Sunteți pe pagina 1din 19

http://www.scritub.com/stiinta/stiinte-politice/Lucrare-de-diplomala-stiinte-3266614.

php#_Toc200919197

Mediere dreptul familiei - incredintare de minori, parinti


necasatoriti
Parata RP, mama minorului MT, cere instantei custodia comuna, stabilirea domiciliului minorului la locuinta
ei, precum si stabilirea sumei datorate de tatal CT pentru intretinerea minorului.
Pe parcursul procesului, tatal trimite mamei o cerere de rezolvare a conflictului prin mediere. Mama accepta
informarea asupra procedurii de mediere, dar decide la final sa apeleze la serviciile unui alt birou de
mediere (n.r.: de mentionat ca participarea la mediere are caracter voluntar, partile avand posibilitatea de a
alege un mediator agreat de toti cei implicati in conflict).
Cei doi parinti se prezinta insotiti de avocati - actiune recomandata in cazurile in care Acordul de mediere
trebuie sa fie prezentat unei instante de judecata, deci legalitatea actului trebuie constatata de un jurist
profesionist.
La inceputul sedintei de mediere, le sunt aduse la cunostinta dispozitiile unui articol din lege pe care echipa
noastra de mediatori il considera edificator in astfel de situatii, respectiv art.483 Cod Civil "Autoritatea
parinteasca este ansamblul de drepturi si ndatoriri care privesc att persoana, ct si bunurile copilului si
apartin n mod egal ambilor parinti. Parintii exercita autoritatea parinteasca numai n interesul superior al
copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, si l asociaza pe copil la toate deciziile care l privesc,
tinnd cont de vrsta si de gradul sau de maturitate. Ambii parinti raspund pentru cresterea copiilor lor
minori."
Parintii reusesc sa agreeze in cadrul unei singure sedinte de mediere asupra urmatoarelor aspecte:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.

ncredintarea minorului
Locuinta minorului
Program de vizitare
ntretinerea minorului
ngrijiri medicale
Eventuale probleme psihologice/ de comportament
Comunicarea parintilor
Enumerarea aspectelor asupra carora parintii vor decide de comun acord
Educatie formala
Activitati extrascolare
Mentinerea legaturii cu minorul
Mentinerea legaturii cu membrii familiei extinse
Religia copilului
Schimbari de rutina si scimbari importante

15.

Aducerea la cunostinta a acordului catre copil


Acordul de mediere este inaintat de catre cei doi instantei, impreuna cu alte documente necesare in astfel
de situatii - conform sfaturilor juridice emise de avocatii partilor, judecatorul incuviintand decizia partilor in
camera de consiliu.
Orice separare este dificila, chiar si atunci cand ea nu vine ca o surpriza.
Mediatorul are grija ca divortul si partajul sa se finalizeze cat mai lin, rapid si reciproc avantajos
pentru fostii parteneri.
In cazul incredintarii minorilor/ exercitarii autoritatii parintesti, echipa noastra de mediatori a intocmit un
model acord parental cuprinzator. Acesta aplaneaza conflictele actuale intre parinti si le previne pe cele ce
apar pana la majoratul copilului. Pe durata sedintei de mediere, mediatorul are obligatia de a veghea asupra
intereselor copilului si de a le reaminti parintilor semnificatia autoritatii parintesti.
La inceputul sedintei, mediatorii le reamintesc parintilor un articol de lege edificator in aceste cazuri,
respectiv dispozitiile art.483 Cod Civil "Autoritatea parinteasca este ansamblul de drepturi si ndatoriri care
privesc att persoana, ct si bunurile copilului si apartin n mod egal ambilor parinti. Parintii exercita
autoritatea parinteasca numai n interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia,
si l asociaza pe copil la toate deciziile care l privesc, tinnd cont de vrsta si de gradul sau de maturitate.
Ambii parinti raspund pentru cresterea copiilor lor minori."
Pornind de la acest text, echipa noastra de mediatori a creat un model de plan parental ce cuprinde
reglementarea unei game largi de posibile motive de conflict. Pe parcursul sedintei de mediere incercam sa
acoperim si acele situatii potential-declansatoare de conflicte.
Astfel, pe langa subiectele abordate in mod uzual si in cadrul unei sedinte de judecata:

ncredintarea minorului
Locuinta minorului
Program de vizitare
ntretinerea minorului
Mediatorul faciliteaza comunicarea intre parinti si pe alte teme, respectiv:

ngrijiri medicale acordate copilului (care este medicul de familie, cum se acopera eventuale
cheltuieli medicale etc)
Eventuale probleme psihologice/ de comportament
Comunicarea parintilor
Enumerarea aspectelor asupra carora parintii vor decide de comun acord
Educatie formala
Activitati extrascolare
Mentinerea legaturii cu minorul
Mentinerea legaturii cu membrii familiei extinse
Religia copilului

