorului si nu pot fi pierdute probele in cazul desconsiderarii unei reguli formale privind competenta OUP.
Se poate intimpla ca efectuarea anumitor actiuni de UP sa nu poata fi aminata, dar posibilitatea de a le efectua
neintirziat sa o aiba nu organul caruia ii revine competenta, ci un alt OUP care nu are aceasta competenta.
Aplicarea riguroasa a regulilor de competenta ar putea compromite intreaga desfasurare a UP. Din aceste
considerente legea procesuala oblige OUP necompetent sa efectueze actiunile de UP care nu pot fi aminate.
Ulterior, procesele- verbale ale actiunilor effectuate, prin intermediul procurorului care conduce UP, imediat dar
nu mai tirziu de 3 zile, sunt transmise OUP competent sau procurorului, dupa caz. Astfel se reuseste restabilirea
echilibrului de competenta distorsionat.

Sub2 Conditiile de forma ale apelului

2.1 definiti notiunea de termen ale apelului
Termenul de apel este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilita de legea procesuala penala, in
interiorul caruia, titularul dreptului de apel, poate declansa aceasta cale ordinara de atac.
2.2 caracterizati situatiile in care incepe sa decurga termenul de apel
Articolul 402. Termenul de declarare a apelului
(1) Termenul de apel este de 15 zile de la data pronunrii sentinei integrale sau, n cazul naintrii cererii n
condiiile art.399 alin.(2), de la data nmnrii copiei de pe sentina redactat, dac legea nu dispune altfel.
(2) Pentru inculpatul arestat, termenul de apel curge de la nmnarea copiei de pe sentina redactat, iar pentru
prile care au lipsit de la pronunarea sentinei de la data comunicrii n scris despre redactarea sentinei.
(3) n cazurile prevzute n art.401 alin.(1) pct.5) i 6), calea de atac poate fi exercitat de ndat dup
pronunarea ncheierii, prin care instana a dispus asupra cheltuielilor judiciare sau a luat o alt msur, dar nu
mai trziu de 15 zile de la pronunarea sentinei prin care s-a soluionat cauza. Judecarea apelului se face numai
dup soluionarea cauzei n fond, n afar de cazul cnd procesul a fost suspendat.
(4) Dac procurorul care a participat la judecarea cauzei sau partea vtmat a declarat n termen apel n
defavoarea inculpatului, procurorul participant n instana de apel, n termen de 15 zile de la data primirii de
ctre parte a copiei apelului declarat, poate declara apel suplimentar, n care poate invoca motive adugtoare
de apel.
(5) Dac inculpatul declar apel n termen i i nlocuiete aprtorul, noul aprtor, n termen de 15 zile e la
data primirii de ctre parte a copiei apelului declarat, poate declara apel suplimentar pentru inculpat, n care
poate invoca motive adugtoare de apel.
(6) n cazul declarrii apelurilor suplimentare n condiiile alin.(4) i (5), copiile de pe apelurile suplimentare
se nmneaz prilor i se acord timp necesar pentru pregtirea ctre judecarea apelurilor.
2.3 proiectati o hotarire de repunere in termen a apelului
Articolul 403. Repunerea n termen a apelului
(1) Apelul declarat dup expirarea termenului prevzut de lege este considerat ca fiind fcut n termen dac
instana de apel constat c ntrzierea a fost determinat de motive ntemeiate, iar apelul a fost declarat n cel
mult 15 zile de la nceperea executrii pedepsei sau ncasrii despgubirilor materiale.
(2) Pn la soluionarea repunerii n termen, instana de apel poate suspenda executarea hotrrii.
.din motive intemeiate-calamiate nat,accident,boala(inkeiere)

T3
Sub 1 Sesizarea organului de UP
1.1 Definiti si caracterizati modalitatile de sesizare a organelor de UP.
Sesizarea constituie punctul de plecare al UP, fara de care aceasta nu poate incepe.
Sesizare presupune instiintarea completa sau mai putin completa a OUP despre savirsirea unei
infractiuni si obligarea lui la efectuarea activitatilor prevazute de lege pentru realizarea obiectului UP.
OUP poate fi sesizat despre savirsirea infractiunei sau pregatirea savirsirei infractiunii prin modalitatile
:
Plingere este instiintarea facuta de catre o PF sau PJ careia i s-a cauzat un prejudiciu prin infractiune,
de catre victim personal sau prin reprezentant imputernicit in conditiile legii(de catre sot pentru celalat
sot, de copilul major pentru parinti, de tutori pentru persoanele tutelate,etc). De regula, se face in scris
sau daca e verbal se consemneaza intr-un proces verbal semnat de victima si persoana oficiala a OUP.
Denunt este instiintarea facutta de o PF/PJ despre savirsirea unei infractiuni, instiintare facuta de orice
persoane care isi asuma rolul si raspunderea denuntatorului. Cuprinde aceleasi date ca si plingerea,
obligatoriu trebuie sa fie semnat pentru a avea caracterul unei sesizari legale si nu niste denunturi
anonime.
Autodenunt - este instiintarea benevola facuta de o PF/PJ despre savirsirea de catre ea a unei infractiuni
in cazul in care OUP nu sunt la curent cu aceasta fapta. Declaratia se face in scris sau oral, intocminduse un process verbal, cu inregistrare audio sau video a declaratiei de autodenuntare. Anterior, persoanei
I se explica dreptul de a nu spune nimic si de a nu se autoincrimina si raspunderea pentru
autocalomniere in scopul impiedicarii constatarii adevarului.
Depistarea nemijlocita a infractiunii de catre angajatii OUP - organul de urmrire poate afla c s-a
comis o infraciune pe baza constatrii personale a unei infraciuni flagrante sau prin primirea unui
denun anonim; n rezultatul activitii administrative a altor subdiviziuni din cadrul organelor
menionate la articolul 253 sau n rezultatul msurilor operative de investigaie; fie prin intermediul
mijloacelor de informare n mas, care dau publicitii aspecte negative din activitatea unor persoane
fizice sau juridice; fie prin intermediul zvonului public, care este de natur s asigure atenia organelor
de urmrire penal asupra unor mprejurri dubioase; fie n rezultatul efecturii urmrii penale privind
unele infraciuni se descoper svrirea altor infraciuni. Raportul privind depistarea infraciunii nu este
un act de ncepere a urmrii penale, dar este un act procedural prin care se constat circumstanele unei
fapte prejudiciabile, i se nregistreaz n modul prevzut de
Pe lng modalitile de sesizare artate mai sus este prevzut o modalitate special de sesizare a
organului de urmrire penal: prin intermediul actelor de constatare ntocmite de organelor de constatare. Dei
actul de constatare nu este inclus n capitolul II, Sesizarea organului de urmrire penal, acesta constituie o
modalitate de sesizare menionat n articolul 274 aliniatul 1.(inceperea UP).
Deasemenea in functie de parvenirea si producerea examinarii sesizarea se clasifica in:
Sesizare oficiala despre infr savirsite, pregatite sau in curs de pregatire, care poate servi drept temei pentru
pornirea UP.
Sesizari neoficiale [anonime]- alte informatii referitoare la infr si incidente, plingeri si denunturi anonime
sau alte cereri ori comunicari despre infractiuni, care nu pot servi drept temei pentru pornirea UP, insa urmeaza
a fi supuse controlului suplimentar.
1.2 stabiliti garantiile primirii si examinarii sesizarilor privind savirsirea unor infractiuni.
Organul de UP este obligat sa primeasca plingerele sau denunturile referitoare la infractiuni savirsite ,
pregatite sau in curs de pregatire chiar si in cazurile cind nu este de competenta lui. Persoanei carea a depus
plingerea I se elibereaza un certificat despre acest fapt indicindu-se persoana care a depus plinderea sau
denutul si timpul inregistrarii. Certificatul include doua parti, dintre care una se elibereaza persoanei care a
depus instiintarea, alta obligatoriu ramine si se pastreaza la persoana oficiala a organului care a receptionat
sesizarea. Formuralele certificatelor sunt acte de evidenta stricta. Certificatul nu se elibereaza in cazul parvenirii
sesizarii prin oficiul postal.

Primirea sesizarilor , indifferent de timpul si locul savirsirei infractiunei se efectueaza zilnic la orele de
lucru, iar de catre unitatile de garda- 24h/24h . Sesizarea trebuie depusa in limba de stat sau in limba pe care o
cunoaste.
Sesizarile si alte informatii parvenite in OUP sunt inregistrate in conformitate cu regulile stabilite si
raportate organului care stabileste ordinea solutionarii lor in termen rezonabil in dependent de complexitatea
lor. Refuzul OUP de a de a primi plingerea sau denunturile pot fi atacate la judecatorul de instructie , dar nu
mai tirziu de 5 zile din momentul refuzului.
Astfel organul sesizat face propuneri procurorului de a decide sau , dupa caz , cu acordul acestuia, in
limitele competentei sale, dispune: de a porni UP , neinceperea UP , prezentarea materialilor despre
infractiunea flagranta. Sesizarile despre Infractiunea flagranta si cele ce nu necesita un control special sunt
solutionate imediat.
In cazul in care este necesara prelungirea termenului sesizarii , ofiterul de UP intocmeste un raport
motivat in acest sens el il prezinta conducatorului inainte de expirarea termenului fixat de acesta.
Dupa inregistrare sesizarei organul isi verifica competenta .
In concluzie putem mentiona ca ca examinarea plingerilor , denunturilor si a altor sesizari referitoare
la inftiuni include actiuni de completare , verificare a informatiilor primate pentru a confirma sau infirma
concordanta acestora cu realitatile faptice ale cauzei si adoptarea uneia din solutiile cuvenite.
Procurorul controleaza permanent executarea procedurii de primire si inregistrare a sesizarilor privind
infractiunile.
1.3apreciati importanta si oportunitatea unor modalitati speciale de sesizare.
Pe linga modurile de sesizare obisnuite, este prevazuta o modalitate specifica de sesizare prin
intermediul actelor de constatare. In afara de aceste 5 moduri, mai sunt si altele cu caracteristici special. Astfel,
daca, potrivit legii, pornirea UP se poate face numai la plingerea prealabila ori cu acordul organului prevazut de
lege, UP nu poate incepe in lipsa acestora. Aceste moduri sunt prevazute doar ca exceptie, care obligatoriu
trebuie realizate pentru inceperea UP.
Pornirea urmririi penale numai la plngerea victimei constituie o excepie de la regula oficialitii
nceperii urmririi penale.
n cazul svririi urmtoarelor infraciuni prevzute de Codul Penal: 1) art.152 alin (1), vtmarea
intenionat medie a integritii corporale sau a sntii; 2) art.153 vtmarea intenionat uoar a integritii
corporale sau a sntii; 3) art.155, ameninarea cu omor ori cu vtmarea grav a integritii corporale sau a
sntii; 4) art.157 alin.(1) vtmarea grav ori medie a integritii corporale sau a sntii cauzat din
impruden; 5) art.161, efectuarea fecundrii artificiale sau a implantrii embrionului fr consimmntul
pacientei; 6) art.150, calomnia; 7) art.177 nclcarea inviolabilitii vieii personale; 8) art.179 alin.1 i 2
violarea de domiciliu; 9) art.193, ocuparea bunurilor imobile strine; 10) art.194, nsuirea sau utilizarea ilicit
a energiei electrice, termice sau a gazelor naturale; 11) art.197 alin.1. distrugerea sau deteriorarea intenionat a
bunurilor; 12) art.198 alin.1; distrugerea sau deteriorarea din impruden a bunurilor; 13) art.200, neglijena
criminal fa de paza bunurilor proprietarului; 14) art.202, eschivarea de la plata pensiei alimentare sau de la
ntreinerea copiilor; 15) art.203, eschivarea de la acordarea ajutorului material prinilor sau soului; 16)
art.204 alin.1, divulgarea secretului adopiei; 17) art.274, rpirea mijlocului de transport cu traciune animal,
precum i a animalelor de traciune; 18) art.186 alin.1, furtul svrit de so, rude, n paguba tutorelui, ori de
persoana care locuiete mpreun cu victima sau este gzduit de aceasta, pornirea sau ncetarea urmririi
penale depinde de voina victimei (prii vtmate) manifestat prin depunerea plngerii, retragerea plngerii sau
mpcarea cu bnuitul (nvinuitul).
n cazul altor infraciuni de ct cele artate mai sus, plngerea victimei nu este obligatorie pentru
nceperea urmririi penale, dar potrivit articolului 109 din Codul penal mpcarea este admis.
Privind acordul organului prevzut de lege se are n vedere cazurile cnd sesizarea obinuit nu este
suficient, dar potrivit unor legi speciale declanarea procesului penal se face cu acordul unor organe supreme.
Astfel potrivit articolului 19 Legii cu privire la statutul judectorului, procesul penal mpotriva judectorului
poate fi declanat numai cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii i Preedintelui Republicii Moldova
sau dup caz a Parlamentului, conform articolului 16 al Legii cu privire la Curtea Constituional, procesul
penal mpotriva judectorului Curii Constituionale se poate declana numai cu acordul Curii Constituionale,
potrivit articolului 12 al Legii cu privire la avocaii parlamentari, procesul penal al Parlamentului; conform
articolului 10 al Legii despre statutul deputatului n Parlament procesul penal mpotriva unui deputat n
Parlamentul Republicii Moldova poate fi declanat cu acordul Parlamentului, reieind din art.270 alin 6 al

prezentului Cod, procesul penal mpotriva Procurorului General poate fi declanat cu acordul Parlamentului;
conform articolului 81 alin 3 al Constituiei declanarea procesului penal mpotriva Preedintelui Republicii
Moldova poate fi declanat prin hotrrea Parlamentului.

Sub 2 Efectul devolutiv al apelului

2.1 definiti notiunea de effect devolutiv al apelului
Prin efectul devolutiv al cererii instant de apel capata dreptul de ajudeca cauza ori imputernicirile de a infaptui
o noua judecata. Alte opinii sustin ca efectul devolutiv inseamna transmiterea cauzei de la prima instant la
instant de gradul al doilea cu toate chestiunile de fapt si de drept. Devolutia promoveaza o verificare a modului
cum sa desfasurat judecata si solutionarea fara o desfiintare prealabila a hotaririi.
2.2 comparati efectul devolutiv al apelului si cu efectul devolutiv al recurslui
Articolul 424. Efectul devolutiv al recursului i limitele lui
(1) Instana de recurs judec recursul numai cu privire la persoana la care se refer declaraia de recurs i
numai n raport cu calitatea pe care aceasta o are n proces.
(2) Instana de recurs examineaz cauza numai n limitele temeiurilor prevzute n art.427, fiind n drept s
judece i n baza temeiurilor neinvocate, fr a agrava situaia condamnailor.
Prin declararea recursului nu se provoaca o reiterare, o repetare, o reluare de la inceput a judecatii ci o
verificare multilateral in drept a hotaririi, pe baza lucrarilor si materialelor de la dosarul cauzei.
Nu se poate transmite de la instant de fond sau de apel la cea de recurs ceea ce na fost supus judecatii instantei
anterioare
Efectul devolutiv al recursului este limitat la vointa recurentului si la persoana acestuia, precum si la calitate a
acestuia in proces.
Similar, efectul devolutiv al apeleului este limitaty la persoana care la declarat si la persoana la care se refera
declaratia de apel si numai in raport cu calitatea pe care o are apelantul in process
Nici prin declararea apelului nu se provoaca o reluare a judecatii care s-a incheiat prin pronuntarea hotaririi, ci
o verificaree multilateral de fapt si de drept, instant neputiond judeca decit in limitele sentintei de care a fost
legata sesizarea.Avind dreptul de a schimba calificarea faptei, de a examina probe noi, instant nu se poate
pronunta asupra altor fapte sau altor personae decit asupra celor care au constiutuit obiectul examinarii in prima
instanta
2.3 proiectati o decizie in care se va applica efectul devolutiv al apelului

T4
Sub 1 Inceperea UP
1.1 caracterizati temeiurile si conditiile inceperii UP.
Inceperea UP constituie un fapt juridic important ce marcheaza declansarea unui process penal si care
presupune ca organe competente de stat au cunostinta de savirsirea unei infractiuni si se intreprind toate
masurele prevazute de lege in scopul constatarii acestei fapte prejudiciabile.Inceperea urmaririi penale este unul
din temeiurile juridice care justifica efectuarea actiunilor procesuale penale si aplicarea masurilor procesuale ce
limiteaza drepturile si libertatile persoanei. Pentru inceperea UP sunt necesare urmatoarele conditii
1. din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare trebuie sa rezulte o banuiala rezonabila
ca a fost savirsit o infractiune pentru inceperea UP nu se cer date privind cunoasterea tuturor
elementelor infractiunii, fiind suficiente informatiile ce caracterizeaza latura obiectiva si obiectul
infractiunii. Banuiala rezonabila poate fi dedusa atit din continutul actului de sesizare, cit si din
materialele suplimentare extraprocesuale de verificare a sesizarii.
2. sa nu existe vreuna din circumstantele care exclude UP (cum ar fi: nu exista faptul infractiunii, fapta nu
este prevazute de legea penala, fapta nu intruneste elementele infractiunii, a intervenit termenul de
prescriptie sau amnistiei,etc) - in cazul dat, organul de UP inainteaza procurorului actele intocmite cu
propunerea de a nu porni UP.
3 confirmarea actelor de incepere a UP de procurorul care efectueaza conducerea activitatii de UP are
loc in termen de 24 h de la data inceperii UP, prezentindu-i-se totodata si dosarul respectiv. Concomitant
cu confirmarea pornirii UP, procurorul fixeaza termenul de urmarire in cauza respectiva.
1.2 determinati rolul ofiterului de UP si a procurorului la examinarea sesizarii privind inceperea UP
In cazul in care OUP se autosesizeaza in privinta inceperei UP el intocmeste u process verbal in care
consemneaza cele constatate privitor la infractiune depistata , apoi prin ordonanta dispune inceprea UP .
Ordonanta de incepere a UP se intocmeste de ofiterul de UP si contine urmatoarele: data si locul intocmirii ,
numele si calitatea persoanei care o intocmeste , descrierea faptei care a constituit obectul sesizarii, rezultatele
verificarei plingerelor sau a demersurilor, de asemenea dispozitia de incepere a UP privind fapta savirsirei
infractiunei cu indicarea art din CP .
Ordonanta de incepere a UP , emise de organul de UP in termen de 24 ore de la data inceperei UP
trebuie confirmata de procuror care efectueaza conducerea activitatii de UP prezentindu-i-se totodata si dosarul
respectiv , totodata se fixeaza si termenul UP a cauzei respective.In cazul cind procurorul considera ca lipsesc
temeiuri pentru inceperea UP el nu va confirma ordonanta de incepere a UP si prin ordonanta o va abroga.
De regula procurorul poate dispune inceperea UP si de sine statator cind este sesizat direct in cazurile
plingere , demers, infractiuni savisite de presedintele tarii, in cadrul infractiunilor de audienta sesizare de
instanta de judecata.
1.3 proiectati o ordonanta de incepere a UP la plingera prealabila a victimei
ORDONAN
de ncepere a urmririi penale
mun. Chiinu 10 martie 2012
Oer de urmrire penal din cadrul Comisariatului de Poliie al sectorului Botanica, municipiul
Chiinu, locotenent de poliie Petru Clin, examinnd plngerea depus de Srghi Ion, n care se indic c la
seara zilei de 8 martie curent, aflindu-se linga casa sa nr 14 Bd.Dacia, i-au fost aplicate de catre o persoana
necunoscuta lovituri cu pumnii si picioarele in diferite parti ale corpului, inclusiv cauzindu-se traumatisme cu
un obiect dur, contondent. In baza actelor de constatare (raportul de expertiza medico-legala, certificatul care
atesta dereglarea sanatatii de lunga durata,etc) si plingerii depuse de catre victima, exista o banuiala rezonabila
ca a fost savirsita o infractiune prevazuta la art 152 alin (1) CP al RM , n temeiul art. 55 alin. (4) i art. 274
alin. (1) din Codul de procedur penal,
DISPUN:
- nceperea urmririi penale cu privire al svrsirea infraciunii de vatamare intentionata medie a
integritatii corporale si a sanatatii, care nu este periculoasa pentru viata si nu a provocat urmarile
prevazute la art 151 CP RM, dar care a fost urmata de dereglarea indelungata a sanatatii, prevazuta la art
152 alin (1) CP RM.

Informarea persoanei care a naintat plngerea despre decizia luat.

Oer de urmrire penal,locotenent de poliie

semntura : Petru Clin

CONFIRM
nceperea urmririi penale Procuror n Procuraturasect. Botanica
jurist de rangul II
semntura
:
Victor Panov
1o martie 2012.
Sub 2 Efectul extensive al apelului
2.1 definiti notiunea de effect extinsiv al apelului
Notiune de extensive se defineste ca un fenomen ce are capacitatea de a se extinde, adic a de asi largi sfera de
actiune. Potrivit art 411 CPc, instant de apel examineaza cauza cu extindere si cu privire la partile care nu au
declarat apel sau la care acesta nu se refera, avind dreptul de a hotari in privinta lor, fara sa creeze acestor parti
o situatie mai grea. Prin efecte extensive al unei cai de atac se intelege posibilitatea rasfringerii acestei cai si
fata de prtile in privinta carora hotarirea a ramsa definitive prin neatacare.
2.2 comparati efectu extinsiv cu efectul devolutiv al apelului
Prin Efectul devolutiv, avind dreptul de a schimba calificarea faptei, de a examina probe noi, instant nu se
poate pronunta asupra altor fapte sau altor personae decit asupra celor care au constiutuit obiectul examinarii in
prima instant
Nu se poate transmite de la instant de fond sau de apel la cea de recurs ceea ce na fost supus judecatii instantei
anterioare
Efectul devolutiv al recursului este limitat la vointa recurentului si la persoana acestuia, precum si la calitate a
acestuia in proces.
Totusi efectul extensive presupune o derogare de la aceste reguli generale: daca prima instant nu s-a pronuntat
asupra unor fapte sau personae incluse in rechizitoriu si sustinute de procurer in cadrul dezbaterilor, instant de
apel va avea dreptul de a se pronunta si asupra lor
instant de apel examineaza cauza cu extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel sau la care acesta
nu se refera, avind dreptul de a hotari in privinta lor, fara sa creeze acestor parti o situatie mai grea
Se poate intimpla ca un inculpate, (sau reprez acestuia) atacind hotarirea, sa obtina modificarea ei, iar alt
inculpate din aceeasi cauza penala nu a atacat-o, situatia lui raminind neschimbata, chiar daca prima instanta a
comis erori de fapt sau de drept, ce vizau ambii inculpate. Astfel apare pericolul de a fi pronuntate doua hotariri
contradictorii in aceeasi cauza. Garantia excluderii acestui pericol o constiuie efectul extensive.
2.3 proiectati o decizie prin care se va aplica efectul extinsiv al apelului

T5
Sub 1 REFUZUL INCEPERII UP
1.1 RELATATI DESPRE PROCEDURA REFUZULUI INCEPRII UP
Daca din cuprinsul actului de sesizare rezulta o cauza care impedica UP , OUP inainteaza procurorului
actele intocmite cu propunerea de a nu incepe UP
In cazul in care procurorul refuza pornirea up el confirma faptul printro ordonanta motivate si anunta despre
aceasta persoana care a inaintat sesizarea. Acestea sunt cazurile cind procurorul considera ca lipsesc temeiuri
penrtu a incepe UP , el nu va confirma ordonanta de incepere a UP si prin ordonanta o va abroga,daca nu au
fost effectuate actiuni procesuale, sau va dispune incetarea UP in cazul in care astfel de actiuni au fost
effectuate. Hotarirea de neincepere a UP se consemneaza in Registrul de evidenta a materialelor de refuz in
inceperea UP cu atribuirea numarului de ordine. In acest caz, la rubric respective a Registrului nr 1 se face o
mentiune privind data adoptarii deciziei de neincepere a UP si nr de ordine atribuit. Ordonanta de refuz a
inceperei UP poate fi atacata prin plingere in instanta judecatoreasca.
Daca ulterior se constata ca nu a existat sau ca a disparut circumstanta pe care se baza propunerea de a
refuza inceperea UP, procurorul ierarhic superior anuleaza ordonanta si dispune inceperea UP.
1.2 clasificati temeiurile de refuz a inceperii UP
Ca temei de refuz a UP pot fi urmatoarele caracteristici;
1. nu exista fapta infractiunii. acest temei include cind din eroare a fost sesizata faptul savirsirei unei
infractiuni costatindu-se ulterior ca obiectul presupus sustras s-a gasit si nu exista in general fapta unei
persoane.
2. Fapta nu e prevazuta de legea penala. aici nici o persoana nu poate fi trasa la raspundere pentru o fapta
care la momentul savirsirei ei nu era prevazuta de legea penala. Nu exista infractiune fara lege.
3. Fapta nu intruneste elementele infractiunii. este un temei de neincepere a UP, faptei concrete ii lipsesc
anumite elemente sau semne care ar permite calificarea lor drept o infractiune.
4. A intervenit termenul de prescriptie sau amnistie. Expirarea termenului prescripiei tragerii la
rspundere penal poate fi temei de nencepere a urmririi penale dac organul de urmrire penal este
sesizat cu ntrziere ce depete termenul stabilit de legea penal, fptuitorul nefiind cunoscut sau cnd
fptuitorul este cunoscut, dar lipsesc date privind ntreruperea sau suspendarea termenului de
prescripie.Temeiul expirarea termenului prescripiei tragerii la rspundere penal se aplic numai n
cazul constatrii cu certitudine a zilei svririi infraciunii. Dac din actul de sesizare i aciunile de
verificare snt date suficiente privind ntrunirea cumulativ a condiiilor aplicrii amnistiei se poate
dispune nenceperea urmririi penale. n cazul dat voina fptuitorului cunoscut, dar care nu este atras n
calitate de bnuit, nu se mai ia n consideraie la aplicarea amnistiei.
5. A intervenit decesul faptuitorului. Dac decesul fptuitorului a survenit pn la nceperea urmririi
penale se dispune soluia nenceperii urmririi penale.Nu se admite ncetarea urmririi penale sau dup
caz nenceperea urmririi penale dac rudele decedatului sau alte persoane solicit continuarea
procesului pentru reabilitarea bnuitului (nvinuitului) decedat.
6. Lipseste plingerea victimei in cazurile in care UP incepe numai in baza plingerii acesteia.
7. n privina unei persoane exist o hotrre judectoreasc definitiv n legtur cu aceeai acuzaie sau
prin care s-a constatat imposibilitatea urmririi penale pe aceleai temeiuri. este un temei de
nencepere a urmririi penale sau dup caz de ncetare a urmririi penale ce rezult din principiul stabilit
n articolul 22 Cod procedur penal i articolul 4 al protocolului nr.7 al CEDO Dreptul de a nu fi
urmrit, judecat sau pedepsit de mai multe ori.
8. n privina unei persoane exist o hotrre neanulat de nencepere a urmririi penale sau de ncetare a
urmririi pe aceleai acuzaii. este un temei de nencepere a urmririi penale, dac nu snt condiiile de
reluare a urmririi penale conform articolului 287. Dac n cursul urmririi penale organul de urmrire
penal constat c pentru aceeai persoan i aceeai fapt exist o ordonan de nencepere a urmririi
penale sau de ncetare a urmririi penale i snt date privind fapte noi ori recent descoperite ori a unui
viciu fundamental, va face propunere procurorului ierarhic superior s anuleze ordonana nentemeiat,
dat anterior.
La alte circumstane prevzute de lege care condiioneaz excluderea sau, dup caz, exclud urmrirea
penal se pot atribui urmtoarele situaii:

a.

exist cel puin una din cazurile, prevzute n articolul 35 din Codul penal care nltur
caracterul penal al faptei (legitima aprare; reinerea infractorului; starea de extrem
necesitatea; constrngerea fizic sau psihic, riscul ntemeiat);
b.
renunarea de bun voie la svrirea infraciunii n condiiile articolului 56 din Codul penal;
c.
persoana nu a atins vrsta la care poate fi tras la rspundere penal conform articolului 21
aliniatele 1 i 2 din Cod Penal;
d.
persoana a svrit o fapt prejudiciabil n stare de iresponsabilitate i nu este necesar
aplicarea msurilor de constrngere cu caracter medical;
e.
n cazul pregtirii unei infraciuni uoare reieind din interpetarea per a contrario a dispoziiei
articolului 26 aliniatul 2 din Codul penal;
f.
n cazurile prevzute de partea special a Codului penal, cnd n anumite condiii fptuitorul
este liberat de rspundere penale (art.217 alin.4 predarea de bun voie a substanelor narcotice,
psihotrope sau a precursorilor; art.278 alin.6, anunarea la timp despre pregtirea actului de
terorism; art. 280 alin.4, eliberarea de bun voie a ostaticilor; art.282 alin.2, retragerea
benevol dintr-o formaiune paramilitar i predarea armei; art.290 alin.3 predarea de bun voie
a armelor sau muniiilor; art.312 alin.3 declararea n cadrul dezbaterilor judiciare despre
declaraii, concluzii sau traduceri false; art.325 alin.4 autodenunarea privind acte de corupere
activ sau extoarcerea bunurilor sau serviciilor; art.334 alin.3, autodenunarea privind dare de
mit sau extorcarea mitei; art.337 alin.2 declararea benevol despre legtura cu serviciul de
spionaj strin; trecerea ilegal a frontierei de stat n condiiile prevzute de art.362 alin.4;
dizertarea pentru prima dat n condiiile prevzute de art.371 alin.5);
g.
n cazul cnd Parlamentul refuz s ncuviineze nceperea urmririi penale sau trimiterea n
judecat a unui deputat potrivit legii cu privire la statutul deputatului n Parlament.
Dac aceste circumstane snt constatate la etapa iniial, se va dispune nenceperea urmririi penale, iar
dac n cursul urmririi penale se va dispune ncetarea urmririi penale.
1.3 proiectati un model de ordonanta privind refuzul de incepere a UP

ORDONAN
de a refuza nceperea urm ririi penale
mun. Chiinu

16 iulie 2006

Procurorul sectorului Rcani, municipiul Chiinu, consilier juridic de rangul IISergiu Novac,
examinnd materialele nregistrate cu nr. 421 cu privire la punerea ncirculaie a unei bancnote de 200 (dou
sute) lei moldoveneti, care se bnuia c ar fost fals, i raportul oerului de urmrire penal din cadrul
Comisariatul de Poliie alsect. Rcani, mun. Chiinu, locotenent de poliie Viorel Corlteanu cu propunerea
dea nu porni urmrirea penal,
CONSTAT:
La data de 10 iulie 2006, n jurul orei 14.00, la staia de alimentare cu benzinLukoil, situat pe str. Florilor,
nr. 14, mun. Chiinu, a sosit, ind la volanul automo-bilului de model Mercedes 208 D, cu numrul de
nmatriculare C RN 601, LampaciDumitru, pentru a alimenta cu benzin autovehiculul. Achitnd, Dumitru
Lampaci a nmnat operatorului staiei Lungu Tudor o bancnot de 200 (dou sute) lei moldo-veneti.
Cercetnd vizual bancnota, operatorul staiei Lukoil Tudor Lungu a ajuns laconcluzia c este fals i a sesizat
imediat Comisariatul de Poliie al sect. Rcani. n explicaiile sale, date la Comisariat referitor la acest caz,
Lampaci Dumitru a indicatc el lucreaz n calitate de conductor auto pe ruta de microbuze cu nr. 148 din
mun.Chiinu i c aceast bancnot de 200 (dou sute) lei i-a fost prezentat acum ctevazile de o persoan
necunoscut, care a achitat taxa pentru cltoria n microbus.Bancnota de 200 (dou sute) lei a fost ridicat de

la staia Lukoil i transmis laDirecia tehnico-criminalistic din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Specialitiidireciei, utiliznd mijloace tehnico-criminalistice, au constatat c bancnota n cau-z este
confecionat cu folosirea formelor de tipar plan-ofset la ntreprinderi pentruconfecionarea banilor i hrtiilor
de valoare, adic nu este fals.Astfel, din analiza materialelor de control rezult c urmrirea penal nu poate
nceput deoarece nu exist faptul infraciunii. n conformitate cu prevederile art. 274alin. (5) i art. 275 pct. 1)
din Codul de procedur penal,
DISPUN:
1. A refuza nceperea urmririi penale n cazul sus-menionat din motiv c nu exis-t faptul infraciunii
2. Restituirea benzinriei Lukoil a bancnotei cu nominalul de 200 (dou sute) lei.3. Anunarea
operatorului Lungu Tudor (persoana care a naintat sesizarea) despredecizia luat.
Procuror al sect. Rcani,
consilier juridic de rangul II

semntura

Ordonana mi-a fost adus la cunotin la 17 iulie 2006.

Semntura

Sergiu Novac

Lungu Tudor

Sub 2 Efectul neagravarii situatiei in propria cale de atac

2.1 definiti notiunea de effect al neagravarii situatiei in propria cale de atac
n practica judectoreasc este posibil situaia cnd instana a fost sesizat cu declaraia de recurs s constate c
soluia pronunat de instana desesizat constituie unele vicii i necesit a fi reformat n defavoarea prii care
a utilizat calea de atac. Aceast situaie ar impune stingherirea prilor de a ataca hotrrile judectoreti i
nerealizarea drepturilor sale n procesul penal.
Graie acestui fapt, Codul de procedur penal art.425 expres revede c instana de recurs soluionnd cauza nu
poate crea o situaie mai grav pentru persoana n favoarea creia a fost declarat recurs Deci, pe baza cii de
atac utilizat de titular, hotrrea poate fi reformat numai n favoarea lui.
2.2 comparati efectul neagravarii cu efectul extinsiv
Efectul extensiv al cilor de atac ordinare oblig instana de control judiciar s
examineze cauza, prin extindere,i cu privire la persoanele care nu au uzat de calea de atac sau la care aceasta
nu se refer , putnd hotr i n privina acestora f r ns a le putea crea o situaie mai grea.Extinderea
examinrii nu poate avea loc dect fa de persoanele din acela i grup procesual cu cel care a declarat apelul
ori recursul sau la carese refer declaraia de apel ori recurs.
Noiunea de extensiv se definete ca un fenomen ce are capacitatea de a se extinde, adic a-i lrgi sfera de
aciune. Din prevederile art.426 CPP RM se subnelege c instana de recurs este obligat s examineze cauza
prin extindere cu privire la persoanele n privina crora nu s-a declarat recurs sau la care acesta nu se refer.
Din acelai articol reiese, de asemenea, c instana nu este obligat s ia hotrrea i n privina lor, ci este n
drept. adic chiar dac instana va examina cauza n privina altor persoane din acelai grup procesual, ea nu va
decide ntotdeauna i asupra lor. Pentru a decide i asupra altor persoane din acelai grup procesual sunt
necesare anumite condiii:
Extinderea efectului cilor de atac s nu agraveze situaia prilor, dac acestea nu au declarat recurs sau la care
acesta nu se refer dac s-a decis admisibilitatea recursului.
n cazul admiterii recursului unui inculpat i reducerii pedepsei, instana poate reduce i pedeapsa aplicat
coinculpatului condamnat pentru aceeai fapt, care nu a utilizat calea de atac, dac situaia lor este similar din
punct de vedere al circumstanelor reale i datelor personale.
De asemenea, instana de control judiciar trebuie s achite i pe inculpatul care nu a utilizat calea de atac, dac
situaia lui este identic inculpailor recureni achitai. Legea (art.426 CPP RM)
Aadar, de calea de atac declarat de o parte, profit i celelalte pri din acelai grup procesual, chiar dac
acestea nu au declarat-o. ele vor profita i n situaia cnd pentru cel care a atacat hotrrea, calea de atac este
nefondat, neputndu-se subordona situaia prilor care nu au declarat-o, temeiniciei recursului prii care a
utilizat calea de atac.
Asemanari:
Sunt ambele efecte ale declararii apelului sau recursului
Articolul 411. Efectul extensiv al apelului

Prin extindere se nelege fenomenul care are capacitatea de a-i lrgi sfera de aciune. Efectul extensiv d
posibilitatea ca instana de apel s examineze i situaia altor pri fa de care hotrrea a rmas definitiv prin
neatacare. Instana are dreptul i nu este obligat de a examina situaia altor pri.
Efectul extensiv este caracteristic numai cilor ordinare de atac i se aplic n situaia cnd exist o solidaritate
procesual, adic exist mai muli inculpai, sau exist mai multe pri vtmate, sau mai multe pri civile care
au interese comune n proces.
Esena efectului extensiv este de a asigura drepturile persoanei din acelai grup procesual, de a se bucura de
modificarea hotrrii n favoarea sa n caz cnd el nsui nu a atacat-o, dar n urma atacrii de ctre un alt
subiect din acelai grup procesual s-au depistat erori n ce privete toi subiecii procesuali din acelai grup. n
cazul cnd nu ar exista efect extensiv, ar putea exista situaia cnd un inculpat atacnd hotrrea obine
modificarea ei, iar alt inculpat din aceeai cauz neatacnd-o rmne la situaia stabilit de instana de fond,
chiar dac prima instan a comis anumite erori de fapt sau de drept ce vizau ambii inculpai.
Efectul extensiv se va realiza cu respectarea anumitor condiii:
existena unui apel declarat de o persoan care este n drept de a-l nainta;
prile care au declarat apel s aib aceiai calitate n proces;
apelul declarat s creeze o situaie mai bun prilor care nu au declarat apel sau prilor la care acesta
nu se refer (Hotrrea nr. 26).
Din prevederile art. 111 reiese c instana de apel este obligat s examineze cauza prin extindere i cu privire
la prile care nu au declarat apel, sau la care acestea nu se refer, dar instana nu este obligat s ia hotrrea i
n privina lor, ci este n drept, adic chiar dac instana va examina situaia altor persoane din acelai grup
procesual, ea nu n toate cazurile va decide i asupra lor. Pentru a decide i asupra altor persoane din acelai
grup procesual sunt necesare anumite condiii. Aceste condiii sunt determinate de particularitile cauzei penale
examinate. De exemplu: n cazul admiterii apelului unui inculpat i reducerii pedepsei instana poate reduce i
pedeapsa aplicat inculpatului condamnat pentru aceeai fapt, care nu au utilizat calea de atac, dac situaia lor
este similar din punct de vedere a circumstanelor reale i datelor personale. Aceeai situaia poate exista i n
cazul n care instana achit un inculpat i constat c situaia altor inculpai este identic.
Art. 411 cere ca extinderea efectului apelului s nu agraveze situaia prilor care nu au declarat apel, sau la care
acesta nu se refer (vezi comentariul la art. 410)
2.3 proiectati o decizie

T6
Sub 1 DESFASURAREA SI RELUAREA UP
1.1 Desfasurarea UP.
Desfasurarea UP constituie partea centrala a acestei faze si constitue efectuarea actelor procesuale si
procedurale necesare pentru realizarea obectului obiectului urmarit, motiv pentru care majoritatea
activitatilor se concentreaza srtingerei si administrartei probelor referitor la existenta infractiunei, la
identificarea infractorului si la stabilirea raspunderei acestuia in asa fel incit sa se poata decide daca este sau nu
cazul sa fie trimis in judecata
Astfel desfasurarea up cuprinde toate actunele ofiterului de up si ale procurorului imediat dupa inceprea
up si pina la terminarea acesteia si trimiterea cauzei in judecata.
In functie de faptul daca a fost sau nu identificat faptuitorul, UP se desfasoara in rem, adica fara
persoane banuite sau invinuite, iar dupa identificarea faptuitorului si stringerea probelor necesare de invinuire
impotriva acestuia, desfasurarea are loc in personam, adica cu persoane invinuite.
La acest capitol, legea procesual penala include reglementari privind efectuarea actiunilor de UP,
punerea sub invinuire, inaintarea acuzarii si modificarea acesteia, reluarea UP, scoaterea persoanei de sub UP,
incetarea UP, clasarea cauzei penale, investigatii in vederea cautaroo invinuitului ce se ascunde de OUP.
1.2 stabiliti cazurile si conditiile reluarii UP.
Reluarea urmririi penale dup ncetarea urmririi penale, dup clasarea cauzei penale sau dup
scoaterea persoanei de sub urmrire se dispune de ctre procurorul ierarhic superior prin ordonan dac,
ulterior, se constat c nu a existat n fapt cauza care a determinat luarea acestor msuri sau c a disprut
circumstana pe care se ntemeia ncetarea urmririi penale, clasarea cauzei penale sau scoaterea persoanei de
sub urmrire.
Reluarea urmririi penale poate fi dispus i de ctre judectorul de instrucie n cazul admiterii
plngerii depuse mpotriva ordonanei procurorului de ncetare a urmririi penale ori de clasare a cauzei penale
sau de scoatere a persoanei de sub urmrire.
n cazul relurii urmririi penale n condiiile prezentului articol, dac, pe baza datelor din dosar,
procurorul consider necesar luarea unei msuri preventive sau unei msuri asiguratorii, el dispune luarea
msurii necesare sau, dup caz, face propunerile respective judectorului de instrucie.
n cazurile n care ordonanele de ncetare a urmririi penale, clasare a cauzei penale sau de scoatere a
persoanei de sub urmrire au fost adoptate legal, reluarea urmririi penale poate avea loc numai dac apar fapte
noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental n cadrul urmririi precedente au afectat hotrrea
respectiv. n cazul descoperirii unui viciu fundamental, urmrirea penal poate fi reluat nu mai trziu de un an
de la intrarea n vigoare a ordonanei de ncetare a urmririi penale, clasare a cauzei sau scoatere a persoanei de
sub urmrire.
Reluarea urmririi penale a unei cauze clasate pentru temeiurile prevzute de art.275 pct.1-3 este posibil n
toate cazurile fie c s-a descoperit fptuitorul fie c rmne nedescoperit, doar cu o condiie c n-a expirat
termenul de prescripie. Astfel reluarea urmririi penale a cauzei clasate pentru orice motiv, inclusiv i pentru
faptul c hotrrea precedent a fost luat pripit fr s fie efectuate toate aciunile de urmrire posibile de
ctre procurorul ierarhic superior nu contravine dispoziiilor articolului 22, fiindc n cauz nu a fost urmrit
penal nici o persoan fizic sau juridic.
n cazurile relurii urmririi penale dup ncetarea urmririi penale sau dup scoaterea de sub urmrire
soluia dispus de procurorul ierarhic superior trebuie s se bazeze pe motivele care snt expres artate n
aliniatul 2 al articolului 22 n situaia cnd hotrrea anterioar de ncetare a urmririi penale sau de scoatere de
sub urmrire a fost adoptat legal la acel moment reieind din probele acumulate.
ns pe lng motivele fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental menionate la articolul 22
aliniatul 2 sau aliniatul 4 al articolului comentat, n practic se ntlnesc situaii de reluare a urmririi penale
pentru temeiurile artate la aliniatul 1 al articolului comentat.
Astfel sintagma se constat c nu a existat n fapt cauza care a determinat luarea acestei msuri presupune
situaia cnd procurorul ierarhic superior apreciaz hotrrea precedent ca ilegal i nentemeiat. Acest caz
include situaiile cnd procurorul ierarhic superior constat c greit se interpreteaz legea privind temeiurile
ncetrii urmririi penale sau scoaterii de sub urmrire penal, de ctre procurorii inferiori.n aceste cazuri
ordonana de reluare a urmririi penale trebuie s fie motivat n sensul menionrii erorii de drept i erorii de
fapt.

