Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
dionisiac (scoate fum), iar cea a eului liric este mai degrab apolinic, e
din flcri curate.
Se observ totodat motivul naturii, prin care se surprinde
ncercarea cuplului de a se alinia extazului erotic: Vom fi fericii pentru
iarb/i pentru lac,/Vom rde pentru copac,/Vom slvi drumul cu cte-o
gur. Aceeai ncercare a cuplului de a-i gsi puncte comune, de a
deveni, prin absurd, compatibili, este exprimat i de hotrrea din
versurile celei de-a treia strofe: Ne vom lua dup umbra mea(...)/Ne vom
lua dup primul gnd/Ne vom lua dup dou-trei cuvinte.
Inedit este i motivul Sfintei Vineri, care apare ca o protectoare a
destinului uman, avnd responsabilitatea de a ntiina membrii cuplului n
legtur cu trecerea implacabil a timpului. n Poveste, conceptul de timp
este banalizat, demitizat, fiind inclus n facila categorie altele: S ne
spun printre altele/C nu mai suntem tineri.
Finalul reia ideea tragismului uman, membrii incompatibili ai cuplului
stnd mpreun n faa morii, dup o via ntreag fr a avea ceva n
comun: ea n-o s ne mai dea de-acum/Nici electricitate pentru flacr,/Nici
lemne pentru fum.
Dup prerea mea, poezia Poveste a lui Marin Sorescu se remarc
ndeosebi prin originalitatea viziunii artistice. n primul rnd, inedit mi se
pare demitizarea sentimentului erotic, despre care predecesorii lui Sorescu
au scris cu atta patos: n Poveste oamenii funcioneaz, n mod ludic,
aproape comic, cu lemne i cu electricitate, petrecndu-i, absurd, toat
viaa mpreun, dei contieni de incompatibilitatea lor. n al doilea rnd,
m-a impresionat substratul tragic, poanta poeziei, asemntoare celei
din Simetrie: omul este condamnat de a face ntotdeauna alegerea greit,
chiar i n faa morii.
n concluzie, tema poeziei Poveste de Marin Sorescu este iubirea,
viziunea asupra acesteia fiind ludic, demitizant. Se remarc metafora
sufletelor alimentate de combustibili diferii, motivul central al
incompatibilitii, precum i poanta din substratul textului poetic,
referitoare la tragismul existenei umane.