Schimbari de rutina si scimbari importante


Aducerea la cunostinta a acordului catre copil

MEDIEREA IN LITIGII COMERCIALE, UN


STUDIU DE CAZ
Publicat februarie 15, 2014 | De Mediator Petru Mustateanu

Societatea A achiziioneaz de la societatea B o


serie de bunuri utilaje de producie, scumpe pentru care societatea A achita pre ul integral la
termenul contractual. Societatea B livreaz bunurile si le pune in funciune. Pr ile semneaz un
proces verbal de receptie in acest sens. In conformitate cu contractul parilor, A beneficiaz de
un termen de garanie de 12 luni pentru bunurile livrate.
Dup o perioada de timp relativ scurta de la livrare si punere in funciune, A reclam unele
defeciuni la 2 dintre utilajele livrate si solicita repararea/schimbarea acestora cu altele, in temeiul
garaniei asumate.
De principiu B nu se opune acestei solicitri, ns fiind un distribuitor, iar nu fabricant, nu are
capacitatea de a repara utilajele respective, motiv pentru care pune in vedere societatii B ca
acestea sau componente ale acestora vor trebui trimise la productor. Totodat, B opineaz c
defeciunea reclamat la unul dintre utilaje nu este att de sever precum sugereaz A, motiv
pentru care in cazul acestui utilaj nu poate accepta schimbarea acestuia. Intre pr i urmeaz
unele replici mai dure, care deterioreaz relaia dintre ele.
Prile se neleg ca o component a unui utilaj s fie demontat de tehnicienii societatii B cu
scopul de a fi trimis la productor pentru expertizare i eventuale repara ii. La solicitarea A,
societatea B pune la dispoziia acestuia o component nou pe care se angajeaz s o monteze
pe utilajul defect cu condiia ca A s nu foloseasc utilajul i implicit componenta nou pn cnd
productorul nu se va pronuna cu privire la defectul reclamat. De principiu A este de acord, ns
cnd tehnicienii societii B se deplaseaz pentru a demonta componenta defecta si a monta
componenta noua, reprezentantul A refuz s semneze protocolul n acest sens apreciind c
acesta i este defavorabil. Astfel, schimbul de componente nu se mai realizeaz.
Urmare a acestui incident, urmeaz o degenerare n comunicarea dintre pr i care culmineaz cu
o aciune n pretenii a societii A fa de B, motivat vag, prin care A cere fie
repararea/schimbarea utilajelor fie rambursarea preului. B depune ntmpinare, solicitnd
respingerea n tot a cererii introductive, negnd orice responsabilitate. Se pune problema unor
expertize scumpe.
Prile ajung la mediere.

ntr-o prim faz, mediatorul citete documentele de la dosarul cauzei, prezentate de pr i iar mai
apoi mediatorul se ntlnete separat cu fiecare dintre pr i. n cadrul acestor intalniri, la care
prile au fost asistate de avocat/consilier juridic, s-au pus n discu ie aspecte cu privire la starea
de fapt, aspecte de drept substanial, prile tari i slabe ale pozi iei adoptate DAR cel mai
important, mediatorul a schimbat orientarea ambelor pri de la o negociere de pozi ii ctre o
negociere de interese i a identificat posibile alternative de solu ionare a litigiului, puncte de
convergen ale intereselor prilor.
Prima edin comun are loc la cca. 2 sptmni de la investirea mediatorului. La edin pr ile
se prezint asistate. Datorit animozitilor personale generate de ruptura n comunicare, pr ile
au o atitudine ostil una fa de cealalt care se materializeaz n reticen i negativism.
Mediatorul ncepe discuiile i conduce edina de mediere, in acest sens prezint n mod succint
istoria conflictului precum i problemele pe care acesta le-a identificat i le trece pe tabl
ndemnnd prile s axeze discuia asupra problemelor identificate. Mai greu, dar pr ile ncep
s interacioneze i s discute deschis despre eventuale modalit i de rezolvare a problemelor,
fapt care atenueaz gradul de animozitate i redeschide canalele de comunicare. Dup 2 ore,
prile se neleg s se gndeasc i s caute informa ii din alte surse necesare unor discu ii n
concret i s se rentlneasc peste o sptmn.
n sptmna aceasta, mediatorul discut cu prile la telefon i urmre te evolu ia cauzei, dnd
sugestii i alternative.
La a doua edin, prile se prezint fr asisten juridic, semn c un anumit grad de
ncredere s-a recldit. Se discut alternativele cu date concrete pe mas i se contureaz o
soluie de principiu, n care unul din utilaje urmeaz a fi schimbat cu un altul i o diferen de pre ,
iar fa de al doilea utilaj, A accept faptul c defeciunea este mai greu de nlturat, dar dup
implementarea unor proceduri de lucru evenimentele de defectare pot fi inute sub control pn la
gsirea unei soluii permanente pe care ambele pri o vor cuta ntr-un context de colaborare.
La acest moment, mediatorul propune ntocmirea unui acord. Fa de acest aspect, pr ile
prezint o reticen fireasc, dorind s se consulte cu avoca ii proprii. n mod firesc, mediatorul
accept i propune o a treia ntlnire la care acesta s prezinte pr ilor ntr-o prim itera ie
acordul mediat urmnd ca prile s efectueze unele modificri asupra crora vor cdea de
acord. Prile consimt.
Mediatorul ntocmete acordul. Acordul conine o serie de definiii, descrierea conflictului i
soluiile agreate precum i renunrile la care prile au consim it. Pentru a spori operativitatea,
mediatorul, cu acordul prilor, trimite pe mail draftul acordului avoca ilor care pn la data celei
de a treia edine, discut cu mediatorul.
In cadrul celei de a treia edine, se prezint prile asistate de avoca i. Se discut pe marginea
acordului avocaii prilor solicitnd unele modificri. Acestea sunt discutate, iar unele modificri
propuse, sunt acceptate n ideea c acestea aduc valoare acordului protejnd pr ile. La final,
prile semneaz acordul. Litigiul este stins cteva sptmni mai trziu la termenul acordat de
instan n acest sens, reclamantul recuperndu- i taxa de timbru.
CONCLUZII:
1.