Nu este judicioas practica de reluare a urmririi penale dup ncetarea urmririi penale sau dup scoaterea
de sub urmrire pentru motivul ca soluia precedent dispus de procurorul inferior este prematur.
Sintagma a disprut circumstana pe care se ntemeia include situaia cnd apar faptei noi sau recent
descoperite.
n cazul admiterii plngerii depuse mpotriva ordonanei procurorului de ncetare a urmririi penale ori de
clasare sau de scoatere a persoanei de sub urmrire penal judectorul de instrucie prin ncheiere anuleaz
ordonana respectiv n conformitate cu aliniatul 5 al articolului 313.
n baza ncheierii judectorul de instrucie, procurorul, care conduce cu urmrirea penal este obligat prin
ordonan s dispun reluarea urmririi penale.
n cazul relurii urmririi penale procurorul ierarhic superior poate da indicaii, iar procurorul care conduce
cu urmrirea penal soluioneaz chestiunea aplicrii msurii preventive, msurii sechestrului bunurilor, alte
msuri procesuale de constrngere precum i stabilete termenul urmririi penale.
n cazul relurii urmririi penale procurorul ierarhic superior poate dispune conducerea urmririi penale de
alt procuror.
Sintagma face propunerile respective judectorului de instrucie se are n vedere, naintarea demersurilor
judectorului de instrucie n conformitate cu articolele 304 i 308.
Reluarea urmririi penale n legtur cu apariia unor fapte noi ori recent descoperite poate fi dispus numai
nuntru termenului de prescripie. Pentru instruciunile svrite, pn la intrarea n vigoare a Noului Cod penal,
termenul de prescripie se calculeaz conform articolului 46 al Vechiului Cod penal din 1961.Termenul de un an
se calculeaz din momentul adoptrii ordonanei de ncetare, de clasare sau de scoatere de sub urmrire penal.
Pn la reluarea urmririi penale, n scopul verificrii datelor ce presupun adoptarea acestei soluii pot fi
efectuate numai aciuni de investigaie operativ.
Probele obinute n rezultatul aciunilor de urmrire penal n alte cauze penale pot fi considerate fapte noi
ori recent descoperite dac acestea au legtur cu cauza penal clasat, ncetat sau n care s-a dispus scoaterea
de sub urmrire penal.
13 ordonanta motivata de reluare a up.

ORDONANTA
PRIVIND RELUAREA UP
MUN CHISINAU

22 mai 2009

PROCURORUL IN PROCURATURA SEC BUICANI mun Chisinau C onstantin moraru, examinind

marerialile cauzei penale 3323 si constatind fapul ca finisarea urmarire penala efectuata de procurorul
MIHAIL COPTILET nu este intemeiata
CONSTATA :
La data de 03 11 2003 afost pornita up nr 3323 in baza art 186 cp rm in urma faptului ca la data30 10 2003 in
urma cercetarei la fata ocului a fost gasit la domiciliul cet. MERIACRE ION bunuri care apartineau cet
Casapu Vitali in valoare de 300 lei si un mobi .
In urma controlului efectuat sa constat ca bunurile aflate la domiciliul cet Meriacre Ion nu este sufficient
pentru costituirea infractiunei. Astfel faptele comise de catre Casapu Vitali nu intrunesc elementele
infractiunei 186 cp fiind clasata UP. Reesind din cele expuse conducinune de art. Prev art.286 cpp
Dispun
1 reluarea UP in privinta banuitului casapu vitali pe cauza penala 343243
2despre decizia primita a se informa procurorul mihail coptilet
Procurer sec buicani
jurist de rangul II

semnatura

constantin moraru

Sub 2. Hotaririle instantei de apel

2.1 definiti notiunea de admitere a apelului
admiterea apelului este solutia pronuntata in cazul cind inst de apel ,ca rezultat al examinarii caii de
atac,constata ca sentinta atacata a fost pronuntata cu un viciu de drept sau de fapt,material sau procesual.ca

rezultat al admiterii apelului are lok desfiintarea hotaririi,in limitele efectului devolutiv si extensiv,neagravind
situatia partii apelante.
2.2 caracterizati situatiile kind apelul este admis cu casarea partiala a sedintei
Sentina poate fi casat numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai n ce privete latura penal
sau latura civil, dac aceasta nu mpiedic soluionarea just a cauzei.
Instant poate casa hotarirea pt orice viciu,daca considera ca odata lasata in vigoare,sentinta adduce atingere
unor drepturi sau interese.motivele pt rejudecare sunt diverse,un temei este nerezolvarea fondului cauzei,cind in
hot primei instante nu se arata daca exista sau nu fapta incriminate,dak inculpatul este sau nu vinovat,dak nus
examinate probele administrate.alt temei este atunci cind 1 instanta ,condamnind inculpatul a omis sa se
pronunte asupra actiunii civile,sau a separate nelegal act civ pe care a lasato nesolutionata,de act pen.
Nu se considera rezolvarea fondului nici in cazurile de incetare a procesului penal atunci cind:lipseste plingerea
partii vatamate,in cazurile cind este obligatorie,a avut lok impacarea partii vatamate cu inculpatul in cazurile
care pot fi pornite la plingerea partii vatamate.aici instant de apel verifica legalitatea si temeinicia incetarii
procesului penal.
2.3 proietati o decizie de admitere a apelului

T7
Sub 1 PUNEREA SUB INVINUIRE

1.1 RELATATI DESPRE IMPORTANTA PUNEREI SUB INVINUIRE

Daca atragerea in calitate de banuit este facultative si depinde de anumite circumstante ale primelor
cercetari in cadrul desfasurarii UP, atragerea in calitate de invinuit, in cazul in care sun accumulate suficiente
probe ca o anumita persoana a savirsit infractiunea, este obligatorie.
Ofiterul de UP face propunerea de punere sub invinuire cind considera intrunite conditiile :
Faptuitorul este identificat , in sensul ca exista date despre vinovatia sa ,
exista probe suficiente care justifica oportunitatea si teminicia tragerei la rapundere in sensul ca sunt
stabilite toate cicunstantele laturei obiective a unei componente de infr.
Nu s-a constatat nici un caz care ar exclude UP.
Raportul cu materialele cause se inainteaza procurorului.
Procurorul care conduce UP pentru a pune sub invinuire o persoana apreciaza probele prezentate ofite
UP conform proprii convingeri. Ordonanta de punere sub invinuire este actul prin care pers se considera
invinuita.
In procesul efectuarii UP , atragerea persoanei in calitate de invinuit e importanta deoarece astfel se
fixeaza ca s-a descoperit persoana care a comis infractiunea si care e infractiunea propriu-zisa; se conexeaza,
daca este necesar, actiunile si dosarele; si nu in ultimul rind, persoana stie de ce este invinuita.
1.2 determinati particularitatile ordonantei de punere sub invinuire in raport cu rechizitoriul
Ordonana de punere sub nvinuire este actul prin care persoana se consider nvinuit i din momentul
adoptrii (semnrii de ctre procuror) acesta este tras la rspundere penal.
Ordonana de punere sub nvinuire este actul de acuzare iniial i strict personal. n cazul cnd exist mai
multe persoane care au svrit o infraciune prin coparticipare se va ntocmi cte o ordonan de punere sub
nvinuire pentru fiecare nvinuit n parte.
Ordonana de punere sub nvinuire nu este susceptibil de a fi atacat judectorului de instrucie n mod
special pentru motivul netemeiniciei sau ilegalitii, dar n anumite situaii (de exemplu) emiterea ordonanei
dup expirarea termenului limit 3 luni prevzut de articolul 63 aliniatul 2) aceast hotrre poate fi atacat
conform articolului 298 judectorului de instrucie.
Fara inaintarea acuzarii, UP nu poate fi terminata si invinuitul nu poate fi judecat.
Rechizitoriul este actul procedural prin care se sesizeaza instanta de judecata care determina limitele
judecarii cauzei, in baza caruia instanta de fond se pronunta prin sentinta. Fiind o hotarire a procurorului
privind terminarea urmaririi penale, rechizitoriul constituie o totalizare a tuturor materialelor UP privind toate
faptele si episoadele infractionale savirsite de catre toti invinuitii cercetati intr-o cauza penala, cu dispozitia de
trimitere in judecata.
Formularea invinuirii din dispozitiile rechizitoriului trebuie sa corespunda intocmai invinuirii prevazute
in ordonanta de punere sub invinuire emisa si inaintata conform legii procesuale, atit prin continutul ei faptic,
cit si prin incadrarea juridica.
1.3ordonanta de punere sub invinuire in cazul unei infractiuni contra persoanei.
ORDONANTA
DE PUNERE SUB INVINUIRE
MUN CHISINAU
2 MAI 2010
Procurorul in procuratura sect centru min Chisinau , C Moraru , examinind cauzele materialelor penale
nr345465567
A CONSTATAT
Popovici Vasile A a comis fapta prejudiciabila prev de lg penala ca infractiune si pasibila de pedeapsa penala
in urmatoarele circumstante /
La 05 04 2010 cet POpovici Vasile fiind in stare de ebrietate in urma unui conflict cu cet Iurie Alexei , in
cadrul caruia sau numit reciproc cu cuvinte murdare necenzurate , din motiv de razbunare stiind cu certitudine
ca ii va provoca victimei vatamari in urma carora va deceda, intentionat cu un cutit de bucatarie i-a aplicat lui
cet Iurie Alexei o lovitura in regiune gitului insa nu s-ia dus intentia pina la capat deoarece in momentul
atacului a fost imobilizat de cet cretu ion .
Astfel prin actiunile sale ilegale cet Popovi Vasile a savirsit o infr prev. art 27 ,145 CP

Reesind din cele expuse art 52 ,255, 281 CPP

DISPUN
A pune sub invinuire pe cet. Popovi Vasile anul nasterei 02 10 54 domicliat pe str vl pircalab 21 , in prezent
fiind fara seviciu, incriminindu-i savirsirea infr,27 si 145 cp
A adduce la cunostinta cet Povici Vsile prezenta ordonanta.
Procurorul
Sec . centru

M MORARI

CoORDONAT
Procurorul sectorul centru

N. GERU

Sub 2 Hotaririle instantei de apel

2.1 definiti notiune de tadivitate a apelului
Tardivitatea apelului este o actiune procesuala cind apelul se inainteaza dekit in termenul stabilit.
2.2 comparati tardivitatea cu inadmisibilitatea apelului
2.3 proiectati o decizie prin care apelul este respins nefondat

T8
Sub 1 SCHIMBAREA SI COMPLETAREA ACUZARII

1.1 Caracterizati diferite forme de modificare a acuzarii.

Schimbarea acuzrii poate avea loc cnd din probele acumulate rezult o alt calificare juridic a faptei att
n sensul agravrii ct i n sensul atenurii, n raport cu acuzarea precedent.
Schimbarea acuzrii n legtur cu recalificarea faptei sau faptelor imputate este determinat de
concretizarea sau aprecierea nou a dispoziiilor Prii speciale a Codului penal i a regulilor prevzute la
articolele 114-118 din Codul penal.
Schimbarea acuzrii n legtur cu recalificarea faptei sau faptelor imputate se face n baza unei ordonane
noi de punere sub nvinuire emise de procuror din oficiu sau la propunerea ofierului de urmrire penal care
este naintat conform regulilor prevzute de articolul 282. Ordonana veche de punere sub nvinuire i pierde
fora juridic din momentul emiterii unei noi ordonane, dar se pstreaz la dosar pentru faptul c stabilete din
ce moment persoana a fost atras n calitate de nvinuit.
Completaea acuzrii se dispune printr-o ordonan nou emis de procuror la propunerea ofierului de
urmrire penal cnd n rezultatul urmririi penale se stabilete c nvinuitul a mai svrit o nou infraciune
sau alte infraciuni identice, care nu I s-a naintat acuzarea anterior.
Se dispune completarea acuzrii i n cazu stabilirii unui concurs ideal de infraciuni cnd nvinuitul prin
aceeai fapt a svrit dou sau mai multe infraciuni prevzute la diferite articole sau la diferite aliniate ale
unui articol din Codul penal, dac nu s-a naintat iniial acuzarea pentru toate infraciunile.
O modalitate de schimbare a acuzrii este prevzut de aliniatul 2 al acestui articol prin scoaterea persoanei
de sub urmrire penal parial n privina unei infraciuni sau unui epizod (unei infraciuni identice) conform
articolului 284 ori prin ncetarea parial a urmririi penale conform articolului 285.
n cazul cnd nvinuirea naintat nu s-a confirmat n ntregime, dar s-a stabilit c nvinuitul a svrit o alt
infraciune pentru care anterior nu I s-a naintat acuzarea se va emite dou ordonane de scoatere de sub
urmrire penal pentru acuzarea neconfirmat i de punere sub nvinuire pentru noua acuzare.
Schimbarea acuzrii n sensul agravrii sau completarea acuzrii se efectueaz prin naintarea noii acuzri
potrivit regulilor stabilite de articolul 282, iar n cazul schimbrii acuzrii prin recalificarea faptei n sensul
atenurii sau a excluderii unor capete de acuzare prin scoatere de sub urmrire penal sau ncetare parial a
urmririi penale care se aduce la cunotin nvinuitului.
Ordonanta anterioara de punere sub invinuire isi pierde forta juridical din momentul emiterii unei noi
ordonante,dar se pastreaza la dosar pentru faptul ca stabileste din ce moment persoana a fost atrasa in calitate de
invinuit.
1.2stabiliti rolul ofiterului de up si a procurorului modificarea acuzarii.
Daca in cursul UP apar temeiuri pentru schimbarea acuzarii sau completarea ei, procurorul este obligat
sa inainteze invinuitului o nou acuzare sau sa o completeze pe cea anterioara.
Completarea acuzarii se dispune printr-o ordonanta noua, emisa de procuror la propunerea ofiterului de
UP, cind pe parcursul UP se stabileste ca invinuitul a mai savirsit o noua infractiune sau alte infractiuni identice,
care nu i-au fost imputate anterior. De asemnea, daca in cursul UP invinuirea inaintata nu s-a confirmat partial,
procurorul dispune soaterea persoanei de sub UP in privinta acestui cap de acuzare.
1.3 ordonanta motivate de schimbare a acuzarii in sensul atenuarii prin recalificare.
Sub 2 Recursul ordinar
2.1 definiti notiunea de recurs ordinar
Recursul este o cale ordinar de atac care poate fi folosit mpotriva hotrrilor pronunate asupra fondului cauzei
de ctre instanele inferioare. Este o cale ordinar pentru c aparine desfurrii obinuite a procesului penal.
2.2 caracterizati titularii dreptului la recurs si hotaririle supuse recursului
Dreptul de recurs apartine fiecarui subiect procesual ale carui drepturi au facut obiectul judecatii in instant de
apel sau in prima instant.
Conform art. 421 si 438 din CPP pot declara recurs:
Procurorul, n ce privete latura penal i latura civil;(poate declara recurs impotriva hotaririlor
judecatoresti pe care el le considera ilegale sau neintemeiate)
Inculpatul, n ce privete latura penal i latura civil. Sentinele de achitare sau de ncetare a procesului
penal pot fi atacate i n ce privete temeiurile achitrii sau ncetrii procesului penal;
Partea vtmat, n ce privete latura penal n cazurile n care procesul penal se pornete doar la plngerea
prealabil a acesteia n condiiile legii;
Partea civil i partea civilmente responsabil, n ce privete latura civil;

Martorul, expertul, interpretul, traductorul i aprtorul, n ce privete cheltuielile judiciare cuvenite

acestora;
Orice persoan ale crei interese legitime au fost prejudiciate printr-o msur sau printr-un act al instanei.
Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunate de curile de apel ca instane de apel.

n conformitate cu prevederile alin.1 art.420 CPP RM pot fi atacate cu recurs deciziile

pronunate de curile de apel ca instane de apel.
Acestea sunt deciziile prin care se soluioneaz cauza n fond n apel, asigurndu-se un control de drept asupra
hotrrilor de condamnare, de achitare sau de ncetare a procesului penal, ct i deciziile prin care se
soluioneaz, n apel, orice cerere introdus n baza unor dispoziii, referitoare la punerea n executare a hotrrii
penale (cum sunt deciziile instanei de apel pronunate n cazul cererii de amnare sau ntrerupere a executrii
pedepsei, ori n privina unor schimbri necesare n executarea unor hotrri sau n rezolvarea unor incidente ce
se pot ivi n cazul punerii n executare a unor msuri de siguran sau educative).

Nu sunt supuse recursului urmtoarele decizii:

deciziile instanei de apel prin care s-a dispus rejudecarea cauzei;
deciziile prin care s-a luat act de retragere a apelului, dac legea prevede aceast cale de
atac;
deciziile instanei de recurs;
deciziile instanei de recurs n anulare sau revizuire;
deciziile prin care au fost soluionate conflictele de competen.

ncheierile pot fi atacate cu recurs, de regul, numai odat cu decizia recurat, chiar dac au
fost date dup pronunarea hotrrii.
n aceast categorie sunt incluse:
ncheieri care soluioneaz chestiuni premergtoare fondului cauzei i au fost date n
timpul judecii i anume: ncheieri prin care instana dispune asupra administrrii probelor sau
cererilor formulate de pri; ncheieri prin care instana ia msuri pentru buna desfurare a
procesului penal, cum sunt cele privind respingerea cererii de recuzare a unui membru al
completului de judecat ori cele privind extinderea aciunii penale sau a procesului penal;
ncheieri care au fost date dup pronunarea deciziei recurate (de nlturare a unor
omisiuni vdite sau de interpretare a erorilor materiale).

ncheierile care nu pot fi atacate cu recurs sunt:

ncheierile prin care s-a admis ori s-a respins abinerea sau s-a admis recuzarea (art.35
alin.3 CPP RM);
ncheierile date n cauzele penale n care s-au pronunat decizii nesusceptibile de a fi
atacate cu recurs.

Nu pot fi atacate cu recurs sentinele:

n privina crora persoanele prevzute n art. 401 CPP nu au folosit calea apelului;
cnd apelul a fost retras dac legea prevede aceast cale.
Totdat, persoanele care nu au declarat apel mpotriva sentinei, pot declara recurs mpotriva deciziei date n
apelul de larat de alt persoan, prin care i s-a ntrutit situaia.
Procurorul, care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia prin care a fost admis apelul declarat din partea
aprrii.
B
n principiu, cile de atac ordinare pot fi folosite de orice persoan ale crei interese au fost lezate prin actul
justiiei. Aceast regul corespunde principiului constituional al accesului liber la justiie, prevzut de art.20 din
Constituia Republicii Moldova.

Calea de atac a recursului are caracter personal n raport cu diversele pri care o exercit.
Aceasta nseamn c dreptul de recurs al fiecrei pri este independent de dreptul de recurs al celorlalte.

n art.421 CPP RM sunt indicate expres persoanele care pot declara recurs; acestea sunt
persoanele indicate n art.401 din acelai cod, care se aplic n mod corespunztor.

Deci, pot declara recurs:

Procurorul, n ce privete latura penal i latura civil;

Inculpatul, n ce privete latura penal i latura civil. Sentinele de achitare sau de

ncetare a procesului penal pot fi atacate i n ce privete temeiurile achitrii sau ncetrii
procesului penal;
Partea vtmat, n ce privete latura penal n cazurile n care procesul penal se pornete
doar la plngerea prealabil a acesteia n condiiile legii;
Partea civil i partea civilmente responsabil, n ce privete latura civil;
Martorul, expertul, interpretul, traductorul i aprtorul, n ce privete cheltuielile
judiciare cuvenite acestora;
Orice persoan ale crei interese legitime au fost prejudiciate printr-o msur sau printr-un
act al instanei.
Pentru a declara recurs, persoanele trebuie s ndeplineasc dou condiii:
s fi avut calitatea de parte n cauz n momentul cnd s-a pronunat hotrrea care face
obiectul recursului;
subiecii s aib un interes real n exercitarea cii de atac i n obinerea pe calea casrii a
unei alte hotrri.

2.3 proiectati o decizie de admitere a recursului la judecarea acestuia

Dosarul nr. 1ra-76/08
Republica Moldova
Curtea Suprem de Justiie
DECIZIE
10 ianuarie 2008
mun. Chiinu
Colegiul penal n urmtoarea componen:
preedinte Raisa Botezatu,
judectori Mihail Macar i Andrei Harghel
a examinat admisibilitatea n principiu a recursului ordinar mpotriva deciziei Colegiului penal al Curii de Apel
Chiinu din 20 septembrie2007 declarat de ctre avocatul Mihail Gorincioi n interesele condamnatului Urdea
Tudor
Petru, nscut la 20 aprilie1954, originar i domiciliat n s. Bacalia,r-l Basarabeasca, moldovean, cetian al
RMoldova, cu studii medii incomplete, neangajat, n cmpul muncii, cstorit, fr antecedente penale.Asupra
admisibilitii recursului n cauz, n baza actelor din dosar Colegiul penal al Curii Supreme de justiie,
C O N S T A T :
1. Prin sentina Judectoriei Basarabeasca din 12 martie 2007, Urdea Tudor a fost condamnat n baza art. 152
alin. (1) Cod penal la 160 ore munc neremunerat n folosul comunitii. S-a dispus ncasarea de la Urdea
Tudor n folosul prii vtmate Haivaz Varvara daun material 29.397 lei i daun moral 10.000 lei.
2. Pentru a pronuna sentina instana de fond a reinut, c Urdea Tudor la 21 iulie 2005, n jurul orelor 20
aflndu-se n s. Bacalia, r-l Basarabeasca., n rezultatul conflictului aprut cu cet. Ivanov Alexandru, n urma
relaiilor ostile aprute spontan ntre el i partea vtmat Haivaz Varvara, i-a aplicat ultimei multiple lovituri cu
pumnul n regiunea capului i pieptului cauzndu-i leziuni corporale medii, cu dereglarea sntii de lung
durat.
3. mpotriva sentinei avocatul Mihail Gorincioi n interesele condamnatului Urdea Tudor a declarat apel,
solicitnd admiterea lui, casarea sentinei, rejudecarea cauzei cu pronunarea unei noi hotrri de achitare,
invocnd c nu a comis infraciunea incriminat.
4. Prin decizia Colegiului penal al Curii de Apel Chiinu din 20 septembrie 2007 apelul declarat a fost
respins ca depus peste termen i meninut sentina Judectoriei Basarabeasca din 12 martie 2007 fr
modificri.
5. mpotriva decizia Colegiului penal al Curii de Apel Chiinu din 20 septembrie 2007 avocatul Mihail
Gorincioi n interesele condamnatului Urdea Tudor a declarat recurs ordinar n care solicit casarea acesteia,
rejudecarea cauzei cu pronunarea unei noi hotrri de achitare, invocnd c decizia adoptat este ilegal.
6. Verificnd argumentele invocate n recursul ordinar n raport cu critica formulat i actele cauzei, Colegiul
penal al Curii Supreme de Justiie consider c acesta urmeaz a fi respins ca inadmisibil din urmtoarele
considerente.Conform art. 404 alin.(1) CPP, apelul poate fi declarat i peste termen, dar nu mai trziu de 15 zile
de la data nceperii executrii pedepsei.Colegiul penal al Curii de Apel Chiinu din 20 septembrie 2007 corect
a respins apelul condamnatului concluzionnd c ultimul a fost depus cu nclcarea art. 402 CPP, pe cnd n

cazul dat nu au fost stabilite temeiuri prevzute de art. 403 i 404 CPP, pentru repunerea n termen a apelului
declarat tardiv.
Conform art. 420 alin.(4) Cod de procedur penal nu pot fi atacate cu recurs sentinele n privina crora
persoanele indicate n art. 401 al prezentului cod nu au folosit calea apelului, adic nu a utilizat calea de atac
apelul. Prin urmare recursul se v-a respinge din motiv c nu a fost utilizat calea de atac apelul .
7. Pentru aceste motive n conformitate cu art. 432 alin. 2 pct. 4 CPP,
Colegiul penal al Curii Supreme de Justiie, n numele Legii,
DECIDE:
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de ctre avocatul Mihail Gorincioi n interesele condamnatului
Urdea Tudor mpotriva deciziei Colegiului penal al Curii de Apel Chiinu din 20 septembrie 2007, ca fiind
vdit nentemeiat, din motiv c nu a fost utilizat calea de atac apelul.
Decizia este irevocabil.
Preedinte
Raisa Botezatu
Judectori
Mihail Macar
Andrei Harghel

T9
Sub 1 SCOATEREA DE SUB URMARIRE PENALA
1.1 definiti institutia scoaterii de sub UP si felurile ei.
Scoaterea de sub up a invinuitului banuitului constituie o hotarire prin care se reabiliteaza aceast
persoana , daca solutia se refera la toate capetele de acuzare. Solutia data se aplica numai in faza UP, in faza
judecarii cauzei pentru asemenea temeiuri se dispune achitarea persoanei.
Persoana reabilitata are dr sa inainteze o actiune privind repararea prejudiciului moral si material pricinuite
de actiunele ilicite ale OUP. In cazul scoaterii de sub UP, tot timpul are loc continuarea UP, fie pentru alte
persoane, fie pentru alte fapte.
Persoana poate fi scoasa de sub UP integral sau numai cu privire la un cap de acuzare (partial).
Scoaterea de sub urmrire penal este o soluie ce se refer la o anumit persoan (bnuit sau nvinuit) i la
anumite fapte penale (capete de acuzare) care n dependen de caz influeneaz asupra cauzei penale fie prin
ncetarea urmririi penale, fie prin continuarea urmririi penale. Astfel pentru temeiurile indicate n articolul
275 pct 1-3 i articolul 35 Codul penal se dispune scoaterea de sub urmrire penal i ncetarea urmririi
penale, dac soluia reabilitrii se refer la toate persoanele nvinuite (bnuite) n cauza dat. Aceste dou soluii
se adopt printr-o ordonan unic unde prima este soluia ce constat din faptul reabilitrii persoanei, iar a
doua menioneaz faptul ncetrii oricror activiti procesuale.
n cazul cnd scoaterea de sub urmrire penal este dispus numai pentru un nvinuit (bnuit), numai pentru
un capt de acuzare sau pentru temeiul fapta n-a fost svrit de acest bnuit sau nvinuit urmrirea penal
continu fie pentru alte persoane, fie pentru alte fapte penale, fie pentru fapta respectiv dar n privina altei
persoanei. n asemenea cazuri se adopt prin ordonan numai soluia scoaterii de sub urmrire penal.
1.2 caracterizati temeiurile scoaterii de sub urmarire penala.
1. Temeiurile scoaterii de sub urmrire penal snt:
a.
fapta nu a fost svrit de bnuit sau nvinuit;
b.
nu exist faptul infraciunii;
c.
fapta nu este prevzut de legea penal ca infraciune;
d.
fapta nu ntrunete elementele infraciunii;
e.
fapta este svrit n condiiile legitimei aprri, conform art.36 Cod penal;
f.
fapta este svrit n scopul reinerii infractorului conform art.37 Cod penal;
g.
fapta este svrit n condiii de extrem necesitate conform art.38 Cod penal;
h.
fapta este svrit n rezultatul constrngerii fizice sau psihice conform art.39 Cod penal;
i.
fapta constituie risc ntemeiat conform art.40 Cod penal.
La stabilirea unui temei din cele menionate mai sus se dispune scoaterea de sub urmrire penal. Nu se
admite scoaterea de sub urmrire penal pentru alte temeiuri, de ct pentru cele menionate .
Fapta n-a fost svrit de bnuit sau nvinuit include dou situaii: prima cnd se stabilete c
infraciunea este svrit de o alt persoan i se exclude faptul participrii bnuitului sau nvinuitului la
aceast infraciune; i a doua cnd nu snt probe suficiente pentru a pune sub nvinuire persoana bnuit i a
expirat toate termenele prevzute la articolul 63 aliniatul 2 sau n privina nvinuitului nu snt suficiente probe
ca s se ntocmeasc rechizitoriu i a expirat termenul de prescripie prevzut de art.60 Cod penal. A doua
situaie este similar cu reglementrile vechiului cod de procedur penal al Republicii Moldova care n
articolul 185 aliniatul 1 punctul 2) prevedea un temei de reabilitare a nvinuitului privind ncetarea procesului
dac nu s-a dovedit participarea nvinuitului la svrirea infraciunii i au fost epuizate toate posibilitile de a
acumula probe suplimentare.
Prin scoaterea se sub urmrire penal integral nceteaz calitatea de bnuit sau nvinuit. Scoaterea de sub
urmrire penal parial (numai la un anumit capt de nvinuire) constituie o schimbare a nvinuirii potrivit
articolului 283 aliniatul 2.
Ofierul de urmrire penal are obligaia s nainteze fr ntrziere propunerea procurorului privind
scoaterea de sub urmrire penal a unei persoane bnuite sau nvinuite, dac din probele acumulate rezult
aceast soluie.

Procurorul care conduce cu urmrirea penal din oficiu dispune scoaterea de sub urmrire penal a
bnuitului cnd expir toate termenele prevzute la articolul 63 aliniatul 2 sau dup caz a nvinuitului la
expirarea termenelor urmririi penale stabilite sau a termenului de prescripie.
Procurorul care exercit nemijlocit urmrirea penal conform articolului 270, dispune scoaterea de sub
urmrire penal a persoanei bnuit sau nvinuite cnd din probele acumulate rezult soluia respectiv.

1.3 proiectati o ordonanta motivata de scoatere de sub UP.

ORDONAN
de scoatere de sub urmrire penal
or. Cahul

9 mai 2006

Procuror n Procuratura raionului Cahul, jurist de rangul II Boris Lozan, examinnd materialele cauzei
penale nr. 2006057091,
CONSTAT:
Urmrirea penal n cauza nr. 2006057091 a fost nceput la 10 ianuarie 2006 deorganul de urmrire penal
al Comisariatului de Poliie al raionului Cahul, n baza sem-nelor infraciunii prevzute n art. 329 alin. (1)
din Codul penal, pe faptul neglijenei nserviciu svrite de factorii de decizie ai primriei satul Rou,
raionul Cahul. n cadrul urmririi penale s-a stabilit c Marcu Viorel, activnd n baza Legii nr. 186din 6
noiembrie 1998 privind administraia public local n funcia de secretar al pri-mriei satului Rou, r-nul
Cahul, adic ind funcionar public i persoan cu funcie derspundere, i-a ndeplinit necorespunztor
obligaiile de serviciu, aplicnd tampilacu blazon a Primriei, fr a verica autenticitatea deciziei
Consiliului s. Rou nr. 2/17din 21 martie 2001, pe proiectul deciziei nominalizate, inexistent de fapt, prin
care luiGheorghi Tudor i-a fost atribuit un lot de pmnt pentru construcia casei de locuit n s. Rou, r-nul
Cahul, cu suprafaa de 0,07 ha.La 9 februarie 2006 Marcu Viorel, prin ordonana oerului de urmrire
penal alComisariatului de Poliie al r-nului Cahul Victor Ciobanu, a fost recunoscut bnuit decomiterea
infraciunii prevzute n art. 329 alin. (1) din Codul penal.Pn n prezent, organul de urmrire penal nu a
naintat procurorului vreun ra-port cu propunerea de punere sub nvinuire a persoanei bnuite, de ncetare a
ur-mririi penale sau, dup caz de clasare a cauzei penale. n acelai timp, organul deurmrire penal nu a
acumulat suciente probe pentru ca procurorul s poat adoptadin ociu o ordonan de punere sub
nvinuire n privina lui Marcu Viorel. n conformitate cu prevederile art. 63 alin. (2) pct. 3) din Codul de
procedur pe-nal, organul de urmrire penal nu este n drept s menin n calitate de bnuit maimult de 3
luni persoana n privina creia a fost emis o ordonan de recunoatere naceast calitate.Art. 63 alin. (3)
din Codul de procedur penal stipuleaz c la momentul expirriitermenului nominalizat, organul de
urmrire penal este obligat s dispun scoatereabnuitului de sub urmrire penal. n contextul celor
expuse, avnd n vedere c termenul procedural de 3 luni a expi-rat, conducndu-m de prevederile art. 52
alin. (1) pct. 22), art. 255, 63 alin. (3) i 284din Codul de procedur penal,
DISPUN:
1. Scoaterea de sub urmrire penal a bnuitului Marcu Viorel Ion, nscut la 12septembrie 1966, originar i
domiciliat n s. Rou, r-nul Cahul, moldovean, cstorit,angajat n funcia de secretar al Primriei s. Rou,
cetean al Republicii Moldova.2. Restituirea cauzei penale organului de urmrire penal al Comisariatului
de Po-liiei al r-nului Cahul pentru continuarea urmririi penale.
3. Stabilirea termenului urmririi penale pn la 9 iunie 2006.4. Aducerea la cunotina persoanelor
interesate a hotrrii adoptate, a modului itermenului ei de atac.
Procuror n Procuratura raionului Cahul, jurist de rangul II
Semntura

Boris Lozan

Sub 2 Recursul ordinar

2.1 dati definitia temeiurilor recursului ordinar
CPP prevede 16 temeiuri pentru recurs in cazul recursului impotriva hot instantelor judecatoresti instantelor de
apel si 15 temeiuri pentru recurs in cazul recursului impotriva hotririlor pt care nu este prevazuta calea de atac
apelul.
2.2 caracterizati situatiile cnd recursul poate fi respins n faza admisibilitii n principiu.
Avnd n vedere, c recursul mpotriva hotrrilor instanelor de apel constituie al treilea grad de jurisdicie, snt
aplicabile i unele restricii, cum ar fi procedura admisibilitii.
Aceasta deriv i din prevederile Protocolului al 14-lea adiional la CEDO, precum i din Recomandarea Rec.
(2004)6 Comitetului Minitrilor ctre Statele Membre cu privire la perfecionarea mijloacelor interne de aprare
juridic din 12 mai 2004.
Comitetul de Minitri al Consiliului Europei.
Dispoziiile art. 432 CPP reglementeaz procedura de admisibilitate n principiu a recursului, temeiurile de
inadmisibilitate i modul de adoptare a deciziilor respective.
Necesit de avut n vedere, c deoarece procedura de examinare a recursului n faza admisibilitii nu este
public, instana de recurs este obligat, reieind din principiile generale, s aduc la cunotin prilor n scris
decizia adoptat.
JURISPRUDEN
Indice
S-a decis asupra inadmisibilitii recursului din motivul:
este nentemeiat- 1
declarat peste termen-2
1. Recursul a fost naintat din motivul c prin hotrre n-a fost rezolvat fondul cauzei, deoarece n-au fost
apreciate corect probele i n-a fost numit expertiza merceologic.
Completul format din trei judectori a decis inadmisibilitatea recursului din motivul c temeiurile invocate de
recurent nu se ncadreaz n cele prevzute de art.427 CPP, caz de casare ce se conine n art.432 al.2 p.3 CPP.
CSJ, nr.1ra-87/2004 din 04.02.2004
2. Termenul de recurs conform prevederilor art.422 CPP este de dou luni.
Instana de recurs examinnd admisibilitarea recursului declarat mpotriva hotrrii instanei de apel l-a respins
ca inadmisibil n baza art.432 al.2 p.4 CPP- recursul a fost declarat peste termen.
CSJ, nr.1ra-311/2003 din 18.11.2003
2.3

Proiectai o decizie de admitere a recursului la judecarea acestuia.

T10
Sub 1 Incetarea UP
1.1 Relatati despre diferite feluri de incetarea a UP.
ncetarea urmririi penale are loc n cazurile prevzute n art.275, precum i n cazul n care se constat c:
1) plngerea prealabil a fost retras de ctre partea vtmat sau prile s-au mpcat n cazurile n care
urmrirea penal poate fi pornit numai n baza plngerii prealabile sau legea penal permite mpcarea;
2) exist cel puin una dintre cauzele sau unul dintre cazurile prevzute la art.35 i 53 din Codul penal;
3) persoana nu a atins vrsta la care poate fi tras la rspundere penal;
4) persoana a svrit o fapt prejudiciabil fiind n stare de iresponsabilitate i nu este necesar aplicarea
msurilor de constrngere cu caracter medical;
5) exist o hotrre definitiv a organului de urmrire penal sau a instanei n legtur cu aceeai acuzaie
sau prin care s-a constatat imposibilitatea urmririi penale pe aceleai temeiuri.
n cazurile n care fapta bnuitului, nvinuitului constituie o contravenie administrativ, urmrirea penal
nceteaz.
ncetarea urmririi penale are loc n orice moment al urmririi penale, dac se constat existena
temeiurilor prevzute mai sus, i poate fi aplicat numai n privina unei persoane sau n privina unei din fapte.
ncetarea urmririi penale se dispune de ctre procuror prin ordonan din oficiu sau la propunerea
organului de urmrire penal. n cazul n care fapta constituie o contravenie administrativ, sau n cazul
liberrii de rspundere penal a persoanei, cu tragerea la rspundere administrativ, procurorul aplic
sanciunea contravenional, cu excepia arestului contravenional. Dac aplicarea sanciunii contravenionale
nu este de competena procurorului, cauza se trimite spre examinare judectorului de instrucie.
Ordonana de ncetare a urmririi penale trebuie s cuprind, pe lng elementele prevzute n art.255, date
privind persoana i fapta la care se refer ncetarea, precum i temeiurile de fapt i de drept pe baza crora se
dispune ncetarea.
La ncetarea urmririi penale, procurorul, dac este cazul, ia totodat msurile necesare pentru:
1) revocarea msurii preventive i a altor msuri procesuale n modul prevzut de lege;
2) restituirea cauiunii n cazurile i n modul prevzute de lege.
3) aplicarea msurilor de siguran;
4) ncasarea cheltuielilor judiciare.
ncetarea urmririi penale i liberarea persoanei de rspundere penal nu pot avea loc contrar voinei
acesteia. Copia de pe ordonana de ncetare a urmririi penale se nmneaz persoanelor interesate, explicnduli-se modul i termenul de atac.
Procurorul, dac constat c nu este cazul s dispun ncetarea urmririi sau dac a dispus ncetarea
parial, restituie dosarul organului de urmrire penal, cu indicaia de a continua urmrirea i cu indicarea
termenului pentru efectuarea acesteia.
1.2 stabiliti deosebirile incetarii UP pe temei de reabilitare de scoaterea de sub UP.
Incetarea UP , ca si scoatere de sub UP se realizeaza todeauna numai cu referire la o anumita persoana
certa determinata cu precizie . pornind de la la natura juridica , temeiurile incetariiUP pot fi clasificate
reabilitoare , care incumba obligatia de a emite solutia scoaterei de sub urmarire pen cu incetarea UP si
temeiurile care absolva persoana invinuita de raspundere penala, dar care nu sunt reabilitatatore , si respective
impun solutia incetarii UP si fara scoaterea persoanei de sub UP.
In cazurile cind nu exista faptul infractiunii, cind fapta nu este prevazuta de legea penala ca infractiune
si in cazul in care fapta nu intruneste elementele infractiunii si cazurile care inlatura caracterul penal al faptei
sunt temeiuri de incetare a UP cu scoaterea celui acuzat de sub urmarire penala. Toate celelalte cazuri
mentionate la art 275 si art 285 CPP sunt temeriuri de absolvire de raspundere penala si unica solutie care
poate fi adoptata in faza de urmarire penala in cazul constatarii unei dintre aceste circumstante este incetarea
urmaririi penale. In acest caz, banuitul sau invinuitul nu are dreptul la repararea prejudiciului.
1.3ordonanta de incetare a UP pe temei de nereabilitare.

ORDONANTA
Mun. Chisinau

10 06 2010

Procurorul procuraturei sectorul Centru, min Chisinau jurist de rangul 2 Radu Bordean examinind materalele
cauzei nr 235456
CONSTAT
UP in cauza nr21445 afosta inceputa de OUP al comisariatului de politie sectorul buicani in baza semnelor
prevazute de art 152 (1) CP RM.
In cadrul UP s-a constata ca in seara zilei de 8 martie curent,Vasile Bruma, aflindu-se linga casa sa nr 14
M.Eminescu, i-au fost aplicate de catre o persoana necunoscuta lovituri cu pumnii si picioarele in diferite parti
ale corpului, inclusiv cauzindu-se traumatisme cu un obiect dur, contondent. In baza actelor de constatare
(raportul de expertiza medico-legala, certificatul care atesta dereglarea sanatatii de lunga durata,etc) si plingerii
depuse de catre victima, a fost inceputa urmarirea penala in baza semnelor prevazute de art 152 alin (1) cod
penal,adica vatamare intentionata medie a integritatii corporale si a sanatatii, care nu este periculoasa pentru
viata si nu a provocat urmarile prevazute la art 151 CP RM, dar care a fost urmata de dereglarea indelungata a
sanatatii.
Ulterior, partile s-au impacat si Vasile Bruma si-a retras plingerea prealabila in privinta lui Ion Moru.
n contextul celor expuse, conducndu-m de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 1),art. 255, i 285 din
Codul de procedur penal
DISPUN
INCETARE UP in privinta lui ION MORU nascut 12 30 89 dom mun chis , str Stefan cel Mare,pe motiv ca
plingerea prealabila a fost retrasa de catre partea vatamata si partile s-au impacat.
A aduce la cunostinta persoanelor interesate hotarirea luata si a modului si termenului de atac
Procurer procuraturii centru jurist rang 2

R. BORDEAN

Sub 2 Recursul ca al 2-lea grad de jurisdictie

2.1 definiti particularitatile recursului pentru care nu este prevazuta calea de atac a apelului
2.2 identificati particularitatile efectului devolutiv al recursului in raport cu efectul devolutiv al apelului
apelului si al recursului ordinar
2.3 proiectati o decizie a instantei de recurs de gradul 2 de jurisdictie cu aplicarea efectului extensiv

T11
Sub 1 CLASAREA CAUZEI PENALE
1.1PARTICULARITATILE CLASARII CAUZEI PENALE IN RAPORT CU INCETAREA UP
Clasarea este o modalitate de incetare a UP in exclusivitate in rem, adica in privinta faptei, nefiind
stabilita nici o persoana in calitate de banuit invinuit in urmatoarele cazuri : nu exista faptul infractiunii; fapta
nu este prevazuta de legea penala ca infractiune; fapta nu intruneste elementele infractiunii. Din punct de
vedere practic, clasarea cauzei penale se intilneste in situatiile cind autorii infr ramin nedescoperiti, cind
rezultatele produse nu pot fi imputate unei persoane si deci desfasurarea UP in personam nu devine posibila.
1.2 importanta practica a solutiei clasarii cauzei penale.
Clasarea este o institutie proprie UP neavind correspondent in faza judecatii , fiindca trimiterea in judecata se
face numai atunci cind este stbilita cu certitudine o persoana invinuita.
Clasarea se dispune de catre procuror din oficiu sau la propunerea OUP prin ordonanta motivate, copia
ordonantei se inmineaza victimei care e in dr sa o atace. Clasarea cauzei penale are rolul de filtru in vederea
selectarii cauzelor care nu pot fi examinate in modul obisnuit, deoarece nu exista insasi persoana culpabila. Or,
nu putem imputa o fapta unei persoane inexistente sau atunci cind insasi fapta nu s-a cauzat din actiunea
infractionala a unei persoane.
1.3
ORDONANTA
DE CLASARE A CAUZEI PENALE
MUN.CHISINAU
08 09. 2010
PROCURORUL IN procuratura sec centru mun Chisinau BOTEZATU ION , examinind materialile
cauzei penale nr35454
A CONSTATAT
LAdata de 03 11 2004 a fost pornita UP nr 35454 in baza art 186 cp pe faptul ca la data de 03 11 2004
aproximativ in jurul orelor 19 in urma cercetare la fata locului la domiciliul cet GRINIU MAXIMA de pe
str malina / mica 2//9 mun Chisinau au fost depistate bunuri care apartineau cet CASAPU VICTOR in
valore de 300 lei
In urma controlului efectuat s-a constatat ca bunurile aflate la domiciliul cet GRINCIUC MAXIM nu
sufficient pentru a constitui o infractiune .
Astfel fapta comisa G.V nu intruneste elementele infractiunei prev de art 186 cp
Resind din cele spuse mai sus si conducinduma de art 52,286,275 cpp
DISPUN
1 clasarea cauzei penale in privinta banuitului G M pe cauza penala nr 35 454
2 despre decizia primita de a informa persoanele interesate
procuror in procuratura sec centru m Chisinau

BOTEZATU ION

Sub 2 Recursul n anulare.

2.1 Definii recursul n anulare.
Recursul n anulare etse mijlocul procesual prin care se ajunge la un control judecatoresc al hotaririlor penale
definitive prin care sa adus o incalcare esentiala legii sau prin care cauza penala a fost in mod vadit netemeinic
solutionata. Este o cale extraodinara de atac folosit dupa ce au fost epuizate toate caile odinare de atac. Titularii
recursului in anulare sunt Procuorul General, adjunctii acestuia, inculpatului, partii vatamate, partea civila si
partea civilmente resposabila. Examinarea recursului in anulare este de competenta exclusiva a Curtii Supreme
de Justitie.

2.2 Caracterizai temeiurile pentru recurs n anulare.

In CPP avem: Hotaririle irevocabile pot fi atacate cu recus in anulare in scopul repararii erorilor de drept
comise la judecarea cauzei, in cazul in care un viciu fundamental in cadrul procedurii precedente a afectat
hotarirea atacata, inclusiv:


cand instanta de judecata internationala, prin hotararea sa, a constatat o incalcare a
drepturilor si libertatilor omului, ce poate fi separata la o noua judecare;

cand Curtea Constitutionala a recunoscut neconstitutionala prevederea legii, aplicate in

cauza respectiva;

cand persoana condamnata a fost extradata, cu conditia excluderii din hotarare a unor
capete de invinuire.
Recursul in anulare este inadmisibil daca nu se intemeiaza pe motivele prevazute mai sus sau este declarat
repetat , invocinduse aceleasi motive.
In carte avem urmatoarele temeiuri de recus in anulare: 1. Cazurile in care recursul in anulare are efect cu
privire la situatia partilor din proces : 1) cand nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii sau
cand instanta a pronuntat o hotarare de condamnare pentru o alta fapta decat cea pentru care condamnatul a fost
pus sub invinuire, cu exceptia cazurilor reincadrarii juidice a actiunilor in baza unei legi mai blinde; 2) cand
inculpatul a fost condamnat pentu o fapta care nu este prevazuta de legea penala; 3) cand persoana condamnata
a fost judecata anterio in mod definitiv pentru aceeasi fapta sau daca exista o cauza de inlaturare a raspunderii
penale, sau aplicarea pedepsei a fost inlaturata de o noua lege sau anulata de un act de amnistie ori de gratiere
sau daca a intervenit decesul condamnatului; 4) cand instanta de judecata prin hotararea sa a constatat o
incalcare a dreptuilor si libertatilor omului, care poate fi reparata la o noua judecare; 5) cind Curtea
constitutionala a recunoscut ca neconstitutionala prevederea legii aplicate in cauza respectiva; 6)cand persoana
condamnata a fost extradata, cu conditia excluderii din hotararea de condamnare a unor capete de invinuire.
2.Cazurile in care recursul poate fi declarat numai in favoarea condamnatului: 1) cand completul de
judecata nu a fost compus potrivit legii ori sa incalcat compunerea instantei de judecata, sau conditiile de
schimbare a completului de judecata sau conditiile de incompatibilitate a judecatorului; 2)cand judecarea cauzei
a avut loc fara participarea procurorului, inculpatului, aparatorului, interpretului, traducatorului, cand aceasta
este obligatoiu cf. legii; 3)cand instanta a admis o cale de atac neprevazuta de lege sau paelul ori recursul
ordinar au fost introduse tardiv.
2.3 Proiectai o decizie de respingere a recursului n anulare asupra hotrrii judectorului de instrucie.
Curtea Suprem de Justiie
HOTRRE
N NUMELE LEGII
10 martie 2008
mun. Chiinu
Plenul Curii Supreme de Justiie, prezidat de
Preedintele Curii Supreme de Justiie, Ion Muruianu,
cu participarea procurorului Sergiu Crjanovschi,
avocatului Valeriu Isiumbeli,
a judecat n edin public recursul n anulare mpotriva deciziei Colegiului
penal al Curii de Apel Chiinu din 23 august 2006 i deciziei Colegiului penal al
Curii Supreme de Justiie din 25 aprilie 2007 declarat de avocatul Valeriu
Isiumbeli n interesele condamnatului Cuicioglo Nicolae.
Procedura de citare a fost ndeplinit.
Avocatul susine recursul n anulare.
Procurorul solicit respingerea acestuia.
Asupra recursului n anulare, n baza actelor din dosar, Plenul
C O N S TAT :
1. Prin ncheierea judectorului de instrucie al Judectoriei Centru, mun.
Chiinu din 12 iulie 2006, Cuicioglo Nicolai Constantin, condamnat prin decizia
Colegiului penal al Curii de Apel Comrat din 21 februarie 2006 n baza art.195
alin.(2) CP, cu aplicarea art.79 CP, la 7 ani nchisoare n penitenciar de tip nchis,
n temeiul art.3 al Legii nr. 278-XV din 16 iulie 2004 privind amnistia n legtur
cu aniversarea a X-a de la adoptarea Constituiei Republicii Moldova, a fost
absolvit de pedeapsa stabilit.
2. ncheierea nominalizat a fost atacat cu recurs de ctre procuror, care a
solicitat casarea ncheierii, rejudecarea cauzei i pronunarea unei noi ncheieri,
motivnd c Cuicioglo N. greit a fost absolvit de pedeaps, deoarece la momentul

intrrii n vigoare a Legii privind amnistia n legtur cu aniversarea a X-a de la

adoptarea Constituiei R. Moldova el nu avea statutul de condamnat.
3. Prin decizia Colegiului penal al Curii de Apel Chiinu din 23 august
2006, a fost admis recursul declarat de procuror, anulat ncheierea atacat,
rejudecat cauza i pronunat o nou hotrre, prin care cererea condamnatului a
fost respins ca fiind nefondat.
4. Hotrrea nominalizat a fost atacat cu recurs n anulare de ctre
avocatul Sergiu Istrate n interesele condamnatului, care a solicitat casarea
deciziei i meninerea ncheierii, motivnd c instana de recurs greit a
concluzionat c n privina lui Cuicioglo nu pot fi aplicate prevederile art.3 din 2
Legea privind amnistia n legtur cu aniversarea a X-a de la adoptarea
Constituiei R. Moldova, aceast norm fiind aplicabil prin prisma prevederilor
art.10 CP. La fel, recurentul a invocat c procurorul a omis termenul de
declarare a recursului, iar instana nu a argumentat repunerea n termen.
5. Prin decizia Colegiului penal al Curii Supreme de Justiie din 25 aprilie
2007, recursul n anulare declarat a fost respins ca inadmisibil, deoarece nu se
ntemeiaz pe motivele prevzute n art.453 i este vdit nentemeiat.
6. n recursul n anulare declarat, se solicit casarea deciziilor nominalizate, i
meninerea ncheierii judectorului de instrucie, motivndu-se, cu referire la
prevederile art.453 alin.(1) p.1) lit.c) CPP, c recursul ordinar a fost declarat de
procuror peste termenul prevzut de lege, iar argumentele instanei de recurs n
anulare n acest sens sunt ilegale. Recurentul mai invoc i faptul c neaplicarea
prevederilor Legii privind amnistia n legtur cu aniversarea a X-a de la adoptarea
Constituiei R. Moldova n privina lui Cuicioglo N. este n contradicie cu
prevederile art.10 CP.
7. Plenul conchide: respinge ca inadmisibil recursul n anulare din motivul c
este declarat repetat.
Din textul art.452 CPP rezult c recursul n anulare poate fi declarat numai
mpotriva hotrrii judectoreti irevocabile, adic, n cazul dat, acesta poate fi
declarat numai mpotriva deciziei Colegiului penal al Curii de Apel Chiinu din
23 august 2006.
Avocatul S. Istrate, n interesele condamnatului, la 13.03.2007 a declarat
recurs n anulare mpotriva acestei hotrri i, prin decizia Colegiului penal al
Curii Supreme de Justiie din 25 aprilie 2007, acesta a fost respins.
La fel, se constat c motivele invocate n recursul n anulare din 27.12.2007
declarat mpotriva deciziei Colegiului penal al Curii Supreme de Justiie din
25.04.2007 sunt identice cu motivele invocate n recursul n anulare din
13.03.2007 declarat mpotriva deciziei Colegiului penal al Curii de Apel Chiinu
din 23 august 2006.
Astfel, n recursul n anulare din 27.12.2007 se invoc urmtoarele:
- recursul ordinar a fost declarat de procuror peste termenul prevzut de
lege;
- neaplicarea prevederilor Legii privind amnistia n legtur cu
aniversarea a X-a de la adoptarea Constituiei R. Moldova n privina lui
Cuicioglo N. este n contradicie cu prevederile art.10 CP.
Aceleai motive au fost invocate i n recursul n anulare din 13.03.2007 i
Colegiul penal al Curii Supreme de Justiie, respectnd prevederile art.456 CPP, sa pronunat asupra tuturor
motivelor invocate, a relevat temeiurile care au dus la
respingerea recursului n anulare, precum i motivele adoptrii soluiei date.
n conformitate cu prevederile art.453 alin.(3) CPP, recursul n anulare este
inadmisibil dac este declarat repetat, invocndu-se aceleai motive.
De aici rezult c recursul n anulare declarat de avocatul V. Isiumbeli n
interesele condamnatului este inadmisibil din motivul c este declarat repetat,
invocndu-se aceleai motive.3
Dreptul la un proces echitabil, consfinit n articolul 6 din Convenia
European pentru Aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor Fundamentale,

coroborat cu accesul liber la justiie i prezumia nevinoviei drepturi

fundamentale prevzute n articolele 20 i 21 din Constituie, enun preeminena
principiului supremaiei dreptului. Unul dintre elementele fundamentale ale
preeminenei principiului supremaiei dreptului este garantarea securitii
raporturilor juridice, care nseamn, printre altele, c o soluie definitiv a oricrui
litigiu, inclusiv de natur penal, nu trebuie rediscutat. Acest principiu insist
asupra faptului c nici o parte la proces nu este n drept s solicite reluarea
procesului de judecat n scopul unei noi soluionri a cauzei dup ce hotrrea a
devenit definitiv i irevocabil, excepie fcnd doar temeiurile prevzute la
art.453 CPP.
Astfel, recursul n anulare nu trebuie tratat ca un recurs deghizat i nici
existena a dou preri asupra uneia i aceleiai probleme juridice nu poate
constitui temei pentru casarea hotrrii judectoreti definitive i irevocabile,
rejudecarea cauzei i pronunarea unei noi hotrri.
Prin urmare, este inadmisibil recursul n anulare mpotriva unei hotrri
judectoreti date n aceeai cale extraordinar de atac.
n consecin, potrivit legii, se impune soluia enunat n concluzie.
8. n temeiul articolului 457 Cod de procedur penal, Plenul
HOTRTE:
A respinge ca inadmisibil recursul n anulare declarat de avocatul Valeriu
Isiumbeli n interesele condamnatului Cuicioglo Nicolae mpotriva deciziei
Colegiului penal al Curii de Apel Chiinu din 23 august 2006 i deciziei
Colegiului penal al Curii Supreme de Justiie din 25 aprilie 2007.
Hotrrea este irevocabil.
Preedintele Curii
Supreme de Justiie
Ion Muruianu

T12
Sub 1 SUSPENDAREA UP
1.1 caracterizati temeiurile suspendarii UP.
UP se suspenda in cazurile cind exista temeiurile;
- invinuitul a disparut , sustragindu-se de la UP , sau locul aflari nu este stabilit. In cazul dat, ofiterul de UP
intreprinde masuri de cautare a invinuitului sau dupa caz inainteaza propunerea procurorului de dare in cautare
a acestuia in cadrul UP fara a suspenda urmarirea.
- nu este identificata persoana care poate fi pusa sub invinuire. Poate fi dispusa de procuror, in caz contrar el
va dispune prelungirea termenului de UP. De regula, pe acest temei se dispune suspendarea UP dupa citeva
prelungiri a termenului UP si convingerii procurorului ca in cauza data s-a facut tot posibilul. Prin caracterul
sau, acest temei este determinat de activitatea OUP, de complexitatea si natura infractiunii, de subiectivismul
procurorului.
- in caz de refuz privind lipsirea persoanei de imunitate sau in caz de refuz de extradare a persoanei de un stat
strain. Refuzul organului competent de a ridica imunitatea persoanei se poate intilni in 2 situatii : a) refuzul
organului in legatura cu inceperea UP, b) refuzul organului de a trimite cauza in judecata(in acest caz se dispune
suspendarea UP). Refuzul unui stat strain de extradare a invinuitului poate fi intilnita tot in 2 situatii: a)cind
invinuitului nu I s-a inaintat acuzarea (in cazul dat se dispune suspendarea) si b) cind invinuitul a luat
cunostinta de acuzare conform legii.
- invinuitul s-a imbolnavit de o boala psihica sau de o alta boala grava care il impedica sa ia parte la proces
penal, atestata printr-o concluzie medico legala. Se va dispune suspendarea cind in concluzia medico-legala
se mentioneaza expres faptul ca invinuitul nu poate participa la actiuni procesual- penale. Pe motivul bolii
psihice, suspendarea UP este posibila daca in raportul de expertiza psihiatrica se mentioneaza faptul ca
persoana isi da seama de actiunile sale, dar temporar nu poate participa la actiuni de UP. In ce priveste o alta
boala grava, se are in vedere orice boala stabilita printr-o contestare medico-legala sau raport de expertiza cu
concluzia ca invinuitul nu poate participa la actiuni procesuale.
1.2 delimitati suspendarea UP de suspendarea conditionata.
Institutia suspendarii UP se deosebeste essential, dupa scop, temeiuri si natura juridica, de suspendarea
conditionata a UP.
n privina persoanei puse sub nvinuire pentru o infraciune uoar sau mai puin grav,care i
recunoate vinovia, nu prezint pericol social i poate fi reeducat fr aplicarea unei pedepse penale,
urmrirea penal poate fi suspendat condiionat, cu liberarea ulterioar de rspunderea penal conform art.59
din Codul penal. (aplicarea principiului oportunitatii).
Durata suspendarii conditionate constituie termen de incercare pentru condamnat si se compune din cuantumul
pedepsei inchisorii aplicate, la care se adauga un interval de timp. Termenul curge de la data cand hotararea de
suspendare a ramas definitiva. Revocarea masurii suspendarii conditionate poate fi luata, tot de instanta de
judecata, daca cel condamnat a savarsit din nou o infractiune, in termenul de incercare, sau acesta nu si-a
indeplinit, in acelasi termen, obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare. De asemenea, in conditiile
prevazute de lege, masura suspendarii conditionate poate fi anulata. Daca in termenul de incercare, cel
condamnat nu a savarsit din nou o infractiune si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii, acesta este
reabilitat de drept. Cererea de revocare in cazul neexecutarii obligatiilor civile poate fi formulata de partea
interesata si de procuror si se depune la instanta competenta
Suspendarea UP reprezinta intreruperea temporara a ctivitatii procesual penale , determinate de
anumite circumstante , care impedica desfasurarea acetor activitatii. Odata cu suspendare UP actiunele de up
nu se mai efectueaza si termenul UP nu se prelungeste. Inainte de suspendarea UP trebuie indeplinite toate
masurile a caror efectuare este posibila , de cautare a invinuitului. Suspendarea poate fi totala sau partiala . De
asemenea OUP este obligat sa anunte partile despre suspendare si sa ia toate masurile in vederea identificarii
infractorului.
1.3 ordonanta motivata de suspendare a UP.
ORDONANTA
PRIVIND SUSPENDAREA URMARIRII PENALE
MUN CHISINAU
09.05 2011
PROCURORUL ION RUSU al procuraturIi sec botanica jurist de rangul 2 studiind materialele
dosarului nr325545

CONSTAT
Invinuitul in cauza data, MARIN Celac, se afla internat in spitalul de urgenta cu leziuni corporale
grave fiind in imposibilitate sa se continuie urmarirea penala, invinuitul fiind faptuitorul infractiunii prevazute
la art 27, 145 cp .in urma unui conflict cu cet BUZUN ANDREI intentionat l-a lovit cu cutitul cu scopul de a-l
omori, dar din anumite circumstante ce nu depind de vointa sa , in urma incairarii si producerei leziunelor
corporale cu cutitul, invinuitul a fost lovit de o masina .Find constatata infaactinea si stabilit faptuitorul care se
afla in stare grava la spitalul de urgenta, confirmat prin certificatul medical UP si constatarea medico-legala
precum ca in urmatoarele 2 luni invinuitul nu va putea fi present la desfasurarea de actiuni procesual-penale,
DISPUN
1 A suspenda UP pe cauza penala nr32483204 a invinuitului M C in baza art 27 145 cp
2 a anunta pesoanele interesate despre aceasta hotarire
Procurorul procuraturei botanica

ION RUSU

Sub 2 Recursul n anulare.

2.1 Indicai termenele recursului n anulare.
legea stabilete urmatoarele categorii de termene:

cnd se declar n favoarea celui condamnat, ntruct nu trebuie s existe nici un termen care s
ngrdeasc restabilirea adevrului i a legii, recursul n anulare poate fi declarat oricnd, chiar dup moartea
persoanei n favoarea creia se exercit, cu privire la latura penal, iar cu privire la latura civil, numai dac
soluionarea acesteia se rsfrnge asupra laturii penale. Aceste dispoziii se aplic i n cazul cnd recursul n
anulare se face n favoarea persoanei fa de care s-a ncetat procesul penal, pentru c prin recurs se poate
obine o soluie de achitare, care este mai favorabil inculpatului. A fi n favoarea inculpatului condamnat n
latura penal nseamn c prin recursul n anulare se cere schimbarea soluiei de condamnare n achitare, sau
ncetarea procesului penal, ori meninerea condamnrii, dar pentru o infraciune mai uoar sau la o pedeaps
mai puin sever.

n celelalte cazuri, recursul n anulare poate fi declarat numai n termen de un an de la data cnd
hotrrea a rmas irevocabil cu condiia dac un viciu fundamental n procedura precedent a afectat
hotrrea atacat. Termenul de recurs n anulare expir n luna i ziua corespunztoare a anului urmtor; dac
aceasta este nelucrtoare termenul se prorog pn n prima zi lucrtoare ce urmeaz.

n actuala reglementare a mai fost adugat termenul de 6 luni de declarare a recursului n anulare n
cazul, cnd instana internaional, prin hotrrea sa, a constatat o nclcare a drepturilor i libertilor omului,
care poate fi reparat la o nou judecare. Acest termen ncepe de la data comunicrii ctre Guvern a hotrrii
adoptate de ctre instana internaional.
2.2 Judecarea recursului in anulare

Judecarea recursului n anulare este de competena Curii Supreme de Justiie dup

urmtoarele criterii:
Colegiul lrgit judec recursurile n anulare n cazurile n care Colegiul penal al CSJ a
pronunat sentine rmase definitive prin nerecurare, n complet format din 5 judecatori.
Plenul CSJ, n cazurile n care Colegiul lrgit a judecat recursurile ordinare mpotriva
hotrrii instanei de apel, n complet format din cel puin 2/3 din numrul total al judectorilor
Curii Supreme de Justiie.
Se asigur n acest mod, c recursul n anulare s fie judecat de ctre o instan superioar n grad sau de un
complet superior celui care a pronunat hotrrea definitiv.

La Judecarea recursului n anulare prile se citeaz.

Desfurarea judecrii recursului n anulare parcurge aceleai stadii ca i la judecarea recursului ordinar i va
cuprinde msuri premergtoare edinei de judecat propriu zis, deliberarea i darea hotrrei.
La judecarea recursuluzi n anulare este obligatorie participarea Procurorului General i a aprtorului prii
care a declarat recurs n anulare sau n privina creia acesta a fost declarat. CSJ asigur cu aprtor din
oficiu n cazul n care partea n privina creia a fost declarat recurs n anulare nu are aprtor. Motivarea i
soluionarea recursului n anulare se fac potrivit dispoziiilor art.434-436 CPP. Instana va putea examina
cauza prin extindere i cu privire la prile la care aceasta nu se refer, putnd hotr i n privina lor, fr a
crea acestor pri o situaie mai grea.
Curtea Suprem de Justiie d o decizie definitiv, care nu mai poate fi atacat cu un alt recurs n anulare.

Nu poate fi atacat din nou cu recurs n anulare o hotrre cu privire la care s-a respins anterior un recurs n
anulare.

2.3 Decizie de admitere a recursului in anulare

JURISPRUDENA

Recursul n anulare a fost recunoscut inadmisibil ca fiind nentemeiat

S-a decis inadmisibilitatea recursului n anulare din motivul c temeiurile invocate nu se ncadreaz n cele
stipulate n articolul 453 CPP, adic nu se ntemeiaz pe motivele prevzute de lege (n scopul reparrii erorilor
de drept).
R E P U B L I C AM O LD O VA
C U R T E AS U PR E M D E J U S T I I E
Dosarul nr. 1re-52/11
DECIZIE
N NUMELE LEGII
22 februarie 2011
mun. Chiinu
Colegiul penal lrgit n componena:
Preedinte Constantin Gurschi,
Judectori - Iurie Bejenaru, Olga Adam, Nicolae Gordila i Tudor Popovici
cu participarea procurorului Dumitru Graur i avocatului Vasilisa Zaporojan,
a judecat n edin public recursul n anulare mpotriva ncheierii
judectorului de instrucie al Judectoriei Ialoveni din 21 aprilie 2010 i
deciziei Colegiului penal al Curii de Apel Chiinu din 25 mai 2010, declarat
de adjunctul Procurorului General, Igor Serbinov, n cauza penal n privina
lui Goloman Nicolae Simion.
Procedura de citare legal a fost ndeplinit.
Procurorul Dumitru Graur a solicitat admiterea recursul n anulare n
sensul declarat.
Avocatul Vasilisa Zaporojan s-a pronunat pentru admiterea recursului
n anulare declarat de procuror.
Colegiul penal lrgit,
C O N S TAT :
1. Prin sentina Judectoriei oldneti din 26 ianuarie 2010, Goloman
Nicolae, n procedura acordului de recunoatere a vinoviei, a fost condamnat
n baza art. 152 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub form de munc
neremunerat n folosul comunitii pe un termen de 180 ore.
2. La 15 martie 2010, eful adjunct al Oficiului de Executare Ialoveni, s-a
adresat judectorului de instrucie al Judectoriei Ialoveni cu un demers, n
care a solicitat emiterea unei ncheieri cu privire la anunarea n cutare a
condamnatului Goloman Nicolae i schimbarea pedepsei din 180 ore munc
neremunerat n folosul comunitii n 90 zile nchisoare, pe motiv c 2
condamnatul Goloman Nicolae nu se prezint la Oficiul de Executare,
eschivndu-se de la executarea pedepsei.
3. Prin ncheierea judectorului de instrucie a Judectoriei Ialoveni din
21 aprilie 2010, a fost admis parial demersul Oficiului de Executare Ialoveni,
fiind anunat n cutare condamnatul Goloman Nicolae, iar n partea
schimbrii pedepsei condamnatului din 180 ore munc neremunerat n
folosul comunitii n 90 zile nchisoare , a fost respins ca nefondat.
4. Nefiind de acord cu ncheierea judectorului de instrucie, procurorul
n Procuratura r-lui Ialoveni Larisa David, a depus recurs, n care a solicitat
casarea parial a ncheierii Judectoriei Ialoveni din 21 aprilie 2010 n partea
respingerii demersului Oficiului de Executare Ialoveni privind nlocuirea
muncii neremunerate cu nchisoare n privina condamnatului Goloman
Nicolae, cu emiterea unei noi hotrri prin care s fie admis demersul Oficiului
de Executare Ialoveni, cu nlocuirea pedepsei de 180 ore munc neremunerat

n folosul comunitii cu 90 zile nchisoare, n condiiile art. 67 alin. (3) Cod

penal.
5. Prin decizia Colegiului penal al Curii de Apel Chiinu din 25 mai
2010, a fost admis recursul declarat de procurorul n Procuratura r-lui Ialoveni
Larisa David, fiind casat ncheierea Judectoriei Ialoveni din 21 aprilie 2010 i
pronunat o nou hotrre prin care a fost admis demersul Oficiului de
Executare Ialoveni i nlocuit pedeapsa condamnatului Goloman Nicolae
stabilit prin sentina Judectoriei oldneti din 26 ianuarie 2010 din 180 ore
de munc neremunerat n folosul comunitii cu pedeapsa sub form de 3
(trei) luni nchisoare, cu executarea pedepsei date n penitenciar de tip
seminchis.
6. n recursul n anulare declarat de procuror, se solicit casarea ncheierii
judectorului de instrucie al Judectoriei Ialoveni din 21 aprilie 2010 i
deciziei Colegiului penal al Curii de Apel Chiinu din 25 mai 2010, invocnd
c la materialele privind demersul Oficiului de Executare Ialoveni, lipsesc
probe ce confirm c Goloman Nicolae se eschiva de la executarea pedepsei
munc neremunerat n folosul comunitii, ntruct el nu a fost prentmpinat
de dou ori (prima dat verbal i a doua - n scris) despre consecinele de
nendeplinire a condiiilor i modului de ispire a pedepsei.
n aa mod, nclcrile comise mrturisesc c hotrrile judectoreti
nominalizate au fost afectate de un viciu fundamental admis n cadrul 3
judecrii cazului, care const n nclcarea dreptului lui Goloman Nicolae la un
proces echitabil, drept care este garantat de Convenia European pentru
aprarea drepturilor Omului i Libertilor fundamentale i ale art. 10 Cod de
procedur penal.
7. Verificnd argumentele recursului n anulare n corelaie cu materialele
cauzei, raportate la prevederile legale n vigoare, Colegiul penal lrgit
consider c recursul necesit a fi admis.
Potrivit prevederilor art. 453 alin. (1) Cod de procedur penal, hotrrile
irevocabile pot fi atacate cu recurs n anulare n scopul reparrii erorilor de
drept comise la judecarea cauzei, n cazul n care un viciu fundamental n
cadrul procedurii precedente a afectat hotrrea atacat.
n conformitate cu prevederile art. 6 pct. 44) a Codului de procedur
penal, prin viciu fundamental n cadrul procedurii precedente, care a afectat
hotrrea pronunat, se nelege o nclcare esenial a drepturilor i
libertilor garantate de Convenia pentru Aprarea Drepturilor Omului i a
Libertilor Fundamentale, de alte tratate internaionale, de Constituia
Republicii Moldova i de alte legi naionale.
La examinarea prezentului recurs n anulare, acest temei i-a gsit
confirmare, constatndu-se c a fost comis o eroare de drept de ctre instana
ierarhic inferioar, prin ce a viciat fundamental situaia condamnatului.
Potrivit pct. 14 a Hotrrii Plenului Curii Supreme de Justiie din
14.11.2008, nr.6 Cu privire la practica aplicrii unor prevederi ce
reglementeaz punerea n executare a hotrrilor judectoreti cu caracter
penal, prin eschivare cu rea-voin a condamnatului de la munc
neremunerat n folosul comunitii, se nelege svrirea de ctre acesta a unei
noi nclcri a obligaiunilor condamnatului stipulate n art. 191 Cod de
executare i pct. 29 din Regulamentul cu privire la modul de executare a
pedepsei penale sub form de munc neremunerat n folosul comunitii,
dup ce acesta a fost prentmpinat de dou ori (prima dat oral i a doua n
scris) despre consecinele de nendeplinire a condiiilor i modului de ispire a
pedepsei
Colegiul penal consider, c instana de apel la adoptarea soluiei sale
pripit a ajuns la concluzia privind necesitatea schimbrii msurii de pedeaps
din munc neremunerat n folosul comunitii n pedeapsa cu nchisoare n
privina condamnatului Goloman Nicolae, dat fiind faptul c nu au fost

prezentate careva probe n ce ar demonstra c condamnatul Goloman Nicolae

s-a eschivat cu rea voin de la executarea pedepsei cu munc neremunerat.4
Conform certificatului eliberat de Primria s. Suruceni, r-nul Ialoveni, a
fost constatat c condamnatul Goloman Nicolae nu locuiete pe teritoriul s.
Suruceni.
Astfel, concluziile instanei de fond, privind anunarea n cutare a
condamnatului sunt juste, precum i acel fapt c nu au fost prezentate probe
utile, pertinente i concludente care ar demonstra necesitatea schimbrii
pedepsei aplicate prin sentina Judectoriei oldneti din 26 ianuarie 2010,
ntruct condamnatul Goloman Nicolae nu a fost prentmpinat n scris despre
consecinele de nendeplinire a condiiilor i modului de ispire a pedepsei.
Reieind din cele expuse, se constat temeinicia recursului n anulare
declarat de procuror, recursul cruia va fi admis, casnd decizia instanei de
apel, cu meninerea ncheierii judectorului de instrucie.
8. Colegiul penal lrgit asupra recursului de fa n conformitate cu
prevederile art.art. 457, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedur penal,
DECIDE:
Admite recursul n anulare declarat de adjunctul Procurorului General,
Igor Serbinov, n cauza penal n privina lui Goloman Nicolae Simion.
Caseaz decizia Colegiului penal al Curii de Apel Chiinu din 25 mai
2010 cu meninerea ncheierii judectorului de instrucie a Judectoriei
Ialoveni din 21 aprilie 2010.
Decizia este irevocabil.
Preedinte
Constantin Gurschi
Judectori
Iurie Bejenaru
Olga Adam
Nicolae Gordila
Tudor Popovici