n fapt, nici una din pri nu a ctigat i nici una nu a pierdut. Medierea a dat
posibilitatea prilor s distileze informaia obiectiv de percep ia personal a pr ii adverse i
s i cristalizeze poziia lund n calcul i interesele viitoare.
2.
Medierea a oferit un plan concret i reguli simple n vederea ajungerii la un rezultat.
3.
Medierea a redeschis canalele de comunicare, asigurnd transmiterea obiectiv a
informaiei i tempernd reacia la unele aspecte i aprecieri negative.
4.
Medierea a creat contextul necesar pentru a recldi ncrederea reciproc, fapt care n
final a dus la negocieri obiective.

5.

Medierea a oferit primul ciorna a acordului, care neprovenind de la nici una din pr i, nu a
fost inta desfiinrii de ctre aprtorii alei.
6.
Cap coad, procedura de la sesizarea mediatorului pn la semnarea cordului a durat
cca. 6 sptmni.
Sursa:http://csbmediere.wordpress.com/2013/04/19/medierea-in-litigii-comerciale-un-studiu-decaz/
Daca vreti sa aflati mai multe despre mediere, va recomandam sa rasfoiti acest site sau sa
sunati cu incredere la unul din numerele de telefon afisate la datele de contact .

Conflictele de familie sunt cazurile cele mai frecvente care au ajuns la mediatori
n anul 2014, relev un studiu realizat de Institutul Romn pentru Evaluare i
Strategie IRES, n februarie 2015, la comanda Mediere.Net.
Acestea sunt urmate de conflictele comerciale (15%), de conflictele de munc
(5%) i de conflicte de vecintate / asociaii de proprietari (5%).
Mediatorii au avut, n anul 2014, o medie de aproape 12 cazuri, cei mai muli
dintre ei declarnd ntre 1 i 5 cazuri. 12% dintre mediatori nu au avut niciun caz
n 2014. Aproape o treime dintre ei (29%) dintre ei susin c nu au realizat niciun
venit din activitatea de mediere desfurat n anul 2014, n condiiile n care
pentru 13% dintre mediatorii intervievai medierea reprezint principala activitate
generatoare de venit. Un sfert dintre mediatorii participani la acest studiu sunt de
profesie juriti (25%), 14% dunt avocai, 14% economiti sau experi contabili,
12% consilieri juridici, 10% ingineri.
Aproximativ jumtate dintre cei intervieva i consider c medierea se ndreapt
ntr-o direcie greit i doar 33% cred c medierea se ndreapt ntr-o direc ie
bun. Tendina este similar n ceea ce privete ncrederea n institu ia
Consiliului de Mediere (indiferent de componen a acestuia): 48% dintre
respondeni au mult ncredere n aceast institu ie, iar 50% au pu in ncredere.
Cei mai muli dintre respondeni (40%) sunt mai degrab nemul umi i de
activitatea Consiliului de Mediere care tocmai i ncheie mandatul, iar 32% sunt
mai degrab mulumii de activitatea acestuia.
Aproximativ trei sferturi dintre mediatorii care au participat la acest studiu sunt
interesai de alegerile din acest an pentru Consiliul de Mediere i declar c vor
vota la aceste alegeri. 14% dintre cei intervieva i nu sunt nc hotr i dac vor
vota, iar 12% declar c nu voteaz. Cu toate astea, un sfert dintre cei
intervievai susin c nu cunosc activitatea niciunui candidat la aceste alegeri, iar
57% dintre participanii la studiu cunosc activitatea unui numr de maxim 5
candidai.
Majoritatea mediatorilor (80%) consider c aceste alegeri sunt utile, pu in peste
jumtate dintre ei cred c alegerile sunt bine organizate, 70% consider c
organizarea alegerilor este transparent, 78% - c respect dreptul tuturor
mediatorilor de a candida i 88% - c respect dreptul mediatorilor de a vota.

Cele mai importante caracteristici pe care viitorii membri ai Consiliului de


Mediere ar trebui s le aib sunt, n opinia participanilor la studiu:
profesionalismul (s fie competeni, s fie buni mediatori), dedicarea i interesul
fa de profesie, onestitatea, deschiderea, disponibilitatea, abilit ile de
comunicare i de negociere. Cele mai importante caracteristici pe care ar trebui
s le aib viitorul Preedinte al Consiliului de Mediere, menionate de
respondeni, sunt: s fie un bun profesionist, integru i lipsit de interese
materiale, dedicat profesiei, dar i un bun manager.
Principalele aciuni pe care mediatorii intervieva i consider c ar trebui s le
realizeze noul Consiliu de Mediere sunt: revizuirea legisla iei n domeniu i
promovarea medierii.
Medierea poate fi folosita pentru solutionarea oricarui tip de
conflict, insa in cazuri de divort avantajele acestei proceduri sunt
intr-adevar deosebite.

Orice situatie de divort presupune existenta unui conflict real si


puternic intre soti, incarcatura emotionala si un nivel ridicat de
stres si ingrijorare. Prin mediere, toate aceste dificultati sunt
transformate in argumentele pentru atingerea unui compromis
avantajos pentru toate partile implicate. De exemplu, deseori
partile care se prezinta la mediere se afla intr-un conflict deschis.
In astfel de situatii aparent fara iesire mediatorii nostri
experimentati vor creea conditii propice pentru dezarmarea
eficienta a antagonismului si a tensiunilor, astfel incat negocierea
sa fie constructiva.
Desi este de preferat ca partile sa nu fie in relatii de ura sau de profund antagonism,
mediatorii nostri pot media cu succes si in astfel de circumstante. Pentru ca medierea
reuseasca, nu este necesar ca partile sa fie in bune relatii, sa doreasca sa mai colabore
vreodata sau nici macar sa isi vorbeasca. Singura conditie din acest punct de vedere e
ca partile sa poata sa stea in aceeasi incapere una cu cealalta.

Procedura de mediere in caz de divort este initiata, de regula, de catre unul din soti.
Reprezentantii nostri trimit celuilalt sot o invitatie la mediere si, daca acesta accepta,
medierea poate avea loc propriu-zis. De regula, medierea se finalizeaza in prima sedin
doar rareori se intampla ca prin mediere sotii sa nu ajunga la un acord. Rata de succes
procedurii este de aprox. 85%.
Prin mediere, sotii pot decide cu privire la toate aspectele divortului, inclusiv custodia
copiilor minori, stabilirea unui program de vizita, stabilirea unei pensii de intretinere,
numele purtat dupa divort, atribuirea folosintei bunurilor imobile, s.a.m.d.
Medierea divortului - Studiu de caz

Problema:
Domnul O ne-a solicitat pentru organizarea medierii cu sotia sa, doamna O, de
care doreste sa divorteze. Sotii au un copil in varsta de 14 ani pe care domnul
O crede ca trebuie sa ramana in custodia mamei, iar el sa beneficieze de un
program de vizitare.
Solutia noastra:
Reprezentantii nostri au invitat-o pe doamna O la mediere. Aceasta a acceptat,
astfel incat medierea a avut loc. In prima sedinta de mediere, partile s-au
inteles cu privire la toate aspectele, mai putin cu intinderea programului de
vizita al domnului O. A fost programata o noua sedinta pentru a doua zi. In
cadrul acestei sedinte, sotii au cazut de acord si in legatura cu programul de
vizita, iar reprezentantii nostri au redactat Acordul de Mediere.

Mediera conflictelor familiale si penale - Studiu de Caz


Familie 4 persoane: tatl I. 47 de ani, mama E. 45 de ani, casatorii de 24 de ani, doi copii,
fete: 21 de ani , respectiv 17 ani.

Particulariti psihosociale

I.provine din mediul rural, are ca studii liceul, a ncercat s dea examenul de admitere la
Hidrologie, dar din cauz c nu a luat de prima dat s-a descurajat i a renunat la idee, pentru
c nu a avut pe nimeni s l ncurajeze la momentul potrivit. Dei ii dorete ca fetele lui s
mearg mai departe cu studiile, lipsa de ncurajare de care a suferit l pune n dificultatea de a
le ndruma. Are probleme cu alcoolul nc din liceu, dup cum chiar el povestete, acesta
ajutndu-l n problemele cu timiditatea. Dei i-a plcut foarte mult socializarea, spune c nu
avut un partener pe msur n persoana soiei, aceasta fiind o fire mai retras i neamatoare
de interrelaionri. Povestete despre el c egoismul i slbiciunea l-au fcut s renune la
locul de munc i s nu i mai pese de familie, crend probleme personelor de lng el i
propriei sale persoane.

E. provine din mediul rural, are ca studii 10 clase i lucreaz n industria textil. Dedicat
foarte mult creterii copiilor i casei, i-a asumat foarte multe responsabiliti, chiar dac nu
sunt atribuirile sale, pentru a nu se face de ruine. Consider c a suferit toat viaa din

cauza nepsrii soului i l nvinovete de toate lucurile rele care i s-au ntmplat. A vrut sa
intenteze divor de dou ori, ns frica de a nu crea mai multe probleme i c va fi o lovitur
mult prea greu de suportat au fcut-o s se rzgndeasc.

Starea de conflict

Consumul excesiv de alcool l-a adus pe I. ntr-o stare de frustrare i stres, accentuat de criza
vrstei prin care trece, contientizarea acut a trecerii timpului i evaluarea gradului n care
expectanele i visele legate de cursul existenei au fost mplinite, conflictul de generaii cu
copii i conflictul cu soia din cauza neasumrii rolului de so i tat. Puteam s fac att de
multe, dar m-am lsat prad egoismului i alcoolului. Nu am nimic de reproat nimnui, tiu c
am fcut mult ru, dar am nevoie de ajutor s trec peste asta, mrturisete el.
Grija acordat prinilor bolnavi (tatl este imobilizat la pat) i contientizarea acut a trecerii
timpului i provoaca E. stri de depresie, anxietate, insomnii , irascibilitate i labilitate
emoional, accentuate i de conflictul de generaii cu mezina i lipsa de suport emoional din
partea soului.
Dorm n camere separate i nu vorbesc foarte mult, doar n situaii n care nu au ncotro sau
pentru a salva aparenele fa de rude i prieteni.