T13
Sub 1 SUSPENDAREA URMARIRII PENALE
1.1 investigatii in vederea cautarii invinuitului.
n cazul n care nu se cunoate locul unde se afl persoana pus sub nvinuire, precum i n cazul n care
nvinuitul, dup naintarea nvinuirii, se ascunde de organul de urmrire penal, acesta nainteaz procurorului
propunere pentru dispunerea investigaiilor n vederea gsirii nvinuitului.
Procurorul, n baza propunerii organului de urmrire penal, dup ce a studiat-o, sau din oficiu, dispune,
prin ordonan motivat, cutarea nvinuitului. n ordonan se va indica toat informaia cunoscut privitor la
persoana nvinuitului care urmeaz s fie cutat. Cutarea nvinuitului poate fi dispus att n cadrul exercitrii
urmririi penale, ct i concomitent cu suspendarea ei.
Dac exist temeiuri pentru aplicarea fa de nvinuit a msurii preventive procurorul, n ordonan, dispune
totodat aplicarea msurii preventive n condiiile prezentului cod.
Investigaiile n vederea gsirii nvinuitului se efectueaz de ctre organele abilitate prin lege cu asemenea
atribuii. Procurorul care dispune efectuarea investigaiilor n vederea gsirii nvinuitului conduce aceast
activitate i verific periodic desfurarea ei.
1.2 Actiunile OUP dupa suspendare.
Despre suspendarea urmririi penale, organul de urmrire penal este obligat s anune n scris partea
vtmat, reprezentantul ei legal, partea civil, partea civilmente responsabil sau reprezentanii lor i s le
explice dreptul de a contesta ordonana de suspendare a urmririi penale la judectorul de instrucie. n cazurile
de suspendare a urmririi penale n temeiul art.2871 alin.(1) pct.3) i 4), despre aceasta snt informai, de
asemenea, nvinuitul i aprtorul lui.
Dup suspendarea urmririi penale, n cazul prevzut la art.2871 alin.(1) pct.2), organul de urmrire penal
este obligat s ia msuri, att direct, ct i prin intermediul altor organe care exercit activitate operativ de
investigaii, n vederea identificrii persoanei care poate s fie pus sub nvinuire. Procurorul, n mod periodic,
dar nu mai rar dect o dat la 6 luni, va verifica msurile de cutare pentru identificarea persoanei.
n cazul n care urmrirea penal este suspendat, n cauza penal nu se admite efectuarea aciunilor de
urmrire penal.
1.3 ordonanta motivate de reluare a UP dupa suspendare.
ORDONANTA
PRIVIND RELUAREA A UP SUSPENDATE
MUN CHISINAU
09.05 2011
PROCURORUL ION RUSU al procuraturei sec botanica jurist de rangul 2 studiind dosarele materialui
nr325545 cauzei penale
CONSTAT
PREZENTA cauza a fost examinata in marti 2011 unde a fost suspendata din motive ca invinuitul MARIN
Celac se afla internat in spitalul de urgenta cu leziuni corporale grave fiind in imposibilitate sa se continuie
urmarirea penala, invinuitul fin faptuitorul al art 27 145 cp in urma incairarii cu cet BUZUN ANDREI
intentionat la lovit cu cutitul pentru ai provoca moarte dar din anumite circumstante ce nu depend de vointa
sa , in urma incairari si producerei leziunelor corporale cu cutitul invinuitul a fost lovit de o masina .find
sesizata infaactine si costatat faptuitorul care se afla in stare grava la spitalul de urgenta confirmat prin
certificatul medical UP a fost suspendata.
Dupa 3 luni invinuitul MC sia revenit si a recunoscut vina sa , astfel in temeiu art 287 se va relua UP si
stabiliduse temenu UP 20 zile
DISPUNE
1 A relua UP pe cauza penala nr32483204 a invinuitului M C in baza
art 27 145 cp
2 a anunta pesoanele interesate despre aceasta hotarire
Procurorul procuraturei botanica

ION RUSU

Sub 2 Reviuzuirea procesului penal

2.1 Definiti revizuirea ca o cale extraordinara de atac este un mijloc procesual prin folosirea caruia sunt
inlaturate erorile judiciare ce a putea fi cuprinse in hotaririle penale definitive. Reviziurea poate fi indreptata
numai impotriva hotaririlo definitive prin care sa solutionat fondul cauzei, ea provoaca o reexaminare in fapt a
cauzei penale. Reviziurea poate fi folosita in orice cauza penala, indiferent de gravitatea faptei la care se refera
hotarirea definitiva. Reviziurea poate fi folosita atat in favoarea cat si in defavoarea unei parti. Reviziurii pot fi
supuse hotaririle de condamnare, achitare, de incetare a procesului in intregime sau separat la unele fapte sau la
unele persoane.
2.2 Procedura de deskidere a procesului de reviziure este prevazuta de CPP in art460. Ea se deskide in baza
cererii adresate procurorului de nivelul instantei care a judecat cauza in fond. Cererea de reviziure poate
declara:
oricare parte din proces in limitele calitatii sale pocesuale,
sotul si rudele apropiate ale condamnatului, chiar si dupa decesul acestuia.
Cererea de revizuire se face in scris cu aratarea motivului de revizuire si a mijloacelor de proba. Procurorul
poate si din oficiu sa initieze procedura de revizuire. Procurorul da o ordonanta de deskidere a procedurii de
revizuire si efectueaza cecetarea circumstantelor sau da o insarcinare in acest scop ofiterului de urmarire penala.
In cursul cercetarii circumstantelor noi descoperite se pot efectua cu respectarea CPP, audieri, cercetari la fata
locului, expertize, ridicari de obiecte sau documente si alte actiuni de urmarire penala necesare. Daca nu exista
temei de deskidere a procedurii de revizuire procurorul intocmeste o ordonanta de refuz de deskidere a
procedurii de revizuire, odonanta care poate fi atacata la judecatoul de instructie prin controlul judiciar al
procedurii prejudiciare. In tot timpul efectuarii cercetarii circumstantelor noi descoperite, Procurorul General
este in drept de a inainta demers de suspendare a executarii hotaririi judecatoresti in limitele cererii revizuirii.
Dupa terminarea cercetarilo circumstantelor noi , procurorul inainteaza toate materialele, impreuna cu
concluziile sale, instantei care a judecat cauza in fond sau unei instante competente. Dupa trimiterea de
procuror a materialelor, presedintele instantei repartizeaza materialele pentru examinare, judecatorul care a
primit materialele fixeaza un termen pentru examinarea cererii de revizuire cu citarea partilor interesate. Daca
persoana in privinta careia se face revizuirea se afla in stare de arest, presedintele sedintei de judecata dispune
aducerea ei la judecata si numirea unui avocat din asistenta juridica garantata de stat. Instanta de judecata in
sedinta va examina temeiul cererii de revizuire, toate probele aduse si poate administra si probe noi pentru a
solutiona prin incheiere admiterea cererii de revizuire sau prin sentinta respingerea cererii de revizuire.
2.3. O hotarare de revizuire bla bla bla -=-------------------------------------------------------------------

T14
Sub 1 REMITEREA CAUZEI PROCURORULUI CU PROPUNEREA DE TERMINARE A UP
1.1conditiile si continutul raportului privind terminarea up.
Constatind ca probele administrate sunt concludente si suficiente pentru a termina UP . OUP
inainteaza procurorului dosarul insotit cu un raport , in care consemneaza rezultatele UP si propunerea unor
solutii in acest sens.
Raportul trebuie sa contina fapta care a sevit drept temei pentru pornirea UP , informatii cu privire la
invinuit , incadrarea juridica a faptei si probele administrate. In cazul cind in UP sint indicate mai multe
personae raportul va contine informatii despre fiecare.
Raportul, de asemenea, va cuprinde informaii despre:
1) corpurile delicte i msurile luate n privina lor, precum i locul unde se afl ele;
2) msurile asiguratorii luate n cursul urmririi penale;
3) cheltuielile judiciare;
4) msurile preventive aplicate.
Potrivit aliniatului 2 al articolului 291 CPP raportul privind terminarea urmririi penale se ncepe cu
descrierea faptei (faptelor) constatate n cursul urmririi penale n legtur cu care a fost pornit urmrirea
penal precum i a tuturor faptelor penale, svrite de ctre nvinuit (nvinuii) conexate n cauza dat.
Informaii cu privire la persoana nvinuitului cuprinde: 1) numele, prenumele i patronimicul (dup
buletinul de identitate); 2) data i locul naterii; 3) domiciliul; 4) cetenia; 5) studiile; 6) starea familiar; 7)
ocupaia; 8) date privind serviciul militar; 9) date privind antecedentele penale; 10) alte date (necunoaterea
limbii n care se desfoar procesul, relaia de rudenie cu partea vtmat sau ali participani din proces).
1.2 diversele solutii dispuse de procuror in cazul primirii propunerii de terminare a UP
Dac procurorul constat c au fost respectate dispoziiile prezentului cod privind urmrirea penal, c
urmrirea penal este complet, c exist probe suficiente i legal administrate, el dispune una din urmtoarele
soluii:
1) atunci cnd din materialele cauzei rezult c fapta exist, c a fost constatat fptuitorul i c acesta poart
rspundere penal:
a) pune sub nvinuire fptuitorul conform prevederilor art.281 i 282, dac acesta nu a fost pus sub nvinuire
n cursul urmririi penale, apoi ntocmete rechizitoriul prin care dispune trimiterea cauzei n judecat;
b) dac fptuitorul a fost pus sub nvinuire n cursul urmririi penale, ntocmete rechizitoriul prin care
dispune trimiterea cauzei n judecat;
Prin urmare nainte de ntocmirea rechizitoriului procurorul este obligat s verifice chestiunea punerii
sub nvinuire prin ordonan pentru fiecare capt de acuzare. Includerea n rechizitoriu a unei acuzri mai grave
dect cea care a fost pus sub nvinuire persoana sau a unui capt de acuzare, care n-a fost pus sub nvinuire n
conformitate cu articolele 281, 282 constituie o nclcare a dreptului la aprare.
2) prin ordonan motivat, dispune ncetarea urmririi penale, clasarea cauzei penale sau scoaterea persoanei
de sub urmrire.
1.3 proiectati o situatie cind procurorul remite cauza OUP.
Procurorul constata ca UP nu este copleta sau ca nu s-au respectat dispozitiile legale in desfsurarea
urmarirei cazului prevazut de art 188 cp tiharia in care organul de urmarire penala nu a indicat toate
circumstantele , procurorul restituie cauza organului care a efectuat UP sau trimite cauza altui organ .
Restituirea cauzei se face prin ordonanta in care, pe linga elementele se indica actiunele procesuale care
trebuie effectuate sau refacute in privinta faptelor si circumstantelor ce urmeaza afi contestate.
Organul caruia ea fost restituit cauza este obligat sa se pronunte , in modul prevazut de lg asupra masurelor
preventive.
Ca temei de restituire a causei este insuficienta de probe pentru dispunerea unei solutii privind terminarea
UP .Daca acestea pot fi reparate de procuror nu constituie temei de restituire a cauzei OUP.
Cind procurorul constata ca UP nu este completa sau nu a fost respectata dispozitiile legale , separa
din cauza penala materialEle cu privire la unele fapte sau la unii invinuiti si le restitie pentru completarea lor
sau dupa caz pentru eliminarea incalcarilor in accest caz sau separarea materialilor nu prevede inceperea unei
noi UP . dupa inlaturarea neajunsurilor dosarul se prezinta procurorului.

Sub 2 Revizuirea procesului penal.

2.1
Definii termenii revizuirii.
Termenele de revizuire a procesului penal
(1) Revizuirea unei hotrri de achitare, de ncetare a procesului penal, precum i revizuirea unei hotrri de
condamnare pentru motivul c pedeapsa este prea uoar sau pentru c celui condamnat trebuie aplicat legea
privitoare la o infraciune mai grav, se pot face numai nuntrul termenelor de prescripie a incriminrii,
stabilite de Codul penal:2 ani infraciuni uoare;5 ani infraciuni mai puin grave;15 ani infraciuni grave;20 de
ani infraciuni deosebit de grave; 25 de ani unei infraciuni excepional de grave.
Si cel mai trziu pn la un an de la descoperirea circumstanelor:
1) s-a stabilit, prin hotrre irevocabil, c martorul a fcut cu bun tiin declaraii mincinoase sau expertul a
prezentat cu bun tiin concluzii false, sau c corpuri delicte, procese-verbale privind aciunile de urmrire
penal sau judectoreti ori alte documente snt false, sau c a fost fcut intenionat o traducere greit, ceea ce
a avut ca urmare adoptarea unei hotrri nentemeiate sau contrare legii;
2) s-a stabilit, prin hotrre rmas definitiv, c judectorii i procurorii au comis, n cursul judecrii acestei
cauze, abuzuri ce constituie infraciuni;
3) s-a stabilit, prin hotrre rmas definitiv, c persoanele care au efectuat urmrirea penal n cauz au
svrit abuzuri, ce constituie infraciuni, care au dus la pronunarea unei hotrri nentemeiate sau contrare
legii;
(2) Revizuirea n favoarea condamnatului a unei hotrri de condamnare, n caz de descoperire a
circumstanelor: s-au stabilit circumstane de care nu avea cunotin instana atunci cnd a dat hotrrea i
care, ele nsele sau mpreun cu circumstanele stabilite anterior, dovedesc nevinovia celui condamnat sau c
acesta a svrit o infraciune mai puin grav sau mai grav dect acea pentru care a fost condamnat, sau
dovedesc vinovia celui achitat sau a persoanei cu privire la care s-a dispus ncetarea procesului penal, nu este
limitat de nici un termen.
(3) Decesul celui condamnat nu mpiedic revizuirea procesului penal, dac este vorba de reabilitarea
condamnatului.
2.2
Descriei procedura de judecare a revizuirii.
Judecarea revizuirii parcurge 2 etape: admiterea in principiu si judecarea in fond .Instanta competenta sa judece
cauza de revizuire ete instanta care a judecat cauza in fond, adica in prima instanta. Cu privire la instantele
competente de a judeca revizuirea , in unele cazuri speciale avem : 1) s-a stabilit, prin hotrre irevocabil, c
martorul a fcut cu bun tiin declaraii mincinoase sau expertul a prezentat cu bun tiin concluzii false,
sau c corpuri delicte, procese-verbale privind aciunile de urmrire penal sau judectoreti ori alte documente
snt false, sau c a fost fcut intenionat o traducere greit, ceea ce a avut ca urmare adoptarea unei hotrri
nentemeiate sau contrare legii;
2) s-a stabilit, prin hotrre rmas definitiv, c judectorii i procurorii au comis, n cursul judecrii acestei
cauze, abuzuri ce constituie infraciuni;
3) s-a stabilit, prin hotrre rmas definitiv, c persoanele care au efectuat urmrirea penal n cauz au
svrit abuzuri, ce constituie infraciuni, care au dus la pronunarea unei hotrri nentemeiate sau contrare
legii;
4) s-au stabilit alte circumstane de care nu avea cunotin instana atunci cnd a dat hotrrea i care, ele
nsele sau mpreun cu circumstanele stabilite anterior, dovedesc nevinovia celui condamnat sau c acesta a
svrit o infraciune mai puin grav sau mai grav dect acea pentru care a fost condamnat, sau dovedesc
vinovia celui achitat sau a persoanei cu privire la care s-a dispus ncetarea procesului penal; competena va fi
instanta care a judecat cauza in fond deci prima instanta iar in cazul in care doua sau mai multe hotariri
concomitente nu se pot concilia competent revine uneea din judecatorii care a pronuntat hotarirea
incompatibila.In caz de neconciliere a doua hotariri a unei judecatorii commune si a unei de competent militara
competent de a judeca revizuirea ii revine judecatoriei commune
La primirea materialelor de la procuror presedintele instantei fixeaza un termen de revizuire si dispune citarea
partilor interesate kin persoana in favoarea sau defavoarea careea s-a cerut revizuirea este in arrest chiar si in
alta cauza , presedintele instantei dispune aducerea acestuia in judecata si lui I se asigura un aparator public.
Primul stadiu este admiterea cererii de revizuire verificare alegalitatii ei si suficientei probelor kit si verificarea
probelor. Instanta la cererea partilor poate sa administreze probe noi, sa asculte martori . Odata examinind
admiterea cererii de revizuire instanta o poate admite pronuntind o incheiere sau o poate respinge pronuntind o

sentinta , odata examined reviyuirea instant poate suspenda executarea hotaririi aflate in reviyuire., in cazurile
kin exista mai multe hotariri ce nu se pot concilia cauyele se reunesc pentru rejudecare.
Rejudecarea se desfasoara c-f regulilor judecarii in prima instanta , ea poate administra din nou probele daca
considera necesar si are ca sens confruntarea materialului probator existent anterior cu cel aparut ulterior in faya
de judecare prealabila si la admiterea cerererii .
Dupa terminarea cercetarii judecatoresti au loc dezbaterile, deliberarea si pronuntarea hotaririi. Instanta poate
daca constata cererea de reviyuire intemeiata - anula hotarirea anterioara si pronunta o hotarire noua . , daca
oconsidera neintemeeata o poate respinge iar hotarirea anterioara isi va pastra autoritatea de lucru judecat.
Rejudecarea are loc in conditii similare unei judecari in prima instanta. instanta poate examina din nou la
cererea partilorprobele care fost administrate in cursul judecatii precedente sau cu ocazia admmiterii cererii de
revizuire.
2.3
Proiectai o hotrre de admitere a revizuirii n cazul constatrii adoptrii unei hotrri anterioare
contrare legii din motivul unor probe false (art. 458 al(3) pnc.1).----------------------

T15
Sub 1 PREZENTAREA MATERIALELOR DE UP.
1.1RELATATI DESPRE ORDINEA PREZENTARII MATERIALELOR DE UP.
Dup verificarea de ctre procuror a materialelor cauzei i adoptarea uneia din soluiile prevzute n
art.291, procurorul aduce la cunotin nvinuitului, reprezentantului lui legal, aprtorului, prii vtmate,
prii civile, prii civilmente responsabile i reprezentanilor lor despre terminarea urmririi penale, locul i
termenul n care ei pot lua cunotin de materialele urmririi penale. Prii civile, prii civilmente responsabile
i reprezentanilor lor li se prezint pentru a lua cunotin doar materialele referitoare la aciunea civil la care
snt parte.
Materialele urmririi penale se aduc la cunotina nvinuitului arestat n prezena aprtorului lui, iar la cererea
nvinuitului fiecruia dintre ei, n mod separat.
Pentru a se lua cunotin de materialele urmririi penale, ele se prezint cusute n dosar, numerotate i
nscrise n borderou. La cererea prilor, vor fi prezentate i corpurile delicte, vor fi reproduse nregistrrile
audio i video, cu excepia cazurilor prevzute n art.110. Dac dosarul penal are mai multe volume, acestea se
prezint concomitent pentru a se lua cunotin de materialele respective ca persoana care ia cunotin de ele
s poat reveni la oricare din aceste volume de mai multe ori. Pentru a se lua cunotin de dosarele
voluminoase, procurorul, printr-o ordonan, poate ntocmi un grafic, coordonat cu aprtorul, prin care
stabilete data i numrul volumelor pentru studiere.
Termenul pentru a se lua cunotin de materialele urmririi penale nu poate fi limitat, ns n cazul n care
persoana care ia cunotin de materiale abuzeaz de situaia sa, procurorul fixeaz modul i termenul acestei
aciuni, reieind din volumul dosarului.
1.2 conditiile limitarii dr de a lua cunostinta de materialele UP.
Termenul pentru a se lua cunostinta de materialile dosarului nu este limitat , insa in cazurile cind
persoanele care iau cunostinta abuzeaza , procurorul fixeaza modul si termenul acestei actiuni.
n scopul asigurrii proteciei martorului i altor persoane la cererea acestora procurorul prezint spre
luare de cunotin numai coninutul acestor declaraii din cadrul urmririi penale fr datele adevrate ale
identitii persoanelor confideniale i fr date privind domiciliul i alte informaii care pot divulga persoana n
cauz.
n scopul asigurrii pstrrii secretului de stat, comercial sau a unui alt secret ocrotit de lege, precum i
n scopul asigurrii proteciei vieii, integritii corporale i libertii martorului i a altor persoane, judectorul
de instrucie, conform demersului procurorului, poate limita dreptul persoanelor menionate la alin.(1) de a lua
cunotin de materialele sau datele privind identitatea acestora. Demersul se examineaz n condiii de
confidenialitate, conform art. 305.
Despre prezentarea materialelor de urmrire penal se ntocmete proces-verbal n care, afar de
meniunile prevzute n art.260, se indic numrul de volume i numrul de foi n fiecare volum al dosarului de
care s-a luat cunotin, corpurile delicte, nregistrrile audio i video reproduse. n procesul-verbal se indic
data, ora i minutele nceputului i sfritului lurii de cunotin de dosar pentru fiecare zi.
n procesul-verbal se consemneaz cererile i declaraiile naintate la desfurarea acestei aciuni, iar
cererile scrise se anexeaz la procesul-verbal i despre aceasta n el se face meniune.
Despre informarea fiecrei persoane menionate n art.293 alin.(1) se ntocmete proces-verbal separat.
n cazul n care nvinuitul ia cunotin de materialele cauzei n prezena aprtorului su, se ntocmete un
proces-verbal unic.
1.3 cerere in calitate de aparator in legatura cu prezentarea materialelor de UP.
Procuraturii sec centru
Mun Chisinau ,
Procurorului constantin moraru
cerere
Subsemnatul B. Vieru in calitate de aparator a partii vatamate in ocectul cauzei nr 8976 in baza art 186 al 2 cp
si art 293 cpp

Solicit prezentarea materialilor dosarului nr 8776 de Up de alua cunostinta de toate circumstantele si probele
, si toate actele procedurale infaptuite de OUP
B Vieru

09 05 2011

Sub 2. Procedura aplicrii msurilor de constrngere cu caracter medical.

2.1
Identificai obiectul probatoriului n cadrul procedurii aplicrii msurilor de constrngere cu
caracter medical.
Obicetul probatoriului in cazurile date este compus din invocarea probelor care ar demonstra factorul volitiv si
intellectual al inculpatului, gradul de responsabilitate a acestuia si starea psihica pe care o avea persoana la
momentul savirsirii infractiunii sau dupa savirsirea acesteea pentru a le incadra in categoriile : care au comis
fapta prejudiciabila prevazuta de CP in stare de iresponsabilitate, care sau imbolnavit de o boala psihica dupa
comiterea infractiunii, care sau imbolnavit de o tulburare psihica temporara ce impiedica aprecierea starii
psihice la momentul comiterii faptei social periculoase. Factorul intelectiv presupune reprezentarea deplina a
continutului sensului si finalitatilor urmarite sau acceptarea prin savirsirea faptei, precum si prevederea intregii
desfasurari cauzale a acesteea. Factorul volitiv este elementul psihic care impulsioneaza si comanda energia
fizica a omului, el poate fi analizat atat in raport cu actiunea cat si cu inactiunea, precum si cu rezultatul ei.
Resposabilitatea este starea psihologica a persoanei care are capacitate de a intelege caracterul prejudiciabil al
faptei si capacitatea de asi manifesta vointa si asi dirija actiunile.
2.2 Comparai judecarea cauzei n procedura de aplicare a msurilor de constrngere cu caracter
medical cu judecarea cauzei potrivit procedurii generale
-Msurile de constrngere cu character medical se aplic de instana de judecat fa de persoanele care au
svrit fapte prejudiciabile, prevzute de legea penal, n stare de iresponsabilitate, precum i fa de
persoanele care s-au mbolnvit dup svrirea infraciunii de o boal psihic, din care motive ele nu-i pot da
seama de aciunile lor sau nu le pot dirija, n caz dac aceste persoane prezint pericol pentru societate prin
natura faptei svrite i din cauza bolii lor pe kind masurile de constringere generale se aplica oricaror
personae care
nu preyinta
careva
abateri
de gen psihic
,fizic
, moral
ect
-In cazurile in care se considera in cadrul urmarii penale se considera ca o perosana a savirsit fapta
prejudiciabila in stare de iresponsabilitate impreuna cu alte personae responsabile , cauza se disjunge astfel incit
persoana data va fi judecata in process separat.
-La
procedura privind aplicarea msurilor de constrngere cu caracter medical, participarea reprezentantului legal al
persoanei creia i vor fi aplicate aceste msuri este obligatorie, pe kind in procedura generala acest fapt nu este
prevazut, persoana avind drept exclusiv la aparator personal sau public dar nu si la reprezentant legal.
-La edina de judecat trebuie s fie verificate probele care dovedesc c persoana n cauz a svrit sau nu
fapta prejudiciabil prevzut de legea penal, ascultate concluziile experilor asupra strii psihice a
inculpatului pe kind in procedura generala se vor examina circumstane generale care au importan esenial
pentru soluionarea chestiunii privind aplicarea masurilor de constringere cu caracter penal.
-Dac
consider dovedit faptul c persoana n cauz a svrit o fapt prejudiciabil, prevzut de legea penal, n
stare de iresponsabilitate sau c aceast persoan, dup ce a svrit infraciunea, s-a mbolnvit de o boal
psihic cronic, care o face s nu-i dea seama de aciunile sale sau s nu le poat dirija, instana de judecat
adopt, fie o sentin de absolvire a acestei persoane de pedeaps sau, dup caz, de rspundere penal, fie de
liberare de pedeaps i de aplicare fa de ea a unor msuri de constrngere cu caracter medical, indicnd care
anume din ele trebuie aplicat, sau o sentin de ncetare a procesului i de neaplicare a unor astfel de msuri n
cazurile cnd, prin caracterul faptei svrite i starea sntii sale, persoana nu prezint pericol pentru societate
i nu are nevoie de tratament forat. n astfel de cazuri, instana anun despre bolnav organele de ocrotire a
sntii pe kind in cayul unei sentinte in cayul judecarii cauyei in procedura generala sentinta data pe linga
datele generale va cuprinde : categoria i mrimea pedepsei aplicate inculpatului pentru fiecare infraciune
constatat ca dovedit, pedeapsa definitiv pe care urmeaz s o execute; categoria penitenciarului n care
trebuie s execute pedeapsa cel condamnat la nchisoare; data de la care ncepe executarea pedepsei; durata
termenului de prob n cazul condamnrii cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei i cui i revine
obligaia de a supraveghea pe cel condamnat cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei
2.3 Proiectai o ordonan de trimitere a cauzei n instana de judecat n condiiile prevederilor art. 495
CPP.
Ordonanta de incetare a urmaririi penale

mun. Chisinau

14 0ctombrie 2006

Procuror n Procuratura sectorului Buiucani, municipiul Chiinu, jurist de rangul IIRadu Bordeian,
examinnd materialele cauzei penale nr. 2006030823,
CONSTAT:
Urmrirea penal n cauza nr. 2006030823 a fost nceput de organul de urmrirepenal al Comisariatului de
Poliie al sectorului Buiucani, mun. Chiinu, la 20 august2006,n baza semnelor infraciunii prevzute n art.
171 alin. (2) lit. b) din Codul penal,pe faptul violului svrit de ctre Tataru Vasile asupra minorei Stratulat
Irina, nscutla 30 septembrie 1991. n cadrul urmririi penale s-au constatat urmtoarele:La 19 august 2006,
dup ce n prealabil au fcut cunotin la cinematograful Pa-tria" din sect. Buiucani al mun. Chiinu,
Tataru Vasile i-a propus lui Stratulat Irina sfac o primblare prin parcul din apropiere. n timpul
primblrii, Stratulat Irina i-a co-municat lui Tataru Vasile c prinii ei nu sunt acas, fiind plecai la o
nunt, de unde sevor ntoarce spre diminea, invitndu-l la ea acas. Ambii s-au deplasat la
domiciliulStratulat Irina, unde au ntreinut raporturi sexuale benevole. Dimineaa, Stratulat Irina iTataru
Vasile au fost gsii n pat de ctre prinii minorei Stratulat Irina, care au isesizat despre acest fapt
organele de poliie.Starea de fapt invocat a fost constatat urmare a acumulrii i examinrii urmtoarelor probe:Urmrirea penal a fost nceput n temeiul denunului lui Stratulat Nicolae i Stra-tulat Stela prinii minorei Stratulat Irina.Fiind audiat n calitate de bnuit, Tataru Vasile a declarat c la 19
august 2006, lacinematograful Patria" a cunoscut-o pe Stratulat Irina i s-au deplasat la iniiativa ei
ladomiciliu acesteia. n drum spre cas, Stratulat Irina i-a spus c are 17 ani. La domiciliulStratulat Irina au
servit ampanie, dup care, au ntreinut raporturi sexuale benevol. Dimineaa au fost gsii n pat de
ctre prinii Stratulat Irinei.Partea vtmat minor Stratulat Irina a confirmat declaraiile lui Tataru
Vasile. Amenionat c I-a indus n eroare pe Tataru Vasile c are vrsta de 17 ani i c raportul sexual
ntreinut cu ultimul a fost benevol. Prinilor si, de fric s nu fie btut. Ie-a spus c a fost violat
de ctre Tataru Vasile. A menionat c anterior a mai consumatbuturi alcoolice i a ntreinut raporturi sexuale
i cu alte persoane.Faptul c Stratulat Irina a mai ntreinut anterior raporturi sexuale este probat i
princoncluzia raportului de expertiz medico-legal. Vtmri corporale caracteristicev i o l u l u i p e
c o r p u l mi n o r e i S t r a t u l a t I r i n a n u a u f o s t d e p i s t a t e . C o n f o r m a c e l e i a i concluzii,
dezvoltarea fiziologic a minorei Stratulat Irina corespunde persoanelor cu vrst cuprins ntre 1718 ani.Aciunile bnuitului Tataru Vasile nu realizeaz latura obiectiv a infraciunii pre- vzute n
art. 171 Cod penal sub aspectul inexistenei constrngerii fizice sau psihice aminorei Stratulat Irina la
ntreinerea raportului sexual, precum i a infraciunii101
prevzute deart. 174Codpenal, deoarece bnuitul nua cunoscut cucertitudine cStratulat Irina nu a atins vrsta de 16 ani. n cazul n care
nusentrunesc elementele infraciunii, n conformitate cupreve-derile art.275pct.3)Codde procedurpenal, urmrirea penal nupoate fi pornit,iar dac
a fost pornit, nu poate fi efectuat, i trebuie ncetat. n contextul celor expuse, conducndu-m de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 1),art. 255,275
pct. 3) i 285 din Codul de procedur penal,
dispun
1.ncetarea urmririi penale n privina bnuitului Tataru Vasile, nscut la 22 oc-tombrie1986,originaridomiciliatnmun.Chiinu,str.Albalulia,nr.23,
ap.98,mol-lo ean, anterior necondamnat, cetean al Republicii Moldova, pe motiv c fapta sanu ntrunete elementele infraciunilor prevzute n art. 171 i
174dinCodulpenal.
2.Aducerea la cunotina persoanelor interesate a hotrrii adoptate, amodului i termenului de atac.
Procuror in Procuratura sect. Buiucani
jurist de rangul II

semnatura

Radu Bordeian

Copia ordonantei am primit , modul si termenul ei de atac mi-au fost explicate la 15 octombrie 2006
Semnatura

Reprezentant legal al partii vatamate

T16

Tataru vasile

Semantura

Stratulat Irina

Semantura

NIcolaie Stratulat

Sub 1 RECHIZITORIUL
1.1 caracterizati partile constitutive ale rechizitoriului.
Rechizitoriul este actul procedural prin care se sesizeaza instanta de judecata care determina limitele
judecarii cauzei , prin care instanta de fond se pronunta prin sentinta.Rechizitoriul constituie o totalizare a
tuturor materialelor UP privind toate faptele si episoadele infractionale savirsite de toti invinuitii cercetati
intr-o cauza penala, cu dispozitia de trimitere in judecata.
Rechizitoriul se compune din dou pri: expunerea i dispozitivul. Expunerea cuprinde informaii despre
fapta i persoana n privina creia s-a efectuat urmrirea penal, analiza probelor care confirm fapta i
vinovia nvinuitului, argumentele invocate de nvinuit n aprarea sa i rezultatele verificrii acestor
argumente, circumstanele care atenueaz sau agraveaz rspunderea nvinuitului, precum i temeiurile pentru
liberarea de rspundere penal conform prevederilor art.53 din Codul penal dac constat asemenea temeiuri.
Dispozitivul cuprinde date cu privire la persoana nvinuitului i formularea nvinuirii care i se incrimineaz cu
ncadrarea juridic a aciunilor lui i meniunea despre trimiterea dosarului n instana judectoreasc
competent.
Rechizitoriul se semneaz de procurorul care l-a ntocmit, indicndu-se locul i data ntocmirii lui. La
rechizitoriu se anexeaz o informaie cu privire la durata urmririi penale, msurile preventive aplicate, durata
arestrii preventive, corpurile delicte i locul lor de pstrare, aciunea civil, msurile de ocrotire, alte msuri
procesuale, precum i cheltuielile judiciare.
1.2 stabiliti particularitatile rechizitoriului in raport cu ordonanta de punere sub invinuire.
Dup prezentarea materialelor de urmrire penal, procurorul, cu excepia cazurilor stipulate la art. 516 alin.
(1), ntocmete rechizitoriul ntr-un termen ce nu va depi 3 zile, iar n cazurile complicate i voluminoase
ntr-un termen ce nu va depi 10 zile.
Pe lng datele stabilite de aliniatul 2 al articolului ce tine de rechizitoriu, expunerea rechizitoriului
poate fi completat cu informaii privind motivul svririi infraciunii, comportamentul nvinuitului pe
parcursul urmririi penale, precum i cu date privind partea vtmat (victima) i prejudiciul cauzat.
Ordonana de punere sub nvinuire este actul prin care persoana se consider nvinuit i din momentul
adoptrii (semnrii de ctre procuror) acesta este tras la rspundere penal.
Ordonana de punere sub nvinuire este actul de acuzare iniial i strict personal. n cazul cnd exist mai
multe persoane care au svrit o infraciune prin coparticipare se va ntocmi cte o ordonan de punere sub
nvinuire pentru fiecare nvinuit n parte.
Ordonana de punere sub nvinuire nu este susceptibil de a fi atacat judectorului de instrucie n mod
special pentru motivul netemeiniciei sau ilegalitii, dar n anumite situaii (de exemplu) emiterea ordonanei
dup expirarea termenului limit 3 luni prevzut de articolul 63 aliniatul 2) aceast hotrre poate fi atacat
conform articolului 298 judectorului de instrucie.
Fara inaintarea acuzarii, UP nu poate fi terminata si invinuitul nu poate fi judecat.
Rechizitoriul este actul procedural prin care se sesizeaza instanta de judecata care determina limitele
judecarii cauzei, in baza caruia instanta de fond se pronunta prin sentinta. Fiind o hotarire a procurorului
privind terminarea urmaririi penale, rechizitoriul constituie o totalizare a tuturor materialelor UP privind toate
faptele si episoadele infractionale savirsite de catre toti invinuitii cercetati intr-o cauza penala, cu dispozitia de
trimitere in judecata.
Formularea invinuirii din dispozitiile rechizitoriului trebuie sa corespunda intocmai invinuirii prevazute
in ordonanta de punere sub invinuire emisa si inaintata conform legii procesuale, atit prin continutul ei faptic,
cit si prin incadrarea juridica.
Intocmirea stricta a rechizitoriului plus anexarea la rechizitoriu a unei informatii cu privire la cauza
penala faciliteaza judecarea cauzei eficient pentru completul de judecata.
1.3 proiectati o situatie privind analiza diverselor probe din rechizitoriu.
Cazul tentativa la omor 27 -145 cp
Se mai dovedeste prin probele accumulate la materialile cauzei penale si anume
- instiintarea 903
-certificatul de vizita
- proceusl verbal de cercetare la fata locului a starii de ebrietate
-raportul de expertiza medico-legala
-raportul de expertiza medico-legala a corpurilor delicate

-proces vrbal de cercetare a corpurilor delicate

In cadrul UP a fost studiata personalitatea invinuitului in care sa constatat
- la evidenta medicului narcolog nu se afla ,la evidenta medicului psihiatru
- la locul de trai din materialile dosarului penal se caracterizeaza negav
Circumstantele atenuante pentru invinuit conforn art 76 cp au fost stabilite
-cainta sincera
- contribuirea active la comiterea infractiunei
Circumstantele agravante pentru comiterea infractiunei conform art 77cp au fost stabilite savirsirea infractiunei
in stare de ebrietate . In baza celor expuse se invinuieste
Sub 2. Procedura aplicrii msurilor de constrngere cu caracter medical.
2.1
Descriei particularitile procedurii penale n cauzele penale cu fptuitori n stare de
iresponsabilitate.
La efectuarea urmaririi penale inclusiv vor fi cercetate: dac persoana care a svrit fapta prejudiciabil a
suferit de boli psihice n trecut, gradul i caracterul bolii psihice n momentul svririi infraciunii sau n
timpul cercetrii cauzei; comportamentul persoanei care a svrit fapta prejudiciabil att nainte, ct i dup
savirsirea ei, La constatarea faptului de mbolnvire a persoanei n privina creia se efectueaz urmrire penal
i care se afl n stare de arest, judectorul de instrucie dispune, n temeiul demersului procurorului, internarea
ei n instituia psihiatric, adoptat pentru deinerea persoanelor arestate, dispunnd, totodat, revocarea
arestului preventiv; Dac, la urmrirea penal a infraciunilor svrite cu participaie, se constat c cineva din
participani a svrit fapta n stare de iresponsabilitate sau dup svrirea infraciunii s-a mbolnvit de o boal
psihic, cauza n privina acestuia poate fi disjuns n dosar separat si judecata separat; La procedura privind
aplicarea msurilor de constrngere cu caracter medical, participarea reprezentantului legal al persoanei creia i
vor fi aplicate aceste msuri este obligatorie; n procedura de aplicare a msurilor de constrngere cu caracter
medical, participarea aprtorului este obligatorie din momentul adoptrii ordonanei prin care s-a dispus
efectuarea expertizei n staionarul instituiei psihiatrice n privina persoanei referitor la care se desfoar
procedura.
2.2
Caracterizai eventualele soluii adoptate de ctre instan la examinarea chestiunii aplicrii
msurilor de constrngere cu caracter medical.
La examinarea chestiunilor de de aplicare a masurilor de constringere cu caracter medical instanta poate adopta
urmatoarele solutii : fie o sentin de absolvire a acestei persoane de pedeaps sau, dup caz, de rspundere
penal, fie de liberare de pedeaps i de aplicare fa de ea a unor msuri de constrngere cu caracter medical,
indicnd care anume din ele trebuie aplicat, sau o sentin de ncetare a procesului i de neaplicare a unor
astfel de msuri n cazurile cnd, prin caracterul faptei svrite i starea sntii sale, persoana nu prezint
pericol pentru societate i nu are nevoie de tratament forat. n astfel de cazuri, instana anun despre bolnav
organele de ocrotire a sntii. Atunci kind persoana va fi absolvita de pedeapsa penala se va considera ca la
data judecarii cauzei datorita schimbarii situatiei fapta si-a pierdut caracterul prejudiciabil, in caz de liberare
de pedeapsa penala si de aplicare a unei masuri de constringere cu caracter medical se va considera ca persoana
este iresponsabila in virtutea starii psihice in care se afla si ea nu poate fi detinuta intr-un penitenciar impreuna
cu alti detinuti respectiv are nevoie de tratament special si de un regim deosebit in virtutea bolii psihice pe care
aceasta o poseda , in situatia in care instanta prin sentinta va dispune incetarea procesului fara aplicarea careiva
masuri de constringere cu caracter medical se va considera caracterul faptei savirsite si starea sanatatii sale nu
prezinta pericol pentru societate si respectiv persoana data nu are nevoie de tratament fortzat
2.3
Proiectai o sentin de aplicare a unor msuri de constrngere cu caracter medical.