Posibil rezolvare

n relaia cu copiii se recomand redefinirea rolului de printe prin acceptarea copiilor aa cum
sunt ei i nu cum i-ar fi dorit prinii s fie i ncurajarea acestora n ctigarea autonomiei
emoionale i financiare i orientarea spre propria persoan.
Conflictul de generaii n care se afl cu cei doi copii s i determine s comunice pentru a gsi
o posibil mediere, avnd n vedere acuzaia E. ca lui I. nu i-a psat de copii, i hotrrea lui
I. s i ndrepte greelile.
Se recomand gsirea unor activiti comune care s-i pun pe ambii soi n situaia de a fi
nevoii s comunice, ncepnd cu activiti simple, de la privitul la televizor pn la ieirea n
natur i soluionarea problemelor prin consultarea partenerului i mprirea

responsabilitilor .
De asemenea, un grad mai mare de toleran din partea ambilor soi i nelegere n ceea ce
privete slbiciunile fiecruia.

Bibliografie

Bonchi, Elena i Secui, Monica (coord), Psihologia vrstelor, Ed. Universitii din Oradea,
2004.
Mitrofan, Iolanda, Terapii de Familie, Colecia Alma Mater, Ed. SPER, Bucureti, 2001.
Mitrofan, Iolanda, Cuplul conjugal armonie i dizarmonie, Ed, tiinific, Bucureti, !989.

Medierea familiala in vederea


aplanarii conflictelor generate
de
comportamentul
infractional
al
tinerilor
membri

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iasi


Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice
Specializare Probatiune, Mediere si Asistenta Sociala a victimelor infractiunilor

Medierea familiala in vederea aplanarii conflictelor generate de


comportamentul infractional al tinerilor membri
I. Aspecte teoretice

Comportamentul infractional al copilului fie el si major este deseori generator de


conflicte cu parintii. Acest comportament este adesea rezultatul stilurilor educative
utilizate de parinti in transmiterea normelor si valorilor sociale. Numeroase studii au
evidentiat corelatia dintre stilurile educationale deficitare si adoptarea de catre tineri a
unor comportamente ce se abat de la normele sociale si legale. Stilurile educationale
deficitare tratate in studii sunt reprezentate de: divergenta metodelor educationale, lipsa
de autoritate a parintilor, atitudinea hiperautocrata, atitudinea familiala indiferenta.
Ne-am propus sa analizam, in cele ce urmeaza, medierea familiala ca si forma de
solutionare a conflictelor generate de stilul educational deficitar, concretizat in atitudinea
hiperautoritara a parintilor. Cazul pe care il vom analiza are drept caracterstici
atitudinea hiperautoritara a tatalui, concretizata in conflict tata - fiu. Ca forma de raspuns
la atitudinea tatalui, fiul a adoptat comportamente antisociale concretizate in fuga de
acasa, ajungand pana la comiterea unor infractiuni. Astfel, atitudinea hiperautoritara a
parintilor este frecvent intalnita ca si cauza a conflictelor familiale si a adoptarii unor
comportamente antisociale ca forma de refulare in fata atitudinii parintilor.
Atitudinea hiperautoritara a parintilor manifestata prin supraveghere si disciplina
stricta si severa are la baza un set de reguli a caror incalcare atrage dupa sine pedepse si
manifestari agresive. Copiii unor astfel de parinti sunt adesea timizi si inhibati dar se pot
manifesta agresiv ca o forma de descarcare in mod indirect prin actiuni orientate catre
altii.
R.Vincent clasifica parintii hiperseveri in tatal demisionar, tatal dominator si tatal
tiran.
Tatal dominator are o autoritate ce exprima o personalitate exigenta care se bucura
de un prestigiu. Copiii unor astfel de parinti sunt adesea timizi si inhibati, dar se pot
manifesta agresiv, ca o forma de descarcare in mod indirect, prin actiuni orientate catre
altii.
Tatal tiran induce copilului stari de inhibitie, de frica, de instabilitate.
Conflictele familiale au repercursiuni asupra tuturor membrilor, dar in special
asupra copiilor daca acestia sunt direct raspunzatori de generarea conflictului. In acest
caz, medierea trebuie sa plece de la premisa concilierii nevoilor afective, psihologice si
economice ale tuturor si a restabilirii legaturilor familiale. Participarea unei a treia parti,
mediatorul familial, permite mentinerea unei distante necesare reflectarii asupra a ceea ce
se intampla, dar si un cadru unde fiecare - individual sau impreuna cu altii - poate gandi
la viitor, la ce va fi. Astfel se poate ajunge la o mai buna intelegere a situatiei, la
restabilirea comunicarii intre membrii familiei, la identificarea diferentelor de valori,
precum si la elaborarea solutiilor si prevenirea unor astfel de conflicte pe viitor.
Conform art. 1 alin. 1 din Legea nr. 192/2006 "Medierea reprezinta o modalitate
facultativa de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane

specializate in calitate de mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate si


confidentialitate".
Caracteristici ale medierii.
Etape:

Solicitarea medierii;
Incheierea unui contract intre cele doua parti;
Intalnirea cu prima parte;
Intalnirea cu cea de a doua parte;
Intalnirea cu ambele parti;
Semnarea acordului;
Monitorizarea indeplinirii activitatilor incluse in acord.

Desi medierea este un domeniu nou in Romania, poate fi o alternativa la justitia


penala, avand o serie de avantaje. Astfel, Romania adopta o serie de modele de mediere
intalnite in unele tari europene. Medierea poate fi aplicata in diverse domenii: familial,
administrativ, comercial, institutional etc.
Experientele mai multor tari in acest domeniu demonstreaza faptul ca recurgerea
la medierea familiala ar putea:
sa imbunatateasca comunicarea intre membrii familiei;
sa reduca proportiile conflictului dintre partile aflate in litigiu;
sa conduca la o rezolvare amiabila;
sa asigure continuitatea legaturilor dintre parinti si copii;
sa reduca perioada de timp necesara solutionarii conflictului.

II. Aspecte practice


Prezentarea cazului
Tanarul X.Y., in varsta de 21 de ani, executa in prezent o pedeapsa privativa de
libertate si se afla in conflict cu tatal sau. Tatal, fiind cadru militar, avea o atitudine
hiperautoritara cu toti membrii familiei, insa tanarul, X.Y., a resimtit cel mai mult efectele
acestei atitudini. In urma unei discutii tensionate, pe fondul unor conflicte anterioare,
tanarul a fugit de acasa si s-a alaturat unui anturaj cu preocupari infractionale. In scurt
timp a comis fapte penale ce au amplificat conflictele deja existente in familie, mai ales
ca urmare a primirii unei sanctiuni privative de libertate. Consecinta imediata a privarii
de libertate a fost pierderea legaturii cu familia (doar cu tatal).

Ca urmare a evaluarii psihosociale realizata de personalul compartimentului


psiho-socio-educativ, din cadrul penitenciarului, s-au evidentiat factorii precipitatori ai
conduite infractionale, printre care relatia tensionata cu tatal, generata de atitudinea
hiperautoritara a acestuia si sentimentele de frustrare generate de acesta relatie. Tinand
cont de faptul ca tanarul urmeaza sa fie liberat conditionat, se incearca restabilirea
legaturii cu familia si solutionarea conflictului cu tatal sau prin medierea familiala.
Procesul medierii are un rol important in reabilitarea comportamentala si reintegrarea
sociala a tanarului pentru ca vine in completarea reabilitarii psihologice realizata deja pe
parcursul detentiei, de catre psihologul si asistentul social din penitenciar.
Tanarului i-a fost prezentata procedura medierii si avantajele acesteia in cadrul
unuia dintre programele socio-educative la care a participat, acest lucru atragandu-i
atentia si determinandu-l sa solicite o mediere intre el si tatal sau. Astfel, mediatorul a
contactat prima parte si a obtinut acordul pentru demararea procedurii medierii.
Urmatorul pas a fost contactarea tatalui tanarului si s-a obtinut acordul acestuia in
legatura cu desfasurarea propriu-zisa a medierii.
Medierea intre tanarul X.Y. si tatal acestuia a fost realizata dupa cum urmeaza:
ETAPA I : Intalnirea cu prima parte
In aceasta etapa a avut loc intalnirea cu prima parte (tanarul). Intalnirea s-a
desfasurat in penitenciar, avand in vederea faptul ca tanarul executa o pedeapsa privativa
de libertate.
In prima parte a intalnirii, mediatorul i-a explicat tanarului ce este medierea, care
este rolul sau, urmand sa incheie un contract de confidentialitate. Mediatorul urmareste in
cadrul acestei intalniri sa exploreze :
Contextul in care a aparut situatia conflictuala si tipul problemei dintre tata si fiu;
Sentimentele tanarului in legatura cu situatia dintre acesta si tatal sau;
Temerile tanarului in legatura cu situatia;
Asteptarile tanarului de la procesul de mediere;
Solutiile puse in aplicare de tanar anterior procesului de mediere;
Solutii propuse la inceputul procesului de mediere;
Credintele in legatura cu participarea tatalui la procesul de mediere;
Credintele in legatura cu confortul sau disconfortul provocat de intalnirea cu tatal
sau.

Urmarind sa exploreze cele de mai sus, mediatorul foloseste o serie de intrebari:


Ce s-a intamplat?
Cum s-a ajuns la aceasta situatie?
Cum te-a afectat atunci situatia?
Ce sentimente ai acum in legatura cu situatia creata?
Ce temeri ai inainte de intalnirea cu tatal tau?
Ce asteptari ai de la procesul de mediere?
Ce ai incercat sa faci pana acum pentru a remedia situatia?
Ce solutii ai gasit?
Ce efecte au avut?
Ce solutii vezi acum?
Ce solutii crezi ca are tatal tau?
Crezi ca tatal tau v-a veni la mediere?
Te-ai simti in siguranta in fata tatalui tau?
Mediatorul va folosi o serie de tehnici pe parcursul desfasurarii intilnirii cu tanarul:
a.