T17

Sub 1 controlul procurorului irarhic superior in cauzele primate pentru confirmarea rechizitoriului
1.1 solutiile posibile adoptate de procurorul ierahic superior la verificarea cauzei.
Procurorul ierarhic superior este obligat, n termen de cel mult 5 zile, s examineze cauza primit i s adopte n
privina ei una din urmtoarele hotrri:
1) s confirme, prin rezoluia sa, rechizitoriul dac constat c exist temeiuri pentru a trimite cauza
instanei de judecat;
2) s reia urmrirea penal i s restituie cauza persoanei care a efectuat urmrirea penal, cu indicaiile
scrise n vederea efecturii unei urmriri penale suplimentare;
3) s dispun ncetarea urmririi penale printr-o ordonan motivat;
4) s restituie cauza procurorului ierarhic inferior pentru refacerea rechizitoriului dac acesta nu a fost
ntocmit n condiiile art.296.
Dac nu este de acord cu rechizitoriul, procurorul ierarhic superior ntocmete un rechizitoriu nou, cel
ntocmit anterior fiind eliminat din dosar i restituit procurorului care l-a ntocmit, cu indicarea greelilor
constatate.
Procurorul ierarhic superior are dreptul de a revoca sau modifica msura preventiv aleas anterior sau de a
alege msura preventiv dac ea nu a fost aleas, cu excepia msurilor date n competena exclusiv a
judectorului de instrucie sau a instanei de judecat. Procurorul ierarhic superior are dreptul de a modifica
lista persoanelor care urmeaz a fi citate n edina judiciar.
De asemnenea, are dreptul, prin ordonana sa, s scoat din rechizitoriu anumite capete de nvinuire i s aplice
legea privind infraciunea mai uoar. n aceste cazuri, se ntocmete, dac este necesar, un rechizitoriu nou.
Dac trebuie s schimbe nvinuirea ntr-una mai grav sau ntr-una care, prin mprejurrile ei, de fapt, se
deosebete esenial de nvinuirea iniial, procurorul ierarhic superior restituie cauza procurorului care a condus
sau a exercitat urmrirea penal, pentru a se nainta noua nvinuire.
1.2 clasificati chestiunele solutionate de procurorul ierarhic superior in cauzele primite cu rechizitoriu.
Primind dosarul pentru confirmarea rechizitoriului, procurorul ierarhic superior este obligat s verifice:
1) existena faptei imputate nvinuitului i dac aceast fapt constituie o infraciune;
2) dac nu exist vreuna din mprejurrile care impun ncetarea procesului penal;
3) dac urmrirea penal a fost efectuat sub toate aspectele, complet i obiectiv;
4) dac nvinuirea este confirmat de probele din dosar;
5) dac nvinuirea a fost naintat pentru toate infraciunile, stabilite prin urmrirea penal n sarcina
nvinuitului;
6) dac au fost puse sub nvinuire toate persoanele care s-au dovedit s fi svrit infraciunea;
7) dac legea penal a fost aplicat just faptelor svrite de nvinuit;
8) dac rechizitoriul a fost ntocmit n conformitate cu dispoziiile prezentului cod;
9) dac msura preventiv aplicat a fost aleas just;
10) dac s-au luat msuri pentru asigurarea aciunii civile i a unei eventuale confiscri a averii;
11) dac s-au clarificat cauzele i condiiile care au contribuit la svrirea infraciunii i dac s-au luat
msuri pentru nlturarea lor;
12) dac, n cadrul urmririi penale, au fost respectate toate celelalte prevederi ale prezentului cod.
1.3 proiectati o situatie cind procurorul ierarhic superior restituie cauza procurorului care a condus sau
a exercitat urmarirea penala.
In cazu omorului a MC de cate VB au fost constatate probele ca faptuitoru VB se afla in stare de
EBRIETATE si nu constinteza actiunele sa calificat ca circumstanta atenuanta , fapt care nu a fost probat cu
suficiente probe pe parcusul UP , pe parcursul controlui rechizitoriului procurorul irehic a depistat ca urmarire
penala nu fost efectuata calitativ si ca trebuie sa schimbe invinuirea in una mai grava si resituie cauza
procurorului pentru a se inainta o noua invinuire
Sub 2 Procedura aplicrii msurilor de constrngere cu caracter medical.

2.1
Enumerai chestiunile pe care trebuie s le soluioneze instana de judecat la adoptarea sentinei
de
aplicare
a
unor
msuri
de
constrngere
cu
caracter
medical.
Instana
de
judecat
soluioneaz
cauza
prin
sentin.
La adoptarea sentinei in procedura cu privire la aplicarea unei masuri de constringere cu caracter medical ,
instana trebuie s soluioneze urmtoarele chestiuni:
1) dac a avut loc fapta prejudiciabil prevzut de legea penal;
2) dac fapta aceasta a fost svrit de persoana cauza creia se judec;
3) dac aceast persoan a svrit fapta prejudiciabil n stare de iresponsabilitate;
4) dac, dup svrirea infraciunii, aceast persoan s-a mbolnvit de o boal psihic, care o face s nu-i dea
seama de aciunile sale sau s nu le poat dirija, i dac aceast boal nu este o tulburare nervoas temporar
care cere doar suspendarea procesului;
5) dac trebuie aplicat vreo msur de constrngere cu caracter medical i care anume.
Deasemenea
instanta
va
verifica
in
mod
general
urmatoarele
chestiuni:
1) dac fapta ntrunete elementele infraciunii i de care anume lege penal este prevzut ea;
2) dac inculpatul trebuie s fie pedepsit pentru infraciunea svrit;
3) dac exist circumstane care atenueaz sau agraveaz rspunderea inculpatului i care anume;
4) dac msura de pedeaps stabilit inculpatului trebuie s fie executat de inculpat sau nu;
5) dac trebuie admis aciunea civil, n folosul cui i n ce sum;
6) dac trebuie reparat paguba material atunci cnd nu a fost intentat aciunea civil;
7) ce trebuie s se fac cu corpurile delicte;
8)
cine
i
n
ce
proporie
trebuie
obligat
s
plteasc
cheltuielile
judiciare;
2.2 Determinai deosebirile dintre procedura general de desfurare a urmririi penale i cea
special n cauzele privind persoanele care au svrit fapte prejudiciabile penale n stare de
iresponsabilitate sau care s-au mbolnvit de o boal psihic dup svrirea infraciunii.
-Msurile de constrngere cu caracter medical se aplic de instana de judecat fa de persoanele care au
svrit fapte prejudiciabile, prevzute de legea penal, n stare de iresponsabilitate, precum i fa de
persoanele care s-au mbolnvit dup svrirea infraciunii de o boal psihic, din care motive ele nu-i pot da
seama de aciunile lor sau nu le pot dirija, n caz dac aceste persoane prezint pericol pentru societate prin
natura faptei svrite i din cauza bolii lor pe kind masurile de constringere generale se aplica oricaror
personae care
nu preyinta
careva
abateri
de gen psihic
,fizic
, moral
ect
-In cazurile in care se considera in cadrul urmarii penale se considera ca o persoana a savirsit fapta
prejudiciabila in stare de iresponsabilitate impreuna ca alte persoane responsabile , cauza se disjunge astfel incit
persoana data va fi judecata in process separat.
-La
procedura privind aplicarea msurilor de constrngere cu caracter medical, participarea reprezentantului legal al
persoanei creia i vor fi aplicate aceste msuri este obligatory pe kind in procedura generala acest fapt nu este
prevayut persoana avind drept exclusive la aparator personal sau public dar nu si la repreyentant legal.
-La edina de judecat trebuie s fie verificate probele care dovedesc c persoana n cauz a svrit sau nu
fapta prejudiciabil prevzut de legea penal, ascultate concluziile experilor asupra strii psihice a
inculpatului pe kind in procedura generala se vor examina circumstane generale care au importan esenial
pentru soluionarea chestiunii privind aplicarea masurilor de constringere cu caracter penal.
-Dac
consider dovedit faptul c persoana n cauz a svrit o fapt prejudiciabil, prevzut de legea penal, n
stare de iresponsabilitate sau c aceast persoan, dup ce a svrit infraciunea, s-a mbolnvit de o boal
psihic cronic, care o face s nu-i dea seama de aciunile sale sau s nu le poat dirija, instana de judecat
adopt, fie o sentin de absolvire a acestei persoane de pedeaps sau, dup caz, de rspundere penal, fie de
liberare de pedeaps i de aplicare fa de ea a unor msuri de constrngere cu caracter medical, indicnd care
anume din ele trebuie aplicat, sau o sentin de ncetare a procesului i de neaplicare a unor astfel de msuri n
cazurile cnd, prin caracterul faptei svrite i starea sntii sale, persoana nu prezint pericol pentru societate
i nu are nevoie de tratament forat. n astfel de cazuri, instana anun despre bolnav organele de ocrotire a
sntii pe kind in cayul unei sentinte in cayul judecarii cauyei in procedura generala sentinta data pe linga
datele generale va cuprinde : categoria i mrimea pedepsei aplicate inculpatului pentru fiecare infraciune
constatat ca dovedit, pedeapsa definitiv pe care urmeaz s o execute; categoria penitenciarului n care
trebuie s execute pedeapsa cel condamnat la nchisoare; data de la care ncepe executarea pedepsei; durata
termenului de prob n cazul condamnrii cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei i cui i revine
obligaia de a supraveghea pe cel condamnat cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei
2.3
Decidei asupra necesitii nfiinrii unor instane sau colegii specializate care ar soluiona
cazurile cu participarea persoanelor iresponsabile.

Personal nu consider intemeeata necesitatea fondarii unor asemenea instante specializate anume luind in
consideratie caracterul prevederilor legale existente la momentul actual la fle consider ca in situatia creata la
moment instantele de competenta generala fac fata in judecarea cazurilor in care sunt implicate persoane
iresponsabile cu atit mai mult cu kit exista institutia reprezentarii in cazul persoanelor cu capacitate juridica
limitata , partiala sau totala , or persoana in cazul in care se dovedeste a fi in incapacitate de a constientiza
actiunile comise chit si urmarile sale nu mai poate fi supusa unor pedepse general acceptate personal consider
ca normele care reglementeaza statutul acestora kit si efectele declararii lor drept iresponsabile sunt explicate
concis , clar si la un nivel accesibil care permite de a lua solutii juste , legale si echitabile. Respectiv nu sunt des
intilnite cazuri kind apar probleme in situatia examinarii unor asemenea cazuri fapt care dovedeste eficienta
sistemului actual de examinare a dosarelor in care figureaza persoane iresponsabile. Totodata tind sa mentionez
faptul ca odata create acestea ar avea o competenta limitata si redusa astfel inchit cuantumul cauzelor judecate
ar fi destul de scazut fapt care diminueaza din importanta necesitatii acestei institutii de drept in sistemul
judiciar existent, cu atit mai mult odata dovedita iresponsabilitatea partiala sau totala apare semnul intrebarii in
ceea ce tsine de notiunea vinovatiei persoanei si respectiv a eficientei aplicarii unei pedepse acesteea reesind
din faptul ca pedeapsa penala nu are drept scop de a cauza suferinte fizice si psihice persoanei ci de a reeduca
persoana de a crea conditii in care aceasta sa-si reevalueze comportamentul personal si sa fie pregatita pentru
convetuirea intr-o societate civilizata , ori aceste obiective nu pot fi atinse in cazul unei persoane cu deficiente
psihice si care nu-si da seama de realitatea obiectiva a lucrurilor si a lumii inconjuratoare acestea fiind spus
persoanei in cauza i se aplica doar anumite masuri de constringere cu scop medical pentru a-i oferi o sansa sa-si
refaca sanatatea psihica sau pentru a o izolva de mediul incojurator in situatia in care comportamentul ei in
virtutea bolii psihice contractate este unul periculos pentru indivizi. Nu este vorba atit de lipsa necesitatii
creerii unor asemenea instante kit de faptul competentei limitate a acestora fapt care pune sub semnul intrebarii
eficienta lor.
In concluzie as vrea sa mentionez ca totusi un plus al crearii acestor insitutii ar fi acela ca in orice domeniu
atunci kind se pune accentul intr-o anumita directie se evolueaza si se creaza premise pentru o studiere mai
vasta a cauzelor de acest tip , insa acest moment trebuie sa fie bine corelat cu eficienta economica si
aplicabilitatea in realitatea de azi a unui sistem atit de complex cum este sistemul judiciar.

T18
Sub 1 Sedinta preliminara.
1.1 Identificai chestiunile examinate n edina preliminar.
Articolul 345. edina preliminar
Pentru a asigura o organizare mai eficient a procesului de judecare a cauzei fr amnri nejustificate a
edinei de judecat, legislatorul a prevzut procedura edinei preliminare a instanei de judecat n cadrul
creia vor fi soluionate chestiunile privind cererile, demersurile i recuzrile, dac acestea au parvenit la
aceast faz; chestiunea prezentrii i examinrii listei probelor, precum i chestiunile privind trimiterea
cauzei n instana de judecat competent, suspendarea sau ncetarea procesului dac este cazul ori numirea
cauzei spre judecare i referitor la msurile preventive i de ocrotire.
n termen de cel mult 10 zile de la data la care cauza a fost repartizat de ctre preedinte sau vicepreedinte,
judectorul sau, dup caz, completului de judecat, studiaz materialele dosarului i judectorul sau
preedintele completului fixeaz termenul pentru edina preliminar.
edina preliminar n cauzele n care snt inculpai minori sau arestai se face de urgen i cu prioritate,
astfel ca cauza s fie judecat pe ct este posibil mai repede.
Respectind conditiile generale de judecare a cauzei, cu asigurarea prezentei partilor, in sedinta preliminara se
solutioneaza o serie de aspecte legate de punerea pe rol a cauzei penale:
Examinarea cererilor, demersurilor i recuzrilor. La soluionarea cererilor, demersurilor i
recuzrilor naintate de ctre pri la edina preliminar, instana pune n discuie fiecare cerere,
demers sau recuzare separat, prile i expun opiniile asupra fiecrei chestiuni puse n discuie i
instana ia hotrre pe marginea lor. Dac cererile, demersurile sau recuzrile au fost respinse, ele pot
fi naintate repetat n edin la judecarea cauzei.
Prezentarea i examinarea listei probelor. Pentru a asigura respectarea principiului egalitii
prilor n proces, s-a prevzut obligativitatea prilor acuzrii i aprrii s prezinte n edina
preliminar instanei lista probelor pe care intenioneaz s le cerceteze n cadrul judecrii cauzei,
inclusiv cele care nu au fost cercetate pe parcursul urmririi penale.

 Trimiterea cauzei n instana de judecat competent

La studierea cauzei date i pregtirea pentru edina preliminar judectorul sau, dup caz, completul de
judecat, cruia i-a fost repartizat cauza, trebuie s verifice dac cauza ine de competena instanei sesizate
pentru a o judeca. n cazul n care judecarea cauzei nu ine de competena instanei sesizate, aceasta, n
edin preliminar, prin ncheiere motivat i declin competena n ordinea prevzut de art. 44 i dispune
trimiterea cauzei n instana de judecat competent. Despre aceasta se anun prile care nu au participat la
edina preliminar.
Suspendarea i reluarea procesului penal
Suspendarea procesului penal se dispune n edina preliminar n cazul n care se constat c, la momentul
parvenirii cauzei n instan, inculpatul sufer de o boal grav care i mpiedic participarea la judecarea
cauzei. Se face de instan prin ncheiere motivat.
Fixarea termenului de judecata.
Masurile preventive si de ocrotire.
1.2 Analizai cazurile de suspendare a procesului penal n edina preliminar.
Suspendarea procesului penal se dispune n edina preliminar n cazul n care se constat c, la momentul
parvenirii cauzei n instan, inculpatul sufer de o boal grav care i mpiedic participarea la judecarea cauzei.
Suspendarea i reluarea procesului penal se face de instan prin ncheiere motivat.
Temei pentru a suspenda judecarea cauzei poate fi doar mbolnvirea inculpatului de o boal grav care i
mpiedic participarea la judecare. Constatarea mbolnvirii inculpatului de o boal grav are loc pe baza
expertizei medicale.
Dac n cauza penal snt mai muli inculpai unul dintre care s-a mbolnvit grav, procesul penal n
privina acestuia se suspend pn la nsntoire, iar n privina celorlali inculpai judecarea cauzei continu.
Aprtorul inculpatului n privina cruia procesul a fost suspendat, iar n cazul minorilor i reprezentantul lui
legal particip n mod obligatoriu la judecarea cauzei celorlali inculpai i l reprezint dac infraciunea a fost
svrit cu participaie.
1.3 Apreciai i motivai prezentarea i examinarea listei probelor din perspectiva dreptului la
aprare , contradictorialitii i egalitii armelor.
Pentru a asigura respectarea principiului contradictorialitatii si egalitii prilor n proces, s-a prevzut
obligativitatea prilor acuzrii i aprrii s prezinte n edina preliminar instanei lista probelor pe care
intenioneaz s le cerceteze n cadrul judecrii cauzei, inclusiv cele care nu au fost cercetate pe parcursul
urmririi penale.
O latura principala a contradictorialitatii este stabilrea pozitiei procesuale a partilor cu drepturi egale si interese
contrare in asa fel, incit sa se realizeze egalitatea acestoram cu acordarea posibilitatii folosirii tuturor
mijloacelor legale de opozitie fata de punctele de vedere adverse.
Partile situate pe pozitii de egalitate administreaza probe si participa la cercetarea lor. Presedintele sedintei de
judecata are obligatia de a crea partilor conditii necesare pentru realizarea acestor deziderate. Altfel spus,
egalitatea armelor la prezentarea probelor consta in aceea ca tot ce poate intreprinde procurorul in scopul
dovedirii acuzarii are dreptul sa faca si aparatorul, valorificind prerogative doar in interesul inculpatului. Pentru
parti sunt caracteristice 2 trasaturi : a) existent interesului procesual si b) detinerea unui ansamblu de drepturi,
egale cu ale celeilalte parti, aplicabile la dovedirea concluziilor ce prezinta interes.
Sub 2 Acordul de recunoatere a vinoviei
2.1 Clasificai tipurile posibile ale acordului de recunoatere a vinoviei i indicai care din ele se aplic
n legislaia procesual penal naional.
In conformitate cu obligatiile pe care si le asuma procurorul pot exista mia multe tipuri de acorduri:
a)Acordul in privinta pedepsei cind persoana recunoaste vinovatia in schimbul reducerii pedepsei;
b)Acordul de a reduce gravitatea invinuirii inaintate - consta in angajamentul procurorului de a permite
invinuitului sa pledeze vinovat in privinta unei infractiuni mai putin grave dekit cea care a fost savirsita.
c) Acordul de a nu inainta anumite invinuiri consta in angajamentul invinuitului de a pleda in privinta
unei sau mai multor invinuiri in schimbul renuntarii procuroruluide a inainta altele
Legea noastra nu prevede o asemenea flexibilitate, cf. CPP rezulta ca legiuitorul a autorizat incheierea unui
acord in privinta pedepsei. Cf. art.80 in cazul in care persoana pusa sub invinuire incheie un acord de
recunoastere a vinovatiei, iar instanta de judecata accepta acest acord, pedeapsa pentru infractiunea imputata se
reduce cu 1/3 din pedeapsa maxima prevazuta pentru aceasta infractiune.

2.2 Analizai riscurile i pericolele aplicrii instituiei acordului de recunoatere a vinoviei.

Un acuzat care pledeaz vinovat consimte s fie condamnat in afara unui proces de judecat i renun, practic,
la orice drept de care ar fi beneficiat in cadrul lui. In special, cu referire la acordul de
recunoatere a vinoviei a fost spus c este o instituie inerent duntoare valorilor procesului judiciar, pentru
c este proiectat s previn procesele judiciare. In aa mod aceast instituie sacrific toate beneficiile publice
ale unui proces de judecat. Unii critici cred c acordul prezint un oarecare pericol, deoarece in cazul cind nu
este bine controlat, amenina serios garaniile constituionale ale persoanelor invinuite. S-a stabilit existena
unor indici alarmani c unii aprtori automat se orienteaz la negocierea cazurilor fr a le studia sau a
consulta clienii intr-o manier profesional. Acordul incurajeaz nu numai persoanele vinovate, dar i cele
nevinovate de a pleda vinovat.
Condamnarea unor persoane inocente poate avea loc deoarece acestea pot fi determinate de natura acestei
instituii de a se declara vinovate, dar i din cauza c majoritatea drepturilor procedurale nu mai sunt aplicabile
in cazul pledrii vinovat i nu pot preintimpina aceste lucruri. Cu toate acestea, unele experimente psihologice
au sugerat c persoanele nevinovate sunt ovitoare de a pleda vinovat, in plus, a fost argumentat de asemenea
c procesele judiciare nu garanteaz totdeauna sentine ce corespund realitii. Teama de svirirea abuzurilor in
cadrul aplicrii instituiei date este absolut intemeiat, mai ales in condiiile cind practicile de constringere a
invinuitului de a recunoate vinovia sau de a-i incrimina i alte infraciuni pe care nu le-a svirit exist i in
prezent.
2.3 Apreciai argumentele privind participarea prii vtmate la judecarea acordului exprimate n
opinia separat la Hotrrea Explicativ a CSJ privind judecarea cauzelor penale n procedura acordului
de
recunoatere
a
vinoviei.
In opinia separate la hotarirea explicative in cauza sunt enumerate expres drepturile partii vatamate in
procedura data: i anume:
1)s cunoasc esena nvinuirii;
2)s fac declaraii i explicaii;
3)s participe la edina de judecat, inclusiv la examinarea materialelor cauzei;
4)s se mpace cu inculpatul n cazurile prevzute de lege;
5)s participe la judecarea cauzei pe cale ordinar de atac;
6)s pledeze n dezbateri judiciare privitor la prejudiciul cauzat;
7)s exercite cile de atac mpotriva hotrrilor judectoreti;
8)s fie reprezentat de un aprtor ales, iar dac nu are mijloace de a plti aprtorul, s fie asistat de
un avocat care acord asisten juridic garantat de stat etc.
Astfel se neaga punctul de vedere conform caruia interesele partii vatamate si partii civile atit in faza
urmaririi penale cit si in cea a judecatii vor fi reprezentate de procuror si se vorbeste despre respectarea tuturor
principiilor adiacente unui proces de judecata in deplinatatea sa , cu atit mai mult fiind stipulat faptul ca
procurorul nici macar nu ar dispune de atributiile reprezantarii partii vatamate in instanta de judecata . Faptul
c n hotrrea redactat,deja,nu este reflectat aceast prevedere, demonstreaz,c cu adevrat,n situaia
statuat prin hotrre,nu exist mecanismul juridic,care s apere i s asigure drepturile i interesele celorlalte
pri ale procesului penal la examinarea de ctre instana de judecat a acordului de recunoatere a vinoviei,
deoarece procurorul, cu att mai mult inculpatul i aprtorul, nu este abilitat cu acest drept prin lege. IN aceasta
ordine de idei este redat totusi faptul ca in procesul in procedura data nu participa doar procurorul aparatorul si
inculpatul si respectiv faptul ca citarea legala se face doar acestora i asigurarea cu dreptul de a participa n
edina de judecat, respectiv numai ele avnd dreptul de a ataca cu recurs sentina adoptat n cazul acordului
de recunoatere a vinoviei nu este unul adecvat ci ar aparea mai degraba ca o omisiune care ar lipsi
totalitarea participantilor la proces de drepturile lor esentiale de a fi restabiliti in drepturile lezate in cadrul
procesului faptul dat reprezentind o omisiune care este necesar de a fi lichidata intr-un termen rezonabil.
Totodat, analiznd, n sens larg, prevederile speciale ale codului de procedura penala, n coroborare cu
principiile generale ale procesului penal, cu prevederile Constituiei i cu normele dreptului comunitar i ale
tratatelor internaionale la care Republica Moldova este parte, apreciem c aceste norme nu limiteaz dreptul
persoanei implicate n procesul penal de a participa n edina de judecat cu privire la examinarea acordului de
recunoatere a vinoviei, deoarece nu exist o interdicie referitoare la citarea legal a persoanei respective sau
restrngerea drepturilor procesuale prevzute de lege. Aceast situaie genereaz cazul coliziei juridice aprute
ntre normele procesuale penale generale i normele procesuale penale speciale, caracterizate prin faptul c
primele norme prevd dreptul tuturor prilor i persoanelor implicate n procesul penal de a participa n edina
de judecat, respectiv la examinarea de ctre instana de judecat a acordului de recunoatere a vinoviei, iar

ultimele norme nu prevd expres acest drept, ci, dimpotriv, l restricioneaz, deoarece prevad faptul ca
dezbaterile judiciare se compun din discursurile procurorului, aprtorului i inculpatului care pot lua nc o
dat cuvntul n form de replic. ntre partea general i partea special exist o unitate organic, acestea fiind
indisolubil legate ntre ele, ca pri componente ale unui act normativ, de aceea aplicarea normelor procesuale
penale speciale este de neconceput fr aplicarea concomitent a normelor procesuale penale generale. In toate
cauzele penale, inclusiv n cele cu privire la examinarea acordului de recunoatere a vinoviei, instana de
judecat urmeaz s aplice prevederile menionate cu privire la nemijlocirea, oralitatea i contradictorialitatea
judecrii cauzei, precum i la egalitatea n drepturi a prilor n faa instanei.

T19
Sub 1: punerea pe rol a cauzei penale.
1.1 Definii instituia punerii pe rol a cauzei penale.
Pentru a asigura o judecat mai obiectiv i imparial, legislatorul a prevzut procedura de repartizare a cauzelor
penale. Cauza parvenit n instana, n termen de pn la 3 zile, se repartizeaz judectorului sau, dup caz,
completului de judecat de ctre preedintele sau vicepreedintele instanei, prin rezoluie.
Cauzele penale se repartizeaz conform modului stabilit la nceputul anului, prin repartizarea numerelor
dosarelor judectorilor, n ordinea alfabetic a numelor acestora. Astfel, la nceputul anului, reieind din numrul
de cauze penale, judecate de ctre instana respectiv, preedintele va repartiza numerele dosarelor penale
judectorilor din instana respectiv n ordinea alfabetic a numelor judectorilor. Lista judectorilor cu numerele
dosarelor repartizate pe ntreg anul se pstreaz la preedintele instanei. Cauzei parvenite n instan i se atribuie
numrul ordinar conform registrului de eviden a dosarelor penale n cancelaria instanei, iar apoi cauza se
transmite preedintelui sau vicepreedintelui, care verificnd lista judectorilor cu numerele dosarelor repartizate,
dispune prin rezoluie repartizarea cauzei date judectorului cruia i-a revenit numrul de nregistrare a dosarului
dat.
Derogarea de la aceast ordine poate avea loc numai n cazul dereglrii grave a sntii judectorului,
cruia i revine numrul respectiv al dosarului, sau n cazurile legate de alte temeiuri justificate care urmeaz s
fie argumentate n ncheierea de transmitere a cauzei altui judector.
Concomitent cu repartizarea cauzei completului de judecat, preedintele sau vicepreedintele instanei
dispune care din judectorii completului va prezida edina de judecat.
1.2 Apreciai importana edinei preliminare.
Pentru a asigura o organizare mai eficient a procesului de judecare a cauzei fr amnri nejustificate a
edinei de judecat, legislatorul a prevzut procedura edinei preliminare a instanei de judecat n cadrul creia
vor fi soluionate chestiunile privind cererile, demersurile i recuzrile, dac acestea au parvenit la aceast faz;
chestiunea prezentrii i examinrii listei probelor, precum i chestiunile privind trimiterea cauzei n instana de
judecat competent, suspendarea sau ncetarea procesului dac este cazul ori numirea cauzei spre judecare i
referitor la msurile preventive i de ocrotire.
n termen de cel mult 10 zile de la data la care cauza a fost repartizat de ctre preedinte sau
vicepreedinte, judectorul sau, dup caz, completului de judecat, studiaz materialele dosarului i judectorul
sau preedintele completului fixeaz termenul pentru edina preliminar.
edina preliminar n cauzele n care snt inculpai minori sau arestai se face de urgen i cu prioritate,
astfel ca cauza s fie judecat pe ct este posibil mai repede.
n cazul posibilitii judecrii cauzei n procedur de urgen i dac nu sunt chestiuni prevzute la alin.
(4) din articolul comentat pentru soluionare, judectorul sau, dup caz, preedintele completului de judecat
pune cauza pe rol fr a ine edina preliminar i ia msurile necesare pentru pregtirea i desfurarea edinei
de judecare a cauzei astfel ca aceasta s nu fie amnat.
edina preliminar const n soluionarea, cu participarea prilor, a chestiunilor legate de punerea pe rol
a cauzei. Deci, pentru a desfura edina preliminar este necesar de a cita prile, iar dac inculpatul este
deinut n arest, se va dispune i aducerea lui n edina preliminar. edina preliminar se ine cu respectarea
condiiilor generale de judecare a cauzei, prevzute la capitolul I din prezentul titlu, care se aplic n mod
corespunztor
1.3 Argumentai, prin prisma dreptului la un proces echitabil, repartizarea aleatorie a cauzelor penale.
Opinia proprie si se poate de facut tangenta cu principiul:
Articolul 25. nfptuirea justiiei - atribuie exclusiv
a instanelor judectoreti
(1) Justiia n cauzele penale se nfptuiete n numele legii numai de ctre instanele judectoreti.
Constituirea de instane nelegitime este interzis.
(2) Nimeni nu poate fi declarat vinovat de svrirea unei infraciuni, precum i supus unei pedepse penale,
dect n baza hotrrii definitive a instanei de judecat, adoptat n condiiile prezentului cod.
(3) Competena instanei de judecat i limitele jurisdiciei ei, modul de desfurare a procesului penal
nu pot fi schimbate n mod arbitrar pentru anumite categorii de cauze sau persoane, precum i pentru o
anumit situaie sau pentru o anumit perioad de timp.
(4) Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul de a-i fi judecat cauza de acea instan i de acel judector n

competena crora ea este dat prin lege.

(5) Sentinele i alte hotrri judectoreti n cauza penal pot fi verificate numai de ctre instanele
judectoreti respective n condiiile prezentului cod.
(6) Sentinele i alte hotrri judectoreti ale instanelor nelegitime nu au putere juridic i nu pot fi
executate.
Articolul 26. Independena judectorilor i supunerea lor numai legii
(1) La nfptuirea justiiei n cauzele penale, judectorii snt independeni i se supun numai legii.
Judectorii judec cauzele penale pe baza legii i n condiii care exclud orice presiune asupra lor.
(2) Judectorul judec materialele i cauzele penale conform legii i propriei convingeri bazate pe probele
cercetate n procedura judiciar respectiv.
(3) Judectorul nu trebuie s fie predispus s accepte concluziile date de organul de urmrire penal n
defavoarea inculpatului sau s nceap o judecat de la ideea preconceput c acesta a comis o infraciune ce
constituie obiectul nvinuirii. Sarcina prezentrii probelor nvinuirii i revine procurorului.
(4) Justiia penal se nfptuiete fr careva imixtiune. Judectorul este obligat s se opun oricrei ncercri
de a exercita presiune asupra sa. Exercitarea de presiune asupra judectorului la judecarea cauzelor penale cu
scopul de a influena emiterea hotrrii judectoreti atrage rspundere conform legii.
(5) Judectorul de instrucie este independent n relaiile cu celelalte organe de drept i instane judectoreti i
i exercit atribuiile numai n temeiul legii i n cadrul acesteia.
Sub 2 Acordul de recunoatere a vinoviei
2.1
Formulai avantajele aplicrii instituiei acordului de recunoatere a vinoviei.
1) Unul din cele mai des intilnite argumente in favoarea acordului de recunoatere a vinoviei este argumentul
avantajului economic, care intr-o msur sau alta, favorizeaz aproape toate prile unui proces, dar mai ales
statul, care are posibilitatea de a economisi resurse bneti i umane eseniale. Avantajele economice prezentate
de aceast instituie sunt susinute atit prin observaiile practicienilor, cit i prin studii i calculi tiinifice.2) Un
alt avantaj al acordului este faptul c acesta permite organelor abilitate, i in special instanelor judectoreti, s
proceseze cazurile mai repede decit procesul tradiional. Aceasta, la rindul su, are un ir de efecte benefice
asupra funcionrii sistemului judiciar.3) Acordul elibereaz atit procurorul cit i invinuitul de riscurile i
incertitudinile inevitabile din cadrul unui proces judiciar.4) Aceast instituie acord invinuitului un sens al
eficacitii: el particip activ in luarea deciziei despre pedeaps i, in aa fel, demnitatea lui i sensul valorii
proprii i posibil respectul lui fa de lege i instituiile justiiei penale sporesc.
2.2
Analizai dreptul instanei de judecat de a refuza acceptarea acordului de recunoatere a
vinoviei.
Incontestabil instanta de judecata are dreptul opozabil partilor la proces de a refuza judecarea cauzei in
procedura speciala de recunoastere a vinovatiei in situatiile in care aceasta atesta anumite vicii in ce tine de
modalitatea obtinerii recunoasterii vinovatii, si ma ales in situatia kind exista probabilitatea sporita ca
inculpatul fiind nevinovat sa doreasca sa accepte incheierea acordului de recunoastere a vinovatiei in urma
abuzurilor de drept comise din partea procurorului sau in urma exercitarii incompetente a atributiilor sale de
catre avocat , la fel cum si in cazul in care instanta constata ca inculpatul nu constientizeaza la justa valoare
toate partile positive si negative ale incheierii acordului de recunoastere a vinovatiei si deci acest fapt ar putea
duce la solutionarea gresita a cauzei . La fel instanta este obligate sa aprecieze daca acest accord a fost incheiat
in conditiile legii , benevol si daca exista suficiente probe care confirma condamnarea dj in dependent de
acesti factori instanta este in drept sa accepte sau sa refuse incheierea lui. La examinarea acestuia instanta va
mai tsine cont si de urmatoarele fapte :
a) dac nvinuitul, inculpatul a avut posibilitatea de a citi i discuta cu avocatul su acordul privitor la poziia
sa pn la semnarea acestuia;
b) dac acest acord reprezint o expresie integral a nelegerii inculpatului cu statul;
c) dac inculpatul nelege condiiile acordului cu privire la poziia sa;
d) dac nu i-a fcut cineva nvinuitului, inculpatului alte promisiuni sau asigurri de alt natur pentru a-l
influena de a adopta poziia de recunoatere a vinoviei n cauza respectiv;
e) dac nu a ncercat cineva s-l foreze pe nvinuit, inculpat, sub orice form, pentru a adopta poziia de
recunoatere a vinoviei n cauza respectiv;
f) dac inculpatul recunoate vinovia din dorin proprie, ntruct el este vinovat;
g) dac n cazul n care acordul ncheiat se refer la o infraciune grav, inculpatul nelege c recunoate

nvinuirea de comitere a unei infraciuni grave;

h) dac a luat cunotin de materialele i probele administrate n cauz;
Instana urmeaz s informeze inculpatul i cu privire la urmtoarele: despre sanciunea maxim posibil
prevzut de lege i orice sanciune minim obligatorie pentru infraciunea respectiv; dac i va fi aplicat o
pedeaps condiionat i va nclca condiiile respective, el va executa pedeapsa real; instana este n drept s
hotrasc ca inculpatul s compenseze prii vtmate prejudiciul cauzat, precum i cheltuielile judiciare dac
acordul va fi acceptat, inculpatul va putea ataca sentina numai privitor la pedeapsa fixat i la nclcrile
procedurale; faptul c, prin ncheierea acordului de recunoatere a vinoviei, inculpatul se priveaz de dreptul
la judecat n procedura deplin, cu respectarea prezumiei nevinoviei
Instana ntreab inculpatul dac susine sau nu poziia sa privitor la acordul de recunoatere a vinoviei. n
cazul n care inculpatul susine acordul de recunoatere a vinoviei, el face declaraii n instan despre ceea ce
a svrit n legtur cu nvinuirea ce i se incrimineaz i atitudinea sa fa de probele anexate la dosar. Atunci
cnd inculpatul nu susine acordul de recunoatere a vinoviei, el are dreptul de a renuna la declaraia sa
privitor la infraciunea pus sub nvinuire. n acest caz, instana dispune judecarea cauzei n procedur deplin.
2.3
Apreciai importana circumstanelor de care trebuie s in cont procurorul la iniierea i
ncheierea unui acord de recunoatere a vinoviei.
La iniierea acordului de recunoatere a vinoviei, procurorul trebuie s ia n considerare urmtoarele
circumstane:
1) voina nvinuitului, inculpatului de a coopera la efectuarea urmririi penale sau acuzarea altor persoane
vointa invinuitului , inculpatului fiind pilonul de baza pe care se sprijina intreaga institutie in cauza, doar
constientizarea de catre acesta a caracterului prejudiciabil, daunelor si suferintelor morale sau fizice provocate
si prezenta caintei personale a inculpatului ii permite procurorului de a propune inceperea procedurii de
recunoastere a vinovatiei si instantei de a accepta judecarea cauzei conform acestei procedure ea fiind o
conditie sine-qua-non al acordului de recunoastere a vinovatiei iar lipsa acestuia provocind nulitatea acestei
proceduri
2) atitudinea nvinuitului, inculpatului fa de activitatea sa criminal i de antecedentele penale este foarte
important ca inculpatul sa-si formeze o atitudine corecta fata de faptele comise in trecut astfel ca ulterior sa i-a
decizia corecta de a manifesta un comportament correct si in corelatie directa si armonioasa cu legea si cu
bunele moravuri dind dovada de cainta fata de cele savirshite si traind un sentiment de rusine incubate in
interiorul acestuia fata de cele savirsite fapt care denota decizia luata de acesta de a se corecta si de a da dovada
de bunele calitati pe care le poseda orice cetatean consitiincios.
3) natura i gravitatea acuzaiei naintate- respective este o conditie obligatory faptul ca acordul de
recunoastere a vinovatiei se incheie doar in cazul unor infractiuni ushoare mai putin grave si grave in restul
cauzelor incheierea acestuia fiind imposibilam faptul dat fiind intemeeat in tendinta de a asigura securitatea
publica a societatii a mediului a habitatului incare existam si ne manifestam in comun, a mentine sanatatea si
ordinea publica morala .
4) cina sincer a nvinuitului, inculpatului i dorina lui de a-i asuma responsabilitatea pentru cele comise
de el dupa cum am mai mentionat intreaga instituie in cauza se fundamenteaza pe atitudinea negative a
faptuitorului fata de faptele comise si dorinta lui de a repara consecintele negative care s-au produs la
manifestarea comportamentului sau viciat si neadecvat respective vadit illegal, in acest sens inculpatul
asumindusi deplina raspundere si intrind in esenta negativismului faptelor comise .
5) voina liber i benevol a nvinuitului, inculpatului de a-i recunoate vinovia ct mai prompt i de a
accepta o procedur restrns este absolut logic ca inculpatul nu trebuie sa nege faptul vinovatiei sale
deoarece numai in cazul kind acesta intelege si isi asumadeplina raspundere pentru fapta comisa el intelege in
primul rind prejudicial care s-a produs din cauza nechibzuintei sale si in al doilea rind faptul ca factorul
decisive al producerii acestor prejudicii este nimeni altcineva dekit propria sa persoana si viziunile sale gresit
formate despre coabitarea cu mediul social in care acesta se afla .
6) probabilitatea de a obine condamnarea n cazul respectiv procurorul trebuie isa sa tie cont si de situatia
obiectiva create la momentul judecarii cauzei sau egfectuarii urmaririi penale kit si de probabilitatea sau
suficienta probelor pentru a fi absolute convins ca persoana data este adevaratul faptuitor si el nu va comite o
greseala judiciara invinuind o alta persoana dekit cea care este pasibila de raspundere penala pentru fapta care I
se imputa la moment.
7) interesul public de a obine o judecare mai operativ cu cheltuieli mai reduse - ultima dar nu si cea mai
putin importanta conditie o reprezinta aspectul operativitatii si rentabilitatii aplicarii procedurii speciale sus
numite aceasta contribuind la infaptuirea promta si calitativa a actului de justitie .