Sumarizare dupa fiecare domeniu explorat;

b. Reflectarea sentimentelor;
c.

Clarificarea pentru crearea relatiei de incredere cu clientul;

d. Ascultarea activa;
e.

Empatia.
La finalul intalnirii mediatorul va garanta si va solicita clientului confidentialitatea
informatiilor, dupa ce la inceputul intalnirii s-a semnat un contract de confidentialitate.
Intalnirea se va incheia cu o sumarizare finala, clientul fiind informat de asemenea, in
legatura cu urmatorii pasi ai medierii.

ETAPA a - II - a: Intalnirea cu cea de a doua parte


Cea de a doua parte (tatal) va fi contactata telefonic fiind invitata sa participe la
procesul de mediere. Pe parcursul convorbirii telefonice i se va explica ce este medierea
(un proces prin care dvs. si persoana care ne-a solicitat ajutorul urmeaza sa va intalniti
pentru a discuta si rezolva situatia in care va aflati) si cat de importanta este prezenta sa
in cadrul procesului. Tatal tanarului se prezinta la intalnirea fata in fata cu mediatorul si
este informat in legatura cu procesul de mediere, rolul mediatorului si importanta
respectarii confidentialitatii, in acest sens incheindu-se un contract de confidentialitate.
Mediatorul urmareste in cadrul acestei intalniri sa exploreze :
Contextul in care a aparut situatia conflictuala si tipul problemei dintre tata si fiu;
Sentimentele tatalui in legatura cu situatia dintre acesta si fiul sau;
Temerile tatalui in legatura cu situatia in cauza;
Asteptarile tatalui de la procesul de mediere;
Solutiile puse in aplicare de tata anterior procesului de mediere;
Solutii propuse la inceputul procesului de mediere;
Credintele in legatura cu confortul sau disconfortul provocat de intalnirea cu fiul
sau.
Urmarind sa exploreze cele de mai sus, mediatorul foloseste o serie de intrebari:
Ce s-a intamplat?
Cum s-a ajuns la aceasta situatie?
Cum v-a afectat atunci situatia?
Ce sentimente aveti acum in legatura cu situatia creata?
Ce temeri aveti inainte de intalnirea cu fiul dvs.?
Ce asteptari aveti de la procesul de mediere?
Ce ati incercat sa faceti pana acum pentru a remedia situatia?
Ce solutii ati gasit?

Ce efecte au avut?
Ce solutii vedeti acum?
Ce solutii credeti ca are fiul dvs.?
Mediatorul va folosi o serie de tehnici pe parcursul desfasurarii intalnirii cu tatal:
a) Sumarizare dupa fiecare domeniu explorat;
b) Reflectarea sentimentelor;
c) Clarificarea pentru crearea relatiei de incredere cu clientul;
d) Ascultarea activa;
e) Empatia.
La finalul intalnirii cu cea de a doua parte se va face sumarizarea finala a celor
discutate, cerandu-i-se si garantandu-i-se confidentialitatea. Cea de a doua parte va fi
invitata sa participe la o intalnire comuna in mediul penitenciar. In urma acordului oferit
de aceasta, se va stabili data si ora intalnirii comune.
Mediatorul a realizat un contract de furnizare a serviciilor ca urmare a primirii
acordului celor doua parti (contract anexat la finalul materialului).
ETAPA a -III -a: Intalnirea cu cele doua parti (comuna)
Intalnirea comuna va debuta cu stabilirea unor reguli de comun acord cu toti cei
implicati in proces. Fiecare participant va fi invitat sa propuna reguli pentru buna
desfasurare a intalnirii.
Reguli stabilite:

Fiecare are dreptul la opinie;

Fiecare v-a respecta dreptul la opinie a celuilalt;

Nu avem voie sa ridicam tonul;

Nu avem voie sa folosim un limbaj neadecvat;

Fiecare va respecta propunerile celuilalt;

Nu avem voie sa ne jignim.

Intalnirea dintre cele doua parti v-a continua prin acordarea cuvantului fiecarei parti
pentru a-si exprima parerea in legatura cu situatia pentru care s-au intalnit. In situatia in
care nici o parte nu v-a dori sa inceapa prima, mediatorul v-a utiliza unele tehnici de
facilitare a comunicarii si v-a numi aleator o parte care v-a incepe discutia. Mediatorul va face o sumarizare dupa prezentarea situatiei din perspectiva fiecarei parti si v-a nota
problemele identificate de parti. Aceste probleme sunt reprezentate de:
Atitudinea hiperautoritara a tatalui;
Razvratirea constanta a fiului in fata atitudinii tatalui;
Discreditarea fiului de catre tata ca urmare a privarii de libertate;
Lipsa de respect perceputa de tata din partea fiului.
In continuare mediatorul v-a invita partile sa-si exprime dorinta in legatura cu
problema cu care doresc sa inceapa. Fiecare parte va avea cuvantul pentru a propune
solutii pentru rezolvarea problemelor identificate.
In identificarea solutiilor pentru problemele celor doua parti, mediatorul va folosi
urmatoarea schema:
Prima parte:
Problema.
Interes

A doua parte:
Problema.
Interes..

Actiune.

Actiune..