T20
Sub 1 Limitele judecarii cauzei penale.
1.1 Determinai limitele judecrii cauzei.
Judecarea cauzei n prim instan are loc doar n privina persoanei puse sub nvinuire i numai n
limitele nvinuirii formulate n rechizitoriu, nvinuire n privina creia persoana a avut posibilitatea real de a-i
pregti aprarea. Modificarea nvinuirii n cadrul judecrii cauzei poate avea loc numai dac prin aceasta nu se
agraveaz situaia inculpatului i nu se lezeaz dreptul lui la aprare. Constituie agravarea situaiei inculpatului
orice modificare a nvinuirii care fie mrete volumul de nvinuire referitor la fapt fr rencadrare a faptei n
baza unei legi mai aspre, fie duce la rencadrarea aciunilor n baza unei legi mai aspre, fie completeaz
nvinuirea cu nite semne calificative care nu au fost puse persoanei sub nvinuire sau n orice alt mod duce la
agravarea situaiei inculpatului.Orice modificare a nvinuirii n sensul agravrii situaiei inculpatului poate avea
loc doar n condiiile i n cazurile prevzute de art. 326.
1.2 Comparai procedura modificrii nvinuirii n edina de judecat n sensul atenurii i n sensul
agravrii situaiei inculpatului
Procurorul poate recalifica fapta in sensul atenuarii sau agravarii ori poate pune persoana sub invinuire
pentru alte componente de infractiuni, daca aceste concluzii rezulta din materialele cauzei, chiar daca raportul
de punere sub invinuire contine alta propunere.
Modificarea acuzrii n edina de judecat n sensul agravrii ei
Procurorul care particip la judecarea cauzei penale n prim instan i n instana de apel este n drept s
modifice, prin ordonan, nvinuirea adus inculpatului n cadrul urmririi penale n sensul agravrii ei dac
probele cercetate n edina de judecat dovedesc incontestabil c inculpatul a svrit o infraciune mai grav
dect cea incriminat anterior, aducnd la cunotin inculpatului, aprtorului lui i, dup caz, reprezentantului
legal al inculpatului noua nvinuire. n asemenea situaie, instana, la cererea inculpatului i a aprtorului lui,
acord termen necesar pentru pregtirea aprrii de noua nvinuire, dup ce judecarea cauzei continu. n
instana de apel, procurorul poate modifica acuzarea n sensul agravrii doar n cazul n care a declarat apel.
Dac, n cadrul judecrii cauzei, se constat c inculpatul a svrit o alt infraciune sau c au aprut
circumstane noi care vor influena la ncadrarea juridic a nvinuirii aduse lui, sau c infraciunea incriminat a
fost comis n coparticipare cu alt persoan care a fost scoas nentemeiat sau ilegal de sub urmrire penal,
instana, la cererea procurorului, amn examinarea cauzei pe un termen de pn la o lun i o restituie
procurorului pentru efectuarea urmririi penale privind aceast infraciune sau pentru reluarea urmririi penale,
n modul stabilit la art.287, pentru formularea unei nvinuiri noi i naintarea acesteia inculpatului, cu
participarea aprtorului. n primul caz, instana restituie dosarul penal fr rechizitoriu i fr procesul-verbal
al edinei de judecat i anexele la el, iar n situaia cnd cauza se restituie procurorului n vederea relurii
urmririi penale n privina persoanei scoase anterior de sub urmrire penal pentru aceeai fapt, instana
restituie dosarul penal cu rechizitoriu. Dup aceasta, materialele noi, dobndite n cadrul urmririi penale, se
aduc la cunotin inculpatului, aprtorului acestuia i celorlali participani interesai, n condiiile
prevederilor art.293 i 294, apoi cauza se prezint n instana respectiv pentru continuarea judecrii. La
demersul procurorului, termenul stabilit n prezentul alineat poate fi prelungit de instan pn la 2 luni, la
expirarea cruia cauza, n mod obligatoriu, se trimite instanei pentru continuarea judecrii.
Dac, n urma naintrii unei nvinuiri noi, mai grave, se schimb competena de judecare a cauzei penale,
instana, prin ncheiere, trimite cauza penal dup competen.
2.3 Proiectai situaii de renunare la probe i prezentare a probelor suplimentare.
Prezentarea probelor suplimentare
Instana de judecat, la cererea prilor, poate amna edina de judecat pe o perioad de pn la o lun
pentru ca acestea s prezinte probe suplimentare n cazul n care ele consider c probele prezentate n instan
snt insuficiente pentru confirmarea poziiilor lor. Probele prezentate suplimentar se cerceteaz n edina de
judecat n mod obinuit. Dac prile nu prezint probe suplimentare n termenul cerut, instana soluioneaz
cauza n baza probelor existente.
Renunarea la probe
Prile, n procesul judecrii cauzei, pot renuna la unele probe pe care le-au propus. Dup punerea n discuie
a renunrii la probe, instana dispune neexaminarea acestora dac nu s-a solicitat examinarea lor de ctre alt
parte.
Sub 2 Acordul de recunoatere a vinoviei

2.1
Formulai condiiile de acceptare a acordului de recunoatere de ctre instana de judecat.
Acordul de recunoastere a vinovatiei trebuie intocmit in scris, de procuror si invinuit sau inculpat, cu
participarea obligatorie a aparatorului pentru infactiuni usoare, mai putin grave sau grave.
Instana de judecat este obligat s constate dac acordul de recunoatere a vinoviei: 1. a fost ncheiat n
condiiile legii, 2. a fost incheiat n mod benevol, 3.daca a fost incheiat cu participarea aprtorului i 4. dac
exist suficiente probe care confirm condamnarea, 5. daca a fost incheiat pe maginea savirsirii unei infractiuni
usoare, mai putin grave sau grave. Doar in cadrul prezentei acestor circumstante ele fiind juste , intemeiate si
dovedite instanta de judecata este in drept sa accepte acordul de recunoastere a vinovatiei sau nu.
Doar in cazul n care instana este convins de veridicitatea rspunsurilor date de inculpat n edina de
judecat i ajunge la concluzia c recunoaterea vinoviei de ctre inculpat este fcut n mod liber, benevol,
contient, fr presiune sau team, ea accept acordul de recunoatere a vinoviei i admite baza faptic a
infraciunii n legtur cu care inculpatul i recunoate vinovia.
2.2 Indicai deosebirile de procedur dintre edina de judecat n cadrul acceptrii acordului de
recunoatere i edina de judecat n cadrul procedurii obinuite.
Instana trebuie s constate, consemnnd n procesul-verbal al edinei, pe lng datele prevzute in procedura
generala care se aplic n mod corespunztor, i urmtoarele:
1) dac exist declaraia aprtorului cu privire la dorina nvinuitului, inculpatului de a ncheia acord de
recunoatere a vinoviei;
2) dac poziia aprtorului corespunde cu poziia nvinuitului, inculpatului;
3) faptul c instana solicit inculpatului s depun n scris jurmntul, precum i c el va face declaraii, dac
accept s depun jurmnt;
4) inculpatul este chestionat sub jurmnt n urmtoarele privine:
a) dac nelege c se afl sub jurmnt i c dac depune declaraii false, acestea pot fi ulterior folosite ntrun alt proces mpotriva lui pentru depunere de declaraii false;
b) numele, prenumele, data, luna, anul i locul naterii, domiciliul, starea familial i alte date de ancheta
c) dac a fost recent supus unui tratament pentru vreo afeciune mintal sau de dependen de droguri sau de
alcool. n cazul n care rspunsul este afirmativ, se concretizeaz, ntrebndu-i pe aprtor i inculpat dac
inculpatul este capabil de a-i expune i adopta poziia sa;
d) dac nu se afl n prezent sub influena drogurilor, medicamentelor sau buturilor alcoolice de orice
natur. n cazul n care rspunsul este afirmativ, se procedeaz dup cum e prevzut la lit.c);
e) dac a primit ordonana de punere sub nvinuire i rechizitoriul i dac le-a discutat cu aprtorul su;
f) dac este satisfcut de calitatea asistenei juridice acordate de aprtorul su;
g) dac, n urma discuiilor lui cu aprtorul, inculpatul dorete s se accepte acordul de recunoatere a
vinoviei;
5) la examinarea acordului de recunoatere a vinoviei, instana, de asemenea, constat:
a) dac nvinuitul, inculpatul a avut posibilitatea de a citi i discuta cu avocatul su acordul privitor la poziia
sa pn la semnarea acestuia;
b) dac acest acord reprezint o expresie integral a nelegerii inculpatului cu statul;
c) dac inculpatul nelege condiiile acordului cu privire la poziia sa;
d) dac nu i-a fcut cineva nvinuitului, inculpatului alte promisiuni sau asigurri de alt natur pentru a-l
influena de a adopta poziia de recunoatere a vinoviei n cauza respectiv;
e) dac nu a ncercat cineva s-l foreze pe nvinuit, inculpat, sub orice form, pentru a adopta poziia de
recunoatere a vinoviei n cauza respectiv;
f) dac inculpatul recunoate vinovia din dorin proprie, ntruct el este vinovat;
g) dac n cazul n care acordul ncheiat se refer la o infraciune grav, inculpatul nelege c recunoate
nvinuirea de comitere a unei infraciuni grave;
h) dac a luat cunotin de materialele i probele administrate n cauz;
6) instana urmeaz s informeze inculpatul i cu privire la urmtoarele:
a) sanciunea maxim posibil prevzut de lege i orice sanciune minim obligatorie pentru infraciunea
respectiv;
b) dac i va fi aplicat o pedeaps condiionat i va nclca condiiile respective, el va executa pedeapsa
real;
c) instana este n drept s hotrasc ca inculpatul s compenseze prii vtmate prejudiciul cauzat, precum
i cheltuielile judiciare;
d) dac acordul va fi acceptat, inculpatul va putea ataca sentina numai privitor la pedeapsa fixat i la
nclcrile procedurale;

e) faptul c, prin ncheierea acordului de recunoatere a vinoviei, inculpatul se priveaz de dreptul la

judecat n procedura deplin, cu respectarea prezumiei nevinoviei
Dup ndeplinirea prevederilor prezentului articol, instana ntreab inculpatul dac susine sau nu poziia sa
privitor la acordul de recunoatere a vinoviei. n cazul n care inculpatul susine acordul de recunoatere a
vinoviei, el face declaraii n instan despre ceea ce a svrit n legtur cu nvinuirea ce i se incrimineaz i
atitudinea sa fa de probele anexate la dosar. Atunci cnd inculpatul nu susine acordul de recunoatere a
vinoviei, el are dreptul de a renuna la declaraia sa privitor la infraciunea pus sub nvinuire. n acest caz,
instana dispune judecarea cauzei n procedur deplin.
n cazul adoptrii de ctre instan a ncheierii prin care a fost acceptat acordul de recunoatere a vinoviei,
instana procedeaz la dezbaterile judiciare privitor la msura de pedeaps. Dezbaterile judiciare se compun din
discursurile procurorului, aprtorului i inculpatului care pot lua nc o dat cuvntul n form de replic, aici
nefiind mentionati si ceilalti participant la process cum este situatia in procedura penala generala.
Partea descriptive a sentintei in cazul dat la fel prezinta anumite diferente dekit cea din procedura generala si
anume ea cuprinde:
1) descrierea faptei prejudiciabile recunoscut de inculpat i considerat ca fiind dovedit, indicndu-se modul
svririi ei, forma i gradul de vinovie, motivele i consecinele infraciunii;
2) probele prezentate de procuror i acceptate de inculpat pe care se ntemeiaz sentina;
3) indicaiile asupra circumstanelor care atenueaz sau agraveaz rspunderea;
4) ncadrarea juridic a faptei pentru care se condamn inculpatul;
5) motivarea pedepsei stabilite;
2.3 Evaluai dreptul nvinuitului de a ataca refuzul procurorului de a ncheia acord de recunoatere a
vinoviei.
Cu privire la dreptul invinuitului de a ataca refuzul procurorului de a incheia accord de recunoastere a
vinovatiei se observa faptul ca conform Codului de Procedura Penala (si anume articolului313 al 2 punctul 3)
acesta are dreptul de a ataca actiunile si actele procurorului care lezeaza sau limiteaza anumite drepturi si
libertati procesuale si materiale ale acestuia, respectiv, dovedind faptul ca incheierea acordului de recunoastere
a vinovatiei este una intemeiata legal, neconditionata, si neinfluentata de nimeni si se bazeaza pe faptul ca
inculpatul intradevar a comis fapta data si tinde spre o colaborare cu statul in persoana organelor de drept .
Plngerea acestuia se examineaz n termen de 10 zile, cu participarea procurorului i cu citarea persoanei care
a depus plngerea.. Procurorul este obligat s prezinte n instan materialele respective. n cadrul examinrii
plngerii, procurorul i persoana care a depus plngerea vor fi obligati sad ea explicatii pe marginea cauzei date
unde inculpatul va putea sa-si exprime propria opinie si motivare in tendinta sa de a incheia acordul de
recunoastere a vinovatiei. Judectorul de instrucie, considernd plngerea ntemeiat, va fi in drept sa adopte o
ncheiere prin care sa oblige procurorul s lichideze nclcrile depistate ale drepturilor i libertilor persoanei
i, dup caz, si sa declare nulitatea actului sau aciunii procesuale atacate, insa daca se va dovedi ca refuzul
procurorului se bazeaza pe o analiza profunda a materialelor cauzei a cercetarii atitudinii inculpatului fata de
fapta comisa de incompatibilitatea si imposibilitatea judecarii cauzei in procedura speciala de incheiere a
acordului de recunoastere a vinovatiei cauza va fi judecata in procedura generala astfel mentinindu-se decizia
procurorului de a refuza incheierea acordului dat.Faptul dat necesita o analiza profunda din partea judecatorului
de instructie a probleor care confirma sau infirma vinovatia persoanei, fapt necesar pentru a exclude cazurile de
abuz din partea aparatorului si procurorului la incheierea acordului de recunoastere a vinovatie. Totusi efectuind
analiza respectiva observam ca invinuitului i se garanetaza posibilitatea apararii propriilor drepturi si interese in
masura si felul potrivit astfel inkit principiul legalitatii si principiul egalitatii armelor sa fie pe deplin respectat ,
ori fiecare persoana chiar sic ea care se autoincrimineaza vinovata de comiterea unei infractiuni poseda anume
drepturi si libertati care ii sunt inalienabile si reprezinta garantia impartialitatii atit a sistemului judiciar kit si a
reprezentantilor acestui system.

T21

Sub 1 Participarea inculpatului la judecarea cauzei.

1.1 Relatai cazurile cnd judecata poate avea loc n lipsa inculpatului.
Judecarea cauzei penale n prim instan i n instana de apel are loc n toate cazurile cu participarea
inculpatului, astfel se realizeaz dreptul inculpatului la un proces echitabil. Dac inculpatul nu sa prezentat n
instan i nu se cunoate motivul neprezentrii lui, instana n toate cazurile va dispune amnarea edinei
pentru a stabili cauza neprezentrii inculpatului.
n anumite circumstane excepionale se admite ca procesul penal s se desfoare n lipsa inculpatului.
Judecarea cauzei n lipsa inculpatului poate avea loc n cazul n care inculpatul se ascunde de la prezentarea n
edina de judecat.
2) cnd inculpatul, fiind n stare de arest, refuz s fie adus n instan pentru judecarea cauzei i refuzul lui
este confirmat i de aprtorul lui;
3) examinrii unor cauze privitor la svrirea unor infraciuni uoare cnd inculpatul solicit judecarea
cauzei n lipsa sa.
n cazul judecrii cauzei n lipsa inculpatului, participarea aprtorului i, dup caz, a reprezentantului lui
legal este obligatorie.
1.2Argumentai obligativitatea participrii inculpatului la judecarea cauzei n instana de fond i n
instana de apel.
(3) Preedintele edinei de judecat ntreab inculpatul dac i este clar nvinuirea adus, dac accept s fac
declaraii i s rspund la ntrebri. n cazul n care inculpatului nu-i este clar nvinuirea formulat, procurorul
i face explicaiile respective.
Articolul 367. Audierea inculpatului
(1) Dac inculpatul accept s fie audiat, preedintele edinei de judecat l ntreab n ce relaii se afl cu
partea vtmat i i propune s declare tot ce tie despre fapta pentru care cauza a fost trimis n judecat.
Primii i pot pune ntrebri aprtorul i participanii la proces din partea aprrii, apoi procurorul i ceilali
participani din partea acuzrii.
(2) Preedintele edinei i, dup caz, ceilali judectori pot pune ntrebri inculpatului dup ce i-au pus ntrebri
prile, ns ntrebri cu caracter de concretizare pot fi puse de preedintele edinei de judecat i judectori n
orice moment al audierii.
(3) Dac n cauza penal snt mai muli inculpai, audierea fiecruia dintre ei se face n prezena celorlali
inculpai.
(4) Audierea unui inculpat n lipsa unui alt inculpat care particip la judecarea cauzei se admite numai la cererea
prilor, n baza unei ncheieri motivate, cnd aceasta este necesar pentru stabilirea adevrului. n acest caz,
dup ntoarcerea inculpatului nlturat, acestuia i se aduce la cunotin coninutul declaraiilor fcute n lipsa
lui i i se d posibilitate s pun ntrebri inculpatului audiat n lipsa lui.
(5) Inculpatul poate fi audiat ori de cte ori este necesar n cursul cercetrii judectoreti i el poate s fac
declaraii suplimentare oricnd, cu permisiunea preedintelui edinei de judecat.
(6) Preedintele edinei de judecat respinge ntrebrile sugestive i cele care nu se refer la cauz.
Articolul 368. Citirea declaraiilor inculpatului
(1) Citirea declaraiilor inculpatului depuse n cursul urmririi penale, precum i reproducerea nregistrrilor
audio i video ale acestora, pot avea loc, la cererea prilor, n cazurile:
1) cnd exist contradicii eseniale ntre declaraiile depuse n edina de judecat i cele depuse n cursul
urmririi penale;
2) cnd cauza se judec n lipsa inculpatului.
(2) Aceeai regul se aplic i n cazurile n care se d citire declaraiilor inculpatului depuse anterior n instan
sau n faa judectorului de instrucie, dac acesta din urm l-a informat despre posibilitatea citirii lor n
instan.
(3) Nu se admite reproducerea nregistrrii audio sau video fr a se da citire, n prealabil, declaraiilor
consemnate n procesul-verbal respectiv.
Articolul 380. Ultimul cuvnt al inculpatului
(1) Dup terminarea dezbaterilor judiciare, preedintele edinei acord ultimul cuvnt inculpatului.
(2) n timpul n care inculpatul are ultimul cuvnt, nu i se pot pune ntrebri i el nu poate fi ntrerupt dect n
cazul n care el se refer la alte mprejurri dect cele care se refer la cauz.

(3) Dac inculpatul, n ultimul cuvnt, relev fapte sau mprejurri noi, eseniale pentru soluionarea cauzei,
instana poate dispune reluarea cercetrii judectoreti pentru verificarea acestora.
1.3 Proiectai msuri ale instanei n cazul neprezentrii nemotivate a inculpatului la judecarea cauzei.
(5) Instana, n cazul neprezentrii nemotivate a inculpatului la judecarea cauzei, este n drept s dispun
aducerea silit a inculpatului i s-i aplice o msur preventiv sau s o nlocuiasc cu o alt msur care va
asigura prezentarea lui n instan, iar la demersul procurorului, s dispun anunarea inculpatului n cutare.
ncheierea privind anunarea inculpatului n cutare se execut de ctre organele afacerilor interne.
(6) Instana decide judecarea cauzei n lipsa inculpatului din motivele prevzute n alin.(2) pct.1) numai n cazul
n care procurorul a prezentat probe verosimile c persoana pus sub nvinuire i n privina creia cauza a fost
trimis n judecat a renunat n mod expres la exercitarea dreptului su de a aprea n faa instanei i de a se
apra personal, precum i se sustrage de la urmrirea penal i de la judecat.

Sub 2 Acordul de recunoatere a vinoviei

2.1 Enumerai obligaiile aprtorului la ncheierea unui acord de recunoatere a vinoviei.
Aprtorul, n condiiile acestei proceduri are cateva functii care sunt:

evaluarea oportunitatii pledarii vinovat; - adica sal sfatuiasca pe client de a incheia acod de vinovatie
cand este in favoarea clientului etc etc;

asistenta in obtinerea indulgentei prin negocierea invinuirii sau pedepsei; ce e refera la faza judiciara;

convingerea procurorului despre responsabilitatea incheierii unui acord si convingerea procurorului de a

incheia acord de recunoastere a vinovatiei.

Avocatul este obligat sa discute cu invinuitul despre:

1) toate drepturile procesuale de care dispune nvinuitul, inculpatul, inclusiv:
a) dreptul la un proces complet, rapid i public i c, pe durata acestui proces, el beneficiaz de prezumia
nevinoviei atta timp ct vinovia sa nu i va fi dovedit n mod legal, asigurndu-i-se toate garaniile necesare
pentru aprarea sa;
b) dreptul de a prezenta dovezi n favoarea sa;
c) dreptul de a solicita audierea martorilor acuzrii n aceleai condiii ca i martorii aprrii;
d) dreptul de a nu spune nimic i de a nu fi obligat s se autoincrimineze;
e) dreptul de a depune declaraii, de a ncheia acord de recunoatere a vinoviei i de a renuna la declaraia
de recunoatere a vinoviei;
2) toate aspectele cazului, inclusiv ordonana de punere sub nvinuire sau, dup caz, rechizitoriul;
3) toate posibilitile de aprare de care ar trebui s beneficieze n cazul respectiv;
4) pedeapsa maxim i minim care poate fi aplicat n cazul recunoaterii vinoviei;
5) obligaia nvinuitului, inculpatului, n caz de ncheiere a acordului de recunoatere a vinoviei, de a
depune jurmnt n faa instanei c va face declaraii veridice privitor la infraciunea pus sub acuzaie i c
aceste declaraii vor putea fi folosite ntr-un alt proces mpotriva sa pentru declaraii false;
6) faptul recunoaterii vinoviei nu este consecin a aplicrii violenei sau ameninrii
2.2 Indicai particularitile procedurii acordului de recunoatere a vinoviei n cazul minorilor.
n cadrul urmririi penale i judecrii cauzei penale privind minorii in cazul incheierii acordului de recunoastere
a vinovatiei , afar de circumstanele generale, urmeaz a se stabili:
1) vrsta minorului (ziua, luna, anul naterii);
2) condiiile n care triete i este educat minorul, gradul de dezvoltare intelectual, volitiv i psihologic a
lui, particularitile caracterului i temperamentului, interesele i necesitile lui;
3) influena adulilor sau a altor minori asupra minorului;
4) cauzele i condiiile care au contribuit la svrirea infraciunii
Despre reinerea sau arestarea preventiv a minorului se ntiineaz imediat procurorul i prinii sau ali
reprezentani legali ai minorului, fapt care se consemneaz n procesul-verbal de reinere. Audierea bnuitului
nvinuitului, inculpatului minor nu poate dura mai mult de 2 ore fr ntrerupere, iar n total nu poate depi 4
ore pe zi. La audierea bnuitului nvinuitului, inculpatului minor, participarea aprtorului i a pedagogului sau
psihologului este obligatorie.

Pedagogul sau psihologul este n drept, cu consimmntul organului de urmrire penal, s pun ntrebri
minorului, iar la sfritul audierii, s ia cunotin de procesul-verbal sau, dup caz, de declaraiile scrise ale
minorului i s fac observaii n scris referitor la plenitudinea i corectitudinea nscrierii lor. Aceste drepturi
snt explicate pedagogului sau psihologului nainte de nceperea audierii minorului, despre ce se face meniune
n procesul-verbal respective.
O particularitate aparte este faptul ca la incheierea recunoasterii vinovatiei minorul nu va putea pleda
nevinovat si va renunta la principiul de baza al procesului penal la principiul nevinovatiei . Astfel instanta
se va vedea nevoita sa-i aplice pedeapsa minorului in corespundere cu prevederile legale in ce tine de stabilirea
pedepsei unui minor si coroborare cu stabilirea pedepsei in cazul incheierii acordului de recunoastere a
vinovatiei .
2.3 Evaluai dreptul prii vtmate de a ataca cu recurs sentina pronunat n urma unui acord
de recunoatere a vinoviei.
Faptul c n hotrrea CSJ privind judecarea cauzelor penale n procedura acordului de recunoatere a
vinoviei , nu este reflectat aceast prevedere, demonstreaz,c cu adevrat,n situaia statuat prin
hotrre,nu exist mecanismul juridic,care s apere i s asigure drepturile i interesele celorlalte pri ale
procesului penal la examinarea de ctre instana de judecat a acordului de recunoatere a vinoviei. In aceasta
ordine de idei este redat totusi faptul ca in procesul in procedura data nu participa doar procurorul aparatorul si
inculpatul si respectiv faptul ca citarea legala se face doar procurorului , aparatorului si inculpatului i
asigurarea cu dreptul de a participa n edina de judecat li se acorda doar lor, respectiv numai ele avnd dreptul
de a ataca cu recurs sentina adoptat n cazul acordului de recunoatere a vinoviei nu este unul adecvat ci ar
aparea mai degraba ca o omisiune care ar lipsi totalitatea participantilor la proces de drepturile lor esentiale de
a fi restabiliti in drepturile lezate in cadrul procesului. Faptul dat reprezentind o omisiune care este necesar de a
fi lichidata intr-un termen rezonabil. Totodat, analiznd, n sens larg, prevederile speciale ale codului de
procedura penala, n coroborare cu principiile generale ale procesului penal, cu prevederile Constituiei i cu
normele dreptului comunitar i ale tratatelor internaionale la care Republica Moldova este parte, apreciem c
aceste norme nu limiteaz dreptul persoanei implicate n procesul penal de a participa n edina de judecat cu
privire la examinarea acordului de recunoatere a vinoviei, deoarece nu exist o interdicie referitoare la
citarea legal a persoanei respective sau restrngerea drepturilor procesuale prevzute de lege. Aceast situaie
genereaz cazul coliziei juridice aprute ntre normele procesuale penale generale i normele procesuale penale
speciale, caracterizate prin faptul c primele norme prevd dreptul tuturor prilor i persoanelor implicate n
procesul penal de a participa n edina de judecat, respectiv la examinarea de ctre instana de judecat a
acordului de recunoatere a vinoviei, iar ultimele norme nu prevd expres acest drept, ci, dimpotriv, l
restricioneaz, deoarece prevad faptul ca dezbaterile judiciare se compun din discursurile procurorului,
aprtorului i inculpatului care pot lua nc o dat cuvntul n form de replic. ntre partea general i partea
special exist o unitate organic, acestea fiind indisolubil legate ntre ele, ca pri componente ale unui act
normativ, de aceea aplicarea normelor procesuale penale speciale este de neconceput fr aplicarea
concomitent a normelor procesuale penale generale. In toate cauzele penale, inclusiv n cele cu privire la
examinarea acordului de recunoatere a vinoviei, instana de judecat urmeaz s aplice prevederile
menionate cu privire la nemijlocirea, oralitatea i contradictorialitatea judecrii cauzei, precum i la egalitatea
n drepturi a prilor n faa instanei si in mod logic dreptul partii vatamate de a ataca sentinta cu recurs ar fi
unul just, incaz contrar aceasta fiind lipsita de posibilitatea de a aplica principiul dublei jurisdictii in cadrul unui
proces. Ar fi bineventi ca aceasta situatie confuza creata in legislatia nationala sa fie inlaturata kit mai curind .

T22
Sub 1 Aminarea sedintei de judecata

2.1 Caracterizati cazurile de aminare a sedintei de judecata

Aminarea sedintei de judecata are loc in urmatoarele cazuri:
1. n cazul n care n edin nu s-a prezentat careva din pri n lipsa creia nu poate fi judecat cauza astfel in urma consultarii partilor, decide aminarea sedintei de judecata si dispune partii obligate sa
prezinte probe sa ia masurile respective pentru asigurarea prezentei persoanelor care nu s-au
prezentat si pentru asigurarea judecarii cauzei la data fixata de instanta.
2. in cazul in care a intervenit o circumstan care mpiedic judecarea cauzei la data fixat instanta
amina sedinta de judecata pe o perioada anumita de timp, convenind cu partile asupra datei
continuarii sedintei.
1.2 Distingeti aminarea sedintei de judecata de suspendarea judecarii cauzei
Prin suspendare intelegem ,,intrerupere,suprimare temporara.
Spre deosebire de aminarea sedintei de judecata, unde se stabileste concret termenul de continuare a sedintei
de judecata, in cazul suspendarii acesta nu este posibil, reluarea judecarii cauzei avind loc din oficiu de
indata ce se constata posibilitatea inculpatului de a participa la judecata. Amnarea edinei de judecat nu
trebuie confundat cu suspendarea. Dac judecarea cauzei a fost suspendat atunci judecat este reluat de
la nceput n ordine general.
1.3
Judectoriei sectorului Centru
mun. Chiinu
Reclamant: Mustea Orest, domiciliat, mun.
Chiinu, str. Eminescu, nr. 5/2, ap. 16;
Parat: Ministerul Finanelor al R. Moldova
mun. Chiinu, str. Cosmonauilor, nr. 2
Sub 2. Procedura n cauzele privind minorii
2.1 Enumerai circumstanele suplimentare ce urmeaz a fi stabilite n cauzele privind minorii, ele sunt:
1)vrsta minorului (ziua, luna, anul naterii);
2) condiiile n care triete i este educat minorul, gradul de dezvoltare intelectual, volitiv i psihologic a
lui, particularitile caracterului i temperamentului, interesele i necesitile lui;
3) influena adulilor sau a altor minori asupra minorului;
4) cauzele i condiiile care au contribuit la svrirea infraciunii.
n cazul cnd se constat c minorul sufer de debilitate mintal, care nu este legat de o boal psihic, trebuie
s se stabileasc, de asemenea, dac el a fost pe deplin contient de svrirea actului. Pentru a se stabili aceste
circumstane, vor fi ascultai prinii minorului, nvtorii, educatorii lui i alte persoane care ar putea
comunica datele necesare, precum i se va cere efectuarea unei anchete sociale, prezentarea documentelor
necesare i se vor efectua alte acte de urmrire penal i judiciare.
2.1 Indicai particularitile aplicrii msurilor preventive fa de minori n comparaie cu adulii:
1)La adulti, retinerea, ca masura procesuala de constringere, nu poate depasi 72 ore, iar la minori se poate
aplica pe o perioada de maxim 24 ore.
2)) n cazul reinerii minorului, persoana care efectueaz urmrirea penal este obligat s comunice imediat
aceasta prinilor minorului sau persoanelor care i nlocuiesc.
3)pelungirea arestarii preventive a invinuitilor nu va putea depasi 12 luni, iar la minori-doar 4 luni.
4) minorii pina la virsta de 14 ani nu pot fi supusi aducerii silite.
2.3 Argumentai necesitatea existenei unei proceduri speciale n cauzele privind minorii. In cauzele
privind minorii este bine-venita existenta unei proceduri speciale asigurindu-le acestora un volum mai mare de
protectie. Astfel minorii beneficiaza de un regim preferential in domeniul dreptului procesual-penal.
Asigurindu-li-se conditii suplimentare in comparatie cu adultii, consider ca in cauzele privind minorii este
necesara existenta unei proceduri speciale care sa le ofere mai multe drepturi minorilor, deoarece acestea
datorita virstei si lipsei experientei de viata au un dezavantaj in comparatie cu adultii si asupra lor se pot face
abuzuri in diferite etape ale procesului penal. Astfel in contextul celor expuse consider ca aceasta institutie a
procesului penal este o inovatie reusita oferindu-le mai multa protectie minorilor in comparatie cu adultii.
T23
Sub 1 Partea pregatitoare a sedintei de judecata

2.1 Relatai n ordine succesiv aciunile judectorului n partea pregtitoare a edinei de judecat.
Actiunile procedural ce tin de etapa pregatitoare a sedintei pot fi clasificate in:
1) deschiderea sedintei de judecata si verificarea prezentei in instant;
2) constatarea legalitatii participarii in sedinta a persoanelor citate;
3) verificarea cunoasterii, la necesitate, explicarea drepturilor participantilor la process;
4) asiguraea mijloacelor de proba necesara.
2.2 Stabilii i argumentai diferite consecine n dependen de neprezentarea n edin a vreuneia din
pri sau a altor persoane citate.
1. in cazul neprezentarii procurorului la edina de judecat atrage amnarea edinei cu informarea despre
acest fapt a procurorului ierarhic superior. Pentru lips nemotivat, procurorul poate fi sancionat cu amend
judiciar n cazul n care aceasta a dus la cheltuieli judiciare suplimentare.
2. n cazul neprezentrii nemotivate a inculpatului la judecarea cauzei, este n drept s dispun aducerea silit a
inculpatului i s-i aplice o msur preventiv sau s o nlocuiasc cu o alt msur care va asigura prezentarea
lui n instan, iar la demersul procurorului, s dispun anunarea inculpatului n cutare. ncheierea privind
anunarea inculpatului n cutare se execut de ctre organele afacerilor interne. Instana decide judecarea
cauzei n lipsa inculpatului din motivele prevzute n alin.(2) pct.1) numai n cazul n care procurorul a
prezentat probe verosimile c persoana pus sub nvinuire i n privina creia cauza a fost trimis n judecat a
renunat n mod expres la exercitarea dreptului su de a aprea n faa instanei i de a se apra personal, precum
i se sustrage de la urmrirea penal i de la judecat.
3. in cazul neprezentarii n edin a aprtorului i al imposibilitii de a-l nlocui n edina respectiv,
edina de judecat se amn. Pentru lips nemotivat, aprtorul poate fi sancionat cu amend judiciar n
cazul n care aceasta a dus la cheltuieli judiciare suplimentare. nlocuirea aprtorului care nu s-a prezentat la
edin se admite doar cu consimmntul inculpatului.
4. n caz de neprezentare motivat a prii vtmate, instana, consultnd opiniile prilor, decide judecarea
cauzei sau amnarea ei n funcie de faptul dac cauza poate fi judecat n lipsa prii vtmate fr a-i leza
drepturile i interesele. La cererea ntemeiat a prii vtmate, instana o poate elibera de prezena la edina de
judecat, oblignd-o s se prezinte la un anumit termen stabilit pentru audierea ei. n caz de neprezentare
nemotivat n instan pentru audiere, partea vtmat poate fi adus silit i poate fi supus amenzii judiciare.
5. n caz de neprezentare n instan a prii civile sau a reprezentantului ei instana las aciunea civil fr
soluionare i, n acest caz, partea civil i menine dreptul de a intenta aciunea n modul prevzut de
procedura civil. Instana, la cererea ntemeiat a prii civile sau a reprezentantului ei, poate decide judecarea
aciunii civile n lipsa acesteia. Neprezentarea prii civilmente responsabile sau a reprezentantului ei la instana
de judecat nu mpiedic soluionarea aciunii civile.
6. n caz de neprezentare a vreunui martor, expert sau specialist legal citati, n urma ascultrii opiniilor prilor
preedintele instanei de judecat:
dispune continuarea edinei;
ia msurile respective pentru asigurarea prezenei lor;
dispune prii care nu a asigurat prezena s o asigure la edina urmtoare.
2.3 Proiectai aciunile instanei de judecat n cazul n care inculpatul nu a luat cunotin de
materialele cauzei i nu a primit rechizitoriul.
Sub 2 Procedura n cauzele privind minorii
2.1 Generalizai constatrile CtEDO privitor la justiia pentru minori n cauza S.C. c. Regatului Unit
(2004).
Inculpat n vrst de 11 ani Desfurarea procedurii Echitabilitate
CEDO, secia IV, hotrrea SC contra Marea Britanie, 15 iunie 2004, 60958/00
Inculparea unui copil de 11 ani nu conduce prin sine nsi la o violare a dreptului la un proces echitabil, n
msura n care acesta particip n mod real la procesul su, ceea ce presupune ca acesta s neleag natura
procedurii i importana acesteia pentru el.
n vrst de 11 ani, reclamantul a fost trimis n judecat pentru tentativ de ptrundere ilicit ntr-o locuin.
Dou rapoarte psihiatrice au stabilit c acesta nu nelege consecinele actelor sale i recomandau plasarea sa
ntr-un centru pentru educarea minorilor n locul unei sanciuni cu nchisoarea. Avocatul su a cerut oprirea

procesului, ns acesta a continuat ntr-o manier ct mai puin formal, finalizndu-se cu o hotrre de
condamnare la 2 ani de nchisoare. Dup proces, asistentul social care l-a asistat pe reclamant a afirmat c
acesta nu a neles nimic din ceea ce s-a petrecut n sala de judecat.
Art. 6 (Dreptul la un proces echitabil) parag. 1. Echitabilitatea procedurii. Inculparea unui copil de 11 ani
nu conduce prin sine nsi la o violare a dreptului la un proces echitabil, n msura n care acesta particip n
mod real la procesul su, ceea ce presupune ca acesta s neleag natura procedurii i importana acesteia
pentru el. Chiar dac s-au luat anumite msuri contra unui formalism excesiv n aceste condiii, Curtea a
constatat c reclamantul nu a fost capabil s neleag ce se petrecea i de ce a ajuns singur ntr-o celul.
Interesul superior al copilului fa de cel general al societi ar fi trebuit s impun judecarea acestuia de
ctre un tribunal special pentru copii, n cadrul unei proceduri pe care acesta s o poat nelege. De aceea, cu
5 voturi contra 2, Curtea a constatat c a existat o violare a art. 6.
2.2Analizai importana anchetei sociale n cauzele privind minorii. Datorita anchetei sociale in cauzele
privind minorii putem afla informatii despre datele de identificare a minorului precum:numele, prenumele,
locul nasterii, domeicliul, etnia; date despre familia minorului(informatii despre parinti, ocupatia acestora,
starea lor civila, domiciliul, informatii despre alti membri de familie); informatii despre starea fizica si
sanatatea minorului. Precum si informatii despre procesele cognitive si stilul de munca intelectuala si nu in
ultimul rind informatii despre trasaturile sale personale precum: motivatia, afectivitatea, niveul maturizarii
pshiho-sociale, aptitudinile pe care le poseda, car ne pot demonstra ca minorul poate fi corectat si fara aplicarea
pedepsei penale. In ancheta sociala se cuprind informatii si despre situatia materiala a familiei care pot dezvalui
scopul camiterii infractiunii, a fost din scop acaparator sau din motiv de razbunare. In ancheta sociala sunt
prezente si date referitoare la relatiile minorului cu familia si societatea, informatii care au relevanta in aflarea
caracterului minorului, acesta fiind caracterizat ca o persoana violenta sau savirsirea infractiunii survenit ca
urmare a unei provocari sau din imprudenta.
Ancheta sociala poate servi drept temei si baza pentru elaborarea unei statistici privind infractiunile savirsite de
catre minori. De asemenea dotorita anchetei sociale in cauzele privind minorii se este reliefata informatia
referitoare la conditiile de trai si a modului de viata a minorului ca ar reflecta scopul si motivul savirsirii
infractiunii, imboldul care l-a determinat pe minor sa savirseasca fapta in cauza sau daca minorul cade sub
incidenta unui temei de inlaturare a caracterului penal al faptei, liberare de raspundere penala si eventual
liberare de pedeapsa penala. Reiesind din contextul celor expuse anterior si din specificul anchetei sociale, am
putea mentiona ca aceasta are o importanta deosebita in domeniul statisticii judiciare si, in mod indirect, la
stabilirea tipului de vinovatie cu care a actionat minorul.
2.3n calitate de aprtor scirei o cerere de ncetare a procesului cu liberare de rspundere penal
(art.54 CP, 483 CPP).
Judectoria sec. Ciocana mun. Chiinu.
Petitionar: L.M.
Cerere
Subsemnatul, L. M. in numele lui inculpatului M.N. in calitate de reprezentant legal al acestuia pe motiv ca
inculpatul este minor si este cercetat penal in baza art 186 cod penal pentru savirsirea infractiunii de furt
savirsit la data de 22.11.1999, ma adresez cu prezenta cerere catre instanta de judecata.
In fapt la data de 22.11.1999 clientul meu a sustras din casa vecinei unde fusese invitat un telefon mobil de
tip nokia 6300 in valoare de 2000 lei. Dupa ce a fost retinut de organele de drept, lientul meu a recunoscut
fapta si a ajutat la stabilirea infractiunii. De asemenea, clientul meu a reparat in totalitate prejudicial cauzat
prin infractiune. Luind in consideratie ca clientul meu a savirsit o infraciune mai putin grava in conformitate
cu art 16 Cod Penal, este minor a savirsit o infractiune pentru prima data si corectarea sa este posibila fara
aplicare pedepsei penale fapt dovedit prin recomandarile profesorilor si rudelor si in conformitate cu art.54
cod penal si art. 483 din codul de procedura penala
solicit instanei de judecat:
1. Admitera aciunii;
2.liberarea clientului meu de raspundere penala
3. Incetarea in fapt al procesului penal
Anexe:
1.Copia mamdatului

2.Copia contractului de reprezentare in calitate de avocat

3.Copia buletinului de identitate.

T24
Sub 1 Cercetarea judecatoreasca
2.1 Relatati ordinea cercetarii judecatoresti

Stabilirea competent a procedurii de cercetare a probelor are o importan organizatoric i tactic. Ea

determin mersul corect al cercetrii judectoreti, desfurarea ei raional, cu o pierdere minim a timpului
subiecilor oficiali, prilor i a persoanelor citate n instan. Cercetarea judecatoreasca are loc intr-o ordine
prevazuta de CPPRM, ordine ce poate fi schimbata, la cererea partilor sau a altor participanti la proces. Ordinea
de examinare a probelor este determinata de multipli factori, pe care acuzatorul de stat este obligat sa-i cunoasca
si sa stie sa-i analizeze, pentru ca aplicindu-i la cauza penala concreta, sa poate propune singura solutie
justa.Printre acetia snt:
- versiunile propuse de acuzator;
- recunoaterea deplin, parial sau negarea de ctre inculpat a vinoviei sale;
- tipul infraciunii;
- volumul i complexitatea cauzei penale;
- numrul inculpailor i existena contradiciilor n declaraiile lor;
- vrsta inculpailor;
- stabilitatea poziiei prilor vtmate i a martorilor;
- calitatea urmririi penale.
Aceast list nu este exhaustiv i poate fi continuat.
Planificareea ordinii de cercetare a probelor depinde atit de nr coinculpatilor cit si de complixitatea faptelor
incriminate. Asupra ordinii cercetarii judecatoresti pot influienta si alti factori de ordin organizational, in special
neprezentarea unor persoane citate la sedinta de judecata. In cauzele voluminoase si complicate, acuzatorul de
stat, pe linga o expunere orala a ordinii cercetarii judecatoresti , va reprezenta instantei si un plan in scris.
2.2 Analizai rolul instanei de judecat la cercetarea judectoreasc n raport cu principiul
contradictorialitii i nemijlocirii judecrii cauzei
Cercetarea judectoreasc este cea mai important i mai complex parte a judecii n fond, de buna ei
desfurare depinznd n mare msur stabilirea adevrului n cauz. Anume aici se manifest n toat
amploarea principiul contradictorialitii procesului penal, n care dovedirea acuzrii se pune exclusiv n sarcina
acuzatorului de stat. Activitatea instanei const n a analiza i a verifica detaliat acuzarea, dar fr ca
participanii la proces i judectorul s-i expun n aceast etap prerile i concluziile. La cerectarea
judectoreasc, graie cercetrii acuzrii i administrrii probelor, se formeaz convingerea i se pregtesc
concluziile pentru desfurarea activitii procesual-penale n etapele ulterioare ale judecii. Veridicitatea
concluziilor va fi pus la ncercare n cadrul susinerilor verbale i i va gsi expresie definitiv n sentina
judecii. Principiul contradictorialitatii este o realitate esentiala a procesului penal contemporan. Acest
principiu este o conditie iminenta pentru solutionarea unei cause in cel mai just mod. Aspectele privind cererile,
demersurile, ct i propunerile de noi probe se pun n discuia prilor, ca un efect obligatoriu al principiului
contradictorialitii, instana pronunndu-se asupra lor prin ncheiere motivat. Momentele ce in de
soluionarea cererilor, demersurilor i propunerilor de noi probe se fixeaz n procesul verbal. Momentul
procesual al inceperii cercetarii judecatoresti este marcat prin dispozitiile CPPRM, potrivit caruia presedintele
sedintei de judecata anunta inceperea cercetarii judecatoresti, care incepe cu expunerea de catre procurer a
invinuirii formulate. De asemenea cercetarea judecatoreasca in coraport cu principiul nemijlocirii, care are
drept scop cercetare directa si nemijlocita a probelorceea ce formeaza obiectul cercetarii judecatoresti. O
atenie deosebit contradictorialitii procesului penal o acord i CEDO. Cel mai important dintre principiile
formulate de art.6 al Conveniei este cel al egalitii armelor, indisolubil legat de principiul
contradictorialitii i care exprim ideea c fiecare parte din proces trebuie s aib anse egale de a-i prezenta
cauza i c nimeni nu trebuie s beneficieze de un avantaj substanial asupra adversarului su.
2.3. Proiectai situaii de reluare a cercetrii judectoreti dup dezbaterile judiciare i n cursul
deliberrii.
Sub 2 Procedura n cauzele privind minorii
2.1 Enumerai chestiunile specific ce urmeaz a fi soluionate de instan la adoptarea sentinei n
procesul unui minor.
La adoptarea sentinei n procesul unui minor, n afar de chestiunile indicate n art.385, instana de judecat
urmeaz s examineze posibilitatea liberrii de pedeapsa penal a minorului n conformitate cu dispoziiile
art.93 liberarea de pedeapsa a minorilor din Codul penal sau suspendrii condiionate a executrii pedepsei
de ctre minor conform dispoziiilor art.90 din Codul penal. n cazul liberrii minorului de pedeapsa penal cu
internarea lui ntr-o instituie special de nvmnt i reeducare sau ntr-o instituie curativ i de reeducare,
precum i cu aplicarea msurilor de constrngere cu caracter educativ, prevzute n art.104 din Codul

penal(avertisment, incredintarea minorilor la supravegherea parintilor, obligarea minorului sa repare daunele

cauzate, obligarea minorului de a urma un tratament de reabilitare psihologica), instana informeaz despre
aceasta organul specializat de stat respectiv i pune n sarcina lui efectuarea controlului asupra comportrii
minorului condamnat.
2.2 Generalizai constatrile CtEDO privitor la justiia pentru minori n cauza T. c. Regatului Unit
(1999).
Minori n vrst de 11 ani. Proces penal. Sanciune cu deteniunea pe via. Incidena art. 3.
CEDO, Marea Camer, hotrrea T. i V. contra Marea Britanie, 16 decembrie 1999, 24724/94
n ciuda faptului c Marea Britanie cunoate o vrst minim pentru rspunderea penal foarte sczut, de 10
ani, n raport de alte state europene, instituirea unei astfel de limite nu poate fi considerat disproporionat.
Reclamanii, n vrst de 11 ani la acel moment, au fost judecai pentru rpirea i uciderea unui biat de 2 ani,
fapt comis la un moment la care aveau 10 ani. Procesul s-a desfurat public i a strnit un interes imens al
presei i al publicului, iar n urma acestuia reclamanii au fost condamnai la o pedeaps nedeterminat. Potrivit
practicilor din dreptul englez, minorii sancionai cu o astfel de pedeaps trebuie s execute o perioad punitiv,
numit tariff, fixat de ctre Ministerul de Interne. Dup curgerea acestei perioade, deinuii trebuie eliberai,
exceptnd situaia n care comisia pentru eliberare condiionat a considerat c acetia reprezint un pericol
pentru societate. Pentru fiecare dintre reclamanii, ministrul de interne a fixat o perioad punitiv de 15 ani.
Camera Lorzilor a anulat decizia ministrului la 12 iunie 1997. Pn la momentul prezentei hotrri, nu se
dispusese o alt durat a acestei pedepse.
Art. 3. Cu privire la condamnarea pentru fapte comise la 10 ani. Curtea a constatat c, n raport de condamnarea
penal a unor copii, nu exist nicio norm comun statelor membre al Consiliului Europei. n plus, nici
conveniile internaionale privind drepturile copilului nu stabilesc o astfel de interdicie. Curtea a considerat c,
n ciuda faptului c Marea Britanie cunoate o vrst minim pentru rspunderea penal foarte sczut, de 10
ani, n raport de alte state europene, instituirea unei astfel de limite nu poate fi considerat disproporionat. De
aceea, cu 10 voturi contra 5, Curtea a considerat c imputarea unei infraciuni unor minori de 10 ani nu
constituie, prin sine, o violare a art. 3 din Convenie.
Cu privire la modul de desfurare a procesului. Reclamanii s-au plns i de faptul c procesul lor, care a durat
trei sptmni, s-a desfurat n faa unei instane pentru aduli, cu tot formalismul care a decurs din aceasta.
Curtea a constatat, totui, c procedura nu a fost vreun moment inspirat de dorina autoritilor de umili
reclamanii sau de a le produce suferine de ordin psihic. Pe de alt parte, innd cont de vrsta inculpailor,
anumite modificri ale formalismului procedurii au fost realizate. Curtea admite c, potrivit unor rapoarte
psihologice, reclamanii au suferit anumite consecine de ordin psihic n urma procedurii, ns aceasta s-ar fi
produs probabil aproape n aceeai msur i dac procedura s-ar fi desfurat n secret. De aceea, Curtea a
constatat c, prin modul de desfurare al procedurii, nu s-a atins pragul minim pentru ca art. 3 s intre n joc.
Cu privire la durata sanciunii. Convenia impune statelor obligaia de a lua msuri pentru protejarea publicului
contra infraciunilor de violen. Elementul punitiv al sanciunii aplicate reclamanilor nu poate constitui, prin
sine, o violare a art. 3 din Convenie, iar aceasta nu interzice statele aplicarea unei sanciuni pe o durat
nedeterminat. Dat fiind c nc nu s-a luat o nou decizie pentru stabilirea duratei perioadei punitive i c,
pn la momentul acestei hotrri, reclamanii au fost deinui vreme de 6 ani, Curtea a considerat, cu 10 voturi
contra 7, c o astfel de perioad de detenie aplicat unor persoane nu constituie un tratament inuman sau
degradant.
Art. 6. Echitabilitatea procedurii. Art. 6 din Convenie, privit n ansamblu, recunoate acuzatului dreptul de a
participa, n mod real, la propriul proces. n raport de situaia procedurilor ndreptate mpotriva minorilor,
Curtea a considerat c este esenial c un copil acuzat de o infraciune s fie tratat astfel nct s se in cont n
permanen de vrsta sa i de dezvoltarea sa intelectual i emoional, precum i s se ia msuri de natur a
uura nelegerea procedurii i participarea concret la desfurarea acesteia. Cu privire la copii acuzai de
infraciuni grave, care implic un interes special al presei, Curtea a considerat necesar ca procesul s se
desfoare cu uile nchise, pentru a reduce pe ct posibil intimidarea n inhibarea inculpailor. Procesul
reclamanilor s-a derulat timp de trei sptmni n public, suscitnd un interes uria din partea presei, care a fost
prezent masiv att n sala de judecat, ct i n faa tribunalului. Dei anumite msuri au fost luate innd cont
de vrsta reclamanilor oferirea de explicaii asupra procedurii, posibilitatea de a vizita sala de judecat
nainte de proces Curtea a considerat c formalismul i ritualul instanei au devenit, de la un moment dat, ne
neneles i intimidant pentru doi copii de 11 ani, iar anumite msuri luate n sala de judecat precum ridicarea
unui podium pe care s-au aflat reclamanii, pentru a putea vedea ce se ntmpla, i-a fcut s se simt expui a

nrutit aceste consecine. Curtea a considerat c nu este suficient faptul c reclamanii au fost reprezentai de
avocai competeni i experimentai, i, pentru motivele de mai sus, a considerat c reclamanii nu au avut parte
de o procedur echitabil.
Cu privire la sanciunea aplicat. Art. 6 impune cu necesitate, ca, n materie penal, instana s decid att
asupra vinoviei penale, ct i asupra pedepsei. Or, n spe, perioada punitiv, pe care reclamanii trebuie s o
petreac obligatoriu n penitenciar, nu a fost stabilit de ctre instana de judecat. Curtea a considerat c
stabilirea duratei acestei perioade este echivalent cu pronunarea unei pedepse i trebuie pronunat de un
organ care s beneficieze de independen. De aceea, art. 6 a fost violat i sub acest aspect.
2.3 n calitate de aprtor scriei o cerere de efectuare a anchetei sociale n privina clientului minor.
Judectoria sec. Ciocana mun. Chiinu.
Petitionar: L.M.
Cerere
Subsemnatul, L. M. in numele lui inculpatului M.N. in calitate de reprezentant legal al acestuia pe motiv ca
inculpatul este minor si este cercetat penal in baza art 192 cod penal solicit efectuarea unei anchete sociale
in privinta clientului meu. In fapt clientul meu
Pe data de 11.09.2009 a sustras din geanta partii vatamate, A.E. un telefon mobil de tip Nokia E51 in valoare de
3500 lei, cauzidu-i partii vatamate daune in proportii considerabile. Luind in consideratie ca clientul meu nu are
un loc permanent de trai si nu are mijloace materiale pentru a-si asigura existenta. el a savirsit infractiunea cu
scopul de a comercializa telefonul si a obtine o sursa de venit. Pentru confirmarea celor expuse si dovedirii ca
clieentul meu a savirsit infractiunea ca urmare a unui concurs de imprejurari grele, ceea ce conform codului
penal, art 76 este o circumstanta atenuanta si bayinduma pe prevederile art: 76 cod penal si art 474-487 cod
penal
solicit instantei judecatoresti:
1.A admite prezenta actiune
2.A dispune efectuarea anchetei sociale
Anexe:
1.Copia contractului de reprezentare incheiat cu Consiliul National pentru Asistenta Juridica Garantata de Stat
2.Copia buletinului de identitate.

T25
Sub 1 Cercetarea judecatoreasca

2.1 identificati locul si importanta cercetarii judecatoresti in sistemul etapelor judecarii in prima instant
a cauzei penale
Cercetarea judectoreasc este cea mai important i mai complex parte a judecii n fond, de buna ei
desfurare depinznd n mare msur stabilirea adevrului n cauz. n aceasta i const importana cercetrii
judectoreti, n cadrul creia subiecilor acuzrii le revine un rol deosebit. Procurorul, partea vtmat i partea
civil trebuie nu numai ei nii s se conving de temeinicia acuzrii, dar s conving i instana de judecat de
justeea nvinuirii aduse inculpatului i de dovedirea ei prin probele administrate. Totodat, trebuie s se in cont
de importana educativ a procesului judiciar.
Cercetarea judectoreasc nu este o modalitate de verificare a concluziilor urmririi penale sau o repetare, n
condiii noi, a cercetrilor preliminare. Ea reprezint o nou cercetare a tuturor prilor componente ale acuzrii
n baza probelor administrate. Totodat, ar fi o eroare s afirmm c ntre ancheta judectoreasc i urmrirea
penal nu exist nici o legtur. Cercetarea judectoreasc, de regul, este precedat de activitatea organelor de
urmrire n scopul descoperirii infraciunii svrite, a demascrii persoanelor vinovate, a dovedirii prin probe a
temeiniciei acuzrii formulate. Cercetarea judecatoreasca, urmareste scopuri mai inguste decit etapa judecatii in
fond in general. Acctivitatea instantei consta in a analiza si a verifica detaliat acuzarea, dar fara ca participantii
la process si judecatorul sa isi expuna in aceasta etapa parerile si concluziile. Cercetarea judecatoresca, de
regula este precedata de activitatea OUP, in scopul descoperirii I savirsite, al demascarii persoanelor vinovate.
2.2
2.3
Sub 2 Procedura n cauzele privind minorii
2.1 Numii condiiile de citare a unui minor. Citarea minorului se efectueaza in conditii generale, prin citatie
scrisa , prin nota telefonica sau telegrafica sau prin mijloace electronice.
Chemarea bnuitului, nvinuitului, inculpatului minor, care nu se afl n stare de arest, la organul de urmrire
penal sau n instana judectoreasc se face prin prinii acestuia sau prin ali reprezentani legali, iar n cazul
n care minorul se gsete ntr-o instituie special pentru minori, prin administraia acestei instituii. Este
interzisa chemarea minorilor pentu efectuaea actiunilor procesuale in timpul noptii, daca totusi organul de UP
constata ca exista un caz care nu poate fi amanat si este necesara chemarea minorului despre acest lucru se face
mentiunea necesara in citatie si in procesul-verbal al aciutnilor procesuale. Minorul se citeaza intrun timp care
ar exclude comunicarea lui cu banuiti, invinuiti, martori, parti vatamate, care participa in cauza data sau in alte
cauze.
2.2 Analizai cerinele speciale de audiere a minorilor.
Audierea bnuitului nvinuitului, inculpatului minor nu poate dura mai mult de 2 ore fr ntrerupere, iar n
total nu poate depi 4 ore pe zi. La audierea bnuitului nvinuitului, inculpatului minor, participarea
aprtorului i a pedagogului sau psihologului este obligatorie. Pedagogul sau psihologul este n drept, cu
consimmntul organului de urmrire penal, s pun ntrebri minorului, iar la sfritul audierii, s ia
cunotin de procesul-verbal sau, dup caz, de declaraiile scrise ale minorului i s fac observaii n scris
referitor la plenitudinea i corectitudinea nscrierii lor. Aceste drepturi snt explicate pedagogului sau
psihologului nainte de nceperea audierii minorului, despre ce se face meniune n procesul-verbal respectiv.
Martorului minor nainte de nceperea audierii i se explic drepturile i obligaiile prevzute de codul de
procedura penala, inclusiv de a face declaraii veridice. Martorul minor nu depune jurmnt. La audierea
martorului minor particip reprezentantul lui legal si avocatul sau.

2.3 Elaborai prevederi legale care ar concretiza statutul pedagogului n cauzele privind minorii.
Participarea pedagogului in cauzele penale in care sunt implicati minori este o institutie procesuala noua care
alte multe lacune, deoarece nu sunt reflectate pe deplin plenitudinea drepturilor si obligatiilor pedagolgului in a
cauzele penale in care sunt implicati minorii, precum si efectele si sanctiunile ne executarii sau executarii
necorespunuatoare a acestor drepturi si obligatii. In codul de procedura penala este foarte superficial relatat
despre drepturile si obligatiile pedagogului in cauzele privind minorii. Ar fi bine-venita includerea in codul de
procedura penala a unor articole car ar relata mai detaliat statutul acestora. De asemenea in codul de procedura

penala ar fi necesar sa fie formulata o lista exhaustiva a drepturilor si obligatiilor pedagogului. De asemenea,
luind in consideratie importanta cauzelor privind minorii ar fi necesar elaborarea unui act normativ special care
ar reglementa mai in detaliat aceasta procedura si ar concretiza statutul judecatorului de instructie in cauzele
privind minorii. Aftfel ar fi necesara existenta unei prevederi legale referitoare la imputernicirile pedagogului,
adica sa fie reglementate mai in detaliat toate actiunile pa care pedagogul trebuie sa le faca in beneficiul
minorului in fiecare faza procesuala in procesele penale in care sunt implicati minori. De asemenea ar trebui sa
fie reglementate drepturile si obligatiile procesuale ale pedagogului in cauzele penale in care sunt implicati
minori, precum si sa fie prevazute si sanctiuni pentru neexecutarea sau executarea ne corespunzatoare a acestor
obligatii si efectele exercitarii drepturilor procesuale legale de care beneficiaza in aceste cauze penale si le
exericta in folosul exclusiv al minorului. In contextul celor expuse anterior am putea specifica ca minorii
beneficiaza de un regim prioritar in dreptul penal si cel procesual penal si cauzele in care sunt implicati minorii,
inclusiv institutia participarii pedagoguluil la procesele penale in care sunt implicati minori, ar trebui sa fie
reglemnetate pe linga codul de procedura penala si de alte acte cu caracter normativ.

T26
Sub 1 Deliberarea si adoptarea sentintei

2.1 stabiliti corelatia dintre legalitate, temeinicia si motivarea sentintei

Sentinta treb sa fie legala.Legalitatea sentintei consta in faptul ca ea trebuie sa respecte intru totul legeaincepind de la ceea ca completul de judexcata care adopta sentinta, trebuie sa fie legal coinstituit si finisind cu
aceea ca structura si forma sentintei trebuie sa respecte prevederile legale. Asadar sentinta trebuie sa corespunda
normelor legale material si procedural sub a caror incidenta cade.
Sentinta trebuie sa fie intemeiata. Temeinicia sentintei prevede concludenta intre imprejurarile si probele
examinate la cercetarea judecatoreasca cu argumentele expusein sentinta. Instanta poate pune la baza doar acele
probe care au fost recunoscute ca fiind pertinente, concludente ,utile, admisibile , certe si suficiente.
Sentinta trebuie sa fie motivate. Motivarea sentintei inseamna ca fiecare concluzie din sentinta trebuie sa
fie argumentata, indicindu-se expres izvorul probant care confirma concluzia data. Motivarea sentintei lipseste
in instantele cu jurati, deoarece ei trebuie sa pronunte doar verdictul univoc pozitiv sau negative, motivare
ahotaririi fiind pusa in sarcina instantei clasice.
2.2 clasificati felurile sentintelor in PP si delimitati chestiunile care tr sa le solutioneze instant la darea
sentintei
Clasificarea legala a sentintelor este una tripartite:
1.sentinta de condamnare
2.sentinta de achitare
3.sentinta de incetare a procesului
Chestiunile ce fac obiectul deliberarii sunt reglementate de legislatie Procesual penala, si se refera la:
este dovedit dac a avut loc fapta n svrirea creia este nvinuit inculpatul. Cu alte cuvinte, se
cerceteaz chestiunea, dac este stabilit timpul, locul, modul i alte circumstane ale svririi
infraciunii;
este dovedit oare, c fapta a fost svrit de inculpat. Nu snt admise ndoieli, presupuneri n acest
caz;
constituie fapta infraciune (aceasta trebuie s ntruneasc elementele constitutive ale infraciunii), i
prin care punct, alineat, articol al Codului penal este prevzut;
este vinovat inculpatul n svrirea acestei infraciuni. Necesit deasemenea, de stabilit forma
vinoviei (intenionat sau din impruden). Instana trebuie s invoce, dac infraciunea a fost svrit
cu intenie direct sau indirect, sau din imprudena, iar n cazurile prevzute de CP, motivul, scopul i
alte semne ale laturii subiective ale infraciunii;
trebuie s fie pedepsit inculpatul pentru infraciunea svrit instanta tr sa verifice daca aplicarea
pedepsei este rationala in acel caz.
dac exist circumstane atenuante sau/i agravante (art. art. 76, 77 CP) i care anume: efectele
circumstanelor atenuante i agravante (art. 78 CP); de stabilit i criteriile de individualizare a pedepsei
(art. 75 CP);
pedeapsa principal i, dac este cazul, pedeapsa complementar aplicat, durata acesteia (art. art. 62, 63
CP). Necesit de luat n consideraie i prevederile articolelor 79-88 CP referitoare la aplicarea pedepsei;
dac existau temeiuri de executare a pedepsei stabilite de ctre inculpat, ori, dac nu exist temeiuri de
liberare a inculpatului de pedeaps penal (spre ex. art. art. 90, 93, 94, 96, 97 CP);
categoria penitenciarului n care urmeaz s execute pedeapsa cu nchisoare;
dac trebuie admis aciunea civil, n folosul cui i n ce sum, n cazul cnd exist mai multe pri
civile i responsabile civilmente;
care ar fi modul de reparare a pagubei materiale n cazul n care nu a fost ntemeiat aciunea civil;
cum de procedat cu bunurile sechestrate n contul asigurrii aciunii civile ori eventualei confiscri (art.
art. 203-210 CPP);
cum de procedat cu corpurile delicte cu corpurile delicte (vezi comentariul la art. art. 158, 159 CPP);
plata cheltuielilor judiciare (ce cuprind cheltuielile judiciare, de ctre cine snt suportate ele, modul de
recuperare etc. vezi coment. la art. art. 227-229 CPP);
dac urmeaz s fie revocat, nlocuit sau aplicat msura preventiv n privina inculpatului. Despre
aplicarea, nlocuirea, revocarea msurii preventive vezi coment. la art. art. 176, 177, 195 CPP;
dac urmeaz s fie aplicat tratament medical forat (de alcoolism sau narcomanie). n acest caz necesit
de condus de prevederile art. 103 CP.

2.3 proiectati o sentinta de incetare a PP in sedinta preliminara

Dosarul nr. 1-136/2010
Sentin
n numele legii
19 martie 2010 mun. Chiinu
Judectoria Ciocana mun. Chiinu
Instana compus din:
Preedinte al edinei: Ludmila Ou
Grefier: V. Andronic,
Cu participarea:
Procurorului, acuzatorului de stat:L. Partole
Avocatului (ilor) :Gh. Macovei
a judecat n edin public cauza penal de nvinuire a lui Cernea Iuri Mihail, nscut la 10 iulie 1957, originar
din r-nul Drochia, s. Petreni i domiciliat n or. Drochia, str.M. Costin, 28, moldovean, cetean al RM, studii
medii speciale, supus militar, divorat, nu are la ntreinere copii minori, neangajat n cmpul muncii, anterior nu
a fost condamnat, n comiterea infraciunii prevzute de art. 192/1 al. 2, lit. (c) i art. 27- 192/1 al. 2, lit. (c) CP
al RM.
n edina de judecat pe parcursul cercetrii judectoreti ptimiii i inculpatul au depus cerere prin
care a solicitat ncetarea procesului penal din motivul c s-au mpcat,ptimiilor le-a fost restituit prejudiciul
material, ptimiii nu mai au pretenii materiale i morale fa de inculpat deoarece i-au fost achitate integral.
Inculpatul a susinut cererea, solicitnd clasarea procesului penal pe motiv c s-a mpcat cu partea vtmat.
Avocatul a susinut cererile de mpcare i ncetarea procesului penal. Procurorul a solicitat clasarea procesului
penal deoarece prile s-au mpcat. Instana de judecat ascultnd participanii la proces, cercetnd materialele
dosarului penal conchide a clasa procesul penal n privina lui Cernea Iuri n baza art. 192/1 al. 2, lit. (c) i art.
27- 192/1 al. 2, lit. (c) CP al RM din urmtoarele considerente.Conform art. 332 al.1 CPP al RM, n cazul n
care, pe parcursul judecrii cauzei, se constat vreunul din temeiurile prevzute n art. 275 p.2, art. 285 al.1 pct.
1,2,,4,5 CPP al RM, instana prin sentin motivat nceteaz procesul penal n cauza respectiv.
n baza art. 391 al. 1 pct.1 CPP al RM, sentina de ncetare a procesului penal se adopt dac lipsete
plngerea prii vtmate, plngerea a fost retras sau prile s-au mpcat. Legea penal art. 109 CP al RM,
prevede c mpcarea este actul de nlturare a rspunderii penale pentru o infraciune uoar sau mai puin
grav, infraciuni prevzute la capitolele II-VI din partea special, precum i cazurile prevzute de procedura
penal. mpcarea este personal i produce efecte juridice din momentul pornirii urmririi penale i pn la
retragerea completului de judecat pentru deliberare.
sentin:
A nceta procesul penal pornit n privina lui Cernea Iuri Mihail nvinuit de comiterea infraciunii
prevzute de art. 192/1 al. 2, lit. (c) i a r t . 2 7 - 1 9 2 / 1 a l . 2 ,l i t .( c ) C P a l R M din motivul mpcrii
prilor.
Msura de reprimare arestul preventiv aplicat n privina lui Cernea Iuri Mihail se revoc, eliberndu-l de sub
arest din sala de edin.
Sentina poate fi atacat n termen de 15 zile la Curtea de Apel Chiinu.
Preedinte de edin, judector
Ludmila Ou

Sub 2 Controlul judiciar al procedurii prejudiciare

2.1 Definii noiunea de control judiciar.
Controlul judicia reprezinta - activitate desfasurata de judecatorul de instructie care are ca scop examinarea
demersurile procurorului privind autorizarea efecturii aciunilor de urmrire penal, msurilor operative de
investigaii i de aplicare a msurilor procesuale de constrngere care limiteaz drepturile i libertile
constituionale ale persoanei.
2.2 Analizai sfera controlului judiciar. Conform codului de nprocedura penala sfera controlului judiciar are
urmatoarele directii: Judectorul de instrucie examineaz demersurile procurorului privind autorizarea
efecturii aciunilor de urmrire penal, msurilor operative de investigaii i de aplicare a msurilor procesuale
de constrngere care limiteaz drepturile i libertile constituionale ale persoanei. Judectorul de instrucie
examineaz plngerile mpotriva actelor ilegale ale organelor de urmrire penal i ale organelor care exercit

activitate operativ de investigaii, daca persoana nu este de acord cu rezultatul examinarii plingerii sale de
catre procuror sau nu a primit raspuns la plingerea sa de la procuror in temenul prevazut de lege. Judectorul de
instrucie examineaz plngerile mpotriva aciunilor ilegale ale procurorului care nemijlocit exercit aciuni de
urmrire penal. Astefel sfera controlului judiciar efectuat de catre judecatorul de instructie se limiteaza doar la
procedura prejudiciara, adica la inceputul urmaririi penale pina la faza judecatii, ultima fiind exclusa din sfera
de activitate a judecatorului de instructie. Astfel, o parte in proces sau alta persoana implicata in procesul penal
poate contesta orice hotarire emisa de un organ sau de o persoana cu funtie de raspundere in cadrul urmariii in
fata unui reprezentant al magistratilor, care este judecatorul de instructie. Demesrsurile si plingerile inaintate de
aceste persoane se examineaza de catre judecatorul de instructie la locul efectuarii UP sau a masurii opeative de
investigatii.
2.3 Elaborai o ncheiere a judectorului de instrucie privind efectuarea unei aciuni de urmrire
penal
NCHEIERE
PRIVIND AUTORIZAREA RIDICRII DESCIFRRILOR TELEFONICE
NCHEIERE
n numele legii
Data, luna, anul

Oraul___

Judectoria (indicai denumirea), n componena

judectorului de instrucie

Numele, prenumele,

cu participarea
procurorului Procuraturii (indicai denumirea) Numele, prenumele,
judecnd n edin nchis demersul procurorului Procuraturii (indicai denumirea), (numele, prenumele
procurorului), privind autorizarea ridicrii descifrrilor telefonice de la (indicai denumirea furnizorului de
servicii telefonice), pe cauza penal nr. (includei numrul cauzei penale);
C O N S T A T :
Cauza penal nr. (includei numrul cauzei penale) a fost pornit n baza art. (indicai numrul, alineatul,
lit. articolului) Cod penal.
Procurorul a depus un demers privind autorizarea ridicrii descifrrilor telefonice a apelurilor (indicai
numerele de telefon i tipul convorbirilor telefonice: intrare ieire, inclusiv interurbane i internaionale),
motivnd c (argumentai motivele i indicai scopurile efecturii acestei aciuni).
Procurorul n edina de judecat susine demersul, solicitnd admiterea acestuia.
Verificnd argumentele demersului declarat, instana consider c acesta urmeaz a fi admis din
urmtoarele considerente: Includei motivarea admiterii demersului procurorului, indicnd scopul i motivnd
necesitatea efecturii acestei aciuni. Motivai legitimitatea implicrii agenilor statului n viaa privat a
persoanelor deintoare de numerele de telefon solicitate, fcnd referin la prevederile legale relevante.
Avnd n vedere cele expuse, n temeiul prevederilor art. 301, 305 - 306 Cod de procedur penal, instana
de judecat
D I S P U N E:

Admite demersul declarat, autorizeaz ridicarea descifrrilor convorbirilor telefonice din (indicai
denumirea furnizorului de servicii telefonice), desfurate pe numerele de telefon (indicai numerele de telefon
i tipul convorbirilor telefonice: intrare ieire, inclusiv interurbane i internaionale) n perioada de timp
(indicai termenul pentru care este autorizat aciunea).
ncheierea este irevocabil.
Judector de instrucie

Numele, prenumele

Not: la adoptarea ncheierii urmeaz a fi consultat Hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie nr. 7 din 4
iulie 2005 Cu privire la practica asigurrii controlului judectoresc de ctre judectorul de instrucie n
procesul urmririi penale, precum i jurisprudena CEDO.

T27
Sub 1 Sentinta de incetare a procesului penal
2.1 identificati temeiurile si descrieti structura sentintei de incetare a PP

Sentina de ncetare a procesului penal

(1) Sentina de ncetare a procesului penal se adopt dac:
1) lipsete plngerea prii vtmate, plngerea a fost retras sau prile sau mpcat;
2) a intervenit decesul inculpatului;
3) persoana nu a atins vrsta pentru tragere la rspundere penal;
4) exist o hotrre judectoreasc definitiv asupra aceleiai persoane pentru aceeai fapt;
5) exist o hotrre a organului de urmrire penal asupra aceleiai persoane pentru aceeai fapt de
ncetare a urmririi penale, de scoatere a persoanei de sub urmrire penal sau de clasare a procesului penal;
6) exist alte circumstane care exclud sau condiioneaz pornirea urmririi penale i tragerea la
rspundere penal; precum i
7) n cazurile prevzute n art.54-56 din Codul penal.
(2) n cazul prevzut n art.332 alin.(2), instana nceteaz procesul penal, cu aplicarea sanciunii
administrative prevzute n Codul contravenional.
SENTINTA
In numele legii
Data, luna, anul Orasul ___
Judecatoria
(includeti denumirea), n componenta
presedintelui sedintei de judecata, judecator
Numele, prenumele
grefierului
Numele, prenumele
cu participarea
procurorului
Numele, prenumele
avocatului
Numele, prenumele
a judecat n sedinta publica/ nchisa (indicati) cauza penala privind nvinuirea lui
si locul nasterii, nationalitatea, studiile, cetatenia, statutul matrimonial, numarul copiilor minori si a
persoanelor ntretinute (daca este apli domiciliu, antecedentele penale (daca exista sau nu exista), cunoasterea
limbii de stat,
nvinuit de savrsirea infractiunii prevazuta de articolul (numarul, alin., lit. articolului), Cod penal.
Procedura de citare legal executata.
Avocatul a pledat (indicati concret chintesenta).
Procurorul sa
pronuntat
(indicati concret chintesenta).
Asupra materialelor din dosar si a probelor administrate n sedinta, instanta
CONSTATA:
Descrieti fapta infractionala comisa si circumstantele cauzei, indicnd locul, timpul, modul savrsirii ei, forma
si gradul de vinovatie, motivele si consecintele prejudiciabile ale infractiunii (latura obiectiva a infractiunii).
Vinovatia inculpatului se ntemeiaza pe urmatoarele probe:
Indicati probele pe care se ntemeiaza concluziile instantei de judecata si care demonstreaza vinovatia
inculpatului si explicati fiecare proba n parte
(declaratiile partii vatamate, a martorilor, a inculpatului, corpurile delicte, proceseleverbale,
documente, constatari tehnicostiintifice,
etc).
Evalund n ansamblu probele administrate, instanta constata vinovatia lui (numele, prenumele), iar actiunile
savrsite se ncadreaza n articolul (numarul, alineatul, lit.
articolului) Cod penal ca (indicati denumirea infractiunii si continutul acesteia).
Audiat n sedinta de judecata, inculpatul vina a recunoscuto
integral (includeti explicatiile inculpatului). De cele comise sincer regreta.
In sedinta de judecata, partea vatamata (numele, prenumele) a depus cerere n care solicita ncetarea procesului
penal, ca motive invocnd ca dauna este restituita si
pretentii de natura materiala si morala fata de acesta nu are si ca sau
mpacat (indicati orice alte motive care ar putea fi invocate). Inculpatul (numele, prenumele)
ia
cerut scuze partii vatamate, a solicitat ncetarea procedurii n legatura cu mpacarea lui cu partea vatamata.
Potrivit dispozitiei art. 109 alin. (1) CP, mpacarea este actul de nlaturare a raspunderii penale pentru o
infractiune usoara sau mai putin grava, infractiuni prevazute la
capitolele II VI
din Partea speciala, precum si n cazurile prevazute de procedura penala.