Fiecare problema a fost tratata dupa schema de mai sus si au fost identificate solutii
pentru aceasta, cele doua parti selectand de comun acord solutiile pe care le vor aplica in
rezolvarea acesteia (Vezi anexele nr. 2, 3, 4, 5).
Partile vor negocia solutiile gasite pentru fiecare problema, negociere ce are ca
scop atingerea acestora. Ca urmare a incheierii negocierii solutiilor gasite pentru
problemele identificate de cele doua parti s-au stabilit de comun acord urmatoarele solutii
pentru fiecare problema in parte:

Problema: "Tata este mereu autoritar"

Solutii:
Sa nu mai ridice nici unul dintre ei tonul;
Sa fie mai toleranti.

Problema: "Nu-mi accepta regulile"

Solutii:
Sa aiba discutii calme unul cu celalalt;
Sa elaboreze regulile impreuna.

Problema: "Pentru tata sunt un puscarias, nu ma mai accepta ca fiul lui".

Solutii:
Sa discute despre un anume comportament (infractional);
Discutii cu privire la evitarea comportamentelor infractionale.

Problema: "Fiul meu nu ma respecta".

Solutii:
Sa avem o discutie educativa cu privire la respectul pe care ar
trebui sa-l poarte un copil tatalui.
Procedura de mediere s-a desfasurat in bune conditii, neexistand incidente. Cele
doua parti au respectat regulile impuse la inceput si au cooperat pentru rezolvarea
situatiei in care se aflau.
La finalul intalnirilor dintre cele doua parti, mediatorul a elaborat un angajament,
prin care partile vor pune in aplicare solutiile gasite pe parcursul desfasurarii procedurii.
Rolul acestuia este de a "obliga" partile sa respecte angajamentele pe care si le-au luat pe
parcursul intalnirilor.

Anexe
Anexa nr. 1

Contract de furnizare servicii


X.Y., nascut la data de 23.05.1987, domiciliat in sat X., judet Z., in calitate de
solicitant al procedurii de mediere si X.Z., nascut la 12.07.1964, domiciliat in sat X.,
judet Z., in calitate de parte implicata in procedura, sunt de acord sa participe la procesul
de mediere. Acest proces v-a fi facilitat de mediatorul acreditat T.X.
Initierea procedurii de mediere dintre tata si fiu a fost generata de relatia
conflictuala dintre acestia.

Situatia care a generat conflictul este descrisa de fiecare dupa cum urmeaza:
a.

Din perspectiva fiului, X.Y.: tatal sau a avut mereu o atitudine


hiperautoritara asupra sa. Aceasta atitudine a fost generatoare a unor
permanente razvratiri si tensiuni avand ca finalitate adoptarea
comportamentului infractional prin afilierea la un grup cu tendinte
infractionale si privarea de libertate. Odata cu privarea de libertate, tanarul
sustine ca relatia dintre el si tatal sau a devenit inexistenta, concretizata in
discreditarea fiului din partea tatalui.

b. Din perspectiva tatalui, X.Z.: fiul sau manifesta o atitudine de nesupunere la


procesul de educare, aceasta atitudine generand relatia conflictuala. De
asemenea, adoptarea unui comportament infractional care a avut ca finalitate
privarea de libertate a generat discreditarea familiei sale atat de catre
comunitatea din care facea parte, cat si de colegii de munca. Privarea de
libertate a generat refuzul din partea tatalui de a mai avea orice contact cu fiul
sau.
T.X. in calitate de mediator, se angajeaza sa respecte principiile procedurii de
mediere, efectele acesteia, precum si regulile ce trebuie respectate in vederea facilitarii
rezolvarii situatiei dintre cei doi.
Partile implicate in procedura de fata se angajeaza sa respecte confidentialitatea
tuturor informatiilor furnizate si primite, sa se prezinte la data de 12.03.2009, ora 12:00,
in biroul psihologului din cadrul Penitenciarului din localitatea X.
Semnatura
X.Z._______________

X.Y.__________________

Semnatura

Semnatura T.X._______________

Data_________________

Angajament
Partea 1, X.Y., se angajeaza sa puna in aplicare solutiile gasite la problemele pentru care a
apelat la mediere:
Sa fie mai tolerant in ceea ce priveste relatia cu tatal sau, mai ales in situatiile
tensionate;

Sa nu mai ridice tonul in discutiile cu tatal, astfel evitand tensiunile si conflictele


(prin abilitatile de autocontrol dobandite pe parcursul programelor psiho-socioeducative din penitenciar);
Sa discute cu tatal sau despre ceea ce a facut si sa-si exprime regretul;
Sa aiba discutii cu tatal sau legate de evitarea comportamentului infractional.
Partea a-II-a, X.Z., se angajeaza sa puna in aplicare solutiile gasite la problemele pentru
care a apelat la mediere:
Sa fie mai tolerant in relatia cu fiul sau, mai ales in luarea deciziilor ce-l privesc;
Sa incerce, pe cat posibil, sa-si mentina calmul in discutiile cu fiul sau;
Sa elaboreze regulile privind educatia si disciplina tinand cont de parerea fiului
sau;
Sa aiba discutii educative cu privire la respectul pe care ar trebui sa-l poarte un
copil tatalui.
Semnatura
X.Z._______________

X.Y.________________

Semnatura