Sanctiunea prevazuta de articolul (numarul, alineatul, lit. articolului), Cod penal prevede (indicati pedeapsa
penala prevazuta pentru infractiunea respectiva)si, conform art. 16 alin. (3) CP, se considera infractiune mai
putin grava.
Potrivit dispozitiei art. 109 alin. (1) CP, mpacarea este actul de nlaturare a raspunderii penale pentru o
infractiune usoara sau mai putin grava, infractiuni prevazute la
capitolele II VI
din Partea speciala, precum si n cazurile prevazute de procedura penala.
Sanctiunea prevazuta de articolul (numarul, alineatul, lit. articolului), Cod penal prevede (indicati pedeapsa
penala prevazuta pentru infractiunea respectiva)
si, conform art. 16 alin. (3) CP, se considera infractiune mai putin grava.
In cazul dat, legea penala admite mpacarea partilor.
Procurorul sustine pozitia partii vatamate si solicita ncetarea procesului penal. Aceasta opinie este sustinuta si
de aparator.
Din considerentele enuntate, instanta de judecata conchide ca procesul penal n cauza lui (numele, prenumele)
privind nvinuirea adusa n baza art. (numarul,
alineatul, lit. articolului) Cod penal urmeaza a fi ncetat.
In baza celor expuse si conform art. 109 alin. (1) CP, art.340, 391 alin. (6) 394,
396 CPP, instanta de judecata
H O T A R A S T E:
A nceta procesul penal n cauza lui (numele, prenumele, patronimicul) care a savrsit infractiunea prevazuta de
art. (numarul, alineatul, lit. articolului) Cod penal
n legatura cu mpacarea partilor.
Indicati dispozitiile privind revocarea masurilor preventive (daca este cazul), dispozitii de revocare a masurilor
de asigurare a actiunii civile si a eventualei
confiscari speciale (daca astfel de masuri au fost luate).
Sentinta poate fi atacata cu apel n termen de 15 zile la Curtea de Apel (includeti denumirea).
Presedintele sedintei, judecator semnatura Numele, prenumele
Nota: la adoptarea sentintei urmeaza sa se consulte Hotarrea Plenului Curtii Supreme de Justitie nr. 5 din 19.
06. 2006 privind sentinta judecatoreasca.
2.2 Delimitati dispozitivul sentintei de incetare de dispozituvul de condamnare a PPenal
Dispozitivul este punctual culminant al activitatii instantei de solutionare a cauzei. Dispozitivul reprezinta
concluzia logica si fireasca a aspectelor retinute si analizate,in expunere, exprimind Solutia instantei in
rezolvarea cauzei.
Dispozitivul are un continut diferit, avind in vederea Solutia pe care o dispune hotarirea in cauza: de achitare
sau de incetare a procesului penal. Dispozitivul sentintei de condamnare va contine elemente ca: datele
identificatoare ale inculpatului, constatarea vinovatiei sale, referinta la pedeapsa stabilita pentru fiecare
infraciune constatat ca dovedit, pedeapsa definitiv pe care urmeaz s o execute; categoria penitenciarului
n care trebuie s execute pedeapsa cel condamnat la nchisoare; data de la care ncepe executarea pedepsei;
durata termenului de prob n cazul condamnrii cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei i cui i
revine obligaia de a supraveghea pe cel condamnat cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei. n caz
dac instana l gsete pe inculpat vinovat, dar l libereaz de pedeaps pe baza prevederilor respective ale
Codului penal, ea este datoare s menioneze aceasta n dispozitivul sentinei;
Dispozitivul sentintei de incetare trebuie s se invoce cauza pe care se ntemeiaz aceste soluii. Aceasta tr sa
contina, dtaele inculpatului , dispozitie de incetare a procesului in temeiul legal al acestei dispozitii, dispozitia
de revocare a masurilor preventive(daca acestea au fost aplikate)si dispozitia de revocare a masurilor de
asigurare a actiunilor civile si a confiscarii special, daca astfel de masuri au fost luate.
2.3 proiectati o sentinta de incetare
SENTIN
DE NCETARE A PROCESULUI PENAL N LEGTUR CU APLICAREA
actului de amnisti
Dosarul nr
SENTIN
n numele legii
Data, luna, anul
Oraul ___
Judectoria (includei denumirea), n componena

preedintelui edinei de judecat, judector Numele, prenumele

grefierului
Numele, prenumele
cu participarea
procurorului
Numele, prenumele
avocatului
Numele, prenumele
a judecat n edin public/ nchis (indicai) cauza penal privind nvinuirea lui
Includei numele, prenumele , patronimicul nvinuitului, data i locul naterii, naionalitatea, studiile,
cetenia, statutul matrimonial, numrul copiilor minori i a persoanelor ntreinute (dac este aplicabil), locul
muncii, statutul militar, gradul de invaliditate (dac este aplicabil), adresa de la domiciliu, antecedentele
penale (dac exist sau nu exist), cunoaterea limbii de stat,
nvinuit de svrirea infraciunii prevzut de articolul (numrul, alin., lit. articolului), Cod penal.
Procedura de citare legal executat.
Avocatul a pledat (indicai concret chintesena).
Procurorul s-a pronunat (indicai concret chintesena).
Asupra materialelor din dosar i a probelor administrate n edin, instana
CONSTAT:
Descriei fapta infracional comis i circumstanele cauzei, indicnd locul, timpul, modul svririi ei, forma
i gradul de vinovie, motivele i consecinele prejudiciabile ale infraciunii (latura obiectiv a infraciunii).
Vinovia inculpatului se ntemeiaz pe urmtoarele probe:
Indicai probele pe care se ntemeiaz concluziile instanei de judecat i care demonstreaz vinovia
inculpatului i explicai fiecare prob n parte (declaraiile prii vtmate, a martorilor, a inculpailor,
corpurile delicte, procesele-verbale, documente, constatri tehnico-tiinifice,etc).
Audiat n edina de judecat, inculpatul nu i-a recunoscut vina (includei explicaiile inculpatului).
Evalund n ansamblu probele administrate, instana constat c vinovia lui (numele, prenumele) este
dovedit deplin, iar aciunile svrite se ncadreaz n articolul (numrul, alineatul, lit. articolului) Cod penal
ca (indicai denumirea infraciunii i coninutul acesteia), fapt confirmat prin (indicai probele care
demonstreaz vinovia inculpatului).
Totodat, instana de judecat respinge declaraiile inculpatului (numele, prenumele) privind nevinovia
sa, deoarece (indicai motivele respingerii). Instana conchide ca dei (numele, prenumele) a svrit o
infraciune, el nu poate fi pedepsit conform sanciunii art. (numrul articolului) Cod penal.
La (indicai data) a fost adoptat Legea nr. (indicai numrul) privind amnistia n legtur cu (indicai
ocazia adoptrii legii de amnistiere). Includei articolul din lege care prevede ncetarea procesului penal
privind anumite categorii de infraciuni svrite pn la data adoptrii legii respective.
Infraciunea incriminat inculpatului (numele, prenumele) a fost comis pn la adoptarea legii sus-menionate.
Prin urmare, fapta incriminat, ct i persoana inculpatului cade sub incidena legii menionate, temeiuri anume
pentru neaplicarea actului de amnistie instana nu a stabilit, astfel c procesul n cauz urmeaz a fi ncetat.
Indicai orice prevederi privind aciunea civil (dac a fost naintat), revocarea msurilor preventive (dac
este cazul).
n conformitate cu art. 340, 391-194, 396 CPP, instana de judecat
H O T R T E:
n temeiul articolului (indicai numrul, alineatul, lit.) din Legea nr. (indicai numrul) privind amnistia n
legtur cu (indicai ocazia adoptrii legii de amnistiere), a nceta procesul penal n cauza lui (numele,
prenumele, patronimicul) care a svrit infraciunea prevzut de art. (numrul, alineatul, lit. articolului) Cod
penal.
Indicai dispoziiile privind revocarea msurilor preventive (dac este cazul), corpurile delicte,
dispoziii de revocare a msurilor de asigurare a aciunii civile i a eventualei confiscri speciale, dac astfel de
msuri au fost luate.
Sentina cu drept de apel n termen de 15 zile la Curtea de Apel (includei denumirea).
Preedintele edinei, judector semntura
Numele, prenumele
Not: la adoptarea sentinei urmeaz s se consulte Hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie nr.5 din
19.06.2006 privind sentina judectoreasc.

Sub 2 Controlul judiciar al procedurii prejudiciare.

2.1 Determinai categoriile de msuri procesuale de constrngere aplicate cu autorizaia judectorului de
instrucie
Cu autorizarea judecatorului de instructie se efectueaza urmatoerele masuri procesuale de contringere:
aminarea instiintarii rudelor despre retinerea persoanei pina l a 12 ore;
aplicarea amenzii judiciare;
punerea bunurilor sub sechestru;
alte masuri prevazute de prezentul cod.
Hotararea judecatorului de instructie referitoare la autoizarea masurilor procesuale de constringere poate fi
atacata cu recurs de catre parti in instanta ierarhic superioara in termen de 3 zile.
2.2 Analizai corespunderea legislaiei naionale cu rigorile CEDO n ce privete atribuiile judectorului
de instrucie n controlul msurilor operative de investigaii. Desi in multe state europene, aceasta institutie
procesual-penala a disparut, ea in Republica Moldova a fost implimentata abia odata cu noul cod de procedura
penala si a intervenit pentru a adapta carentele legislatiei procesua-penale la rigorile CEDO. T otusi analizind
cazurile de condamnare a RM la CEDO, observam ca activitatea judecatorului de instructie adesea a servit ca
motiv de condamnare a RM la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Cele mai atestate temeiuri de
condamnare a RM, pentru activitatea judecatorilor de instructie este lejeritatea cu care acestia autorizeaza
aplicarea masurilor de constringere cu caracter procesual-penal. Un alt temei de condamnare a RM la CEDO pe
acete temeiuri este interpretarea extinsiva a notiuni de infractiuni flagrante, astfel multe infractiuni s-au calificat
drept flagrante si au autoriztate atiunile organelor de urmarire penala dupa efectuarea acestora. In legislatia
RM, judecatorul de instructie are menirea de a asigura si supraveghea un cadru legal de desfasurare a urmaririi
penale si sa fie limitate careva abuzuri din partea organelor de urmarire penala in stricta corespundere cu textul
Conventiei Europene a Drepturilor Omului cum ar fi art 3 din conventie care prevede ca nimeni nu poate fi
supus torturii sau tratamentelor inumane sau degradante, dreptul la un proces echitabil prevazut de art. 6 al
conventiei, precum si articolul 5 punctul 4 din conventia numita care prevede: .Orice persoana lipsita de
libertatea sa prin arestare sau detinere are dreptul sa introduca un recurs in fata unui tribunal, pentru ca acesta sa
statueze intr-un termen scurt asupra legalitatii detinerii sale si sa dispuna eliberarea sa daca detinerea este
ilegala. Astfel, judecatorii de instructie au ca scop si sarcina adoptarea practicii nationale la prevederile si
rigorile Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Astefel in contextul celor expuse anterior se poate de
specificat ca legislatia noastra referitoare la reglementarea atributiilor judecatorilor de instructie este in
concordanta cu rigorile CEDO, deoarece prin actiunile lor au fost limitate abuzurile organelor de urmarilre
penala. Judecatorii de instructie prezentindu-se ca un filtru intre Organele de urmarire penala si judecatori.
2.3 Elaborai o ncheiere de aplicare a unei msuri procesuale de constrngere de ctre judectorul de
instrucie.
NCHEIERE
PRIVIND REINEREA PERSOANEI
NCHEIERE
n numele legii
Data, luna, anul

Ora ___

Judectoria (indicai denumirea), n componena

judectorului de instrucie
grefierei
cu participarea
procurorului Procuraturii (indicai denumirea)

Numele, prenumele,
Numele, prenumele
Numele, prenumele,

judecnd n edin de judecat plngerea (indicai numele, prenumele, patronimicul persoanei care a depus
plngerea) mpotriva ordonanei Procuraturii (indicai denumirea) prin care s-a refuzat admiterea cererii
referitoare la ncetarea cauzei penale nr. (includei numrul cauzei penale);
C O N S TAT:
Cauza penal cu nr. (includei numrul cauzei penale) a fost pornit n baza art. (indicai numrul,
alineatul, lit. articolului) Cod penal. Descriei succint fapta comis.
Verificnd argumentele plngerii, instana consider c aceasta urmeaz a fi respins din urmtoarele
considerente: Includei motivarea respingerii plngerii, indicnd scopul i motivnd necesitatea efecturii
acestei aciuni.
Avnd n vedere cele expuse, pentru elucidarea tuturor circumstanelor cauzei i stabilirea adevrului se
impune reinerea (indicai numele, prenumele persoanei ce urmeaz a fi reinut) n temeiul prevederilor art.
41, 165, 166, 167, 171, 335 Cod de procedur penal, instana de judecat
D I S P U N E:
Respingerea plngerii (indicai numele, prenumele, patronimicul persoanei care a depus plngerea).
Reinerea (Includei numele i prenumele persoanei ce urmeaz a fi reinut, data naterii i locul
naterii, naionalitatea, studiile, cetenia, starea civil, numrul copiilor minori i a persoanelor ntreinute,
locul muncii, statutul militar, gradul de invaliditate (dac este aplicabil), adresa de la domiciliu, antecedentele
penale (dac exist), cunoaterea limbii de stat).
Escortarea imediat a persoanei reinute de ctre poliia judectoreasc n Procuratura (indicai
denumirea).
Meniuni:
Persoana a fost reinut la (indicai data i ora cnd a fost reinut persoana).
Persoanei reinute i-au fost explicate drepturile prevzute de art. 64 Cod Penal al RM, inclusiv dreptul
de a tcea, de a nu face declaraii autoincriminatorii, de a da explicaii precum i dreptul la aprare.
Despre reinerea persoanei a fost informat (indicai numele prenumele persoanelor ce au fost informate
referitor la reinerea persoanei)
ncheierea se execut imediat.
Judector de instrucie

Numele, prenumele

T 28
Sub 1 28. sentinta de achitare
2.1 identificati si caracterizati temeiurile sentintei de achitare a PP
Sentina de achitare
(1) Sentina de achitare se adopt dac:
1) nu s-a constatat existena faptei infraciunii;
2) fapta nu a fost svrit de inculpat;
3) fapta inculpatului nu ntrunete elementele infraciunii;

4) fapta nu este prevzut de legea penal;

5) exist una din cauzele care nltur caracterul penal al faptei.
(2) n cazul achitrii persoanei n temeiul alin.(1) pct.2), organul de urmrire penal este obligat s continue
urmrirea penal pentru identificarea fptuitorului.
(3) Sentina de achitare duce la reabilitarea deplin a inculpatului.
2.2
argumentati consecinte distincte in dependenta de diferite temeiuri de achitare
Legea invoc exhaustiv temeiurile n baza crora se adopt sentina de achitare.
Achitarea n baza oricrui temei, enumerate n alin. (1) art. 390 CPP, nseamn, c:
instana stabilete fie inexistena infraciunii, ca temei al rspunderii penale, fie existena unei cauze, n
care este exclus rspunderea penal, ceea ce echivaleaz, n ambele situaii, cu nevinovia penal a
inculpatului.
persoana trebuie s fie reabilitat. n acest caz persoana are dreptul la despgubiri materiale, morale, s fie
restabilit n drepturile de munc, de pensionare, locative i alte drepturi n condiiile legii.
2.3
decideti argumentat asupra oportunitatii restituirii dosarului procurorului in cazul achitarii prevazute de
art.390 al.1 pct.2
Sub 2 Procedura suspendarii conditionate a urmaririi penale cu liberarea de raspundere penala.
2.1 Conditiile suspendarii conditionate a urmaririi penale cu liberarea de raspundere penala sunt:
conditii pozitive 1) este pusa sub invinuire persoana ce a savirsit o infractuine usoara, sau mai putin
grava; 2) invinuitul sia recunoscut vinovatia; 3) a reparat paguba cauzata prin infactiune;
conditii negative 1) persoana invinuita nu prezinta pericol social si poate fi reeducata fara aplicarea
pedepsei penale; 2) nu are antecedente penale; 3) nu sunt dependente de alcool sau de doguri: 4) nu
exista persoana cu functie de raspundere care a comis infractiunea, facind abuz de serviciu; 5)
infactiunea nu este contra statului;
conditii privind comportamentul posinfractional al invinuitului 1) sa nu paraseasca localitatea
unde isi are domiciliul decat in conditiile stabilite de procuror; 2) sa comunice organului de UP orice
skimbare de domiciliu; 3) sa nu savirseasca infactiuni sau contraventii; 4) sa continuie lucrul sau
studiile.
2.2 Rolul partii vatamate si a partii civile in cazul initierii unei proceduri de suspendare conditionata a
urmaririi penale- rolul acestor doua parti ale procesului penal rezida in faptul ca ele sunt cele ce trebuie sa
depuna declaratiile necesare cu privire la indeplinirea de catre faptuitor a conditiei esentiale pentru liberarea lui
de raspundere penala. Aceasta conditie este cea a repararii pagubei cauzate in urma infractiunii de catre
faptuitor. Astfel, partea vatamata si partea civila vor trebui sa confirma sau sa infirme indeplinirea acestei
obligatii de catre faptuitor fata de ele, iar ca rezultat al declaratiilor partiii vatamate si a partii civile se va stabili
daca faptuitorului i se va putea aplica aceasta procedura de suspendare suspendare conditionata a urmaririi
penale si de liberare de raspundere penala.
2.3 Ordonanta motivata de suspendare conditionata a umaririi penale--------------

T29
Sub 1 Sentinta de condamnare
2.1 definiti si identificati felurile sentintei de condamnare
Sentinta judecatoreasca reprezinta punctul culminant al actului de justitie penala. Sentina de condamnare se
va pronuna dac instana, din evaluarea probelor, stabilete cu certitudine vinovia inculpatului n svrirea
infraciunii.
Sentina de condamnare se adopt numai cu condiia, c vinovia inculpatului:

- este stabilit n cadrul judecrii cauzei. Dac despre vinovia inculpatului se vorbete doar n actul de
nvinuire (rechizitoriu), dar n cadrul cercetrii judiciare ea nu este dovedit, nu poate fi adoptat sentina de
condamnare;
- este stabilit prin cumulul de probe, prezentate de pri i cercetate fiecare n parte n cadrul judecrii cauzei.
Dac chiar inculpatul recunoate vina, dar toate probele cercetate aceasta nu o confirm, nu este posibil
adoptarea sentinei de condamnare.
Sentina de condamnare se adopt:
1) cu stabilirea pedepsei care urmeaz s fie executat;
2) cu stabilirea pedepsei i cu liberarea de executarea ei n cazul amnistiei conform art.107 din Codul penal i
n cazurile prevzute n art.89 alin.(2) lit.a), b), c), e), f) i g) din Codul penal;
3) fr stabilirea pedepsei, cu liberarea de rspundere penal n cazurile prevzute n art.57 i 58 din Codul
penal, cu liberarea de pedeaps n cazul prevzut n art.93 din Codul penal sau al expirrii termenului de
prescripie.
2.2 determinati legatura dintre partea discriptiva si dipozitivul sentintei de condamnare
Partea descriptiva sau expunerea sau partea demonstrativa este miezul sentintei, deoarece contine descrieri
ample(dupa caz) despre faptapenala examinata, despre probele ce au fost appreciate in instant, despre prezenta
circumstantelor ce agraveaza sau atenuiaza raspunderea inculpatului, despre capul de acuzare, despre incadrarea
juridical a faptei, ect
Articolul 394. Partea descriptiv a sentinei
(1) Partea descriptiv a sentinei de condamnare trebuie s cuprind:
1) descrierea faptei criminale, considerat ca fiind dovedit, indicndu-se locul, timpul, modul svririi ei,
forma i gradul de vinovie, motivele i consecinele infraciunii;
2) probele pe care se ntemeiaz concluziile instanei de judecat i motivele pentru care instana a respins
alte probe;
3) indicaii asupra circumstanelor care atenueaz sau agraveaz rspunderea;
4) n cazul cnd o parte a acuzaiei este considerat nentemeiat temeiurile pentru aceasta;
5) ncadrarea juridic a aciunilor inculpatului, motivele pentru modificarea nvinuirii dac la judecat s-a
efectuat aa ceva;
6) meniunea referitor la recidiv.
(2) Instana de judecat este obligat, de asemenea, s motiveze:
1) stabilirea pedepsei cu nchisoare, dac sanciunea legii penale prevede i alte categorii de pedepse;
2) aplicarea unei pedepse mai uoare dect cea prevzut de lege;
3) aplicarea unei condamnri cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei;
4) rezolvarea chestiunilor legate de condamnarea cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei sau de
aplicarea altor categorii de liberare de pedeapsa penal, prevzute n art.89 din Codul penal.
Articolul 395. Dispozitivul sentinei de condamnare
(1) n dispozitivul sentinei de condamnare trebuie s fie artate:
1) numele, prenumele i patronimicul inculpatului;
2) constatarea c inculpatul este vinovat de svrirea infraciunii prevzute de legea penal;
3) categoria i mrimea pedepsei aplicate inculpatului pentru fiecare infraciune constatat ca dovedit,
pedeapsa definitiv pe care urmeaz s o execute; categoria penitenciarului n care trebuie s execute pedeapsa
cel condamnat la nchisoare; data de la care ncepe executarea pedepsei; durata termenului de prob n cazul
condamnrii cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei i cui i revine obligaia de a supraveghea pe cel
condamnat cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei. n caz dac instana l gsete pe inculpat
vinovat, dar l libereaz de pedeaps pe baza prevederilor respective ale Codului penal, ea este datoare s
menioneze aceasta n dispozitivul sentinei;
4) dispoziia despre computarea reinerii, arestrii preventive sau arestrii la domiciliu, dac inculpatul pn
la darea sentinei se afla n stare de arest;
5) dispoziia privitoare la msura preventiv ce se va aplica inculpatului pn cnd sentina va deveni
definitiv;
6) obligaiile puse n seama condamnatului cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei.
(2) Dac inculpatul este nvinuit n baza mai multor articole ale legii penale, n dispozitivul sentinei trebuie
s se indice precis n baza cror anume articole el a fost achitat i n baza crora a fost condamnat.
(3) n toate cazurile, pedeapsa trebuie s fie precizat astfel nct la executarea sentinei s nu apar nici un
fel de ndoieli cu privire la categoria i mrimea pedepsei stabilite de instana de judecat.
(4) n cazurile prevzute n art.66 din Codul penal, dispozitivul sentinei va cuprinde, de asemenea, i

dispoziia n vederea ridicrii gradului militar, titlului special, gradului de calificare (clasificare) sau a
distinciilor de stat ale inculpatului.
(5) n cazul condamnrii unui cetean strin sau apatrid cu reedin permanent n alt stat, dispozitivul
sentinei va cuprinde explicaii privind dreptul de a cere transferarea condamnatului n ara de reedin.
2.3 Proiectati o sentinta de condamnare
SENTIN
DE CONDAMNARE PENTRU ACTE DE HULIGANISM
Dosarul nr.____
SENTIN
n numele legii
Data, luna, anul

Oraul ____

Judectoria (includei denumirea), n componena

preedintelui edinei de judecat, judector
Numele, prenumele
judectorilor
Numele, prenumele
grefierului
Numele, prenumele
interpretului
Numele, prenumele
cu participarea
procurorului
Numele, prenumele
avocailor
Numele, prenumele
a judecat n edin public/ nchis (indicai) cauza penal privind nvinuirea lui
Includei numele, prenumele, patronimicul nvinuitului, data i locul naterii, naionalitatea, studiile,
cetenia, statutul matrimonial, numrul copiilor minori i a persoanelor ntreinute (dac este aplicabil), locul
muncii, statutul militar, gradul de invaliditate (dac este aplicabil), adresa de la domiciliu, antecedentele
penale (dac exist sau nu exist), cunoaterea limbii de stat,
nvinuit de svrirea infraciunii prevzut de articolul (numrul, alin., lit. articolului), Cod penal,
Includei numele, prenumele, patronimicul nvinuitului, data i locul naterii, naionalitatea, studiile,
cetenia, statutul matrimonial, numrul copiilor minori i a persoanelor ntreinute (dac este aplicabil), locul
muncii, statutul militar, gradul de invaliditate (dac este aplicabil), adresa de la domiciliu, antecedentele
penale (dac exist sau nu exist), cunoaterea limbii de stat, nvinuit de svrirea infraciunii prevzut de
articolul (numrul, alin., lit. articolului), Cod penal,
i
Includei numele, prenumele, patronimicul nvinuitului, data i locul naterii, naionalitatea, studiile,
cetenia, statutul matrimonial, numrul copiilor minori i a persoanelor ntreinute (dac este aplicabil), locul
muncii, statutul militar, gradul de invaliditate (dac este aplicabil), adresa de la domiciliu, antecedentele
penale (dac exist sau nu exist), cunoaterea limbii de stat,
nvinuit de svrirea infraciunii prevzut de articolul (numrul, alin., lit. articolului), Cod penal.
Procedura de citare legal executat
Procurorul s-a pronunat (expunei concret chintesena).
Avocatul a pledat (expunei concret chintesena).
Asupra materialelor din dosar i a probelor administrate n edin, instana
CONSTAT:
Descriei fapta infracional i circumstanele cauzei, indicndu-se locul, timpul, modul svririi ei, forma i
gradul de vinovie, motivele i consecinele prejudiciabile ale infraciunii (latura obiectiv a infraciunii).
Dei inculpaii integral i neag vina, vinovia acestora se ntemeiaz pe urmtoarele probe:
Indicai probele pe care se ntemeiaz concluziile instanei de judecat i care demonstreaz vinovia
inculpailor i explicai fiecare prob n parte (declaraiile prii vtmate, a martorilor, a inculpailor,
corpurile delicte, procesele-verbale, documente, constatri tehnico-tiinifice, etc).
Indicai prevederile Hotrrii Plenului Curii Supreme de Justiie din 19.06.2006 Cu privire la practica
judiciar n cauzele penale despre huliganism, caracteriznd aciunile inculpailor conform acesteia.
Indicai dac instana a constatat semnele calificative ale huliganismului, ct i ale huliganismului agravat n
aciunile inculpailor.

Evalund n ansamblu probele administrate, instana constat vinovia lui (numele, prenumele,
patronimicul) i (numele, prenumele, patronimicul), iar aciunile svrite se ncadreaz n prevederile
articolului (numrul, alineatul, lit. articolului) Cod penal ca (indicai denumirea infraciunii i coninutul
acesteia).
La stabilirea categoriei i termenului pedepsei, instana de judecat va ine cont de gravitatea infraciunii
svrite, de motivul acesteia, de personalitatea celor vinovai, precum i de circumstanele cauzei care
atenueaz sau agraveaz rspunderea.
Indicai circumstanele care atenueaz sau agraveaz rspunderea, meniuni despre recidiv (dac exist)
pentru fiecare inculpat n parte.
Motivai pedeapsa penal stabilit pentru fiecare inculpat n parte.
Meniuni privind modul de acoperire a cheltuielilor de judecat.
n baza celor expuse, conform art. 389, 392 - 395, 397 CP, instana de judecat
H O T R T E:
A-i declara pe (numele, prenumele, patronimicul) i pe (numele, prenumele, patronimicul) vinovai de
svrirea infraciunii prevzut de articolul (numrul, alineatul, lit. articolului) Cod penal, i a stabili lui:
- numele, prenumele inculpatului indicai categoria i mrimea pedepsei aplicate inculpatului, categoria
penitenciarului n care trebuie s execute pedeapsa cel condamnat la nchisoare, data de la care ncepe
executarea pedepsei, sau faptul c pedeapsa va fi suspendat, indicnd termenul i condiia pentru care se
suspend, dispoziii privind msura preventiv ce se va aplica inculpatului pn cnd sentina va deveni
definitiv;
- numele, prenumele inculpatului indicai categoria i mrimea pedepsei aplicate inculpatului, categoria
penitenciarului n care trebuie s execute pedeapsa cel condamnat la nchisoare, data de la care ncepe
executarea pedepsei, sau faptul c pedeapsa va fi suspendat, indicnd termenul i condiia pentru care se
suspend, dispoziii privind msura preventiv ce se va aplica inculpatului pn cnd sentina va deveni
definitiv;
Indicai dispoziiile privind confiscarea special, corpurile delicate i dispoziii referitoare la repartizarea
cheltuielilor judiciare etc.
Sentina cu drept de apel la Curtea de Apel (includei denumirea) n termen de 15 zile de la pronunare, iar
pentru (numele, prenumele, patronimicul) i (numele, prenumele, patronimicul) de la data nmnrii copiei
sentinei.
Preedintele edinei, judector semntura
Numele, prenumele
Not: la adoptarea sentinei urmeaz s se consulte Hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie nr. 5 din 19.
06. 2006 privind sentina judectoreasc.

Sub 2 Trimiterea cauzei in judecata.

2.1. Relatati despre procedura timiterii cauzei in judecata. Cauza se trimite in judecata de catre pocurorul
care a intocmit rechizitoriul. Invinuitului sau reprezentantului lui sau aparatorului i se inmineaza o copie de pe
rechizitoriu. Daca invinuitul se eschiveaza de a i se inmina copie de pe rechizitoriu si de a lua cunostinta de
materialele cauzei, atunci procurorul va trimite rechizitoriul in judecata fara efectuarea acestor actiuni, insa
anexind la materiale probele necesare ca invinuitul se eschiveaza de a lua cunostinta de materialele cauzei si de
a primi copia de pe rechizitoriu. Daca in cazul savirsirii unei infractiuni de mai multi faptuitori unul din
invinuiti se sustrage d la urmarirea penala, nefiind posibila inaintarea acuzarii, cauza penala se trimite in
judecata pentru ceilalti invinuiti, iar pentru primul invinuit cauza se disjunge. Daca invinuitul nu are aparator,
procurorul va instiinta despre asceasta reprezentantul legal sau reprezentantul invinuitului si in cazul
inposibilitatii angajarii unui avocat, se va numi un aparator ce acorda asistenta juridica garantata de stat, caruia i
se vor prezenta materialele cauzei pentru a lua cunostinta de ele si i se va da o copie de rechizitoriu.
2.2 Comparati trimiterea cauzei in judecata in procedura generala cu alte proceduri speciale.
Trimiterea cauzei in judecata in judecata in procedura generala am descriso mai sus, deosebirea ei de trimiterea
in judecata a cauzei de infractiuni flagrante consta in ceea ca procurorul trimite cauza fara intocmirea
rechizitoriului si fara inminarea copiei de pe el invinuitului. Deosebirea dintre trimiterea cauzei in judecata in
procedura generala fata de trimiterea cauzei in judecata in procedura speciala privind acordul de recunoastere
a vinovatiei consta in incheierea acordului de recunoastere a vinovatiei intre procuror si invinuit sau inculpat
care sia dat consimtamintul de asi recunoaste vinovatia in schimbul unei pedepse reduse. Acest acod se incheie

in scris cu participarea obligatorie a apaatorului, invinuitului sau inculpatului in cazul infractiunilor usoare, mai
putin grave sau grave. Acodul poate fi incheiat in orice moment dupa punerea sub invinuire, adica dupa
intocmirea rehizitoriului de procuror si trimiterea acestuia instantei judecatoresti, insa pina la etapa cercetarii
judecatoresti. Deosebirea dintre trimiterea cauzei in judecata in procedura generala si procedura de suspendare
consitionata a UP si de liberare de raspundere penala consta in faptul ca la cea din urma procurorul pe linga
rechizitoriu va intocmi o odonanta de suspendare conditionata a umaririi penale, care urmeaza a fi confirmata
de procurorul ierarhic superior si anexata la materialele dosarului.
2.3 O situatie cand este posibila trimiterea in judecata , chiar daca invinuitului nu i sa inminat sub
recipisa copia rechizitoriului din cauza sustragerii de la urmarire penala.
Procurorul X care a intocmit rechizitoriul asupra cauzei penale intentate in baza art.190 al.1) CP, a stabilit un
termen de inminare a copiei de pe rechizitoriu de pina la data de 23.05.2012, ulterior expediind instiintare
despre acest lucru atat invinuitului cat si aparatorului sau. Acestia din urma la data de 23.05.2012 nu sau
prezentat pentru inminarea copiei de pe rechizitoriu cauzei si de a lua cunostinta de materialele dosarului, care
urmeaza a fi remise in instanta de judecata. Astfel procurorul X a trimis rechizitoriul si materialele cauzei
intentate in baza art.190 al.1) CP in instanta de judecata, facind pe acesta mentiunile de rigoare precum ca
invinuitul se sustrage de la urmarirea penala prin diferite actiuni precum: nu rapsunde la telefoanele
procurorului, nu poate fi gasit la domiciliul sau in timpul zilei si nu sa prezentat la citarea organului de UP
pentru a lua cunostinta de desfasurarea UP in nenumarate rinduri....bla bla bla :))))))

T30
Sub 1 Dezbaterile judiciare
2.1 relatati ordinea dezbaterilor judiciare
Ordinea dezbaterilor judiciare:
discursul procurorului
Pledoaria aparatorului
Replica
Ultimul cuvint al inculpatului
In caz de pluralitate a reprezentantilor partilor, ordinea cuvintarilor este stabilita de instant
2.2 distingeti continutul discursului si pledoriei

Continutul discursului:
Introducerea(exordiul)- face cunoscut printr-o forma sintetica obiectul procesului, fixeaza atentia judecatorului
si creaza o atmosfera favorabila oratorului.Introducerea nu poate consta din fraze departe de natura procesului.
Expunerea circumstantelor de fapt naratiunea faptelor
Analiza si expunerea probelor administrate in cauza- fondul continutului discursului de acuzare
Analiza cauzelor si conditiilor ce au favorizat comiterea infractiunii
Argumentarea incadrarii juridice a faptelor
Caracteristica personalitatii inculpatului si aprecierea circumstantelor agravante sau atenuante
Consideratii privind eventual pedeapsa, actiunea civila si alte chestiuni.
Concluzie(peroratia).
Continutul pledoariei:
Structura pledoariei corespunde structurii discursului acuzatorului de stat, fiind un raspuns la pozitia acuzarii.
Spre deosebire de acuzatorul de stat, care a re obligatia de a analiza sub toate aspectele, complet si obiectiv,
toate circumstantele cauzei, aparatorul este patruns in exclusivitate de scopul apararii intereselor inculpatului si
punerii lui intr-o lumina favorabila in fata instantei.
2.3 elaborati discursul procurorului, intr-o cauza privind infractiunea de jaf savirsita prin participatie,
tinind cont de chestiunile pe care tr sa le rezolve instant de judecata in adoptarea sentintei
Chestiunile pe care trebuie s le soluioneze
instana de judecat la adoptarea sentinei
(1) La adoptarea sentinei, instana de judecat soluioneaz urmtoarele chestiuni n urmtoarea
consecutivitate:
1) dac a avut loc fapta de svrirea creia este nvinuit inculpatul;
2) dac aceast fapt a fost svrit de inculpat;
3) dac fapta ntrunete elementele infraciunii i de care anume lege penal este prevzut ea;
4) dac inculpatul este vinovat de svrirea acestei infraciuni;
5) dac inculpatul trebuie s fie pedepsit pentru infraciunea svrit;
6) dac exist circumstane care atenueaz sau agraveaz rspunderea inculpatului i care anume;
7) ce msur de pedeaps urmeaz s fie stabilit inculpatului, lund n considerare i recomandrile
serviciului de resocializare, dac o asemenea anchet a fost efectuat;
8) dac msura de pedeaps stabilit inculpatului trebuie s fie executat de inculpat sau nu;
9) tipul penitenciarului n care urmeaz s execute pedeapsa nchisorii;
10) dac trebuie admis aciunea civil, n folosul cui i n ce sum;
11) dac trebuie reparat paguba material atunci cnd nu a fost intentat aciunea civil;
12) dac urmeaz s fie ridicat sechestrul asupra bunurilor;
13) ce trebuie s se fac cu corpurile delicte;
14) cine i n ce proporie trebuie obligat s plteasc cheltuielile judiciare;
15) dac urmeaz s fie revocat, nlocuit sau aplicat o msur preventiv n privina inculpatului;
16) dac n privina inculpatului recunoscut vinovat de comiterea infraciunii urmeaz s fie aplicat tratament
medical forat de alcoolism sau narcomanie.
(2) Dac inculpatul este nvinuit de svrirea mai multor infraciuni, instana soluioneaz chestiunile artate
n alin.(1) pct.1)-13) pentru fiecare infraciune n parte.
(3) Dac de svrirea infraciunii snt nvinuii mai muli inculpai, instana soluioneaz chestiunile
prevzute n alin.(1) referitor la fiecare inculpat n parte.
(4) Dac, n cursul urmririi penale sau judecrii cauzei, s-au constatat nclcri ale drepturilor inculpatului,
precum i s-a stabilit din vina cui au fost comise aceste nclcri, instana examineaz posibilitatea reducerii
pedepsei inculpatului drept recompens pentru aceste nclcri.
Sub 2 Procedura de urmarire si judecare a unor infractiuni flagrante
2.1 Caracterizati conditiile de aplicare a procedurii privind unele infractiuni flagrante. Ele sunt:
infractiunea sa fie flagranta, adica 1. infractiunea descoperita in momentul savirsirii ei si 2.
infractiunea al carei faptuitor, imediat dupa savirsire, este umarit de victima, de martori oculari sau de
alte persoane ori este surprins aproape de locul comiterii infractiunii cu arme, instrumente sau orice alte
obiecte care ar da temei de al presupune participant la infractiune si 3. delictul flagrant este infractiunea
descoperita in momentul savirsirii ei sau inainte ca efectele ei sa se fi consumat.

infractiunea sa fie usoara, mai putin grava sau grava , adica pedeapsa prevazuta de lege pentru
aceste infractiuni sa nu fie mai mare de 15 ani de inchisoare;
procedura data nu se aplica fata de minori, in cazul concursului de infractiuni, daca una sau mai multe
infractiuni savirsite de aceeasi persoana nu sunt flagrante.
2.2 Particularitatile constatarii si verificarii materialelor privind unele infractiuni flagrante.
Prin constatarea infractiunii se intelege actiunea necesara pentru aflarea adevarului cuprinzand toate actiunile
efectuate de organul de urmarire penala cu ocazia deplasarii la fata locului. O particu laritate consta in pocesulverbal intocmit de organul de urmarire penala in care se consemneaza cele constatae referitor la fapta savirsita ,
declaratiile banuitului, daca acesta accepta sa le faca, si declaratiile celorlalte persoane audiate. Dupa caz pot fi
administrate si alte probe care se consemneaza in procesul verbal. Inregistrarea infractiunii se efectueaza
imediat, dar nu mai tarziu de 3 ore de la momentul aducerii persoanei la organul de UP, daca fapta nu se
inregistreaza in timpul dat persoana se elibereaza imediat. Persoana adusa la organul de UP se recunoaste in
calitate de banuit, in functie de circumstantele cazului fie prin proces-verbal de retinere, fie prin aplicarea
masurilor preventive neprivative de libertate de procuror la demersul organului de UP. Procesul-verbal se
intocmeste si se aduce la cunostinta persoanelor audiate si impreuna cu celelalte materiale se prezinta
procurorului imediat, dar nu mai tarziu de 24 ore de la momentul intocmirii.
Particularitatile verificarii materialelor privind infractiunea flagranta consta in aceea ca procurorul, primind
materialele de urmarire penala, veifica corespunderea acestuia cu prevederile legale si daca sunt suficiente
probe pune faptuitorul sub invinuire, fara intocmirea rechizitoriului, dispunind trimiterea cauzei in judecata.
Daca procurorul considera ca nu sunt suficiente probe de a pune persoana sub invinuire el dispune continuarea
urmaririi penale cu indicarea actiunilor care urmeaza sa fie efectuate, intrun termen nu mai mare de 10 zile .
Daca procurorul a dispus continuarea urmaririi penale si faptuitorul este retinut, procurorul decide si asupra
aplicarii masurii preventive.
2.3 Oportunitatea procedurii simplificate in cazul unor infracrtiuni flagrante aceasta procedura
simplificata se face oportuna pentru circa 70 de componente de infractiuni din CP actual al RM, aceasta intucat
pentru un sir de infactiuni care au un grad de pericol social si un grad prejudiciabil mai redus(usoare, mai putin
grave, grave) legiuitorul a instituit proceduri simplificate, care nu necesita parcurgerea tutror etapelor
procesului penal si examinarea minutioasa a tuturor probelor si cauzelor infractiunii, fiind necesar un timp mai
redus pentru descoperirea si stabilirea acestor infractiuni, precum fiind necesare mai putine actiuni procesuale
din parte organului de UP. Toate aceste infactiuni flagrante sunt infractiuni a caror constatare nu prezinta
dificultate pentru organul de UP si care necesita un inerval de timp mai restrans pentru constatarea deaceea
consider oportuna instituirea unei proceduri simplificate pentru infractiunile flagrante :)))) lor bla bla bla bla
bla..............